RAPORT ACTIVITATE PARLAMENTARĂ OANA BÎZGAN · cuplu fărăsăse căsătorească. În România,...
Transcript of RAPORT ACTIVITATE PARLAMENTARĂ OANA BÎZGAN · cuplu fărăsăse căsătorească. În România,...
RAPORT ACTIVITATEPARLAMENTARĂ
Deputată independentă
Young Global Leader
OANA BÎZGAN
© Marian Trifu
-iulie 2018-
© Marian Trifu
# În ianuarie 2016 am decis să mă implic direct pentru a
schimba sistemul actual. Am înțeles că mult dorita schimbare
a României este posibilă, dar trebuie să vină de la noi toți.
Este nevoie de timp, muncă și implicare.
# Cred cu tărie în potențialul României de a fi cu-adevărat
democratică și modernă, o țară în care primează justiția
socială, cu drepturi pentru toți cetățenii săi. O societate cu
#0ToleranțăPentruViolență și fără corupție, în care să ne
putem dezvolta cu toții și să avem șanse egale să reușim.
Sunt Oana Bîzgan, deputată independentă și vreau să construim
un viitor mai bun pentru fiecare dintre noi.
Din mai 2018, am onoarea și bucuria să fiu singura femeie din
politica românească selectată în comunitatea Young Global
Leaders de către World Economic Forum. Îmi propun să aduc pe
agenda acestei comunități problemele specifice cu care ne
confruntăm în România. De asemenea, voi continua să susțin
#EgalitateaDeȘanseȘiDeGen, așa cum o fac zi de zi în
Parlament.
10
10
7
3
3
2
2
11
11
1 1 1 1
M Afacerilor Interne
M Educației Naționale
M Muncii Just. Soc.
MDRAP
M Finanțelor Publice
M Justiției
M Sănătății
M.Med.Afaceri, Comerţ şiAntreprenoriatAutoritatea Electorală Permanentă
Consiliul Național al Audiovizualului
CNCD
Guvern
M Afacerilor Externe
M Energiei
Secretariatul de Stat pentru Culte
...în cifre
Activitate parlamentară
52 luări de cuvânt
45 întrebări și interpelări
33 declarații politice
9 propuneri legislative inițiate
4 propuneri legislative co-inițiate
55 propuneri legislative semnate
(total)
Instituții interpelate
Cu fiecare ocazie am susținut în
Parlamentul României prioritățile care
să ne facă viața mai bună tuturor. De
la reglementări economice până
la combaterea violenței domestice,
trebuie să continuăm împreună pentru
un viitor mai bun, cu responsabilitate,
pragmatism și transparență.
Amendamente depuse
Legea bugetului de stat pentru 2017
Alocarea a 950.000 lei pentru demararea studiilor
și a proiectelor de construcție și consolidare a
242 de centre de sănătate primară (CSP)Alocarea de fonduri suplimentare în valoare de 17.800 mii lei
pentru un Program de Interes National pentru repararea şi
consolidarea centrelor de zi și de primire a victimelor
pentru violență domestică, pentru înființarea de servicii
sociale şi echipe specializate care să asiste agresorii, dar şi
victimele violenței domestice şi pentru formarea unei rețele
resurse pentru promovarea femeilor în procesele de decizie
politică și publică.
Fonduri suplimentare pentru combaterea violenței
domestice
Înființarea unor Centre de Sănătate Primară
Alocarea sumei de 150.000 lei pentru
expertizarea tehnică a tuturor unităților
spitalicești din Romania în vederea realizării unor
proiecte de reabilitare și modernizare
Reabilitarea unităților spitalicești
Scrisoare către Secretarul de Stat Ilan Laufer din
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat pentru eliminarea articolului care
prevedea dezincriminarea primei instanțe de
hărțuire sexuală la locul de muncă
Proiectul de act normativ al Legii
Prevenției
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr.23/2017
Modif. art.11 din L. nr.248/2013 privind organizarea şi
funcţionarea Consiliului Economic şi Social (PLx. 185/2017)
pentru a asigura reprezentarea organizațiilor care militează
pentru drepturile omului, inclusiv ale drepturilor femeilor,
tineretului şi copiilor în plenul acestui organism, din cota
alocată societății civile
Amendamente depuse
Legea nr. 217/2003 privind
prevenirea şi combaterea
violenţei în familie
Armonizarea legislativă
obligatorie cu Convenția
de la Istanbul
Protecție reală și în timp util
pentru victimele violenței în
familie
Obligativitatea de a introduce în curriculum educația pentru egalitate de gen
Art.10 - (1) Ministerul Educaţiei Naţionale are obligaţia de a efectua demersurile
necesare pentru a introduce la nivelul curriculumului implementat la clasă,
activităţi de învăţare referitoare la:
# egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
# combaterea stereotipurilor discriminatorii ce au la bază rolurile de gen
# respectul reciproc
# rezolvarea non-violentă a conflictelor în relaţiile interpersonale
# violenţă de gen şi dreptul la integritate personală
„d) bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București
și al Consiliului General al Municipiului București, precum și ale municipiilor,
orașelor și comunelor; autoritățile locale au responsabilitatea de a estima
dimensiunea locală a situațiilor de violență domestică și a aloca un buget adecvat
activităților din domeniu;”
Alocarea bugetului necesar și de către Consiliul General al Municipiului București
În 2017 au avut loc 20.531
de fapte de loviri și alte
violențe comise între
membrii familiei
15.584 femei (76%)
538 fete
4.029 bărbați (20,5%)
466 băieți
Hărțuirea stradală
Inițiative Legislative
Zi de zi, femeile din România sunt agresate și umilite prin hărțuire: în școli și universități,
la locul de muncă, în parcuri, pe stradă, în transportul în comun, în instituții publice.
Campania #MeToo a avut ecouri și în România – la campanie au
aderat inclusiv persoane publice şi politiciene.
# 8 din 10 românce spun că nu se simt în siguranţă când
merg pe stradă noaptea
# 4 din 10 nu se simt în siguranţă nici în timpul zilei
# 7 din 10 femei din România nu se aşteaptă ca vreo altă
persoană să intervină dacă sunt hărţuite pe stradă
Propun completarea cadrului legislativ actual prin:
Interzicerea tuturor formelor de hărțuire ce nu intră
sub spectrul legii penale sau al relațiilor de muncă
Sancționarea contravențională a acestora - nu va înlătura eventualul
caracter penal al faptelor. Autoritatea competentă pentru a constata
contravențiile privind hărţuirea ar urma să fie Ministerul Afacerilor
Interne, prin ofiţerii, subofițerii și agenții din subordine, precum și
polițiștii locali.
#METOO
PL-x 258/2018
Trimis la promulgare
Hărțuirea morală la locul de muncă
Inițiative Legislative
Propunere pentru: pedepsirea hărțuirii la locul de muncă,
inclusiv cea psihologică, morală
# angajații români sunt printre cei mai stresați din UE
# suntem pe primele locuri la afecțiuni depresive, care pot
rezulta inclusiv din hărțuire la locul de muncă.
Forme ale hărțuirii la locul de muncă:
# conduită ostilă sau nedorită
# comentarii verbale
# acțiuni sau gesturi ale angajatorului, ale superiorului ierarhic sau
ale colegilor
Studiile atestă faptul că, în
practică, femeile sunt supuse
hărțuirii morale la locul de
muncă într-o măsură mai mare
decât bărbații.
În același timp, bărbații români
sunt printre cei mai stresați din
Europa, la locul de muncă.
dintre români se declară expuși la factori care le-ar
putea afecta sănătatea mentală și fizică24,8%
5,8%expuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică
sau amenințarea cu violență fizică, presiune sau
supraîncărcare la locul de muncă
...care ar duce la o deteriorare a condițiilor de muncă prin
lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății
fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului
profesional.
Respins de Senat, deși a primit
Raport favorabil de la Comisiile de
Specialitate. În prezent la Comisiile
de la Camera Deputaților.
PLX 356/2018
Registru – autori infracțiuni sexuale, de hărțuire sau asupra minorilor
Inițiative Legislative
# Un mijloc de cunoaştere şi identificare a persoanelor care au
comis fapte precum hărțuire și hărțuire sexuală, trafic de
persoane și trafic de minori, proxenetism și folosire a
prostituţiei infantile, viol și agresiune sexuală, act sexual cu
un minor și corupere sexuală a minorilor, pornografie
infantilă, incest etc.
# Persoanele înscrise în Registru vor fi obligate să anunțe intenția
schimbării domiciliului și a deplasărilor din localitatea de domiciliu mai
lungi de 15 zile.
# De asemenea, înainte de angajarea în domenii vitale precum sănătate,
educație, siguranță publică, asistență socială, apărare, siguranță
națională și justiție, angajatorii pot solicita potențialului angajat un
extras din acest registru.
Conform datelor MAI în fiecare zi
au loc în medie 5 cazuri de viol
în România.
Rata recidivei: 70%
55% dintre români
consideră că agresiunile
sexuale pot fi justificate
în anumite condiții.
Țări europene în care există un
astfel de registru:
Franța, Portugalia, Spania,
Irlanda, Cipru, Germania.
Exemplu: un pedofil
condamnat nu se va putea
angaja la o școală sau într-o
altă instituție unde ar putea
lucra cu copii, conform fișei
postului. Este o metodă de
prevenție prin care putem
evita noi cazuri de abuz.
În lucru, la Comisiile din Senat. Aviz
favorabil – Administrație, Raport
comun favorabil Comisie Juridică și
Egalitate de Șanse.
L298/2018
Creșterea vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în
servicii de tip rezidențial
Inițiative Legislative
# Propunere: creșterea vârstei minime de la 3 la 7 ani pentru
trimiterea copiilor din sistemul de protecție în servicii de tip
rezidențial – impropriu numite „orfelinate”
# România are una dintre cele mai mari rate de minori în centre
de plasament din Europa
# Instituționalizarea copiilor are efecte ireversibile atât asupra
comportamentului, cât și asupra dezvoltării ulterioare a
minorilor.
# Copiii crescuți în centre de plasament au rezultate net
inferioare din punct de vedere psiho-social și cognitiv, cu
impact semnificativ inclusiv asupra IQ-ului.
Angajament asumat de
România, conform
recomandărilor
realizate de UNICEF și
Banca Mondială:
„dezinstituționalizare
treptată, centrele de
plasament, de tip
rezidențial, să fie
închise până în 2020.”
150 de centre de plasament
19.000 de copii în centre
57.000 de copii din România
sunt sub diferite măsuri de
protecție
5,7% adoptabili
1% adoptați în 2017
0
1
2
3
4
5
6
7
Centru Rezidențial
CentruParental
AsistentMaternal/Familie
Prevenție
Costul Relativ Al Plasamentului în Centre Rezidențiale
În lucru, la Senat. A primit aviz și
raport favorabil, cu amendamente,
de la Comisiile de Specialitate.
Urmează votul din plenul Senatului
(prima cameră sesizată) în
următoarea sesiune.
L314/2018
Persoane fără CNP: acces egal la educație
Inițiative Legislative
# Propunere: completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale,
astfel încât copiii fără CNP să poată fi înscriși în sistemul
educațional.
Dreptul universal la educație este
garantat prin Constituție și prin
Convențiile internaționale la care
România este parte, precum
Declarația Universală a Drepturilor
Omului a Organizației Națiunilor
Unite.
# Unitățile de învățământ la care se prezintă copiii fără CNP să le
asigure acestora serviciile de învățământ general obligatoriu.
# Angajații unităților de învățământ la care se solicită înscrierea
vor anunța serviciile de asistență socială sau organele de poliție,
după caz, pentru efectuarea procedurilor necesare pentru ca
acești copii să fie identificați/să primească un CNP.
Completarea cadrului legislativ actual:
2016: peste 160.000 de persoane fără
documente de identitate
# Lipsa documentelor de identitate afectează atât acești copii, cât
și întreaga comunitate, prin risc crescut de sărăcie și excluziune
socială, analfabetism, expunerea la abuz și violență sau trafic de
persoane.
Conform INS (ian. 2018), numărul copiilor
între 0 și 14 ani este de 3.264.000 de
persoane. Aceste date oficiale nu includ
copiii neînregistrați cărora nu li s-a alocat
un CNP, întrucât numărul acestora nu este
cunoscut autorităților.
În lucru, la Camera Deputaților
(prima cameră sesizată). A primit
aviz favorabil de la Comisia pentru
Drepturile Omului.
PLX 320/2018
Persoane fără CNP: acces egal la servicii medicale
Inițiative Legislative
# Propunere: accesul fără discriminare la serviciile de
sănătate al copiilor sub 18 ani și al persoanelor în situații de
vulnerabilitate prevăzute deja de legislația privind
sănătatea și drepturile pacientului.
Constituția României garantează
egalitatea și universalitatea
drepturilor și libertăților
cetățenilor - inclusiv dreptul la
ocrotirea sănătăţii. Deși au acest
drept, în acest moment,
persoanele care nu au certificat
de naștere și implicit un Cod
Numeric Personal (CNP) nu există,
deci nu și-l pot exercita.
Efecte pe termen lung:
# Inițiativa va permite autorităților să identifice persoanele
fără acte de identitate sau fără CNP și să demareze rapid
procedura de obținere a documentelor de identitate, când
se prezintă în unitățile medicale pentru îngrijiri.
# Procedura de cooperare instituțională între instituțiile
competente (poliție, asistență socială și unități medicale) va
fi stabilită prin protocol de către Casa Națională de Asigurări
de Sănătate nu mai târziu de 30.01.2019.
La nivel global, conform datelor UNICEF, aproape 25% dintre copiii
sub 5 ani nu au fost înregistrați la naștere, prin urmare nu au
dobândit un certificat de naștere care să le permită recunoașterea
identității legale și dreptul la serviciile medicale.
În lucru, la comisiile din Senat. Aviz
favorabil de la Consiliul Economic și
Social și Consiliul Legislativ
L427/2018
Parteneriatul civil: egalitate în fața legii
Inițiative Legislative
Avem datoria să oferim protecţie juridică acelor cupluri care nu
doresc să-şi schimbe statutul civil, dar sunt dispuse să-şi
oficializeze relaţia.
„Cetățenii sunt egali în fața legii
și a autorităților publice, fără
privilegii și fără discriminări.”Constituția României, art. 16, alin (1)
745.534 de cetățeni români trăiesc în uniune consensuală, adică
16.6% din totalul persoanelor necăsătorite
# 22 de ţări din UE oferă cetăţenilor posibilitatea de a-şi
oficializa relaţia de cuplu fără a fi obligaţi la căsătorie, prin
alternativa parteneriatului civil
# Singurele state membre care nu asigură nici un fel de protecţie
juridică cuplurilor ce trăiesc în uniuni consensuale sunt
România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.În 2018, într-o țară europeană, legiuitorul
încă mai condiţionează recunoaşterea unor
drepturi civile de instituţia căsătoriei, ceea
ce duce la discriminarea bărbaților și a
femeilor care aleg să aibă o relație de
cuplu fără să se căsătorească.
În România, există 191.501 de cupluri
necăsătorite care au cel puţin 1 copil
Recensământ 2011
În lucru, la Senat, trimis la Comisiile
de Specialitate, termene aviz și
raport: septembrie 2018
L353/2018
Indicatorul Social de Referință (ISR)
Inițiative Legislative
# Propunere: indexarea anuală a ISR cu 100% din rata inflației,
ca indicator ce reflectă creșterea anuală medie a prețurilor.
Acest model de indexare este prevăzut deja în cazul pensiilor,
respectiv în Legea 263/2010. În cazul în care inflația este
negativă, ISR nu se indexează și rămâne la valoarea anului
anterior.
# Prin introducerea sistemului propus de indexare automată a ISR,
rata inflației constituind un indicator economic neutru, statul
va putea îndeplini responsabilitatea de a asigura standarde
sociale minimale tuturor cetățenilor, indiferent de alte criterii
conjuncturale, inclusiv politice și electorale.
ISR - o modalitate de calcul unitară
prin care toate prestațiile sociale se
raportează la o anumită valoare:
venitul minim garantat,
indemnizația de șomaj, ajutorul
pentru încălzire, alocația de stat
pentru copii etc.
Valoarea ISR este de 500 de lei și nu
s-a modificat din anul 2008
Eliminarea arbitrarului din metoda de
indexare a ISR va aduce stabilitate socială
și economică, prin predictibilitatea
bugetului necesar și a efectelor sociale
produse prin aplicarea sa.
- Recomandă stabilirea nivelului diverselor prestații sociale
astfel încât să confere beneficiarului accesul la coșul zilnic.
Codul European pentru Securitate Socială
Respins de Senat, în prezent în lucru
la Comisiile de la Camera Deputaților.
PLX 213/2018
Activitate parlamentară
internațională
Women Political Leaders Summit
Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite
Forumul Agenția Internațională pentru
Energie Regenerabilă IRENA
Vilnius, Lituania
Bruxelles, Belgia
Women´s Economic Empowerment: Let´s Act Together
The Istanbul Convention: combating violence
against women at national and EU level
Women Rights in Troubled Times
YGL Learning Journey
Forumul Organizației pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică
Paris, Franța
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Strasbourg, Franța
Roma Women Conference
Vreau ca fiecare zi din mandatul meu de
parlamentar și Young Global Leader să conteze.
Hai alături de mine!
Schimbarea începe cu noi, acum.
www.oanabizgan.com
fb.com/obizgan.public
#ROCKTHISCOUNTRYwww.oanabizgan.com