Raport Cheltuieli Bugetare Armata Nationala

8/15/2019 Raport Cheltuieli Bugetare Armata Nationala

1/26

Analiza cheltuielilor bugetarepentru apărarea națională

Autori:

Iurie MorcotîloIurie Pîntea

Chişinău, Aprilie 2016


2/26

2

Notă de limitare a responsabilităţ ii

Prezentul document a fost elaborat de Centrul Analitic IndependentExpert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova:monitorizarea transparenței și promovarea controlului public” finanțat deFundația Soros-Moldova.Totodată, numai autorii sunt responsabili de afirmațiile din acestdocument, care nu sunt în mod necesar împărtășite de finanțator sau depersoanele care au făcut comentarii.Expert-Grupnu adoptă poziții colective.


3/26

3

Cuprins

Lista de acronime ................................................................................................................. 4

Introducere ........................................................................................................................... 5

Cadrul general al apărării naționale ............................................................... ....................... 6Planificarea bugetară ............................................................................................................ 8

Executarea bugetară .......................................................................................................... 10

Transparența bugetară .................................................................................................. ..... 15

Efectele subfinanțării pentru apărarea națională ................................................................ 17

Concluzii și recomandări .................................................................................................... 19

Anexe ................................................................................................................................. 21Bibliografie .......................................................................................................................... 26


4/26

4

Lista de acronimeAN – Armata Națională

ASA – Analiza Strategică a Apărării

CBTM – Cadrul bugetar pe termen mediu

CSI – Comunitatea Statelor Independente

ITB – Indicele Transparenței Bugetare

MA – Ministerul Apărării

MSM AN – Marele Stat Major al Armatei Naționale

ONU – Organizația Națiunilor Unite

OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PIB – Produsul Intern Brut

SIPRI – Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm

SMFP – Sistem de management financiar al finanțelor publice

SMN – Strategia militară națională

SSN – Strategia securității naționale


5/26

5

IntroducereApărarea națională este un serviciu public beneficiarii căruia sunt toți cetățeniiRepublicii Moldova. În mare parte, livrarea acestui serviciu este asigurat ă de către stat prinintermediul forțelor armate. De capacitatea acestora de a asigura livrarea serviciului de

apărare depinde integritatea și existența fizică a statului și cetățenilor , deci costurile definanțare a armatei sunt net inferioare beneficiilor de securitate și economice. Totodată,cuantumul banilor publici destinați finanțării sectorului de apărare trebuie să ia în calcul unset de factori importanți, precum mediul de securitate a țării, capacitățile statului de finanțare,eficiența utilizăriibanilor publici, dar și consensul național asupra acestui subiect.

În Republica Moldova importanța armatei pentru stabilitatea și dezvoltarea țării estesubestimată atât la nivel guvernamental, cât și la nivel de societate. Faptul dat semanifestă atât prin lipsa discuțiilor în spațiul public asupra rolului armatei, cât și însubfinanțarea cronică a instituției respective pe parcursul mai multor ani. Situația a ajuns laașa o stare că țara noastră alocă pentru apărare sub 0,4% din PIB, cu mult mai puțin decâttoate țările din regiunea Europei Centrale și de Est, noi plasându-ne pe ultimul loc. Șiaceastă tendință se menține deja câteva decenii, în pofida faptului că există un conflict înghețat pe teritoriul țării și logiciimilitarede a cheltui pe apărare cel puțin același cuantumcât și țările vecine. De asemenea, rolul armatei în țara noastră nu a fost revizuit nici dupăagravarea situație de securitate din regiune, deși există o necesitate de a mări cheltuielile peacest domeniu în termeni reali.

Majorarea finanțării a armatei trebuie să fie însoțită de un proces comprehensiv deanaliză și planificare a sectorului apărării. Decizia de a crește finanțarea trebuie să vinădoar după analiza mediului de securitate, studierea capacităților militare de a face față

provocărilor respective, precum și posibilităților de finanțare a statului.Republica Moldovaavând deja o balanță deficitară a finanțelor publice, care se va ciocni în viitorul apropiat cunoi presiuni, necesită să maximizeze eficiența cheltuielilor în domeniul apărării, care nu esteposibilă fără o analiză și transparență a domeniului dat.Amânarea în timp a procesului dereformare structurală și financiară a armatei doar va mări riscurile de securitate națională șiva avea, inclusiv, costuri economice pentru dezvoltarea ulterioară a țării.

Studiul dat vine să contribuie la analiza sectorului apărării prin prisma financiară . Defapt, problema finanțării este primordială pentru Armata Națională (AN) a Republicii Moldovaatât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Cu acest scop,raportul dat vine săanalizeze tot ciclul bugetar din domeniul apărării, pentru a identifica punctele critice caretrebuie abordate într-un proces de reformare ipotetic a sectorului. Astfel, raportul prezintăcadrul general al apărării naționale (Capitolul 1), procesului de planificare (Capitolul 2),executare (Capitolul 3), monitorizare și transparență bugetară (Capitolul 4), precum și oevaluare a efectelor de subfinanțare pentru AN(Capitolul 5).


6/26

6

Cadrul general al apărării naționale Volumul şi calitatea bugetului apărării depind de următoarele elemente cheie:

1. Politicile în domeniul apărării; 2. Rolul, calitatea şi eficienţa instituţiilor cu responsabilităţi şi atribuţii în formarea,

executarea şi utilizarea resurselor destinate apărării şi implementării politicii deapărare;

3. Calitatea şi eficienţa procesului bugetar .

O evaluare succintă a acestor elemente cheie indică asupra existenţei unor problemesistemice majore în cadrul de politici în domeniul apărării naţionale.

Politicile îndomeniul apărării sunt determinate de un set logic de acte legislative şi normativecu obiective şi conţinut bine determinat. Reieşind din structura, modul de organizare şidistribuirea responsabilităţilor în cadrul unui stat democratic politica de apărare include

următoarele documente obligatorii: 1. Constituţia Republicii Moldova;2. Strategia Securităţii Naţionale;3. Carta Albă (a Securităţii şi Apărării Naţionale);4. Strategia Militară Naţională (Strategia Apărăii Naţionale);5. Planuri strategice şi operaţionale de întrebuinţare a forţelor ;6. Programe de constituire, dezvoltare, modernizare şi pregătire a forţelor componente.

Strategia Securităţii Naţionale (SSN) defineşte interesele şi obiectivele politicilor desecuritate naţională, prezintă evaluarea mediului de securitate, identifică factorii de risc din

mediul intern şi internaţional, determină direcţiile de acţiune şi principalele mijloace pentruasigurarea securităţii naţionale. Strategia are un orizont de evaluare pe termen mediu de 4ani şi o perspectivă pe termen lung cuprinzând estimarea resurselor ce vor fi alocate pentrurealizarea obiectivelor de securitate şi apărare.

În unele state europene pentru asigurarea realizării prevederilor Strategiei SecurităţiiNaţionale, Guvernul elaboreazăCarta Albă a se curităţii şi apărării naţionale, prin carestabileşte:

• Obiectivele politicii de apărare pentru perioada de guvernare; • Obiectivele şi sarcinile principale ale instituţiilor angajate în realizarea securităţii şi

apărării naţionale; • Structura de forte actuală si viitoare; • Misiunile si cerințele specifice pentru Forţele Armate (FA);• Măsurile şi acţiunile ce urmează să fie întreprinse de acestea, resursele naturale,

umane, materiale, financiare şi de altă natură pe care urmează să le asigure anualpentru constituirea şi pregătirea forţelor participante la apărarea naţională şi laasigurarea securităţii, conform misiunilor ce le revin.

Carta albă a securităţii şi apărării naţionale a Guvernului vizează aceeaşi perioadă devalabilitate ca şiSSN şi se înaintează spre aprobare Parlamentului odată cu sau la două-treiluni de la acordarea votului de încredere.


7/26

7

Pe baza SSN , a Programului de guvernare şi a Cartei albe a securităţii şi apărării naţionale,celelalte instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionaleelaborează strategii, programe şi planuri departamentale proprii, menite să realizezeobiectivele şi interesele de securitate naţionale.

Strategia Militară Naţională (SMN) sau Strategia Apărăii Naţionale (SAN) stabileşteobiectivele militare naționale, potențialele riscuri si amenințări militare la adresa ţării,conceptele strategice si operaționale pentru îndeplinirea acestor obiective, volumul, structuraşi modul de alocare a resurselor necesare apărării armate, structura forţelor, misiunile,organizarea, dotarea, criterii de instruire şi de operativitate, sprijinul logistic şi nevoile deinfrastructură necesare organismului militar în vederea realizării obiectivelor naţionale desecuritate, concep ţia de pregătire şi angajare în acţiuni militare aFA, măsurile necesare învederea îndeplinirii angajamentelor de cooperare, parteneriat, asumate pe plan internaţional.

Pe baza documentelor susmenţionate Ministerul Apărării (MA)şi Ministerul Afacerilor Interneelaborează propriile planuri strategice şi operaţionale de întrebuinţare a forţelor (1) şi

programe de constituire, dezvoltare, modernizare şi pregătire a forţelor componente(2).

Planurile strategice şi operaţionale de întrebuinţare a forţelor cuprind misiunilecomponentelor FA (categoriilor de forţe), în condiţii de pace, de criză şi de război, scenariileprobabile în care aceste misiuni vor fi îndeplinite, modalităţile de acţiune pentru executareaacestora. Din afirmaţiile reprezentanţilorMA, Planurile strategice şi operaţionale de întrebuinţare a forţelor sunt elaborate periodic şi sunt aprobate de către PreşedinteleRepublicii Moldova – Comandant Suprem al Forţelor Armate.

Programele de constituire, modernizare şi pregătire a forţelor cuprind măsurile şi

acţiunile concrete ce se execută pentru organizarea şi înzestrarea unităţilor militare,pregătirea comandamentelor şi unităţilor, asigurarea sprijinului logistic şi a rezervelor pentrumobilizare şi război, crearea şi întreţinerea infrastructurii pentru acţiuni militare, participareala acţiuni de cooperare internaţională, etc. Programele se elaborează pentru o perioadă de 4ani, cu o perspectivă pe termen lung, se aprobă de Parlament, se completează şi seactualizează în raport cu stadiul de execuţie. Până la momentul actual în Republica Moldovanu există programe de constituire, modernizare şi pregătire a forţelor aprobate de Parlament.


8/26

8

Planificarea bugetară Din perspectiva bugetară, domeniul apărării naționale are multe în comun cu restulsectoarelor publice. Distincția principală, în mare parte,poate exista doar în gradul deconfidențialitate și secretizare a unor cheltuieli bugetare, care trebuie să fie argumentate și

supuse unor controale din partea legislativului. Deci, la baza construcției unei armateeficiente, efective și profesionale trebuie să stea un sistem de management financiar alfinanțelor publice (SMFP)bine dezvoltat șiimplementat integral.

Unul din elementele cheie ale SMFP este planificarea bugetar ă. Conform celor mai bunepractici internaționale ce țin de procesul bugetar în domeniul apărării, planificareacheltuielilor pentru domeniul respectiv trebuie să fie efectuată pe termen scurt, mediu și lung,cuprinzând o perioadă de până la zece ani.1Crucial, însă, este definitivarea și argumentareadin punct de vedere financiar al obiectivelor pe termen lung pentru construcția forțelorarmate. Această planificare stă la baza întregului proces de alocare a resurselor financiare șise face în baza analizelor și strategiilor sectoriale de dezvoltare.

La momentul actual în Republica Moldova, practic, nu se efectuează planificareastrategică pentru forțele armate. Unicul document de care se poate ghida MA este SSN,adoptată la 28 iulie 2010.2 Acest document, însă, a rămas nefinalizat şi fără oricare efecte juridice şi practice. Prevederile cheie ale acestui document (elaborarea în termen de trei lunia planului de acţiuni pentru implementarea strategiei, elaborarea planurilor şi strategiilordepartamentale, reformarea Consiliului Suprem de Securitate, evaluarea sistematică aprocesului de implementare a strategiei, etc.) au rămas nerealizate. De asemenea, nua fost elaboratăSMN și o nouă Doctrină Militară, deși rămâne în vigoare doctrina aprobatătocmai în anul 1995, ea având o utilitate nulă din punct de vedere a aplicabilității, deoarece

este moral învechită.3

Mai multe eforturi de redresare a situației cu planificarea strategică au dat eșec înultimul deceniu. Prima încercare a fost aprobarea în anul 2002 a Concepției reformeimilitare, care presupunea un proces radical de modernizare a armatei naționale către fineleanului 2014.4 În cadrul acestui proces a fost lansată și Analiza Strategică a Apărării (ASA)cătr e finele anului 2007, având scopul de analiză comprehensivă a sistemului de apărare dinRepublica Moldova.5 Deja în baza ASA trebuia să fie elaborată și publicată SMN și Cartea Albă a Apărării, în care sunt aduse argumentele bugetare de construcție a armatei pe termenmediu șilung. În pofida faptului că a fost finalizat raportul prealabil a ASA în anii 2010-2012,el așa și nu a fost publicat, deși se planifica o versiune pentru publicul larg.De asemenea,nu s-au întreprins măsuri de evaluare a procesuluide reformare a armatei, lansat în anul2002.

În lipsa unei abordări st rategice, MA recurge la planificarea cheltuielilor bugetare doarpe termen scurt și mediu. Pe termen mediu, cheltuielile pentru apărare, ca și pentru restulsectoarelor publice se planifică în procesul de elaborare a Cadrului Bugetar pe TermenMediu (CBTM).Deși în acest proces, începând cu anul 2011, au început să fie elaboratestrategii sectoriale cu detalieri pe programe de cheltuieli, din anul 2013 ele nu mai sunt……………………………………………………………….……. 1 W. Omitoogun, E. Hutchful ”Budgeting for the Military Sector in Africa. The Process and Mechanisms of Control”, SIPRI, 2006 2 http://lex.justice.md/md/340510/ 3 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306988 4 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=307788 5 http://www.asa.army.md/


9/26

9

publicate. Conform strategiei sectoriale publicate, alocările bugetare pentru apărareanațională sunt distribuite pe șapte programe de cheltuieli – (i) Elaborarea de politici șimanagement în domeniul apărării; (ii) Forțe terestre; (iii) Forțe aeriene; (iv) Operațiuni înafara țării; (v) Comunicații și informatică; (vi) Sprijin Armatei Naționale; (vii) Învățământsuperior.6 De asemenea , aceste programe din CBTM stau și la bazaprogramelor de

cheltuieli din bugetele anuale.Programele bugetare anuale au, la rândul său, unele deficiențe ce țin de structuraacestora. Acest argument se referă preponderent către indicatorii de performanță identificați în cadrul subprogramelor bugetare pentru apărare.Astfel,la indicatorii de eficiență ca unitatede măsură sunt indicate cheltuielile de instruire pe o persoană, dar nu sunt indicate deexemplu numărul de ore de instruire, numărul de manevre, numărul de ore de zbor pentrupiloții din forțele aeriene, etc.

Finalmente, programarea bugetară anuală și cea pe termen mediu poartă un caract ersituațional. Alocările bugetare conform programelor folosite sunt orientate exclusiv către

conservarea actualei structuri ale AN. De fapt, fără adoptarea unor documente strategice deplanificare nu se va putea da un răspunsclar la întrebarea ce armată construim și ce dorimsă obținem. Această abordare reduce semnificativ din eficiența cheltuielilor bugetare,deoarece statul alocă bani exclusiv pentru întreținerea unor forțe armate doar ca atribut alsuveranității, dar nu și de apărare al teritoriului său, misiunea de bază a oricăror forțemilitare.

……………………………………………………………….……. 6 http://mf.gov.md/common/files/CCTM%202012-2014/Anexa_19__Apararea.pdf


10/26

10

Executarea bugetară Pe parcursul ultimului deceniu finanțarea sectorului apărării naționale nu a fostuniformă. Odată cu lansarea Concepției reformei militare în anul 2002 au crescut și alocărilebugetare pentru apărare, atingând nivelul maximde 0,61% din PIB în anul 2008. După o

reducere semnificativă a finanțării în anii 2009

– 2010, alocările în termeni nominali au început să crească din nou, depășind în anul 2014 nivelul maxim înregistrat în 2008.

Totodată,cheltuielile în termeni reali s-au recuperat nesemnificativ după 2010 și nu au atinsnivelul maxim precedent. De asemenea, în perioada respectivă, ponderea alocărilor pentruapărare în PIB și în total cheltuieli bugetare a stagnat la un nivel cu mult mai jos decât înperioada anterioară (Figura 1). Aceste evoluții vorbesc desprepierderea interesului dinpartea executivului pentru reformarea sectorului dat și că finanțarea altor sectoare a crescutcu mult mai rapid.

Figura 1. Dinamica cheltuielilor bugetare pentru apărare în termeni absoluți (mil. lei, axa dinstânga) și termeni relativi (%,axa din dreapta)

Sursa: Calculele Expert-Grup în baza datelor BOOST

Finanțare apărării în Republica Moldova este cu mult mai joasă decât la toate țările dinregiune. Astfel, în anul 2015 Republica Moldova era devansată la capitolul ponderiicheltuielilor militare în PIB de toate țările din Europa Centrală și de Est, precum și cele dinCSI (Figura 2). De asemenea, alocările pentru acest domeniu la noi în țară sunt cele maimici în comparație și cu alte țări neutre, precum și din punct de vedere a intensitățiicheltuielilor respective pe cap de locuitor (Anexa 1).7

Un rol important, pe lângă volumul total de finanțare a apărării, îl joacă și structuracheltuielilor bugetare în cadrul acestui sector . Importanța acestui factor crește și mai mult în condițiile când există constrângeri bugetare, fiind necesar de alocat f inanțare prioritarpentru menținerea capacităților de luptă a armatei. În cazul când nu sunt documentestrategice de planificare și nu s-au întreprins analize cost-beneficiu, este greu de spus caresunt componentele prioritare de cheltuieli pentru AN. Totodată, mai jos se va analizacheltuielile bugetare pentru apărare prin prisma că trebuie să fie maximizate cheltuielilepentru unitățile de luptă ale AN, capabile la moment să îndeplinească apărarea nemijlocită ațării. Pentru aceasta, se presupune că aceste unități trebuie să fie echipate cu tehnicămodernă și militari instruiți.

……………………………………………………………….……. 7 I. Pîntea ”Cheltuielile bugetare pentru anul 2015 pe componenta ”Apărare Națională”, Notă Analitică, Expert -Grup, 2015


11/26


12/26

12

atins un record de investiții capitale de circa 132,2 mil. Lei sau 47% din total cheltuielicapitale pentru apărarea națională. Începând, însă cu anul 2009 cheltuielile respective auscăzut drastic, iar în perioada anilor 2011 – 2014 practic nu s-au făcut alocări pentru investițiicapitale (Figura 4). Dar și investițiile imense din perioada anilor 2006 – 2008 erau orientatecătre construcția de locuințe, atingând ponderea de 96% din total investiții capitale în anul

2008, când s-a înregistrat maximul de cheltuieli la acest capitol. De asemenea, în perioadaanilor 2005 – 2007 o parte semnificativă din investiții capitale erau orientate către construcțiaconductelor de gaze , infrastructură ce nu ține nemijlocit de apărarea națională.

Figura 4. Dinamica cheltuielilor pentru investiții capitale (axa din dreapta) și restul cheltuielilorcapitale (axa din stânga), mil. lei

Sursa: Calculele Expert-Grup în baza datelor BOOST

Cheltuielile pentru apărare sunt distribuite neuniform și din punct de vedereinstituțional. Majoritatea alocărilor sunt adresate finanțării trupelor regulate, circa 55% dintotal cheltuieli destinate apărării naționale (Tabelul 1). Totodată, în cadrul acestui grup decheltuieli pot fi evidențiate unele alocări care este greu de explicat din punct de vedere araportului cost-beneficiu pentru apărarea națională la momentul actual. Astfel, pentrufinanțarea forțelor aeriene , care include baza de aviație din or. Florești și brigada de racheteantiaeriene, se alocă anual circa 30 mil. Lei sau 14% din suma alocată pentru trupeleregulate. Utilitatea acestor cheltuieli este joasă deoarece aceste trupe sunt dotate cu avioaneși rachete antiaeriene învechite moral și fizic, cu care practic nu se efectuează manevre șiantrenamente . În plus, suprafața ipotetică a spațiului aerian apărat de către brigada derachete antiaeriene este de doar 10%, iar spațiul monitorizat de către radare este de doar70%.8 În aceste circumstanțe este imperativ de revizuit în cadrul noilor documente deplanificare strategică oportunitate finanțării acestor unități, în cazul dacă se decide cafinanțare AN să rămână la nivelul actual.

Nucleul de luptă a AN este subfinanțat. Acest nucleu îl reprezintă trupele terestre șianume cele 3 brigăzi de infanterie motorizată. Subfinanțarea acută a acestor brigăzi seobservă din comparația cu alocările pentru alte unitățimilitare, în special pentru batalionul degardă. Astfel, batalionul de gardă primește finanțare aproape echivalentă cu cea destinatăbrigăzilor 1 și 2 (Tabelul 1). Problema majoră constă nu în faptul că sunt alocate sumesemnificative pentru o unitate de elită cum este batalionul de gardă, dar în alocările minore

……………………………………………………………….……. 8 http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2013-2015/Anexa%2019%20Apararea.pdf


13/26

13

către principale unități de luptă a AN, care și sunt mai mari după toți indicatorii cantitatividecât un batalion.

Tabelul 1. Alocările bugetare în profil instituțional (mil. lei)2012 2013 2014

Trupele regulate 157,2

(56,0%)

176,0

(53,7%)

218,4

(54,5%)Brigada 3 infanterie motorizată 8,4 9,5 10,5Brigada 2 infanterie motorizată 19,4 20,9 25,4Brigada 1 infanterie motorizată 14,4 16,0 23,5Baza de aviație or. Florești 12,7 12,5 12,4Brigada rachete antiaeriene 13,2 13,6 17,4Batalionul de gardă 32,6 36,7 43,7Divizion de artilerie 4,1 3,6 4,2Batalion geniu 2,5 2,6 3,4Baza păstrare tehnică, armament și patrimoniu militar or. Florești 3,8 4,0 5,1Baza de păstrare combustibil a armatei naționale 3,0 3,2 4,0Departamentul dotări al Ministerului Apărării 43,2 53,3 68,9

Instituțiile de conducere 65,0(23,2%) 87,0(26,5%) 108,6(27,1%)Ministerul Apărării 6,0 7,7 8,3Marele Stat Major al armatei naționale 55,8 76,0 93,7Centrul comunicații și informatică al Marelui Stat Major 3,2 3,2 6,5

Alte instituții 58,5(20,8%)64,8

(19,8%)73,8

(18,4%)Institutul militar al Forțelor Armate 18,5 19,9 22,6Casa centrală a Armatei Naționale 3,6 3,5 3,6Centrul consultativ-diagnostic 4,1 4,8 5,8Clubul sportiv central al armatei 2,1 2,3 3,7Spitalul clinic militar central 30,2 34,2 38,2

Total280,7

(100%)327,7

(100%)400,8

(100%)Sursa: Calculele Expert-Grup în baza datelor BOOST

Alocările bugetare au crescut brusc în perioada de incertitudini internaționa le. Seobservă că pentru unele unități finanțare a crescut destul de semnificativ în anul 2014, cânds-a înrăutățit cadrul de securitate regional din Ucraina. Printre unitățile de luptă seevidențiază creșterea alocărilor peste media anilor precedenți pentru brigăzile 1 și 2, precumși pentru batalionul de gardă. De asemenea au crescut semnificativ și alocările destinateMarelui Stat Major al armatei naționale (MSM AN) și procurărilor prin intermediuDepartamentului de dotări al MA.

Creșterea alocărilor în anul 2014 nu țin de restructurarea și modernizarea AN. Dacăexcludem componenta de cheltuieli de personal, deoarece în anul 2014 au fost majoratesalariile militarilor, precum și cea investițională analizate mai sus, principala creștere vine dela cheltuielile curente non personal. Din această grupă de cheltuieli, cea mai vertiginoasăcreștere de circa 1,5 ori în 2014 față de 2013 a fost înregistrată la alocările destinatedeplasărilor în interes de serviciu (Tabelul 2). Principala instituție care este responsabilă deaceastă creștere este MSM AN, ei revenind 95% din total cheltuieli destinate deplasărilor ,preponderent peste hotarele țări. Această creștere de finanțare conjuncturală, însă, nu poateavea efect de lungă durată, fără a fi abordată în mod sistemic legătura dintre volumul jos de

finanțare și planificare strategică a apărării.


14/26

14

Tabelul 2. Structura cheltuielilor curente non personal (mil. lei)2012 2013 2014

Plata mărfurilor șiserviciilor 86,5 100,5 105,4Deplasări în interes de serviciu 9,0 9,9 24,6Documente executorii 0,04 1,0 1,0Transferuri în scop de producție 0,5 0,6 0,7Transferuri către populație 8,4 10,4 9,8Transferuri peste hotare 0,1 0,2 0,8Total 104,54 122,6 142,3Sursa: Calculele Expert-Grup în baza datelor BOOST

Structura actuală de cheltuieli nu co respunde constrângerilor bugetare existente. Încazul când sumele alocate apărării sunt limitate din anumite considerente, este sarcina MAsă analizeze și să ajusteze structuraAN în corespundere cu aceste cuantumuri. Și în cazulRepublicii Moldova, există anumite oportunități de ajustare structurală aAN din contulreducerii celor componente care au la momentul actual o utilitate minimă. Totodată,procesulde ajustare trebuie să fie inițiat doar după ce vor fi finalizate documentele strategice deapărare.


15/26

15

Transparența bugetară Transparența bugetară în domeniul apărării s-a efectuat în baza calculării Indicelui deTransparență Bugetară (ITB) pentru acest sector. Metodologia folosită în procesul decalcul al acestui indice este un chestionar elaborat de către Transparency International, careeste prezentat în Anexa 2. 9

Conform acestui chestionar, nivelul de transparență este împărțit în cinci grupe de la mic până la ridicat, în dependență de punctajultotal acumulat pentruexistența și deschiderea publicului a documentelor de planificare, executare și raportarebugetară (Tabelul 3). Punctajul, însă, pentru fiecare întrebare este de 0, 0,5 sau 1, îndependență de gradul de transparență, iar cel maxim pentru o țară putând fi de 20 puncte,după numărul de întrebări.

Tabelul 3. Caracteristicele și punctajul folosit pentru calcularea ITB în apărare Punctaj Gradul de

transparență Caracteristicele gradului de transparență

16 - 20 Ridicat

1. Atât în lege, cât și în practică cetățenii au acces la informația desprebugetul apărării într -un timp rezonabil

2. Există un cadru bine stabilit și funcțional de implementare aprocesului bugetar, cu responsabilități bine determinate și controlindependent

3. Bugetul pentru apărare este construit după o evaluare a necesitățilorde apărare a țării și capabilităților militare necesare, cuimplicareaactivă în proces a societății civile și a parlamentarilor

12 - 16 Moderat spreridicat

1. Țara dispune de un proces bugetar în apărare dezvoltat și aplicat cucontrol independent extern

2. Informația raportată, însă, nu conține unele detaliiimportante saueste prea agregată

3. Țara a implementat un set de reforme pentru a facilita deschidereainformației bugetare din apărare către public

8 - 12 Moderat

1. Conform legii, cetățenii au acces la informația bugetară 2. În practică, există întârzieri în publicarea informației bugetare și/sauinformația este limitată

3. Există un mecanism de monitorizare a bugetului de apărare, dar elnu iste independent și/sau aplicat cu regularitate

4. Există ceva cheltuieli extrabugetare pentru apărare

4 - 8 Moderat spre mic

1. Poate există un cadru legal de monitorizare și management aprocesului bugetar din apărare și care oferă acces la aceastăinformație, dar în practică țara nu are capacități și/sau dorință deaplica acest cadru legal

2. Datele din bugetul apărării sunt publicate într-o formă agregată 3. Practică sau capacități reduse de a efectua auditul sectorului apărării 4. Cheltuieli extrabugetare semnificative pentru apărare

0 - 4 Mic

1. Puțină sau nici o informație din bugetul apărării este accesibilăpublicului. Documentele cheie sau nu sunt produse, sau nu suntpublicate

2. Cadru legal de monitorizarea bugetului nu există sau nu suntadecvate

3. În practică, statul nu aplică un mecanism de monitorizare și audit alsectorului de apărare

4. Practicele rele sunt completate de un proces bugetar slab dezvoltatși lipsă de capacități

5. Cheltuieli extrabugetare semnificative pentru apărare Sursa: Transparency International

……………………………………………………………….……. 9 M.Gorbanova, L.Wawro ”The Transparency of National Defense Budgets. An Initial Review”, Transparency International, 2011


16/26

16

Republica Moldova are un grad de transparență moderat spre ridicat în sectorulapărării. Punctajul acumulat în procesul de evaluare a transparenței sectoriale este de 15,5puncte din 20 posibile. Gradul destul de înalt al transparenței se datorează în mare parte nupracticelor de elaborare, aplicare și monitorizare a bugetului apărării, dar cadrului general detransparență bugetară existent la momentul actual în țară.

Totodată, transparența bugetară la nivel instituțional este destul de joasă. Astfel,volumul informației bugetare publicate de către MA este extrem de mic și greu de obținut din partea autorităților. Pe pagina web a ministerului este publicat bugetul pentru apărare doarpentru perioada 2009 – 2013, dar și datele prezentate sunt extrem de vagi și agregate.10 Deasemenea, MA sistemic nu publică rapoarte de activitate anuală, unicul document fiindpublicat în anul 2013.11 În acest context, analiza cheltuielilor bugetare și accesul la informațiedetaliată a fost posibilă doar publicării bazei de datepe cheltuieli publice BOOST,plasată pepagina web a Ministerului Finanțelor, precum șirapoartelor anuale de executare a bugetuluide stat, care conțin date desprepe programele bugetare în apărare.

De asemenea, e xistă deficiențe majore în procesul de elaborare a bugetului dinsectorul apărării. La etapa respectivă, printre principalele deficiențe identificateeste faptul,că nu există o listă finalizată și exhaustivă de documente de planificare strategică în apărare,după care să se ghideze și procesul bugetar pe termen lung. De facto, nu ce cunoaște cearmată se dorește de obținut către finele unei perioade specificate. Acest fapt duce la situațiade perpetuare a structurii vechi al AN, care în realitate nu corespunde realităților desecuritate și are o utilitate nulă din acest punct de vedere.

Implicarea actorilor din afara executivului în formarea bugetului pentru apărare estemică. De fapt, principalele instituții responsabile de domeniul dat , precum Președintele țării,Consiliul Suprem de Securitate și Comisia parlamentară Securitate Națională, Apărare șiOrdine Publică nu sunt implicate în procesul de elaborare și definitivare a proiectuluibugetului pentru apărare.12 În aceste circumstanțe, când nu există dorință sau capacitățiinstituționale de implicare activă în procesul bugetar din partea autorităților publice, iar rolulsocietății civile este redus la minim, finanțarea apărării devine o prioritate secundară peagenda executivului. Acest fapt are consecințe grave atât asupra cuantumului de finanțarealocat sectorului, dar și asupra ajustării structurale a AN la noile realități de securitate.

……………………………………………………………….……. 10 http://www.army.md/?lng=2&action=show&cat=147 11 http://www.army.md/?lng=2&action=show&cat=172&submenuheader=0 12 I. Pîntea ”Cheltuielile bugetare pentru anul 2015 pe componenta ”Apărare Națională”, Notă Analitică, Expert -Grup, 2015


17/26

17

Efectele subfinanțării pentru apărarea națională Cum a fost menționat mai sus, un exerciţiu de evaluare a sistemului naţional de apărare afost efectuat în anul 2010 sub denumirea de Analiză Strategică a Apărării (ASA)şi a avutca scop determinarea capacităţilor FA de a executa misiunile stipulate în Constituţia

Republicii Moldovaşi actele legislative în vigoare, inclusiv Legea „Cu privire la apărareanaţională” din anul 2003, precum şi determinarea necesităţilor pentru menţinerea şi/sauperfecţionarea acestor capacităţi.ASA a evaluat multilateral întregul organism al apărăriipentru a vedea în ce măsură elementele acestui sistem asigură capabilităţile reale deapărare, în ce mod structurile de organizare corespund obiectivelor, în ce măsură diferitesisteme de arme şi sisteme de armament asigură capabilităţi specifice de apărare

Obiectul final al ASA a fost determinarea unui model de forţe (misiuni, structură, organizare,volum, armament, echipament, înzestrare, instruire, costuri) care ar asigura în cel maieficient mod utilizarea resurselor disponibile.

Legea „Cu privire la apărarea naţională” determină patru misiuni ale FA: 1. Apărarea armată a statului împotriva agresiunii militare; 2. Apărarea antiaeriană a unor obiective importante ale statului şi a trupelor. 3. Participarea la misiuni (executarea misiunilor) în operaţii de menţinere a păcii; 4. Sprijinul (sau asistenţa) autorităţilor centrale şi locale în situaţii de criză;

Evaluarea capacităţii Forţelor Armate de a îndeplini misiunile stabilite prin legislaţie a inclus oanaliză aprofundată pe şapte criterii de bază ce determină activitatea unui organism militar într-un sistem integrat, şi anume:

1. Structura;2. Conducerea (comandă şi control); 3. Personal;4. Procesul de instruire;5. Logistica, starea tehnicii şi armamentului; 6. Mobilizarea (pregătirea de mobilizare şi mobilizarea); 7. Infrastructura.

În cadrul ASA s-a constatat că cerinţele minime de creare a capabilităţilor pentru executareamisiunilor FAsunt satisfăcute numai la capitolul personal .

La celelalte şase capitole situaţia a fost consideratăcritică. Or, Structura, Conducerea,Procesul de instruire, Logistica, Înzestrarea cu tehnică şi armament şi starea acestuia,Mobilizarea şi Infrastructura nu corespund nevoilor de apărare naţională.

Pe lângă problemele legate de finanţarea deficitară a forţelor armate o altă problemă gravăidentificată În cadrul ASA a fost „lipsa unei viziuni clare despre structura AN pe timp de paceşi de război” şi „lipsa unei viziuni clare şi documente de planificare cu privire la mobilizareaeconomiei naţionale”.

Ca rezultat, FA nu dispun de capabilităţi pentru îndeplinirea a primelor două misiuni de bazăstabilite conform legislaţiei (apărarea armată împotriva agresiunii militare şi apărareaantiaeriană a unor obiective importante şi trupelor) şi dispun de capabilităţi limitate pentru îndeplinirea celorlalte două misiuni secundare pe timp de pace.


18/26

18

Apărarea armată a statului împotriva agresiunii militare. În cadrul ASA s-a constatat căcapabilităţile FA de asigurare a securităţii militare a statului au scăzut substanţial încomparaţie cu rezultatele evaluării potenţialului militar din anul 2004. Nivelul de asigurarefinanciară şi tehnico-materială nu permite procurarea armamentului şi tehnicii militare noi saudeja folosite, modernizarea armamentului şi tehnicii învechite, cuatât mai mult nici

menţinerea în stare de luptă a unei mare părţi din acesta.Astfel, concluzia la care s-a ajuns în cadrul ASAa fost că FA nu dispun de minimum de capacităţi şi mijloace tehnico -materiale necesare pentru a executa misiunile în conformitate cu legislaţia în vigoare .

Apărarea antiaeriană a unor obiective importante ale statului şi a trupelor. La momentulactual subunităţileFor țele Aeriene pot executa, doar misiuni limitate de supravegherespaţiului aerian şi deja nu mai au de capabilităţi de apărare antiaeriană a obiectelor deimportanţă strategică ale capitalei şi punctelor de dislocare a trupelor. Avioanele şielicopterele din dotarea Forţele Aeriene dispun de capacităţi neglijabile din punct de vederemilitar şi pot fi folosite numai pentru misiuni minore de transport a personalului şimaterialelor.

Participarea în operaţiuni de menţinere a păcii. AN dispune de capacităţi limitate şipregătire specifică necesară pentru participarea la operaţiuni de menţinere a păcii în cadrulforţelor mixte de menţinere a păcii la executarea misiunilor în Zona de Securitate dinraioanele de est ale Republicii Moldova. Actualmente acest contingent include până la 500militari cu armamentul şi tehnica din dotarea unităţilor respective, ce constituie 10% dinefectiv. Totodată, începând cu anul 2003, peste 300 de militari ai Armatei Naţionale, auparticipat ca observatori şi la executarea misiunilor cu caracter umanitar în cadrul coaliţieimultinaţionale din Irak şi la operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU şi OSCE.

AN dispune de capacităţi organizaţional -tehnice limitate de a constitui o companie deinfanterie pentr u participarea la operaţii de menţinere a păcii desfăşurate sub egida ONU saua altor organizaţii internaţionale, iar un număr limitat de ofiţeri este pregătit pentru a activa încadrul comandamentelor şi statelor majore multinaţionale în diferite operaţiuni de menţinerea păcii.

Asistenţa autorităţilor civile în situaţii de criză. În total la astfel de acţiuni AN poateantrena un efectiv de aproximativ 1000 de militari cu 200 unităţi de tehnică (de predestinaţiediferită) şi echipamentul respectiv din dotare. Forţele determinate pentru îndeplinireasarcinilor în suportul autorităţilor civile nu sânt constituite şi dezvoltate în exclusivitate pentruaceastă misiune, dar reprezintă capabilităţile structurilor existente, destinate pentru

îndeplinirea misiunii de bază şi sunt puse la dispoziţie autorităţilor civile la necesitate.


19/26

19

Concluzii și recomandări În ultimii ani, f inanțarea apărării naționale a devenit un obiectiv cu prioritate redusă peagenda națională de dezvoltare . Începând cu anul 2009 sumele alocate pentru acestsector au scăzut brusc atât în termeni absoluți, cât și relativi. În pofida faptului, că în ultimii

ani finanțarea în termeni nominali

a început să crească din nou, în termeni reali și relativi

eaa stagnat. Drept consecință, cătreanul 2015 Republica Moldova s-a situat pe ultimul loc înregiunea Europei Centrale și de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în PIB. Șitendința respectivă nu a suferit schimbări radicale după anul 2014, când situația desecuritate din regiune s-a înrăutățit brusc.

În constrângerile bugetare existente fondurile alocate pentru construcția AN nu sefolosesc în cel mai optim mod. Astfel, pe parcursul ultimului deceniu nu au fost finalizateprocesele de reformare a AN și finalizate documentele de programare strategică pentrusector, care să ghideze construcția AN pe o perioadă lungă de timp. De asemenea, lipsadocumentelor strategice a dus la faptul că structura AN este perpetuată în timp fără să seajusteze noilor realități de securitate și constrângeri de finanțare. Procesul de analiză nudoar financiară, dar și militară a sectorului dat este inhibată de transparența redusă a MA. Încontextul expus, este greu de analizat sectorul nu doar din punct de vedere financiar, dar șimilitar și fiind necesar de întreprins setul următor de măsuri care să redreseze situația dindomeniul apărării naționale:

Majorarea graduală a alocărilor pentru apărare până la media regională. Încontextul când 10% din teritoriul țării nu este controlat de autoritățile constituționale,iar situația de securitate din regiune s-a înrăutățit semnificativ, este imperativ deschimbat atitudinea față de AN și readus sectorul dat în prioritățile de dezvoltare a

țării. Majorarea alocărilor trebuie, însă, să aibă loc doar după ce se vor elaboradocumentele strategice de apărare.

Elaborare documentelor strategice de apărare. Fără aprobarea SMN, DoctrineiMilitare și Cărții Albe a apărăii alocările publice pentru sector nu dau și nuvor da unefect scontat, deci nu vor fi cheltuiți eficient. Efectul alocărilor va fi mic, deoarecefinanțarea redusă se alocă pentru o structură a AN, care probabil nu poate face fațăprovocărilor militare și de securitate moderne, atât din perspectiva dotării cu tehnicăuzată, dar și necorespunderii structurii AN la nivelul actual de finanțare.

Revizuirea structurii ANconform realităților actuale de finanțare. În contextul

constrângerilor bugetare existente este imperativ de ajustat structura AN în așamod, ca componentele cu contribuție minimă la apărarea națională, dar careconsumă surse financiare semnificative să fie reorganizate cardinal. Astfel, trebuiede analizat în cadrul noilor documente strategice oportunitatea menținerii încomponența AN a forțelor aeriene și celor de apărare antiaeriană. Odată ce uzuraechipamentului militar este mare în AN, dar costul de menținere și reînnoire a celordin forțele aeriene este cu mult mai mare, ar fi oportun de analizat din punct devedere cost-beneficiu reducerea semnificativă a cheltuielilor pentru forțele aeriene șicanalizarea surselor eliberate către cele terestre.

Mărirea investițiilor capitale în AN. La momentul actual AN este dotată cuechipament uzat moral și fizic din perioada sovietică. Chiar și în anii când au fost înregistrate cele mai multe investiții capitale în AN, aceste mergeau nu spre


20/26

20

infrastructura și dotarea militară, dar spre construcția caselor și clădiriloradministrative. Neinvestirea și nemodernizarea capacităților de luptă a AN va ducela situația că ea nu va putea să-și îndeplinească eficient atribuțiile sale, deci baniipublici vor fi cheltuiți pentru o armată doar ca un simbol al suveranității, dar carerealmente nu va putea apăra această suveranitate într -o perioadă de agravare a

securității naționale. Majorarea transparenței bugetare în sectorul apărării. Nivelul actual de

transparență a instituțiilor cheie din sector nu permite de monitorizat și analizat câtde eficient se utilizează banii publici în AN. Fără a mări radical transparența, nu doarprin publicarea la timp a bugetelor și rapoartelor de activitate, dar și prin o mai maredetaliere a acestor documente, efectul scontat din mărirea ipotetică sau ajustareastructurală a AN va destul de redus. Doar prin implicarea actorilor terți față deexecutiv, se va putea de adus contribuții pozitive la formularea și argumentareabugetelor pentru apărare spre majorarea acestor și utilizarea cât mai eficientă afondurilor publice.


21/26

21

Anexe Anexa 1. Cheltuieli mil itare pe cap de locuitor (USD)

Țara 2008 2010 2011 2012 2013 2014 2015Europa Centrală și de Est

Albania 84.4 64.8 69.3 65.1 64.6 64.2 47.9Bosnia-Herțegovina 59.7 56.4 54.5 50.8 51.0 49.2 42.0

Bulgaria 136 119 113 111 124 116 92.2Cehia 282 239 236 204 198 192 169Croația 301 237 258 224 225 214 178Estonia 377 248 290 338 373 388 347Letonia 265 122 143 125 139 147 141Lituania 169 105 114 110 120 146 162Muntenegru 138 121 128 109 113 111 104Polonia 245 231 248 236 244 272 275România 145 103 118 105 123 135 125Serbia 151 120 136 119 128 127 101Slovenia 413 377 325 264 246 236 197Ungaria 186 135 147 133 129 122 104

Țările CSI (partea europeană) Armenia 133 133 132 128 149 153 150Azerbaidjan 181 163 338 353 363 367 321Belarus 92.5 80.8 79.8 86.3 103 107 76.8Georgia 269 115 121 128 108 111 88.4Moldova 10.3 5.1 6.5 6.7 7.5 7.7 6.5Rusia 394 411 491 569 615 579 454Ucraina 105 81.8 81.1 91.4 108 94.2 84.8

Europa de VestAustria 451 385 407 379 382 388 297Cipru 569 569 557 475 437 402 393Danemarca 874 814 813 792 753 722 612Elveția 540 529 632 577 626 567 579Finlanda 682 635 698 667 698 660 544Franța 1062 984 1024 947 981 995 792Germania 586 566 599 577 569 568 482Grecia 946 730 641 532 511 503 465Irlanda 353 280 284 252 260 258 214Italia 703 609 642 568 568 519 391Malta 137 142 135 119 128 133 131Marea Britanie 1069 933 952 918 887 917 854Norvegia 1331 1324 1454 1418 1451 1422 1131Olanda 752 675 698 619 609 613 524Suedia 651 625 667 653 677 673 544Sursa: SIPRI


22/26

22

Anexa 2. Chestionar de calculare al ITB în apărare Nr. Întrebarea Nivelul detransparență Indicatori/Răspunsuri posibile

1. Există un proces bugetarcomprehensiv și în domeniul apărării?

Puternic

(1)

Da, există un proces bugetar stabilit, incluzândetapele de planificare, implementare și analiză,cu responsabilități și roluri definitivate; Politicile,planurile și bugetele sunt în concordanță cucapacitățile militare și evaluările de riscuriexistente, precum și sunt evaluate performanțaacestora

Moderat(0,5)

În legislație estestipulat un proces bugetardefinitivat, dar 1) practicile se abat de la legeși/sau 2) rolurile și responsabilitățile nu sunt clarstabilite

Slab(0) Nu există un proces bugetar bine stabilit.

2.Este necesar conform legii aprobareabugetului de cătreParlament?

Puternic(1)

Da, este necesară aprobarea de către Parlamenta bugetului pentru apărare

Moderat(0,5)

Aprobarea de către Parlament este necesarădoar pentru o cele mai importante cheltuielimilitare, dar poate fi anulată de către Executiv

Slab(0)

Nu este necesară aprobarea bugetului pentruapărare de către Parlament

3.Conform legii există o comisieparlamentară responsabilă de analizași bugetului pentru apărare?

Puternic(1)

Da, există o comisie parlamentară responsabilăde analiza bugetului pentru apărare. Membriicomisiei respective posedă cunoștințe șiexperiență pentru a contribui la procesul bugetardin sectorul apărării

Moderat(0,5)

Da, există o comisie parlamentară responsabilăde analiza bugetului pentru apărare, dar 1) estedes ignorată de către executiv și/sau 2) nu

posedă cunoștințe și nu se implică activ procesulbugetar pentru apărare Slab(0)

Nu există o comisie parlamentară responsabilăde analiza bugetului pentru apărare

4.

În practică, este oferită comisieiparlamentare pentru apărare un set deinformații detailate și relevante asupraproiectului propus al bugetului militar?

Puternic(1)

Da, comisiei parlamentare îi este oferităinformație detaliată asupra proiectului bugetuluimilitar

Moderat(0,5)

Da, comisiei parlamentare îi este oferită cevainformație asupra proiectului bugetului militar,dar membrii acesteia rar când se implică înprocesul real de luare a deciziilor pe buget

Slab

(0)

Conform legislației comisia parlamentară există,dar nu primește informație detaliată asupraproiectului bugetului militar

5.Conform legislației are dreptulParlamentul să propună modificări laproiectul bugetului militar?

Puternic(1)

Da, Parlamentul poate propune modificări laproiectul bugetului militar

Moderat(0,5)

Da, Parlamentul poate propune modificări laproiectul bugetului militar, dar în practicădivizarea politică/de partid încurcă procesuluimodificare

Slab(0)

Nu, Parlamentul poate vota doar proiectul propusfără să introducă modificări

6.

In practică, membrii comisieiparlamentare pentru apărare despreau cunoștințe despre sectorul militar șiprocesul bugetar?

Puternic(1)

Da, membrii comisiei parlamentare pentruapărare cunosc domeniul și au experiențăpractică pentru a contribui la procesul bugetar înapărare. Comisia dispune de un stat deconsultanți bine pregătiți


23/26

23

Moderat(0,5)

Membrii comisiei parlamentare pentru apărarecunosc în oarecare măsură domeniul sau nueste clar în ce măsură ei sunt versați. Comisiapoate să nu dispună de un stat de consultanțibine pregătiți

Slab(0)

Lipsa de expertiză este o barieră pentrufuncționarea comisiei parlamentare pentruapărare și membrii acestea nu dispun decunoștințe suficiente

7.Executivul publică Cartea Albă aapărării sau alte documente deapărare relevante?

Puternic(1)

Da, Guvernul publică Cartea Albă a apărării saualte documente oficiale de apărare, care conțininformație detaliată și actualizată ce țin deestimarea amenințărilor, capacităților de luptă șiobiectivelor strategice

Moderat(0,5)

Da, Guvernul publică Cartea Albă a apărării saualte documente oficiale de apărare, dar ele nureflectă adecvat situația cu mediul de securitatela moment și obiectivele strategice, saudocumentele menționate nu sunt publicate

Slab(0)

Nu există un document formal de politici deapărare

8. Conform legislației sunt permisecheltuieli extrabugetare pe armată?

Puternic(1)

Nu, toate cheltuielile militare sunt reflectate înbugetul oficial pentru apărare, cu excepția celorsecretizate printr-un proces legal definit

Moderat(0,5)

Unele cheltuieli extrabugetare sunt permise, darexistă o metodă de reflectare a acestora înbugetul consolidat sau cel instituțional (e.g.cheltuieli pentru implicare armatei în combatereacalamităților naturale, etc.)

Slab(0)

Cheltuielile extrabugetare sunt permise și nusunt raportate

9. Sunt efectuate cheltuieli extrabugetarepentru apărare de facto?

Puternic(1) Nu sunt cheltuieli extrabugetare pentru apărare

Moderat(0,5)

Da, sunt unele cheltuieli extrabugetare pentruapărare, dar în ce măsură e practicată nu secunoaște

Slab(0)

Sunt cheltuieli extrabugetare substanțialepentruapărare finanțate din activități economice gris

10.

Sunt stipulate în legislațiemecanismele de secretizare ainformației cu scopul protejării apărăriistatului?

Puternic(1)

Da. Mecanismele de secretizare a informațieisunt stipulate în legislație și sunt strict aplicate

Moderat(0,5)

Da. Mecanismele de secretizare a informațieisunt stipulate în legislație, dar nu sunt strictaplicate

Slab(0)

Informația este secretizată la discreția unorinstituții și nu există un cadrul legal binestipulatla acest capitol

11.Sunt întocmite rapoarte regulateprivind executarea bugetară îndomeniul apărării?

Puternic(1)

Da, sunt întocmite rapoarte regulate (e.g.trimestriale) pe parcursul și la finele anului fiscalprivind executarea bugetului pentru apărare.Rapoartele sunt detaliate și conțin informațiisuficiente și actualizate

Moderat(0,5)

Rapoarte de executare sunt întocmite o dată saudouă ori pe an, dar ele nu conțin informațiedetaliată sau actualizată

Slab(0)

Nu sunt întocmite rapoarte privind executareabugetului pentru apărare

12. Este auditat sectorul apărării șirezultatele acestea sunt făcutePuternic

(1)Da, sectorul apărării este auditat regulat (e.g.anual) atât din extern, cât și din intern. Toate


24/26

24

publice? instituțiile din domeniu sunt pasibile auditului, iarrapoartele finale sunt prezentate Parlamentuluisau publicate

Moderat(0,5)

Sectorul apărăriieste auditat, dar 1) auditul nueste efectuat periodic; și/sau 2) nu toateinstituțiile sunt supuse auditului; și/sau 3)instituțiile sunt supuse doar auditului intern;și/sau 4) rezultatele auditului publicate nu conțininformații importante

Slab(0) Nu se efectuează auditul sectorului de apărare

13. Țara prezintă bugetul militar cătreinstituțiile internaționale sau regionale?

Puternic(1)

Da, țara prezintă regulat informații pe bugetulmilitar către instituțiile regionale și internaționale

Moderat(0,5)

Țara prezintă ocazional informații pe bugetulmilitar către instituțiile regionale și internaționale,dar nu este dacă informația prezentată estedetaliată și corectă

Slab(0)

Țara nu prezintă nici o informație pe bugetulmilitar către instituțiile regionale și internaționale

14. Există lege privind accesul lainformații?

Puternic(1)

Da, există lege privind accesul la informații. Înlege este dată clasificarea informațiilor șiprocedurilor de acces

Moderat(0,5)

Da, există lege privind accesul la informații. Dessunt secretizate informații din bugetul militar fărăanumite justificări

Slab(0) Nu există lege privind accesul la informații

15. Este proiectul bugetului pentru apărarefăcut public?

Puternic(1)

Da, proiectul bugetului pentru apărare este făcutpublic în timpul când este prezentat șiParlamentului, oferind cetățenilor destul timppentru a face cunoștință cu el

Moderat(0,5)

Da, proiectul bugetului pentru apărare este făcutpublic, dar nu conține informații detaliate sau/șinu este prezentat publicului într-un termenrezonabil

Slab(0)

Proiectul bugetului pentru apărare nu este făcutpublic 1) de loc; 2) doar după dezbaterileparlamentare; 3) în formă agregată

16. Este bugetul pentru apărare aprobatfăcut public?

Puternic(1)

Da, bugetul aprobat pentru apărare este făcutpublic și este destul de detaliat

Moderat(0,5)

Da, bugetul aprobat pentru apărare este făcutpublic, dar cu 1) cu întârzieri semnificative și/sau2) cu lipsa unor date importante

Slab(0)

Nu, bugetul pentru apărare nu este făcut publicsau este publicată doar suma totală destinatăsectorului

17.Pot cetățenii sau societatea civilă săobțină informații detaliate desprebugetul apărării?

Puternic(1)

Da, există proceduri și stipulări clar definite caresunt strict respectate de autorități și permitcetățenilor/societății civile să ceară informațiedetaliată despre bugetul apărării. Cererilecetățenilor și societății civile sunt prelucrate într -un timp rezonabil și eficient

Moderat(0,5)

Cetățenii și societatea civilă poate obțineinformații despre bugetul apărării, dar cu 1) întârzieri semnificative și/sau 2) cu un grad redusde detaliere

Slab(0)

n practică este greu de obținut informațiidetaliate despre bugetul apărării


25/26

25

18.

Sunt incluse în bugetul pentruapărarea informații comprehensive,inclusiv pe cercetare și dezvoltare,construcții, de personal, întreținere,etc.

Puternic(1)

Da, bugetul apărării conține informații conformclasificației funcționale și administrative

Moderat(0,5)

Da, bugetul apărării conține informații pecercetare și dezvoltare, de personal, construcții,etc., dar gradul de detaliere este jos

Slab

(0)

Nici o informație pe cercetare și dezvoltare,construcții, de personal,etc. nu sunt prezente înbugetul apărării

19.Rapoartele de executare bugetarăsunt făcute publice pentru public șiparlament într-o manieră regulată?

Puternic(1)

Da, toate rapoartele întocmite sunt făcute publiceatât pentru public, cât și pentru Parlament.Rapoartele sunt detaliate și prezentate în timp

Moderat(0,5)

Careva rapoarte sunt făcute publice, dar nivelulde detaliere a informației este jos și/sauele suntpublicate cu întârzieri major

Slab(0) Nici un raport de executare nu este făcut public

20. Sunt rapoartele de audit al sectoruluide apărare făcute publice?

Puternic(1)

Da, rapoartele de audit al sectorului apărării suntfăcute publice șisunt suficient de detaliate

Moderat(0,5)

Da, rapoartele de audit al sectorului apărării suntfăcute publice, dar 1) nu sunt regulate și/sau 2)nu conțin detalii importante

Slab(0)

Nici un raport de audit al sectorului apărării nueste făcut public


26/26

Bibliografie1. ”International Standards of Financial Oversight in the Security Sector ”, The Geneva

Centre for the Democratic Control of Armed Forces, Toolkit – Legislating for theSecurity Sector, 2014;

2. I. Pîntea ”Cheltuielile bugetare pentru anul 2015 pe componenta ”Apărare Națională”,Notă Analitică, Expert-Grup, 2015;

3. M. Gorbanova, L. Wawro ”The Transparency of National Defense Budgets. An InitialReview”, Transparency International, 2011;

4. N. Ball, M. Holmes”Integrating Defense into Public Expenditure Work”, UKDepartment for International Development, 2002;

5. W. Omitoogun, E. Hutchful ”Budgeting for the Military Sector in Africa. The Processand Mechanisms of Control”, SIPRI, 2006.

Raport Cheltuieli Bugetare Armata Nationala

Documents

Transcript of Raport Cheltuieli Bugetare Armata Nationala