RAPORT criminalistica

7/23/2019 RAPORT criminalistica

http://slidepdf.com/reader/full/raport-criminalistica 1/12

Cuprins

Introducere ................................................................................ p.2

I. ARMELE DE FOC ŞI URMELE LĂSATE DE ACESTEA…………………. p.3

. !o iuni "ener#$e despre #r%e$e de &oc ………………………………… p.3ț

.2 Ur%e$e &or%#te 'n ur%# tr#"erii ……………………………………… p. (

II. E)AMI!AREA ARMELOR DE FOC ŞI A URMELOR ACESTORA …… p. *

2. Metode de e+#%in#re # #r%e$or de &oc ……………………………….. p. *

2.2 Cercet#re# ur%e$or &or%#te 'n ur%# tr#"erii din #r%# de &oc………... p. ,

2.3 Identi&ic#re# #r%e$or de &oc dup- ur%e$e &or%#te pe "$on iț ș

pe tuu$ c#rtu u$ui ………………………………………………… …... p. ,ș

Conc$u/ie ……………………………………………………………... p.

0



Introducere

Conform literaturii de specialitate, balistica judiciară este o ramură a tehnicii

criminalistice, care elaborează metodele i mijloacele tehnico- tiin ifice de studiere a armelor deș ș ț

foc portative, a muni iilor acestora i a urmelor impuscăturii, în vederea identificării armei cuț ș

care s-a tras i ulterior a autorului infrac iunii. Acest domeniu aparent atît de spectaculos alș ț

cercetării criminalistice a apărut i s-a dezvoltat provenind de la bazele i datele tiin ifice oferiteș ș ș ț

de balistica propriu-zisă ca tiin a care satudiază fenomenele legate de tragerea cu armele de foc.ș ț

Necesitatea balisticii judiciare a apărut în urma omorurilor şi atentatelor la viaa şi integritatea

corporală a indivizilor.

!alistica judiciară are obiect de studiu propriu, principii, precum şi legături cu alte ştiine

juridice dar şi non-juridice. "amura balisticii nu se confundă cu balistica generală. #rima este

pusă în aplicare doar atunci cînd se comit infraciuni incriminate de legea penală, a doua

prezentînd interes din punct de vedere militar. !alistica generală se compune din două ramuri$

balistica interioară i balistica e%terioară.ș

Atît balistica interioară, cît şi cea e%terioară sînt două ştiine tehnice individuale, care

studiază fenomene de natură diferite, dispunînd în esena lor, de legi, principii şi mijloace care

studiază armele şi muniiile de foc din punct de vedere militar, precum şi momentul atingerii de

către glonte a intei. !alistica interioară, studiază fenomenele ce se produc în canalul evii armeidupă percutare, iar balistica e%terioară, care e%aminează fenomenele ce se produc din momentul

în care glonul părăseşte gura evii şi pînă la atingerea intei.

&odernizarea balisticii judiciare continuă şi pînă în prezent, avînd în vedere că domeniul

armamentului este şi el într-o continuă dezvoltare. Aici se impune a meniona faptul că balistica

judiciară nu studiază în mod absolut toate tipurile de armă e%istente, ci numai tipurile cel mai des

folosite de către infractori, la comiterea actului ilicit.

Cercetarea balistică se efectuează în conformitate cu regulile generale ale identificării

criminalisticii, nee%cluzîndu-se şi apelarea la alte ramuri ale tehnicii criminalistice, cum ar fi$

microscopia de comparare, analizele spectrale, etc.

1



I. ARMELE DE FOC ŞI URMELE LĂSATE DE ACESTEA

. !o iuni "ener#$e despre #r%e$e de &ocț

#rin arme de foc se în eleg acele arme a căror fun ionare este determinată de aruncareaț ț

unuia sau mau multor proiectile, substan e aprinse sau luminoase, ori impră tierea de gazeț ș

nocive, iritante sau neutralizante. #rincipiul de functionare se intemeiază pe for a de e%pansiuneț

a gazelor proveniente din detonarea unor capse ori prin e%plozia unei incărcături.

'tabilirea tabloului primar al faptei ilicite impune, pentru e%pertul criminalist, la nişte

cunoştine primare din domeniul armamentului şi al balisticii. (a o simplă analiză a literaturii de

specialitate militare, vedem că principalele elemente ale unei arme de foc sunt eava, mecanismul

de închidere, de dare a focului )percuie* şi de scoatere a tubului tras, patul armei şi sistemul deochire.+

#entru balistica judiciară prezintă un interes deosebit eava şi mecanismul de tragere, datorită

valorii pe care o prezintă în procesul de identificare. #ările componente ale evii armei sunt$

• Camera cartuşului )camera de detonare*• Conul de forare sau de racordare, care asigură pătrunderea glonului în ultima zonă a

evii•

ona ghintuită.

#rivitor la armele de foc modernizate, în partea ghintuită a evii, spre ieşire, se află un spaiu

destinat recuperării gazelor în vederea reîncărcării armei.

Ansamblul mecanismelor de închidere, percuie şi scoatere a tubului tras serveşte

procesului de identificare, datorită particularităilor de construcie şi de prelucrare a pieselor

componente ce vin în contact nemijlocit cu tubul cartuşului. e e%emplu, percutorul, peretele

frontal al închizătorului, gheara e%tractoare, pragul aruncător lasă urme caracteristice, apte să

servească la identificarea armei. /ireşte că urmele respective rămîn pe muniia trasă )tub sau

glon*, ea însăşi prezentînd elementele caracteristice cu valoare de identificare.0

in cele e%puse mai sus se poate de făcut o clasificare a armelor de foc. Clasificarea

acestora prezintă o importană majoră, avînd în vedere faptul că e%pertul criminalist poate

determina mai uşor tipul armei, a grupului din care aceasta face parte, etc.

1 C.'uciu, op.cit., p.112-113 4.&ăcelaru, op.cit., p.15-16 Constatin umitrescu, Curs de tehnică criminalistică,supra cit., p.7+-71

2 8milian 'tancu, 9ratat de Criminalistică, 8d. :niversul ;uridic, !uc. 0<<7, pag. 003.

2



=n literatura de specialitate se susine ideea că clasificarea armelor se referă doar la

armele portabile, raiunea acestei idei fundamentîndu-se pe ipoteza că majoritatea infraciunilor

armate sunt comise cu ajutorul armelor portabile. #roblema este că doctrina criminalistică, dar şi

cea militară, nu se pronună asupra tipurilor de arme portabile, lăsînd loc pentru interpretare. in

această cauză, se poate de confirmat faptul că infraciunile pot fi comise şi cu ajutorularmamentului greu )tanc, elicopter, nave militare, etc.*

Armele se clasifică după următoarele criterii$

după destinaţia lor:

a* arme militare sau de luptă )puşcă, carabină, pistol, etc.*

b* arme de apărare pentru distane apropiate )pistolul şi revolverul*

c* arme de vînătoare

d* arme sportive sau de tir

e* arme cu diferite destinaii, cum ar fi pistoale cu gaze, de start, de semnalizare, etc.

după modul lor de funcţionare:

a* arme simple

b* arme de repetiie, unde introducerea cartuşului se face prin manevrarea închizătorului după

fiecare foc

c* arme semiautomate, unde este necesară apăsarea pe trăgaci pentru declanşarea focului

d* arme automate.

după construcţia canalului ţevii :

a* arme cu eavă lisă )specifice armelor de vînătoare*

b* arme cu eavă ghintuită

c* arme cu evi combinate )atît lisă cît şi ghintuită*.

după calibru:

a* arme de calibru mic, pînă la 5,1> mm

b* arme cu calibru mijlociu, acesta fiind între 5,1> mm şi 3 mm

3



c* arme cu calibru mare, adică cel ce depăşeşte 3 mm. (a armele de vînătoare, calibrul este

identificat de regulă, după criteriul numărului de alice fabricate dintr-un pfund englezesc. e

e%emplu$ calibrul +0 corespunde diametrului +6,> mm.

după lungimea ţevii :

a* arme cu eavă lungă, la această categorie fiind atribuite puştile şi carabinele

b* arme cu eava mijlocie, aici fiind incluse pistoalele mitralieră

c* arme cu eava scurtă, adică pistoalele şi revolverele.

(a cele e%puse mai sus, literatura de specialitate prevede şi alte clasificări, acestea făcîndu-se

inînd cont de tipul de muniie, numărul de cartuşe ce se pot înmagazina în încărcător, etc.

? importan ă deosebită la investigare infrac iunii, pentru organul de urmărire penală o areț ț

i cartu ele, pentru stabilirea tipului de armă, modelul calibrul, deaceea indiferent de tipulș ș

acestuia, modul de fabricare şi destinaie, cartuşul are următoarele elemente constitutive$

Proiectilul - acesta şi fiind cartuşul în întregul său. 8l se prezintă sub formă de gloane, alice, etc.

@loanele destinate pentru armele cu eavă ghintuită prezintă o importană deosebită, datorită

caracteristicilor reliefului evii.1 upă destinaie, ele pot fi obişnuite sau speciale. @lonul este

compus din cămaşă şi miez, atunci cnd miezul este din oel sub cămaşă se adaugă un strat de

plumb.

Tubul cartuşului - acesta este confecionat din metal, plastic sau carton. :ltimul element este

caracteristic pentru gloanele destinate armelor de vînătoare. "ozeta glonului este însă,

întotdeauna de provenienă metalică. Acesta conine praful de pulbere, capsa şi proiectilul. (a

cartuşele armelor de vînătoare tubul mai conine şi bura, care serveşte la separarea prafului de

puşcă de alice sau glon.7

Capsa - este un element inerent al proiectilului, destinat aprinderii încărcăturii. Conine un

e%ploziv puternic. Aprinderea are lo în momentul lovirii capsei de către percutor, urmată de

spargerea acesteia pe o piesă interioară, numită de către doctrina criminalistică şi cea militară B

nicovală.

Încărcătura explozivă 0 la confec ionarea cartu elor se folosesc două tipuri de substan eț ș ț

e%plozive$ de iniiere) se aprind sub aciunea mecanică a cuiului percutor, provocnd combustia

3 aniel A9A'8, Criminalistică B suport de curs, :niversitatea DA. oan CuzaE, aşi, pag. 11.

4 8milian 'tancu, 9ratat de Criminalistică, 8d. :niversul ;uridic, !uc. 0<<7, pag. 01<.

4



substanelor de azvrlire* şi pulberi e%plozivi )au proprietatea de a e%ploda sub sub aciunea unui

detonator puternic, substană de iniiere, şi de a arunca proiectilele*. #ulberele sunt de două

feluri$ pulbere albă- coloidală sau fără fum, care se obine din nitrai de celuloză plastifiai cu

diverşi solvei şi pulbere neagră- sau cu fum, care se compune dintr-un amestec de azotai, sulf

şi cărbune.>

#rincipalul element de identificare a cartuşului îl prezintă cele 7 cifre bătute pe suprafaa

e%terioară a acestuia. #rimele două fac trimitere la codul uzinei responsabilă de fabricarea

cartuşului, iar ultimele două se referă la anul producerii acestora.

(a e%aminarea propriu-zisă a urmelor de împuşcături, pentru stabilirea distanei şi

direciei de tragere este imperios necesar a se ine cont de toate elementele, mai cu seamă de

elementele de tragere cum ar fi$ viteza proiectilului, traiectoria, bătaia armei. ar pe lîngă

acestea, tehnica criminalistică pune accentul şi pe presiunea gazelor, reculul, energia cinetică,

puterea de pătrundere a proiectilului.

.2 Ur%e$e &or%#te 'n ur%# tr#"erii

:nele surse doctrinare prevăd că urma de foc reprezintă urmele create de armă pe

cartuşul tras. =ntr-o altă accepie, acestea reprezintă urmele împuşcăturii formate pe corpul

victimei sau pe obiectele asupra cărora şi-au e%ercitat aciunea proiectilul, ceilali factori

suplimentari ai tragerii.

(a tragerile e%ecutate cu arma de foc, în mod inevitabil, anumite urme pe tubul cartuşului, în

cazul armelor cu eava ghintuită pe tubul cartuşului formîndu-se urme caracteristice reliefului

evii. :rmele de pe tub se formează în trei etape succesive$ la încărcare, la tragere, i laș

e%tragerea tubului tras.

Aceste urme permit e%pertului criminalist să identifice, în primă fază, tipul armei,creîndu-se în acest sens un cerc al armelor suspecte, însă numai în ipoteza în care tubul a fost

folosit o singură dată, nu şi în cazul muniiei armelor de vînătoare, la care un tub este folosit de

mai multe ori, situaie în care singura urmă e%ploatabilă este aceea a percutorului. =nsă în

prezent, e%istă confecionarea tuburilor din materiale plastice care se autodistrug prin însăşi

arderea pulberii de azvîrlire, situaie în care resturile acesteia nu mai păstrează urmele sus-

menionate. Acest tip de muniie se află însă sub controlul producătorului.

5 /lorin onescu, Criminalistică, 8d. :niversitară, !ucureşti, 0<<6, pg. 11<

5



:rmele care apar în urma patrunderii glontelui în intă se impart în două categorii$ț

Urmele principale ale glontelui nu reprezintă altceva decît rezultatul aciunii directe

e%ercitate. Conform doctrinei de specialitate5 acestea se împart în 1 forme$

a* urme de perforare, atunci cînd proiectilul a pătruns şi traversat întreaga intă

b* urme de pătrundere, atunci cînt proiectilul doar pătrunde în intă, netraversîndu-l

c* urme de ricoşare, atunci cînd glontele este deviat la propriu de un obiect aflat în calea lui.

Urmele secundare reprezintă totalitatea elementelor ce rezultă din aciunea unor factori

suplimentari ai tragerii. :rmele secundare pot fi împărite în două mari categorii$

a* urmele secundare care se formează indiferent de distana de la care se trage

b* urmele secundare formate în procesul tragerii cu eava lipită de corp sau de la mică

distană.

"eferitor la urmele secundare, literatura de specialitate face trimitere la$

a* inelul de frecare )de ştergere*, ce se creează prin depunerea pe marginea orificiului de

intrare a unor particule de unsoare, praf, rugină, etc.

b* inelul de metalizare, constînd în depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafaa

proiectilului, în momentul perforării unor obiecte cu un anumit grad de densitate, întîlnit, de

e%emplu, la străbaterea unor oase plate ale corpului uman.

:rme secundare formate la tragerile cu eava armei lipită de corp sau de la mică distană$

a* rupturile provocate de gaze apar la tragerile efectuate la distane mai mici de +<cm, în

funcie de tipul armei sau al muniiei, şi capătă o formă stelară, prin pătrunderea gazelor în

orificiu şi ruperea marginilor sale, ca rezultat al e%pansiunii lor rapide

b* urmele gurii evii se formează prin lipirea acesteia de corp, avînd un aspect apropiat de cel

al inelului de contuzie

c* arsurile provocate atît de gazele încinse, cît şi de flacăra de la gura evii sunt şi ele tipice

pentru tragerile de la foarte mică distană, mai ales în cazul armelor automate

6 Aurel Ciopraga, oan acobuă, Criminalistica, 8d. ;unimea, asi, 0<<+, pag. +><.

6



d* urmele de funingine, rezultate din combustia încărcăturii de pulbere, depind de calitatea

substanei e%plozive şi de distana de tragere. #e lîngă pulberea arsă, la formarea lor contribuie

reziduurile din capsă, inclusiv reziduurile tragerilor anterioare.

Urmele sonore ale armării, percuiei precum şi a detunării sunt folosite la identificarea

genului şi speciei armei, la baza acestei identificări stînd caracteristicile acustice din timpul

operaiunilor de încărcare, percutare şi ardere a încărcăturii e%plozive.2 8%aminarea are loc prin

intermediul unui aparat specializat sonografic, menit să înregistreze în mod grafic, toate

caracteristicile generale şi individuale ale zgomotelor produse de o anumită armă. #entru o

identificare mai aprofundată se face o e%aminare comparată a armelor.

Tatuajul , sau urmele lăsate de proiectil pe piele nu reprezintă altceva decît consecina

pătrunderii în corpul uman a glontelui precum şi imprimarea în dermă a resturilor de pulbere

neagră sau arsă incomplet.

Urmele de unsoare se formează în cazul tragerii apropiate,în jurul orificiului de intrare şi

au forma unor picături, care conin elemente caracteristice compoziiei uleiului folosit la

conservarea armei şi muniiei. Aceste urme pot fi prezente la tragerile de la distană mică şi

numai după primul sau al doilea foc, deoarece după mai multe focuri uleiul se arde datorită

temperaturii ridicate e%istente în camera de e%plozie şi în interiorul evii.

:rmele secundare îşi găsesc importana practică mai ales pe plan juridic, din simpla raiune că lacercetarea acestora, e%pertul criminalist poate determina distana de la care s-a tras, raportul de

poziie în care se afla făptuitorul şi victima atunci cînd s-a produs fapta ilicită.

II. E)AMI!AREA ARMELOR DE FOC ŞI A URMELOR ACESTORA

2. Metode de e+#%in#re # #r%e$or de &oc

:na dintre cele mai comple%e şi importante e%pertize în criminalistică este e%pertiza

balistică, care are o importană majoră pentru atît pentru idetificarea infractorului cît i pentruș

procesul penal în general, care ajută la descoperirea şi identificarea tuturor circumstanelor în

care s-a produs fapta penală.

'arcinile care in de e%pertiza balistică sunt identificarea şi clarificarea modelului armei,ț

a seriei acesteia, calibrul, starea tehnică, posibilitatea de autodeclanşare, anul de fabricaie,

7 Constatin raghici, Adrian acob,op.cit,p.1<7,apud . Angelescu, 8%pertiza fonobalistică judiciară, 8ditura&..,!ucureşti, +36<, p.0>5-0>3.

7



producătorul, locul de unde ar putea fi achiziionată o asemenea armă, prezena unor trageri

suplimentare din armă, etc.

#entru descoperirea şi clarificarea tuturor circumstan elor ce in de arma cu care s-aț

comis infraciunea, e%pertul criminalist este nevoit să recurgă la diferite metode şi mijloace

tehnico-ştiinifice.

Determinarea tipului armei, a modelului ei precum şi a calibrului acesteia este posibilă la

o simplă analiză a pieselor şi înscripiilor de pe armă, aceasta fiind şi cea mai simplă metodă de

identificare a elementelor sus enumerate. =n practica criminalistică se întîlnesc şi cazuri cînd

inscrip iile lipsesc sau sunt foarte vagi, arma fiind veche sau cînd acestea au fost înlăturate înț

mod intenionat de către infractor. ? asemenea situaie impune e%pertului criminalist o serie de

cunoştine din domeniul armei.

Stabilirea stării de func ionalitate a armeiț este important la analiza armei, în special cînd

trebuie să se facă lumină asupra unor aspecte ca$

a* #osibilitatea autodeclan ării armeiș

b* (ipsa unor piese din armă, în momentul declanşării focului.

8%aminarea se efectuează potrivit particularităilor de construcie ale fiecărui tip sau

model de armă. =n primul rînd se determină starea tehnică a armei şi modul de funcionare a pieselor componente. =n continuare, este studiată fiecare piesă în parte, interesînd gradul său de

degradare, de uzură, care pot constitui principalele cauze ale declanşării accidentale. e

asemenea, este studiată proveniena pieselor )în cazul cînd acestea au fost înlocuite cu cele

originale*, precum şi autenticitatea lor .6

Cercetarea muniiei are rolul de a stabili tipul, modelul şi anul de fabricaie al cartuşelor,

pe baza caracteristicilor, a inscripiilor fabricilor producătoare, e%istente pe rozeta tubului. Ca şi

în cazul armei, interesează care este starea lor tehnică, dacă încărcătura coincide cu cea originală,care este gradul său de conservare ş.a., ceea ce presupune un e%amen fizico-chimic comple%.

8%aminarea gloanelor permite e%pertului criminalist să determine cu uşurină cărui tip de armă

aparine, calitatea, modul de producere, proveniena armei şi a proiectilului propriu-zis, etc.

2.2 Cercet#re# ur%e$or &or%#te 'n ur%# tr#"erii din #r%# de &oc.

8 4.&ăcelaru, &.obrilă, .Anghelescu, în D9ratat practic de criminalisticăE, vol., p.+>7 şi urm.Constantin umitrescu, op.cit., p.51-5>.

8



!"pertiza balistică a urmelor principale ale unei trageri constă în e%aminarea orificiilor

de intrare şi de ieşire, a canalelor formate atît pe corpul uman, cît şi pe obiectele cu care glonul a

venit în contact. 9otodată, sunt supuse e%aminării şi urmele de ricoşare. Alături de această

sarcină primară, se mai alătură şi stabilirea caracteristicilor identificatoare individuale ale armei,

cum ar fi$ inele de frecare ale armei, arsurile, etc.

Atunci cînd e%pertiza balistică stabileşte e%istena mai multor orificii de intrare şi de ieşire, este

imperios necesară lămurirea mai multor aspecte, ce in de tipul de gloane, tipul de armă, direcia

sau direciile din care a fost tras focul, etc. Aceste aspecte sunt e%aminate în baza unui studiu

comparativ dintre urmele descoperite la locul infraciunii şi urmele obinute în baza

e%perimentului efectuat în laborator, urme care, sunt identice cu cele descoperite la faa locului.

!"pertiza balistică a urmelor secundare ale #mpuşcăturii este destinată descoperirii şi fi%ării

factorilor secundari ai tragerii cu arma de foc. 8%pertiza urmelor secundare ale împuşcăturii se

împarte în mai multe etape. Aici sunt puse în evidenă urmele suplimentare de împuşcare

e%istente în jurul orificiului de intrare, în eava armei şi pe mîna trăgătorului. 'e efectuiază

microanaliza spectrală şi spectrofotometria de absorbie atomică care servesc la punerea în

evidenă a diferitor particule e%istente în urmele suplimentare. Alte tehnici de descoperire sau

delimitare a suprafeei în care se află factori suplimentari ai tragerii se bazează pe e%aminarea în

radiaii infraroşii, rezultatele fiind observate cu ajutorul transformatorului electronooptic sau

fi%ate prin fotografiere.

2.3 Identi&ic#re# #r%e$or de &oc dup- ur%e$e &or%#te pe "$on i pe tuu$ c#rtu u$uiț ș ș

dentificarea, cercetarea şi ilucidarea circumstanelor în care s-a aplicat arma de foc

reprezintă scopul primordial al oricărei e%pertize balistice. 8%pertiza balistică judiciară propriu-

zisă constă în e%aminarea prin metoda comparaiei, a gloanelor şi a tuburilor găsite în corpul

persoanei decedate sau în oricare altă intă, cu gloanele şi tuburile trase e%perimental, în condiii

de laborator, din aceeaşi armă din care s-a tras la locul săvîrşirii faptei penale, ori care a fost

ridicată de la infractor, în urma percheziiei corporale.

$dentificarea după urmele formate pe %lon presupune, în faza iniială, o delimitare a

cercului armelor suspecte, prin e%cluderea din sfera cercetării a armelor ale căror caracteristici

generale nu corespund caracteristicilor reflectate de glon. #entru aceasta se i-au în calcul

numărul golurilor şi plinurilor ghinturilor, lăimea acestora, unghiul şi sensul de răsucire,

calibrul.

9



$dentificarea armelor după urmele lăsate pe tubul cartuşului are loc în aceleaşi condiii şi faze ca

la identificarea după urmele formate pe proiectil. in numeroasa cazuistică a rezultat că

identificarea după urmele formate pe tub prezintă un avantaj important faă de identificarea după

urmele e%istente pe proiectil, tubul rămînînd intact în marea majoritate a cazurilor de trageri,

spre deosebire de proiectil, care se poate deforma în impactul cu obiectele mai dure. &ai mult,tubul permite şi identificarea armelor a căror eava nu conine suficiente caracteristici

individuale, în special evile lise.3

Conc$u/ie

!alistica judiciară reprezintă o importan ă colosală pentru organele de urmărire penală laț

identificarea infrac iunilor i infractorilor în cazul în care au fost utilizate arme de foc. Aceastaț ș

îşi dovedeşte eficacitatea, mai ales atunci cînd vine vorba despre cazurile e%trem de complicate

ale comiterii faptelor penale, atunci cînd se pune în discuie limitele şi condiiile legitimei

apărări, etc. esigur că balistica judiciară nu-şi încheie limitele ei doar în ceea ce este e%pus în

raportul efectuat mai sus, ea fiind o ştiină multidisciplinară, care cuprinde aspecte şi elemente

din armologie, traseologie, medicină legală, tehnică, informatică, etc. #e parcursul dezvoltării

progresului tehnico-ştiinific, s-a creat în paralel şi un sistem apreciativ în ceea ce priveşte

urmele lăsate de arme pe elementele de muniie, urmele împuşcăturii şi valoarea acestora înidentificarea armei cu care s-a tras i a autorului infraciunii. 9oate acestea au avut ca rezultatș

sporirea e%perienii acumulată de specialişti precum şi utilizarea principiilor şi a legităilor

balisticii.

1i$io"r#&ie

+. 'tancu, 9ratat de Criminalistică, 8d. :niversul ;uridic, !uc. 0<<7

0. aniel A9A'8, Criminalistică B suport de curs, :niversitatea DA. oan CuzaE, aşi

1. /lorin onescu, Criminalistică, 8d. :niversitară, !ucureşti, 0<<69 8milian 'tancu, 9ratat de Criminalistică, 8d. :niversul ;uridic, !uc. 0<<7, pag. 075

10



7. Aurel Ciopraga, oan acobuă, Criminalistica, 8d. ;unimea, asi, 0<<+

>. 4.&ăcelaru, &.obrilă, .Anghelescu, în D9ratat practic de criminalisticăE, vol.

11

RAPORT criminalistica

Documents

Transcript of RAPORT criminalistica