RAPORT DE ACTIVITATE - anmcs.gov.ro · RAPORT DE ACTIVITATE SEMESTRUL I 2019 . 2 . 3 ... niul...

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE MANAGEMENT AL

CALITĂȚII ÎN SĂNĂTATE

RAPORT DE ACTIVITATE

SEMESTRUL I 2019

3

Sistemele sanitare la nivel euro-

pean dar și mondial sunt în căutare de

soluții pentru a armoniza raportul din-

tre costurile mereu crescânde ale

asistenței medicale și capacitatea siste-

melor de îngrijire a sănătății de a

răspunde nevoilor societății. Și siste-

mul sanitar românesc este, de aseme-

nea, antrenat în acest demers. Situația

critică a acestuia este un subiect ex-

trem de prezent pe agenda publică,

aspectele cele mai discutate fiind

subfinanțarea, migrația profesioniștilor

și evenimentele indezirabile asociate

asistenței medicale.

Managementul calității serviciilor

de sănătate deține instrumentele ne-

cesare diagnosticării problemelor, atât

a celor generate de disfuncționalități

manageriale ale unităților sanitare, cât

și a celor generate de deciziile insufi-

cient fundamentate la nivelul manage-

mentului de vârf al sistemului sanitar.

Finalitatea acestui demers se concreti-

zează în recomandări care să ducă la

creșterea eficacității și eficienței

asistenței medicale.

Din acest motiv, în anul 2008 a fost

înființată Comisia Națională de Acredi-

tare a Spitalelor – Co.N.A.S. prin Hot-

ărârea Guvernului nr. 1148/2008 pri-

vind componența, atribuțiile și modul

de organizare și funcționare ale Comi-

siei Naționale de Acreditare a Spitale-

lor. Obiectivul principal al Co.N.A.S. a

fost acreditarea spitalelor din Româ-

nia, în vederea aplicării politicilor şi

programelor Guvernului în domeniul

sanitar și a armonizării cu legislaţia

europeană, în scopul îmbunătăţirii

continue a calităţii serviciilor medicale

spitaliceşti.

Motivarea pentru decizia de

înființare a A.N.M.C.S. în anul 2015, prin

Legea nr. 126/2015 privind aprobarea

Ordonanţei Guvernului nr. 11/2015

pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 95/2006 privind reforma în dome-

niul sănătăţii, a ținut cont de faptul că

practica a demonstrat că supraveghe-

rea și verificarea calității actului medical

doar în spitale sunt insuficiente și tre-

buie extinse și la celelalte forme de

acordare a asistenței medicale, atât în

sistemul public, cât și în cel privat, în

egală măsură.

Prin înființarea A.N.M.C.S. s-a urm-

ărit impunerea unor standarde mini-

male de calitate și siguranță a pacien-

tului în funcționarea tuturor categorii-

lor de furnizori de servicii de îngrijire a

sănătății, precum și monitorizarea

tuturor categoriilor de unități sanitare

sub aspectul respectării, dar și al

îmbunătățirii calității actului medical.

De asemenea, vor putea fi identificate

zonele cu potențial redus sub aspectul

calității din sistem și, implicit, se vor

putea lua măsurile ce se impun la pro-

punerea instituției special creată pen-

tru această activitate.

Sistemul de management al

calității serviciilor de sănătate, solicitat

de A.N.M.C.S., trebuie să determine

aplicarea unui proces în mai mulți pași,

care să cuprindă realizarea protocoale-

lor și procedurilor, implementarea lor

și demonstrarea faptului că au fost

INTRODUCERE

4

respectate. A.N.M.C.S. diseminează

conceptul de calitate profesioniștilor

din sistemul de sănătate, în scopul

modificării culturii organizaționale

pentru a asigura implementarea siste-

mului de management al calității.

Parlamentul European și Consiliul

Uniunii Europene au emis Directiva nr.

2011/24/UE cu privire la aplicarea

drepturilor pacienților în cadrul

asistenței medicale transfrontaliere,

care precizează necesitatea ca statele

membre să întreprindă toate demersu-

rile în vederea garantării că furnizorii

de servicii medicale au un sistem de

asigurare a calității actului medical și a

siguranței pacientului în cadrul aces-

tuia. României, ca stat membru al

Uniunii Europene, îi revine obligația de

a asigura respectarea dispozițiilor Di-

rectivei 2011/24/UE (Directiva).

Conform Directivei, la definirea și

punerea în aplicare a tuturor politicilor

și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel

ridicat de protecție a sănătății umane.

Directiva are în vedere dispozițiile art.

114 din Tratatul de Funcționare a

Uniunii Europene (TFUE) potrivit

căruia, în realizarea armonizării, se

garantează un nivel ridicat de protecție

a sănătății umane, ținând seama în

special de orice evoluție nouă, înte-

meiată pe fapte științifice.

Ediția a II-a a standardelor de acre-

ditare a spitalelor a fost acreditată

internațional de către ISQua, în data de

27.03.2018, iar în luna mai 2018

A.N.M.C.S. s-a înscris în Programul

Internațional de Acreditare, pentru

acreditarea internațională a

organizației de către ISQua, ca orga-

nism extern de evaluare și acredita-

re.

A.N.M.C.S. a devenit membru obser-

vator în cadrul Grupului de Indicatori de

Calitate în Sănătate din cadrul

Organizației de Cooperare și Dezvoltare

Economică (OCDE) avînd susținerea Se-

cretariatul General al Guvernului și a

Ministerului Sănătății, dezvoltând o

corespondență cu coordonatorul Grupu-

lui de Indicatori de Calitate în Sănătate și

coordonatorul Diviziei de Sănătate din

cadrul OCDE.

VASILE CEPOI Președintele Autorității Naționale de

Management al Calității în Sănătate,

Secretar de stat

5

CUPRINS

1. DESPRE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE ......................................... 7

1.1. Organizare .................................................................................................................................................. 7

1.2. Statut .......................................................................................................................................................... 7

1.3. Misiune ....................................................................................................................................................... 7

1.4. Viziune ........................................................................................................................................................ 8

1.5. Obiective ..................................................................................................................................................... 8

1.6. Atribuții ...................................................................................................................................................... 9

1.7. Conducere ................................................................................................................................................ 10

2. EVOLUȚIA CADRULUI JURIDIC ............................................................................................................................... 11

3. ACTIVITATEA DE SPECIALITATE.............................................................................................................................. 13

3.1. Activitatea Colegiului Director................................................................................................................... 17

3.2. Activitatea Președintelui............................................................................................................................ 18

3.3. Activitatea Directorului general ................................................................................................................ 19

3.4. Activitatea Direcției Generale de Standardizare și Acreditare .................................................................. 20

3.4.1. Unitatea de Evaluare și Acreditare a Spitalelor ........................................................................ 20

3.4.2. Unitatea de Standarde pentru Serviciile de Sănătate ............................................................... 33

3.5. Cauze ale neimplementării sistemului de management al calității serviciilor de sănătate

și siguranței pacientului în unitățile sanitare și riscurile asociate ............................................................ 43

3.6. Impactul procesului de implementare a managementului calității și siguranței pacientului și

a acreditării USP ........................................................................................................................................ 45

3.7. Necesitatea acreditării ............................................................................................................................. 49

3.8. Activitatea de cercetare, studii pentru îmbunătățirea calității ................................................................. 53

3.9. Activități specifice dezvoltării unor proiecte inovative ............................................................................. 56

3.10. Activități aferente înființării oficiilor teritoriale ...................................................................................... 59

4. ACTIVITĂȚI SUPORT ............................................................................................................................................... 60

4.1. Activitatea de audit ................................................................................................................................... 60

4.2. Activitatea Serviciului Juridic Comunicare și Relații Externe ................................................................... 62

4.2.1. Activitatea juridică ..................................................................................................................... 62

4.2.2. Activitatea în domeniul Relațiilor Externe ................................................................................. 63

4.2.3. Activitatea de comunicare și informare publică ........................................................................ 66

4.5. Activitatea de mangement al resurselor umane ...................................................................................... 70

4.6. Analiza economică și financiară ................................................................................................................ 71

4.7. Proiecte cu finanțare din fonduri nerambursabile .................................................................................... 76

4.8. Control intern managerial ......................................................................................................................... 79

5. CONCLUZII ............................................................................................................................................................... 80

7

1.1. Organizare

Autoritatea Naţională de

Management al Calităţii în Sănătate -

(A.N.M.C.S.) a fost înființată prin

Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015

pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii, aprobată cu

modificări prin Legea nr. 126/2015.

Legea nr. 185/2017 privind

asigurarea calității în sistemul

sănătății, reglementează manage-

mentul calităţii serviciilor de sănă-

tate acordate în cadrul sistemului de

sănătate la nivel naţional.

Asigurarea calităţii serviciilor de

sănătate şi siguranţei pacientului

este responsabilitatea unităţilor

sanitare, conform politicii şi

strategiei de sănătate promovate de

către Ministerul Sănătăţii (MS) şi

A.N.M.C.S.

Actele normative adoptate de

A.N.M.C.S. sunt obligatorii pentru

toate unităţile sanitare care doresc

să se acrediteze, în condiţiile legii.

A.N.M.C.S. este finanţată din ve-

nituri proprii şi subvenţii acordate de

la bugetul de stat, prin bugetul Se-

cretariatului General al Guvernului

(SGG).

1.2. Statut

A.N.M.C.S. este instituţie publică

cu personalitate juridică, organ de

specialitate al administraţiei publice

centrale în domeniul manage-

mentului calităţii în sănătate,

funcţionează în subordinea Guver-

nului şi coordonarea prim-ministrului

şi are sediul în municipiul Bucureşti.

Acest statut îi conferă dreptul și

obligația de a identifica problemele

sistemului sanitar și cauzele acestora

și de a face recomandări, instituțiilor

competente cu privire la rezolvarea

acestora.

În consecință, A.N.M.C.S. a inițiat

colaborări cu instiuțiile și organi-

zațiile responsabile și/sau interesate

de calitatea serviciilor de sănătate și

siguranța pacientului atât prin iniția-

tiva, preluată de legislație, de a fi

condusă de un Colegiu director,

format din reprezentanți ai acestora

cât și prin încheierea unui număr de

26 protocoale de colaborare pentru

promovarea conceptului de calitate

în sănătate și/sau pentru cercetarea

calității serviciilor de sănătate, cu

insituții de învățământ superior și

alte organizații cu preocupări în

domeniu.

1.3. Misiune

Misiunea A.N.M.C.S. este de a

determina asigurarea și îmbună-

tățirea continuă, la nivel național, a

calității serviciilor de sănătate și a

siguranței asistenței medicale, având

în centrul preocupării pacientul.

1. DESPRE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE

MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

8

Misiunea se realizează prin:

raportare la standarde de acreditare adoptate prin

consensul părților interesate;

implementarea celor mai bune practici medicale și

manageriale;

îmbunătățirea cadrului organizatoric, modificarea

culturii organizațiilor din sănătate;

acțiuni de promovare a conceptului de calitate în

sănătate, de susținere a sistemului de sănătate;

stimularea aderării la conceptul de calitate în

sănătate a societății civile, a instituțiilor academice și a

societăților științifice medicale, a tuturor unităților sani-

tare și a instituțiilor responsabile în domeniul sănătății;

stimularea unităților sanitare să exceleze în furni-

zarea asistenței medicale sigure, eficiente și de cea mai

înaltă calitate;

măsurarea calității în cadrul unui proces organizat

de evaluare externă și de acreditare a unităților sanitare.

1.4. Viziune

Asigurarea accesului universal și echitabil la servicii de

sănătate sigure, eficace și eficiente, conforme cu nivelul

progresului înregistrat de tehnica și științele medicale, cu

nivel ridicat de satisfacție a populației, cu personal bine

pregătit în domeniul calității și preocupat de creșterea

continuă a nivelului de calitate.

1.5. Obiective

a) să evalueze toate categoriile de unităţi sanitare din

punctul de vedere al calităţii serviciilor de sănătate şi al

siguranţei pacientului;

b) să elaboreze o metodologie de identificare,

raportare şi monitorizare a efectelor adverse asociate

asistenţei medicale, fără caracter acuzator;

c) să informeze personalul cu atribuţii în procesul de

management al calităţii cu privire la asigurarea şi

îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi a

siguranţei pacientului;

d) să formeze personalul cu atribuţii în procesul de

management al calităţii;

e) să informeze pacienţii cu privire la calitatea servicii-

lor de sănătate oferite de unităţile sanitare, pentru

creşterea încrederii populaţiei în calitatea serviciilor de

sănătate;

f) să pună la dispoziţia autorităţilor centrale decidente

informaţii privind calitatea serviciilor de sănătate şi sigu-

ranţa pacientului;

g) să promoveze conceptul de management al calităţii

în sănătate şi siguranţei pacientului prin editarea de pu-

blicaţii, elaborarea de materiale promoţionale, organiza-

rea de manifestări ştiinţifice.

9

1.6 Atribuții principale

a) participă, în colaborare cu MS, la elaborarea Strategiei naționale pentru asigurarea calității în sistemul de sănă-

tate;

b) propune MS și Guvernului proiecte de acte normative în vederea corelării

legislației naționale privind asigurarea calității serviciilor de sănătate în siste-

mul de sănătate cu reglementările internaționale în domeniu;

c) elaborează standardele și metodologia de acreditare a unităților sanitare, cu consultarea MS și a autorităților,

instituțiilor și organizațiilor care au reprezentanți în Colegiul director al A.N.M.C.S., și îndeplinește formalitățile nece-

sare recunoașterii internaționale a acestora;

d) recunoaște, conform metodologiei aprobate prin ordin al președintelui A.N.M.C.S., furnizorii de servicii de

consultanță în domeniul calității serviciilor de sănătate, precum și pe cei de formare a personalului specializat în

domeniul managementului calității serviciilor de sănătate;

e) evaluează, reevaluează, acreditează, reacreditează unitățile sanitare și monitorizează asigurarea calității serviciilor

de sănătate la nivelul acestora;

f) emite și retrage certificatul de acreditare a unităților sanitare, în

condițiile aprobate prin hotărârea Colegiului director;

g) inițiază, promovează și desfășoară activități de cercetare în domeniul calității serviciilor de sănătate și elaborează

recomandări către autoritățile centrale pentru îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului;

h) informează populația cu privire la nivelul de conformitate cu standardele de acreditare a serviciilor furnizate de

către unitățile sanitare, pentru asigurarea și îmbunătățirea calității și siguranței pacienților;

i) pune la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și a altor terți plătitori, în condițiile legii, la cere-

rea acestora, informațiile privind nivelul calității serviciilor de sănătate prestate de către unitățile sanitare acreditate,

care doresc să contracteze servicii cu acestea;

j) poate propune, cu avizul conform al Colegiului director, înființarea de

oficii teritoriale ale A.N.M.C.S., pentru creșterea eficacității și eficienței

procesului de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor de sănătate și a

siguranței pacientului, în funcție de numărul unităților sanitare care intră în

procesul de acreditare. Înființarea oficiilor se face prin hotărâre a Guvernu-

lui;

10

k) poate propune, prin hotărârea Colegiului director, înființarea de structuri consultative cu părțile interesate în

asigurarea și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului;

l) poate coopera cu organisme similare din alte țări, precum și cu alte organisme internaționale de specialitate în

domeniul său de activitate.

1.7. Conducere

Organele de conducere ale A.N.M.C.S. sunt:

a) Colegiul director;

b) Biroul permanent al Colegiului director;

c) Preşedintele A.N.M.C.S. - este şi preşedintele Colegiului director;

d) Directorul general.

11

Implementarea sistemului de

management al calității serviciilor de

sănătate și siguranței pacientului la

nivelul tuturor unităților sanitare din

România este o necesitate ce

răspunde cerințelor internaționale și

obligațiilor asumate de către Statul

român prin Tratatul de Aderare la

Uniunea Europeană.

Raportat la principiul privind

implementarea sistemului de

management al calității serviciilor de

sănătate și siguranței pacientului la

nivelul tuturor unităților sanitare,

acreditarea, constând - potrivit Legii

nr. 185/2017 privind asigurarea

calităţii în sistemul de sănătate, cu

modificările ulterioare - în măsura-

rea conformităţii caracteristicilor

serviciilor de sănătate efectuate de

către unităţile sanitare cu standar-

dele de acreditare.

Competența A.N.M.C.S. se

extinde asupra unui număr de

aproximativ 26.534 de unități

sanitare (din care 25.834 de unități

sanitare din ambulatoriu și

aproximativ 700 de unități sanitare

cu paturi), față de cele 433 de unități

sanitare cu paturi evaluate și

acreditate în primul ciclu de

acreditare a spitalelor.

În data de 20.09.2018 a intrat în

vigoare Hotărârea Guvernului nr.

728/2018 privind stabilirea

numărului de posturi ale Autorităţii

Naţionale de Management al Calităţii

în Sănătate, precum şi înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea oficiilor

teritoriale ale acesteia, în scopul

creşterii eficacităţii şi eficienţei

procesului de asigurare şi

îmbunătăţire a calităţii serviciilor de

sănătate şi a siguranţei pacientului.

Ulterior intrării în vigoare a Legii

nr. 185/2017, au apărut o serie de

disfuncționalități în procesul de

aplicare a prevederilor acesteia. Ca

urmare a modificărilor aduse Legii

nr. 185/2017 prin Legea nr.

329/2018 pentru modificarea unor

acte normative în domeniul

sănătății, intrată în vigoare în data

de 30.12.2018, A.N.M.C.S. este în

imposibilitate de a îndeplini

obiectivele Strategiei Naționale de

Sănătate 2014 – 2020 și măsurile

Programului de Guvernare 2018-

2020 - în cuprinsul căruia, una dintre

măsuri prevede expres ”Crearea

cadrului instituţional pentru

îmbunătăţirea continuă a calităţii

serviciilor oferite în sistemul de

sănătate. Autoritatea Națională de

Management a Calității în Sănătate

va defini standarde minimale de

calitate pentru toate categoriile de

furnizori de servicii medicale

(medicina de familie, ambulator,

spitale, instituții medicale de îngrijire

postspitalizare)”.

Prin Legea nr. 329/2018,

acreditarea a devenit o condiție

obligatorie pentru unitățile sanitare

care prestează sau nu servicii în

relație cu sistemul public de asigurări

de sănătate, cu excepția cabinetelor

de medicină de familie, a cabinetelor

medicale dentare și a cabinetelor

medicale din ambulatoriul de

specialitate, precum și a

laboratoarelor de analize medicale și

de anatomie patologică. Totodată,

unitățile farmaceutice au fost

exceptate de la aplicarea dispozițiilor

Legii 185/2017.

Mai mult, în ciuda demersurilor

A.N.M.C.S., în cuprinsul Legii nr.

95/2006 republicată, cu modificările

şi completările ulterioare, sunt

menținute prevederi care, pe lângă

birocratizarea activităților de

evaluare, determină persistența

dublei reglementări. Avem în vedere,

pe de o parte, prevederile art. 173

alin. (1) și ale art. 249 alin. (3)

referitoare la obligativitatea obținerii

acreditării A.N.M.C.S. pentru a putea

contracta cu casele de asigurări de

sănătate și, pe de altă parte,

dispozițiile art. 253 privind

obligativitatea evaluării, de către

casele de asigurări de sănătate, a

furnizorilor de servicii medicale, de

d i s p o z i t i v e m e d i c a l e , d e

medicamente şi materiale sanitare,

în vederea intrării în relaţie

contractuală cu acestea.

Pentru a da eficiență juridică

modificărilor aduse Legii nr.

2. EVOLUȚIA CADRULUI JURIDIC

12

185/2017 prin Legea nr. 329/2018 și

totodată pentru a pune în acord

aceste prevederi modificate cu

măsurile Programului de Guvernare

2018 - 2020, A.N.M.C.S. a elaborat

un proiect de act normativ pentru

modificarea şi completarea Legii nr.

185/2017 și a Legii nr. 95/2006, prin

intermediul căruia a propus

implementarea unui sistem de

management al calității în sănătate

la nivelul tuturor segmentelor

sistemului de sănătate în scopul

creșterii eficienței și eficacității

serviciilor de sănătate. Acest proiect

a fost supus atenției Guvernului.

De asemenea, a fost elaborat și

promovat și un Proiectul de

Ordonanță a Guvernului pentru

modificarea și completarea unor

acte normative în domeniul

sănătății. În perioada primei vacanțe

parlamentare a anului 2019 nu s-a

reușit obținerea tuturor avizelor,

însă proiectul a fost reluat. Prin

modificările propuse a fi aduse Legii

nr. 185/2017, cu modificările

ulterioare, intenționăm stimularea

activității instituției prin clarificarea

unor definiții și procese, astfel încât

să se asigure îndeplinirea scopului și

obiectivelor A.N.M.C.S.

În scopul stimulării unităților

sanitare acreditate de a menține

condițiile în baza cărora au fost

acreditate precum și de a crește

calitatea serviciilor de sănătate

furnizate, se propune reglementarea

măsurii ”suspendării acreditării”,

care să fie dispusă cu respectarea

condițiilor stabilite prin hotărâre a

Colegiului Director al A.N.M.C.S. și

care să nu determine prelungirea

perioadei de valabilitate a

certificatului de acreditare al unei

unități sanitare.

Prin proiectul de Ordonanță

propunem modificarea art. 13 alin.

(2), astfel încât, Preşedintele

A.N.M.C.S. să devină, din ordonator

principal, ordonator secundar de

credite, modificarea având drept

scop punerea în acord a prevederilor

art. 13 alin.(2) din Legea nr.

185/2017 cu cele ale pct. 5 al anexei

nr. 1 la Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 1/2017 pentru

stabilirea unor măsuri în domeniul

administraţiei publice centrale şi

pentru modificarea şi completarea

unor acte normative, aprobată cu

modificări și completări prin Legea

nr. 129/2017, cu modificările și

completările ulterioare.

De asemenea, având în vedere

necesitatea remedierii disfuncțiilor

apărute în aplicarea integrală a

prevederilor Legii nr. 185/2017,

concretizate prin imposibilitatea

realizării consensului pentru

adoptarea de către Colegiul Director

al A.N.M.C.S. a standardelor

A.N.M.C.S. pentru serviciile de

sănătate acordate în regim

ambulatoriu în interiorul termenului

prevăzut la art. 20 alin. (1) din forma

actuală a legii, prin proiectul de

Ordonanță a Guvernului propunem

abrogarea dispozițiilor acestui

alineat.

Propunerea este justificată cu

atât mai mult având în vedere

modificările aduse articolului 7 alin.

(5) al Legii nr. 185/2017 prin art. I al

Legii nr. 329/2018 pentru

modificarea unor acte normative în

domeniul sănătății.

Tot prin proiect, propunem ca

unitățile sanitare care, potrivit

prevederilor art. 7 alin. (5) din Legea

nr. 185/2017 cu modificările

ulterioare, au obligația acreditării, să

fie obligate să expună la loc vizibil în

exteriorul unităţilor însemnele

privind categoria de acreditare sau

faptul că se află în proces de

acreditare, pentru a fi cunoscute de

către pacienți.

13

Programul de Guvernare 2018-2020 prevede expres

la punctul 30 din Capitolul „Politici în domeniul

sănătății”, „Crearea cadrului instituțional pentru

îmbunătățirea continuă a calității serviciilor oferite în

sistemul de sănătate. Autoritatea Națională de Manage-

ment a Calității în Sănătate va defini standarde minimale

de calitate pentru toate categoriile de furnizori de servicii

medicale (medicina de familie, ambulator, spitale,

instituții medicale de îngrijire postspitalizare)”.{subl.ns.}

A.N.M.C.S. a elaborat standardele de calitate pentru

fiecare dintre aceste categorii de furnizori și a inițiat

procesul de aprobare a acestora. În procesul de adoptare

a standardelor prin consens de către Colegiul Director,

reprezentanții medicilor de familie și ai CMR au generat

dezbateri în afara instituției, care au condus la excep-

tarea de la acreditare a șase categorii de furnizori, prin

adoptarea Legii 329/2018 pentru modificarea unor acte

normative în domeniul sănătății. Deși acreditarea nu mai

este obligatorie pentru cele 6 categorii exceptate, cali-

tatea în sistemul de sănătate, implicit implementarea

managementului calității și siguranței pacientului nu au

devenit interzise urmare adoptării legii. Fiecare furnizor

are posibilitatea să conștientizeze voluntar necesitatea

furnizării unor servicii de calitate și în deplină siguranță

pentru pacienți și să implementeze standardelele de cali-

tate specifice, pentru creșterea eficienței și eficacității

serviciilor de sănătate precum și ridicarea nivelului de

satisfacție a pacienților cărora se adresează.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 prevede

„introducerea auditului clinic în asistenţa medicală

primară şi îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare

şi control a activităţii de medicină de familie”. Măsurile

specifice domeniului de activitate al A.N.M.C.S. sunt pre-

văzute în Planul de acţiuni.

Obiectivul specific 5.4 Asigurarea și monitorizarea

calității serviciilor de sănătate publice și private cuprinde

Măsuri de acțiune în cadrul celor două Direcții strategice:

- Implementarea de mecanisme de asigurare a calității

(pe niveluri de asistenţă medicală şi categorie de furnizori

de servicii de sănătate) şi acreditarea furnizorilor publici

şi privaţi de servicii de sănătate;

- Creșterea gradului de siguranță a pacientului și a

calității serviciilor medicale în unitățile sanitare.

3. ACTIVITATEA DE SPECIALITATE

Activitatea A.N.M.C.S. a vizat îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Planul de măsuri pentru implementarea

Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 și în Programul de Guvernare 2018-2020, dar și în Programul operațional

privind implementarea Strategiei Naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” 2016-2020.

14

Realizarea măsurilor de acțiune ce-i revin A.N.M.C.S.în implementarea Strategiei

15

Strategia Națională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” 2016-2020 prevede în Planul

operațional privind implementarea Strategiei Naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități”

2016-2020, măsura referitoare la "Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității serviciilor de sănătate generale și

specifice pentru persoanele cu dizabilități", care intră în responsabilitatea A.N.M.C.S.

Atât Strategia Națională cât și Planul operațional privind implementarea Strategiei Naționale „O societate fără bari-

ere pentru persoanele cu dizabilități” 2016-2020 artă că nevoile de îngrijiri de sănătate ale persoanelor cu dizabilități

pot fi foarte variate, de la aspecte specifice dizabilității, precum necesitatea unor dispozitive medicale, a unor îngrijiri

sau tratamente specifice sau a accesului la servicii de reabilitare, la nevoi generale de servicii de sănătate ca, precum,

nevoia de acces la unele programe de screening pentru identificarea precoce a unor boli netransmisibile sau nevoia de

servicii de educație pentru sănătate.

În acest context, principalele probleme privind accesul persoanelor cu dizabilități la servicii de sănătate și de

abilitare și reabilitare sunt reprezentate de:

a. cunoașterea fragmentară a nevoilor de servicii de sănătate pentru abilitare și reablitare a persoanelor cu

16

dizabilități, de exemplu, nevoia de servicii de reabilitare medicală sau de tratament balnear;

b. acoperirea deficitară cu servicii de sănătate de tip general sau cu servicii specifice nevoilor generate de

dizabilitate, de exemplu, serviciile de sprijin și consiliere pentru persoanele cu dizabilități și pentru familiile acestora, în

special la momentul și după anunțul dizabilității sunt aproape inexistente, există un număr insuficient de servicii de zi

în scopul abilitării și reabilitării;

c. adaptarea insuficientă a serviciilor de sănătate generale și specifice la nevoile persoanelor cu dizabilități, în

termeni de finanțare, tehnologie, infrastructură și pregătire a personalului ;

d. existența unor bariere de acces de tip cultural, de exemplu atitudini pasive ale aparținătorilor și, uneori, chiar ale

personalului medical, fizic, de tip operațional și economic, de exemplu, costuri pe care persoanele cu dizabilități nu și le

pot permite;

e. lipsa continuității, a integrării între serviciile de sănătate furnizate la diferite niveluri de asistență medicală, ca și

între serviciile de sănătate, și cele de asistență socială și de educație;

f. necunoașterea gradului de răspuns al sistemului de sănătate la problemele persoanelor cu dizabilități. Nu există

analize privind gradul de răspuns adaptat al serviciilor de sănătate, din punct de vedere calitativ și cantitativ, la nevoile

persoanelor cu dizabilități, sau de monitorizare a acordării serviciilor de sănătate pentru persoanele cu dizabilități,

inclusiv în relație cu activitățile privind sănătatea reproducerii - administrarea de mijloace contraceptive și măsuri de

planificare familială pe baza consimțământului liber exprimat și informat al persoanei cu dizabilități sau al

reprezentantului său legal.

Astfel, pentru constuirea unei societăți incluzive pentru persoanele cu dizabilități, în domeniul sănătății a fost

stabilit, în baza Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, obiectivul general „Asigurarea accesului

echitabil al persoanelor cu dizabilități, la servicii și facilități de sănătate, de calitate, care acordă atenție problemelor

specifice de gen, la un cost rezonabil și cât mai aproape posibil de comunitățile în care acestea trăiesc.”

În cadrul obiectivului general, au fost stabilite obiective specifice, măsuri și indicatori de rezultat care intră și în

responsabilitatea A.N.M.C.S. alături de alte instituții publice centrale și organizații profesionale.

Realizarea măsurii de acțiune de către A.N.M.C.S. în implementarea Strategiei „O societate fără bariere pentru

persoanele cu dizabilități”

Cu respectarea valorilor instituției, A.N.M.C.S. a conceput cerințele standardelor și indicatorii pentru evaluarea

îndeplinirii acestora, cu scopul abordării personalizate a patologiei medicale și a satisfacției pacienților, în funcție de

particularitățile pacientului, fie că aceste particularități provin din existența dizabilității fie din condițiile particulare ale

afecțiunii medicale pentru care se adresează asistenței medicale sau de recuperare și reabilitare.

Obiectiv specific Măsuri Indicatori de rezultat Termen de

realizare

Respon

sabili

Grad de realizare

OS 1

Asigurarea

accesului

persoanelor cu

dizabilități la

aceeași gamă de

servicii de

sănătate, la același

nivel de calitate,

precum cele

furnizate pentru

celelalte persoane,

inclusiv în

domeniul sănătății

sexuale și

reproductive, al

sănătății dentare și

mentale.

1.7. Dezvoltarea de

mecanisme de

asigurare a calității

serviciilor de

sănătate generale și

specifice pentru

persoanele cu

dizabilități.

Ghiduri de practică

medicală revizuite.

Set de indicatori

relevanți pentru

măsurarea calității

serviciilor de

sănătate furnizate

persoanelor cu

dizabilități.

2017-2020 MS

CNAS

ANMCS

CMR

ANPD

100%

Seturi de

indicatori

relevanți pentru

facilitarea

accesului

persoanelor cu

dizabilități la

serviciile

medicale au fost

incluse în Ediția

a doua a

standardelor de

calitate pentru

evaluarea și

acreditarea

spitalelor

17

3.1 Activitatea Colegiului Director

Colegiul Director al A.N.M.C.S. și Biroul permanent al

Colegiului Director s-au întrunit de 7 ori în semestrul I din

anul 2019, astfel:

Ședinta Biroului Permanent din data de 29.01.2019;

Ședinta ordinară a Colegiului Director din data de

19.02.2019;





Ședinta Biroului Permanent din data de 29.07.2019.

A mai avut loc o convocare de vot prin corespondență

electronică cu privire la proiectul Procedurii și Metodo-

logiei de Acreditare a Unităților Sanitare din Ambulatoriu,

cu termen de transmitere a e-mailurilor data de

05.03.2019. În urma armonizării punctelor de vedere

trimise de câteva organizații membre în Colegiul Director

al A.N.M.C.S. s-a emis pe data de 24.06.2019 Hotărârea

privind adoptarea Procedurii și Metodologiei de

Acreditare a Unităților Sanitare din Ambulatoriu.

În urma ședințelor, au fost întocmite procesele-

verbale, transmise de fiecare dată membrilor Colegiului

Director. Nu au existat observații sau amenda-mente la

Procesele-verbale. Totodată, membrilor Cole-giului

Director li s-a reamintit componența sesiunilor Biroului

Permanent, de la înființarea acestuia și până în prezent.

În exercitarea atribuţiilor sale, Colegiul Director al

A.N.M.C.S. a emis, în primul semestru al anului 2019, un

număr de 18 Hotărâri:

Hotărârea nr. 1/ 29.01.2019 pentru modificarea

anexelor la Hotărârea Colegiului director nr. 9/ 2016

privind aprobarea Planului multianual pentru ciclul II de

acreditare și a planurilor anuale de acreditare, pe sub-

grupe de unități sanitare;

Hotărârea nr. 2/ 29.01.2019 privind aprobarea unor

rapoarte de acreditare a unităților sanitare cu paturi;

Hotărârea nr. 3/ 19.02.2019 privind modificarea






rapoarte de acreditare a unităților sanitare cu paturi;

Hotărârea nr. 5/ 19.02.2019 privind adoptarea Stan-

dardelor Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii

în Sănătate pentru serviciile de sănătate acordate în

regim ambulatoriu;

Hotărârea nr. 6/ 19.02.2019 pentru avizarea Rapor-

tului de activitate al Autorității Naționale de Manage-

ment al Calității în Sănătate pe anul 2018;

Hotărârea nr. 7/ 19.02.2019 privind avizarea

bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale

de Management al Calităţii în Sănătate pe anul 2019;







rapoarte de acreditare a unităților sanitare cu paturi.






Hotărârea nr. 11/ 06.05.2019 privind aprobarea

unor rapoarte de acreditare a unităților sanitare cu

paturi;








paturi;

Hotărârea nr. 14/ 24.06.2019 privind adoptarea

Procedurii și Metodologiei de Acreditare a Unităților Sani-

tare din Ambulatoriu;








paturi;



paturi;





grupe de unități sanitare.

18

3.2 Activitatea Președintelui

Principalele activități desfășurate de Președinte au

fost:

Activitatea de reglementare pentru îmbunătățirea

procesului de implementare a managementului

calității și a funcționării A.N.M.C.S. s-a realizat prin

emiterea unui număr de 237 de ordine, privind:

- organizarea și îmbunătățirea procesului de evaluare

și acreditare;

- îmbunătățirea activității interne a A.N.M.C.S.;

- reglementarea activităților legate de personalul

A.N.M.C.S.

Monitorizarea și evaluarea activității fiecărei structuri

organizatorice în cadrul ședințelor de lucru săptămâ-

nale ale Comitetului executiv, format din toate

funcțiile de conducerea ale stucturilor instituțiilor.

Participarea la ședințele de instruire ale evaluatorilor

de spitale.

Moderarea conferințelor de promovare a manage-

mentului calității serviciilor de sănătate, la care au

participat profesioniști din sănătate implicați direct în

asigurarea și îmbunătățirea calității serviciilor de

sănătate.

- Promovarea relațiilor cu organizații internaționale

similare.

Dezvoltarea relațiilor de colaborare cu MS, CNAS, co-

misiile de sănătate din cele două camere ale Parla-

mentului, Societăți științifice, etc.

Coordonarea activității de elaborare a proiectelor de

formare a profesiniștilor din sănătate în managemen-

tul calității și siguranței asistenței medicale.

Coordonarea activităților corespunzătoare

obiectivelor specifice structurilor pentru promovarea

unor cercetări în domeniul calității serviciilor de

sănătate, realizate în colaborare cu cercetători

științifici externi și voluntari;

Derularea proiectului de elaborare a unui model de

abordare integrată interdisciplinară a bolilor cardio-

vasculare, care se realizează în colaborare cu Minis-

terul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică,

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice

din România, Societatea Română de Cardiologie, So-

cietatea Română de Nefrologie, Societatea Națională

de Medicină de Familie. Proiectul își propune să anal-

izeze situația existentă prin realizarea unui raport de

cercetare și să creeze un model de îngrijire integrată a

pacientului cu boli cardiovasculare.

Încheierea unor protocoale în domeniul managemen-

tului calității cu universități de medicină și farmacie și

societăți științifice și a unor contracte de voluntariat în

vederea dezvoltării activității de cercetare din cadrul

A.N.M.C.S.;

Coordonarea dezbaterilor privind calitatea asistenței

medicale în hemofilie, diabet zaharat, boli cardiovas-

culare, oncologie în cadrul întâlnirilor cu profesioniștii

din domeniu, în cele opt regiuni ale țării.

Coordonarea activităților pentru finalizarea Strategiei

naționale pentru asigurarea calității în sistemul de

sănătate „Calitate în Sănătate”, care a fost supusă

etapei de consultare publică prin procedura

transparenței decizionale, în urma căreia nu s-au

primit propuneri/ observații la textul elaborat de

A.N.M.C.S.

Coordonarea activităților de elaborare a draftului

Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei

naționale pentru asigurarea calității în sistemul de

sănătate „Calitate în Sănătate” și de avizare a Strate-

giei naționale pentru asigurarea calității în sistemul de

sănătate „Calitate în Sănătate” de către autoritățile

publice implicate în implementare;

Coordonarea Comisiei interministeriale pentru revi-

zuirea sistemului informațional medical, care

urmărește atingerea obiectivului standardizării siste-

mului informațional sanitar, pentru armonizarea lui cu

celelalte sisteme informaționale sanitare din Europa

dar și de la nivel mondial, prin realizarea unei Plat-

forme unice de colectare unitară de informații stan-

dardizate și validate despre serviciile de asistență

medicală furnizate de unitățile sanitare și prin automa-

tizarea procesului de raportate a datelor solicitate de

către autoritățile din domeniul sanitar;

Coordonarea implementării controlului intern mana-

gerial în conformitate cu reglementările S.G.G.

(Ordinul nr. 400/2015 cu modificări și nr. 600/2018).

19

3.3 Activitatea Directorului general

Principalele activități desfășurate de Directorul

general au constat în:

Organizarea activităților din cadrul instituției;

Coordonarea implementării măsurilor de

îmbunătățire a activității organizației și de creștere a

performanţelor;

Verificarea ducerii la îndeplinire a ordinelor

preşedintelui A.N.M.C.S.;

Organizarea și asigurarea bunei desfășurări a

ședințelor Comitetului executiv, participarea la şedinţele

Colegiului director și ale Biroului permanent al Colegiului

director;

Monitorizarea activităților desfășurate de către

direcțiile din structurile organizatorice ale instituției,

precum și armonizarea acțiunilor intercompartimentale;

Coordonarea asigurării bazei tehnico-materiale și de

servicii și asigurarea climatului de muncă eficient în

cadrul organizației;

Coordonarea, prin compartimentele de specialitate,

a elaborării planului anual de activitate și urmărirea im-

plementării activităților acestuia după aprobare, la ter-

menele stabilite;

Coordonarea elaborării raportului semestrial şi a

raportului anual de activitate;

Participarea la evenimente şi manifestări publice,

conferinţe, simpozioane, întruniri, workshopuri, vizite de

lucru, pentru promovarea conceptului de management al

calității în unitățile sanitare;

Colaborarea instituțională cu Școala Națională de

Sănătate Publică Management şi Perfecţionare în

Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) pentru

formarea și perfecționarea evaluatorilor de servicii de

sănătate;

Coordonarea activităților corespunzătoare obiecti-

velor specifice structurilor pentru promovarea unor cer-

cetări în domeniul calității serviciilor de sănătate, reali-

zate în colaborare cu cercetători științifici externi și

voluntari;

Activități aferente organizării și funcționării Oficiului

Teritorial Sud-Vest al A.N.M.C.S. În data de 08.05.2019 a

avut loc festivitatea de deschidere a oficiului, la care au

fost prezenți peste 240 de participanți. La deschidere au

participat prefectul județului Dolj și președintele Consiliul

Județean Dolj, dar și reprezentanți ai autorităților locale,

direcțiilor de sănătate publică, caselor județene de asigu-

rări de sănătate, unităților sanitare și ai Colegiul Medi-

cilor. În sală, au fost prezenți și voluntarii care s-au înscris

în programul de voluntariat al A.N.M.C.S.

Coordonarea activităților pentru finalizarea Strate-

giei naționale pentru asigurarea calității în sistemul de

sănătate „Calitate în Sănătate”, care a fost supusă etapei

de consultare publică prin procedura transparenței

decizionale, în urma căreia nu s-au primit propuneri/

observații la textul elaborat de A.N.M.C.S.

În grupul comun de lucru compus din reprezentanți ai

MS și reprezentanți ai A.N.M.C.S., pentru analiza și înain-

tarea spre adoptare, prin Hotărâre a Guvernului, a textu-

lui Strategiei naționale pentru asigurarea calității în siste-

mul de sănătate „Calitate în Sănătate”, reprezentanții MS

au propus înaintarea către structurile de specialitate din

cadrul MS, în vederea avizării în procesul de adoptare a

Strategiei prin Hotărâre a Guvernului.

Structurile de specialitate din cadrul MS nu au formu-

lat obiecțiuni la textul Strategiei naționale pentru asigu-

rarea calității în sistemul de sănătate „Calitate în Sănă-

tate”. Reprezentanții MS au propus elaborarea, de către

A.N.M.C.S., a Planului de acțiuni pentru implementarea

Strategiei naționale pentru asigurarea calității în sistemul

de sănătate „Calitate în Sănătate”.

Coordonarea, în cadrul A.N.M.C.S., a activităților de

elaborare a draftului Planului de acțiuni pentru imple-

mentarea Strategiei naționale pentru asigurarea calității

în sistemul de sănătate „Calitate în Sănătate” și de avi-

zare a Strategiei naționale pentru asigurarea calității în

sistemul de sănătate „Calitate în Sănătate” de către

autoritățile publice implicate în implementare.

Coordonarea activității grupului de lucru pentru

relaţia cu ISQua, în procesul de pregătire a A.N.M.C.S.

înscrisă în Programul Internațional de Acreditare (IAP),

pentru acreditarea internațională a organizației de către

ISQua, ca organism extern de evaluare și acreditare.

20

3.4. Activitatea Direcției Generale de Standardizare și Acreditare

Activitatea de specialitate, a fost derulată de Direcția Generală de Standardizare și Acreditare, prin intermediul

Unității de Evaluare și Acreditare a Spitalelor și al Unității de Standarde pentru Serviciile de Sănătate.

3.4.1. Unitatea de Evaluare și Acreditare a Spitalelor (UEAS)

Activitatea Biroului de evaluare

În şedinţa Biroului Permanent al Colegiului Director a fost adoptată Hotărârea nr.

17/15.11.2018 privind aprobarea Planului multianual pentru ciclul II de acreditare şi a

Planurilor anuale de acreditare, pe subgrupe de unităţi sanitare.

Planul anual pentru semestrul I 2019 prevedea evaluarea unui număr de 78 unităţi sanitare cu paturi (USP).

Din cele 78 USP programate inițial pentru a fi evaluate în vederea acreditării, în semestrul I 2019 au fost evaluate

21 USP care au îndeplinit condițiile necesare desfășurării etapei de evaluare în vederea acreditării.

Un număr de 27 USP au solicitat reprogramarea vizitei de evaluare, invocând timpul insuficient pe care îl aveau la

dispoziție pentru pregătirea documentației care să probeze complianța față de Ediția a II-a a Standardelor de acredi-

tare pentru spitale și necesitatea efectuării unor schimbări de structură, 4 USP au renunţat la procesul de evaluare în

vederea acreditării în urma încetării activității, iar 26 USP (unități de dializă) au fost reprogramate în semestrul II 2019

în scopul finalizării instrumentelor de lucru spefice acestora.

Situația USP evaluate repartizate pe trimestre şi luni

Trimestrul I Trimestrul II Total

57 21 78

Trimestrul I

Trimestrul II

Total USP

evaluate sem I

2018

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. 21

2 5 5 3 1 5

21

SPECIFICUL

PATOLOGIEI

REGIUNEA

DE

DEZVOLTARE

USP evaluate în semestrul I 2018 în funcţie de:

Specificul patologiei

Regiunea de dezvoltare

Nr. USP evaluate în funcţie de specificul patologiei

general 9

specialitate 7

pentru bolnavi cu afecțiuni cronice 5

urgență 0

Nr. USP în funcție de regiunea de dezvoltare

BUC-IF 2

NV 4

SV 5

S 1

SE 1

NE 4

C 3

V 1

22

Categoria de competenţă

Criteriul teritorial

Activităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală

Regimul proprietăţii

Totodată, au fost planificate și organizate întâlniri între salariații A.N.M.C.S. şi reprezentanţii

spitalelor care au intrat în procesul de acreditare, pentru pregătirea acestora în vederea acre-

ditării și colaborării cu comisiile de evaluare.

Nr. USP evaluate în funcţie de criteriul teritorial

local 21

regional 0

județean 0

Nr. USP evaluate din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării

ştiinţifice medicale

fără învățământ 21

clinic cu secții universitare 0

institut 0

CATEGORIA

DE

COMPETENȚĂ

CRITERIUL

TERITORIAL

ACTIVITĂȚI DE

ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI

CERCETARE

ȘTIINȚIFICĂ

REGIMUL

PROPRIETĂȚII

Nr. USP în funcție

categoria de

competență

I 0

I M 0

II 0

II M 0

III 0

IV 1

V 10

neclasificat 10

Nr. USP în funcție de regimul proprietãții

Public 4

Privat 17

23

Activitatea Compartimentului Evidență și Coordonare Corp Evaluatori

Pentru asigurarea evaluării celor 21 de unități sanitare, în primul semestru al anului 2019, în cadrul procesului de

selecție și repartizare aleatorie a evaluatorilor în comisiile de evaluare a unităților sanitare, au fost repartizați în comisii

de evaluare un număr de 44 de evaluatori, din care 21 evaluatori de profesie medic, 2 evaluatori asistenți medicali,

respectiv 21 evaluatori de alte profesii.

În cadrul comisiilor de evaluare au fost repartizați în medie 2,1 evaluatori/comisie.

Luna Nr. spitale

COMISIE DE EVALUARE NR. MEDIU EVALUATORI / COMISIE evaluate

Medici Asistenti Altele

Total

evaluatori Medici Asistenți Altele

ian.19 2 2 0 2 4 2 1 0 1

feb.19 5 5 0 5 10 2 1 0 1

mar.19 5 5 2 5 12 2,4 1 0,4 1

apr.19 3 3 0 3 6 2 1 0 1

mai.19 1 1 0 1 2 2 1 0 1

iun.19 5 5 0 5 10 2 1 0 1

TOTAL

SEM. I

2019

21 21 2 21 44 2,1 1 0,1 1

24

Având în vedere informațiile transmise de Birou evaluare, cu referire la unitățile sanitare care îndeplinesc premisele

necesare pentru a fi evaluate și numărul necesar de evaluatori pentru alcătuirea comisiilor de evaluare,

Compartimentul Evidență și Coordonare Corp Evaluatori a asigurat selecția și repartizarea evaluatorilor în comisiile de

evaluare a unităților sanitare.

Activitatea Biroului de acreditare

În cadrul Biroului de acreditare, au fost desfăşurate următoarele activităţi:

1) Finalizarea procesului de acreditare pentru un număr de 73 USP și reîncadrarea într-o altă categorie de

acreditare a unui număr de 4 USP, care și-au îndeplinit graficul de remediere a neconformităților.

Situația celor 77 USP în funcție de categoria de acreditare

Încadrarea USP în Categoria a V-a Decizie de prelungire a procesului de acreditare, a fost cauzată de îndeplinirea

sub 51% a unuia sau mai multor standarde, USP având obligația ca, în termen de maxim 1 an de la comunicarea

rezultatelor, să solicite încadrarea într-o nouă categorie de acreditare. Încadrarea se efectuează ulterior remedierii de

către USP atât a indicatorilor care fac obiectul Graficului de neconformități, cât și a indicatorilor punctați cu (-10).

Denumirea categoriei de acreditare

(cf. Ordin Președinte ANMCS nr 10/2018 privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităților sanitare

cu paturi aferente celui de al II-lea ciclu de acreditare, cu modificările și completările ulterioare)

Nr.

USP

Categoria I Acreditat 0

Categoria a II-a Acreditat cu recomandări 15

Categoria a III-a Acreditat cu rezerve 6

Categoria a IV-a Acreditat cu încredere redusă 5

Categoria a V-a Decizie de prelungire a procesului de acreditare 43

Categoria a VI-a Neacreditat 8

TOTAL 77

32

USP pentru care a fost finalizat procesul de acreditare

2) Reîncadrarea a 4 unității sanitare cu paturi încadrate inițial în categoria a V-a de acreditare, în baza rezul-

tatelor monitorizării modalității de respecatare a graficului de remediere a neconformităților.

* Centrul Medical de evaluare, terapie, educație medicală specifică și recuperare pentru copii și tineri "Cristian Șerban" a fost

încadrat în categoria aV-a de acreditare, în luna luna ianuarie 2019, și-a îndeplinit graficul de remediere a neconformităților și a fost

reîncadrat în categoria aII-a de acreditare, în luna martie 2019.

Semestrul I - 2019

Total USP

acreditate

IAN-IUN 2019

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE MAI IUNIE

77

21 5 15 20 16

1 USP

reîncadrat

2 USP

reîncadrate

1 USP

reîncadrat

4 USP

reîncadrate

Aprobat prin

HCD nr.

2/29.01.2019

Aprobat prin HCD

nr.

04/19.02.2019

Aprobat prin HCD

nr.

09/27.03.2019

Aprobat prin HCD

nr.

11/06.05.2019

Aprobat prin HCD

nr.

13/10.06.2019

5 HCD

33

3) Elaborarea şi transmiterea către DSP, respectiv autorităţile tutelare, a informărilor cu privire la rezultatele

obţinute în cel de-al II lea ciclu de acreditare de către USP din subordine.

4) Dezvoltarea aplicaţiei informatice CaPeSaRo:

încărcarea și transmiterea Raportului de acreditare către spital în format PDF,

Încărcarea și transmiterea Ordinul privind încadrearea unității sanitare în categoria de acreditare către

spital în format PDF,

informarea USP privind existența Raportului de acreditare in aplicația CaPeSaRo prin transmiterea unui

email de informare.

5) Elaborarea lunară a Rapoartelor pentru monitorizarea feedback-ului și a Rapoartelor pentru monitorizarea

sistemului de măsurare a standardelor de acreditare a spitalelor.

3.4.2. Unitatea de Standarde pentru Serviciile de Sănătate (USSS)

Activitatea Biroului de Standarde pentru Serviciile de Sănătate din Spital

1. În cadrul procesului de revizuire a instrumentelor de evaluare și acreditare a

spitalelor au fost desfășurate următoarele activități:

Colectarea lunară a feedback-ului primit de la evaluatori, utilizatori și alte

părți interesate, privind Standardele și sistemul de măsurare;

Revizuirea și îmbunătățirea instrumentelor de lucru pe baza experienței de

evaluare din perioada ianuarie – iunie 2019;

Finalizarea Ghidului Evaluatorului și a Manualului Standardelor;

Identificarea modificărilor legislative și a reglementărilor/ ghidurilor/

recomandărilor naționale din domeniul sănătății în vederea actualizării

instrumentelor de lucru, a instrumentelor de monitorizare a USP acreditate

și a reviziei ediției a II-a a standardelor de acreditare;

Identificarea reglementărilor, recomandărilor, ghidurilor aplicabile standardelor de acreditare în vederea

reviziei ediției a II-a a standardelor de acreditare (ISQua, OMS, JCI, ECDC, CE etc);

Studierea și identificarea la nivel națioanal a standardelor/condițiilor/regulamentelor din domeniul sănătății

(impuse de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, RENAR, Ministerul Sănătății, ș.a) în vederea duplicării lor

în standardele ANMCS;

Transpunerea în practică a recomandărilor ISQua privind standardele ANMCS de acreditare a spitalelor;

Întocmirea Planului de elaborare a ediției a III-a a standardelor de acreditare a USP;

Elaborarea standardelor de acreditare pentru furnizorii de servicii de dializă;

Revizuirea și îmbunătățirea instrumentelor de lucru aferente standardelor de acreditare pentru furnizorii de

servicii de dializă;

Participare la dezvoltarea modulului ”DIALIZA” al platformei CaPeSaRo;

Participarea la realizarea modului de Dezbateri C/IND al platformei CaPeSaRo;

Analizarea și elaborarea de clarificări pentru subiectele puse în Dezbatere C/IND.

2 În cadrul procesului de informare și instruire a utilizatorilor și evaluatorilor s-au desfășurat următoarele

activități:

Desfășurarea unor instruiri periodice a utilizatorilor, prin întâlniri lunare cu managerii unităților sanitare

pentru informarea și clarificarea aceastora cu privire la aplicarea instrumentelor de lucru;

Participarea la revizuirea cursului de pregătire a personalului din structurile de management al calității ale

USP;

Colectarea și diseminarea informațiilor privind bunele practici în domeniul managementului calității prin

participarea la evenimente dedicate managementului calității, a siguranței pacientului și a acreditării

34

unităților sanitare: București, Suceava, Baia Mare, Galati, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș, Sibiu, Poiana Brașov;

Elaborarea materialelor pentru instruirea utilizatorilor cu privire la utilizarea indicatorilor de alarmare (”IHI

Trigger Tools” adaptați) pentru identificarea evenimentelor adverse;

Elaborarea materialelor pentru instruirea utilizatorilor cu privire la identificarea și raportarea evenimentelor

adverse.

3. Alte activități realizate:

Participarea în cadrul Comisiei de Recepție a 10 USP evaluate;

Participarea în cadrul Comisiei de analiză a obiecțiunilor formulate de către USP evaluate;

Propuneri de indicatori de management pentru evaluarea managerului spitalului public;

Elaborarea instrumentelor de evaluare a USP Dializă.

Participarea în cadrul echipei de lucru în vederea realizării proiectelor unor acte de reglementare pentru

îmbunătățirea procesului de implementare a managementului calității și a funcționării A.N.M.C.S.

Îndeplinirea atribuțiilor specifice în cadrul comisiilor constituite prin ordin al Președintelui A.N.M.C.S. în vede-

rearealizării obiectivelor instituiție.

4. Monitorizarea și controlul factorilor care afectează siguranța pacientului, completarea și actualizarea

Registrului Național al Evenimentelor Adverse Asociate Asistenței Medicale (RN-EAAAM)

Raportarea și înregistrarea evenimentelor adverse asociate asistenței medicale EAAAM) se face conform Ordinului

Președintelui A.N.M.C.S. nr. 639/2016 de aprobare a Metodologiei de monitorizare a unităţilor sanitare acreditate.

Conform acestei reglementări obligația raportării EAAAM o au doar unitățile sanitare acreditate.

Având în vedere definirea evenimentului advers ca ”eveniment considerat prevenibil, care reprezintă afectarea

neintenţionată şi nedorită a sănătăţii, rănirea, îmbolnăvirea, dizabilitatea temporară sau permanentă sau chiar

moartea pacientului, asociată asistenţei medicale”, a scăzut numărul înregistrărilor deoarece nu au mai fost

înregistrate în RN-EAAAM:

evenimentele adverse care implică personalul angajat al unei unități sanitare și care nu au ca urmare

afectarea unui pacient;

prejudiciul de imagine adus unei unități sanitare ca urmare a articolelor din presă cu caracter acuzator/

denigrant care nu se confirmă.

În cadrul monitorizării EAAAM, în semestrul I 2019 au raportat un număr de 353 USP din care 326 areditate (145

acreditate în ciclul II) și un număr de 27 USP care nu au fost încă acreditate ( înregistrate în sistemul informatic în

vederea evaluarii și acreditarii).

Situația USP înregistrate în sistemul informatic CAPESARO în sem. I 2019

Regiune Nr USP

înregistrate Acreditate

Acreditate în

ciclul II Neacreditate

Centru 78 64 16 14

Metropolitană 102 76 19 26

Nord-Est 99 64 15 35

Nord-Vest 81 70 23 11

Sud 75 62 15 13

Sud-Est 70 52 17 18

Sud-Vest 72 58 27 14

Total 634 495 145 139

35

Situația înregistrărilor în componenta de monitorizare a EAAAM în sem. I 2019

Analiza înregistrărilor din cadrul

componentei de raportare a EAAAM a

înregistrat o creștere evidentă a

rapoartelor de analiză transmise de către

reprezentanții USP, procentul rapoartelor

de analiză a presupuselor evenimente

raportate fiind de 97,51%, cu o variație la

nivel regional de +/- 3% față de media

națională.

Regiunea

Nr total înreg (include

raportarea lipsei

EAAAM într-un

trimestru)

Din care presupuse

EAAAM

Din care presupuse

EAAAM cu raport

analiza transmis

% EAAAM cu

raport analiza

sem I 2019

Centru 788 755 744 98.54304636

Metropolitană 334 296 287 96.95945946

Nord-Est 590 536 529 98.69402985

Nord-Vest 450 397 386 97.22921914

Sud 278 211 200 94.78672986

Sud-Est 278 237 225 94.93670886

Sud-Vest 137 103 103 100

Vest 253 203 196 96.55172414

TOTAL 3108 2738 2670 97.51643535

36

Evoluția lunară a numărului de EAAAM raportate în sem. I 2019

Repartiția EAAAM în funcție de sexul pacienților

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Total

Centru 157 129 134 118 110 107 755

Metropolitană 50 46 39 43 60 58 296

Nord-Est 93 86 110 75 85 87 536

Nord-Vest 68 84 56 76 66 47 397

Sud 21 25 20 45 52 48 211

Sud-Est 44 48 32 35 47 31 237

Sud-Vest 15 26 13 14 20 15 103

Vest 28 33 22 37 39 44 203

TOTAL 476 477 426 443 479 437 2738

Regiunea masculin feminin Neprecizat %M %F

Centru 400 354 1 53.05% 46.95%

Metropolitană 161 135 0 54.39% 45.61%

Nord-Est 267 264 5 50.28% 49.72%

Nord-Vest 173 224 0 43.58% 56.42%

Sud 113 98 0 53.55% 46.45%

Sud-Est 115 122 0 48.52% 51.48%

Sud-Vest 64 39 0 62.14% 37.86%

Vest 112 91 0 55.17% 44.83%

TOTAL

la nivel național 1405 1327 6 51.43% 48.57%

37

Distribuția EAAAM raportată la vârsta pacienților

Distribuția EAAAM raportată la vârsta

pacienților afectați a evidențiat la

nivelul tuturor regiunilor apariția cu

precădere, la persoane în vârstă de

peste 50 ani, situație explicată prin

creșterea numărului de afecțiuni și

diminuarea imunității odată cu

înaintarea în vârstă.

Regiunea 60 de ani sau mai

putin peste 60

Vârstă

neprecizată % peste 60 ani

Centru 326 428 1 56.76%

Metropolitană 139 157 0 53.04%

Nord-Est 185 346 5 65.16%

Nord-Vest 173 224 0 56.42%

Sud 102 109 0 51.66%

Sud-Est 76 161 0 67.93%

Sud-Vest 43 58 2 57.43%

Vest 57 146 0 71.92%

TOTAL 1101 1629 8 59.67%

38

Afectarea pacientului care necesită supraveghere sau alte măsuri terapeutice

Afectarea pacientului care necesită supraveghere sau alte măsuri terapeutice se regăsește în majoritatea cazurilor

conform informațiilor raportate.

Afectarea

pacientului în

momentul

raportării

inițiale

fără

afectarea

pacientului

afectare a

pacientului

care necesită

măsuri

terapeutice

în urgență

afectare a

pacientului care

necesită

supraveghere

sau alte măsuri

terapeutice

deces Consecință

neprecizată

Total

raportări

inițiale

Regiunea:

Centru 107 119 528 0 1 755

Metropolitană 34 46 203 9 4 296

Nord-Est 67 68 390 8 3 536

Nord-Vest 23 30 340 0 4 397

Sud 29 35 145 2 0 211

Sud-Est 21 34 180 1 1 237

Sud-Vest 21 22 55 5 0 103

Vest 12 94 91 5 1 203

La nivel național 314 448 1932 30 14 2738

39

Consecințele asupra pacientului conform înregistrărilor din rapoartele de analiză evidențiază că majoritatea

evenimentelor adverse asociate asistenței medicale sunt consecința unei infecții

Analiza informațiilor obținute prin corelarea datelor din raportarea inițială și raportul de analiză a evidențiat o

variabilitate a modului de interpretare consecințelor, astfel încât, există frecvent cazuri de completare eronată

precizându-se în raportul de analiză "fară consecințe" chiar și în cazul unor IAAAM prezente.

Explicația poate fi că, urmare a îngrijirilor medicale, la data completării raportului de analiză, consecințele

traumatice din momentul apariției evenimentului advers și respectiv infecția (după caz) au fost îndepărtate (momentul

transmiterii raportului de analiza este ulterior raportarii initiale cu pană la 30 de zile). Așa se poate explica numărul mai

mare cu circa 5%, la nivelul tuturor regiunilor, al cazurilor în care pacienții au suferit infecții după corelarea datelor

înregistrate.

Consecinte asupra

pacientului declarate

in raportul de

analiza

Fara

consecinte Infectie Traumatism Deces Nespecificat

Total

raportari

initiale

Centru 171 504 52 0 28 755

Metropolitană 52 189 16 9 30 296

Nord-Est 118 300 73 5 40 536

Nord-Vest 58 258 45 1 35 397

Sud 67 100 18 2 24 211

Sud-Est 50 151 28 1 7 237

Sud-Vest 36 38 13 1 15 103

Vest 38 131 14 13 7 203

TOTAL 590 1671 259 32 186 2738

40

Cauzele neraportării unui număr mare de EAAAM, evidențiate atât de analiza calitativă a înregistrărilor la nivelul

structurilor A.N.M.C.S. cât și de responsabilii cu managementul calității din unitățile sanitare sunt în principal:

teama de autoincriminare aceasta determinând și încadrarea eronată a tipului de eveniment ca incident sau near-

miss, în condițiile în care afectarea pacientului este indiscutabilă;

dubla raportare, în cadrul procesului de monitorizare. Raportarea către D.S.P. este considerată mai puțin

birocratică fiind periodică, pe grup de germeni, corespunzător fiecărei secții, în timp ce înregistrarea ca eveniment

advers necesită raportarea individuală a fiecărui caz cu precizarea cauzelor și a măsurilor avute în vedere pentru

diminuarea riscului de reapariție, elemente de importanță majoră pentru analiză în scopul diminuării IAAM;

numărul foarte mare de infecții intraspitalicești în cazul secțiilor în care pacienții prezintă imunosupresie marcată

(secțiile de oncologie, ftiziologie etc.) caz în care, majoritatea infecțiilor au la bază aceiași germeni și măsurile de

diminuare a riscului infecțios sunt similare, motiv pentru care există o reticență a personalului în ceea ce privește

raportarea individualizată a fiecărui caz.

Analiza evenimentelor adverse înregistrate de unitățile sanitare a reliefat și alte probleme frecvente. În acest sens

exemplificăm:

raportarea absenței EAAAM la nivelul unei unități sanitare în afara perioadei prestabilite în metodologia de

monitorizare a USP acreditate, situație parțial corectată consecutiv comunicărilor individuale cu responsabilii cu

managementul calității;

Nr EAAAM corespunzătoare cazurilor de infecție

Regiunea Conform precizării din

raportul de analiză

Consecutiv corelării

informațiilor

Procent creșterenumăr infecții

după corelare date din raport

initial și raport analiza

Centru 504 531 5.36%

Metropolitană 189 200 5.82%

Nord-Est 300 308 2.67%

Nord-Vest 258 268 3.88%

Sud 100 113 13.00%

Sud-Est 151 159 5.30%

Sud-Vest 38 40 5.26%

Vest 131 136 3.82%

TOTAL

(la nivel național) 1671 1755 5.03%

Procentul infecțiilor în cadrul EAAAM raportate

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

Sem. I

2019

Centru 78.98% 71.32% 67.16% 68.64% 67.27% 65.42% 70.33%

Metropolitană 42.00% 58.70% 71.79% 69.77% 75.00% 84.48% 67.57%

Nord-Est 59.14% 62.79% 55.45% 53.33% 60.00% 54.02% 57.46%

Nord-Vest 76.47% 65.48% 73.21% 71.05% 56.06% 61.70% 67.51%

Sud 19.05% 16.00% 25.00% 71.11% 59.62% 77.08% 53.55%

Sud-Est 59.09% 72.92% 81.25% 68.57% 74.47% 41.94% 67.09%

Sud-Vest 26.67% 65.38% 30.77% 35.71% 30.00% 26.67% 38.83%

Vest 64.29% 75.76% 68.18% 40.54% 76.92% 75.00% 67.00%

TOTAL 63.87% 64.78% 63.38% 63.43% 64.51% 64.53% 64.10%

41

raportarea eronată a căderilor ca evenimente de tip

incident, în condițiile în care pacientul suferă

traumatisme și/sau leziuni de tip escoriații fiind necesară

supravegherea pacientului cu sau fără măsuri

terapeutice;

raportarea inițială întârziată, după analiza cazurilor la

nivelul unităților sanitare, în condițiile în care aceasta

corespunde unui presupus eveniment advers și

confirmarea sau infirmarea acestuia este așteptată

ulterior, consecutiv analizei desfășurate la nivelul unității;

raportarea refuzului internării sau al terapiei ca IAAM,

în condițiile în care a fost explicat pacientului riscul la

care se expune și a fost înregistrată sub semnătură

decizia pacientului, caz în care situația reprezintă

exprimarea unui drept legiferat al pacientului și nu IAAM;

lipsa evaluării riscului la internare, în special a riscului

infecțios și a riscului de cădere la pacienții în vârstă.

Obiective de dezvoltare și adaptare a componentei de

monitorizare a EAAAM:

oferirea de asistență de specialitate reprezentanților

unităților sanitare și responsabililor cu managementul

calității astfel încât să existe o similitudine a modului de

completare a rapoartelor de analiză;

elaborarea interfeței de monitorizare adaptată

specific fiecărui domeniu de asistență sanitară consecutiv

aprobării standardelor de acreditare a unităților sanitare

din ambulatoriu;

analiza cerințelor A.N.M.C.S. de raportare a

evenimentelor adverse comparativ cu cele implementate

în alte țări;

selecția înregistrărilor care conțin erori comune în

vederea prezentării și discutării acestora în cadrul

conferințelor, grupurilor de lucru etc. precum și

prezentarea unor măsuri în vederea diminuării riscului de

reapariție a unor evenimente adverse, măsuri ce pot fi

diseminate ca exemple de bună practică;

adaptarea și dezvoltarea interfeței aplicației

informatice CaPeSaRo, în funcție de sugestiile USP și de

cerințele A.N.M.C.S. cu scopul de a facilita integrarea

datelor solicitate.

stimularea evidențierii EAAAM prin mai multe

mecanisme:

- Consecutiv producerii - modul de evidențiere și

raportare utilizat în mod curent până la această dată.

- Prin analiza retrospectivă a documetelor medicale -

analiza FOCG și depistarea elementelor sugestive

(utilizare de trigger tools) pentru evenimente ad-

verse.

- Analiza condicii de sugestii și reclamații -

corespunde evidențierii unor presupuse evenimente

de către aparținători sau pacienți.

- Analiza datelor primite de la alți furnizori de servicii

de sănătate care au preluat în îngrijire pacienții și

care au evidențiat posibile EAAAM cu originea la

nivelul serviciilor de sănătate primite de pacient într-

o altă unitate sanitară – are rolul evidențierii

evenimentelor presupus asociate asistenței medicale

care au originea la un alt furnizor de servicii de

sănătate, care probabil nu are cunoștință de apariția

lor (de ex. simptomatologie cu debut ulterior

încetării furnizării serviciilor).

Evidențierea separată a IAAM care nu reprezintă

EAAAM – de exemplu cazul evenimentelor de tip infecție

cu Clostridium Dificile la pacienți cu tratament

tuberculostatic, evenimente așteptate, consecință a

efectelor adverse ale medicației – beneficiul instituirii

tratamentului este superior riscului dezvoltării

simptomatologiei corespunzătoare infecției cu

Clostridium Dificilae, neinstituirea tratamentului la un

pacient cu TBC activ reprezentând un risc atât pentru

pacient dar și pentru contacții acestuia.

Erori frecvente evidențiate prin analiza datelor

înregistrate:

Specificarea cauzei unui EAAAM și completarea cu ”nu

e cazul” sau similar la restul cauzelor din formularul de

raportare; situația corespunde unei frâne în analiza

(semi)automată a înregistrărilor. Precizarea ”nu e cazul”

sau similar în rubrici corespunzătoare cauzei EAAAM, fără

specificarea unei cauze rezultate în procesul de analiză,

corespunde imposibilității precizării cauzei unui

eveniment sau doar dorinței de a se putea transmite

raportul în sistemul informatic deseori fără o analiză

aprofundată a evenimentului produs;

Trecerea cauzei clar evidențiate la rubrica alte cauze

așa cum se întâmplă frecvent în cazul infecțiilor

consecință a tratamentului antibiotic administrat,

personalul implicat în analiza evenimentului nedorind să

bifeze ”erori de medicație” în cazul efectelor adverse

așteptate în condițiile administrării unei terapii cu

beneficii superioare și riscuri mult mai mici comparativ cu

dezvoltarea unei infecții digestive (ICD) ca urmare a

modificării florei intestinale și a creării condițiilor

favorabile înmulțirii germenilor (Clostridium difficilae) și a

apariției simptomatologiei corespunzătoare.

42

Activitea Biroului de Standarde pentru Serviciile de Sănătate din Ambulatoriu

1. În cadrul procesului de elaborare a standardelor de acreditare a unităților sanitare din ambulator (USA) s-

au derulat urmatoarele activități:

Adoptarea Proiectului standardelor de acreditare a USA și transmiterea acestuia MS în vederea emiterii Ordinului

comun A.N.M.C.S.- MS de aprobare a standardelor pentru: ambulatoriu de specialitate, medicină de urgență prespital,

medicină fizică și recuperare, îngrijiri paliative în ambulatoriu, paraclinic – laboratorul de analize medicale, paraclinic –

radiologie și imagistică medicală, dispozitive medicale, medicină dentară, medicină de familie, îngrijiri medicale la do-

miciliu;

Integrarea feedback-ului M S cu privire la Standardele de acreditare a USA și retransmiterea acestora MS în vede-

rea emiterii Ordinului comun A.N.M.C.S.- MS privind aprobarea standardelor de acreditare pentru: ambulatoriu de

specialitate, medicină de urgență prespital, medicină fizică și recuperare, îngrijiri paliative în ambulatoriu, paraclinic –

laboratorul de analize medicale, paraclinic – radiologie și imagistică medicală, dispozitive medicale, medicină dentară,

medicină de familie, îngrijiri medicale la domiciliu;

Elaborarea Metodologiei de evaluare a unităților sanitare din ambulatoriu ;

Integrarea propunerilor înaintate de instituțiile și asociațiile care fac parte din Colegiul Director, în urma analizei

draft-ului Metodologiei de evaluare a unităților sanitare din ambulatoriu;

Prezentarea în vederea adoptării de către Colegiul Director a Procedurii și Metodologiei de evaluare a unităților

sanitare din ambulatoriu și transmiterea documentelor adoptate MS în vederea emiterii Ordinului comun A.N.M.C.S.-

MS de aprobare a Procedurii și Metodologiei de evaluare a unităților sanitare din ambulatoriu;

Elaborarea intrumentelor de evaluare pentru standardele de acreditare a USA (indicatori si modalități de validare)

pentru: ambulatoriu de specialitate, medicină de urgență prespital, medicină fizică și recuperare, îngrijiri paliative în

ambulatoriu, paraclinic – laboratorul de analize medicale, paraclinic – radiologie și imagistică medicală, dispozitive me-

dicale, medicină dentară, medicină de familie, îngrijiri medicale la domiciliu și farmacie;

Participarea la dezvoltarea unui sistem electronic de raportare anonimă de către pacient a unui eveniment advers

asociat asistenței medicale (instrumentul SRS) – aplicație informatică premiată în cadrul evenimentului organizat de

Școala Informală de IT – Hackathon eHealth 2019;

Pregătirea unităților sanitare din ambulatoriu pentru primul ciclu de evaluare în vederea acreditării prin informări

periodice și suport la înregistrare în platforma informatică CAPESARO ;

Pregătirea documentației în vederea participării în grupul de lucru al Ministerului

2. Pregătirea activităților în vederea diseminării conceptelor specifice managementului calității prin :

Demararea activităților planificate în cadrul proiectului POCA QualiMed- Rețea pentru formularea politicilor pub-

lice privind calitatea serviciilor și siguranța pacienților în sectorul sanitar - SIPOCA 224; obiective: dezvoltarea de mode-

le operative şi instrumente care să permită stabilirea unor procese eficiente de implementare a managementului ca-

lităţii în domeniul sanitar; dezvoltarea de abilități manageriale în vederea asigurării sistemelor de calitate în unitățile

sanitare, cu precădere în asistența medicală din ambulatoriu).

Activități de analiză și evaluare în cadrul Comisiei de analiza a programelor de formare profesională în domeniul

Managementului calității serviciilor de sănătate.

3. Participarea la conferințe naționale și regionale pe tema managementului calității în sănătate.

Dezbateri publice privind prima ediție a standardelor de

acreditare a unităților sanitare din ambulatoriu (conferințe,

ateliere de lucru).

Conferințe, simpozioane, worshopuri, întâlniri în cadrul

grupurilor de lucru.

43

3.5. Cauze ale neimplementării sistemului de

management al calității serviciilor de sănătate și

siguranței pacientului în unitățile sanitare și riscuri-

le asociate

Structuri de management al calității din spitale,

necorespunzătoare

În baza Legii nr. 185/2017 există obligația ca în

structura unităților sanitare cu paturi și a serviciilor de

ambulanță să existe o structură de management al

calității serviciilor medicale.

OMS nr. 975/2012 privind organizarea structurii de

management al calității serviciilor medicale în cadrul

unităților sanitare cu paturi din rețeaua Ministerului

Sănătății și a autorităților administrației publice locale,

prevede obligativitatea organizării acestei structuri doar

la nivelul unităților sanitare cu paturi care intră sub

incidența obiectului de reglementare a ordinului.

În absența unui cadru bine organizat la nivelul USP

pentru implementarea sistemului de management al

calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului,

unele structuri de management al calității din unitățile

sanitare sunt nefuncționale iar altele desfășoară o activi-

tate necorespunzătoare, nerăspunzând cerințelor pentru

care au fost create. La nivelul unităților sanitare s-a cons-

tatat o slabă înțelegere a rolului și importanței imple-

mentării sistemului de management al calității și

siguranței pacientului, motiv pentru care această activita-

te este percepută, ca fiind o activitate pur formală, în

multe situații personalul încadrat în cadrul structurilor de

management al calității nebeneficiind de sprijinul necesar

din partea conducerii unităților sanitare.

În plus, practica a demonstrat necesitatea stabilirii

exprese a responsabilităților privind organizarea și

controlul activităților privind asigurarea și îmbunătățirea

continuă a calității serviciilor de sănătate și siguranței

pacientului, a clarificării modului de organizare și

funcționare a structurii de management al calității

serviciilor de sănătate, precum și a detalierii rolului și

atribuțiilor principale ale acesteia, astfel încât, activitatea

structurii să asigure în mod efectiv implementarea la

nivelul unității sanitare, a sistemului de management al

calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului.

Implementarea sistemului de management al calității

serviciilor de sănătate în baza Standardelor A.N.M.C.S. și

conform principiilor și obiectivelor OMS și UE, impune

guvernanța clinică, eficiența, eficacitatea și siguranța pa-

cientului ca abordări centrale, ce converg spre deplina

satisfacție a pacientului.

Ca urmare, A.N.M.C.S. a elaborat și înregistrat la MS,

în luna august 2018, un proiect de Ordin comun al Minis-

trului Sănătăţii şi al Preşedintelui A.N.M.C.S. privind orga-

nizarea și funcționarea structurii de management al

calității serviciilor de sănătate în cadrul unităţilor sanita-

re, care modifică OMS 975/2012, prin care se propune ca

aceasta să aibă ca principal obiect de activitate imple-

mentarea la nivelul USP a sistemului de management al

calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului,

rolul acesteia constând în organizarea, planificarea, coor-

donarea și monitorizarea activităților privind asigurarea și

îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate și

siguranței pacientului. Până la data eleborării prezentului

raport de activitate, MS nu și-a exprimat punctul de vede-

re, referitor la organizarea, funcționarea și salarizarea

angajaților din structura de management al calității a spi-

talelor, pentru ca activitatea acestora să-și atingă scopul.

Formarea personalului încadrat în structurile de

management al calității din spitale se reflectă în modul

în care sunt raportate EAAAM

OMS nr. 975/2012 privind organizarea structurii de

management al calităţii serviciilor medicale în cadrul

unităţilor sanitare cu paturi din reţeaua Ministerului

Sănătăţii şi a autorităţilor administraţiei publice locale,

prevede la art. 3 alin. (2) că „Membrii structurii de mana-

gement al calităţii serviciilor medicale vor urma un curs de

pregătire în domeniul calităţii serviciilor medicale, recu-

noscut de Ministerul Sănătăţii, organizat de Şcoala Naţio-

nală de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în

Domeniul Sanitar Bucureşti sau de Autoritatea Naţională

pentru Calificări”.

Conform evidențelor deținute de A.N.M.C.S., numai

un procent de 32% din personalul angajat în structurile de

management al calităţii serviciilor medicale din cadrul

spitalelor au pregătire în domeniul calităţii serviciilor me-

dicale.

44

In plus, persoanele care își desfășoară activitatea în

cadrul structurilor de management al calității nu sunt sala-

rizate conform pregătirii profesionale (ex. medicii), ceea ce

face ca interesul personalului calificat să fie scăzut pentru

această activitate și motivația muncii să fie la un nivel

scăzut, ca urmare a comparării nivelului lor de salarizare

cu cel al altor categorii de salariați cu aceeași formare pro-

fesională, din unitățile sanitare.

Prin proiectul de Ordin comun al Ministrului Sănătăţii şi

al Preşedintelui A.N.M.C.S. privind organizarea și

funcționarea structurii de management al calității servicii-

lor de sănătate în cadrul unităţilor sanitare, instituția

noastră a propus inclusiv reglementarea acestor aspecte.

În vederea asigurării unui nivel cât mai ridicat al profesio-

nalismului personalului încadrat în cadrul structurii de

management al calităţii serviciilor de sănătate, s-a propus

ca posturile de la nivelul acestei structuri funcționale să

poată fi ocupate doar de către medici, asistenți medicali,

juriști, economiști și alte categorii profesionale a căror

pregătire este considerată de către conducătorul unității

sanitare ca fiind utilă și necesară în desfăşurarea activităţi-

lor acestei structuri și care au urmat și absolvit un program

de formare în domeniul managementului calităţii în

sănătate, recunoscut în condițiile Ordinului președintelui

A.N.M.C.S. nr. 95/2018 privind aprobarea Metodologiei

pentru recunoașterea furnizorilor de servicii de formare în

domeniul managementului calității serviciilor de sănătate.

Lipsa pregătirii și calificării

necesare specifice conduce la

neînțelegerea conceptelor

specifice calității în sănătate,

astfel că nu este înțeleasă

importanța cunoașterii și ra-

portării EAAAM, în scopul

învățării din erori și prevenirii

apariției acestora.

Raportarea corectă a evenimentelor adverse stă la

baza luării unor decizii la nivel național pentru implemen-

tarea măsurilor de reducere a IAAM și altor consecințe ale

EAAAM.

Lipsa implicării managerilor spitalelor în imple-

mentarea sistemului de management al calității ser-

viciilor de sănătate și siguranței pacientului

Indicatorii de performanță pentru evaluarea manageri-

lor spitalelor publice nu fac trimitere la standardele de

calitate a serviciilor de sănătate și siguranței pacientului.

Evaluarea performanțelor managerilor spitalelor publi-

ce se realizează în baza OMS nr. 112/2007 privind criteriile

de performanţă în baza cărora contractul de management

poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, cu

modificările şi completările ulterioare, care cuprinde doar

4 indicatori de calitate, dar niciunul nu este relevant din

perspectiva calității serviciilor de sănătate și siguranței

pacientului.

Demersurile A.N.M.C.S. în sensul modificării indicatori-

lor de performanță, prin creșterea numărului indicatorilor

vizând calitatea serviciilor de sănătate și siguranța pacien-

tului, unii cu referire clară la standardele de calitate elabo-

rate de A.N.M.C.S. și aprobate prin Ordin al Ministrului

Sănătății, au rămas fără finalizare. Niciuna dintre modific-

ările aduse OMS nr. 112/2007 nu a extins indicatorii de

calitate și nu a făcut referire la standardele de calitate a

serviciilor de sănătate și siguranță a pacientului, astfel

încât unitățile sanitare să îndeplinească exigențele UE cu

privire la calitatea serviciilor medicale.

Pentru asigurarea implementării calității serviciilor de

sănătate la nivelul USP dar și în scopul coroborării cu

dispozițiile art. 17 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006,

republicată, cu modificările și completările ulterioare,

instituția noastră a propus ca activitatea managerilor din

spitalele publice să fie evaluată și în baza unor indicatori

de performanță cu referire clară la Standardele

A.N.M.C.S., cu atât mai mult cu cât standardele A.N.M.C.S.

pentru acreditarea spitalelor sunt aprobate prin Ordin al

Ministrului Sănătății și sunt recunoscute internațional.

Pe site-ul MS se află postat Proiectul de Ordin de mi-

nistru privind aprobarea metodologiei de calcul și a modu-

lui de evaluare a îndeplinirii indicatorilor de performanță ai

managrului spitalului public precum și a criteriilor de

performanță generale în baza cărora se realizează evalua-

rea managerului spitalului public.

45

Dificultăți privind eficacitatea controlului calității

serviciilor de sănătate

Controlul calității serviciilor de sănătate este în respon-

sabilitatea structurilor de control al calității serviciilor de

sănătate din cadrul MS și al DSP.

Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și com-

pletările ulterioare, prevede la art. 17 alin. (2) lit. c)

„Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului

Bucureşti urmăresc aplicarea criteriilor de control al calită-

ţii serviciilor medicale pe baza standardelor de acreditare

adoptate de către Autoritatea Naţională de Management

al Calităţii în Sănătate” și la art. 250: „Calitatea serviciilor

de sănătate furnizate de către unităţile sanitare este verifi-

cată, în cursul unui ciclu de acreditare, de către structurile

de control al calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Mi-

nisterului Sănătăţii şi al direcţiilor de sănătate publică”.

Cu toate acestea, nu a fost definitivată o metodologie

de control și nici nu există personal pregătit la nivelul DSP

cu privire la Standardele A.N.M.C.S., pentru a pune în apli-

care prevederile legale menționate. A.N.M.C.S. a recoman-

dat pregătirea personalului din structura de control a DSP

prin cursuri efectuate la SNSPMPDSB, pentru a-și însuși

instrumentele de evaluare a conformității serviciilor de

sănătate cu standardele A.N.M.C.S. În acest sens, au exis-

tat solicitări din partea A.N.M.C.S. către MS pentru colabo-

rarea cu DSP-urile, în vederea instruirii personalului care

să verifice respectarea de către spitale a standardelor de

calitate a serviciilor de sănătate și siguranță a pacientului,

în acțiunile de control efectuate de DSP.

3.6. Impactul procesului de implementare a ma-

nagementului calității și siguranței pacientului și a

acreditării USP

a) Feedback-ul obținut prin activități interne de

monitorizare a percepției cu privire la standardele și

metodologia de acreditare a spitalelor

Procesul de măsurare a feedback-ului privind impactul

implementării standardelor de acreditare precum și

stabilirea unor măsuri de îmbunătățire a acestora prin

utilizarea chestionarelor a continuat și în anul 2019.

Rezultatele obținute în urma aplicării sistemului de

monitorizare al feedback-ului utilizatorilor (aplicat în

spitalele înscrise în procesul de acreditare, prin

completarea unor chestionare anonimizate) indică o

atitudine general pozitivă a angajaților spitalelor față de

standardele de acreditare, în mod deosebit față de modul

în care au fost structurate. Peste 92% din respondenți

afirmă că enunțul standardelor, criteriilor și cerințelor

permite identificarea problemelor vizate și a

responsabilităților pentru rezolvarea acestora.

Respondenții consideră că implementarea

standardelor aduce beneficii spitalului, iar îndeplinirea

cerințelor standardelor este relevantă pentru asigurarea și

îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a siguranței

pacientului.

Din analiza datelor studiului prezentat, referitor la

impactul Ediției a IIa a Standardelor de acreditare a

spitalelor, după doi ani de implementare se constată că

spitalele au receptat acreditarea ca fiind un progres de

îmbunătățire a managementului calității și siguranței

pacienților, cu efecte pozitive asupra întregii activități a

spitalului.

Se evidențiază însă unele decalaje între nivelul de

calitate urmărit prin standardele de acreditare a spitalelor

și nivelul de pregătire al specialiștilor în domeniul

managementului calității, astfel încât rezultă necesitatea

continuării procesului de informare și de instruire a

specialiștilor în domeniul managementului calității.

b) Impactul preocupărilor cercurilor de specialiști în

domeniul managementului calității

Prin crearea corpului evaluatorilor externi de servicii

medicale ai A.N.M.C.S., perfecționarea și coagularea

acestora în jurul activităților de evaluare, s-au definit

premisele constituirii unor cercuri de profesioniști

preocupați de creșterea continuă a perfecționării lor

profesionale.

46

Asociația Evaluatorilor de Servicii Medicale (A.E.S.M.)

a fost înființată în anul 2016, cu scopul de a promova in-

teresele evaluatorilor de servicii de sănătate, de a dezvolta

coeziunea socială și de a crește continuu pregătirea profe-

sională a specialiștilor din sistemul de sănătate prin:

Conştientizarea culturii, a sănătății, a educaţiei şi a

şcolii drept parte componentă a vieţii și promovarea

principiului „Un spirit sănătos într-o unitate sanitară

evaluată sănătos”;

Promovarea valorilor sociale și morale, creșterea

respectului și a încrederii față de cei ce lucrează în

sistemul de sănătate ;

A.E.S.M. își propune, de asemenea:

Organizarea și dezvoltarea unor activități și pro-

grame de instruire, documentare și consultare a

populației, în legătură cu domeniul managementului

calității și activitățile de evaluare a serviciilor de sănătate;

Organizarea de mese rotunde, Work Shop-uri,

conferințe și seminarii naționale și internaționale pe teme

legate de managementul calității și de activitatea de

evaluator de servicii de sănătate;

Încurajarea dezvoltării transferului de informații şi

tehnici de evaluare, cercetare ştiinţifică în domenii legate

de tehnicile de evaluare, ca parte din procesul de acredi-

tare a unităților sanitare.

A.E.S.M. organizează întâlniri în toate zonele țării, în

parteneriat cu A.N.M.C.S., instituții de învățământ superior

și alte instituții publice.

Acţiunile derulate pe parcursul semestrului I al anului

2019:

1. Conferința Națională – editia a I-a 2019 – „Evaluarea

dinamică a structurii spitalului şi avantajele acesteia în

contractarea serviciilor medicale cu Casa de Asigurări de

Sănătate”

Evenimentul s-a desfășurat în perioada 09-10.03.2019,

la hotel Vega din Galaţi, în parteneriat cu Facultatea de

Medicină și Farmacie din cadrul Universitatii ,,Dunărea de

Jos” Galați, Spitalul Clinic de Obstretrică –

Ginecologie ,,Buna Vestire’’ Galați și Autoritatea Națională

de Management al Calității în Sănătate.

Tematicile abordate au fost urmatoarele:

- Cum putem transforma structura organizatorică

flexibilă și avantajele acesteia în contractarea serviciilor

medicale;

- Tradiţie şi inovare la Spitalul Clinic de Obstretrică –

Ginecologie ,,Buna Vestire’’Galati;

- Funcționalitatea structurii flexibile la nevoile

serviciilor medicale;

- Salarizarea si programul de lucru conform O.U.G.

114/2018;

- UNDE și CUM raportează furnizorii de servicii de

sănatate după deschiderea Oficiului Teritorial Sud – Est al

A.N.M.C.S.

2. Conferința ,,Rolul spitalelor municipale, orășenești și

mono-specialitate în îmbunătățirea calității actului

medical; prezent și perspective”, ediția I 2019

Evenimentul s-a desfășurat în perioada 31.05- 01.06.2019,

la Casa de Cultură a orașului Buhuși, în parteneriat cu

Autoritatea Națională de Management al Calității în

Sănătate și cu Spitalul Orășenesc Buhuși.

Conferința s-a adresat profesioniștilor din sistemul

medical românesc – reprezentanți ai A.N.M.C.S., CAS, DSP,

autorităților tutelare, manageri de spitale, directori

medicali, medici de toate specialităţile, farmaciști,

directori de îngrijiri, asistenți medicali, responsabili cu

managementul calității din spitale, evaluatori de servicii de

sănătate și reprezentanți ai organizațiilor de pacienți.

La eveniment au participat aproxs. 255 de specialiști în

prima zi și 430 în cea de-a doua zi. Participanții au

reprezentat peste 80 de instituții medicale din țară și din

Republica Moldova.

Prima zi a fost dedicată responsabililor

Managementului de Calitate, membrilor din Structura

Managementului de Calitate și asistenților medicali. Cele

zece comunicări științifice prezentate au constituit un

suport foarte bun pentru dezbateri.

În ziua a doua a conferinței, reprezentanți ai MS, ai

unor instituții județene și ai unor spitale, medici au pus

47

alte accente interesante pe calitatea actului medical. Două

ateliere de lucru – ,,Resuscitarea gravidei” și ,,Resuscitarea

nou-născutului” – au tras încheiat această manifestare de

excepție.

Asociaţia pentru Managementul Calităţii în Sănătate

(A.M.C.S) este persoană juridică de drept privat cu scop

nepatrimonial, înființată în 2018. Asociația are drept scop

promovarea prin mijloace specifice a profesiei de evalua-

tor de servicii de sănătate, a standardelor, a metodelor şi

tehnicilor de evaluare a unităților din domeniul sănătăţii,

precum şi a normelor de deontologie și etică profesională.

În acest scop Asociația urmărește realizarea următoarelor

obiective:

a) studierea, promovarea şi protecția intereselor

profesionale comune ale membrilor, inclusiv a drepturilor

contractuale ale acestora aferente derulării activităţii de

evaluare.

b) promovarea utilizării la nivel național, în activitatea

de evaluare, a principiilor, metodelor şi tehnicilor cuprinse

în standardele de evaluare a unităților din domeniul

sănătăţii adoptate de către Asociație, A.N.M.C.S., precum

şi de către alte instituţii naţionale şi internaţionale;

c) asigurarea unui înalt nivel de calificare profesională

a membrilor săi, precum şi dezvoltarea corpului de

evaluatori a unităților medicale pentru a satisface

exigenţele promovării profesionale;

d) definirea şi promovarea regulilor şi principiilor

deontologice care guvernează activitatea evaluatorilor

unităților medicale, în conformitate cu responsabilitățile şi

demnitatea profesiei şi urmărirea menținerii şi respectării

acestora;

e) stabilirea şi dezvoltarea de legături cu organizații şi

organisme guvernamentale şi neguvernamentale,

naționale şi internaționale, în scopul promovării profesiei

şi a conlucrării pentru ameliorarea continuă a metodelor şi

tehnicilor de evaluare a unităților din domeniul sănătăţii.

În realizarea obiectivelor sale Asociația îşi propune

desfășurarea următoarelor ACTIVITĂȚI, însă fără a se

limita la acestea:

a) organizează în domeniul evaluării unităților

medicale: cursuri de formare profesională, programe de

instruire continuă, precum şi stagii sau seminarii de

perfecționare profesională, în ţară şi în străinătate;

b) organizează manifestări științifice în domeniul

studierii şi dezbaterii problemelor teoretice şi practice ale

procesului de evaluare;

c) organizează sau participă la conferințe, congrese,

colocvii, seminarii etc. cu caracter intern şi internațional,

cu tematici din domeniul său de activitate, sau din

domenii conexe;

d) desfășoară activități care să asigure îndeplinirea

condițiilor de afiliere a Asociației la asociații şi organisme

internaționale de profil;

e) participă la elaborarea standardelor de evaluare, la

studii şi lucrări de cercetare;

f) asigură editarea cărților, publicațiilor de specialitate,

lucrărilor de sinteză, studiilor documentare etc. din

domeniul său de activitate;

g) organizează arbitrajul ad-hoc pentru soluționarea

litigiilor intervenite între membrii Asociației ori între

aceștia şi alte instituții (A.N.M.C.S., unități medicale ş.a.),

decurgând din exercitarea de către membri a activității de

evaluare a unităților medicale, în cazul în care părțile

implicate acceptă arbitrajul pentru soluționarea litigiului;

h) asigură asistenţă de specialitate membrilor săi la

cererea acestora, în situaţia apariţiei diferendelor care

decurg din desfăşurarea activităţii de evaluator;

i) stabilește regimul de legitimare a membrilor

Asociației, persoane fizice, menține şi actualizează baza de

date a membrilor Asociației;

j) organizează orice alte activități compatibile cu

obiectivele sale.

Organele de conducere, administrare şi control ale

Asociaţiei sunt: Adunarea Generală, Consiliul Director şi

Cenzorul sau Comisia de Cenzori, după caz.

Asociaţia a desfăşurat în primul semestru al anului

2019 următoarele activităţi: - a creat cadrul de

manifestare a opiniilor profesioniştilor implicaţi în

managementul calităţii în sănătate şi a susţinătorilor

implementării şi dezvoltării acestuia prin forumuri de

discuţii – ex. grupul propriu de discuţii pe Facebook

deschis publicului intitulat

“ASOCIAŢIA PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN

SĂNĂTATE”

https://www.facebook.com/groups/1105472026264028/,

care are la această dată un număr de 4182 membri şi

grupul administrat în parteneriat cu alţi colegi evaluatori

intitulat “Evaluatori de Servicii de Sanatate activi ai

A.N.M.C.S.”

(https://www.facebook.comgroups/515969982086654/).

- a inaugurat în 2019 propriul web site, www.amcs-

romania.ro, platformă prin intermediul căreia se oferă

cadrul de dezbatere publică şi de prezentare liberă a

opiniilor profesioniştilor implicaţi în implementarea

sistemului de management al calităţii în sistemul de

https://www.facebook.com/groups/1105472026264028/

https://www.facebook.com/groups/515969982086654/

http://www.amcs-romania.ro

http://www.amcs-romania.ro

48

sănătate din România.

Evenimente şi activităţi ale asociaţiei în primul

semestru al anului 2019

Asociaţia a încheiat în data de 14.03.2019 un Acord

de parteneriat cu A.N.M.C.S. privind colaborarea în

vederea organizării în parteneriat instituțional a unor

evenimente ce vor promova conceptul de management al

calității în sănătate, pentru elaborarea unor studii sau

lucrări științifice de specialitate și pentru participarea

membrilor A.M.C.S. în diferite acțiuni/activități organizate

de către A.N.M.C.S.

Asociaţia a participat alături de Fundaţia “Amfiteatru”

în calitate de partener de program la organizarea

conferinţei "Managementul riscului clinic", Iaşi, 6 iunie

2018, având ca partener instituţional A.N.M.C.S. Conform

declaraţiilor organizatorilor, “la eveniment, care s-a

desfășurat pe ateliere de lucru coordonate de specialiști ai

A.N.M.C.S., au participat peste 150 de reprezentanți din

sistemul medical românesc din partea a zeci de spitale din

Moldova”. (http://sanatateromania.ro/rezumatul-

conferintei-managementul-riscului-clinic-06-iunie-2019/ )

Asociaţia, considerată de către organizatori “cu

activitate relevantă în domeniul sănătăţii” a participat în

calitate de beneficiar în cadrul proiectului QUALIMED -

Reţea Pentru Formularea Politicilor Publice Privind

Calitatea Serviciilor şi Siguranţa Pacientilor în Sectorul

Sanitar, (cod SIPOCA 224, cod MySMIS2014 112155),

implementat de către Asociația CREST în parteneriat cu

Autoritatea Națională de Management al Calității în

Sănătate, proiect aflat în derulare. Un număr de 52 de

participanţi “îşi vor dezvolta competenţe necesare pentru

a putea acţiona în reţea, în vederea elaborării şi

monitorizării politicilor în domeniul calităţii serviciilor

medicale şi siguranţei pacientului” (https://www.crest-

center.org/proiect_in_curs_01.php ).

Asociaţia a desfăşurat activitate în regim de voluntariat

în cadrul proiectului “Suport și instruire pentru un

management modern, anticipativ și preventiv al resurselor

umane din întreprinderile cu activitate în domeniul

sănătății – SANform” al Asociaţei PARTENER – Grupul de

Inițiativă pentru Dezvoltarea Locală Iași.

AMCS îşi propune continuarea şi diversificarea activită-

ţilor în domeniul profesional, ştiinţific şi educaţional adre-

sate evaluatorilor de servicii de sănătate din România, cât

şi altor categorii de profesionişti - în special corpul medi-

cal, care lucrează în sistemul de sănătate, încheierea de

parteneriate cu instituţii implicate în promovarea calităţii

în sănătate.

În acest sens, o direcţie prioritară o are continuarea pe

termen lung a parteneriatului cu A.N.M.C.S., în vederea

susţinerii demersurilor acesteia şi a intereselor comune

ale celor două entităţi în promovarea şi implemetarea în

sistemul de sănătate din România a tuturor reperelor im-

portante care aparţin managementului calităţii.

c) Impactul preocupărilor în domeniul IAAM, EAAAM

În structura organizatorică a spitalelor există structuri

pentru prevenirea, combaterea și limitarea infecțiilor

asociate actului medical.

Urmare a experienței rezultate din activitatea de

acreditare a spitalelor în primul ciclu de acreditare și

centralizării informațiilor legate de IAAM, A.N.M.C.S. a

întocmit harta națională a incidenței IAAM, cu distribuția

pe regiuni și localități în care funcționează unități sanitare

cu paturi.

În Ciclul II de acreditare a spitalelor, conform Ordinului

Președintelui A.N.M.C.S. nr. 639/2016, în cadrul

monitorizării spitalelor a fost introdusă raportarea și

gestionarea EAAAM, fiind dispusă constituirea RN-EAAAM.

În aplicația CaPeSaRo există o secțiune special destinată

acestora intitulată „Monitorizarea permanentă a

evenimentelor adverse apărute" (santinelă / presantinelă /

accident/ near-miss / incident).

IAAM se încadrează în definiția dată de O.M.S. pentru

EAAAM: „orice incident medical care poate să apară în

timpul unui tratament cu un produs medicamentos, dar

care nu are neapărat o relație de cauzalitate cu acest

tratament”, deoarece pot determina prejudicii pacientului

care pot duce la accentuarea suferinței, soldate cu

creșterea duratei de spitalizare sau chiar decesul acestuia

(caz în care reprezintă un eveniment santinelă).

Spre deosebire de raportările statistice către DSP-uri,

care au ca scop stabilirea incidenței IAAM, raportarea

EAAAM către A.N.M.C.S. se face pentru identificarea

cauzelor apariției și stabilirea măsurilor de prevenție.

http://sanatateromania.ro/rezumatul-conferintei-managementul-riscului-clinic-06-iunie-2019/

http://sanatateromania.ro/rezumatul-conferintei-managementul-riscului-clinic-06-iunie-2019/

https://www.crest-center.org/proiect_in_curs_01.php

https://www.crest-center.org/proiect_in_curs_01.php

49

Colectarea informațiilor despre EAAAM de către

A.N.M.C.S. este un proces anonim, fără caracter acuzator,

în scopul învățării din erori. Astfel, pe baza acestor

raportări, A.N.M.C.S. poate identifica cele mai frecvente

cauze de apariție și cele mai bune practici de prevenire a

apariției și limitare a efectelor acestora, informații care

sunt făcute publice pe site-ul www.A.N.M.C.S.gov.ro.

Centralizarea cazurilor raportate de IAAM cu germeni

multidrog-rezistenți face parte din programul național de

prevenire și combatere a IAAM inițiat de către A.N.M.C.S.

care este membru în comisia naţională interinstituţională

pentru prevenirea şi combaterea IAAM.

Pe baza datelor colectate, A.N.M.C.S. realizează harta

prevalenței acestor germeni în USP, cu scopul de a pune la

dispoziția spitalelor informațiile necesare screening-ului la

internare, prin aplicarea scorului Carmeli. Astfel, dacă prin

aplicarea acestui scor se identifică internări precedente

într-o unitate sanitară cu paturi, prin accesarea contului

spitalului din aplicația CaPeSaRo, se pot pune la dispoziția

medicului curant informații cu privire la potențiala

colonizare cu germeni multidrogrezistenți.

3.7. Necesitatea acreditării unităților sanitare

Prin aderarea la Uniunea Europeana, România și-a asu-

mat toate obligațiile în materia garantării vieții și

siguranței pacienților.

Prin acreditare, potrivit Legii nr. 185/2017, se validează

conformitatea caracteristicilor serviciilor de sănătate efec-

tuate de către unităţile sanitare, cu standardele de acredi-

tare adoptate de A.N.M.C.S., în urma cărora unităţile sani-

tare sunt clasificate pe categorii de acreditare pentru a

conferi încredere în competenţa tehnico-profesională şi

organizatorică a acestora.

Conform mențiunilor cuprinse în Raportul de Țară

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european

-semester-country-report-romania-ro.pdf) “sistemul medi-

cal este afectat de ineficiență, accesibilitate limitată si

corupție”. Comisia Europeană constată, în sistemul medi-

cal românesc, o “dependență excesivă de asistență medi-

cală spitalicească” care “limitează accesul universal la în-

grijire de calitate și afectează eficiența sistemului de săna-

tate”.

Raportul „Euro Health Consumer Index

(EHCI)” (Indicele de consum de servicii de sănătate al con-

sumatorilor europeni) (https://healthpower house.com/

media/EHCI-2017/EHCI-2017-report.pdf) realizat pentru

anul 2016 și publicat în ianuarie 2017 de către Health Con-

sumer Powerhouse (HCP), în care România, ca membru al

Uniunii Europene, este analizată împreună cu alte 34 de

state europene, ocupând locul 35 din 35, cu un număr de

497 de puncte din maxim 1000 de puncte posibile, în

condițiile în care 11 state europene au obținut punctaj de

peste 800 de puncte.

Raportul misiunii în România a European Centre for

Disease Prevention and Control (ECDC) (https://

ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/Country-

visit-Romania-discuss-AMR-issues-June-2018.pdf) cu

scopul de a evalua situația specifică țării în ceea ce

privește prevenirea și controlul rezistenței antimicrobiene

(AMR) prin utilizarea prudentă a antibioticelor și controlul

infecțiilor, a arătat că nivelurile actuale ale AMR din

România trebuie să reprezinte o preocupare serioasă.

Nivelurile raportate

ale AMR în cazul

indicatorilor cheie cu

privire la bacterii, la

oameni sunt foarte

ridicate și/sau în

creștere față de cele

mai multe țări din

UE/SEE.

Concluziile raportului arată că „România se află la o

răscruce. Dacă nivelurile actuale ale AMR persistă sau

chiar se majorează, este probabil ca IAAM netratabile, în

special cele cauzate de Klebsiella pneumoniae și Acineto-

bacter baumannii, să devină o realitate. Acest lucru ar

avea un impact grav asupra capacității spitalelor de a

furniza servicii medicale critice, cum ar fi tratamentul can-

cerului, procedurile chirurgicale majore și terapia inten-

sivă.”

Cu privire la impactul politicilor de sănătate din

România și a nivelului de eficiență atins în implementarea

acestora, Uniunea Europeană elaborează din 2 în doi ani,

pentru fiecare dintre statele membre, „Profilul de țară al

stării de sănătate”.

Profilurile de sănătate ale țării sunt activitatea comună

a Organisation for Economic Co-operation and Develop-

ment (OECD) și a European Observatory on Health System

and Policies (Observatorul European privind Sistemele și

Politicile în domeniul Sănătății), în cooperare cu Comisia

Europeană (în coordonarea acesteia). „Profilurile Stării de

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-ro.pdf

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-ro.pdf

https://healthpowerhouse.com/media/EHCI-2017/EHCI-2017-report.pdf

https://healthpowerhouse.com/media/EHCI-2017/EHCI-2017-report.pdf

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/Country-visit-Romania-discuss-AMR-issues-June-2018.pdf



50

sănătate în UE oferă o imagine de ansamblu concisă și

relevantă a politicilor privind sănătatea și sistemele de

sănătate din statele membre ale UE, subliniind

particularitățile și provocările specifice fiecărei țări.”

Printre problemele cheie identificate, se evidențiază:

„Sistemul de sănătate al României se caracterizează

prin finanțare redusă și utilizarea ineficientă a resurselor

publice, cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor și ca

pondere în PIB în UE. Există o lipsă de acoperire universală,

deși populația neacoperită are acces la un pachet minim

de beneficii. Există, de asemenea, inechități privind accesul

la servicii între populația rurală și cea urbană și pentru

populațiile vulnerabile.” Acest fenomen este consecința

planificării deficitare a ofertei de servicii de sănătate în

raport cu nevoia colectivităților deservite, așa cum reiese

din evaluarea realizată de A.N.M.C.S. în cadrul procesului

de acreditare.

Standardele de acreditare ale A.N.M.C.S. urmăresc

preocuparea USP de adaptare a serviciilor de sănătate

oferite la nevoile comunității deservite și capacitatea USP

de a asigura continuitatea serviciilor de sănătate precum și

adaptarea la fluctuațiile solicitărilor de servicii cu asigu-

rarea acestora în timp real. În acest sens exemplificăm

standardele:

01.01 Strategia şi managementul strategic al

organizației sunt concordante cu nevoia de îngrijiri de

sănătate și cu dinamica pieţei de servicii de sănătate

01.02 Structura organizatorică şi managementul organ-

izaţional asigură derularea optimă a tuturor proceselor de

acordare a asistenţei şi îngrijirilor medicale;

01.04 Managementul financiar şi administrativ

răspunde obiectivelor strategice şi operaţionale ale spita-

lului.

„Eforturile de îmbunătățire a sistemului sunt îngre-

unate de lipsa de informații. Nu există date suficiente

pentru a evalua calitatea îngrijirii și evaluarea

tehnologiilor medicale este încă într-un stadiu incipient

de dezvoltare. Nu există criterii clare pentru alocarea

resurselor și nu există suficiente dovezi pentru a

îmbunătăți cost-eficacitatea. De asemenea, nu există un

sistem care să asigure o distribuție echitabilă a

facilităților de sănătate și a resurselor umane în întreaga

țară, pentru a depăși inechitățile dintre zonele rurale și

cele urbane.”

Începând cu Ciclul II de acreditare a USP, toate aceste

informații sunt colectate de către A.N.M.C.S.

Conform raportului Health at a Glace Europe 2016.

(https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/

docs/health_glance_2016_rep_en.pdf), sistemul medical

românesc se află pe ultimul loc între statele europene.

Principalii indicatori care plasează sistemul medical

românesc pe ultimul loc în Europa sunt: mortalitatea evi-

tabilă, mortalitatea materno infantilă, mortalitatea prin

cancer etc. Standardele de acreditare ale A.N.M.C.S.

pentru USP urmăresc creșterea preocupării spitalului pen-

tru diminuarea acestor indicatori.

În acest sens exemplificăm:

Pentru diminuarea mortalității evitabile spitalul trebuie

să aibă în vedere:

- identificarea riscului clinic și neclinic al pacienților și

implementarea măsurilor de diminuare a acestora: Stan-

dardul 01.08 Managementul riscurilor neclinice previne

apariția prejudiciilor și fundamentează procesul decizional,

Standardul 02.12 Spitalul dezvoltă și implementează o

politică de asigurare și îmbunătățire a siguranței pacientu-

lui și Standardul 02.14 Auditul clinic evaluează eficacitatea

și eficiența asistenței medicale;

- implementarea măsurilor de prevenire a evenimente-

lor adverse în sectoarele identificate cu risc major: Stan-

dardul 02.10 Spitalul a implementat bunele practici de

antibioticoterapie: Standardul 02.11. Managementul

infecțiilor asociate asistenței medicale respectă bunele

practici în domeniu, Standardul 02.13 Spitalul a implemen-

tat bunele practici transfuzionale și de hemovigilență;

- implementarea măsurilor de preluare în îngrijire a

pacienților pentru care există resurse materiale și umane

în vederea rezolvării cazurilor și de rezolvare a cazurilor

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/health_glance_2016_rep_en.pdf

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/health_glance_2016_rep_en.pdf

51

care nu pot fi preluate în îngrijire: Standardul 02.01 Pre-

luarea în îngrijire a paciențior se face conform nevoilor

acestora, misiunii și resurselor disponibile ale spitalului,

Standardul 02.02 Evaluarea inițială urmărește identificarea

neviolor pacienților în contextul cunoașterii expunerii la

factorii de risc (mediu, social, economici, comportamentali

și biologici) și stabilește necesarul de asistență și îngrijiri și

Standardul 02.15 Externarea și transferul pacientului se

organizează specific în funcție de starea acestuia.

- funcționarea echipelor multidisciplinare în acordarea

serviciilor de sănătate: Standardul 02.03 Practica medicală

abordează integrat și specific asigurarea continuității

asistenței și a îngrijirilor medicale, Standarul 02.05 Ser-

viciile paraclinice corespund nevoilor de investigare și

Standardul 02.09 Managementul farmaceutic și al

medicației asigură continuitatea tratamentului și siguranța

pacientului.

În vederea diminuării mortalității infantile standardele

de acreditare a USP cuprind un standard dedicat serviciilor

de sănătate oferite de către USP gravidei, lehuzei, nou-

născutului și copilului mic: Standardul 02.04 Spitalul pro-

movează conceptul de „Prieten al copilului”.

Referitor la diminuarea mortalității prin cancer stan-

dardele de acreditare a USP urmăresc implicarea echipei

multidisciplinare oncologice în abordarea holistică a pa-

cientului oncologic în ceea ce privește diagnosticul, decizia

terapeutică cu privire la secvențialitatea tratamentului:

chirurgical, chimioterapie, radioterapie și susținerea pa-

cientului prin servicii conexe actului medical (psihoterapie,

kinetoterapie, spiritual etc.), precum și planificarea pa-

cientului din momentul diagnosticării în vederea diminu-

ării timpilor de așteptare între episoadele de tratatament:

02.07 Radioterapia și/sau medicina nucleară asigură ne-

voile de tratament specifice. O atenție deosebită este

acordată calității vieții pacientului aflat în îngrijire palea-

tivă precum și pacientului terminal: Standardul 02.08 În-

griirile paliative și terminale se adresează pacienților cu

boli cronice progresive și familiilor și urmă-resc

îmbunătățirea calității vieții acestora prin ameliorarea

suferinței.

Conceptul de abordare unitară presupune continuarea

și integrarea acestuia în asistența medicală din ambulato-

riu cu rol major în activitatea de prevenție și de identifi-

care a populației cu risc și diagnosticarea precoce a

pacienților cu boală oncologică dar și identificarea precoce

a gravidelor din teritoriul deservit pentru care un rol pri-

mordial îl are medicul de familie.

Îmbunătățirea acestor indicatori se poate realiza doar

prin cunoașterea expunerii la factorii de risc a populației

înscrise pe listele medicilor de familie și monitorizarea

impactului asupra stării de sănătate, în vederea depistării

precoce a bolilor cronice și a luării măsurilor adecvate.

Îmbunătățirea percepției consumatorilor de servicii de

sănătate rezultă în mod firesc prin implementarea man-

agementului calității și a siguranței asistenței medicale,

unul dintre aspectele importante fiind chiar satisfacția

pacientului și a familiei/aparținătorilor/populației.

Îmbunătățirea profilului de țară în privința serviciilor

de sănătate și a siguranței asistenței medicale, în contextul

Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Reco-

mandării 2009/C151/01 din data de 9 iunie 2009 a Consil-

iul Uniunii Europene, privind siguranța pacienților, inclusiv

prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medi-

cale, poate conduce la atractivitatea sistemului de sănă-

tate românesc pentru cetățeni ai Uniunii Europene care

aleg să se trateze în România.

52

Gradul de implementare a Standardelor A.N.M.C.S. care răspund observațiilor din Rapoartele organismelor

europene, în cadrul USP acreditate în sem I 2019

Enunț Standard

Media

aritmetică a

îndeplinirii

Nr. USP care nu au

îndeplinit minimul

impus de către

ANMCS (51%), din

total 76 USP

acreditate în anul

2019

Nr. USP la care

standardul a

fost aplicat, din

total 76 USP

acreditate în

anul 2019

01.01 Strategia şi managementul strategic al organizației sunt

concordante cu nevoia de îngrijiri de sănătate și cu dinamica pieţei

de servicii de sănătate

77,05% 10 76

01.02 Structura organizatorică şi managementul organizaţional

asigură derularea optimă a tuturor proceselor de acordare a

asistenţei şi îngrijirilor medicale

69,07% 16 76

01.04 Managementul financiar şi administrativ răspunde obiectivelor

strategice şi operaţionale ale spitalului 82,57% 5 76

01.08 Managementul riscurilor neclinice previne apariția

prejudiciilor și fundamentează procesul decizional 68,12% 11 76

02.01 Preluarea în îngrijire a pacienţilor se face conform nevoilor

acestora, misiunii şi resurselor disponibile ale spitalului 67,73% 13 76

02.02 Evaluarea inițială urmărește identificarea nevoilor pacienților

în contextul cunoașterii expunerii la factori de risc (mediu, sociali,

economici, comportamentali și biologici) și stabilește necesarul de

asistență și îngrijiri medicale pentru aceștia

63,11% 18 76

02.03 Practica medicală abordează integrat şi specific pacientul, cu

asigurarea continuităţii asistenţei şi a îngrijirilor medicale 63,41% 19 76

02.04 Spitalul promoveză conceptul de ”prieten al copilului” 71,52% 6 35

02.05 Serviciile paraclinice corespund nevoilor de investigare 74,21% 6 76

02.07 Radioterapia și/sau medicina nucleară asigură nevoile de

tratament specifice 83,76% 0 1

02.08 Îngrijirile paliative și terminale se adresează pacienţilor cu boli

cronice progresive şi familiilor şi urmăresc îmbunătăţirea calităţii

vieţii acestora prin ameliorarea suferinţei

85,37% 0 8

02.09 Managementul farmaceutic și al medicației asigură

continuitatea tratamentului și siguranța pacientului 65,15% 11 76

02.10 Spitalul a implementat bunele practici de antibioticoterapie 69,49% 12 64

02.11 Managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale

respectă bunele practici în domeniu 78,08% 7 76

02.12 Spitalul dezvoltă și implementează o politică de asigurare și

îmbunătățire a siguranței pacientului 72,37% 12 76

02.13 Spitalul a implementat bunele practici transfuzionale și de

hemovigilență 87,01% 0 29

02.14 Auditul clinic evaluează eficacitatea şi eficienţa asistenţei

medicale 46,47% 40 76

02.15 Externarea și transferul pacientului se organizează specific, în

funcție de starea acestuia 61,66% 27 76

53

3.8. Activitatea de cercetare, studii pentru

îmbunătățirea calității

Conform prevederilor art. 6 lit. (g) din Legea nr.

185/2017, una dintre atribuțiile principale ale A.N.M.C.S.

este de a iniția, promova și desfășura activități de

cercetare în domeniul calității serviciilor de sănătate și de

a elabora „recomandări către autoritățile centrale pentru

îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și a

siguranței pacientului”

Pentru ducerea la îndeplinire a acestor prevederi

legale a fost elaborat Planul strategic de cercetare al

A.N.M.C.S. pentru perioada 2019 - 2022, prin care au fost

definite obiectivele, strategiile și activitățile anuale de

cercetare ale A.N.M.C.S., ca organizație de evaluare

externă, precum și resursele necesare pentru a le realiza,

propunând, fără însă a limita la acestea, câteva teme de

cercetare care au rezultat din obiectul de activitate al

A.N.M.C.S. sau prin consultarea cu specialiști cu expertiză

în domeniul calității în sănătate. Pentru implementarea

Planului strategic de cercetare al A.N.M.C.S. și stabilirea

programelor și proiectelor care urmează a fi derulate de

organizație în perioada 2019-2022 a fost întocmit Planul

de cercetare al A.N.M.C.S. care detaliază activitățile

organizației cu etapizarea acestora pe ani, stabilirea

responsabililor și temelor de cercetare care urmează a fi

dezvoltate în cadrul proiectelor.

În vederea inițierii unor activități comune de

cercetare, au fost încheiate parteneriate cu universități

de medicină și farmacie având ca scop „stabilirea unor

teme de cercetare, dar și de promovare a conceptului de

calitate în sănătate, managementul clinic și

managementul riscurilor clinice în rândul rezidenților”.

Prinipalele direcții de colaborare au fost :

- stabilirea unor teme de cercetare în domeniul

managementului calității, dar și al calității serviciilor

medicale și siguranței pacientului, pe baza datelor

anonimizate, colectate în timpul procesului de acreditare

a unităților sanitare;

- introducerea în curriculumul de pregătire a

rezidenților a noțiunilor de management al calității,

guvernanță clinică și management al riscurilor clinice;

- constituirea unor comisii comune de lucru;

- sprijin reciproc pentru realizarea unor proiecte cu

obiectivul siguranța pacientului;

- promovarea în comun a unor acţiuni de sensibilizare

a opiniei publice ori a instituţiilor publice cu atribuţii de

decizie în domeniul sănătății.

Au mai fost încheiate parteneriate interne cu

instituții sau asociații profesionale sau sindicale, dar și cu

organisme internaționale, având drept scop promovarea

conceptului de creștere a calității serviciilor medicale,

respectiv schimbul internațional de cunoștințe legate de

cele mai bune practici privind evaluarea siguranței

paciențior și calitatea standardelor de asistență medicală

a acestora.

3.8.1. Asistența farmacologică în unitățile

spitalicești factor major al eficiențizării actului

medical și al îmbunătățirii calității vieții.

Ghidurile naționale și internaționale se referă în

general la un pacient standard, cu o condiție patogenică

ideală, care de multe ori nu coincide cu situația reală din

practica medicală clinică. Polimedicația, numărul mare de

comorbidități sau de vulnerabilități biologice (deficiențe

bioenzimatice hepatice, disfuncții ale barierei

hematoencefalice, anomalii ale proteinelor de transport,

etc) influențează semnificativ eficacitatea medica-

mentelor. Prin aceste mecanisme scade calitatea remisiu-

nilor și se favorizează interacțiunile medicamentoase care

pot genera reacții adverse severe.

În acest context, rolul farmacologului clinician devine

esențial în echipa medicală prin sensibilizarea medicilor

din toate specialitățile cu privire la aceste particularități

farmaco-biologice din ce în ce mai frecvente. Calitatea

remisiunilor și a evoluției oricărei patologii este

dependentă de raportul dintre beneficii și reacțiile

adverse, a cărui scădere se corelează cu reducerea

aderenței terapeutice.

În mod specific pentru unitățile de psihiatrie, este

necesară cunoașterea psihofarmacologiei clinice în scopul

realizării principiului adecvanței terapeutice (adaptarea

modelului simptomatic al bolii cu un model patogenic

care poate fi influențat de o anumită categorie de

medicamente). Recunoașterea vulnerabilităților biologice

la pacienții cu suferință psihiatrică este importantă

deoarece aproximativ 1/3 din cazuri prezintă disfuncții ale

barierei hematoencefalice, iar 1/3 au deficiențe

bioenzimatice hepatice generate de o patologie de tip

ficat steatozic, alcoolic sau non-alcoolic.

Pentru a putea evalua realitatea și a structura niște

principii epidemiologice pentru cercetări viitoare, am

elaborat un chestionar care într-o primă etapă, ar putea fi

utilizat de către evaluatorii A.N.M.C.S. la vizita lor într-o

unitate cu profil psihiatric.

54

FISA MONITORIZARE FARMACOLOGICA UNITATI PSIHIATRIE

1. Pacientul a avut tratament cu Romparkin? (identificarea sindromului extrapiramidal) DA / NU

Daca DA, detaliati …………………………………………………………………………………………………….

2. Comportament violent al pacientului consemnat in registru. DA / NU

3. Suplimentarea medicatiei pentru reducerea agitatiei psihomotorii. DA / NU

Daca DA, detaliati …………………………………………………………………………………………………………………..

4. Regim alimentar pentru diabet sau consult diabet. DA / NU


5. Consult cardiologic DA / NU


6. Alte consulturi intersectie DA / NU


7. Pacientul a fost izolat DA / NU

8. Pacientul a prezentat simptomatologie de tip gastrointestinal DA / NU

Daca DA, detaliati ………………………………………………………………………………………………………………….

9. Pacientul a avut episoade de confuzie mentala sau dezorientare DA / NU

10. Pacientul a avut comportament agresiv sau suicidar DA / NU

3.8.2. Creșterea aderenței și a complianței la tratamentul psihofarmacologic în relație cu identificarea

precoce a reacțiilor adverse

Recuperarea clinică, socială și funcțională a pacienților cu tulburări psihiatrice majore este indiscutabil dependentă

de aderența și complianța la tratament. Managementul de calitate al asistenței psihofarmacologice este legat

incontestabil de evaluarea riscurilor efectelor adverse precoce dar și de identificare a unor posibilități de inducere a

unor simptome sau sindroame psihiatrice de către medicamentele non-psihiatrice folosite în tratamentul unor

comorbidități somatice. Conexiunile dintre studiile de farmacogenomică și epigenetică sunt greu accesibile în practica

curentă. Ușor identificabilă, dar puțin utilizată în practica medicală cotidiană, este recunoașterea vulnerabilităților

neurobiologice pentru efectele adverse. În mod pragmatic, se face referire la vulnerabilitatea sistemelor

extrapiramidale în condițiile anomaliilor de tip encefalopatie hipoxică-hiperglutamatergică sau a nașterilor premature

acompaniate de stres psihosocial maternal. Această variantă patogenică, utilizată predominant în schizofrenie (teoria

neurodezvoltării), dar care poate fi prezentă și în tulburarea depresivă, tulburarea bipolară sau chiar în demența

Alzheimer, se asociază cu ventriculomegalia și atrofia zonei subventriculare. Aprioric, acești pacienți nu vor beneficia

de capacitatea de neurogeneză din cea mai importantă zonă de emergență a celulelor stem implicate în reorganizarea

structurilor hipocampice. Hipoxia perinatală determină microleziuni la nivelul striatumului și a circuitelor

extrapiramidale, care pot determina simptome neurologice extrapiramidale în 50-65% din cazuri, simptome prezente

anterior oricărei medicații antipsihotice. Construcția logică a raționamentului protocolului terapeutic pentru acești

pacienți impune evitarea medicației antipsihotice dopamino-blocante și a medicației antidepresive care augmentează

simptomatologia extrapiramidală (medicamentele SSRI). Prezentăm date de tip statistic care evidențiază rolul unor

substanțe considerate non-psihotrope, dar care pot determina psihoza de supersenzitivitate dopaminergică (cinarizină,

flunarizină, metoclopramid). Efecte nefavorabile cu consecințe neurotoxice pot fi induse de medicamentele care pot

determina hipoglicemie sau hipotensiune ortostatică. Credem că, în

momentul prescripției farmacologice, cunoașterea modelelor

neurobiologice de tip patogenic poate individualiza strategia

terapeutică și îmbunătăți semnificativ calitatea managementului

farmacologic al asistenței psihiatrice. Identificarea și raportarea

precoce a efectelor adverse trebuie să devină o prioritate și o

obișnuință a activității curente a medicului clinician psihiatru.

55

3.8.3 Particularitățile psihofarmacologice ale

depresiei din boala Alzheimer

Tulburarea depresivă poate fi prezentă anterior

primelor semne de deteriorare cognitivă, concomitent cu

sindromul mild cognitive impairment (MCI) sau ulterior

diagnosticului de boală Alzheimer. Facem o distincție

între boala Alzheimer și predispoziția pentru această

afecțiune și demența din boala Alzheimer, care constituie

o fază “terminală” a acestei afecțiuni. Elementele

anatomopatologice de tip neurodegenerativ sunt

reprezentate de identificarea depunerilor de β-amiloid, a

neurodegenerescenței neurofibrilare și a distrugerilor

neuronale din zonele circuitelor cognitive.

Neuroimagistica corelează markerii pentru boala

Alzheimer cu progresia atrofiei hipocampice,

acompaniată de disfuncția metabolică pentru glucoză de

la acest nivel. Tulburarea depresivă este la rândul ei o

afecțiune care diminuă semnificativ neurogeneza și

neuroprotecția de la nivel hipocampic. Un alt element

important este reprezentat de relația de directă

proporționalitate existentă între diminuarea neuronilor

acetilcolinergici și al nivelului de acetilcolină din circuitele

cognitive, în toate fazele evolutive ale boli Alzheimer.

Tulburarea depresivă este asociată cu hiperactivitatea

colinergică, în timp ce episodul maniacal este asociat cu

scăderea transmisiei colinergice. S-a emis ipoteza că

acțiunea antidepresivă este corelată cu capacitatea

oricărei molecule antidepresive, nu numai de refacere a

unei linii de neurotransmisie de tip catecolaminic sau

serotoninic, dar și cu blocarea interneuronilor

acetilcolinergici. Acest model ne îndeamnă să susținem

faptul că depresia prodromală din boala Alzheimer este

un mecanism de încercare a restabilirii homeostaziei

sistemului acetilcolinergic și un valoros semn clinic de

anticipare a riscului pentru boala Alzheimer. În concluzie,

orice medicație antidepresivă sau antipsihotică care

blochează receptorii pentru acetilcolină precipită debutul

bolii Alzheimer și progresia rapidă a deteriorării cognitive.

În aceste situații, terapia psihofarmacologică are ca țintă

majoră protejarea integrității funcționale a sistemului

acetilcolinergic.

3.8.4 Principiile generale ale modelelor

biologice în psihofarmacologia clinică

Psihofarmacologia clinică s-a bazat, într-o primă

etapă, exclusiv pe evidențele experimentale și clinice ale

implicării unor dezechilibre neurobiochimice în

simptomatologia și sindromologia psihiatrică. Exemplul

clasic este reprezentat de teoria dopaminergică din

schizofrenie, simptomele pozitive fiind corelate cu

hiperactivitatea dopaminergică și cu efectul terapeutic

benefic al administrării unor substanțe care blocau

receptorii dopaminergici (medicamentele neuroleptice).

Recunoașterea simptomatologiei de tip negativ, a

disfuncției cognitive și a componentei de tip autolitic din

schizofrenie, consecutive scăderii nivelului de dopamină

din creier, a fost primul moment de îndoială al ipotezei

dopaminergice din schizofrenie. Psihiatria translațională a

permis identificarea legăturilor existente din punct de

vedere patogenic, dintre simptomele negative și leziunile

de neurodezvoltare ale cortexului frontal sau

hipoperfuzia vasculară sau metabolică de la nivelul

circuitelor cortico-subcorticale. Plecând de la aceste

argumente, susținem că în patologia psihiatrică majoră

sunt implicate nu numai vulnerabilități de tip

neurobiochimic ci și vulnerabilități de tip microlezional.

Aceste microleziuni alterează conectivitatea circuitelor

specifice dar și funcționarea raporturilor vasculare și

metabolice ale unității funcționale cerebrale reprezentată

de neuron, astroglie și unitatea neurometabolică. Se

poate explica astfel posibilitatea ca o tulburare non-

psihiatrică a cărei patogenie este secundară unei

vulnerabilități de acest gen să determine un tablou

simptomatic și sindromologic asemănător schizofreniei

(tulburări psihotice schizoforme). În acest caz, erorile de

diagnostic și abordarea standardizată, non-personalizată

compromit șansele de recuperare ale pacientului.

3.8.5 Acceptarea modelelor biologice în

psihofarmacologia clinică - șansă majoră de

reabilitare psihosocială și de îmbunătățire a

managementului specific al tulburărilor psihiatrice

majore

Ultimul deceniu a readus în discuție importanța

modelelor biologice în patogenia tulburărilor psihiatrice

majore, în contradicție cu modelele medico-statistice de

diagnostic psihiatric. Principalul avantaj al acceptării

modelelor biologice este reprezentat de posibilitatea

abordării terapeutice personalizate și nu standardizate.

Protocoalele terapeutice se referă la un model general

clinico-statistic și farmacologic care nu permite o

56

abordare personalizată. Modelele biologice permit

identificarea particularităților de vulnerabilitate pentru

un model patogenic personalizat ținând cont de

evidențele obiectivate de cercetarea translațională ce

permite evidențierea implicării patogenice de tip

multifactorial. Credem că acceptarea modelului medical

al tulburărilor psihiatrice majore va putea personaliza

psihofarmacologia clinică și va lărgi viziunea limitată în

prezent de abordarea generalizată a protocoalelor

standardizate. Se poate anticipa astfel o îmbunătățire a

calității recuperării clinice și funcționale, cu scăderea

comorbidităților somatice și psihiatrice, a costurilor de

îngrijire și a actelor antisociale pentru pacienți.

3.8.6 Combinarea măsurătorilor directe și

indirecte pentru a evalua satisfacția pacienților cu

calitatea serviciilor de sănătate publică din

România: descoperirea mecanismelor structurale și

a implicațiilor acestora

Context: Feedback-ul pacienților cu privire la calitatea

percepută a serviciilor de sănătate poate fi încorporat în

intervenții practice.

Obiectiv: Ne propunem să identificăm eficient

mecanisme responsabile de conturarea percepției

pacienților cu privire la calitatea asistenței medicale

publice din România.

Proiectare: Studiu transversal.

Metode: Un chestionar care evaluează percepția

pacienților cu privire la calitatea serviciilor de sănătate a

fost administrat unui eșantion reprezentativ format din

1500 de pacienți români. S-a măsurat satisfacția

pacienților cu experiența lor în ceea ce privește

dimensiunile capitalului uman și social în asistența

medicală. Pe baza unei abordări PLS - PM, a fost dezvoltat

un model structural bazat pe variație, subliniind rolul de

mediere al încrederii și al satisfacției cu diferite categorii

de servicii de sănătate.

Rezultate: Confirmăm rolul mediator al încrederii în

conturarea relației dintre exactitatea procedurală a

profesioniștilor din domeniul sănătății, împreună cu

intensitatea percepută a interacțiunii lor cu pacienții și

calitatea experimentată a pacienților în serviciile de

sănătate. Confirmăm rolul de mediere a satisfacției pe

categorii de servicii, în relația dintre timpul de așteptare

la sediu, atenția primită și fiabilitatea percepută a

informațiilor primite, ca predictori și calitatea

experimentată a serviciilor de sănătate.

Concluzii: Am constatat că evaluarea indirectă este un

bun predictor pentru evaluarea directă, infirmând astfel

ideea că rezultatele celor două tipuri de evaluări nu

converg. De asemenea, am identificat două mecanisme

de relaționare. Având în vedere relațiile neliniare dintre

variabile, susținem că, dacă nu se înțelege natura

relațiilor dintre variabilele previzibile și satisfacția,

intervențiile practice ar putea eșua. Am descoperit că cea

mai relevantă variabilă de intervenție este gradul de

atenție pe care îl percep pacienții și sugerează trei

metode pentru a transforma timpul de așteptare în

atenția acordată pacienților.

Activitatea de cercetare din cadrul A.N.M.C.S. va

continua și cu alte teme de cercetare, atât din domeniul

practic, necesare profesioniștilor din sistemul sanitar, cât

și din domeniul cercetării academice, prin parteneriatele

cu universitățile de medicină și farmacie și cu alte

instituții de profil.

3.9. Activități specifice dezvoltării unor proiecte

inovative

Proiectul ,, Centrul Național de Medicină Nucleară ”

Realizarea ,,Centrului Național de Medicina

Nucleară” este un proiect fezabil inițiat de: A.N.M.C.S. și

Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară-Horia Hulubei-

Extreme Light Infrastructure-Nucleare Physics (IFIN-

Măgurele),, Universităţile de Medicină şi Farmacie (UMF-

urile), Institutele, Spitalele şi Clinicile de profil, semnatare

ale documentului ,,Grup de lucru”, pentru realizarea

„Centrul National de Medicina Nucleara” ( CNMN ).

Motivația implicării ANMCS în acest proiect este dată de responsabilitatea pe care o are în identificarea problemelor privind accesul pacienților la servicii de înalăt calitate și sigure pentru pacienți .

1) Situația actuală

- atât pe plan mondial, cât și în Uniunea Europeană,

inclusiv România, cancerul reprezintă a doua cauză de

deces după afecţiunile cardiace, dar în multe țări a trecut

pe locul întâi – fenomen care, probabil, se va extinde

curând pentru majoritatea țărilor;

- a scăzut numărul de centre de terapie radioizotopică

din unitățile medicale de stat existente în ţara noastră; în

parte, această scădere a fost compensată de apariția

unor unități private, dar, per total, stat + privat, numărul

de centre și de echipamente pentru terapie este departe

57

de necesități, astfel că se așteaptă și trei - patru luni până

la începerea terapiei;

- o situație similară este întâlnită în țara noastră și în

ceea ce privește numărul de echipamente pentru diag-

nostic, astfel că și în acest caz, se ajunge la perioade de

așteptare de luni de zile până la realizarea investigațiilor;

- lipsesc în totalitate terapii bazate pe utilizarea de

neutroni, pozitroni sau izotopi grei, care în unele forme

de cancer (ex. creier) sunt cele mai eficiente;

- sunt limitate posibilităţile de diagnostice şi terapeu-

tice ale acestei metode datorită absenţei de pe piaţa

românească a altor radionuclizi şi substanţe trasoare utili-

zate la această dată în diagnosticul şi tratamentul autori-

zat și în alte ţări ale UE;

- o parte dintre investigaţiile esenţiale pentru sta-

bilirea evoluției sau răspunsului la tratament nu sunt de-

contate de Casa de Asigurări de Sănătate şi nici prin pro-

gramele naționale de sănătate derulate de Ministerul

Sănătăţii;

- a crescut numărul pacienţilor care se adresează cen-

trelor medicale din afara ţării, cu costuri uriaşe atât în

ceea ce priveşte rambursarea ulterioară, dar şi în ceea ce

priveşte sumele suportate de familiile aparţinătoare;

- este necesară dezvoltarea colaborării între toţi facto-

rii implicaţi pe plan naţional pentru a asigura necesarul de

radiofarmaceutice atât pentru diagnostic cât şi pentru

terapie, la prețuri accesibile şi cu asigurarea unei aprovizi-

onări ritmice şi constante;

- laboratoarele de medicină nucleară trebuie încura-

jate să participe la activităţile de cercetare din acest

domeniu, având în vedere abordarea de tip teranostic;

- organizarea unui centru de medicină nucleară este

complexă , dar astfel de institutii exista in mai multe

state, inclusiv in tari fara o traditie ca a Romaniei, in fizica

nucleara aplicata ( Portugalia, Serbia, Bulgaria ).

2) Motivația realizării proiectului

2.1 Finalizarea și rezultatele acestui proiect vor duce

la implementarea și dezvoltarea unor metode de

diagnostic și tratament care la această dată nu se

practică în Romania sau sunt insuficient dezvoltate

datorită lipsei infrastructuri medicale adecvate și a

personalului specializat pregătit corespunzator și implicit

vor duce la creșterea calității serviciilor medicale și a

siguranței pacienților.

2.2 În conformitate cu reglementările UE (directiva

24/2011 privind asistența medicală transfrontalieră),

statul român este obligat să deconteze aceste servicii, de

care cetățenii români beneficiază într-un stat membru UE

(formularul 112 de la CNAS) Această situație reprezintă la

această dată una din cauzele masive de import de servicii

de sănătate medicală a României.

Prin realizarea acestui proiect România poate deveni

un exportator de produse și servicii medicale în

domeniul oncologic.

2.3 Valorificarea oportunității și proximității cu

Institutul de Inginerie Nucleară Magurele care are în

cadrul Departamentului de Radiofarmacie, cel mai nou

echipament de producție pentru toata gama de

radiotrasori destinați atat diagnosticării cancerului, cât și

tratamentului curativ și paleativ. Acest echipament

complex nu este deținut în nicio țară din jurul României.

2.4 Valorificarea în perioada următoare, a

rezultatelor știintifice cu aplicații medicale deosebite,

unele în premieră mondială, prin punerea în funcțiune a

Laserului de Mare Putere și noului Accelerator Linear de

Mare Putere, care devin operaționale începând cu anul

2019.

3) Obiective

3.1 Crearea infrastructurilor medicale specifice aces-

tui tip de tratament, cu costuri relativ mici, raportate la

infrastructura de bază necesară și existentă la IFIN Mă-

gurele, ceea ce va conferi un avantaj competițional re-

gional net față de multe țări.

3.2 Dezvoltarea resurselor umane, personalui de

specialitate, cu păstrarea specialiștilor în țară.

3.3 Diminuarea decontărilor externe pentru acest tip

de serviciu medical.

3.4 Realizarea unui export de servicii medicale pen-

tru acest tip de serviciu medical.

58

4) Rezultate așteptate

4.1 Dezvoltare economică locală, creare de noi locuri

de muncă direct, în primul rând în sănătate, cercetare și

învățământ, dar și indirect pe orizontală.

4.2 Prin parteneriat cu Institutul Fizică și Inginerie

Nucleară Măgurele (IFIN ) se asigură materialele

necesare de la producătorii locali, stimulând direct

complexul IFIN Măgurele pentru produsele de

radiofarmaceutice.

4.3 Transformarea României intr-un reper

internațional aferent acestor tehnologii, evident într-o

abordare integrată a protocoalelor de diagosticare și

tratament (impreună cand e cazul și cu alte metode: de

chirurgie, chimioterapie, radioterapie, imunoterapie

etc.,funcție de afecțiune și de stadiul acesteia ).

4.4 Realizarea acestui proiect va atrage în final toate

unitățile medicale din România specializate în patologie

oncologică în parteneriate cu IFIN și acest centru medical

de medicină nucleară, pentru aceste tipuri de

diagnosticare și tratament, ridicând nivelul de

performanță al acestor entități.

5) Parteneriate

5.1 Ministerul Sănătății

La finalizarea acestui proiect, având în vedere princi-

pala componentă a obiectivului, respectiv unitate sani-

tară de interes național, MS va fi propietarul de drept,

dacă investiția se realizează din fonduri guvernamentale .

În cadrul Institutului de Medicină Nucleară, MS va

putea coordona Programe Naționale de prevenție în

acest domeniu, care de altfel constituie și o prioritate a

UE.

Indiferent de forma de propietate, finalizarea

proiectului va conduce la îmbunătățirea rezultatelor

terapiei în boala oncologică.

5.2 Ministerul Cercetării si Institutul de Fizică si

Inginerie Nucleară Magurele.

Acest parteneriat este esențial mai ales pentru com-

ponenta de tratament, întrucat Depart. de Radiofarmacie

de la complexul Măgurele are laboratoare și echipamente

ultramoderne pentru studiul compatibilității radiotrasori-

substanțele organice asociate, studiu compatibilității ra-

diotrasori - celule și tesuturi animale laborator etc.

5.3 Parteneriat cu Universitățile de Medicină din țară

Acest parteneriat este util pentru specializarea tiner-

ilor medici în domeniul medicinii nucleare (investigații,

imagistică și mai ales tratament cu radiotrasori, ra-

dioterapie, radioprotecție,etc), radiofarmacisti, chimisti,

fizicieni, tehnicieni specializati im medicina nucleara, dar

totodată și pentru o platformă integrată în tematica de

cercetare.

5.4 Parteneriat cu A.N.M.C.S.

Acest parteneriat rezultă din necesitatea de certifi-

care a unor standarde noi și apoi Acreditarea Institutului

Național de Medicină Nucleară.

Acreditarea internațională de către ISQUA, a stan-

dardelor de acreditare a spitalelor, recent obținută de

A.N.M.C.S. și în viitor a organizației (A.N.M.C.S. se află în

etapa de evaluare, în vederea acreditării), va conferi un

plus de notorietate în plan internațional.

5.5 Parteneriat cu Autoritatea Publică Locală

Realizarea și apoi funcționarea Centrului Național de

Medicină Nucleară se poate face numai printr-o colabo-

rare și participare directă a autorităților publice locale

care au conferite prin legislație atribuțiile privind infra-

structura publică suport.

6) Componentele fizice

Realizarea proiectului se poate aborda in inte-

graliatatea lui sau pe module, functie și de posibilitatile

de finantare optime și mai ales de sursele de finanțare

(surse combinate functie de eligibilitate ).

In final trebuie sa contina urmatoarele componente :

1. Unitatea sanitara cu profil oncologic, dar cu spe-

cializare în explorări funcționale multiple utilizând radio-

farmaceuticele.

2. Unitatea de cercetare medicală , în principal pentru

studiile clinice în spital.

3. Baza de învățământ pentru specializare medici,

59

fizicieni, chimiști și asistenti medicali, tehnicieni, etc. în

propietatea și administrarea UMF București.

4. Unitate de cazare pentru pacienti la tratament cu-

rativ si apartinatori, personal medical, vizitatori, etc.

5. Unitatea de recuperare .

6. Spatii de relaxare, parc și unitate comercială.

7) Criterii de eligibilitate a locației

Pentru functionarea în parametri a complexului de-

scris trebuie indeplinite minimul 3 (trei) conditii

esențiale :

1. Locația trebuie amplasata in proximitatea IFIN-HH-

ELI-NP, la maximul 30 min. timp deplasare rutiera fata

de acest complex.

Acesta restrictie rezulta din valorificarea superioara

a punerii in functiune a facilitatilor ELI-NP de producere a

unor radioizotopi cu timpi de înjumatatire foarte mici utili

pentru radiofarmaceuticile destinate imagisticii.

2. Locația trebuie amplasată foarte aproape de cen-

tura Capitalei și de alte artere principale care fac posibile

deplasari rapide și spre Aeroportul Otopeni.

3. Locația trebuie amplasată în proximitatea unei

stații de metrou ca și alternativă pentru deplasarea

angajaților.

3.10. Activități aferente înființării și funcționării Oficii-

lor Teritoriale

În baza Hotărârii Guvernului nr. 728/2018 privind

stabilirea numărului de posturi ale Autorităţii Naţionale

de Management al Calităţii în Sănătate, precum şi

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale

ale acesteia au fost înființate 8 oficii teritoriale ale

A.N.M.C.S., respectiv: Oficiul Teritorial Nord-Est cu sediul

în Municipiul Iași, județul Iași, Oficiul Teritorial Sud-Vest,

cu sediul în Municipiul Craiova, județul Dolj, Oficiul

Teritorial Sud-Est, cu sediul în Municipiul Constanța,

județul Constanța, Oficiul Teritorial Centru, cu sediul în

Municipiul Târgu Mureș, județul Mureș, Oficiul Teritorial

București - Ilfov și Oficiul Teritorial Sud cu sediul în

Municipiul București, Oficiul Teritorial Vest, cu sediul în

Municipiul Timișoara, județul Timiș și Oficiul Teritorial

Nord Vest, cu sediul în Municipiul Cluj Napoca, județul

Cluj.

Oficiile sunt structuri teritoriale cu personalitate

juridică, conduse de directori - ordonatori terțiari de

credite, înființate pentru creşterea eficacităţii şi eficienţei

procesului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii

serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului precum

și a monitorizării menținerii condițiilor de acreditare.

Prin ordin al președintelui A.N.M.C.S. a fost aprobată

organigrama, statul de funcții și Regulamentul-cadru

privind organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

A.N.M.C.S. în baza căruia oficiile teritoriale își elaborează

și adoptă regulamentul propriu de organizare și

funcționare.

A fost inițiat un program de voluntariat menit să

sprijine îndeplinirea atribuțiilor oficiilor teritoriale, prin

asigurarea cu ajutorul voluntarior selectați a activității de

monitorizare a unităților sanitare din aria de competență

a fiecărui oficiu teritorial precum și pregătirea acestora în

vederea evaluării.

În primul semestru al anului 2019 a fost deschisă

oficial activitatea Oficiului Teritorial Sud-Vest al

A.N.M.C.S. și a Oficiului Teritorial Centru al A.N.M.C.S.

La festivitatea de deschidere au partici-

pat reprezentanți ai autorităților publice locale,

universități lor de medicină și farmacie, direcțiilor de

sănătate publică, caselor județene de asigurări de

sănătate și Colegiul Medicilor precum și voluntarii care

s-au înscris în programul de voluntariat al A.N.M.C.S.

60

4.1. Activitatea de audit public intern

Compartimentul de audit public intern este organizat

distinct și funcționează în subordinea directă a

Președintelui A.N.M.C.S., asigurându-se astfel

independența organizatorică și funcțională necesară

desfașurării activității de audit public intern.

Compartimentul de Audit Intern este prevăzut cu

două posturi de auditor intern, functii de execuție. Pe

perioada sem I 2019, cel de al doilea post a fost ocupat

începând cu data de 10.04.2019.

Principalele activități desfășurate la nivelul comparti-

mentului de audit public intern, în perioada de raportare

au fost:

A. Activități planificate:

În conformitate cu obligațiile legale în domeniul

auditului public intern, a fost întocmit și transmis la SGG

și Curtea de conturi, Raportul privind activitatea de audit

public intern aferentă anului 2018 (Adresa de transmitere

nr. 251/30.01.2019);

În perioada 04.02.2019-29.03.2019, activitatea de

audit public intern a A.N.M.C.S. a fost evaluată de către

Serviciul de Audit Public Intern din cadrul SGG. Opinia

exprimată de echipa de audit a fost că, la nivelul

A.N.M.C.S. funcția de audit intern este implementată în

mod adecvat existând și posibile aspecte de îmbunătățit.

Pentru recomandările formulate a fost întocmit și trans-

mis la SGG, Planul de acțiune și calendarul implementării

recomadărilor aprobat de Președintele A.N.M.C.S. cu

adresa nr.2086/14.05.2019; având în vedere că în această

perioadă, era planificată și misiunea de audit intern cu

tema: Evaluarea modului de fundamentare, aprobare și

rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli, aceasta a

fost decalată pentru perioada 15.07-20.09.2019.

Misiunea de audit planificată, cu tema „Evaluarea

sistemului de prevenire a corupției – anul 2019”, cu

următoarele obiective:

Cod etic de conduită;

Consilier de etică;

Funcții sensibile.

Principalele constatări:

- La nivelul A.N.M.C.S. a fost constituită Comisia de

implementare a Strategiei Naționale Anticorupție pe

perioada 2016-2020 (Comisia de implementare a SNA

2016-2020) a cărei componență este formată din

Președintele comisiei și 3 membri. Totodată, a fost

aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.M.C.S. nr.

35/20.02.2017 Planul de integritate al A.N.M.C.S. care

cuprinde măsurile care trebuie întreprinse la nivelul

A.N.M.C.S. în acord cu procedurile de aderare la Strategia

Națională Anticorupție 2016-2020.

- A fost aprobat și actualizat Codul de conduită al

personalului contractual din cadrul A.N.M.C.S.; acesta

este postat pe pagina de intranet a instituției, este

cunoscut și poate fi consultat de toți salariații A.N.M.C.S.;

- A fost desemnat consilierul de etică, atribuțiile

acestuia fiind stabilite prin fișa postului. În perioada

auditată nu au fost înregistrate solicitări de consiliere

etică de către angajații A.N.M.C.S. Monitorizarea

respectării normelor de conduită a fost efectuată prin

verificări periodice, dar nu întodeauna a fost respectată

periodicitatea de raportare trimestrială.

- Ca urmare a verificării gradului de cunoaștere a

normelor de conduită de către consilierul de etică s-a

constatat că salariații chestionați cunosc reglementările

interne cu privire la existența funcției, rolul consilierul de

etică și obligațiile în materie de etică.

- În vederea sesizării neregulilor, a fost elaborată

Metodologia privind semnalarea neregularităților în

cadrul A.N.M.C.S., aprobată prin Ordinul Președintelui

4. ACTIVITĂȚI SUPORT

61

A.N.M.C.S. nr.319/28.12.2018. La nivelul A.N.M.C.S. este

organizată o evidență a numărului şi obiectului sesizărilor

privind cazurile de încălcare a normelor de conduită

profesională prin înregistrarea sesizărilor în Registrul

special privind evidența sesizării neregularităților.

La sfîrșitul anului 2016, a fost întocmit Inventarul

funcțiilor sensibile și/sau expuse la corupție, persoanelor și

măsurilor adoptate în cazul nedeclarării acestora. S-a

constatat identificarea unui număr de 18 funcții sensibile,

dar nu s-a considerat necesară declararea acestora. Din

analiza modului de identificare a funcțiilor sensibile în

cadrul A.N.M.C.S., echipa de audit intern a constatat că

acest proces s-a desfășurat în lipsa unei proceduri unitare

la nivelul instituției, impunându-se o revizuire pe baza

metodologiei elaborate.

Opinia de audit:

Ca urmare a verificărilor efectuate, opinia echipei de

audit exprimată pentru cele 3 măsuri preventive evaluate

este că acestea sunt implementate, respectiv: au fost

realizați pașii principali pentru implementarea acestora,

fiind însă necesare unele acțiuni viitoare de îmbunătățire.

Principalele recomandări din cadrul acestei misiuni se

referă la:

Actualizarea componenței Comisiei de implementare a

SNA 2016-2020 prin nominalizarea unui nou angajat al

A.N.M.C.S. în calitate de membru al Comisiei de imple-

mentare a SNA 2016-2020 și detalierea atribuțiilor per-

soanelor desemnate în cadrul comisiei prin Ordin al

Președintelui A.N.M.C.S. sau fișele posturilor, potrivit

cerințelor prevăzute în art.6 alin (3) din HG nr. 583/2016.

Actualizarea structurii Codului de conduită al person-

alului contractual din cadrul A.N.M.C.S. cu dispoziții supli-

mentare, având în vedere obligația autorităților și

instituțiilor publice de a armoniza codurile de conduită

specifice cu dispozițiile Legii nr. 477/2004 privind Codul de

conduită a personalului contractual din autoritățile și

instituțiile publice;

Elaborarea Rapoartelor privind respectarea normelor

de conduită la termenele stabilite și transmiterea acestora

spre aprobare președintelui A.N.M.C.S., inclusiv asigurarea

diseminării acestor informații prin intermediul e-mailului

sau prin postarea acestora pe intranet;

Elaborarea unei proceduri de sistem privind inventari-

erea funcțiilor sensibile, revizuirea inventarelor funcțiilor

sensibile pe baza pașilor procedurali și stabilirea unei poli-

tici adecvate de gestionare a funcțiilor sensibile la nivelul

A.N.M.C.S.;

Implementarea la termenele stabilite a următoarelor

măsuri cuprinse în Planul de integritate al A.N.M.C.S. apro-

bat prin Ordinul Președintelui ANMCS nr. 35/20.02.2017,

referitor la măsurile preventive auditate în cadrul acestei

misiuni de audit intern, respectiv:

Asigurarea publicării, anual, pe site-ul A.N.M.C.S. a

incidentelor de integritate și a măsurilor de remediere

precum și a rezultatelor evaluării SCIM și a indicatorilor

aferenți fiecărui standard;

Organizarea periodică la nivelul A.N.M.C.S. a unor cur-

suri de perfecționare profesională în domeniul eticii și

integrității, astfel încât angajații să poată fi instruiți în nu-

măr cât mai mare;

Elaborarea anuală a planului privind activitatea de con-

siliere etică, aprobarea acestuia de către Președintele

A.N.M.C.S. și includerea unui număr adecvat de activități,

în raport cu nevoile de consiliere ale personalului și

vulnerabilitățile etice cu care se confruntă A.N.M.C.S.;

Punerea la dispoziția publicului a unor canale de comu-

nicare suplimentare și îmbunătățirea vizibilității adresei de

e-mail a consilierului de etică, în vederea sesizării

neregulilor, inclusiv a abaterilor de la codul de conduită al

personalului A.N.M.C.S.

B) Activități neplanificate:

Au fost implementate o parte din recomandările

formulate în Raportul de evaluare elaborat de Serviciul de

audit intern din cadrul SGG, respectiv :

- A fost elaborat Programul de pregătire profesională a

auditorilor interni din cadrul ANMCS și aprobat de

președintele ANMCS sub nr. 1976/08.05.2019;

- A fost actualizat Programul de asigurare și

îmbunătățire a calității activității de audit intern din cadrul

ANMCS pe anul 2019;

- A fost actualizat Planul de acțiune privind asigurarea

și îmbunătățirea calității activității de audit intern pe anul

2019;

- A fost elaborat Raportul privind monitorizarea Pro-

gramului de asigurare și îmbunătățire a calității activității

62

de audit intern pe anul 2018.

S-au actualizat Normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern și Carta

auditului intern în cadrul A.N.M.C.S. și s-au transmis spre avizare Serviciului de audit public intern din cadrul SGG cu

adresa nr. 2775/01.07.2019.

S-au efectuat activități de implementare, autoevaluare și raportare la nivelul sistemului de control intern

managerial în cadrul Compartimentului audit intern, conform Etapelor de implementare stabilite și au fost formulate

două puncte de vedere cu privire la aspectele privind elaborarea planurilor de continuitate ale activității precum și

evaluarea performanțelor individuale anuale ale personalului A.N.M.C.S.

4.2. Activitatea Serviciului Juridic, Comunicare și Relații Externe

4.2.1 Activitatea juridică

Activitatea juridică este desfășurată în cadrul A.N.M.C.S. de către Comparti-

mentul Juridic care, pe parcursul primului semestru al anului 2019 a desfășurat următoare-

le activități:

Elaborarea de cereri de chemare în judecată și/sau de acte procesuale în dosare aflate

pe rolul instanțelor de judecată:

16041/281/2016* – pretenţii, Curtea de Apel Ploieşti - soluționat în 16.05.2019;

11837/303/2018 - contestaţie la executare și suspendare executare silita – Tribunalul București- soluținat în

17.05.2019;

2086/2/2016* - cerere de suspendare a executării măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi - Curtea de Apel

București - soluționat în 11.06.2019;

2084/2/2016 - cerere de anulare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 17/V/2015 - Înalta

Curte de Casație și Justiție a României;

48817/3/2017 - abuz în serviciu, A.N.M.C.S. parte civilă - Tribunalul București Secţia I Penală, Camera Prelimi-

nara / Fond;

2269/P/2015 - cerere de constituire ca parte civilă - Parchetul de pe lângă Tribunalul București;

18766/303/2018 - pretenţii - Judecătoria Sectorului 6 București;

1029/107/2019 - anulare act emis de autorităţi publice locale - Tribunalul Alba;

40629/3/2016** - acţiune în răspundere patrimonială disjuns din dosar nr. 42989/3/2015 - Curtea de Apel

București;

28567/3/2016* - acţiune în răspundere patrimonială - Curtea de Apel București;

14685/3/2019 - luarea de mită (art.289 NCP) - Tribunalul București.

Elaborarea de propuneri de modificare a Legii nr. 185/2017 și a Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, întocmirea corespondenței cu Ministerul Sănătății, Secretariatul General al Guvernului și

Comisiile de sănătate ale Senatului și Camerei Deputaților referitoare la importanța și necesitarea implementării unui

sistem de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului în cadrul tuturor unităţilor sanitare;

Elaborarea și monitorizarea pe circuitul de avizare a proiectului de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea şi

completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii; corespondență cu Secretariatul General al Guvernului,

Ministerul Sănătății, membri ai Parlamentului și medici de familie;

Elaborarea și monitorizarea pe circuitul de avizare a proiectului de Memorandum privind constituirea Comisiei

Naționale de Supraveghere a Sistemului Informațional din Sănătate și de Raportare la O.C.D.E. Memorandumul a

fost aprobat în ședința Guvernului din data de 12 iunie 2019;

Elaborarea și înaintarea către Ministerul Sănătății a:

- proiectului Ordinului comun al ministrului sănătății și al președintelui Autorității Naționale de Management al

63

Calității în Sănătate privind aprobarea Standardelor

Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în

Sănătate pentru serviciile de sănătate acordate în regim

ambulatoriu, în baza Hotărârii Colegiului director al

A.N.M.C.S. nr. 5/2019* de adoptare a Standardelor

Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în

Sănătate pentru serviciile de sănătate acordate în regim

ambulatoriu;

- proiectului Ordinului comun al ministrului sănătății și

al președintelui Autorității Naționale de Management al

Calității în Sănătate privind aprobarea Procedurii şi

metodologiei de evaluare şi acreditare a unităților sanitare

din ambulatoriu, în baza Hotărârii Colegiului director al

A.N.M.C.S. nr. 14/2019 privind adoptarea Procedurii şi

metodologiei de evaluare şi acreditare a unităților sanitare

din ambulatoriu.

Elaborarea, în colaborare cu reprezentanți ai structurilor de

specialitate din cadrul ANMCS, a proiectului de Hotărâre a

Guvernului privind înfiinţarea şi funcţionarea Registrului naţional

al evenimentelor adverse asociate asistenței medicale;

Elaborarea de acte normative necesare desfășurării

activității specifice a A.N.M.C.S.;

Elaborarea de puncte de vedere și participare la întâlniri de

lucru cu reprezentanți ai unităților sanitare de dializă pe

tema calificării unităților de dializă ca fiind unități sanitare cu

spitalizare de zi sau în regim ambulatoriu precum și

corespondență cu MS vizând necesitatea clarificării prevederilor

legale incidente acestui domeniu;

Urmărirea recuperării de la debitor, pe calea execu-

tării silite, a sumelor acordate în dosarul nr.

45000/3/2016;

Activități curente conform atribuțiilor stabilite prin

Regulamentul de organizare și funcționare al

A.N.M.C.S.

4.2.2. Activitatea în domeniul Relațiilor Externe

Activitatea A.N.M.C.S. în calitate de membru obser-

vator al Grupului de Indicatori de Calitate din cad-

rul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare

Economică (OCDE)

Elaborarea, promovarea de către A.N.M.C.S. și adop-

tarea în ședință de guvern a unui Memorandum prin care

se constituie Comisia Națională de Supraveghere a Siste-

mului Informațional din Sănătate și de Raportare la

O.C.D.E. Această structură, fără personalitate juridică, va

funcționa în coordonarea A.N.M.C.S., având ca scop colec-

tarea și raportarea datelor și indicatorilor din sistemul de

sănătate din România, în conformitate cu definițiile și

cerințele O.C.D.E. Totodată, A.N.M.C.S. va asigura secre-

tariatul tehnic al Comisiei.

În exercitarea atribuțiilor de membru observator la

Grupul de lucru al Indicatorilor de Calitate în Sănătate-

numit Grupul, o echipă formată dintr-un membru supleant

și doi voluntari a participat la Întâlnirea de lucru a Grupu-

lui organizată de OCED la sediul din Paris, în perioada 5-8

iunie 2019.

Întâlnirea a avut drept scop discutarea următoarelor

aspecte:

1. Aspecte strategice ale programului de lucru al Gru-

pului

Inventarierea proiectelor existente în cadrul programu-

lui de lucru și bugetul pentru perioada 2019-2020;

Identificarea lacunelor care trebuie rezolvate în progra-

mul de lucru pentru perioada 2021-2022;

Identificarea opțiunilor pentru consolidarea

activităților existente și alinierea acestora la prioritățile

strategice stabilite de Comitetul pentru Sănătate al OCDE;

64

Informarea delegaților că în decembrie 2019,

Comitetul pentru Sănătate al OCDE va lua în considerare

stabilirea programului de lucru și al bugetului pentru pe-

rioada 2021-2022;

Exprimarea de către delegații a opiniilor privind con-

solidarea alinierii strategice a programului de lucru al

HCQO la prioritățile politice ale țărilor membre.

2. Aspecte privind calitatea prescrierilor de medica-

mente

Furnizarea către delegații a informațiilor cu privire la

un proiect în curs de desfășurare al Grupului de experți

privind dispozitivele farmaceutice și medicale care se con-

centrează pe măsurarea și monitorizarea indicatorilor de

calitate în promovarea utilizării raționale a medicamente-

lor;

Furnizarea către delegații a imaginii de ansamblu a

lucrărilor recente din partea Grupului de experți OCDE

privind aspecte economice ale sănătății publice și aspecte

privind abordarea actuală a utilizării și abuzului de opiacee

în țările membre OCDE. Au fost prezentate o serie de poli-

ticile existente de prevenire și reducere a daunelor asoci-

ate;

Realizarea unei prezentări a situației de ansamblu a

indicatorilor de siguranță existenți în ceea ce privește pre-

scrierea de medicamente în cazul asistenței medicale pri-

mare, inclusiv rezultatele obținute în anul 2019 de către

Grup privind noii indicatori de consum de opiacee.

3. Prezentarea datelor colectate și a proiectului de

raport - Health at a Glance - pentru 2019

Prezentarea imaginii de ansamblu a rezultatelor colec-

tării datelor pentru anul 2019, s-a furnizat un model al

prezentării indicatorilor selectați în Health at Glance 2019,

inclusiv a unor noi indicatori selectați;

Trecerea în revistă a experiențelor țărilor membre și a

rezultatelor obținute în urma utilizării programului SAS

pentru a calcula indicatorii selectați în timpul colectării

datelor din anul 2019.

4. Prezentarea sistemelor de sănătate focusate pe

pacienți și a modului de măsurare a aspectelor impor-

tante pentru pacienți

Actualizarea informațiilor cu privire la progresele

obținute în elaborarea unui “tablou de bord “ care să spri-

jine dezvoltarea arhitecturii sistemelor de sănătate orien-

tate către pacienți promovate de OCDE;

Prezentarea considerentelor metodologice și a rezul-

tatelor obținute în procesul de colectare de date în

domeniul operațiilor de înlocuire a șoldului/genunchiului,

al sănătății mintale și a cancerului mamar și prezentarea

proiectului de colectare de date suplimentare;

Obținerea feedback-ului din partea delegaților privind

proiectul de introducere în Raportul Health at a Glace

2019 a unui capitol special vizând măsurile de calitate

raportate de pacienți;

Prezentarea experiențelor recente ale NHS Țara Galilor

în măsurarea raportării de către a pacienți a rezultatelor,

ca parte a unei strategii globale de îmbunătățire a

performanței sistemului de sănătate.

5. Înțelegerea performanțelor spitalicești și a rolului

pe care datele colectate din spital îl au în măsurarea

performanțelor sistemului de sănătate

Evaluarea progresului realizat în proiectul privind

performanțele spitalicești și prezentarea priorităților pen-

tru activitatea viitoare în contextul mai larg al

performanței sistemului de sănătate;

Delegații au discutat despre opțiunile pentru viitoarele

direcții ale proiectului de măsurare a performanțelor

spitalicești, având in vedere:

- Exemple în care proiectele Grupului privind

performațele spitalicești au fost aplicate și au furnizat

informații utile în materie de politici publice.

- Ce direcție și abordare a măsurării și înțelegerii

variațiilor în performanța spitalului ar putea să aibă cel

mai mare beneficiu pentru țările membere

- Dacă opțiunile viitoare ar trebui să se extindă la

aspecte mai largi ale performanței sistemului, inclusiv

metode de îngrijire, rețelele de servicii și sistemele

integrate.

- Opțiuni pentru o activitate ulterioară mai benefică

pentru țări, în special în ceea ce privește comparațiile

internaționale ale performanțelor sistemului spitalicesc

și ale sistemului de sănătate.

65

6. Consolidarea capacității de comparație

internațională a indicatorilor de îngrijire în sănătate

Analiza implicațiilor unui studiu internațional recent

privind revizuirea indicatorilor de calitate a îngrijirii în

sănătate utilizați în regulamnetele spitalelor și întărirea

comparațiilor internaționale privind calitatea asistenței

medicale și rezultatelor acesteia.

Actualizarea clasificării internaționale a intervențiilor în

domeniul sănătății de către OMS și implicațiile acesteia în

consolidarea comparației internaționale a indicatorilor de

performanță în domeniul sănătății.

7. Prezentarea trendurilor recente în domeniul

speranței de viață și a impactului mortalității din cauze

cardiovasculare

S-a prezentat o actualizare a lucrărilor recente ale

Comitetului pentru Sănătate al OCDE cu privire la

tendințele de speranță a vieții în Uniunea Europeană și în

alte țări și să ofere informații despre un atelier de o zi or-

ganizat în comun de The King's Fund (Marea Britanie) și

OCDE pentru a analiza impactul schimbărilor recente în

mortalitatea cardiovasculară (CVD) a acestor tendințe.

Prezența delegației A.N.M.C.S. în calitate de membru

observator a contribuit la o mai bună întelegere a sistemu-

lui de colectare și raportare a indicatorilor de sănătate la

nivel național și la nivelul OCDE precum și la clarificarea

unor aspecte metodologice vizând indicatorii de calitate în

sănătate.

Activitatea grupului de lucru pentru relaţia cu ISQua

în vederea acreditării internaționale a organizației

ISQua este organizația internațională în domeniul

calității în sănătate, aflată în parteneriat cu Organizația

Mondială a Sănătății (OMS). Acreditarea ISQua a

standardelor de spital reprezintă recunoașterea la cel mai

înalt nivel a calității standardelor elaborate și

implementate de o instituție de standardizare și constituie

îndeplinirea de către A.N.M.C.S. a condiției obligatorii de

înscriere în IAP pentru acreditarea internațională a

organizației.

Începând cu data de 01.01.2019 toate serviciile de evalua-

re externă, din cadrul IAP al ISQua, sunt furnizate de Societa-

tea Internațională pentru Calitate în Îngrijirea Medicală,

Asociația de Evaluare Externă a ISQua (IEEA). Astfel, toate

contractele de servicii externe de evaluare, furnizate prin IAP,

au fost preluate de Societatea Internațională pentru Calitate

în Îngrijirea Medicală, Asociația de Evaluare Externă a (IEEA).

În cursul semestrului I al anului 2019, grupul de lucru

pentru relaţia cu ISQua a desfășurat următoarele activități

pentru acreditarea internațională a organizației:

- realizarea modificărilor contractuale necesare pentru

asigurarea continuităţii serviciilor de evaluare externă din

cadrul IAP pentru acreditarea internațională a organizației

de către IEEA -ISQua, ca organism extern de evaluare și

acreditare;

- depunerea în data de 27 martie 2019 a primului Raport

de progres pentru menţinerea acreditării internaţionale IS-

Qua a Ediţiei a II-a a Standardelor A.N.M.C.S. de acreditare a

spitalelor din Romania. După evaluarea modalităţii de îndepli-

nire de către A.N.M.C.S. a recomandărilor şi îmbunătăţirilor

propuse la data acreditării, ISQua a decis în data de

08.04.2019 menţinerea acreditării internaţionale a Ediţiei a

II-a a Standardelor A.N.M.C.S. de acreditare a spitalelor;

- continuarea procesului de pregătire în vederea acredi-

tării internaționale a organizației: studierea materialelor,

ghidurilor ISQua și a altor surse de informații specifice

acreditării internaționale;

- discuții cu reprezentanţii fiecărei structuri din cadrul

A.N.M.C.S. privind necesitatea precum şi modul de elabo-

rare/implementare a documentelor/activităţilor/ fluxurilor

necesare acreditării instituţiei;

- identificarea eventualelor îmbunătățiri a activităților,

a fluxurilor, a conținutului documentelor și a structurii

organizatorice;

- colectarea documentelor care reprezintă dovezi

privind îndeplinirea de către A.N.M.C.S. a cerinţelor expri-

mate în cadrul standardelor internaţionale IEEA - ISQua;

- monitorizarea elaborării/implementării noilor docu-

mente/activităţi/ fluxuri necesare acreditării

A.N.M.C.S.;

- începerea activității de traducere în limba engleză a

documentelor ce reprezintă dovezi privind îndeplinirea de

către A.N.M.C.S. a cerinţelor din cadrul standardelor inter-

naţionale IEEA - ISQua.

66

4.2.3. Activitatea de comunicare și informare publică

Activitatea A.N.M.C.S. a fost reflectată în această

perioadă atât pe site-ul instituției www. anmcs.gov.ro cât

și pe pagina de Facebook A.N.M.C.S.. Totodată, multe

dintre declarațiile Președintelui A.N.M.C.S. și ulterior

informațiile postate de A.N.M.C.S. au fost preluate de

presa locală și centrală.

De la atenționări atât pe site cât și în social media

despre existența unor solicitări false în numele A.N.M.C.S.

și până la subiectul spitalelor nesigure pentru pacienți

prezentate în intervenții televizate ale Președintelui

A.N.M.C.S. au fost transmise la Știrile Tvr și Digi 24.

În comunicarea din social media, de mare impact a fost

anunțarea programului de voluntariat ”Dezvoltarea

culturii calității și a siguranței pacientului” în cele 8 oficii

teritoriale, în data de 15 aprilie.

Totodată, informarea privind deschiderea Oficiului

Teritorial Sud Vest al A.N.M.C.S., la Craiova, în data de 8

mai a avut vizualizare în on line: 4000 de utilizatori

Facebook au văzut postarea, au fost 70 like-uri și zeci de

share-uri.

De mare interes au fost și postarile despre întâlnirile de

informare, consiliere dintre experții A.N.M.C.S. și

managerii de spitale, evaluatori sau voluntari . Fiecare

postare pe pagina de Facebook Anmcs a adus un numar de

3600 de oameni prin feed-ul cărora au trecut postările, la

care se adaugă și zeci de like-uri și share-uri.

Participări ale reprezentanților A.N.M.C.S. la

conferințe, dezbateri și ateliere de lucru, organizate

pentru promovarea managementului calității în unități

sanitare

- în data de 27 februarie, la Iași, participarea la

dezbaterea profesională cu tema „Monitorizarea și

eficientizarea Programului Național de Oncologie Cost-

Volum”. Obiectivul programului este acela de a construi o

comunitate care să dezbată și să facă schimb de informații

și experiențe despre gestionarea Programului Național de

Oncologie și modurile în care ar putea fi îmbunătățită și

eficientizată gestionarea sa.

- în luna martie, participarea la conferința

”Managementul Riscului Clinic” , organizată de Fundația

Amfiteatru în parteneriat instituțional cu A.N.M.C.S., la

Iași și Târgu Mureș. S-au organizat ateliere de lucru la care

au participat peste 98 de reprezentanți din sistemul

sanitar, manageri, directori medicali, medici, asistenți

medicali, membri ai structurilor de management al

calității, evaluatori de servicii medicale, invitați ai

sectorului sanitar din Chișinău.

- în data de 2 aprilie, la Biblioteca Centrala Universitara

„Carol I” Bucuresti a avut loc dezbaterea cu tema

„Managementul integrat al cancerului urotelial”.

Dezbaterea a fost dedicată efortului comun al societăților

stiințifice de urologie și oncologie, privind cancerul

urotelial, date fiind și noutățile în domeniul oncologiei din

prezent – management integrat, Tumor Board, terapii

personalizate, rolul inovației în oncologie. În acest context,

preocuparea A.N.M.C.S. este traseul pacientului și se

încerca identificarea vulnerabilitatilor, pentru a se stabili

legăturile dintre diferitele nivele de asistență medicală și

diferitele unităț sanitare, pentru abordarea integrată a

cazului.

- în data de 17 aprilie, A.N.M.C.S. a participat la

conferința organizată cu ocazia prezentării raportului

”Managementul integrat al bolilor cardiovasculare în

Romania” proiect implementat de Coaliția Organizațiilor

Pacienților cu Afecțiuni Cronice - COPAC și coordonat de

A.N.M.C.S. împreună cu Societatea Română de

Cardiologie.

- actiuni în cadrul programului derulat de A.N.M.C.S.

”Creșterea Siguranței Pacientului”. În cadrul acestui

program, A.N.M.C.S. printr -o serie de colaborări cu

societățile științifice și asociațiile de pacienți încearcă

identificarea vulnerabilitaților din sistemul sanitar și

propune soluții. Au existat și anunțurile în on-line privind

popunerile făcute de A.N.M.C.S. pentru îmbunatățirea

programului național de tratament al hemofiliei și

talasemiei care vor fi înaintate CNAS și MS.

- în data de 21 mai - A.N.M.C.S. a participat la

conferința Societății Române de Cardiologie organizată de

Ziua mondială a hipertensiunii. Postarea pe pagina FB a

fost vizualizată de peste 5200 de oameni care au primit-o

în feed.

67

- în data de 29 mai, la Hotel Hilton Garden Inn, în

București, a avut loc întâlnirea grupului de lucru cu tema

siguranței pacientului, prin intermediul căruia s-a propus

un model de colaborare formală între asociațiile de

pacienți, specialiști din domeniul medical, farmaciști s.a.,

în vederea optimizării procesului de interacțiune cu

instituțiile publice din domeniul medical și în vederea

fluidizării și creșterii transparenței deciziilor care pot

îmbunătăți siguranța pacienților și accesul acestora la

tratamente și medicații eficiente.

Scopul acestei întâlniri a fost realizarea unui Consiliu

Național al Siguranței Pacientului. A.N.M.C.S. poate sa fie

mediator între toate părțile interesate în siguranța

pacientului. Acesta este unul dintre obictivele

managementului calității.

Acest demers vine după ce A.N.M.C.S. a înfiintat și

Registrul National al Evenimentelor Adverse Asociate

Asistenței Medicale, pentru încurajarea semnalării și

identificării cauzelor principale ale erorilor din sistemul

sanitar. Potrivit datelor oficiale, 80% dintre erori sunt

atribuite aspectelor de management, iar 20% celor

implicați în actul medical.

- în data de 13 iunie, la Iași, a avut loc întâlnirea cu

tema „Programul Național de Hemofilie – Protocol,

Norme de aplicare și posibilități de îmbunătățire”.

La dezbateri au luat parte specialiști în domeniul

hemofiliei, precum și persoane de decizie din zona

parlamentară și cea a autorităților locale, reprezentanți ai

asociațiilor profesionale medicale.

S-a constatat pe de o parte că modul de organizare

este deficitar, iar pe de altă parte este o lipsă a medicilor

hematologi care să asigure asistența medicală și o lipsă de

organizare prin înfiintarea centrelor de tratament pentru

hemofilie în toate judetele în care există acești pacienți.

Executia bugetară pe acest program se face pe cele 8

subcapitole ale programului iar atunci cand este deficit pe

un sub-program, nu se pot utiliza fondurile decât cu

aprobare prealabila de la CAS, ceea ce face ca intervenția

să fie tardivă, cu risc pentru pacienti. În aceste condiții s-a

continuat analiza și s-a constat ca aproximativ 50% dintre

pacienții hemofilici sunt tratati în București-Timișoara fiind

zone unde a existat o preocupare mai mare pentru

tratamentul pacientilor, că tratamentul în majoritatea

cazurilor se asigură doar pentru accidente, că doar în 15

județe se face profilaxie în mod regulat, că în 26 de județe

se face profilaxie intermitentă, iar în 6 judete se fac

intervenții invazive pentru acești pacienți.

- mediatizarea în presă și în mediul on line, social

media a deschiderii a două dintre cele opt Oficii

Teritoriale ale A.N.M.C.S.: Oficiul Teritorial Sud -Vest la

Craiova și Oficiul Teritorial Centru la Târgu Mureş.

S-a întreținut permanent comunicarea în social media

cu postări despre activitatea curentă: cursuri în cadrul

proiectelor, întalniri cu voluntarii, managerii dar și articole

cu informații actuale care au cuprins listele spitalelor

încadrate în cel de al II lea ciclu de acreditare. Un rol

important o au și postările informative pentru

profesioniștii din sănătate de tipul ” HOW TO?” cu

informații practice despre cum se evaluează sau cum se

acreditează un spital, cine participă la proces și informații

esențiale pentru pacienți. Toate aceste activități de

comunicare au fost preluate în site-ul A.N.M.C.S. pentru

creșterea "awarness-ului", interesului pentru pagina

oficiala a instituției.

De departe cea mai de impact informație despre

actvitatea A.N.M.C.S. a fost publicată într-un comunicat pe

data de 23 mai și a vizat un raport privind ”Raportarea

Infecțiilor asociate asistenței medicale”. Știrea a fost

preluată de presa centrală, locală, radio tv, presa on line,

social media.

68

în data de 24 mai, Monitorizare presa:

Media Coverage Subiectul Peste 1.000 de infectii asociate asistentei medicale (IAAM) au fost raportate in primele patru luni ale aces-

tui an de catre 69 de spitale din Romania, potrivit ANMCS a generat 93 de materiale, cele mai multe dintre acestea

fiind inregistrate in mediul online, 58.1% din total. 18.3% din mentiuni au fost inregistrate la radio, 8.6% la posturile TV,

iar 7.5% in publicatiile print, respectiv Social Media.

ANMCS

Presa centrala - 2 subiecte (5 articole),

Radio - 1 subiect (12 articole),

TV - 1 subiect (6 articole),

Online - 1 subiect (39 articole),

Twitter - 1 subiect (1 articol),

Facebook - 1 subiect (4 articole)

69

Pe aceasta temă, au existat și intervenții ale Președintelui A.N.M.C.S. la jurnalul Digi 24 și la Știrile Europa Fm.

Intervenția de peste 6 minute în jurnalul Digi24, postată pe pagina de Facebook a avut un reach de peste 2300 oameni.

Reach & EAV

Aparitiile pentru subiectul Peste 1.000 de infectii asociate asistentei medicale (IAAM) au fost raportate in primele

patru luni ale acestui an de catre 69 de spitale din Romania, potrivit ANMCS au generat EAV de 174,597 euro (calculat

la valorile de ratecard ale surselor pentru care sunt disponibile aceste date).

Reach-ul estimat generat este de 12,537,270 (calculat la numar de vizitatori).

Pagina de facebook A.N.M.C.S. a avut o creștere al numărului celor care au dat Like paginii de la

aproape 800 în luna martie, la peste 1300 de persoane care au dat like- uri și 1400 care urmăresc

postările (follow), în luna iunie.

La începutul lunii iunie sistemul de raportare anonimă

a evenimentelor adverse al A.N.M.C.S. a fost acceptat

pentru incubare și susținere financiară de către BRD și

Scoala Informală de IT, la Challenge Accepted Hackathon.

https://challenge.scoalainformala.ro/

Proiectul pentru dezvoltarea unui sistem de înregistrare

al evenimentelor adverse asociate asistenței medicale a

obtinut locul 4, dintr-un total de 25 de proiecte selectate la Hackathon.

Proiectul initiat de A.N.M.C.S. a intrat așadar în cele 100 de zile de incubare. Prototipurile se pot transforma în

produse dezvoltate, testate cu utilizatori reali și validate pentru implementare.

Săptamanal au fost organizate întâlniri de informare, consiliere instruire cu profesioniştii din sistemul medical :

evaluatori, responsabilii cu managementul calităţii, managerii de spitale.

https://challenge.scoalainformala.ro/

70

4.5 Activitatea Serviciului Resurse Umane

Activitatea Serviciului Resurse Umane a avut

următoarele obiective și a întreprins activitățile necesare

realizării acestor obiective:

Întocmirea Ordinelor Președintelui privind

documentele care vizează relațiile de muncă ale

angajaților (încadrare/numire, prelungire detașare în

cadrul A.N.M.C.S., delegări temporare de atribuţii,

modificări ale contractelor individuale de muncă,

suspendare, transfer/încetare CIM) - 103 Ordine ale

Preşedintelui din 262 per instituţie* și asigurarea comu-

nicării acestora părților implicate, precum și transmiterea

ordinelor emise către toți angajații/structurile nominali-

zate în vederea ducerii la îndeplinire a dispozițiilor in-

cluse;

Gestionarea activității privind întocmirea/

modificarea/actualizarea fișelor de post ale salariaților

din cadrul A.N.M.C.S., în concordanță cu sarcinile de ser-

viciu atribuite salariaților;

Organizarea a 2 sesiuni de concurs pentru

ocuparea posturilor vacante de execuţie;

Elaborarea metodologiei de integrare a unui nou

salariat în cadrul ANMCS;

Elaborarea metodologiei privind încetarea

raportului de muncă în cadrul A.N.M.C.S. ;

Elaborarea metodologiei privind semnalarea

neregularităţilor în cadrul A.N.M.C.S.;

Elaborarea instrucţiunilor privind telemunca în

cadrul A.N.M.C.S.;

Elaborarea Procedurii de sistem privind

identificarea si monitorizarea functiilor sensibile în cadrul

A.N.M.C.S.;

Elaborarea Regulamentului de organizare şi

functionare a sistemului informatic la nivelul A.N.M.C.S.;

Elaborarea Procedurii de sistem privind

evaluarea performanţelor profesionale individuale ale

personalului contractual din cadrul A.N.M.C.S.;

Elaborarea Regulamentului privind prelucrarea

datelor cu caracter personal în cadrul A.N.M.C.S.;

Elaborarea Regulamentului pentru desfăşurarea

activităţii comisiei de disciplină din cadrul A.N.M.C.S.;

Elaborarea instrucţiunilor privind acordarea

voucherelor de vacanţă salariaţilor din cadrul A.N.M.C.S.;

Crearea planului de activităţi ISQUA pentru 2019

(identificare documente existente și de redactat la nivelul

SRU);

Actualizarea Regulamentului intern al A.N.M.C.S.;

Realizarea procesului de evaluare a

performanţelor profesionale pentru personalul

A.N.M.C.S. pentru anul 2018;

Aprobarea planului de formare profesională la

nivelul A.N.M.C.S.;

Elaborarea planului anual al concediilor de

odihnă la nivelul A.N.M.C.S.;

Elaborarea planului anual de activitate la nivelul

SRU;

Elaborarea metodologiei privind prevenirea și

soluționarea situațiilor de conflict de interese și

incompatibilitate în cadrul A.N.M.C.S.;

Actualizarea registrului de riscuri la nivelul SRU

(formulare alerta la risc);

Definirea etapelor SCIM (activitati, proceduri,

riscuri, indicatori de performanta);

Întocmirea documentelor privind achiziționarea

voucherelor de vacanță;

Întocmirea și transmiterea situației solicitate de

către SGG cu privire la unele categorii de personal din

cadrul A.N.M.C.S.;

Întocmirea raportărilor statistice (ancheta

câştigurilor salariale, LV trimestrial, S3 costul forței de

muncă);

Calcularea majorărilor salariale conform OUG nr.

114/2018 ;

Modificarea Statului de funcţii al

A.N.M.C.S.începand cu luna februarie 2019;

Elaborarea memoriului justificativ privind

introducerea ocupaţiei de evaluator de servicii de

sănătate în COR;

Elaborarea a 4 Proceduri operaţionale privind

sistemul informatic la nivelul A.N.M.C.S.;

Gestionarea și transmiterea declarațiilor de avere

și a declarațiilor de interese către Agenția Națională de

Integritate pentru personalul A.N.M.C.S. și pentru

membrii Colegiului Director;

Elaborarea diagramei statistice a evoluției

performanței profesionale în activitate a salariaților

A.N.M.C.S;

Elaborare formular exit interviu pentru angajaţii

A.N.M.C.S.;

Elaborarea template raport activitate trimestrială

pentru structurile A.N.M.C.S.;

Definire notă de informare şi declaraţie angajat

privind protecţia datelor cu caracter personal;

71

Eliberarea adeverinţelor de salariat;

Actualizarea dosarelor de personal;

Întocmirea documentelor privind recuperarea

sumelor datorate de FNUASS pentru concediile de

incapacitate temporară de muncă;

Întocmirea actelor adiţionale/REVISAL;

Crearea chestionarului de motivare profesională;

Intocmire salarii/state de plată/stat de personal

lunar ;

Publicarea pe site-ul instituției a veniturilor nete

ale salariaților lunar, precum și situația drepturilor

salariale corespunzătoare funcțiilor prevăzute în structura

organizatorică a A.N.M.C.S. la data de 31.03.2019,

conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și

completările ulterioare.

4.6. Analiza economico-financiară

Direcțiile principale ale strategiei activității economice desfășurate au vizat

dezvoltarea și consolidarea patrimoniului și gestionarea eficientă a acestuia.

Bugetul de venituri și cheltuieli aferent anului 2019 a

cuprins resurse financiare necesare finanțării cheltuielilor

care privesc buna desfășurare a activității A.N.M.C.S.

Astfel, veniturile și cheltuielile sunt fundamentate pe baza

principalilor indicatori specifici, și anume:

numărul unităților sanitare cu paturi care urmează a fi acreditate în Ciclul II;

numărul unităților sanitare din ambulatoriu;

nivelul mediu al taxei de acreditare;

fondul de salarii total;

costuri aferente bunurilor și serviciilor (furnituri de birou, materiale de curățenie, încălzit, iluminat și forță mo-

trică, apă, canal și salubritate, piese de schimb, poștă, telecomunicații, produse protocol, alte bunuri și servicii

pentru întreținere și funcționare);

costuri aferente serviciilor prestate de către evaluatorii de unități sanitare și experții din domeniu;

achiziția de bunuri de natura obiectelor de inventar;

costuri cu deplasări, detașări în țară și în străinătate;

costuri pentru achiziția de cărți, publicații și materiale documentare;

costuri privind pregătirea profesională;

costuri de capital (aparatură birotică și alte active corporale).

72

Bugetului de venituri și cheltuieli nr. 2411/ANMCS/05.06.2019

mii lei

Capi-tol

Sub-capi-tol

Para-graf

Gru-pa/ Titlu

Ar-ti-col

Ali-ne-at

Denumire indicator 2.019

0001 10

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI 40.245

1610 03

Taxe si tarife pentru eliberarea de licenta si autorizatii de functionare

32.829

3310 50

Alte venituri din prestari servicii si alte activitati 100

4210 70

Subventii de la buget FEN 45

4310 09

Subventii pentru institutii publice 7.000

4810

Sume primite de la UE 271

5010

VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI 40.245

10

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 28.100

20

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII 11.244

55

ALTE TRANSFERURI 50

58

TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FEN 421

59

TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 230

70

CHELTUIELI DE CAPITAL 200

73

- mii lei

- mii lei

74

Execuția bugetului de venituri și cheltuieli la data de 30 iunie 2019

-mii lei

Analiza veniturilor prevăzute în buget față de încasările realizate la 30.06.2019

-mii lei

-mii lei

Denumirea indicatorilor Prevederi bugetare Incasari realizate Grad de realizare

2019

TOTAL VENITURI 40.245 6.131 15,23%

Taxe si tarife pentru

eliberarea de licență și

autorizare de funcționare

32.829 917 2,79%

Alte venituri din prestări

servicii și alte activități 100 32 32,00%

Sume din excedentul

anului anterior 0 346 0,00%

Subventii de la buget FEN 45 4 8,89%

Sume primite de la UE 271 8 2,95%

Subvenții pentru instituții

publice 7.000 4.824 68,91%

DENUMIREA INDICATORILOR Cheltuieli bugetate 2019

Plati

efectuate

trim II 2019

Grad de

realizare

VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI 40.045 5.661 14%

CHELTUIELI CURENTE 40.045 5.661 14%

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 28.100 4.647 17%

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII 11.244 902 8%

ALTE TRANSFERURI 50 0

TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FEN 471 87 18%

TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 230 25 11%

CHELTUIELI DE CAPITAL 200 0 0%

75

Analiza cheltuielilor prevăzute în buget față de plățile efectuate la 30.06.2019

- mii lei

Suma încasată din venituri proprii și subvenții este mai mică decât suma plăților efectuate, pentru acoperirea

cheltuielilor angajate folosindu-se o parte din disponibilul existent în cont la începutul anului.

Execuția bugetară s-a desfășurat respectându-se prevederile Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, a Ordinului

MFP nr.720/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind execuția bugetelor instituțiilor publice, Ordinului

MFP nr.1792/2002 privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor instituţiilor publice, cu modificările și

completările ulterioare, a Ordinului nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la

exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care

desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu.

Plățile dispuse de A.N.M.C.S. din conturile de cheltuieli bugetare s-au efectuat în limita creditelor bugetare deschise

și repartizate și potrivit destinațiilor aprobate, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea

cheltuielilor respective, precum și în funcție de gradul de realizare a veniturilor bugetare în anul curent, inclusiv a

sumelor virate din excedentul anilor precedenți. La fiecare 10 zile s-a realizat analiza execuției bugetului de venituri și

cheltuieli și s-au luat măsuri pentru îmbunătățirea încasării veniturilor și raționalizării cheltuielilor.

Plățile din subvenții au vizat în special acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului contractual.

În perioada de raportare, Direcţia Economică a desfăşurat activităţi specifice ce au avut în vedere în principal

îmbunătăţirea activității de gestionare a fondurilor publice

În ceea ce priveşte controlul financiar preventiv propriu s-a asigurat exercitarea controlului operaţiunilor

prezentate la viză şi certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii de către conducătorii compartimentelor de

specialitate, activitatea de exercitare a controlului finaciar preventiv propriu fiind organizată pe bază de procedură

opreațională, având la bază prevederile OMFP nr. 923/2014 cu modificările și completările ulterioare.

Direcția Economică a monitorizat permanent atât nivelul încasării veniturilor, cât şi nivelul cheltuielilor precum şi

încadrarea lor pe capitolele din buget, urmărindu-se continuu asigurarea unei bune funcționări și reprezentări a

insituției.

76

4.7. Proiecte cu finanțare din fonduri nerambursabile

În urma analizei obiectivelor prioritare ale A.N.M.C.S. și a surselor de finanțare a

activității de îndeplinire a acestora, instituția a abordat soluția finanțării

nerambursabile prin programe operaționale finanțate din fonduri europene.

Compartimentul de Implementare Programe al instituției dar și alte structuri ale

instituției au procedat la întocmirea documentației necesare obținerii de finanțare

nerambursabilă prin programe derulate la nivel național-POCA, POCU- și la nivel de

Comisie Europeană-SRSS (Serviciul de sprijin al reformei structurale) gestionat de

SGG.

Proiectele întocmite de A.N.M.C.S., depuse la instituțiile responsabile și aflate în

diverse stadii (fișă de proiect, cerere de finanțare, caiet de sarcini):

Proiectul VALUEMED - Elaborarea de politici publice în domeniul sănătății prin utilizarea studiilor de evaluare a

tehnologiilor medicale

Linia de finanțare nerambursabilă: POCA/111/1/1/ Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în

administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță

cu SCAP/1/Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează proce-

sele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.

Obiectiv: Obiectivul general al proiectului vizează creșterea

capacității administrației publice, a asociațiilor de pacienți și part-

enerilor sociali în dezvoltarea unui sistem performant de evaluare,

benchmarking, optimizare și formulare de politici publice alternative

în domeniul sănătății, având la bază analize științifice privind

tehnologiile medicale, prin definirea și aplicarea unor indicatori

cheie, adaptați contextului național, de măsurare a cost-eficacității

intervențiilor și investițiilor.

Parteneri: Societatea Academică din Romania (Solicitant), A.N.M.C.S., Asociația Națională pentru Protecția

Pacienților (parteneri).

Status: În data de 02.07.2018 a fost semnat Contractul de finanțare nr.163/02.07.2018 pentru Cererea de finanțare nr.

CP2/2017 (MySMIS: POCA/111/1/1).

Implementarea proiectului VALUEMED se face pe o perioada de 16 luni, începând cu data de 02.07.2018;

valoarea totală eligibilă a proiectului fiind de 995.713,24 lei, din care bugetul alocat A.N.M.C.S. este de 163.168,54 lei.

Activitățile specifice desfășurate de A.N.M.C.S. în cadrul proiectului:

A.1 Managementul proiectului

A.2 Dezvoltarea capacităților de interpretare și utilizare a instrumentului EQ-5D, ca bază pentru propunerea de noi

politici publice în domeniul evaluării tehnologiilor medicale a 40 reprezentanți provenind din 30 principale asociații și

federații ale pacienților.

A.3. Stabilirea valorilor normative ale instrumentului de evaluare a calității vieții (EQ-5D) pentru situația specifică populației

României și evaluarea stării de sănătate a populației.

A.4. "Organizarea a 2 mese rotunde pentru dezbaterea schițelor propunerilor de politici publice alternative în

domeniul evăluării tehnologiilor medicale"

La solicitarea liderului de proiect - SAR și cu apobarea Autorității de Management- AMPCA, implementarea

proiectului VALUEMED s-a prelungit cu 2 luni, ca urmare a prelungirii activității A.3. "Stabilirea valorilor normative ale

instrumentului de evaluare a calității vieții (EQ-5D) pentru situația specifică populației României și evaluarea stării de sănătate a

populației", aflată în responsabilitatea SAR.

Astfel, începerea de către A.N.M.C.S. a subactivității A.4.1 "Pregătirea și desfăsurarea a 2 mese rotunde cu

participanți din ONG-uri și instituțiile publice centrale și locale relevante - identificarea tuturor stakeholderi-lor

(Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor

Medicale, Direcțiile de Sănătate Publică județene și Casele Județene de Asigurări de Sănătate)", din cadrul activității A.4.

77

"Organizarea a 2 mese rotunde pentru dezbaterea schițelor propunerilor de politici publice alternative în domeniul

evaluării tehnologiilor medicale" s-a amânat cu 2 luni (1 iunie 2019), iar toate celelelte activităti s-au desfășurat

conform graficului aprobat de Autoritatea de Management- AMPCA.

În colaborare cu liderul de proiect- SAR , A.N.M.C.S. a depus până la această dată, 3 cereri de rambursare a

cheltuielilor, suma primită de la finanțator, din fondurile europene, alocate A.N.M.C.S. în cadrul acestui proiect, este de

74.482,51 lei

Proiectul QUALIMED - Rețea pentru formularea politicilor publice privind calitatea serviciilor și siguranța

pacienților în sectorul sanitar.

Linia de finanțare nerambursabilă: POCA/111/1/1/ Dezvol-

tarea și introducerea de sisteme și standarde comune în

administrația publică ce optimizează procesele decizionale orien-

tate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP/1/

Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în

administrația publică ce optimizează procesele decizionale orien-

tate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.

Obiectiv: Promovarea şi sprijinirea dezvoltării manageriale respectiv a creşterii gradului de adaptabilitate a perso-

nalului medical la nivel naţional.

Pe termen lung, activităţile proiectului urmăresc dezvoltarea capacităţii interne a unităţilor sanitare de a-şi îmbună-

tăţi continuu propriul personal şi de a consolida procedurile interne de control şi dezvoltare a condiţiilor de muncă ale

angajaţilor.

De asemenea, se vor asigura premisele promovării noilor forme de organizare a muncii şi creşterii eficienţei în siste-

mul sanitar.

Parteneri: Asociația Centrul de Resurse CREST (Solicitant), A.N.M.C.S. (partener).

Valoarea estimată a proiectului este de 992. 271,65 lei lei, din care bugetul alocat A.N.M.C.S. este de 315.449,09 lei

-Durata de implementare a proiectului este de 16 luni.

Activități desfășurate în cadrul proiectului:

- pregătirea și participarea la ședințele de lucru ale partenerilor din cadrul proiectului și a grupului țintă (realizarea

rețelei Qualimed/ Cercurile Calității);

- instruiri privind activitățile de proiect cu membrii echipei de proiect care au început activitățile în trimestrul I

2019;

- pregătirea materialelor/documentelor și participarea săptămânală la videoconferințe cu Managerul de proiect în

vederea organizării selecției a 20 de organizații neguvernamentale și parteneri sociali (sindicate) ca beneficiari,

respectiv a câte două persoane din partea fiecărei entități, pentru a le reprezenta la activitățile proiectului – Cursuri

organizate în două serii;

- pregătirea documentației pentru AMPOCA cu privire la aprobarea noii alocări de activități în diagrama Gantt a

proiectului ca urmare a aprobării cu întârziere de către ofițerul de proiect a Actului adițional nr. 1 la Contractul de

finanțare;

- pregătirea formularelor de rapoarte de activitate conform Anexei 10 – Ghidul beneficiarului POCA.

Proiectul “ Creșterea capacității instituționale pentru dezvoltarea națională coordonată a îngrijirilor paliative

și a îngrijirilor la domiciliu-PAL-PLAN”.

Proiectul are acoperire națională, o valoare de 28.200.000 lei și o durată de implementare de 36 luni.

A.N.M.C.S. este partener, iar liderul de proiect este MS. Proiectul solicită finanțare în cadrul cererii de proiecte

POCA/399/1/1 (IP 12/2018)

Obiectivul proiectului - Crearea unui mecanism unitar și fluent de planificare, dezvoltare, evaluare și monitorizare a

unui sistem național de îngrijiri paliative și de îngrijiri generale la domiciliu.

Stadiul proiectului: Proiectul a fost acceptat în faza de evaluare administrativă și se află în faza evaluării tehnice și

financiare.

78

Proiectul “Îmbunătățirea calității și performanței serviciilor spitalicești prin evaluarea costurilor și standardi-

zare- CaPeSSCoSt “.

Proiectul are acoperire națională, o valoare estimată de 25.000.000 lei și o durată de implementare de 36 luni.

A.N.M.C.S. este partener în proiect, iar liderul de proiect este MS.

Proiectul solicită finanțare în cadrul cererii de proiecte POCA/399/1/1 (IP 12/2018)

Obiectivul proiectului - Dezvoltarea unui set de instrumente în domeniul evaluării costurilor și al managementului

calității în sănătate, precum și a cadrului unitar de utilizare a acestora, care să susțină procesul decizional și să

îmbunătățească capacitatea administrației publice de a formula politici publice în sănătate bazate pe dovezi.

Stadiul proiectului: Proiectul se află în faza de evaluare

Proiectul ”Calitatea Serviciilor de Sănătate furnizate în sistemul ambulatoriu”.

Proiectul este depus în cadrul Programului de Sprijin al Reformelor Structurale 2017-2020 derulat de Comisia

Europeană și coordonat în România de SGG. Are acoperire națională, durată estimată de implementare este de 16 luni.

A.N.M.C.S. este lider de proiect.

Obiectivul proiectului: Creșterea calității serviciilor de sănătate furnizate de medicii de familie și unitățile ambula-

torii.

Stadiul proiectului: Proiectul a fost acceptat și se află în faza de identificare a consultantului.

Proiectul ”Suport și instruire pentru un management modern, anticipativ și preventiv al resurselor umane din

intreprinderile cu activitate în domeniul sănătății – SANform, cod MySMIS 117360”.

Sursa de finanțare: POCU

Obiectivul proiectului: Obiectivul general al proiectului este

îmbunătățirea adaptabilității intreprinderilor (societăți comerciale,

CMI, etc.) cu activitate în domeniul sănătății din Regiunea Nord Est la

schimbările actuale ș i viitoare ale pieței prin dezvoltarea

competențelor a 504 antreprenori, manageri și angajați, provenind

de la nivelul a cel puțin 48 de astfel de societăți, î n domeniile:

competente antreprenoriale, managementul calității și al riscurilor,

managementul resurselor umane, planificare strategică.

Rolul A.N.M.C.S. în proiect este de Colaborator .

Stadiul proiectului: Proiectul se află în implementare, urmând să fie extins și la alte regiuni de dezvoltare.

A.N.M.C.S. se implică, în calitate de colaborator în constituirea grupurilor țintă, organizarea de cursuri și consiliere.

Se întreprind demersuri ca în colaborare cu alte organizații să se acceseze fonduri europene prin Programul

ERASMUS PLUS.

Eficientizarea Sistemului Informațional din Sănătate și de Raportare la O.C.D.E.

Obiectivul proiectului: Eficientizarea sistemului informațional din sănătate și de raportare la O.C.D.E. și transfor-

marea acestuia într-un instrument de luare a deciziilor pe bază de dovezi;

Sursa de finanțare: Programul de Sprijin al Reformelor Structurale 2017-2020 derulat de Comisia Europeană și

coordonat în România de SGG - apel 2019

Rolul A.N.M.C.S. este de beneficiar

Proiectul are acoperire națională

Durată estimată de implementare este de 12 luni

Stadiul proiectului: fișa de proiect se va depune, pe data de 30 septembrie 2019

79

4.8. Activitatea de Control intern managerial

Principalele activități desfășurate de Comisia de Monitorizare (CM) în

ceea ce privește dezvoltarea Sistemului de Control Intern Managerial

(SCIM) au constat în:

- elaborarea și monitorizarea etapelor parcurse în cadrul Programului de dezvoltare a sistemului de control

intern managerial al A.N.M.C.S., aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.M.C.S. nr. 146/18.04.2019, și analiza lor

trimestrială precum și monitorizarea desfășurării activităților corelate obiectivelor stabilite la nivelul tuturor

compartimentelor din cadrul structurii A.N.M.C.S. (etapa a IV-a de dezvoltare a SCIM);

- elaborarea Planului de continuitate al activitatii in cadrul ANMCS pentru anul 2019, aprobat prin Ordinul

Președintelui A.N.M.C.S. nr. 207/06.06.2019;

- stabilirea obiectivelor generale și specifice la nivelul fiecarui compartiment al A.N.M.C.S. (etapa I), corelate

cu stabilirea activităților și acțiunilor/operațiunilor pentru realizarea obiectivelor specifice (etapa a II-a ), precum

și cu modalitățile de dezvoltare a SCIM prin elaborarea listei obiectivelor, activităților și procedurilor de către

toate structurile A.N.M.C.S. (etapa a IV-a ) ;

- inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații, a proceselor și a modului de comunicare între struc-

turile instituției cu alte entități (etapa a V-a ), conform planului de dezvoltare a SCIM pe anul 2019;

- autoevaluarea semestrială, pe baza sistemului de monitorizare a desfășurării activităților din structura

obiectivelor (etapa a VI-a ), la nivelul tuturor compartimentelor din cadrul A.N.M.C.S., a realizării obiectivelor

generale și a celor specifice ca parte componentă a implementării SCIM în anul 2019 măsurarea şi raportarea

indicatorilor de performanță și de rezultat relevanţi, colectarea periodică şi analizarea informaţiilor cu scopul de a

fundamenta procesul de luare a deciziilor și măsurile corective adecvate care se impun în situația apariției unor

abateri față de planul inițial, corelarea performanțelor profesionale individuale ale personalului angajat cu indica-

torii de performanță și de rezultat ai activităților desfășurate pentru îndeplinirea obiectivelor (etapa a VII-a);

- analiza proiectelor celor 4 proceduri primite de la compartimentele instituției (3 proceduri de sistem și o

procedură operațională);

- monitorizarea riscurilor și evaluarea periodică a acestora, cu actu-

alizarea Registrului de riscuri prin identificarea și stabilirea riscurilor și

disfuncționalităților la nivelul fiecărui compartiment al A.N.M.C.S.

(etapa a III-a ).

Toate compartimentele din structura A.N.M.C.S. asigură implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern

managerial conform atribuțiilor prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare al instituției și în fișa postului.

80

Exceptarea de la acreditare, prin Legea nr. 329/2018, a majorității unităților sanitare din ambulatoriu, a

dus la imposibilitatea A.N.M.C.S. de a îndeplini obiectivele din Strategia Națională de Sănătate 2014 –

2020 referitoare la implementarea managementului calității la nivelul unităților sanitare din ambulatoriu

și la nerealizarea veniturilor instituției, conform planificării.

Implementarea sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului la

nivelul tuturor unităților sanitare din România este o necesitate care decurge atât din aplicarea legislației

interne cât și din cerințele internaționale și obligațiile asumate de către Statul român prin Tratatul de

Aderare la Uniunea Europeană. Proiectul de act normativ elaborat de A.N.M.C.S., care propunea

implementarea acestor măsuri, nu a avut susținerea Ministerului Sănătății.

A.N.M.C.S. a elaborat standarde pentru toate domeniile de asistență medicală însă Standardele pentru

serviciile de sănătate, acordate în regim ambulatoriu precum și Procedura şi metodologia de evaluare şi

acreditare a unităților sanitare din ambulatoriu, adoptate prin consens de Colegiul Director nu au fost

asumate de către Ministerul Sănătății, în vederea publicării lor, conform legii. De precizat că cerințele

standardelor au fost acceptae atât de membrii grupului de lectură de la Ministerul Sănătății cât și de

reprezentatul acestuia în Colegiul Director al ANMCS.

5. CONCLUZII

Pentru implementarea eficientă a managementului calității în sistemul sanitar, A.N.M.C.S. a formulat pro-puneri de îmbunătățire a cadrului de reglementare și a mecanismelor de colaborare între instituțiile cu responsabilități în domeniu:

- asigurarea calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului prin organizarea structurii de control al calității serviciilor medicale la nivelul direcțiilor de sănătate publică precum și formarea personalului ce urmează a exercita atribuții în cadrul respectivei structuri, pentru aplicarea criteriilor de control al calității serviciilor medicale pe baza standardelor de acreditare adoptate de către A.N.M.C.S. conform prevede-rilor legii 95/2016;

- colaborarea în procesul de evaluare și monitorizare a unităților sanitare și transmiterea reciprocă a informațiilor referitoare la activitatea acestora pe bază de protocoale de colaborare încheiate între A.N.M.C.S. și D.S.P.;

- activități de cercetare în domeniul calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului, în colabo-rare cu instituțiile academice;

- înființarea Registrului Național al Evenimentelor Adverse, ca instrument pentru îmbunătățirea asigu-rării siguranței pacientului prin învățarea din erori, conform Recomandării nr. 2009/C151/01 a Consiliului Uniunii Europene, privind siguranța pacienților inclusiv prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale,;

- modificarea cadrului normativ pentru dezvoltarea structurilor de management al calității din cadrul unităților sanitare;

- modificarea cadrului normativ privind indicatorii de performanță pentru evaluarea managerilor de spitale.

81

Spitalele au receptat acreditarea ca fiind un progres în îmbunătățirea managementului calității și siguranței pacienților, cu efecte pozitive asupra întregii activități a spitalului, așa cum rezultă din chesti-onarele de satisfacție administrate acestora și din întâlnirile lunare cu reprezentații unităților sanitare aflate în perioada de pregătire a vizitei de evaluare în vederea acreditării și a celor care au fost clasificate în categoria a V-a de acreditare și care au solicitat îndrumare metodologică pentru îndeplinirea graficului de remediere a neconformităților pentru obținerea acreditării.

Se evidențiază însă unele decalaje între nivelul de calitate urmărit prin standardele de acreditare a spi-talelor și nivelul de pregătire al profesioniștilor din sănătate în ce privește asigurarea și îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a siguranței pacientului, fiind necesară continuarea și chiar amplificarea procesului de formare și de instruire a acestora în domeniul managementului calității, simultan cu dez-voltarea unor instrumente specifice de documentare și clarificare conceptuală și metodologică.

Acțiunile sistematice ale A.N.M.C.S. de promovare a managementului calității, au din ce în ce mai clar rezultate pozitive, exprimate prin creștera ineresului profesioniștilor dar și a reprezentaților unităților administrativ teritoriale de a participa și prin creșterea reocupării de a îndeplini neconformitățile constatate în timpul evaluărilor.

Implementarea procedurilor de identificare și analiză a EAAAM și de monitorizare a acestora, precum și stabilirea de măsuri ce au în vedere diminuarea riscului de apariție a evenimentelor similare, reprezintă elemente încurajatoare privind tendința de schimbare a mentalității profesioniștilor din sănătate referi-tor la prevenirea riscurilor clinice și a creșterii eficacității asistenței medicale și certifică impactul pozitiv al A.N.M.C.S. asupra calității serviciilor medicale furnizate în spitalele acreditate.

Inițierea înființării Consiliului Național al Siguranței Pacientului, ca organ consultativ al A.N.M.C.S., fără personalitate juridică, are drept scop optimizarea respectării bunelor practici, conform principiilor medicinei bazate pe dovezi. A.N.M.C.S. trebuie să fie mediator între toate părțile interesate în siguranța pacientului, acesta fiind unul dintre obiectivele managementului calității, promovat de A.N.M.C.S.

Nominalizarea A.N.M.C.S. ca membru observator în cadrul Grupului Indicatori de Calitate în Sănătate din cadrul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este foarte importantă din perspectiva învățării din experiența țărilor care raportează indicatorii de calitate la OCDE, dar și a specialiștilor din cadrul OCDE.

Prin constiturea Comisiei Națională de Supraveghere a Sistemului Informațional din Sănătate și de Raportare la O.C.D.E, având drept scop optimizarea colectării și raportării datelor și indicatorilor din sistemul de sănătate din România, în conformitate cu definițiile și cerințele O.C.D.E., se asigură crearea bazei de date necesare fundamentării deciziilor în sănătate.

82

Comisia s-a înființat conform memorandumului aprobat în ședința de guvern din data de 10.06.2019 și funcționează în coordonarea A.N.M.C.S.; Activitatea comisiei urmărește standardizarea sistemului informațional din sănătate, pentru armonizarea lui cu celelalte sisteme informaționale din sănătate din Europa, prin realizarea unei Platforme de colectare unitară a informațiilor, despre serviciile de asistență medicală furnizate de unitățile sanitare, în format standardizat.

A.N.M.C.S. se preocupă de menținerea acreditării internaționale de către ISQua a standardelor A.N.M.C.S. de acreditare a spitalelor și se află în proces de acreditare a organizației ca organism de

evaluare și acreditare, pentru recunoașterea activității A.N.M.C.S. pe plan internațional.

A crescut implicarea și vizibilitatea A.N.M.C.S. în sistemul sanitar prin participarea și inițierea unor conferințe, dezbateri și grupuri de lucru pe teme legate de siguranța pacienților, la care au participat specialiști din diferite domenii medicale implicați în gestionarea programelor naționale de sănătate (oncologie, boli cardio-vasculare, diabet, hemofilie), persoane de decizie din administrația publică cen-trală și locală, precum și reprezentanți ai asociațiilor profesionale.

Președintele Autorității Naționale de Managament al Calității în Sănătate

Secretar de Stat,

Vasile CEPOI

83

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE

MANAGEMENT AL CALITĂȚII ÎN SĂNĂTATE

RAPORT DE ACTIVITATE - anmcs.gov.ro · RAPORT DE ACTIVITATE SEMESTRUL I 2019 . 2 . 3 ... niul...

Documents

Transcript of RAPORT DE ACTIVITATE - anmcs.gov.ro · RAPORT DE ACTIVITATE SEMESTRUL I 2019 . 2 . 3 ... niul...