Ramtha cartea alba

Ramtha - Cartea Alba

CARTEA ALBĂ

Aceast carte este format dintr-o serie de comunic ri ă ă ăde la entitatea RAMTHA

prin doamna medium american J.K.Knight

(lâng Yelm Washington D.C.)ă

INTRODUCEREMÂNTUIREA OMULUI NU POATE FI ALTCEVA DECÂT DESCOPERIREA

ESEN EI SALE DIVINE. ACEASTŢ Ă DESCOPERIRE ESTE ÎN VOI GERMINÂND CHIAR.

Eu sunt Ramtha, o entitate suveran , care a tr it acum foarte mult vreme în urm , peă ă ă ă acest plan, purtând numele de Terra. La sfârşitul acestei existen e eu nu am murit de fel, amţ cunoscut ascensiunea c ci am înv at s supun puterea gândului şi s -mi trimit corpul într-oă ăţ ă ă dimensiune cu via invizibil . De asemenea, am realizat o existen de libertate nelimitat , de forţă ă ţă ă ţă de via nelimitat . Al ii au f cut ascensiunea lor de la (p mânt) Terra, care au tr it dup mine.ţă ă ţ ă ă ă ă

In prezent fac parte dintr-o fr ie invizibil care iubeşte omenirea şi o iubeşte mult. Noiăţ ă suntem fra ii voştri care v auzim rug ciunile şi medita iile voastre şi care v observ m mişc rile.ţ ă ă ţ ă ă ă

1


Ca şi voi, noi am tr it sub form omeneasc f când experien a disper rii, a suferin ei şi a bucuriei.ă ă ă ă ţ ă ţ Totusi, înv ând s st pânim şi s dep şim experien a omeneasc pe acest plan, noi am realizat oăţ ă ă ă ă ţ ă stare de existen superioar .ţă ă

In sfârşit, eu am venit s v înv c voi to i sunte i foarte importan i şi pre ioşi, deoareceă ă ăţ ă ţ ţ ţ ţ via a care curge în voi şi gândirea acordat fiec ruia dintre voi - aşa cum o întrebuin a i - esteţ ă ă ţ ţ inteligen a şi for a vital pe care voi o numi i Dumnezeu. Aceast esen ne leag pe to i, nu numaiţ ţ ă ţ ă ţă ă ţ de cei ce tr iesc în acest plan, dar şi de cei ce tr iesc în imensele universuri pe care ochii voştri nuă ă ştiu înc s le deosebeasc .ă ă ă

In sfârşit, sunt aici ca s v reamintesc moştenirea voastr , uitat de voi de mult vreme,ă ă ă ă ă de foarte mult vreme. Am venit s v înal pân la o perspectiv ridicat de unde s pute i deduceă ă ă ţ ă ă ă ă ţ şi în elege c voi sunte i de fapt nişte entit i divine şi nemuritoare care dintotdeauna a i fost iubiteţ ă ţ ăţ ţ şi hr nite de c tre esen a numit Dumnezeu. Si mai sunt aici ca s v ajut s în elege i c numai voiă ă ţ ă ă ă ă ţ ţ ă a i creat toate realit ile vie ii voastre prin sublima voastr inteligen şi c este aceeaşi for careţ ăţ ţ ă ţă ă ţă v permite s alege i pentru crearea şi experien a din toat realitatea pe care dori i s o crea i şiă ă ţ ţ ă ţ ă ţ cunoaşte.

Nenumarate entit i au venit de-a lungul istoriei voastre şi noi to i am încercat peăţ ţ nenum rate şi diferite c i s v reamintim m re ia voastr , puterea voastr şi nemurirea. Noi amă ă ă ă ă ţ ă ă fost regi cuceritori, sclavi, eroi, Christi, crucifica i, profesori, ghizi, prieteni, filozofi - orice stareţ susceptibil de a crea conştiin . În anumite momente noi am intervenit în treburile voastre ca s vă ţă ă ă împiedic m s v distruge i şi sp permitem vie ii aici de a continua s ofere suportul necesară ă ă ţ ţ ă experien elor voastre şi evolu iei voastre spre fericire. Dar voi a i persecutat pe cei veni i s v ajuteţ ţ ţ ţ ă ă sau i-a i transformat în statui, voi a i deformat şi schimbat cuvintele lor de aşa manier ca ele sţ ţ ă ă coincid cu destinele personale. În loc s aplice înv turile lor, numeroşi dintre voi a i sfârşit prin aă ă ăţă ţ adora pe cei ce v înv au.ă ăţ

Pentru a evita de a fi adorat, am ales s nu vin în invelişul meu material, aşa c m-amă ă adresat vou prin intermediul unei entit i care a fost fiica mea iubit în timpul cât am tr it aici, peă ăţ ă ă acest plan. Fiica mea care a consim it cu amabilitate s -i folosesc propriul ei înveliş şi care s-arţ ă putea numi un canal pur având în vedere c sunt esen . În momentele în care v vorbesc, ea nuă ţă ă este în corpul s u, sufletul şi spiritul au p r sit-o cu des vârşire.ă ă ă ă

Eu am adus cu mine vântul schimb rii. ă Eu însumi şi cei din jurul meu preg timă umanitatea pentru un extraordinar eveniment, de altfel deja schi at. Noi vom face unirea dintreţ popoarele din acest plan şi pentru aceasta vom acorda omului posibilitatea de a fi martor a unor lucr ri sublime, str lucitoare, care vor produce în el o descriere care va permite conştiin ei şiă ă ţ dragostei s se r spândeasc .ă ă ă

Pentru care motiv se fac toate acestea? Din dragoste, c ci voi sunte i iubi i cu o iubireă ţ ţ superioar aceleia pe care o pute i concepe şi pentru c a venit timpul s se conduc într-un mod cuă ţ ă ă ă adev rat inteligent şi nu în modul cum a fost pân acum, ca un flagel care l-a cufundat înă ă obscuritate timp de secole, luându-i libertatea, împ r ind popoarele, provocând ur între amante şiă ţ ă rpzboaie, între na iuni. Timpul a venit pentru ca toate acestea s ia sfârşit. Timpul pentru ca omulţ ă s -şi dea seama c este divin, nemuritor şi s înceteze s se târasc pentru a-şi asiguraă ă ă ă ă supravie uirea pe acest plan.ţ

Va veni ziua, şi este aproape, când cunoaşterea va fi abundent r spândit pe acest plană ă de c tre uluitoare entit i, de fapt fra ii voştrii mult iubi i. Atunci ştiin ele vor prospera, ele se voră ăţ ţ ţ ţ dezvolta ca niciodat pân acum. Aceast epoc se va numi “Epoca lui Dumnezeu” şi se va naşte înă ă ă ă parte în virtutea unei no iuni diferite de timp.ţ

In anii urm tori boala, suferin a, ura şi r zboiul vor dispare. Corpul omenesc nu va maiă ţ ă îmb trâni şi nici nu va muri, via a pe acest plan va fi neîntrerupt . ă ţ ă Acestea toate se vor manifesta în via a fiec ruia, gra ie inteligen ei m rite şi dragostei mult mai profund .ţ ă ţ ţ ă ă

Nu este mântuire în om decât în descoperirea esen ei divine din el. Aceast descoperireţ ă exist în voi germinând (chiar de pe acum). În ă timp ce voi v ve i descoperi meritele voastre,ă ţ valoarea voastr şi nemurirea vie ii voastre, conştiin a gândului nelimitat, a libert ii nelimitate seă ţ ţ ăţ va amplifica încetul cu încetul. Atunci, gândurile şi descoperirile voastre vor în l a şi m ri conştiin aă ţ ă ţ peste tot în jurul vostru. Tr ind aceste lucruri pe care le-a i în eles pentru binele şi întregul vostruă ţ ţ beneficiu, ve i oferi şi altora posibilitatea a fi martorii, prin voi, unui proces superior de gândire, de oţ inteligen - în elegere-superioar , a unei existen e mai fericite şi mai plin de în elepciune.ţă ţ ă ţ ă ţ

Epoca prezent este cea mai extraordinar din toat istoria voastr . Cu toate c esteă ă ă ă ă pres rat cu dificult i şi sfid ri, a i în eles s tr i i din pricina împlinirii pe care o ofer . De multă ă ăţ ă ţ ţ ă ă ţ ă ă vreme a fost f cut promisiune oamenilor c -l vor vedea pe Dumnezeu în via . În timp ce vie ile s-ă ă ă ţă ţ

2


au succedat, n-a i reuşit s -l descoperi i. În ţ ă ţ prezent, în schimb, cei mai mul i dintre voi îl vor vedeaţ cu adev rat. ă O minunat împ r ie se va ivi, civiliza ii vor apare, a c ror existen nici n-a i putut să ă ăţ ţ ă ţă ţ ă o banui i. Dragostea, pacea, bucuria de a tr i, vor onora cu prezen a lor acest p mânt binecuvântat,ţ ă ţ ă nestemata universului vostru şi locuin a lui Dumnezeu.ţ

Lua i aminte la ceea ce vi se va spune. Permite i acestor cuvinte s p trund în voi.ţ ţ ă ă ă F când-o din gând în gand, din sentiment în sentiment, din clip în clip , ve i în elege din nouă ă ă ţ ţ material, puterea şi slava voastr .ă

CAPITOUL 1EU SUNT RAMTHA. EU SUNT RAM CUCERITORUL, RAM DUMNEZEUL.

AM FOST UN BARBAR ŞI AM DEVENIT DUMNEZEU. AM DEVENIT GRA IE UNUI MIJLOC Ţ ÎN ACELAŞI TIMP FOARTE SIMPLU ŞI FOARTE PROFUND. CEEA CE V ÎNV , ESTE EXACTĂ ĂŢ

CEEA CE AM ÎNV AT.ĂŢ

Eu sunt Ramtha, “Le Ram”,în limba foarte veche a timpului meu, aceasta înseamnă Dumnezeu. Eu sunt prea celebrul Ram al poporului hindus, primul om n scut din matricea de femeieă şi din mijloc de om, care a f cut ascensiunea de la acest nivel. Aceast art n-am înv at-o de laă ă ă ăţ vreo fiin omeneasc ci prin mine însumi, în elegând Dumnezeul viu în toate lucrurile. Mai înainteţă ă ţ am fost omul care ura şi dispre uia, care ucidea şi cucerea ca s domneasc .ţ ă ă

Eu am fost primul cuceritor pe care acest plan l-a cunoscut. Am întreprins un foarte lung drum, un drum care a durat în total 63 de ani, şi prin care am cucerit trei sferturi din lumea cunoscut pe atunci. ă Totuşi, cea mai mare cucerire a mea a fost propria mea cucerire. Am înv at săţ ă m iubesc şi s îmbr isez totalitatea vie ii, dup care m-am ridicat cu vântul pentru eternitateaă ă ăţ ţ ă timpurilor.

Ascensiunea mea a avut loc în prezen a poporului meu, la nord-estul muntelui numitţ Indus. Poporul era compus din Lemurieni, din poporul Ioniei şi din triburi fugite din Atalia, ara peţ care voi o numiti Atlantida. Sunt descenden ii poporului meu cei care în zilele voastre formeazţ ă popula ia Indiei, Tibetului, Nepalului şi a Mongoliei de Nord.ţ

Nu am tr it decât o singur via pe acest plan, sunt de atunci 350 000 de ani, dup felulă ă ţă ă vostru de a percepe timpul. M-am n scut în ignoran şi disperarea extrem a unui popor nenorocit,ă ţă ă pelerinii veni i din rile Lemuriei şi care tr iau în cartierele m rginaşe ale Onai-ului, oraşul portuar,ţ ţă ă ă cel mai important al Atlantidei, în sfera sa meridional . Aceasta se petrecea în perioada numita “ceiă ultimii o sut de ani”. ă Acest p mânt dup aceea s-a desprins şi valurile l-au înghi it.ă ă ţ

Civiliza ia Atlantidei era condus prin intelect. În Atlantida tr iau oameni extrem de dota iţ ă ă ţ pentru ştiin e. Stiin ele lor, de altfel, întreceau pe cele ale lumii moderne, c ci Atlan ii în eleseserţ ţ ă ţ ţ ă principiul luminii şi îl puneau în aplicare. Ei ştiau s transforme lumina în energie pur . Ei posedauă ă chiar şi vase ac ionate prin lumin (ştiin care le-a fost dezv luit de entit i ce locuiesc în alteţ ă ţă ă ă ăţ sisteme solare cu care aveau leg turi). Foarte rudimentare aceste vase, evoluau bine în aer. Cumă Atlan ii erau pasiona i de tehnologie, adora ia lor mergea spre intelect. Astfel, într-un fel intelectulţ ţ ţ era religia lor.

Lemurienii erau foarte diferi i. Ei nu aveau tehnologia avansat a atlan ilor, ei posedauţ ă ţ doar o mare în elegere a lucrurilor spirituale. M re ia str moşilor mei st tea în în elegerea valorilorţ ă ţ ă ă ţ invizibile. Ei adorau şi visau la ceea ce era dincolo de Lun şi de stele. Ei iubeau o esen a, o putereă ţ pe care au denumit-o Dumnezeu necunoscut. Şi cum Lemurieii nu adorau decât pe acest Dumnezeu, Atlan ii îi dispre uiau aşa cum dispre uiau tot ce era “progresist”.ţ ţ ţ

In zilele lui Ram, când eram un mic b ie el, via a era dur şi excesiv de aspr . În acestă ţ ţ ă ă moment anume Atlan ii pierduser tehnologia lor, centrele din nord fiind distruse. C l toriile înţ ă ă ă spa iu au str puns stratul ce os care înconjura planeta voastr , asem n tor aceluia care înconjoarţ ă ţ ă ă ă ă acum planeta Venus. Stratosfera distrus , averse de ap c deau pe p mânt, unde s-a resim it oă ă ă ă ţ r cire a atmosferei. Aproape toat Lemuria şi întreaga suprafa din nordul Atlantidei a fostă ă ţă acoperit de ape. Locuitorii din nord şi poporul Lemurian s-au refugiat atunci în sudul Atlantidei.ă

Dup distrugerea tehnologiei din nord, via a a devenit treptat primitiv în sud. În cei 100ă ţ ă de ani care au precedat scufundarea Atlantidei, regiunea meridional a cunoscut dec derea şi înă ă curând s-a reg sit în mâna unor tirani care au inut poporul în plasa unor legi draconice. Subă ţ înfior toarea st pânire a acestor tirani, Lemurienii erau privi i ca b legarul P mântului, mai pu ină ă ţ ă ă ţ decât câinii vagabonzi.

3


Imagina i-v un moment c , sunte i scuipa i, c se urineaz pe voi şi nu ave i decâtţ ă ă ţ ţ ă ă ţ lacrimile pentru a v sp la. Imagina i-v c şi câinii vagabonzi au hran mai bun decât a voastr ,ă ă ţ ă ă ă ă ă care mânca i orice pentru a v potoli durerile din bur ile voastre.ţ ă ţ

Pe str zile Onai-ului frecvent se puteau vedea copii brutaliza i şi femei b tute şi violate.ă ţ ă Adesea se observau Atlan i trecând pe lângî un Lemurian pe stradî, un Lemurian înfometat,ţ ducându-şi batista la nas (îmbibate cu ap de trandafir sau iasomie), c ci noi eram pentru ei infameă ă creaturi r u mirositoare. Noi eram mai pu in decât nimic, deşeuri f r suflet şi inteligen deoareceă ţ ă ă ţă nu cunoşteam ştiin ific gazul şi lumina. Pentru faptul c noi nu eram înclina i c tre intelectualitate,ţ ă ţ ă ca s zicem aşa, am fost reduşi la starea de sclavie, numai buni s lucr m p mântul.ă ă ă ă

Iat deci, ceea ce avea loc în anii în care m-am n scut pe acest plan. ă ă Iat ce era peă vremea mea. În ce fel de vise eram eu prins? Cel în care venea omul intelectual, arogant şi prost.

Nu o condamn pe mama c m-am n scut din tat necunoscut. Nu îl condamn pe frateleă ă ă meu pentru c nu era din acelaşi tat cu mine. Tot aşa n-o condamn pe mama c eram de o totală ă ă ă s r cie. Eram înc mic copilandru când am v zut-o pe mama scoas în strad şi batjocorit . După ă ă ă ă ă ă ă cele întâmplate am v zut cum mamei i se m rea burta şi astfel am ştiut cine este tat l. Am v zut-oă ă ă ă pe mama plângând c a trebuit s mai apar un copil nefericit, care s sufere ca noi în acestă ă ă ă “p mânt al f g duin ei”!ă ă ă ţ

Mama era foarte slab . A trebuit s am grij de ea. Plecam dup hran pe str zi, după ă ă ă ă ă ă câinii vagabonzi sau animale salbatice, mergeam noaptea târziu s fur grâu de la cei ce posedau. Eă drept c eram foarte iute de picior. O hr neam pe mama, astfel a putut s al pteze pe mica meaă ă ă ă surioar . Nu o condamn pe mica mea surioar de moartea mamei mele mult iubite, c reia i-a supt şiă ă ă ultima pic tur de vlag . Imediat dup aceasta, sora mea a avut diaree; neputând s mai p strezeă ă ă ă ă ă hrana în ea, via a s-a scurs din ea.ţ

M-am dus s adun câteva scânduri şi deasupra am aşezat-o pe mama şi pe micu a meaă ţ sor . Apoi am plecat cu mult precau ie noaptea în c utarea focului. Am spus o rug ciune pentruă ă ţ ă ă mama şi sora mea, amândou dragi inimii mele. dup care am dat foc degrab scândurilor. Am vrută ă ă ca miasma s nu-i incomodeze pe Atlan i, c ci dac ar fi sim it-o, ar fi aruncat corpul degrab şiă ţ ă ă ţ ă hienele s-ar fi n pustit şi l-ar fi sfârtecat.ă

In timp ce priveam cum disp reau mama şi sora mea, ura mea pentru Atlan i se îngroşaă ţ în mine pân la a deveni un puternic venin de viper - şi nu eram decât un copil. In timp ce fumulă ă înc rcat cu miros de carne ars se r spândea prin toat valea, am început s m gândesc laă ă ă ă ă ă Dumnezeul Necunoscut al poporului meu. Nu reuşeam s în eleg nedreptatea acestui Dumnezeu şiă ţ nici de ce a autorizat crearea acelor monştrii ce urau atât de mult poporul meu. Ce-au f cut mama şiă sora mea ca s merite un sfârşit atât de josnic (nefericit), cum a fost al lor ?ă

Nu-l dezaprobam pe Dumnezeul Necunoscut pentru lipsa Lui de dragoste pentru mine. Nici de lipsa Lui de dragoste pentru poporul meu. Nu-l dezaprobam pentru nimic - îl uram ! Nu mai aveam pe nimeni, c ci fratele meu a fost ridicat de un satrap şi dus în stare de sclavie în aceea ară ţ ă care mai târziu a primit numele de Persia. S-a abuzat de persoana lui pentru pl cerea satrapului,ă pentru ceea ce se chema satisfacerea şalelor.

Eram pe atunci un b iat de 14 ani, sl bit, având în el o mare am r ciune. De aceea, amă ă ă ă hot rât s dau b t lia cu Dumnezeul Necunoscut al str moşilor mei – era singurul motiv pentru careă ă ă ă ă mi se p rea demn de a muri. Eram hot rât s mor cu condi ia s o fac cu demnitate; ori în ochii meiă ă ă ţ ă moartea primit din mâna omului nu putea fi decât dezonorant .ă ă

Am observat un munte înalt, un loc misterios care se contura exact deasupra orizontului, în dep rtare. Mi-am zis c dac exist Dumnezeu, acela nu poate locui decât acolo, adic deasupraă ă ă ă ă noastr , asemenea celor ce guvernau poporul nostru. Dac m-aş fi urcat pe acest munte, mi-am zisă ă eu, aş putea s -l întâlnesc pe Dumnezeul Necunoscut şi s -i declar ura ce mi-o inspira nedreptateaă ă Sa.

Am p r sit cocioaba mea şi mergeam zile întregi devorând l custe, furnici, r d cini. Laă ă ă ă ă poalele muntelui am început s m ca r. Dup aceea urcam şi urcam, pân la norii, care în acelă ă ţă ă ă moment ascundeau ochilor mei vârfurile lor albe, în sfârşit voi da b t lia cu Dumnezeul Necunoscut.ă ă Strigam c tre El. Sunt un om! ă De ce n-aş avea şi eu demnitate? Si i-am cerut s -şi arate fa a, dar elă ţ m nesocoti. ă Eu am c zut în fund şi mi-am dat drumul lacrimilor. Am plâns pân ce întinderea albă ă ă din jurul meu înghe a din pricina lacrimilor. ţ Când am ridicat ochii, o femeie era în fa a mea, minunatţ de frumoas , inea în mân o sabie imens . Ea îmi vorbi, spunând: “Ram, Ram tu care i-ai pierdută ţ ă ă ţ curajul, rug ciunile tale au fost ascultate. I-a aceast sabie şi f propria ta cucerire!” O secundă ă ă ă dup aceea, ea a disp rut.ă ă

4


S m cuceresc eu îns mi ? îmi era imposibil s întorc lama spre mine ca s -mi tai capul;ă ă ă ă ă bra ele mele prea scurte nu erau nici cât teaca sabiei. Dar aceast sabie impun toare m onora.ţ ă ă ă Deja nu mai tremuram, ba chiar dimpotriv , m înc lzisem. Si când ochii mei privir din nou loculă ă ă ă unde c zuser lacrimile mele, o floare creştea, o floare cu un parfum suav şi cu o culoare atât deă ă delicat încât am în eles c însemna speran .ă ţ ă ţă

Cobor din munte inând în mân sabia enorm . În ţ ă ă analele poporului hindus aceast ziă este descris ca teribila zi a lui Ram. Un copil s-a urcat pe munte, un om s-a coborat. Trupul meu nuă mai era nici slab, nici delicat, am devenit un Ram adev rat în deplin semnifica ie a acestui cuvânt.ă ă ţ Eram un foarte tân r b rbat cu o str lucire însp imânt toare în privire şi cu o sabie mai mare ca el.ă ă ă ă ă Uneori îmi pare c aş fi avut în elegerea înceat în aceast existen , c ci niciodat n-am în eles cuă ţ ă ă ţă ă ă ţ adev rat ce f cea sabia uşoar atât încât s o pot duce, ea fiind atât de imens încât nou mâiniă ă ă ă ă ă împreun n-o puteau ine în gard .ă ţ ă

Din munte m-am întors la Onai. Pe câmp, în jurul oraşului, o femeie ridic capul. Puseă mâna ştreasin la ochi şi m privea, în timp ce m apropiam. Curând to i şi-au întrerupt lucrul.ă ă ă ţ C ru ele se oprir . M garii zbierau. Poporul se puse s fug în direc ia mea, şi atitudinea mea i-aă ţ ă ă ă ă ţ convins c ci unul câte unul îşi adunau uneltele am râte şi m-au urmat pân în oraş. Când am cerută ă ă Atlan ilor s -şi deschid grânarele poporului înfometat, ei m scuipar în ochi. ţ ă ă ă ă Noi am deschis grânarele şi apoi d dur m foc la Onai. Onai arse pân la temelii. Nici un singur moment nu m-amă ă ă întrebat dac aş fi în stare s -i r pun pe Atlan i. Pu in îmi p sa dac voi fi viu sau mort c ci nu maiă ă ă ţ ţ ă ă ă aveam nici un motiv s tr iesc.ă ă

Dar, în ciuda masacrului şi a incendiului, a r mas în str fundul meu o ran adânc . ă ă ă ă Ura mea nu se potolise. Am p r sit oraşul mergând spre munte, gândind s m ascund, dar poporul mă ă ă ă ă urma. Totuşi, blestemam pe to i, le aruncam pietre şi pe deasupra şi scuipam.ţ

“Ram, Ram”, cântau ei, purtând pe umeri ustensilele lor de câmp şi baloturi pline cu grâu şi conducând în fa a lor turme de oi şi capre. Le strigam sţ ă m lase în pace, s se întoarc la ei;ă ă ă degeaba şi totuşi m urmau c ci ei nu mai aveau în ce locui.ă ă

Cum ei insistau s m urmeze oriunde m-aş fi dus, am adunat toate aceste creature “f ră ă ă ă suflet” de diferite denumiri. Au devenit armata mea, poporul meu. aceast era momentul în care s-aă constituit marea armat a lui Ram. La început ea num ra aproape 10.000 de oameni. Din acea zi m-ă ăam sim it îndemnat s dobor tirania şi s m fac bine respectat. Si dup toate asediile, toateţ ă ă ă ă b t liile purtate, numeroase ri biruite, mul imi eliberate, armata mea pu in câte pu in creştea şiă ă ţă ţ ţ ţ devenit celebra, apoi a devenit legenda lui Ram şi armata sa.

Urm torii 10 ani care au urmat, am r mas o entitate sub influen a constrângerii, ună ă ţ barbar dispre uind tirania oamenilor, uram specia uman şi nu speram decât un singur lucru: a muri.ţ ă Spre deosebire de un mare num r din oamenii mei, mie nu-mi era deloc fric de moarte - dorin aă ă ţ mea era numai de a muri onorabil. De asemenea, eu nu cunoşteam frica; nu cunoşteam decât ura.

Pentru a sus ine un atac de unul singur, f r s ai pe nimeni nici la stânga - nici laţ ă ă ă dreapta, trebuie s fii nebun. Cel care risc aşa ceva este plin de un puternic sentiment pe numeă ă ura. Pentru duşmanii mei, eram desigur un frumos spectacol de nimicire (m car dac ar dori s -miă ă ă fac onoarea) şi ca s primesc moartea am ales cei mai viteji opozan i. Dar vede i voi, ă ă ţ ţ lipsa fricii înt reşte voin a de a cuceriă ţ . Astfel, am devenit un mare cuceritor. Inainte de mine, nu au existat cuceritori, numai tirani.

Eu am creat r zboiul. Din to i cuceritorii pe care i-a avut acest p mânt (plan), eu am fostă ţ ă primul. Inaintea mea nu s-a format înc niciodat vreun grup de r zvr ti i ca s lupte împotrivaă ă ă ă ţ ă arogan ei Atlan ilor; nici unul. în furia mea şi în duşm nia mea care m animau, am devenit ceea ceţ ţ ă ă voi a i numi o valoroas entitate. ţ ă Sti i voi ce este un erou ? Ei bine, eu eram într-adev r. Eroulţ ă prezerv via a, el pune cap t relelor vie ii, cu toate c actionând în acest fel, el creeaz f r s -şiă ţ ă ţ ă ă ă ă ă dea seama un alt r u. ă Dorin a mea era de a combate tirania sub toate aspectele ei şi am f cut-oţ ă realmente, dar pentru a deveni exact ceea ce dispre uiam.ţ

Eram o entitate ignorant , un barbar, un imbecil. Si în marşul meu, timp de 10 ani amă f cut razboi unor nevinova i şi mi-am croit drum printre multe ri cu lovituri de sabie şi incendiu -ă ţ ţă pân în ziua în care am fost str puns la rândul meu de o sabie foarte viteaz . Sângeram dină ă ă abunden . La un moment dat, când priveam cum via a se scurgea din mine pe un teren deţă ţ marmur alb ca z pada, aparent f r defect, am v zut cum fluviul roşu a g sit o fisur prin care seă ă ă ă ă ă ă ă scurgea. In timp ce eram aici pe marmura rece, privind cum sângele îmi gâlgâia din trup, se f cuă auzit o voce şi aceast voce mi se adresa mie, spunând “în picioare!”. Ea spuse: “în picioare!”.ă ă

Atunci, am ridicat cu greutate capul, am întins mânile înaintea mea; apoi mi-am adunat genunchii sub mine. Am ridicat fruntea, mi-am redresat şi reechilibrat capul pe umeri. dup aceeaă

5


am pus piciorul stâng înt rindu-l pe podea. Si, în sfârşit, adunându-mi toate for ele am pus mânaă ţ stâng pe genunchiul stâng şi mâna dreapt în ran şi dintr-o mişcare brusc m-am ridicat. Aici înă ă ă ă picioare, sângele curgându-mi din gur , am v zut atacatorii rupând-o la fug . V zându-m peă ă ă ă ă picioare au dobândit convingerea c sunt nemuritor. Solda ii au asaltat oraşul şi au pus foc. Oraşul aă ţ fost distrus pân la temelie. Eu n-am putut uita aceea voce care mi-a ordonat s m scol şi m-aă ă ă împiedicat de a muri. În anii care au urmat, m-am ocupat ca s -i g sesc chipul.ă ă

Oamenii mei m-au încredin at femeilor care ne înso eau, care m-au îngrijit. A fost la dreptţ ţ vorbind o experien foarte umilitoare, c ci eram for at s le ascult şi s m las dezbr cat în fa a lor.ţă ă ţ ă ă ă ă ţ Nu puteam s -mi fac nevoile singur. Printre altele, trebuia s suport cataplasme r u mirositoare careă ă ă constau din gr sime de vulture, aplicate pe piept. (gr simea de vulture, îmi spuneam eu, nuă ă serveşte la vindecare ci la men inere în via ; atât de cumplit era aceea miasm c numai simplulţ ţă ă ă ă fapt c o respiram p stra în mine un pic de via ).ă ă ţă

In timpul acestei convalescen e, mândria şi ura mea au trebuit s cedeze din plin dinţ ă pricina exigen elor supravie uirii. In timp ce-mi reveneam din cumplita ran , orice activitate îmi eraţ ţ ă interzis ; aşa c am început prin a contempla lumea înconjur toare. Într-o zi, am observat, aşadar, oă ă ă b trân femeie pe punctul de a p r si acest plan, o vedeam cum se ag a cu toate puterile de oă ă ă ă ăţ pânz . Alungit la lumina Soarelui de amiaz , o str bateau frisoane; am v zut gura deschizându-i-seă ă ă ă ă şi fa a luând o expresie consternat , ochii i-au devenit sticloşi şi indiferen i la lumin . Nimic nuţ ă ţ ă mişca, în afara brizei şi a p rului de pe b trânul ei cap.ă ă

Am început s m gândesc la acest femeie şi la fiul ei care a pierit şi m gândeam laă ă ă ă marea lor inteligen . Apoi aten ia mea s-a îndreptat c tre Soare, care nu piere niciodat . Esteţă ţ ă ă acelaşi Soare pe care b trâna l-a v zut prin cr p turile acoperişului când s-a n scut. Si tot pe el l-aă ă ă ă ă observat în momentul mor ii. Am privit soarele. Si, vede i voi, el nu face caz de aceast moarte. Siţ ţ ă am mai privit Soarele când femeia a fost b gat în p mânt, sub un plop înalt lâng râu.ă ă ă ă

In ziua aceea, când el se culca, l-am blestemat. El p rea aşezat pe mantia mun ilor,ă ţ asemenea unei imense bijuterii arz toare cu ochii stacojii. Am parcurs din privirea în l imile violaceeă ă ţ şi valea deja învelit în cea şi iat cum epii de lumin aureau toate cele dând iluzia frumuse ii.ă ţă ă ţ ă ţ Am v zut norii mişcându-se şi luând tonuri stacojii, roşu aprins şi roz.ă

Soarele încet-încet s-a retras disp rând în spatele munt lor şi aceştia se ridicauă ţ amenin tori deasupra orizontului, ca nişte din i gata s muşte. Ultimele raze au disp rut în fa aţă ţ ă ă ţ întunericului care avansa. O pas re ipa deasupra mea. Atunci am ridicat capul spre cer şi am v zută ţ ă c luna se ridica palid , în cerul întunecat. Briza începu s sufle: am sim it-o trecând prin p rul meu,ă ă ă ţ ă uscându-mi lacrimile - o grea m cuprinse.ţă ă

Eram un lupt tor des vârşit, care cu sabia sa putea str punge un om într-o frac iune deă ă ă ţ secund . Am t iat capete, am doborât şi masacrat oameni. Am sorbit sângele şi mirosul c rnii arse.ă ă ă La ce bun, mi-am spus eu, tot acest masacru? Soarele va apune cu aceeaşi m re ie, p s rile vor ipaă ţ ă ă ţ în noapte, luna va r s ri.ă ă

In aceea noapte, am început s meditez despre Dumnezeul Necunoscut. În adev r, nuă ă mai doream altceva decât un singur lucru: s în eleg aceast esen invizibil , aparent atât deă ţ ă ţă ă însp imânt toare, atât de misterioas şi dep rtat . În fond, ce este omul? Da, ce este el? De ce nuă ă ă ă ă este el superior Soarelui? De ce b trâna femeie nu şi-a mai putut continua via a? Pentru care motivă ţ omul este dup toate aparen ele fiin a cea mai vulnerabilp din toate fiin ele de pe acest plan; el fiindă ţ ţ ţ foarte numeros, fiind şi for creatoare. Dacp omul are atâta importan cât îi acord poporul meu,ţă ţă ă ă de ce Soarele nu se opreşte pentru a plânge moartea unuia dintre ei? De ce Luna nu-şi îmbracă culoarea violet? De ce p s rile s lbatice nu-şi întrerup zborul. Chiar aşa se pare, are prea pu ină ă ă ţ ă importan , c ci toate îşi continuau mersul lor, în ciuda pericolului ce-l amenin a.ţă ă ţ

Vroiam s în eleg. Nimic altceva nu m mai interesa.ă ţ ăN-am primit înv tura de la nici un om, ca s în eleg pe Dumnezeul Necunoscut, c ci n-ăţă ă ţ ă

aveam încredere în nimeni. Ochii mei au v zut prea mult r utatea lui şi perversitatea lui, am suferită ă prea multe pierderi din cauza lor. Am v zut oameni dispre uindu-şi semenii, crezându-i f r suflet.ă ţ ă ă Am v zut nevinova i cu m runtaiele scoase sau arşi. Am v zut copii culca i goi pe blocuri pentruă ţ ă ă ţ sclavi şi fiin e perverse aplecate peste ei, examinându-i şi smulgând p rul adolescentin ca sţ ă ă semene aparent cu copii înainte de a-i viola. Am v zut preo i şi profe i care, în ura lor de oameni,ă ţ ţ inventau creaturi oribile capabile de îngrozitoare chinuri, în sfârşit ca s poat guverna şi reduce laă ă starea de sclavie pe semenii lor.

Nu exist om viu pe care s mi-l doresc profesor, c ci gândirea tuturor era alterat - ceeaă ă ă ă ce în realitate era pur inocent, ei l-au alterat din pricina în elegerii lor limitate. De asemenea, amţ

6


refuzat sî am de-a face cu un Dumnezeu creat din în elegerea omului, un asemenea Dumnezeu eraţ în ochii mei vulnerabili.

Au fost elementele vie ii, cei mai autentici profesori ce pot fi g si i, care m-au înv atţ ă ţ ăţ Dumnezeul Necunoscut. Am înv at de la zile, de la nop i, de la via fragila şi neglijabil , abundentaăţ ţ ţă ă pân în fa a distrugerii şi a mor ii.ă ţ ţ

Contemplam Soarele care se ridica cu m re ie la orizont. Observam drumul lui spre cer,ă ţ pân în sfera occidental unde pleca la culcare. Am înv at c oamenii ce se luptau cu vitejie,ă ă ăţ ă încetau s se mai lupte la apusul Soarelui.ă

Am observat Luna care în frumoasa ei lumin palid parcurgea, dansând, bolta cerească ă ă iluminând întunericul în drumuri misterioase şi minunate. Focul din tab ra noastr se ridica spre ceră ă noaptea şi îl lumina. Ascultam p s rile salbatice atingând apa cu aripile lor, foşnetul p s rilor înă ă ă ă cuiburile lor, râsul copiilor. Pândeam stelele c z toare, observam privighetorile, chiciura scânteind şiă ă astfel creând iluzia unei alte lumi. Vedeam frunzele de m slin schimbându-se din verde deschis spreă argintiu la adierea vântului.

Urm ream din ochi femeile în picioare lâng râu, care scoteau apa în urne, fuste ridicateă ă şi înodate, ele îşi descopreau genunchii de alabastru. Ascultam vorb ria lor zgomotoas şi râsul loră ă tachin tor. Sorbeam fumul focurilor dep rtate şi usturoiul şi vinul din respira ia oamenilor mei.ă ă ţ

Dar natura Dumnezeului Necunoscut, ceea ce era cu adev rat, nu am descoperit, decâtă dup ce am observat via a în mersul ei şi dup ce m-am gândit. Din aceste observa ii şi din acesteă ţ ă ţ reflexii am conchis c Dumnezeul Necunoscut era diferit de zeii crea i de gândirea alterat a omului.ă ţ ă

Am în eles c , zeii oamenilor nu erau decât personificarea lucrurilor de temut sauţ ă respectate, c adev ratul Dumnezeu este esen a care între ine şi permite omului s creeze şi să ă ţ ţ ă ă joace serios iluziile pe gustul lui, pe care le va reg si în ziua în care va reveni în aceast lume pentruă ă o nou primavar , o nou via . Am în eles c era în puterea for ei vitale în indestructibilitatea careă ă ă ţă ţ ă ţ se g sea în Dumnezeul Necunoscut.ă

Si cine era Dumnezeul Necunoscut? Era eu … dar de asemenea p s rile în cuiburile lor deă ă noapte, chiciura pe trestii, cerul de diminea şi cerul de sear . Este Soarele şi Luna, râsul copiilor,ţă ă genunchii de alabastru şi apa cristalin , mirosul de usturoi, de pielarie şi aram . Mi-a trebuit timpă ă pân am în eles, cu toate c erau mereu în fa a ochilor mei. Dumnezeul Necunoscut nu era, mi-amă ţ ă ţ zis eu, nici dincolo de Soare, nici dincolo de Luna - era peste tot în jurul meu.

La naşterea acestui nou mod de fi, am îmbr işat via a şi mi-a pl cut s o fac, c ciăţ ţ ă ă ă descoperisem un ideal. Am în eles c via a nu este numai moarte şi duhoare de r zboi - c ea era cuţ ă ţ ă ă mult mai mult decât ceea ce percepusem pân atunci. Aceast descoperire este aceea care, în aniiă ă urm tori, mi-a permis s în eleg de asemenea c omul era crea ia suprem , c ci dac Soarele îşiă ă ţ ă ţ ă ă ă continua drumul s u pe firmament, atunci când omul murea, era numai pentru c nici nu se gândeaă ă s moar . Soarele nu ştia decât un singur lucru - ă ă a fi.

Ziua în care prin observa ie şi prin gândire am în eles cine este Dumnezeul Necunoscut,ţ ţ ceea ce EL era, mi-am spus c eu nu vreau s pier şi s mor ca b trâna femeie. Mijlocul existaă ă ă ă desigur, mi-am zis eu pentru a ajunge s fii veşnic ca Soarele.ă

Rana mortal din corpul meu s-a vindecat, nu mai aveam alt treab decât aceea de aă ă ă privi, aseza i pe un platou, armata mea devenea leneş şi gras . ţ ă ă Într-o zi, când priveam spre orizont şi contemplam contururile fantomatice ale mun ilor şi v ilor neexplorate, am f cut aceast reflexie.ţ ă ă ă S fii Dumnezeul Necunoscut, for Vital , a ce poate s semene ? ă ţă ă ă Si cum aş putea eu avea parte de aceast esen care exist vesnic?ă ţă ă

In acel moment anume vântul îşi b tu joc de mine şi insulta lui dep şea limiteleă ă suportabilului, Îmi ridica mantia lung , ca a unui rege, pân deasupra capului. Era o situa ie penibil ,ă ă ţ ă nu prea indicat pentru un cuceritor! Dup aceea, ridica o coloan de praf din p mântul al turat deă ă ă ă ă culoarea sofranului. Ea se ridica exact lâng mine pân în înaltul cerului. Apoi fiind un momentă ă distrat, vântul se linişti şi f cu s cad pe mine tot praful.ă ă ă

Vântul se puse din nou s sufle, dar pu in mai departe. L-am auzit mugind prin canion,ă ţ acolo unde curgea un râu şi apoi mai departe în minuna ii m slini care-şi schimbau culoarea de la unţ ă verde deschis la argintiu. El ridic fusta unei frumoase tinere fete pân la talie şi ea începu să ă ă chicoteasc . El smulse p l ria de pe capul unui b ie el şi el fugi s -şi prind p l ria.ă ă ă ă ţ ă ă ă ă

I-am cerut vântului s revin , dar el s-a ab inut, se mul umea s râd în rafale prină ă ţ ţ ă ă canion. I-am trimis ordine, pân când mi-am învine it obrajii. Degeaba. A revenit doar când mă ţ ă g seam întins pe spate şi îmi mângâia obrazul. Aceasta este libertatea, mi-am zis.ă

Dac nu era nimeni s mi se par demn de a servi de ideal, vântul în schimb mi se p reaă ă ă ă prin comportamentul lui. Nimeni nu poate vedea vântul, totuşi când vine peste tine cu furie, te

7


copleşeşte. Si oricât ai fi de puternic sau glorios, nu-i po i declara r zboi. Ce îi po i face? S -l tai cuţ ă ţ ă sabia? S -l despici cu securea? S -l scuipi? Va continua s sufle şi- i va trimite scuipatul în obraji.ă ă ă ţ

In afar de vânt, m gândeam eu, mai poate fi ceva care poate da omului atâta libertateă ă de mişcare, atâta putere care poate în întregime s scape naturii limitate a omului? Cine poate s -iă ă permit acestuia s fie peste tot şi în acelaşi timp s nu moar niciodat ? ă ă ă ă ă

In ochii mei, vântul era o ultim esen , deoarece el subzista mereu, aceast mişcare f ră ţă ă ă ă piedic venind de hac oricui, neavând nici frontier , nici form ; aşadar, iubind explorarea şiă ă ă aventura; în aşa fel c el este desigur cel mai asem n tor de esen a Vie ii, de Dumnezeu. Si vântulă ă ă ţ ţ nu judeca omul şi nici nu-l p r seste. Când îl chemi, el vine la tine, din dragoste. Este ceea ceă ă trebuie s fie un ideal. ă

Astfel am dorit s devin vântul. Am început s -l contemplu, s îl observ cu aten ie. ă ă ă ţ Era idealul meu. Eu vântul vroiam s fiu. Si toate gândurile mele tindeau spre aceast devenire.ă ă Contemplam vântul, m fortam s m acord cu uşurin lui, cu conturile lui insesizabile, cuă ă ă ţă inconsisten a lui.ţ

Am devenit vântul abia dup 6 ani. 6 ani s-au scurs de când cu rana mea. Seara, mă ă duceam s m asez pe un platou mai lateral, priveam Luna, dulcea sa paloare şi eram atent la vânt.ă ă Si, veni ziua când m-am reg sit foarte sus la cer, într-un mod cu totul neaşteptat. Mi-au trebuită câteva clipe ca s în eleg c eram afar din corp. Când l-am v zut pe acesta, departe sub mine, peă ţ ă ă ă platou, extrem de mic, frica intr în mine (n-am cunoscut frica din ziua în care un adversar mi-aă implantat sabia în corp). Ea a fost cea care m-a f cut s m reintegrez în corp. ă ă ă

Când am deschis ochii o sudoare în acelaşi timp rece şi cald picura pe fruntea mea -ă pentru a în elege c am fost plecat afar din închisoarea învelişului meu.ţ ă ă

Dar foarte curând, frica ced locul unei exalt ri, în fa a dovezii c am devenit vântul. M-ă ă ţ ăam ……………. Dumnezeu-Izvorul, Puterea, Cauza, Vântul. Nu voi uita niciodat aceste minuteă extraordinare în care am fost harul şi frumuse ea şi via a abundent a vântului şi am dedus c dacţ ţ ă ă ă am putut s devin vântul era numai din motivul hot rârii în privin a idealului meu, pentru a fi ştiut să ă ţ ă men in clarviziunea acestuia în spiritul meu.ţ

Ziua urm toare, seara, m-am dus din nou în locul meu solitar, şi îmi imaginam devenindă vântul cu bucurie şi exuberan , dar nimic nu se produsese. ţă De nenum rate ori mi-am dat ostenealaă s devin vântul. ă Stiam sigur c experien a mea n-a fost produsul imagina iei mele. Ea mi-a permisă ţ ţ s v d lucrurile dintr-o perspectiv diferit . Am evoluat în cer în felul cum ar face un porumbel, ună ă ă ă vulture şi mi-am v zut bietul corp culcat sub mine.ă

Nu mai vroiam nimic, nu mai doream nimic, nu aveam decât un singur gând: s redevină acea libertate pe care am cunoscut-o. Dar, în ciuda tuturor sfor rilor mele, în ciuda tuturorţă transpira iilor mele ce se rev rsau din corp (şi de nenum rate înjur turi), nu m-am mai dus nicaieri.ţ ă ă ă Am r mas în corpul meu şi aceast îmi p ru mai greu ca niciodat c ci acum aveam mai bineă ă ă ă ă conştiin a greut ii lui. Totuşi, nu m-am îndep rtat de idealul meu. Si nici nu voi uita ceea ce amţ ăţ ă resim it în clipa în care, de acolo de sus, mi-am aruncat ochii asupra bietului meu corp.ţ

N-am mai redevenit vântul decât dup mult vreme dup aceea - numai dup 2 ani,ă ă ă ă socotind dup notiunea voastr de timp. Si de data aceasta nu a fost contemplând vântul, ci într-ună ă moment în care m-am l sat într-un somn reparator. Tocmai adusesem laude Soarelui, prafuluiă asem n tor cu sofranul, Lunei, stelelor, mirosurilor delicate de iasomie - pe toate acestea le-amă ă l udat. ă Si cum am închis ochii, m-am simtit din nou evoluând în cer, ca vântul!

Dupa ce am înv at bine cum s -mi p r sesc corpul, am început s înv evaluareaăţ ă ă ă ă ăţ distan elor - lung ucenicie. ţ ă Dar veni ziua în care unul din oamenii mei s-a g sit într-o situa ieă ţ periculoas . El c zu de pe cal şi piciorul îi r m sese în scar . Gândul meu plec la el şi îndat amă ă ă ă ă ă ă fost acolo, eliberandu-i c lcâiul captiv. ă M-am ridicat deasupra lui şi i-am urat: Noroc. Dar el a crezut c a visat!ă

Timp de mul i ani am c l torit cu gândul în alte lumi şi pe lâng alte entit i. Am v zutţ ă ă ă ăţ ă civiliza ii (n scându-se) în zorii lor şi viitorul lor şi vie i înc necunoscute de ele. Reusesc s anulezţ ă ţ ă ă timpul în c l toriile mele, pentru a înv a c entitatea se g seşte în locul precis unde gândeşte. ă ă ăţ ă ă Si ce deveni de atunci strategia cuceririlor? Eram un adversar de temut, c ci ştiind s citesc gândurileă ă inamicilor mei, eu îi invingeam pe to i prin inteligen . Nu mai desf ceam împ r iile, le l sam s seţ ţă ă ă ăţ ă ă desfac singure.ă

Incetişor, aceasta a durat mai mul i ani, în timp ce gândul la idealul meu deveni for vieţ ţă a celulelor învelişului meu, sufletul meu schimb cu încetul programarea acestuia ridicândă intensitatea vibratorie, atât de mare îmi era dorin a! De asemenea, mare era şi senin tatea în fa aţ ă ţ vie ii de aici înainte. Si aceasta se propaga în întregul meu corp, f cându-l dup m sur mai uşor şiţ ă ă ă ă

8


mai luminos. Oamenii mei v zându-m , îmi spuneau: “Este o aur în jurul corpului st pânuluiă ă ă ă nostrum”. Si era adev rat! Vibra iile corpului s-au accelerat. Corpul meu nu mai vibra ca material ciă ţ ca lumin , de unde şi aura ce emana din corpul meu.ă

Cu timpul, corpul meu deveni transparent astfel c într-o sear m-am ridicat pân laă ă ă Lun . Reuşind s -mi intensific vibra iile corpului - aceast a reuşit s vibreze atât de intens câtă ă ţ ă ă lumina - am c l torit cu, şi numai cu gândul. Eram în culmea bucuriei c ci niciodat înc nu s-a auzită ă ă ă ă vorbind de o asemenea antrepriz ! ă Cu toate acestea am revenit, dorind s verific dac voi reuşi să ă ă reproduc experien a. ţ Si am reuşit de multiple ori, 63 de ori înainte de ultima mea ascensiune. Actul ascensiunii deveni pentru mine la fel de natural cum este pentru voi respira ia.ţ

Devenind vântul, am în eles în ce m sur am tr it în limitare şi cât de libere suntţ ă ă ă elementele. Am devenit inima unei puteri în mişcare, unei puteri de neîmblânzit, o mişcare s lbatică ă şi liber - nesupus greut ii, m surii şi timpului. Am devenit o for invizibil f r form , lumină ă ăţ ă ţă ă ă ă ă ă pulsând care nu seac . In acest stare puteam s m mişc în toat libertatea prin v i şi vâlcele şiă ă ă ă ă ă şan uri, pe mun i, pe oceane şi printre nori f r ca nimeni s m z reasc . Ca şi vântul aveamţ ţ ă ă ă ă ă ă puterea s fac frunzele s se încline spre argintiu, s scutur arborii foarte viguroşi, s p trund înă ă ă ă ă pl mânii unui bebeluş, apoi în gura unui îndr gostit, apoi s m întorc c tre nori ca s -i gonescă ă ă ă ă ă înaintea mea.

Când am devenit vântul, am în eles cât era omul de neînsemnat şi neputincios înţ neştiin a lui despre el însuşi şi cât de puternic devine prin cunoaştere.ţ

Am înv at c omul devine ceea ce are în vedere s devinăţ ă ă ă. Dac îşi repetă ă suficient de mult timp c este un mizerabil neputincios, el devine mizerabil şi neputincios. Dac ,ă ă dimpotriv , îşi spune c este st pânul vântului, el devine st pânul vântului, cum eu însumi amă ă ă ă devenit şi dac îşi spune s fie Dumnezeu, el va deveni Dumnezeu.ă ă

Când am înv at aceste lucruri, am început s -i înv pe fra ii mei mult iubi i despreăţ ă ăţ ţ ţ Dumnezeul Necunoscut Izvorul a toat via a. ă ţ Apoi a sosit timpul când am împlinit tot ceea ce îmi propusesem s împlinesc. Atunci am plecat şi am traversat Indusul. Si acolo, pe partea cealalt aă ă fluviului, la poalele unui munte eu comunicam cu poporul meu şi aceast comunicare s-a prelungită timp de 120 de zile. îi îndemnam s recunoasc adev rul acestor înv minte, le-am spus c erauă ă ă ăţă ă de inspira ie divin , c izvorul era Dumnezeu, creatorul nostru al tuturor, nu eu însumi. În sfârşit, caţ ă ă s m cread m-am în l at binişor deasupra lor. ă ă ă ă ţ Femeile ipau de mirare, solda ilor le sc paserţ ţ ă ă sabiile din mâini de stupefac ie. Dup aceea i-am îndemnat pentru ultima oar s înve e cum eu amţ ă ă ă ţ înv at s devin ceea ce eu însumi am devenit, fiecare dup calea care îi este proprie. ăţ ă ă Dup care, le-ăam spus, “bun r mas !”,Şi m-am ridicat la cer.ă

Meditând asupra elementelor vie ii, dup mine mai puternice, mai inteligente decât omul,ţ ă şi care coexistau în pace lâng el şi în ciuda lui, am descoperit pe Dumnezeul cel Necunoscut.ă

Dac -l întrebi pe om “Cum trebuie s ar t?”, “In ce trebuie s cred?”, “Cam cum trebuieă ă ă ă s tr iesc?”, dac o faci vei muri. aceast ă ă ă ă este un adev r. Du-te mai degrab c tre vânt şi spune-iă ă ă lui: „D -mi cunoaşterea. F -m receptiv şi înva -m “ şi vântul îşi va tremura frunza schimbând-oă ă ă ţă ă din verde olive la argintiu şi te va plimba prin canioane. Va râde cu tine, cu toat libertatea.ă

Mare a fost norocul meu de a fi înv at de c tre elementele vie ii. Soarele nu m-aăţ ă ţ blestemat şi Luna nu mi-a spus s fiu aşa sau pe dincolo. Mai mult, elementele vie ii nu-mi înapoiauă ţ imaginea eşecului.Chiciura şi roua, mirosul ierbii, insectele zburând de ici colo, ip tul pi igoiuluiţ ă ţ sunt esen e simple care nu m-au dus nicioadat în eroare. Ceea ce era minunat cu ele este c înţ ă ă simplitatea lor şi constan a lor n-au avut nici o preten ie de la mine. ţ ţ Soarele nu m privea cuă condescenden spunându-mi „Ramtha dac vrei s m cunoşti, trebuie s m admiri“. Nici Lunaţă ă ă ă ă ă nu-mi spunea: „E timpul s te trezeşti ca s -mi admiri frumuse ea!“. ă ă ţ Soarele şi Luna erau acolo de fiecare dat când ridicam capul ca s le privesc.ă ă

Am fost înv at ceea ce era constant, f r judecat şi uşor de în eles. Astfel am sc pat deăţ ă ă ă ţ ă gândul alterat al omului - de ipocrizia lui, de dogmele sale, de supersti iile lui de Dumnezeii lui cuţ multe fe e pe care trebuia mereu s -i potoleşti (linişteşti). aceast este motivul pentru care amţ ă ă înv at f r greutate într-o singur existen pe acest plan ceea ce marea majoritate a oamenilor n-ăţ ă ă ă ţăau habar - pentru c încearc s -l descopere pe Dumnezeu dup ceea ce în eleg al ii. Ei îl cautp peă ă ă ă ţ ţ Dumnezeu prin autoritatea guvernamental sau bisericeasc , sau în istoria pe care nu se ştie cine aă ă scris-o, nici de ce a fost scris . Credin ele, ştiin a, vie ile oamenilor sunt bazate pe postulate, careă ţ ţ ţ via dup via apar greşite. Deşi cu toat poticneala din pricina gândirii greşite, omul seţă ă ţă ă înc p âneaz în ipocrizia ce nu-l poate duce decât la moarte.ă ăţ ă

Am înv at tot ceea ce am vrut s înv . Am reuşit s înving greutatea corpului şi săţ ă ăţ ă ă devin fluiditatea gândirii. Astfel, am cunoscut ce este Dumnezeu în esen a lui. Am înv at s mţ ăţ ă ă

9


identific cu puterea şi majestatea vântului. Toat inteligen a c p tat în exterior o aplicam mieă ţ ă ă ă însumi. Atunci via a mea deveni plin , pacea cobora peste mine, am crezut mai tare în inteligen şiţ ă ţă astfel am putut deveni una cu Dumnezeul Necunoscut.

S recunosc c nu vântul am devenit, ci idealul pe care îl reprezenta pentru mine. Deă ă acum înainte eu sunt st pânul, eu comand, c ci am devenit principiu de libertate, omniprezen şiă ă ţă unitate. Devenind acest principiu am putut în elege Dumnezeul Necunoscut, tot ce este El şi deţ asemenea ceea ce nu este. Voiam s în eleg şi prin voin a mea g seam r spunsurile care îmi m reaă ţ ţ ă ă ă în elegerea.ţ

Am fost Ram cuceritorul. Am devenit Ram Dumnezeul. Am fost barbar, am devenit Dumnezeu. Am devenit gra ie unui lucru în acelaşi timp foarte simplu şi foarte profund. Ceea ce vţ ă înv este exact ceea ce am invatat.ăţ

CAPITOLUL 2IN TIMP CE ERA I POPORUL MEU. Ţ

CEI CE SE DEDAU ADORARII, TREBUIE SA STIE CA ASTFEL DECID DE A RENUNTA LA IDENTITATEA LOR SI SE PIERD VIE I INTREGI, ÎN CEA A ALTUIAŢ

Pe vremea când o parte din voi f cea i parte din poporul meu, este de atunci extrem deă ţ mult vreme, am trecut peste continente şi am asediat tirani notorii. În timpul asprelor b t lii, aă ă ă marşurilor lungi în ri necunoscute, traversarea m rilor amenin ate cu vânturi biciuitoare, voi to iţă ă ţ ţ a i câstigat recompense în numele libert ii - c ci a i trecut grani ele fricii extreme. Dup pace a iţ ăţ ă ţ ţ ă ţ ajuns în ara în care avea s devin pentru voi o nou patrie, era i foarte curajoşi, dar şi tot atât deţ ă ă ă ţ obosi i, încât a i sim it nevoia s v aseza i s îns mân a i câmpurile, s recolta i, s creşte i copii şiţ ţ ţ ă ă ţ ă ă ţ ţ ă ţ ă ţ animale. A i cunoscut pacea, fructul marilor frici cucerite. Lucrurile ob inute la sfârşitul acestei lungiţ ţ c l torii valorau din plin aventura întreprins , departe de ara voastr de baştin şi o nouă ă ă ţ ă ă ă dimensiune a inteligen ei.ţ

Când eram pe punctul de a v p r si, aducea i pe lume copii, f cea i umile bordeie,ă ă ă ţ ă ţ lucra i p mântul, mânca i bine şi v desf ta i cu dulcea a dimine ii şi pacea serii. Aceasta eraţ ă ţ ă ă ţ ţ ţ recompensa voastr .ă

Voi lucra i ca s v aseza i în noua via în aşa chip, încât pentru mine veni timpul s plecţ ă ă ţ ţă ă spre via a mea. C ci ceea ce era pace pentru voi, nu era în ochii mei decât mul umire. Si spre ceeaţ ă ţ ce plecam, care era casa mea cum am spune, avea pentru mine numele de Dumnezeul Necunoscut. Era Dumnezeul Suprem de neatins, misterul ultim, cauza tuturor lucrurilor.

Mi-am luat ramas bun de la voi într-o splendid diminea , dup un adio mişc tor, dară ţă ă ă scurt. Voi trebuia s v ocupa i de copii, de cultivarea p mântului, de creşterea animalelor. În timpă ă ţ ă ce eu m duceam s m întâlnesc cu Tat l, pe care l-am c utat neîncetat şi l-am descoperit într-ună ă ă ă ă loc prestigios - acela al cunoaşterii. Cu siguran aceast era destinul meu, c ci n-am avut dorin aţă ă ă ţ altui lucru.

Fiecare din voi revine în acest lume de nenum rate ori. Si în fiecare via voi progresa iă ă ţă ţ în în elegerea voastr . În prezent, mul i dintre voi caut cunoasterea. În prezent voi c uta i aceastaţ ă ţ ă ă ţ în elegere de care mie îmi era atât de foame şi pe care mi-am însuşit-o.Voi a i avut locuin e. Voi a iţ ţ ţ ţ transmis în lume pre ioasa voastr s mân . A i cunoscut totul, a i experimentat totul. În prezent,ţ ă ă ţă ţ ţ sunte i gata s înv a i ceea ce pân acum nu putea i înv a, priorit ile voastre fiind diferite. Astfel,ţ ă ăţ ţ ă ţ ăţ ăţ din dragoste pentru voi şi pentru întreaga umanitate, am revenit printre voi ca s v înv , aşa cumă ă ăţ v-am promis odinior . Si v voi înv a în felul marilor Inv tori, dar m aştept din partea voastr să ă ăţ ăţă ă ă ă face i ceea ce sim i i voi c este drept pentru voi.ţ ţ ţ ă

Am revenit nu pentru a v povesti splendoarea din cealalt dimensiune, ci ca s v ajută ă ă ă s o deosebi i voi înşiv ; nu pentru a v ine discursuri filozofice, ci pentru a descifra înv minte ceă ţ ă ă ţ ăţă sunt adev rate şi proprii fiin ei interioare, în aşa fel încât sufletele voastre s v îndemne să ţ ă ă ă redeveni i principiul divin. Ca ras de entit i divine, este absolut necesar ca s lua i din nouţ ă ăţ ă ţ cunoştin cu natura divin a noastr a tuturor. Prin puterea fiin ei mele şi din dragoste pentru voi,ţă ă ă ţ v voi înv a cum am f cut-o pentru mine însumi, s v întoarce i la m re ia şi la Gloria voastr . Siă ăţ ă ă ă ţ ă ţ ă în bucuria voastr voi râde cu voi. Si în lacrimile voastre voi gr bi vântul spre voi spre a uscaă ă lacrimile.

Prin înv tura pe care v-o dau ve i înv a s redeveni i st pânii gloriei ce era i laăţă ţ ăţ ă ţ ă ţ începutul remarcabilei c l torii. Ve i înv a s nu asculta i decât de vocea interior şi nu ve i maiă ă ţ ăţ ă ţ ă ţ merge decât pe c rarea bucuriei. Ve i înv a s resim i i lucrurile în profunzime pentru a v însuşiă ţ ăţ ă ţ ţ ă comoara cea mai autentic din acest plan, s cunoaşte i emo ia. Si s-ar putea ca dragostea în voi să ă ţ ţ ă

10


fie atât de mare, încât s -l distinge i pe Dumnezeu în orice persoan , aşa cum l-a i deosebit în voi, şiă ţ ă ţ c îi ve i iubi pe to i aşa cum v iubi i pe voi. Apoi, dup ce v-am instruit atât de adânc, ve i fiă ţ ţ ă ţ ă ţ fiecare ca o lumin de mare str lucire pentru ceilal i, din cauza imaginii radioase a dragosteiă ă ţ aproapelui.

Aceast înv tur nu a izvorat din în elegerea lui Dumnezeu în sens religios, c ci religiileă ăţă ă ţ ă sunt dogmatice, restrictive şi gata de a judeca. Eu nu sunt un instructor religios, c ci bisericile suntă cauza multor dezbin ri şi de mari suferin e pe acest plan. Înv tura mea nu recl deşte numaiă ţ ăţă ă ştiin a, ci implic înv are, experimentare, iubire. Eu v iubesc şi prin dragostea mea v voi înv aţ ă ăţ ă ă ăţ s -l cunoaste i pe Dumnezeu şi s deveni i o infinitudine din El.ă ţ ă ţ

Inv tura mea este scutit de legi. Nu socotim legi, c ci legile sunt limit ri şi piedici laăţă ă ă ă libertate. V voi înv a numai despre Dumnezeu şi despre alegeri. Eu sunt în acest lume pentru aă ăţ ă deschide uşile unei cunoaşteri l rgite, astfel ca voi s v pute i realiza în alegerea voastr pe acestă ă ă ţ ă plan ca s pute i în elege c via a voastr nu este limitat la acest plan, ea exist şi pe alte planuriă ţ ţ ă ţ ă ă ă şi în numeroase alte locuri.

In sfârşit, eu sunt în acest lume pentru a v ajuta, voi care sunte i sclavii fricii şi prinşi înă ă ţ capcana fabricat de gândurile voastre, s descoperi i o nou perspectiv , aceea a gânduluiă ă ţ ă ă iluminat, a destinului nelimitat, a vie ii nelimitate. Aceasta v voi înv a astazi, în m suraţ ă ăţ ă receptivit ii şi în m sura dorin ei de a o tr i. V voi face s iesi i din EUL vostru îngr dit ca s văţ ă ţ ă ă ă ţ ă ă ă conduc la m re ia voastr . În aşa fel ca lumina din voi, lampa interioar s str luceasc cu maiă ţ ă ă ă ă ă mult sclipire. Nu v cer nimic altceva decât s fi i voi înşiv . Dar o mare majoritate din cei careă ă ă ţ ă sunte i aici nu mai şti i cine este acel “voi”. V voi ajuta s -l redescoperi i. Si când ve i fiţ ţ ă ă ţ ţ redescoperit acest Sine, nu ve i mai vrea niciodat s -l pierde i. Atunci ve i fi st pâni în adev rulţ ă ă ţ ţ ă ă vostru şi liberi s tr i i dup destinul vostru.ă ă ţ ă

Am hot rât s revin la voi în invelişul unei femei care în timpul dinainte a fost fiica meaă ă iubit . În via a mea de pe acest plan n-am fost c s torit niciodat , dar în timpul lungului nostruă ţ ă ă ă marş, numeroase entit i mi-au d ruit copii lor în semn de recunoştin . Ciobanii îmi d ruiau brânza,ăţ ă ţă ă viticultorii îmi d ruiau vin. Si erau al ii pentru care recompensa recompenselor erau darul copiilor, şiă ţ ei îi ofereau la casa lui Ram. Eu, o entitate care n-am cunoscut niciodat femeie, aveam copii maiă mul i decât oricare din cunoştin ele mele. Si copiii erau pentru mine mostre de înv tur , c ci înţ ţ ăţă ă ă inocen a şi puritatea spiritului lor, tr iau un adev r de o extrem simplitate.ţ ă ă ă

Fata mea era unul din aceşti copii. Si-mi era foarte drag . ă Copila, ea nu voia s fie caă celelalte fete de vârsta ei, voia s mearg la r zboi. S fie femeie, s eas şi s aib ocupa ii deă ă ă ă ă ţ ă ă ă ţ femeie, nu o atr geau.(cu mult mai târziu ea avea s în eleag r zboiul). Ea m iubea din toată ă ţ ă ă ă ă inima ei şi nu voia decât un lucru: s înve e, ceea ce m facea s-o admir.ă ţ ă

In ziua în l rii mele am promis fetei mele c voi reveni. Fiica mea a tr it multe vie i şi aă ţă ă ă ţ pierit şi de foc şi de sabie, şi a trebuit s îndure şi foamea; toate acestea din pricina a ceea ce ştiaă ea c este în adevar. În pofida tuturor acestor vie i, ea se transforma, devenind nobila creatur careă ţ ă în cele din urm tr i realitatea cu umilin . De altfel, din pricina umilin ei ei am putut reveni înă ă ţă ţ aceast lume şi s -i reamintesc moştenirea pe care ea şi voi a i uitat-o altadat . Astfel ea serveşteă ă ţ ă lumea. Pentru ea, ca şi pentru voi to i, promisiunea mea s-a împlinit.ţ

Am venit la fata mea în mijlocul vie ii ei, la o vârst când evenimentele de genul acestuiaţ ă în general nu se produc. Cum era scrupuloas , cinstit şi inocent , şi nu se aventura în credin eă ă ă ţ extravagante, am ales-o pentru aceast misiune şi am înv at-o timp de mai mul i ani ceea ce înă ăţ ţ momentul de fa v înv pe voi. Aceast treaba am f cut-o în secret, pân ce cunoaşterea şiţă ă ăţ ă ă ă în elegerea ei s-au dezvoltat suficient.ţ

Am hot rât s m adresez vou prin ea, aceasta pentru c voi sunte i înclina i s adora iă ă ă ă ă ţ ţ ă ţ imagini, punându-i pe cei ce le reprezint deasupra voastr . Pentru cei ce vin s m asculte, n-amă ă ă ă nici corp de adorat, nici picioare de s rutat. Si fata, cu siguran , nu va admite s i le s ruta i pe aleă ţă ă ă ţ ei, întrucât îi apar in. Plecând de la idea aceasta, ei nu vor avea nici imagine pentru a-şi aminti s oţ ă aga e la gât sau pe perete sau s o sculpteze în piatr . În acest loc nu ve i înv a s m adora i, ve iţ ă ă ţ ăţ ă ă ţ ţ înv a s iubi i şi s adora i din plin ceea ce voi sunte i şi aceast minunat esen care doarme înăţ ă ţ ă ţ ţ ă ă ţă voi, pe care o numim Dumnezeu Atotputernicul.

Eu nu sunt diferit de voi. Nimeni, fie din lumea vizibil sau invizibil nu v esteă ă ă superior. Si nimeni nu v este inferior. În Imp r ia lui Dumnezeu to i suntem egaliă ă ăţ ţ .

Celor dintre voi ce doresc s urmeze pe cineva şi s -l adore sau s ac ioneze mai mult înă ă ă ţ afara lor, decât înl utrul lor, aş vrea s le spun c nu corespund aştept rilor lor. Eu sunt în această ă ă ă ă lume pentru a v ajuta pe fiecare s devin st pân în adev rul s u, dup a sa în elegere. Atâta timpă ă ă ă ă ă ă ţ cât ve i sta s adora i ceva în afara voastr , indiferent ce ar fi, pentru a-l servi şi a-i d rui timpulţ ă ţ ă ă

11


vostru, nu ve i putea exprima sublima frumuse e ce sunte i şi nici nu ve i putea deveni cu adev ratţ ţ ţ ţ ă liberi.

Numai voi singuri pute i fi cel sau cea care v pute i iubi mai mult. ţ ă ţ Voi însiv pute i fi celă ţ mai bun prieten şi profesor. Niciodat nici o voce nu va putea s v instruiasc mai bine decât aă ă ă ă voastr . Ceea ce sunte i ast zi este în m sur s r spund nevoilor voastre de totdeauna. Dar dacă ţ ă ă ă ă ă ă ă continua i s c uta i în afara voastr s g si i c r ri sau entit i de adorat, niciodat nu ve i deosebiţ ă ă ţ ă ă ă ţ ă ă ăţ ă ţ adev rata slav a lui Dumnezeu. Nu ve i putea realiza divinitatea voastr , iluminarea voastr ,ă ă ţ ă ă dezvoltarea voastr , decât prin voi însiv şi dragostea declarat pentru voi însiv . Nu este decât ună ă ă ă drum care duce la pace, la bucurie, la plenitudine, şi el const în a se adora şi a se iubi pe sine însuşiă - c ci aceasta înseamn s -l iubeşti pe Dumnezeu, şi aceast dragoste trebuie s fie mai mare decâtă ă ă ă ă cea pe care o purta i altcuiva, c ci numai o astfel de dragoste v va da perseveren a necesarţ ă ă ţ ă pentru a putea îmbr işa întreaga omenire.ăţ

Astfel, eu, Ramtha, nu pot fi pentru voi un model ideal. Voi nu pute i în elege misterul ceţ ţ sunte i voi, prin mine, numai prin ştiin . Aceast înv are propune ca voi s v inocula i atât prin aţ ţă ă ăţ ă ă ţ şti, cât şi prin experien , o cunoaştere atât de puternic s descoperi i Dumnezeul Necunoscut peţă ă ă ţ care-l c uta i, sunte i voi. Aceasta este o c l torie care poate fi întreprins numai de voi însiv , c ciă ţ ţ ă ă ă ă ă are leg tur numai cu via a voastr . Inv tor sunt, dar nu ideal! Dac ve i g si drumul spre acestă ă ţ ă ăţă ă ţ ă înv mânt, cu siguran mi-ar face pl cere, dar nu este vorba de a ne opri asupra acesteiăţă ţă ă descoperiri.

Tot ceea ce este de înv at, tot ceea ce este în eles se va manifesta în via a voastr , înăţ ţ ţ ă aşa fel încât ve i în elege c nu este vorba despre filozofie, ci de o sublima realitate. Si la fiecareţ ţ ă manifestare ve i creşte şi v ve i înt ri - lumina voastr , calmul vostru, simplitatea voastr vor fiţ ă ţ ă ă ă m rite - şi în simplitatea voastr ve i descoperi vântul, şi aceast puternic esen va fi pentru voiă ă ţ ă ă ţă ocazie de elevare.

Voi to i a i fost entit i sub tutel , o tutel care v era impus de fric - tot timpul.ţ ţ ăţ ă ă ă ă ă Cunoaşterea este cea care desfiin eaz frica, în aşa fel c nimeni nu va mai poate spune şi ve i fiţ ă ă ţ liberi s tr i i în întregime cum în elege i. Cu cunoaşterea vine şi libertatea - ea v elibereaz pentruă ă ţ ţ ţ ă ă totdeauna. Cu cât ve i medita mai mult asupra acestor înv minte, cu cât le ve i pune în aplicare şiţ ăţă ţ ve i face experien a, cu atât mai mare vor fi libertatea şi bucuria voastra.ţ ţ

Intr-o zi, în aceast via sau într-una viitoare, locul în acest via va p rea c nu maiă ţă ă ţă ă ă are nimic de oferit, c ci când ai gustat tot ce- i poate oferi, atât încât s sim i un mare gol în tine, oă ţ ă ţ chemare imperioas , o nevoie imperioas de a deveni toate lucrurile. Atunci, la rândul vostru, ve iă ă ţ aştepta clipele când v ve i putea aşeza pe un platou, în acel loc unde vântul este asemenea unoră ţ degete trecând cu for prin p rul vostru, de unde p s rile îşi iau zborul pentru cuiburi foarteţă ă ă ă îndep rtate şi de unde Soarele proiecteaz razele sale luminoase c tre cer. Si când, ca şi mine, a iă ă ă ţ “devenit”, c ci a deveni va fi pentru voi doar un capitol, v voi întâmpina în acel loc unde eu însumiă ă m-am dus. C ci uşa libert ii ce poart numele de cunoaştere, este acolo pentru voi care v-a iă ăţ ă ţ deschis spiritul şi în elegerea superioar dup care a i şi tr it-o desigur nu în exteriorul vostru, ciţ ă ă ţ ă în untrul vostru, şi aceast lume va lua sfârşit şi ve i pleca pentru o aventur minunat - aventurileă ă ţ ă ă de dincolo de acest plan sunt mai frumoase, mai spectaculoase decât imaginabilul; atât de maleabil a i devenit în corpul vostru de lumin , c ve i putea c l tori atât în spa iul exterior cât şi în spa iulţ ă ă ţ ă ă ţ ţ interior în orice loc doreşti s te duci.ă

V iubesc cu o dragoste profund . Dac nu v-aş iubi aşa, nu aş putea veni la voi aşa cumă ă ă o fac. Când ve i înv a s v iubi i cât v iubesc eu, ve i în elege adev rurile pe care v înv ; ve iţ ăţ ă ă ţ ă ţ ţ ă ă ăţ ţ în elege m re ia care sunte i într-adev r. Si va fi o zi mare şi glorioas .ţ ă ţ ţ ă ă

CAPITOLUL 3DUMNEZEU ESTE. DUMNEZEU VA IUBEŞTE CU O DRAGOSTE FOARTE MARE,

O DRAGOSTE DEPASIND INTELEGEREA, C CI EL ESTE VIATA CARE SUNTETI, PAMANTUL PEĂ CARE CALCATI, AERUL PE CARE-L RESPIRATI

Fra ii mei mult iubi i, mul i dintre voi a i înv at de secole c esen a numit Dumnezeuţ ţ ţ ţ ăţ ă ţ ă este un personaj sever şi de temut, gata de a judeca. Dar Dumnezeu cu siguran nu este nimic dinţă toate acestea. Dumnezeu care judec , care intimideaz , care persecut n-a existat niciodat , înă ă ă ă afar de spiritul şi inima omului. Omul a creat un Dumnezeu care condamn pe unii sau exalt peă ă ă al ii. Acest Dumnezeu este de la om, a fost creat de om, voin a omului.ţ ţ

Dumnezeul pe care-l cunosc, Dumnezeul pe care-l iubesc, care este for ce eman dinţă ă mine şi din împ r ia ce sunt, este un Dumnezeu al dragostei plenare, scutit de orice judecat . Elă ăţ ă

12


este numai aceasta. Dumnezeu v iubeşte cu o dragoste foarte mare, o dragoste ce dep seşteă ă în elegerea, c ci El este via a care sunte i, p mântul pe care c lca i, aerul pe care-l respira i. El esteţ ă ţ ţ ă ă ţ ţ culoarea pielii voastre, frumuse ea ochilor voştri, dulcea a mâinilor voastre. El este voi înşiv în oriceţ ţ ă moment al vie ii voastre, în toat gândirea, în toat fapta, pân la ungherele cele mai ascunse aleţ ă ă ă sufletului vostru.

Dumnezeu este o for care consum totul şi este totul. El este vântul ce sufl peste ape,ţă ă ă frunzele ce cresc şi apoi cad, simplitatea trandafirului, intens prin culoarea sa. Dumnezeu este îndr gostitul, înl n ui ii, copii care râd, p rul cu reflexe de miere. El este Soarele ce r sare, steauaă ă ţ ţ ă ă str lucitoare în noapte, Luna care merge pe cer în miezul nop ii. Dumnezeu este frumoasa insect ,ă ţ ă pas rea umil în zborul ei, neînsemnat şi umila rim . Dumnezeu este mişcare şi culoare, sunet şiă ă ă ă lumin . Dumnezeu este pasiune. Dumnezeu este dragoste. Dumnezeu este bucurie. Dumnezeu esteă tristete. Ceea ce este, tot ce este, este şi ceea ce numiti voi Dumnezeu Tat l, totalitatea Vie ii,ă ţ iubitorul de tot ceea ce exist Dumnezeu nu este un personaj aparte, aşezat pe un tron şi careă judec via a întreag . Dumnezeu este via a întreag fiecare moment ce bate. El este ceea ce esteă ţ ă ţ ă continuu, etern.

Crede i voi c via a v-a judecat vreodat ? Ea n-a f cut-o niciodat . C ci dac Dumnezeu,ţ ă ţ ă ă ă ă ă care este ceea ce voi sunte i, v-ar fi judecat pe voi sau pe oricine altcineva, cu siguran pe El însuşiţ ţă s-ar fi judecat! Si de ce inteligen a Suprem ar fi f cut asemenea lucru?ţ ă ă

For a Vital pe care voi o numi i Tat l, nu are facultatea de a judeca. C ci via a nu esteţ ă ţ ă ă ţ dotat cu personalitate, cu un egou capabil a percepe o parte din sine ca fiind ceea ce numim bună sau r u, drept sau greşit, perfect sau imperfect.ă

Dumnezeu, prin El însuşi, este complet lipsit de bine sau de r u. El este complet lipsit deă aspecte pozitive sau negative. El este total lipsit de perfec iune, c ci imperfec iunea impune limiteţ ă ţ Vie ii Sale debordante, tot timpul în mişcare, tot timpul în transformare. Dumnezeu este, atât. Mult-ţiubitul vostru P rinte (Tat ) nu este decât un lucru: ă ă este, ca astfel toate lucrurile s poat exprimaă ă via a care este Dumnezeu.ţ

Tat l nu vede nici r ul, nici greşeala: nu se vede decât pe El însuşi. Tat l nu vede eşecul,ă ă ă El vede doar Fiin a Sa în mişcare pentru totdeauna. Voi produce i florile Vie ii şi chiar lucruri careţ ţ ţ dezonoreaz , şi Tat l devine josnicia şi El devine florile, dar El nu judec niciodat încercând să ă ă ă ă în eleag ce este inferior şi ce este superior. El este şi atât. Este bine c este aşa, c ci dac ar fi cuţ ă ă ă ă adev rat acest Dumnezeu creat de om nimeni n-ar vedea vreodat ceea ce se cheam „Por ileă ă ă ţ Raiului”. Nimeni! C ci nimeni nu ar putea vreodat s satisfac aştept rile acestui Dumnezeu creată ă ă ă ă de om.

Dumnezeul pe care-l cunosc este f r limit . El este Fiin a Suprem , totalitateaă ă ă ţ ă neîmp r it a ceea ce este. Si ceea ce este numit Tat l, sunte i voi şi scena Vie ii unde v exprima iă ţ ă ă ţ ţ ă ţ Eul divin încarcat de sens. El v-a d ruit un Eu Unic şi liber arbitru ca, în fine, s pute i deveni ceea ceă ă ţ dori i s deveni i, ca voi s pute i percepe via a în care Dumnezeu este dup propria voastrţ ă ţ ă ţ ţ ă ă alegere. Si nimic din ceea ce a i f cut vreodat sau gândit, cât de dezgust tor sau jalnic sauţ ă ă ă minunat ar fi fost percep ia voastr , nu a ap rut lui Dumnezeu altfel decât în calitatea sa de a fi.ţ ă ă

Numai voi, prin atitudinile voastre sau acceptarea atitudinilor altora, voi v ve i fi judecat.ă ţ Numai voi a i hot rât c acel lucru este bun şi cel lalt r u, acel lucru drept şi cel lat nedrept; c ciţ ă ă ă ă ă ă pentru Tat l nimic nu este bun sau r u, drept sau nedrept. Orice lucru este parte din „a fi numită ă Dumnezeu – Atotputernic”. Dumnezeu v iubeşte cu o dragoste mare, profund , dep şind tot ce seă ă ă poate închipui, c ci El v-a acordat s crea i via a voastr în func ie de dorin ele voastre. Tat l v-aă ă ţ ţ ă ţ ţ ă iubit întotdeauna. El nu v poate percepe în alt mod, c ci ceea ce sunte i voi, aceea este şi El.ă ă ţ

Dar ce este Dumnezeu în forma Lui Suprem ? El este Gândire. Tat l este, dup oă ă ă în elegere largit , Gândire, c ci gândirea este ultimul creator a tot ceea ce este, ceea ce a fost şiţ ă ă care va fi vreodat . Gândirea este substan a din care toate lucrurile sunt create. C ci tot ceea ceă ţ ă exist are ca izvor ini ial Gândirea, suprema inteligen numit de spirit Dumnezeu.ă ţ ţă ă

V-a i întrebat voi vreodat ce asigur coeziunea lucrurilor, fiecare în desenul lui şi formaţ ă ă sa unic ? Este Gândirea, „lipiciul cosmic” numit iubire. Gândirea este cea care asigur coeziuneaă ă materiei. Este dragostea la cel mai înalt nivel (suprem) c ci toate lucrurile au fost mai întâiă concepute de gândire, care este Dumnezeu, şi este Dragostea Tat lui pentru gândire care ine laă ţ locul lor toate lucrurile.

Toate lucrurile, în elegând şi corpul vostru, datoreaz coeziunea lor lui Dumnezeu. Ceeaţ ă ce asigur coeziunea dintre celulele şi moleculele corpului vostru este iubirea admirabil şiă ă minunat a gândirii ce este într-adev r Dumnezeu. F r Gândire, corpul vostru nu ar exista, materiaă ă ă ă n-ar exista - nimic n-ar exista. Gândirea este cea care creeaz via a.ă ţ

13


Crede i voi c Dumnezeu, gândirea care men ine împreun şi leag toate - este o entitateţ ă ţ ă ă sever şi înfricoş toare? Nu, nu este. Tat l este bucurie plenar , c ci nu ştie a fi altceva. El esteă ă ă ă ă orice form de via vibrând în armonie unele cu celelalte, şi aceast vibra ie emite un sunetă ţă ă ţ comparabil cu un râs r sun tor. Dac ve i asculta intens, ve i auzi chiar şi muzica Tat lui, râsulă ă ă ţ ţ ă tat lui - un râs extrem de voios. Niciodat nu l-am auzit plângând.ă ă

In consecin , cine este Dumnezeu, cauza pre ioaselor voastre fiin e? Uimitoarea for deţă ţ ţ ţă Via , care curge prin mijlocul vostru, care v leag şi v uneşte pe to i, care este promisiunea vie iiţă ă ă ă ţ ţ dup aceast via şi eternitatea înaintea voastr ? Este Fiin a care este Gândire. Este via a careă ă ţă ă ţ ţ este continu . Este Fiin a care iubeşte tot ceea ce este. Este Fiin a care din iubire acord Vie iiă ţ ţ ă ţ fiin area (existen a). Este Fiin a care este bucuria total şi absolut . Iat care este moştenireaţ ţ ţ ă ă ă voastr şi destinul vostru.ă

Maestre: Ne inve i c Dumnezeu este calitatea de a fi toat via a. În acelaşi timp întrebuin ezi şiţ ă ă ţ ţ al i termeni, în afara termenului de „Dumnezeu” pentru a desemna for a şi Via a. Dar de ce foloseştiţ ţ ţ cuvântul „El” şi „Tata”? Aceste apela iuni aparent perpetueaz no iunea, nu numai a unei identit i,ţ ă ţ ăţ existând în afara noastr , dar şi un personaj masculin, ceea ce devine pu in o ofens pentru anumiteă ţ ă femei. Ramtha: Este necesar pentru educa ia întregii umanit i s folosim diferi i termeni care au servitţ ăţ ă ţ pentru a-l numi pe Dumnezeu. Altfel spus, trebuie s vorbim de Fiin în termeni pe care s -iă ţă ă în eleag to i. Cu toate c Fiin a a fost desemnat sub numele de „Tata” şi în consecin consideratţ ă ţ ă ţ ă ţă de genul masculin. „Tat l” nu este b rbat. ă ă Înc - omulă , adic individul de sex masculin, este Tat l;ă ă dar şi femeia este tot atât, c ci Tat l este într-adev r în acelaşi timp barbat şi femeie. Termenul deă ă ă „Dumnezeu” nu cuprinde apartenen a la un sex, înseamn „Inteligen Suprem ”. Cei care nuţ ă ţă ă în eleg termenul de „Fiin ”, au nevoie de cuvântul „Tata”. Cei care nu în eleg no iunea deţ ţă ţ ţ „Inteligen suprem ” au nevoie de cuvântul „Dumnezeu”.ţă ăMaestre (st pâne), c Dumnezeu este un tat , este un adev r pentru cel care sus ine aceast tez ,ă ă ă ă ţ ă ă ca cele ce spun c Dumnezeu nu este de sex masculin, este un adev r pentru acele femei în ochiiă ă c rora enun area contrar este un afront. A-l percepe pe Dumnezeu înseamn în toate cazurile a-lă ţ ă ă percepe în ceea ce este. Si aceast percep ie este întodeauna unic pentru fiecare entitate.ă ţ ă

[Adresandu-se celor care vin s -l asculte Ramtha foloseşte termenul „st pâne” c ci după ă ă ă p rerea lui ă „fiecare dintre noi este st pânul destinului sau, autorul vie ii sale, st pânulă ţ ă împ r iei sale”ă ăţ ]

Dumnezeu nu este un cuvânt, ci un sentiment care tr ieşte în fiecare. Si cu cât percep iaă ţ voastr despre Dumnezeu este mai nelimitat , cu atât ea va fi mai frumoas şi va r spândi maiă ă ă ă mult bucurie, c ci va fi capabil de a cuprinde mai bine emo ia numit Dumnezeu Atotputernicul.ă ă ă ţ ăR (adresându-se unei femei destul de în vârst , aşezat într-un fotoliu cu rotile).ă ă Dumneavoastra Doamn , care v deplasa i pe ro i de argint, ce spuneti?ă ă ţ ţM îl iubesc pe Dumnezeu, dar mi-e fric de moarte.ăR De ce?M Nu ştiu. Sunt incapabil s gonesc frica. M-am gândit, m-am gândit mult.ă ăR Credeti în Infern ?M DaR De aceea nu vre i s muri i, c ci vi se pare c acolo ve i merge.ţ ă ţ ă ă ţM Pe cinste, nu cred c m voi duce în Infern. Nu cred c Dumnezeu va consim i. I-am cerută ă ă ţ iertare pentru tot r ul ce l-am facut.ăR Doamn ! Doamn ! Crede i c Tat l v iubeşte cu o dragoste mai mic decât cea cu care vă ă ţ ă ă ă ă ă iubi i proprii dvs copii ?ţM Nu. La drept vorbind uneori am impresia c nu m iubeşte. Poate am impresia c nu m-aă ă ă iertat, cu toate c ştiu c a facut-o.ă ăR Ce mare greşeal ai comis?ăM Pe cinstea mea ....mai multe.R Acestea v-au împiedicat s tr i i?ă ă ţM Nu. M-am for at s tr iesc şi vreau s tr iesc şi vreau sp am o via corect .ţ ă ă ă ă ţă ăR Ce în elege i prin asta ?ţ ţM Ca diavolul s nu m înha e!ă ă ţR Ah!M Lumina i-m , v rog.ţ ă ăR M ă ve i crede ?ţ

14


M DaR Şi dac v spun c Iadul nu exist !ă ă ă ăM Dar am înv at c exist !ăţ ă ăR Şi eu v înv c nu exist ! M ve i crede tot atât de mult cum a i crezut contrariul ?ă ăţ ă ă ă ţ ţM Eh! Bine v cred.ăR În acest caz accepta i c nu exist Iad, c ci nu este. Sti i ce este Infernul? Cuvântul „infern”ţ ă ă ă ţ era întrebuin at în Iudeea pentru a desemna un mormânt deschis şi foarte pu in profund. Acolo erauţ ţ întinse corpurile entit ilor care nu aveau suficiente drahme pentru a avea un mormânt închis. Siăţ aceste morminte deschise constituiau un blestem, pentru c noaptea veneau hiene şi câiniă vagabonzi şi devorau corpurile. Si entit ile credeau c odat învelişul distrus, ele nu vor mai puteaăţ ă ă progresa spre utopia lor. Iat ce însemna cuvântul „infern” în timpurile primitive, pân în ziua înă ă care preo ii au hot rât s fac un loc de pedeaps .ţ ă ă ă ăM Eu citesc Biblia cu regularitate şi ea vorbeşte cu insisten despre infern.ţăR Cine a scris Biblia?M Ea a fost scris de mai mul i.ă ţR Cine sunt aceşti „mai mul i”. Oamenii?ţM Nu ştiu.R Sun frumos şi bine, oamenii. Am fost pân în cele mai mari adâncuri ale lumii voastre, până ă ă în centru, crezând c voi descoperi un loc de foc. Nu exist . Si m-am dus pân în marginileă ă ă Universului vostru, gândind c voi g si un loc de chinuri. Nu exist nici atâta. Si în aceste locuri amă ă ă c utat peste tot diavolul, degeaba. Inapoidu-m pe p mânt, l-am g sit în inima celor ce cred în el şiă ă ă ă în infern. Dar locul numit infern nu exist .ăM Eh ! Bine sunt fericit c , crede i altfel.ă ă ţR Nu este vorba c , cred altfel - ştiu altfel.ăM La drept vorbind, pare neverosimil ca Dumnezeu, iubindu-ne atât de mult cât ne iubeşte, poate la cea mai mic greşeal s ne trimit s tr im în infern în mijlocul fl c rilor.ă ă ă ă ă ă ă ăR Aceasta este foarte adev rat. Tat l n-a creat un astfel de loc de tortur pentru nimeni, n-a iă ă ă ţ fost creat de Dumnezeu?ăM Ba da.R În consecin , Dumnezeu nu este în dumneavoastr ?ţă ăM Ba da, şi-l iubesc pe Dumnezeu.R Nu sunte i parte din Dumnezeu ?ţM Oare sunt?R Cu siguran !ţăM Ah, dar asta m emo ioneaz !ă ţ ăR Doamn , Dumnezeu este în toate lucrurile, cu ce substan v-ar fi creat dac nu cu propriaă ţă ă Lui substan . Dvs sunte i Dumnezeu. În consecin , de ce s-ar duce s se arunce în groap şi s seţă ţ ţă ă ă ă urasc pentru un „r u” când El este parte din via a care este ?ă ă ţ

Am s v relevez un mare adev r: Omul a creat imagini despre Dumnezeu ca s seă ă ă ă serveasc pentru a domina proprii lui fra i. Religiile au fost create ca astfel popoarele şi na iunile să ţ ţ ă poat fi manipulate atunci când armatele nu vor putea s o fac , şi frica este arma care men ineă ă ă ţ popoarele şi na iile în „ordine”. Omul pe care îl despoi de natura divin - pe care-l despoi deţ ă Dumnezeu - este uşor de guvernat şi de supus.

Dumnezeu n-a creat nici iadul nici diavolul. Acestea sunt îngrozitoare crea ii ale omului careţ servesc s -şi chinuiasc fra ii. Ei au fost crea i de dogmele religioase în vederea intimid rii maselor,ă ă ţ ţ ă pentru a face o colectivitate manipulabil . aceast este un mare adev r.ă ă ă

Dumnezeu Tat l este orice lucru - cel mai mic fir de nisip în mare, fluturii de primavar ,ă ă stelele mici şi mari în imensitatea cerului vostru. Toate lucrurile sunt Dumnezeu; atât de bine c ună loc ca Iadul ar fi comparabil cu un cancer în corpul s u care încetul cu încetul l-ar m cina.ă ă

Niciodat , nimic nu v-ar putea separa de împ r ia Cerurilor, c ci nimic nu este mai mareă ă ăţ ă decât Dumnezeu şi Via a. Dumnezeu Tat l v iubeşte pentru totdeauna, pentru c El este oriceţ ă ă ă direc ie pe care ai putea-o lua, orice gând pe care l-ai putea îmbr işa.ţ ăţM Dumnezeu ne iubeşte pe to i - aceasta este pentru mine o certitudine.ţR Evident! Evident! dat fiind c este fiecare din noi ! Si în ceea ce priveşte r ul pe care l-a iă ă ţ f cut stimat doamn , n-a i comis niciunul. Niciunul!ă ă ă ţM Mul umesc !ţ

15


R C ci via a nu a fost alterat cu nimic din ceea ce a i f cut. Toate lucrurile oricât deă ţ ă ţ ă îngrozitoare, oricât de cumplite ar fi fost în ochii dvs., au înfrumuse at via a din cauza în elepciuniiţ ţ ţ câştigate prin ele.

Imi doresc s v fac s în elege i cele ce urmeaz . Religia voastr şi credin a voastr auă ă ă ţ ţ ă ă ţ ă cauzat distrugerea civiliza iilor de-a lungul secolelor. ţ Mayasii şi Aztecii au disp rut, ei au fostă masacra i din cauza domina iei Bisericii pentru c credin a lor nu era aceeaşi cu cea a Bisericii.ţ ţ ă ţ Toate r zboaiele sfinte, secole de obscurantism, au fost purtate pentru perpetuarea credin eiă ţ religioase. Si într-o ar pe nume Fran a, copii au fost smulşi din bra ele mamelor lor pentru cţ ă ţ ţ ă acestea aveau credin a diferit de cea a Bisericii. Femei au avut ochii scoşi şi sânii marca i cu fierulţ ă ţ roşu, şi sângele curgea pe strâzi - toate acestea pentru credin !ţă

Apoi protestan ii au f cut ceea ce se numea focul iadului, sulful şi diavolul şi aşa s-a n scutţ ă ă frica în inima mielului, astfel congrega iile au r mas în stat - înv ându-i c faptul de a lipsi de laţ ă ăţ ă diverse îndatoriri şi de a înc lca anumite legi sau reguli obişnuite îi vor arunca în iad pe veci.ăM Cam în felul aceast am fost şi eu crescut .ă ăR Doamn , modul în care a i fost educat este infior tor! V-a i gândit vreodat ce-au devenită ţ ă ă ţ ă to i acei oameni care au tr it înaintea vremurilor biblice?ţ ăM Nu. M mul umeam s m gândesc c infernul i-a distrus!...Oh ! Dar îmi pare foarte r u.ă ţ ă ă ă ăR Nu fi i câtuşi de pu in, gândul dvs nu este decât produsul credin ei dvs. Acum a i îmb trânit.ţ ţ ţ ţ ă Nu mai ave i nici tinere ea, nici energia şi vp îngrijoreaz ideea mor ii. Iat cum înv minteleţ ţ ă ţ ă ăţă amenin toare, cele ce au fost programate în dvs timp de zeci de ani, încep s apese şi v spune iţă ă ă ţ „Exist iadul?”, „acolo m voi duce?”. Eu v spun, nu v ve i duce în iad, c ci un astfel de loc nuă ă ă ă ţ ă exist . Plecarea corpului dvs va avea loc într-o clip . Apoi ve i fi deasupra lui şi ve i redeveni entitateă ă ţ ţ de lumin pur . Mari instructori vor veni şi v vor lua într-un loc unde v ve i putea continuaă ă ă ă ţ ucenicia şi v ve i convinge singur c aceste lucruri pe care vi le spun sunt mari adev ruri. Iisus,ă ţ ă ă ă fiul lui Iosif, Iisus din Nazaret cum îl numi i, este un mare Dumnezeu, ceea ce eşti şi dumneata. Darţ el nu este fiul unic al lui Dumnezeu, doar un fiu printre al ii. A fost om şi acest om a devenitţ Dumnezeu, aşa cum ve i deveni când ve i dori cu putere aceasta.ţ ţM Crede i c Iisus a fost un fiu al lui Dumnezeu?ţ ăR Nu este o credin , ci o cunoaştere! El este fiu al Dumnezeu cum sunte i şi dvs fiica luiţă ţ Dumnezeu.M Niciodat n-am înv at aşa ceva !ă ăţR Doamn , ce ne-a înv at Iisus? El a spus c este fiul lui Dumnezeu, ceea ce este într-adev r.ă ăţ ă ă De asemenea, el a mai proclamat deschis c fiecare om este fiul lui Dumnezeu. Aceasta ne-aă înv at. Fiecare om este Dumnezeu exprimandu-şi perfec iunea ca om. Ce ar servi Tat lui s aib unăţ ţ ă ă ă mare num r de copii imbecili şi unul singur perfect? Ar fi o imagine de lips de valoare despreă ă s mân a Tat lui. Iisus este fratele vostru, nu mântuitorul vostru. Era un om având pe Dumnezeu înă ţ ă el, aşa cum şi dvs îl ave i în dvs.ţ

Mi-ar place s în elege i acestea. Iisus a tr it pe acest plan într-un timp în care oamenii nu seă ţ ţ ă iubeau deloc între ei, unii erau sclavii altora şi dragostea pu in pre uit . Iisus era un exemplu deţ ţ ă dragoste pentru to i! Este aceeaşi dragoste care l-a f cut s fie recunoscut ca „Mântuitor al lumii”ţ ă ă pentru a fi adus dragostea pe acest plan unde foarte pu ini oameni o exprimau şi o d deau cuţ ă generozitate. De altfel, a adus aceast înv tur dup care Tat l nu este Dumnezeu care judec şiă ăţă ă ă ă ă pedepseşte, ci numai un Dumnezeu al iubirii - de mil , de har şi de compasiune.ă

In decursul istoriei aceast înv tur din nefericire s-a alterat, în parte din scrierile celoră ăţă ă care au în eles complet greşit înv tura atât de simpl acestui suflet f r p cat. Iisus iubea. Eraţ ăţă ă ă ă ă dragostea, marele şi minunatul dar pe care-l f cea omenirii. Si a proclamat deschis c origineaă ă acestei iubiri este Tat l ce tr ia în El - acelaşi Tat care tr ieşte în to i oamenii. Ceea ce d dea luiă ă ă ă ţ ă Iisus libertatea şi for a de a îmbr işa întreaga omenire, era cunoaşterea unirii sale şi identitatea cuţ ăţ Tat l. El s-a desprins rând pe rând de iluziile care erau cauza unei vie i de ipocrizie; şi f când-o Elă ţ ă exprima din plin pe Tat l tr ind în El. Prin aceasta Iisus a devenit un Christ adic un om ce seă ă ă exprim complet cum o face Dumnezeu; Dumnezeu se exprim complet în om. Iat ceea ceă ă ă înseamn termenul „Christ”: Dumnezeu - omul, omul - Dumnezeu. Christ este oricine în elege că ţ ă este Dumnezeu şi dup aceea tr ieşte acest adev r.ă ă ă

Singura diferen între Iisus şi dvs este, iubit doamn , este c invers decât dvs, Iisus aţă ă ă ă în eles principiul Dumnezeului din om, apoi a tr it în întregime conform acestui principiu. Pentruţ ă acest motiv El este într-adev r o admirabil entitate. Ca şi El, dvs sunte i o admirabil entitate,ă ă ţ ă dotat cu toat noble ea şi cu toat în elepciunea ca s pute i deveni ceea ce El însuşi a devenit. ă ă ţ ă ţ ă ţ

16


Iisus nu este responsabil nici de mântuirea dvs şi nici a nim nui. El a în eles c este ună ţ ă Dumnezeu Viu pe p mânt şi astfel a devenit propriul s u mântuitor; apoi, el a înv at pe al ii să ă ăţ ţ ă lucreze în ei propria lor mântuire prin Dumnezeu în ei. El spunea f r încetare: ă ă „Ceea ce Eu am facut, fiecare din voi o poate face c ci voi şi Tat l sunte i Una. Împ r ia cerurilor este înă ă ţ ă ăţ voi”. Si El nu vorbea de Iad, numai de via şi de frumuse ea sa. Femeie mult iubit , iubi i minunataţă ţ ă ţ entitate care sunte i şi Dumnezeul ce Sunte i. Recunoaşte i c Tat l tr ieşte în dvs şi c ve i tr iţ ţ ţ ă ă ă ă ţ ă vesnic, c ci efectiv ve i tr i vesnic. Lucrurile sunt atât de simple pe cât se v d. De altfel, ce ar faceă ţ ă ă diavolul cu dvs odat ce a i ajunge în mâinile lui?ă ţM Aş prefera s nu ştiu! Oricum mul umesc.ă ţR Doamn , ce fel de tat poate fi acela capabil s creeze asemenea entitate şi asemenea loc şiă ă ă asemenea fric , care în plus v las total neputincioas în fa a acestora toate. Nu este Dumnezeulă ă ă ă ţ fiin ei mele, eu refuz s -l recunosc. Eu recunosc Via a, calitatea de a fi tot ceea ce este. Dumnezeuţ ă ţ este totul, c ci dac ar exista ceva care n-ar fi Dumnezeu, ar trebui s v întreba i cine le-a creat?ă ă ă ă ţ Toate lucrurile sunt Tat l, deoarece toate lucrurile sunt Via , şi Tat l cunoaşte numai dragostea. Elă ţă ă n-a judecat niciodat pe nimeni, nici pe dvs şi nici pe altcineva. Niciodat ! El nu are puterea de a seă ă altera şi a deveni mai pu in iubire sau Via .ţ ţăM Bine, Dumnezeu este dragoste. Asta, o ştiam !R Este El de asemenea şi ura?M Nu, nu cred.R Cine este ura?M Trebuie s fie cineva r u, se presupune c o astfel de fiin exist .ă ă ă ţă ăR Nu, nu exist o astfel de fiin .ă ţăM Perfect! Atunci cum suntem noi pedepsi i?ţR Doamn , ce nevoie ave i de a fi pedepsit ? Dvs a i f cut-o singur toat via a. Faptul de aă ţ ă ţ ă ă ă ţ crede c sunte i vinovat şi c ve i fi pedepsit din aceast cauz , v-a f cut s tr iti un infern - peă ţ ă ă ţ ă ă ă ă ă ă care vi l-a i creat singur . În împ r ia lui Dumnezeu nu exist nici temnicer, nici c l u. Dacţ ă ă ăţ ă ă ă ă Dumnezeu este iubire, atunci e foarte clar – iubire - şi nu altceva.M Acela ce a înv at foarte mult timp c diavolul exist , cum poate face s simt invers?ăţ ă ă ă ăR Am s v învă ă ăţ. Este recunoscând c nu exist , adic folosind acelaşi proces care s-aă ă ă folosit înv ându-v c existăţ ă ă ă.

Frumoas entitate, v iubesc mult. Medita i asupra a ceea ce v-am spus. V-ar pl cea să ă ţ ă ă întâlni i pe Tat l în dvs. Fi i în pace cu dvs înşiv , c ci dup ce ve i p r si acest plan, ve i cunoaşteţ ă ţ ă ă ă ţ ă ă ţ din nou o via plin de str lucire.ţă ă ăM Amin !R Aşa s fie !ă

CAPITOLUL 4PRIVITI-L PE DUMNEZEU DAC VRETI SA ŞTI I CU CINE SEAMANA DUMNEZEU, Ă Ţ

MERGETI SI VA PRIVITI ÎN OGLINDA – FATA PE CARE O ve i VEDEA ESTE CHIAR CEA A LUIţ DUMNEZEU.

De secole înv a i c Dumnezeu st deasupra împ r iei voastre, undeva în profunzimileăţ ţ ă ă ă ăţ spa iului. Mul i dintre voi cred aceasta şi o accept ca un adevar. Ori Dumnezeu, cauza primar a totţ ţ ă ă ce este via a, n-a tr it niciodat în afara voastr . El este voi, Dumnezeu, minunatele mecanisme aleţ ă ă ă gândirii, suprema inteligen care, cu toate c este t cut , este constant prezent în om.ţă ă ă ă ă

A i fost înv a i c v naşte i pentru a tr i numai o parte din timp, c ve i îmb trâni şiţ ăţ ţ ă ă ţ ă ă ţ ă ve i muri. Cum lua i aceasta drept adev r, aceast a devenit realitate pe acest plan. Dar eu sunt înţ ţ ă ă acest lume pentru a v ajuta s în elege i c sunte i într-adev r esen continuu nemuritoare, careă ă ă ţ ţ ă ţ ă ţă exist deja de miliarde de ani - începând din ziua când Dumnezeu Tat l vostru mult-iubit, totalitateaă ă Gândurilor, se contempl în str lucitoarea lumin ce fiecare din voi a devenit. Altfel spus, înă ă ă momentul în care fiecare deveni i ucenic şi st pân pentru totdeauna parte din spiritul lui Dumnezeu.ţ ă

A i fost înv a i c Dumnezeu era o entitate care cu mâinile sale a pl m dit cerul şiţ ăţ ţ ă ă ă p mântul şi fiin a cu numele de om. Atunci când voi sunte i entit ile dotate cu inteligen divin şiă ţ ţ ăţ ţă ă liber arbitru, sunte i eminen i creatori ai întregii vie i. Voi a i creat r s ritul, înserarea, frumuse eaţ ţ ţ ţ ă ă ţ tuturor lucrurilor care exist . Cu siguran , voi, luminile ce str luci i în spa iu, care a i creată ţă ă ţ ţ ţ remarcabila fiin numit om în aşa fel încât s pute i face experien a în cele mai minunate formeţă ă ă ţ ţ pe care voi le-a i creat.ţ

17


Iubi ii mei fra i, în elegerea prin fiecare de ceea ce este el, este cu adev rat nascut deţ ţ ţ ă ă suma iluziilor tr ite de el timp de milioane de ani. Voi nu sunte i doar oameni: sunte i mai mult, cuă ţ ţ atât mai mult decât fiin a limitat numit om. Voi sunte i Dumnezeu. A i fost întotdeauna şi ve i fiţ ă ă ţ ţ ţ întotdeauna. Voi a i fost fiin ele nemuritoare care via dup via a i revenit în acest lume ca sţ ţ ţă ă ţă ţ ă ă ob ine i din nou aceast minunat cunoaştere care v-a fost luat , dar cu consim mântul vostru.ţ ţ ă ă ă ţă

Fiecare din voi sunte i Dumnezeu, Dumnezeu n scut din Dumnezeu. Voi sunte iţ ă ţ Dumnezei n scu i din prima şi unica Fiin direct de la Izvorul Vie ii. În cursul aventurii explor riiă ţ ţă ţ ă Vie ii, voi a i amestecat suprema inteligen cu materia celular , devenind Dumnezeu-omul: spiritulţ ţ ţă ă lui Dumnezeu exprimându-se în forma numit om Dumnezei tr ind în farmecul emanat prin crea iaă ă ţ lor numit Om. Voi b rba ii, femeile, omenirea, sunte i Dumnezeu, într-adev r ascunse în entit iă ă ţ ţ ă ăţ limitate şi nevoiaşe.

Cine sunte i voi? De ce sunte i voi în aceast lume? Care este sensul vie ii voastre, aţ ţ ă ţ destinului vostru? Gândi i c sunte i doar jocul întâmpl rii, n scu i pentru a tr i un scurt moment şiţ ă ţ ă ă ţ ă destina i apoi dispari iei? Crede i voi într-adev r c nu sunte i decât atât? Ce v face s crede i c n-ţ ţ ţ ă ă ţ ă ă ţ ăa i mai tr it? Si de ce sunte i în via în acest moment? Si de ce tocmai dvs precis?ţ ă ţ ţă

A i tr it mii de vie i pe acest plan, a i venit, apoi a i plecat ca un vânt schimb tor. A iţ ă ţ ţ ţ ă ţ îmbr cat diferite fe e, a i avut toate culorile pielii, a i aderat la diverse credin e şi religii. A i f cută ţ ţ ţ ţ ţ ă razboi şi vi s-a f cut razboi. A i fost rând pe rând rege şi servitor, marinar şi c pitan. A i fostă ţ ă ţ înving tor şi învins. A i fost toate lucrurile transmise prin istorie. De ce? În sfârşit, de a putea preg tiă ţ ă sensibilitatea voastr , de a putea creşte în în elepciune, de a p trunde cel mai mare mister ală ţ ă tuturor timpurilor - dumneavoastr !ă

Ce crede i c a i fost la origine? O ciudat celul care s-a dezvoltat am râta masţ ă ţ ă ă ă ă celular a corpului dvs? În acest caz, cine este cel cu privirea intens din spatele propriilor voştriă ă ochi? Care este esen a care v-a înzestrat cu tr s turi deosebite, personale, care v dauţ ă ă ă caracteristicile şi veselia, înclina ia de a iubi, îmbr işa, spera, a visa şi fantastica putere de a crea?ţ ăţ Si unde erau adunate toat inteligen a, cunoaşterea, toat în elepciunea de care d dea i dovadă ţ ă ţ ă ţ ă înc de mic? V inchipui i c a i devenit tot ceea ce sunteti, într-o singur via , o via care nu esteă ă ţ ă ţ ă ţă ţă decât o respira ie, în compara ie cu infinitul?ţ ţ

Ceea ce sunte i, a i devenit de-a lungul timpurilor, tr ind via dup viat . În fiecare dinţ ţ ă ţă ă ă aceste experien e de via a i recoltat în elepciune şi aceast în elepciune v-a ajutat s v exprima iţ ţă ţ ţ ă ţ ă ă ţ absoluta originalitate şi frumuse e a ceea ce se numeşte domniile voastre. Sunte i prea pre ioşi,ţ ţ ţ prea frumoşi pentru a fi crea i doar pentru un timp scurt în care s domni i peste eternitateaţ ă ţ timpului.

V gândi i c sunt p rin ii voştrii care v-au creat? Tat l şi mama voastr sunt doar p rin iă ţ ă ă ţ ă ă ă ţ genetici, dar nu ei v-au creat. Dup o în elegere superioar , ei sunt fra ii voştri iubi i - şi voi sunte iă ţ ă ţ ţ ţ desigur de aceeaşi vârst cu ei, dar fiind ca toate entit ile au fost create în acelaşi moment. Eleă ăţ toate s-au n scut când Dumnezeu, admirabila şi minunata Gândire, contempl str lucitoarea Lumină ă ă ă ce devenise, se desf şura. Atunci a venit fiin area; atunci v-a i n scut. Adev ratul vostru p rinteă ţ ţ ă ă ă este Dumnezeu, Principiul vie ii Mam -Tat .ţ ă ă

V-a i gândit vreodat c sunte i corpul? Sunte i mai mult decât corpul. aceast nu esteţ ă ă ţ ţ ă decât haina vizibil a esen ei invizibile care sunte i şi care constituie adev rata voastr identitate;ă ţ ţ ă ă suma atitudinilor emotive - personalitatea care locuieşte în învelişul dvs.

Gândi i-v un moment la aceasta: Ce iubi i dvs într-o alt entitate? Este corpul sau nu, nuţ ă ţ ă este el; este esen a pe care o iubi i, invizibila lui personalitate. Ceea ce iubi i în altcineva esteţ ţ ţ invizibila esen , motorul corpului, care d vioiciunea privirii, d catifelarea vocii, d str lucireţă ă ă ă ă p rului şi expresivitate mâinilor.ă

Corpul este un mecanism subtil, minunat dar care nu este nimic f r dvs care-l ac iona i.ă ă ţ ţ Dvs nu sunte i învelişul. Ceea ce sunte i într-adev r este tot atât de invizibil ca vântul, deoarece prinţ ţ ă esen sunte i un ansamblu de gânduri şi de sentimente deosebite, ceea ce se desemneaz prinţă ţ ă „personalitate”. A i v zut vreodat gândurile voastre? Sau personalitatea? Si ce se întâmpl cuţ ă ă ă emo iile dvs? A i observat vreodat speran ele sau visele, temerile sau aspira iile dvs, mândria sauţ ţ ă ţ ţ pasiunile? Nu. Aşa cum sunte i o enigm pentru dvs, enigma enigmelor, aşa sunt şi eu pentru dvs oţ ă enigm .ă

Ce sunte i dvs în afara preten iilor, f r masca pe care o îmbr ca i. F r armura de t rie?ţ ţ ă ă ă ţ ă ă ă În inima dvs sunte i Dumnezeu, într-adev r Dumnezeu, acest mare mister pentru om nu este înţ ă afara dvs. în spatele ochilor, sub frumoasa dvs lenjerie, pe deasupra aparentei dvs fe e, esteţ invizibila Gândire numit Dumnezeu. Dumnezeu este în dvs sublima inteligen ce v acord credită ţă ă ă

18


şi fantastica putere de a crea . Este extraordinara for de via care face ca via a dvs s durezeţă ţă ţ ă vesnic pentru eternitatea timpurilor.

Corpul - o minunat crea ie a Dumnezeilor - adic a dvs şi a fra ilor dvs mult iubi i. A fostă ţ ă ţ ţ creat de dvs, esenta invizibil f cut din gând şi sensibilitate, s pute i interveni în via a pe care a iă ă ă ă ţ ţ ţ creat-o pe acest plan. Fiin a numit om este un vehicol, a fost creat numai pentru a se exprima - înţ ă aşa fel încât creatorii acestor expresii s le poat cunoaşte şi în elege (prin sim uri).ă ă ţ ţ

Corpul a fost conceput astfel încât s poat ocroti sistemul electric extrem de complexă ă datorat varia iilor de lumin care compune şi constituie eul. Ceea ce sunte i într-adev r, nu esteţ ă ţ ă masa corporal . Sunte i un minuscul vârf de ac de lumin . Infima suprafa a fiin ei voastre esteă ţ ă ţă ţ împregnat de tot ceea ce a i fost din ziua în care v-a i n scut din Dumnezeu, Tat l mult iubit.ă ţ ţ ă ă

Dvs principiul-Dumnezeu, nu sunte i o entitate carnal . Sunte i principiul de energie purţ ă ţ ă de lumin ondulatorie într-un corp, în sfârşit pentru a ob ine pre iosul dar al crea iei prin intermediulă ţ ţ ţ percep iei. Nu sunte i vehicolul pe care-l locui i, ci percep iile şi emo iile dvs. V cunoaşte i prinţ ţ ţ ţ ţ ă ţ intermediul emo iilor şi nu al corpului.ţ

Sunte i într-adev r spirit şi suflet, o entitate f cut din lumin şi emo ie (sensibilitate).ţ ă ă ă ă ţ Spiritul dvs, minuscul punct de lumin - îmbrac fiecare molecul a corpului dvs şi ocroteşte şiă ă ă sus ine masa învelişului dvs. Sufletul dvs are locuin a în aceast mas a învelişului, aproape deţ ţ ă ă inim , într-o înc pere situat sub o protectie osoas unde se g seşte energie electric . Sufletulă ă ă ă ă ă înregistreaz şi conserv - sub form de sentiment - toate gândurile pe care le-a i avut vreodat . Siă ă ă ţ ă este în func ie de suma unic a emo iilor înregistrate în suflet c poseda i o identitate, oţ ă ţ ă ţ personalitate unic . Corpul pe care-l locui i este doar un echipaj, un vehicol complex ales de dvs şiă ţ care v permite s tr i i şi s juca i (un rol) în acest plan material. Totuşi, din pricina lui vă ă ă ţ ă ţ ă fr mânta i în iluzia c ar constitui ceea ce sunte i. Ceea ce nu este cazul. C ci aşa cum Dumnezeuă ţ ă ţ ă nu are chip astfel şi voi nu ave i chip.ţ

Genial Dumnezeu Creatorul, cine credeti ca a creat viata? Credeti ca vreo fiin a sauţ fortele Supreme exterioare sunt st pânii vie ii voastre ? Adevarul este ca voi insiva purtati intreagaă ţ raspundere, de ceea ce a i f cut vreodata sau experimentat. Voi care aveti puterea s crea iţ ă ă ţ splendoarea stelelor, a i creat fiecare clip şi fiecare circumstant a vie ii voastre. Sunte i ceea ceţ ă ă ţ ţ a i decis s fi i. Sunte i conform cu imaginea pe care voi însiv a i creat-o. ţ ă ţ ţ ă ţ Tr i i în întregimeă ţ dup cum a i pl nuit şi stabilită ţ ă . Acestea sunt func iile şi privilegiile, putem spune aleţ Dumnezeului-Om. Voi v crea i via a în func ie de mecanismele gândirii - de gândurile voastre. C ciă ţ ţ ţ ă ceea ce gândi i este resim it şi ceea ce resim i i se manifest , creând condi iile vie ii voastre.ţ ţ ţ ţ ă ţ ţ

Medita i asupra acesteia. Nu este nevoie decât s v închipui i o clip de fericire şi corpulţ ă ă ţ ă se simte plin de bucurie. Nu este nevoie decât de o singur clip s v imagina i c sunte i oă ă ă ă ţ ă ţ persoan demn de mil , f r prieteni, pentru a resim i durere şi mil pentru dvs. Este suficient oă ă ă ă ă ţ ă clip ! De asemenea, este suficient doar o clip ca s v opri i din plâns şi s râde i şi s fi i vesel.ă ă ă ă ţ ă ţ ă ţ Este suficient un singur moment s încet m s judec m şi s resim im pe loc frumuse ea lucrurilor.ă ă ă ă ă ţ ţ Dar cine comand toate acestea? Dvs ! Si în timp ce v-a apucat fantezia s crea i sentimente înă ă ţ fiin a dvs, s-a schimbat ceva în jur? Nu, nimic nu s-a schimbat, dar dvs în schimb v-a i schimbat.ţ ţ

Sunte i foarte exact ca şi gândurile dvs. C ci tot ceea ce gândi i deveni i prinţ ă ţ ţ sentimentele din voi. Dac v imagina i despre actul sexual, ve i fi atraşi şi tenta i de acest act.ă ă ţ ţ ţ Dac medita i asupra bucuriei, aceast bucurie se va materializa, dac medita i asupra geniului, elă ţ ă ă ţ se va manifesta.

Cum se face viitorul? Prin gândire. Toate „zilele de mâine” vor lua conturul după gândurile de azi. Orice gând îmbr işat, orice fantezie conceput , orice aşteptare emo ionalăţ ă ţ ă creeaz o senza ie în corpul dvs, care senza ie apoi se înregistreaz în suflet. Si acest sentimentă ţ ţ ă creeaz un precedent pentru ceea ce este condi ia vie ii voastre c ci el atrage la dvs circumstan eă ţ ţ ă ţ foarte exacte în raport cu el. S şti i c orice vorb pronun at fasoneaz viitorul, deoarece oriceă ţ ă ă ţ ă ă cuvânt este un sunet care exprim un sentiment în sufletul vostru.ă

V gândi i c tot ceea ce vi se întâmpl sunt datorate hazardului? Nu este nici accident,ă ţ ă ă nici coinciden în aceast împ r ie,si – nimeni - nu se poate numi „victim ” din voin a sau inten iaţă ă ă ăţ ă ţ ţ altcuiva. Ceea ce vi se întâmpl este rezultatul gândurilor şi sentimentelor dvs. Fie le-a i imaginată ţ din frica nedesluşit sau team , fie c cineva v-a spus c aceste lucruri vi se vor întâmpla şi le-a iă ă ă ă ţ acceptat ca adevarate. Evenimetele toate sunt consecin ele inten iilor orchestrate deţ ţ gândurile şi emo iile individuale, toate f r nici o excep ieţ ă ă ţ .

Orice gând îmbr işat, orice fantezie resim it , orice vorb pronun at , fie s-au şiăţ ţ ă ă ţ ă manifestat în via a voastr , fie urmeaz s se petreac . C ci gândul este adev ratul autor al vie ii şiţ ă ă ă ă ă ă ţ

19


nici moartea, nici distrugerea nu-l poate ajunge; îl întrebuin a i în fiece moment pentru a va creaţ ţ via a.ţ

De secole şi secole, numeroase entit i fac eforturi s v înve e aceste adev ruri - cuăţ ă ă ţ ă ajutorul ghicitorilor, cântecelor, scrierilor - dar majoritatea dintre voi au refuzat s în eleag ; doară ţ ă unii au vrut s poarte responsabilitatea vie ii pe proprii lor umeri. Acest plan totuşi func ionează ţ ţ ă astfel: orice gând emis, orice atitudine c tre tine însu i, Tat l, via a o împlinesc - poate fi lucrul celă ţ ă ţ mai abject sau cel mai urât cu putin ca şi cel mai delicios şi minunat, c ci numai tu ştii s faciţă ă ă deosebirea, Tat l, El, nu cunoaşte decât Via a. Ve i ob ine dup vorbele voastre. Voi sunte i ca şiă ţ ţ ţ ă ţ gândurile şi deciziile voastre.

Cu cât v ve i da mai pu in osteneal , cu atât ve i deveni mai pu in. Cu cât v ve i daă ţ ţ ă ă ţ ţ ă ţ credit mai mic în materie de inteligen , cu atât mai prost ve i deveni. Cu cât te vei gândi c nu eştiţă ţ ă frumos, cu atât vei deveni mai urât. Cu cât te gândeşti mai mult la s r cie, cu atât vei deveni maiă ă s rac - pentru c ai hot rât ca s fie aşa. Tine i seama de imensitatea dragostei lui Dumnezeu, careă ă ă ă ţ v permite s fi i şi s crede i prin voi înşiv orice v dori i s fi i şi s crea i şi care, pe deasupra,ă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă ţ ă ţ nici nu v judec niciodat . Tine i seama ce dragoste are Dumnezeul Necunoscut pentru voi, oă ă ă ţ dragoste atât de mare c v împlineşte fiecare gând şi fiecare cuvânt. Medita i asupra acestora.ă ă ţ

Aşadar, cine este creatorul vie ii voastre? Dvs! Cine este arhitectul vie ii voastre? Dvs!ţ ţ Ceea ce sunte i şi ceea ce experimenta i este produsul ra ionamentului Gândirii, care esteţ ţ ţ Dumnezeu. Primi i în via a voastr toate lucrurile pe care cu precizie le dori i s le primi i şi face iţ ţ ă ţ ă ţ ţ experien a vie ii conform cu valorile re inute. Voi determina i ceea ce este bine pentru voi, ceea ceţ ţ ţ ţ trebuie s accepta i, ceea ce ve i experimenta. Voi decide i toate acestea, în func ie de gândurileă ţ ţ ţ ţ voastre.

Nu sunte i nici sclavul, nici valetul, nici marioneta vreunei zeit i care s stea s vţ ăţ ă ă ă observe în luptele voastre. Tr i i în mijlocul extraordinarei Vie i, într-o delicioas total libertate.ă ţ ţ ă ă Fiecare din voi este liber s adune şi s aleag gândurile pe care le vrea şi prin aceast fantastică ă ă ă ă putere crea i voi toate lucrurile. Fiecare gând prelucreaz destinul în fa a voastr . Fiecare sentimentţ ă ţ ă contribuie s marcheze ceea ce se numeşte c rarea vie ii voastre. Via a voastr va fi dup cum a iă ă ţ ţ ă ă ţ gândit şi resim it, c ci Tat l spune „dup cum este emo ia, aşa se va întâmpla”.ţ ă ă ă ţ

Cine sunte i dvs? Sunte i Dumnezeu care ave i în liniştea fiin ei voastre facultatea de aţ ţ ţ ţ gândi, de a crea, de a deveni exact ceea ce a i dorit s deveni i, c ci în acest moment sunte i foarteţ ă ţ ă ţ precis ceea ce a i decis s fi i - nimeni nu v-a re inut sau v-a împiedicat s deveni i. Voi sunte i ceiţ ă ţ ţ ă ţ ţ ce decid legile vie ilor ..............................................supremi ai vie ii şi circumstan elor voastre.ţ ţ ţ Sunte i într-adev r guvernatorul suprem, dotat cu inteligen şi în elepciune nelimitat , dar a i omisţ ă ţă ţ ă ţ s în elege i, în aceast via şi în nenumarate alte vie i.ă ţ ţ ă ţă ţ

Cândva, a i ştiut s crea i flori. Dar acum ce crea i? Marile voastre crea ii sunt triste ea,ţ ă ţ ţ ţ ţ îngrijorarea, autocomp timirea, mizeria, ura, disensiuni, autonegarea, îmb trânirea, boala, moartea.ă ă Voi crea i pentru voi însiv o via limitat , acceptând credin e limitate care apoi devin solideţ ă ţă ă ţ adev ruri în fiin ele voastre şi astfel realitatea vie ii voastre. Voi v împu ina i via a judecândă ţ ţ ă ţ ţ ţ lucrurile, oamenii şi chiar propriile voastre persoane. Tr i i conform unui cod la mod , numit frumosă ţ ă şi v înconjura i de lucrurile care v permit s fi i accepta i de conştiin a limitat a omului - care nuă ţ ă ă ţ ţ ţ ă accept nimic decât uneori propriile voastre idealuri inaccesibile. V naşte i, creşte i, corpurile îşiă ă ţ ţ pierd vitalitatea, îmb trâni i din credin în b trâne e şi pân la urm muri i.ă ţ ţă ă ţ ă ă ţ

Voi, mari Dumnezei creatori, care cândva era i suflul libert ii, a i devenit nişte entit iţ ăţ ţ ăţ tr ind în lume, v îngr di i în oraşe gigantice şi tr i i în fric , dup uşi z vorâte. Mai degrab a i urcaă ă ă ţ ă ţ ă ă ă ă ţ pe creste, acolo sus şi a i c l ri vânturile minunate, voi a i construit imobile imense şi a i cl dit oţ ă ă ţ ţ ă conştiin a fricii; a i construit o societate care reglementeaz modul vostru de a gândi, credin eleţă ţ ă ţ voastre, actele voastre, aparen a voastr .ţ ă

V îngrozesc r zboaiele şi zgomotele lor. V este fric s v îmboln vi i. V e fric s nuă ă ă ă ă ă ă ţ ă ă ă fi i recunoscu i. Tremura i la gândul s privi i pe cineva în ochi şi în acelaşi timp v e foame deţ ţ ţ ă ţ ă afec iunea numit iubire. V întreba i asupra oric rui lucru bun ce vi se întâmpl şi v îndoi i deţ ă ă ţ ă ă ă ţ repetarea lui. V târâ i în locurile publice c utând succesul şi celebritatea, aurul, rupiile, dolarii şiă ţ ă francii. Si ca s culege i ce? Nimic decât un pic de bucurie.ă ţ

A i ajuns la disperare numai prin puterea gândului. V-a i v zut reduşi la mârş vie şi laţ ţ ă ă mediocritate prin puterea gândului. V-a i îmboln vit prin for a gândului bolii. Voi a i murit şi maiţ ă ţ ţ muri i înc prin for a gândului mor ii. Este crea ia voastr . C ci înfl c ratul creator din voi dotat cuţ ă ţ ţ ţ ă ă ă ă puterea de a st pâni gândul şi de a crea din el un univers, de a aprinde stelele în cer pentru oă eternitate - acest creator a c zut în cursa credin ei şi a dogmei, a modei şi a tradi iei, alunecând dină ţ ţ gând limitat în gând limitat şi prin propria voastr necredin v-a i împiedicat s tr i i.ă ţă ţ ă ă ţ

20


Care este obiectul necredin ei voastre? Sunt toate lucrurile pe care sim urile voastreţ ţ psihice sunt incapabile s le perceap - ceea ce voi nu pute i vedea, nici auzi, nici atinge, nici gusta,ă ă ţ nici sim i. Totuşi, s mi se arate şi mie o credin ? Cel ce poate s vin s mi-o pun în mân . S miţ ă ţă ă ă ă ă ă ă se arate o emo ie! Aş vrea s o ating. S mi se arate un gând! Unde este el? S mi se arate oţ ă ă ă atitudine! Cu ce seam n ea? Ar ta i-mi o imagine a vântului. Si apoi ar ta i-mi „ timpul” care v-aă ă ă ţ ă ţ r pit pre ioase momente din via a voastr .ă ţ ţ ă

Voi a i fost increduli în fa a celor mai mari daruri ale vie ii şi în felul aceast a i permis caţ ţ ţ ă ţ inteligen a voastr nelimitat s se reduc . Via dup via , existen dup existen a i l satţ ă ă ă ă ţă ă ţă ţă ă ţă ţ ă iluziile din acest plan s v invadeze, în aşa m sur c a i uitat extraordinarul foc ce se mişc în voi.ă ă ă ă ă ţ ă În zece milioane şi jum tate de ani pe când era i la începutul entit ilor suverane şi atotputernice,ă ţ ăţ voi v-a i scufundat în materie pân a va îngropa cu totul; a i devenit sclavii propriilor voastre crea ii:ţ ă ţ ţ dogme, legi, mode, tradi ii; v-a i separat în na iuni, religii, b rba i, femei, rase diferite, v-a i înecat înţ ţ ţ ă ţ ţ gelozie, am r ciune, vinov ie, fric . V-a i identificat atât de bine cu trupul vostru, c a i c zut înă ă ăţ ă ţ ă ţ ă capcana supravie uirii, uitând adevarata esen invizibil care sunte i cu adev rat - Dumnezeul dinţ ţă ă ţ ă voi care v permite s v realiza i visele exact dup alegerea voastr . Voi a i aruncat nemurirea şiă ă ă ţ ă ă ţ aceasta este cauza mor ii voastre...şi de întoarcerea mereu repetat în aceast lume. Iat -v înc oţ ă ă ă ă ă dat şi asta dureaz de zece milioane şi jum tate de ani! Asta nu v împiedic s continua i a vă ă ă ă ă ă ţ ă ag a de incredulitatea voastr .ăţ ă

Dumnezeu, totalitatea Gândului, este cu siguran o extraordinar scen de teatru. Si elţă ă ă v permite s scrie i şi s juca i propriile voastre piese, act dup act. Când cade perdeaua, ultimulă ă ţ ă ţ ă cuvânt a fost spus şi reveren a f cut . Voi muri i. De ce? Din faptul c voi, supremul legislator,ţ ă ă ţ ă credeti c ve i muri. Aceast via nu este decât un joc, o iluzie, în întregime! Si voi, actorii, a i ajunsă ţ ă ţă ţ s crede i c ea constituie o unic realitate. Totuşi, unica realitate care a existat din toate timpurileă ţ ă ă şi va exista întotdeauna este Via a - esen a fiin ei, liber şi existent pe veci, care v d ruieşteţ ţ ţ ă ă ă ă posibilitatea de a crea jocurile voastre, aşa cum dori i s le juca i.ţ ă ţ

Atunci când observa i c prin gândul vostru aluneca i spre ignoran , spre boal şiţ ă ţ ţă ă moarte, v da i seama, de asemenea, c ave i puterea de a deveni mai mari, numai prin a vaă ţ ă ţ deschide unui flux de gândire mai pu in limitat; s v m ri i creativitatea şi de a v conserva via aţ ă ă ă ţ ă ţ pentru totdeauna. Atunci când v ve i da seama c Dumnezeu creator al învelişului este însuşiă ţ ă puterea locuind în voi, atunci corpul vostru nu va mai îmb trâni, nu va mai fi bolnav şi nici nu va maiă muri. Dar atât timp cât v ve i crampona de credin a voastr şi pune bariere gândului vostru, voi nuă ţ ţ ă ve i putea reface experien a nelimit rii care a dat slav Soarelui şi mister cerului noptii.ţ ţ ă ă

Ce se petrece la moartea învelişului? El dispare, dar tu, ca el care gândeşti în linişte în spatele ochilor, tu continui s tr ieşti. P r sind acest plan, când ai hot rât c vei muri, adev rul esteă ă ă ă ă ă ă c nu eşti îngropat şi dat hran viermilor şi apoi redus la praf şi pulbere. Vei continua s tr ieşti. Teă ă ă ă vei duce la locul de origine şi acolo vei hot râ ce vrei s tr ieşti în viitoarea ta aventur - existen aă ă ă ă ţ nu este nimic altceva decât o aventur . Şi vei reveni în aceast lume, de atâtea ori de câte ori veiă ă dori, pân în ziua în care î i vei revendica originea divin . Atunci vei pleca într-o aventur maiă ţ ă ă m rea , într-un alt cer şi o alt lume.ă ţă ă

Eşti mai iubit decât i-ai putut imagina vreodat , c ci orice ai face, via a nu îti este luat .ţ ă ă ţ ă Aşadar, de ce te nec jeşti? De ce s fii luptat? De ce s te fi îmboln vit? De ce s te fi îngrijorat? Deă ă ă ă ă ce s te fi limitat? De ce s nu fi admirat splendoarea r s ritului Soarelui, libertatea vântului, râsulă ă ă ă copilului? De ce mai degrab ai luptat decât s tr ieşti? Vei mai tr i înc şi înc . S mân a din careă ă ă ă ă ă ă ţ sunte i f cu i este nemuritoare; şi este pentru totdeauna. În ciuda incredulit ii tale, în ciuda tuturorţ ă ţ ăţ limit rilor şi tuturor reducerilor pe care le-a i impus planului vostru, în ciuda tuturor grijilor şiă ţ disper rilor, este un lucru pe care niciodat nu-l po i distruge: VIA A! Oricât de mare este neputin aă ă ţ Ţ ţ ta şi refuzul tpu, via a nu îti este luat şi niciodat nu va fi c ci ea este valorea numit Dumnezeu, şiţ ă ă ă ă care eşti chiar tu.

Via a pe care o cunoşti în prezent este un vis, un imens vis, o fa ad s-ar putea spune. Eaţ ţ ă este rezultatul gândului t u jucându-se cu materia, şi acest joc creeaz profunde realit i care leagă ă ăţ ă emo iile tale cu acest plan. Si aşa va fi pân când într-o zi tu, vis torule te vei trezi.ţ ă ă

Nu ştii cât de mare este frumuse ea ta, c ci tu nu te-ai privit în oglind - fa a pe care oţ ă ă ţ vei vedea este chiar cea a lui Dumnezeu !

Afl c eşti valoros. Si aceast valoare este incalculabil . Pe scurt, nici o imagine nu- iă ă ă ă ţ poate reda frumuse ea şi împ r ia ta este f r sfârşit. ţ ă ăţ ă ă

Cea mai extraordinarp predicp inutp vreodatp, este cea spusp de un mare maestru pe unţ munte. În picioare în fa a lumii venite s -l asculte, el spuse: „Privi i-l pe Dumnezeu”. Aceasta esteţ ă ţ

21


tot ceea ce era nevoie vreodat de spus: „Privi i-l pe Dumnezeu”. C ci fiecare şi-a creat propriileă ţ ă sale limit ri, dorin ele sale, bolile sale, bog ia şi s r cia sa, via a şi moartea sa.ă ţ ăţ ă ă ţ

Privi i-l pe Dumnezeu. Aminti i-v aceasta. C ci voi sunte i ceea ce tr ieşte în toate. Ziuaţ ţ ă ă ţ ă va veni în care ve i vedea pe Dumnezeu. S intra i în contact cu Sinele, asta este tot ceea ce este deţ ă ţ f cut.ă

CAPITOLUL 5VIAT DUP VIA . MOARTEA ESTE O ILUZIE MARE, C CI EA NU AFECTEAZA DECÂTĂ Ă ŢĂ Ă

CORPUL. PERSONALITATEA CARE TR IEŞTE ÎN INTERIORUL PERETILOR DE CARNE ESTEĂ F R SFARSITĂ Ă

Sunte i voi mai pu in decât florile? Florile n scute din bobocii plini de via , care auţ ţ ă ţă înflorit, apoi s-au dezvoltat din plin sub efectul razelor de soare. Parfumul lor minunat inmiresmează aerul şi toate se bucur atunci în promisiunea vie ii noi. Florile pun în valoare p s rile zburând peă ţ ă ă cer, albinele care adun polenul şi nectarul, omul vesel în c utare de dragoste.ă ă

Minunata floare face o s mân ca s poat s renasc . Si când petalele cad şi fructul seă ţă ă ă ă ă formeaz , ah ! Acest proces are ca nume „în elepciune”; este produsul vie ii. Si când fructul esteă ţ ţ consumat şi toamna este în gr dini şi pe câmpuri, arborele se înfiorez la trecerea rafalelor de vânt,ă ă minunatele sale frunze cad şi într-o zi ne apare într-o complet goliciune.ă

Când t cerea alb se aşterne şi se depune pe crengi zi dup zi z pada str lucitoare şiă ă ă ă ă când totul este rece şi dezolant, unde este floarea? Ea trpieşte în memorie. Ea locuieşte în în elepciune, în viitoarea primavar va renaşte. C ci dup plecarea iernii, la schimbarea sezonului,ţ ă ă ă bobocii se formeaz din nou şi va apare o nou floare. ă ă

Dac via a se continu şi pentru o simpl floare, de ce v-a i gândi a fi mai pu in decâtă ţ ă ă ţ ţ aceasta? V gândi i c trebuie s face i flori prim vara, vara fructe, s pierde i frunzele toamna şiă ţ ă ă ţ ă ă ţ pân în cele din urma s muri i iarna? Nu sunte i mai mult decât cea mai frumoas floare? Via aă ă ţ ţ ă ţ voastr nu este mai important decât a ei? Bineîn eles ca da. Si tot astfel cum florile reînfloresc înă ă ţ fiecare primavar , astfel şi voi tr i i via dup viat .ă ă ţ ţă ă ă

Propriile voastre flori ar putea desigur s povesteasc nenum ratele sezoane pe care le-ă ă ăa i cunoscut.ţM Mama mea a decedat anul trecut, aş vrea s ştiu dac continu s traiasc . Si dac da, aşă ă ă ă ă ă dori s -mi spune i dac este fericit .ă ţ ă ăR Maestre, crede i în moarte?ţM Mi se întâmpl . Dar în cea mai mare parte din timp am sentimentul c via a continu .ă ă ţ ă

Am 3 copii şi am putut s observ imediat dup naşterea lor c fiecare dintre ei avea oă ă ă personalitate a lui şi aceasta nu s-a schimbat nici mai târziu. Chiar şi pisicile sau c eii au oăţ personalitate a lor de când sunt mici. Mi se întâmpl s -mi spun c personalitatea lor n-a putut s seă ă ă ă formeze într-o singur via şi probabil au mai tr it şi în trecut şi vor mai avea şi altele viitoare.ă ţă ăR Este într-adev r o observa ie corect . Am s v înv un mare adev r, pe care aş dori s nu-lă ţ ă ă ă ăţ ă ă uita i niciodat . Via a nu are sfârşit. Este adev rat c se poate mutila un corp. I se poate t ia capul,ţ ă ţ ă ă ă stoarce m runtaiele, s -l faci s suporte cele mai inimaginabile încerc ri, dar este imposibil s -iă ă ă ă ă distrugi personalitatea care tr ieşte în interiorul învelişului. Intreab -te o clip dac exist vreună ă ă ă ă mijloc s distrugi un gând, s -l faci s explodeze, s -l înjunghii, s -i declari r zboi. Nu este! For aă ă ă ă ă ă ţ Vital a oric rei crea iuni umane sau animale, este ansamblul invizibil de gânduri şi emo ii, numită ă ţ ţ personalitate, care tr ieşte în spatele m ştii corpului.ă ă

Ceea ce d învelişului calitate, vitalitate, caracter este esen a invizibil a gândului, careă ţ ă este energie. Fantastica energie este cea care trage toate sforile, ca s zicem aşa, care ac ioneazaă ţ gura, ochii, membrele. Nimic nu are puterea de a distruge energia. Nimic nu poate lua for a vital aţ ă cuiva.

Moartea nu este decât o mare iluzie, c ci ea nu afecteaz decât corpul. Esen a careă ă ţ ac ioneaz corpul, ea nu va întârzia s se amestece cu un alt corp, dac aceasta îi este dorin a, c ciţ ă ă ă ţ ă for a vital în interiorul c rnii subzist . Aminti i-v .ţ ă ă ă ţ ă

Acum l sa i-m s v spun ce se petrece când o entitate p r seşte acest plan. Când ună ţ ă ă ă ă ă corp nu mai este în stare s func ioneze, energia - sufletul - îi este retras prin intermediul spirituluiă ţ entit ii în cauz ; fiecare fiin posedând un suflet. Chiar şi animalele posed un spirit şi un suflet.ăţ ă ţă ă Dac n-ar fi avut, le-ar fi lipsit şi enegia creatoare a supravie uirii lor.ă ţ

Odata ce spiritul a extras şi degajat sufletul din cavitatea sa, totul devine pasnic şi liniştit. Este o vorba care spune: „Iat în leag nul lui Dumnezeu nu este nici durere, nici lacrimi, niciă ă

22


suferin ”. Este foarte adev rat, deoarece momentul în care p r sim acest plan, ne eliber m deţă ă ă ă ă instincte şi senza ii corporale. Altfel spus, experien a fricii dispare, ca de altfel suferin a fizic ,ţ ţ ţ ă senza ia de foame, iluzia timpului, to i acesti factori de anxietate. Tot ceea ce este în legatur cuţ ţ ă corpul fizic, dispare. sunte i în ceea ce se cheam utopie; sunte i în „leag nul lui Dumnezeu”.ţ ă ţ ă

Moartea corpului este comparabil cu un leşin. Când Spiritul cheam sufletul, aceast seă ă ă urc prin trup prin centrii energetici numi i pece i sau chakre. Sufletul vostru, care este memorie,ă ţ ţ p r seşte corpul prin ultima din aceste pece i, a şaptea, care se mai numeşte şi glanda pineal , careă ă ţ ă are sediul în centrul capului (aici este vorba despre analogia dintre centrii energetici şi glandele endocrine). Aceasta trecere este adeseori resim it ca o trecere printr-un tunel în mijlocul unuiţ ă zgomot produs de vânt.

Lumina vazut la ieşirea din tunel este lumina spiritului fiin ei. Când sufletul p r seşteă ţ ă ă corpul aceast moare şi redevine un suflet liber. Tot procesul se petrece cât ai clipi din ochi şi f ră ă ă durere.

In clipa mor ii, totul se ilumineaz şi cap t o str lucire m rea . C ci, în momentulţ ă ă ă ă ă ţă ă p r sirii acestui plan, este o extragere din materia dens şi o întoarcere la o existen de lumin .ă ă ă ţă ă Acolo nu mai este decât spirit şi emo ie puternic şi corpul un corp de lumin a c rui form electricţ ă ă ă ă ă variaz în func ie de gândurile acceptate de forma-lumin . De aici se merge la unul din cele 7 ceruri,ă ţ ă acest cer depinde de atitudinea emotiv exprimat în planul de aici.ă ă

Ce se în elege prin termenul „cer”? Ei bine, nu este altceva decât via a la diferite niveluriţ ţ sau planuri. Iisus a vorbit de cele 7 ceruri. Aceasta este exact. Ele sunt efectiv în num r de 7 şi suntă adev rate locuri sau planuri de existen . Acest plan de aici este unul dintre ele. Si niciunul din celeă ţă 7 planuri nu cuprinde iad, destinat s v chinuiasc sau s pedepseasc oameni, omul ştie foarteă ă ă ă ă bine sp o facp chiar el. Cel ce-şi p r seşte învelişul se duce sistematic la cer, la nivelul vibratoriuă ă corespunzator conştiin ei şi în elegerii, ansamblul atitudinilor emotive exprimate pe acest plan - aici.ţ ţ

Exist 7 planuri de realizare sau nivele de conştiin şsi în elegere care sunt: planurile deă ţă ţ reproducere şi supravie uire, de fricp şi suferin , de putere, de dragoste resim it , de dragosteţ ţă ţ ă exprimat , Dumnezeu v zut în orice via a, Eu sunt Dumnezeu.ă ă ţ

Intelege i bine aceasta: orice gând considerat şi îmbr işat pentru nevoile în elegerii,ţ ăţ ţ vibreaz cu o anumit frecven şi aceste vibra ii sunt experimentate ca sentiment. În consecin ,ă ă ţă ţ ţă cel care încearc s -şi st pâneasc durerea, va pune în cump n gânduri mai degrab limitate,ă ă ă ă ă ă ă asociate durerii, ceea ce va naşte în el vibra ii de ordin inferior şi care vor fi resim ite de el caţ ţ durere. Cel care, dimpotriv , caut s g seasc în elegerea dragostei sau exprimarea ei, va resim iă ă ă ă ă ţ ţ exaltarea produs de vibra ii superioare de gânduri de dragoste exprimate şi împ rt şite. Cerul înă ţ ă ă care te vei duce, depinde de planul spre care conştiin ta s-a îndreptat mai mult, c ci spiritul fiin eiţă ă ţ va fi atras de vibratiile acestui plan.

Mama dvs într-adev r este într-o stare de mare pace şi odihnp, starea pe care o doreaă intens şi de care avea mare nevoie. Ea s-a dus în cerul pe care şi l-a atras prin conştiin şiţă în elegerea pe care a atins-o. Ea era de acum în starea corespunzatoare nivelului c ruia îi conveneaţ ă - la fel ca şi dvs care sunte i în acest moment într-o stare din acest plan. Nivelul ei este pentru al 4-ţlea plan, adic cel în conformitate cu atitudinea emotiv de dragoste resim it , dar neexprimat .ă ă ţ ă ă Mama dvs este o entitate foarte sensibil care adesea nu reuşea s -şi exprime sentimentele. Dvs şiă ă so ul adeseori n-a i în eles-o, în m sura în care nu era capabil s comunice majoritateaţ ţ ţ ă ă ă sentimentelor sale. Mama dvs este de pe acum într-un nivel minunat şi va r mâne atâta timp cât vaă dori.

Ziua în care va întrez ri un progres, ea va începe s se desf şoare în alte nivele aleă ă ă gândului cu mijlocul corpului s u de lumin . Sau dac asta va fi alegerea ei, ea se va întoarce peă ă ă acest plan, alegând persoane care îi vor p rea mai bine adaptate la exprimarea ei; ea va continua să ă progreseze pe acest plan material şi va parcurge drumul care pân în cele din urm o va conduce laă ă al 7-lea nivel de în elegere.ţ

Acest plan de aici, sau cer de aici, se numeşte „planul demonstra iei” dat fiind ca aiciţ entit ile pot fi martorii puterii lor creatoare a atitudinilor emotive exprimate. Acest plan esteăţ singurul din cele 7 care exist , s comporte întuneric şi singurul unde nu se poate auzi muzicaă ă luminii. Este planul unde se nasc entit i de mare cunoaştere, numai pentru a fi programa i înăţ ţ conştiin a social şi apoi integrat de aceasta. Aceasta se întâmpl aici - ceea ce explica de ceţ ă ă ă adeseori este extrem de greu s progresezi.ă

Daca mama dvs se decide s se întoarc aici, ea poate alege s se nasc dintr-unul dină ă ă ă copii s i, sau din unul din copiii copilor dvs. dac ea va reveni în timpul vie ii dvs, va fi ca prim copilă ă ţ

23


al fetei dvs. Si o ve i recunoaşte pe mama dvs dac v potrivi i, c ci privind micul copilaş, ve i sim iţ ă ă ţ ă ţ ţ un sentiment profund, nu legat de aparen . În felul aceast o ve i recunoaşte - prin sentimente.ţă ă ţ

Si acum mama dvs ştie despre dvs ? Da. C ci p r sind acest plan şi învelişul nostru,ă ă ă conştiin a noastr se intensific . Noi avem puterea s ne acord m la toate nivelele deţ ă ă ă ă conştiin ,nemaifiind în materie compact , ci într-un corp uşor cu vibra ii superioare. În consecin ,ţă ă ţ ţă noi avem facultatea de a ne pune în raport cu alte nivele vibratorii ce exist paralel cu ale noastre şiă care au aparen a de form -gând, de form lumin . Tot astfel cum mama dvs poate perfect s fieţ ă ă ă ă constient de dvs dac doreşte, c şi dvs dup ce ve i p r si acest plan, ve i fi conştient de cei ceă ă ă ă ţ ă ă ţ ă r mân, dac o dori i.ă ă ţ

Este fericita mama dvs? Cel ce nu e fericit în lumea asta, îşi vede durerea m rindu-se laă moarte, c ci fiind f r trup se g seşte într-o stare de sensibilitate pur ceea ce îi amplific emo iile.ă ă ă ă ă ă ţ Dar gra ie acestei amplific ri se poate înv a foarte repede s ne manifest m orice cunoştin deţ ă ăţ ă ă ţă care avem nevoie, pentru a continua de a mari în elegerea bucuriei.ţ

Acum v voi vorbi despre un plan greu de observat. Este un plan unde se g sescă ă nenum rate entit i, care corespund primului şi celui de al doilea nivel al constiin ei. Seam n cu oă ăţ ţ ă ă copie, este un loc corespunzând unui nivel de conştiin . Si ce vedem? Nici mun i, nici râuri, niciţă ţ iarb , nici flori, nici cer cu forme luminoase. Vedem miliarde de entit i în corpul lor de lumin ,ă ăţ ă entit i alungite în rânduri f r sfârşit. Ele dorm în iluzia c sunt moarte, c ci sunt foarte convinse căţ ă ă ă ă ă via a nu se continu odat ce corpul lor este mort. Cu toate c gândul lor continu s fie viu,ţ ă ă ă ă ă magnetic obsedant, schimb tor şi imprevizibil, în energia lui este ca un mort. ă C ci aminti i-v : totă ţ ă crezând în ceva, pân la urm ne convingem de veridicitatea acelui gând, ceea ce esteă ă adev r pentru noi se transform în realitate. Astfel lucreaz şi voin a noastr creatoareă ă ă ţ ă .

Un mare num r de entit i au înv at c starea de moarte se va prelungi pân laă ăţ ăţ ă ă revenirea lui Mesia. Aceast înv tur au acceptat-o de fric , din ideea c n-ar fi iubi i deă ăţă ă ă ă ţ Dumnezeu. În consecin , inainte de moarte au crezut c vor merge într-un loc unde vor aşteptaţă ă învierea. aceast este motivul pentru care acest nivel este compus din nenum rate rânduri deă ă entit i aşeptând s fie înv ate de c tre cineva mai sfânt decât ele. Noi am încercat s le trezim,ăţ ă ăţ ă ă unele de altfel s-au trezit şi au înviat, dar cum au fost înv ate majoritatea dintre ele c niscavaiăţ ă diavoli le apar pentru a le ispiti cu invierea, ele iau în serios aceast înv tur . Aşadar, oricine ar fiă ăţă ă cel ce le pofteşte la trezire, refuzp sp-l asculte! S-ar putea sp le trebuiascp mii de ani ca s în eleagpă ţ cp ele sunt vii şi pot ieşi din somnul lor. Ce regretabil înv tur !ă ăţă ă

Acesta este singurul loc de durere ce exist - planul în care entit ile au luat dreptă ăţ absolut înv tura lor. Atât de departe cât pot s - i vad ochii, po i observa persoane lungite şiă ăţă ă ţ ă ţ dormind; toate celelalte sunt locuri de via minunat .ţă ăM Ramtha, este posibil de a-i vedea sau de a intra în legatur cu cei mor i ?ă ţR Dori i ţ s v vede i mama ?ă ă ţM Da, mult.R Aşa s fie. Noi o s-o consult m s vedem dac este de acord. Dac da, vom aranja când.ă ă ă ă ă Asta va fi când te vei aştepta mai pu in, în sfârşit ca s nu- i închipui c ar fi produsul imagina iei.ţ ă ţ ă ţ Afla i urm toarele: faptul c mama îti va aparea sub form de lumin nu înseamn c ea înseamnţ ă ă ă ă ă ă ă mai mult decât dvs. Lumina vine de la frecven a mare cu care lumineaz energia ei. Aceeaşi luminpţ ă este şi în dvs. când ve i distinge lumina entit ii este pentru c ea vibreaz mai intens şi este înţ ăţ ă ă interac iune cu un plan inferior.ţ

In acest auditoriu sunt adunate o multime de entit i din al 5-lea plan; ele fac parte dinăţ auditoriul pe care îl iubesc. Sunt nişte lumini e tremur toare care pot fi observate cu coada ochiului.ţ ă Dac priveşti drept înainte prin locul unde retina are în special conurile, nu le vei vedea, dar totuşiă ele vor fi de fa . A i înv at ceva ?ţă ţ ăţM Da, am înv at mult. MultumescăţR Bine. Iat ceva ce e bine s re ii: Nu crede niciodat nimic dintr-o data. Niciodat ! C ci prină ă ţ ă ă ă credin te po i convinge de lucruri care trebuiesc cunoscute şi în elese prin experien , credin aţă ţ ţ ţă ţ este de altfel, foarte periculoas , prin ea po i plasa via a, atitudinile şi încrederea în ceva care nuă ţ ţ este un adev r pentru fiin a interior . Ceea ce te face foarte vulnerabil şi în felul aceast po i fiă ţ ă ă ţ manipulat , blestemându-te, afurisindu-te şi astfel s - i iei via a - toate acestea din pricina credin ei.ă ă ţ ţ ţ

Intelege lucrurile pe care doreşti s le în elegi, şi acestea pur şi simplu, cerând s ob iiă ţ ă ţ în elegerea, apoi fiind receptiv la sentimentele ce se contureaz în dvs. având încredere înţ ă ă în elepciunea sim mintelor dvs. Niciodat s nu te opui, dorind s v for a i a crede ceva, ce sim i iţ ţă ă ă ă ă ţ ţ ţ ţ c nu este aşa.ă

24


Un ultim lucru: înv a i s ave i comp timire pentru asasini şi criminali c ci odat cuăţ ţ ă ţ ă ă ă timpul ..................................................asupra sim mintelor lor şi în multe cazuri aceasta le va luaţă mii de ani. Victimele lor vor g si un trup aproape imediat. Criminalul, el nu va putea uita.ăM P r sind aceast via terestr , unde vom merge pentru a ne evalua via a noastr şi aă ă ă ţă ă ţ ă decide ceea ce vom face în cea viitoare ?R În planul sau cerul corespunz tor ansamblului de atitudini pe care noi încerc m s leă ă ă în elegem. De exemplu, dvs entitate, a i înv at s st pâni i ceea ce se numeşte „supravie uire înţ ţ ăţ ă ă ţ ţ limitare” prin durere, puterea şi dragostea nedeclarat ; în prezent, v exprima i pe al 5-lea plan deă ă ţ conştiin , care const în dragoste conştient , dragoste declarat , exprimat . Când ve i p r si acestţă ă ă ă ă ţ ă ă plan, ve i merge la al 5-lea plan sau cer, denumit rai care corespunde cu gradul actual de în elegere.ţ ţ

Cu alte cuvinte maestre, ceea ce a i reuşit s în elege i este de mare însemn tate. Începe iţ ă ţ ţ ă ţ s descoperi i meritul şi valoarea dvs, tot ceea ce pre ui i, caracterul suveran al adev rului dvs şiă ţ ţ ţ ă puterea gândului dvs. Incepe i s vede i frumuse ea dvs reflectându-se în via a din jurul dvs şiţ ă ţ ţ ţ creşte i în mil pentru al ii, în respect de orice via - caracterul pre ios al întregii vie i. Dvsţ ă ţ ţă ţ ţ exprima i toate aceste adev ruri. Experien a şi gândurile ce le-a i meditat, v-au înv at s leţ ă ţ ţ ăţ ă îmbr işa i ca nişte idealuri de a fi, ca adev ruri de realizat în propria împ r ie. Si aceast expresieăţ ţ ă ă ăţ ă arat bine progresul în conştiin şi în elegere. Afla i c v r mâne s ob ine i o inteligen şi maiă ţă ţ ţ ă ă ă ă ţ ţ ţă vast , s descoperi i, s tr i i, s tr i i şi s în elege i st ri mai nelimitate înc . Si aceste idealuri deă ă ţ ă ă ţ ă ă ţ ă ţ ţ ă ă în elegere nu vi le pute i însuşi decât în ziua în care a i în eles ceea ce acum exprima i în via a dvs.ţ ţ ţ ţ ţ ţ In elepciunea se construieşte progresiv, înglobând pe m sur o inteligen din ce în ce mai vast .ţ ă ă ţă ă

De exemplu, nu pute i distinge cu adev rat şi s fi i conştient de frumuse ea oric rei vie i,ţ ă ă ţ ă ţ ă ţ nici s exprima i dragostea profund şi comp timire pentru al ii înainte de a deveni conştient deă ţ ă ă ţ ă sublima frumuse e în dvs şi s v exprimati dragostea şi compasiunea pentru dvs însiv . Ziua înţ ă ă ă care dragostea pentru dvs va deveni o realitate, ve i avea baza în care în elegerea m rindu-se, arţ ţ ă îmbr işa via a exterioar . Şi când aceast în elegere va fi efectiv , la rândul ei, ve i începe săţ ţ ă ă ţ ă ţ ă deveni i conştient c sunte i via a pe care o percepea i exterior dvs. în elege i ?ţ ă ă ţ ţ ţ ă ţ ţ

În consecin , dac a i p r sit acest plan azi, v ve i duce în planul de conştiin în acord cuţă ă ţ ă ă ă ţ ţă gândurile şi cu atitudinile emo ionale exprimate. Nu ve i avea acces la un plan de inteligen maiţ ţ ţă vast, pentru simplu fapt cp nu-i pute i percepe existen a, nefiind pentru dvs o realitate.ţ ţM Via a ţ noastr este foarte precis reflectarea gândurilor noastre, atât aici cât şi dincolo ?ăR Absolut. De altfel, aceast este şi motivul pentru care v înv s fi i mai pu in limitat înă ă ăţ ă ţ ţ ă gândurile dvs. c ci cu cât gândurile dvs vor fi mai nelimitate, cu atât şi via a va f, şi aceasta esteă ţ valabil pentru toate planurile. Cu cât mai mare v va fi cerul din aceasta lume, a împ r ieiă ă ăţ gândurilor şi al emo iilor, cu atât mai mare va fi cerul unde vei face experien a la plecare dinţ ţ aceast lume - sau, dac ve i alege s v reîntoarceti aici. Cei ale c ror gânduri înoat înă ă ţ ă ă ă ă culpabilitate, judecându-se pe sine şi pe al ii, în am r ciune şi ur pentru fra i, odat pleca i dinţ ă ă ă ţ ă ţ acest plan ei vor continua s fac experien a acestor atitudini - pân când se vor plictisi şi voră ă ţ ă în elege c exist şi feluri de a fi sublime, ceruri mai fericite, glorioase.ţ ă ăM A i ţ spus c exist 7 planuri. Ne pute i face o descriere a celorlalte planuri, în special al celuiă ă ţ de-al saptelea ?R Planul în care v g si i este primul plan, cel al percep iei în 3 dimensiuni. Este planul pe careă ă ţ ţ entit ile cap t în elegerea lui Dumnezeu prin forma numit materie. A tr i în acest plan presupuneăţ ă ă ţ ă ă o mare st pânire, c ci nu putem p trunde decât prin procesul naşterii şi trebuie s supravie uim cuă ă ă ă ţ toate limit rile şi instinctele c rnii.ă ă

1. Acest plan cuprinde toate nivelele de conştiin şi de în elegere. Este planul denumit „Dumnezeuţă ţ exprimat”, planul demonstra iilor, adic cel unde este posibil a-şi manifesta conştiin a în formaţ ă ţ material , de a fi martor, în fine de a-şi m ri inteligen a emotiv . Si as dori s în elege i c acestă ă ţ ă ă ţ ţ ă loc care este al vostru, numit Terra, nu este decât unul din nenum ratele locuri unde entit ileă ăţ pot astfel face experien a cu un trup prin care s se exprime.ţ ă

2. Al doilea plan este acela al celor a c ror experien are ca scop în elegerea durerii, a remusc riiă ţă ţ ă şi a vinov iei.ăţ

3. Al treilea plan este numit cel al puterii. În aceast se încearc a se face st pân pe al ii, unde seă ă ă ţ vrea s -i fac sclavi, nu printr-un act sexual sau for fizic , ceea ce aici nu este cu putin , dară ă ţă ă ţă prin idei, adic încercând s aduci pe al ii s - i adopte propriul punct de vedere.ă ă ţ ă ţ

25


4. Al patrulea plan este cel al iubirii. Aici, entit ile sunt o iubire mare, din p cate f r s o poatăţ ă ă ă ă ă exprima. Ele cunosc o existen de lumin , ele resimt o dragoste intens , f r s o poataţă ă ă ă ă ă exprima.

5. Al cincilea plan se numeşte paradis. Este planul ce cuprinde farmecul „lumina de aur``. Imagina i-v o lumin asem n toare cu a Soarelui vostru, doar c este de aur. În al cincilea planţ ă ă ă ă ă toate sunt învelite în aur, p strându-şi vioiciunea culorilor lor. Si nu exist întuneric, numaiă ă aceast lumin aurie. Se poate auzi o muzic extraordinar de frumoas , c ci lumina ce îmbracă ă ă ă ă ă toate lucrurile vibreaz în armonie cu culorile într-o mişcare minunat . Aceast mişcare deă ă ă armonie constituie „suflul vie ii” pe acest plan - şi nu aerul . Aşadar, pe acest plan numit paradis,ţ se respir sunetul muzicii şi se tr ieşte în lumin .ă ă ă

Pe planul vostru, primul, unii au în eles şi st pânit for a sexual , durerea şi setea de putere;ţ ă ţ ă pentru ei dragostea este realitatea exprimat . Şi aceast împlinire nu le-a dat prea mare b taie deă ă ă cap. St pânirea celui de-al şaselea şi al şaptelea nivel de în elegere, dimpotriv nu este uşor deă ţ ă realizat pe planul demonstra iei, acest fel de în elegere fiind imposibil de demostrat. Dar cei ceţ ţ tr iesc şi sunt capabili de dragoste - care exprim iubirea lor c tre persoanele din jurul lor, prină ă ă cuvinte şi fapte, şi prin dorin a lor de a tr i în func ie de dragostea lor - aceştia trec în planul alţ ă ţ cincilea la sfârşitul existen ei lor. Planul numit rai este compus în parte din entit i b trâne deţ ăţ ă milioane de ani, pentru care raiul este un loc atât de minunat, încât ele uit de existen a pe alteă ţ planuri mai superioare.

Entit ile din al cincilea plan au puterea s -şi exprime şi manifeste dragostea lor, de altfelăţ ă obiectul dorin elor apare odat cu dorin a emis . Astfel, dac un pescar doreşte s -şi procure peşte,ţ ă ţ ă ă ă se va duce la lacul din fa a lui. Acest lac poate fi înconjurat de cypri înal i, sau de plopi ori al i copaciţ ţ ţ pe care-i iubeşte. Dac doreşte s vad acest lac în aspectul de toamn , plopii vor fi îmbr ca i înă ă ă ă ă ţ galben în timp ce cyprii vor aparea în verdele lor închis obisnuit. Si atunci, aşezat pe marginea lacului cu undi a deasupra apei, îşi doreşte s simt mângâierea vântului, se va ridica f r întârziereţ ă ă ă ă o dulce briz . Când va arunca firul undi ei la cap tul c ruia atârn un umil vierme şi se gândeşte ceă ţ ă ă ă anume peşte vrea s prind , îndat peştele a şi muşcat. El va aduce peştii la ei, peşti asem n toriă ă ă ă ă cu cei de pe p mânt şi ajungând în casa visurilor lui, îi va consuma. El este fericit c ci îi place ceeaă ă ce face.

Entitatile din acest plan sunt incapabile s -şi imagineze un loc mai minunat. de unde şi numeleă de rai. Dar este un plan greu de cucerit pentru cei ce n-au în eles şi exprimat iubirea.ţ

Dup ce a stat în acest plan un timp, entitatea începe s se întrebe despre esen a luminii careă ă ţ înveleşte toate lucrurile şi de cauza şederii lui în acest loc. (numeroşi sunt totuşi cei ce nu se întreab despre meritele lor de a fi în paradis, ei se multumesc s accepte prezen a lor acolo). ă ă ţ

In cele din urma entitatea îşi va spune: „De unde vine acest lumin ? De unde vine muzica?ă ă „Atunci va lua cunoştin de o minunat energie, o for de via manifestându-se în acelaşi mod înţă ă ţă ţă lumin , în flor , peşti, lac, plopi. Si atunci va începe s gândeasc egalitatea în toate acestea. Apoiă ă ă ă va observa c ele nu sunt separate unele de celelalte, ci se mişc într-un flux unic. Câand vede toateă ă acestea, când datorit iubirii în elege şi realizeaz în exprimare, ajunge s vad unitatea lucrurilor şiă ţ ă ă ă entit ilor, atunci ea devine preg tit pentru al şaselea plan de în elegere.ăţ ă ă ţ

6. Al şaselea plan este peste orice cuvânt. Acestea sunt inapte în a putea explica cum voi aici, care v crede i separa i de lumea vegetal şi de vânt precum şi de el aşezat lâng voi, voi pute i faceă ţ ţ ă ă ţ una cu ele şi to i în acelasi timp s fi i deosebi i. Al şaselea plan e acela unde se cunoaşte unireaţ ă ţ ţ cu tot ceea ce este via , este poarta deschis pentru al şaptelea plan. C ci ceea ce entitateaţă ă ă percepe ca real, deci ea ştie c este real, ea devine negreşit şi integral. În consecin , cel ce nuă ţă vede decât „Dumnezeu în unitatea Sa” şi care tr ieşte în unitate, devine ceea ce vede şi ceă tr ieşte. Suprema excelent a acestei deveniri corespunde celui de-al şaptelea cer şi uşaă ă deschisp spre el const în faptul c suntem Dumnezeu pur, ra iunea pur , via a pur , luminaă ă ţ ă ţ ă pur - substan a şi fundamentul a tot ceea ce este.ă ţ

7. Cât despre descrierea celui de al şaptelea cer, imagina i o lumin extraordinar de str lucitoare aţ ă ă c rei inim nu este numai str lucire, ci îns şi izvorul luminii. El este ca str fulgerat de luminiă ă ă ă ă minunate, ca şi înconjurat de un ocean în mişcare şi expansiune. Si miscarea lui produce un „foc de artificii” cu totul spectacular care se prelungeşte pân la perimetrul luminii str lucitoare. Înă ă timp ce inima luminii continu s emit lumina de a......................(a existen ei). Cineva r sareă ă ă ţ ă din acest inim : dvs. Si acest DVS care r sare şi care sporeşte majestatea str lucirii este cinevaă ă ă ă

26


care a contemplat gândirea inimii şi a devenit acea gândire, luând o form unic şi care va fi înă ă continu mişcare.ăDvs care a i contemplat inima şi care a i devenit, de asemenea fundamentul întregii vie i, careţ ţ ţ izvor şte din str lucitoarea lumin emis de inim şi gândire. Si gra ie acestei ce a i devenit,ă ă ă ă ă ţ ţ dup o form unic şi f r sfârşit, hr ni i şi dezvolta i conştiin a întregii vie i.ă ă ă ă ă ă ţ ţ ţ ţ

Vocabularul meu cu siguran este foarte s rac, c ci viziunea pe care vin s-o descriu seţă ă ă situeaz deasupra frontierelor spa iului, al timpului, al m surilor, ea merge dincolo de limiteleă ţ ă exprimabilului. Ea se formeaz în profunzimea emo iilor. Dar este un lucru despre care pot s vă ţ ă ă asigur: Atunci când inteligen a, în elegerea se vor dezvolta şi m ri, din clipa în clip , pas cu pas,ţ ţ ă ă progresiv, o în elegere dup alta, orizontul vi se va l rgi pe m sur . Atunci va veni ziua când prinţ ă ă ă ă emo ie ve i îngloba tot ceea ce este şi aceast împlinire se va face când ve i deveni bucurie. Este alţ ţ ă ţ şaptelea plan. Este Dumnezeu. Este aici şi în cele din urm fiecare va ajunge. Aici va ajunge fiecareă într-o zi.M Mi-ar place s -mi raspundeti pentru ce mai revenim pe acest plan, aici.ăR Motivele sunt tot atât de numeroase cât şi entit ile din acest plan. Totuşi, cele mai multeăţ dintre ele se reîntorc deoarece au tr it mai multe vie i, pentru c împrejur rile le sunt familiare.ă ţ ă ă Acest plan este pentru ei locuin a lor; ele aici au r d cinile. Si când ele pleac de aici, ele las înţ ă ă ă ă urma lor mai multe entit i c rora le sunt ataşate emo ional - aceste leg turi sunt datorate atâtăţ ă ţ ă culpabilit ii, cât şi urii sau dragostei. Aşadar, la desp r ire ele r mân legate atât ca loc, cât şi deăţ ă ţ ă anumite entit i şi aceasta le creaz o leg tur de ordin emo ional, care le atrag în acest lume,ăţ ă ă ă ţ ă via dup via .ţă ă ţă

Apoi este categoria aventurierilor care se duc în alte locuri, apoi se reîntorc în aceast lumeă cu în elegerea dobândit între timp. În sfârşit, mai sunt cei a caror experien pe acest plan esteţ ă ţă complet şi care nu vor mai reveni niciodat .ă ăM A i ţ spus c la moartea sa, entitatea se va duce într-un anumit loc, sau cer - ca s reiauă ă terminologia dvs - în func ie de atitudini şi ajuns acolo, se hot r şte dac va reveni sau nu aici.ţ ă ă ă ăR Este absolut aşa.M Cum va fi luat aceast decizie? Si cine o ia ? Fiecare, individual ?ă ăR Nimeni nu este aşezat acolo sus pe un tron, ca s dirijeze fiecare entitate şi s-o îndemne s -şiă ă caute planul propriu, un loc de a se exprima f r a ine cont de exprimarea sa din via a anterioar .ă ă ţ ţ ă

Ca r spuns la întrebarea dvs, da i-mi voie s v povestesc istoria unei entit i ce a tr ită ţ ă ă ăţ ă pe planul dvs. P r sind acest plan a cunoscut putere şi suferinta, ea le-a în eles şi a exprimat toată ă ţ ă dulcea a şi tandre ea dragostei. Altfel spus, inteligen a îi era în acord cu al cincilea plan sau cer.ţ ţ ţ P r sind acest plan, s-a hot rât s -şi ia ceea ce se cheam o vacan .ă ă ă ă ă ţă

Al cincilea plan este un loc în care entit ile îşi manifest prompt gândurile lor - care într-ăţ ăun fel este chiar vocea lor. Ceea ce ele îşi imagineaz sau doresc, se manifest pe loc. Ele facă ă experien a culorii, a formei şi a iluziei, şi a tuturor lucrurilor vie ii. Ele pot continu s -şi tr iascţ ţ ă ă ă ă visele atâta timp cât doresc - pân în ziua în care ele se vor întreba dac nu exist un loc cu maiă ă ă mult. Si este cu adev rat ceva în plus, cele dou ceruri. Pentru a le cunoaşte ele trebuie s ştie s -lă ă ă ă disting pe Dumnezeu în toate lucrurile şi s fie precum şi El este. Cu toate c şi-au exprimată ă ă dragostea cu modestie, r mâne s în eleag unitatea cu Dumnezeu care este numai via .ă ă ţ ă ţă

Pu in dup ajungerea lui în paradis, acest maestru a început s se întrebe dac nu existţ ă ă ă ă ceva mai mult, încât a cautat un ajutor (şi ajutorul este întotdeauna disponibil). Si iat c a ap rut înă ă ă fa a lui o entitate absolut uimitoare, a c rui lumina era ca m tasea şi care purta o îmbr c minteţ ă ă ă ă str lucitoare. Maestrul în chestiune spuse entitatii: „Sunt în încurc tur . Nu-mi lipseşte nimic înă ă ă acest paradis. Se afl peştii m rilor, pe care înainte visam s -i prind. Am casa visurilor mele pe careă ă ă înainte nu o aveam. Profit de flori care nici nu trebuiesc îngrijite. Sunt într-un loc absolut minunat! Iat şi aceste haine, niciodat n-am avut ceva aşa de frumos. Si cu toate acestea sunt înă ă încurc tur . Am o mul ime de prieteni, dar femeia pe care o iubesc nu este lâng mine. Si această ă ţ ă ă nu este singurul motiv al preocuparilor mele. M întreb unde este Dumnezeu. V d toate acesteă ă minun ii, ele sunt ale mele. Dar unde este Dumnezeu?”ăţ

Entitatea îi r spunse cu în elepciune: „Binecuvântat fii tu, care te-ai delectat cu toateă ţ aceste delicii din toate felurile ce exist , şi totuşi te întrebi dac poate fi ceva mai mult, care întrebiă ă unde este Tat l care te-a împodobit atât de frumos”. ”Da, aceasta este ceea ce m preocupa atât deă ă mult. Mi-ar place s -i mul umesc lui Dumnezeu c mi-a dat aceste lucruri extraordinare. Cu toate că ţ ă ă întotdeauna mi-a fost pu in fric de El, mi-ar place acum s -i mul umesc - dac e posibil !”ţ ă ă ţ ă

Entitatea îi spuse: „Maestre, urmeaz -m . Este un loc unde mi-ar place s te duc”.ă ă ă

27


Intr-o clip se g sir amândoi lâng un loc, cu toate c nu s-au deplasat. In eleaptaă ă ă ă ă ţ entitate spuse: „Maestre, aseaz -te lâng mine şi priveşte în ap ”.ă ă ă

Omul se execut şi ce-a v zut? Îi ap ru în fa ultima sa via pe acest plan - se vedeă ă ă ţă ţă copilaş sugând la sânul mamei, aceasta îi schimb apoi lenjeria, îşi vede picioarele slabe de b iat, şiă ă bilele pe care le împr ştie... se vede adolescent, pe punctul de a seduce o fata „re inut ”...se vedeă ţ ă b rbat, c s toria şi dragostea etern ...îşi vede copii, întâmpl rile vie ii sale, se vede muncind dină ă ă ă ă ţ greu şi aşa mai departe.

Era uimit ! Niciodat înc nu s-a v zut ca acum. El a fost un om foarte cumsecade înă ă ă aceast via , care credea în Dumnezeu. Era un om puternic dar n-a f cut pe nimeni sclavul s u. Elă ţă ă ă şi-a iubit so ia şi copii, sincera iubire despre care nu a ezitat s vorbeasc în jurul lui! În aceastţ ă ă ă via şi-a însuşit reputa ia prin înv mânt, st pânire şi iubire, umilin şi puritate spiritual .ţă ţ ăţă ă ţă ă

Prin lac i se releva via a şi contempla toate acestea. La sfârşit, ridic capul spre entitateţ ă şi zise: „M-am purtat bine”.

Entitatea îi r spunse: „Tu te-ai purtat bine, chiar foarte bine, într-adev r, în afar de: n-aiă ă ă c utat niciodat s ştii cine este Tat l şi ai desp r it Tata de tine şi de via ”.ă ă ă ă ă ţ ţă

Cât despre so ia ta, s vedem pu in. Dragostea ta pentru ea a constat în a-i procuraţ ă ţ lucrurile care-i pl ceau. În acest domeniu, totul a fost foarte bine...doar c tu nu te-ai iubit suficient,ă ă împiedicând-o astfel s te iubeasc altfel decât prin lucrurile care i le procurai. Tu nu te-ai apreciată ă niciodat prin adev rata ta m re ie, adic în calitate de autor al tuturor lucrurilor. ă ă ă ţ ă

Aşadar, pentru potolirea oric rei fr mânt ri, las -m s te sf tuiesc pentru întoarcerea taă ă ă ă ă ă ă pe acest p mânt. Acolo te-ai realizat, acolo i-ai câştigat victoriile. Dar de aceast dat va trebui să ţ ă ă ă cucereşti iubirea de sine; s exprimi iubire în fiin a ta şi s -l vezi pe Dumnezeu în frumuse ea tuturoră ţ ă ţ lucrurilor.

Dac doreşti aceast întoarcere, d -mi voie s - i sugerez s decizi cu grij cu cine vei fi,ă ă ă ă ţ ă ă astfel c rolul ce te aşteapt s î i dea ocazia sp devii ceea ce vrei pentru a putea în elege ceea ceă ă ă ţ ţ î i r mâne de în eles.ţ ă ţ

Acum te voi l sa. Reflecteaz la ce i-am spus. Nu te gr bi. Dup ce ai ales, las -m să ă ţ ă ă ă ă ă ştiu şi- i voi indica cum s procedezi mai bine.ţ ă

Omul se aşez şi medit . Era un pic plictisit. Aici el avea totul, ceea ce nu era la fel peă ă p mânt. Dac se va întoarce, va pierde ceea ce are. În acelaşi timp, doreşte s -l descopere peă ă ă Dumnezeu care i-a dat un asemea paradis. În cele din urm entitatea îşi spuse: „Doresc s m întorcă ă ă pe p mânt ca s -l descop r pe Dumnezeu. Dar nu prea ştiu cum s fac”.ă ă ă ă

Entitatea îi spuse: „Ar fi bine s decizi timpul şi locul unde doreşti s tr ieşti, cu toate că ă ă ă la drept vorbind n-are importan c ci prin dorin a ta ai pus în mişcare experien ele care î i suntţă ă ţ ţ ţ necesare. În ceea ce priveşte alegerea familiei, dac ai dorin e de a- i reg si familia de odinioar -ă ţ ţ ă ă ceea ce te sf tuiesc - este s o faci, deoarece cu ea ai înv at cel mai mult pân acum”.ă ă ăţ ă

Omul se gândi o clip , apoi zise: „Entitate aş dori s - i pun o ultim întrebare: Cum s -lă ă ţ ă ă recunosc pe Dumnezeu?. „Odat ce tu te vei cunoaşte pe tine însu i, ai s ştii s -l recunoşti”, seă ţ ă ă mul umi s -i r spund entitatea.ţ ă ă ă

Acest raspuns îl uşur mult pe omul nostru, c ci în fine îşi spuse el: „Voi putea intra înă ă legatur cu Dumnezeu care poate este semenul meu”, încât se grabi s anun e entitatea despreă ă ţ dorin a de a-şi reg si familia sa de odinioar .ţ ă ă

Entitatea îi spuse: „priveşte în lac şi spune-mi ce vezi”. Omul se supuse. Apa îi reflectă degrab pe fiul s u. aceast crescuse şi era acum un b rbat tân r. Lâng el era o seduc toare şiă ă ă ă ă ă ă frumoas fat tân r . Cei doi erau îndr gosti i unul de cel lalt.ă ă ă ă ă ţ ă

Entitatea îi spuse c întoarcerea pe p mânt va fi posibil prin copilul fiului s u. ă ă ă ă„Cum, strig omul, voi fi fiul fiului meu? Si el tat l meu?”ă ă„Desigur! În via a dinaintea ultimei tale vie i a mai fost tat l t u, procesul nu face decâtţ ţ ă ă

s se repete”.ăOmul reflect asupra acestei situa ii şi dup un moment spuse: „Dar îmi iubesc so ia! Înă ţ ă ţ

consecin cum aş putea s fiu nepotul ei ?”ţă ă„Mic copil vei adora pe bunic şi când vei fi b rbat, ea va fi deja p r sit p mântul. Ceeaă ă ă ă ă

ce i-ar fi permis s - i exprimi dragostea în inima ta, îşi va fi jucat rolul şi timpul va deveni pentruţ ă ţ tine s descoperi alte fete ale frumuse ii lui Dumnezeu”.ă ţ

Omul se mai gândi o clip apoi spuse: „Entitate, tu m-ai ajutat din plin la momentulă potrivit. În consecin , doresc s devin copilul fiului meu”.ţă ă

Entitatea spuse atunci: „S mân a va fi pe curând acolo. Indat ce o vei vedea, p trundeă ţ ă ă în lumina fiului t u”.ă

28


„Si cum voi face?” Exclam omul. Se uit în jurul s u, dar iat c entitatea disp ru. Înă ă ă ă ă ă locul ei, îl v zu pe fiul s u, c ci deja era parte din lumina fiului s u. Fiul nu ştia de prezen a tat lui,ă ă ă ă ţ ă dar de câteva zile îşi aminteşte cu emo ie: „Dac ar putea s m vad Tat l Acum !`` îşi spuse el.ţ ă ă ă ă ă

Veni momentul în care copilul era în burta mamei. Omul, el va lua parte la crearea sa, prin gândurile sale în func ie de ceea ce-şi doreşte s fie via a lui. El poate alege s ia în posesieţ ă ţ ă corpul de la concep ie sau s aştepte pân la un an de la naştere.ţ ă ă

Omul este în culmea ner bd rii, c ci totul îi pare familiar. Astfel, se grabi de a deveniă ă ă copilul. El se proiect cu vigoare în acel trup, atât de bine încât cât ai clipi din ochi îşi uitaă identitatea. Primul lucru de care lu cunoştin era tusea din gât şi de forma aplecat peste el,ă ţă ă ştergându-i ochii şi înf şurându-l în ceva prea strâmt.ă

Aceast poveste este adev rat . Entitatea de mare inteligen şi lumin n-a ales o viaă ă ă ţă ă ţă în locul acelui maestru. El n-a f cut decât s îi ajute s descopere modul de a se exprima, ducându-ă ă ăse într-un loc cu un lac magic, unde sufletul se dezgoli şi a putut astfel s -şi vad via a anterior şiă ă ţ ă s decid în func ie de ea, de ce experien e va avea nevoie.ă ă ţ ţ

De mic copil, acest maestru ştia s iubeasc . Îi r mânea doar s -l g seasc pe Dumnezeuă ă ă ă ă ă în el însuşi şi s -l devin . I-a reuşit de altfel; numele sau era „Budha”. ă ăIntotdeauna voi face i alegerea. Voi ave i voin a de a alege. Nimeni nu alege pentru voi. ţ ţ ţ

Dac omul tr ind în paradis n-ar fi f cut de a deveni mai mult şi de a-l vedea peă ă ă Dumnezeu în frumuse ea acestui plan, ar fi în continuare în al cincilea plan şi lumea noastr n-ar fiţ ă primit binecuvântarea marii sale în elepciuni şi lumini.ţ

CAPITOLUL 6MOARTE SAU INALTARE. MOARTEA NU ESTE O LEGE INELUCTABILA. ESTE MULT

MAI USOR SA PARASESTI LUMEA ACEASTA LUANDU-TI CORPUL CU SINE, ASTFEL NU AVEM NEVOIE DE A NE NASTE PENTRU A REVENI,

PUTEM REVENI SI PLECA DUP PLACĂ

M Mi-am dat seama de curând c sunt îns rcinat şi mi-ar placea s îmi spuneti mai întâi de ceă ă ă ă acest bebeluş a hot rât s vin la mine; apoi aş dori s ştiu dup care criterii se alegă ă ă ă ă p rin ii ?ă ţ

R Cum o entitate în cautarea unui vehicol prin care s se exprime, îşi alege p rin ii? Motiveleă ă ţ sunt mai multe. Totuşi, toate entit ile doritoare s tr isc pe acest plan sunt tributare concep ieiăţ ă ă ă ţ copiilor. Cele ce au avut vie i anterioare, au la dispozi ia lor canavale genetice - aşa se numescţ ţ p rin ii - prin care dorim s revenim.ă ţ ă

In majoritatea cazurilor, entitatea caut p rin i care le sunt cunoscu i, entit i care le auă ă ţ ţ ăţ fost copii sau p rin i în vie ile anterioare. Totuşi, sunt entit i care - ca şi p rin i total necunoscu i deă ţ ţ ăţ ă ţ ţ ei; îi aleg numai pentru c le pot furniza un vehicol de exprimare. În fine, anumite entit i trebuie să ăţ ă aştepte sute de ani înainte de a putea reveni în acest lume, pentru c nu g sesc vehicolul potrivit.ă ă ă

Nimeni nu este la drept vorbind tat l sau mama altuia. Noi suntem to i fii şi fiiceleă ţ Principiului Tata/Mama de via numit Dumnezeu. Locuitorii acestei lumi sunt to i fra i şi surori. Copiiţă ţ ţ voştri sunt în realitate fra ii şi surorile voastre în ceea ce priveşte partea pe care o au din Spiritul luiţ Dumnezeu.

Inainte de a fi conceput, fiecare ştie c nu revine în acest lume pentru a fi nemaipomenită ă de frumos, nemaipomenit de bogat, nemaipomenit de sarac şi nenorocit. Fiecare vine ca s tr iască ă ă şi s se supun a înv a ce este emo ia - pentru a-şi însuşi cunoaşterea emo iei pe care o va împliniă ă ăţ ţ ţ în fiin a sa. Aceasta este adev rata comoar a experien elor de o via , atât pe acest plan ca şi peţ ă ă ţ ţă orice alt plan de existen ; experien a emotiv este singurul bun pe care-l ve i putea p stra pentruţă ţ ă ţ ă totdeauna.

Maestre, entitatea care v-a ales a fost ceea ce se numeşte t t l bunicului dvs. Ea revineă ă prin intermediul posterit ii pe care a intemeiat-o de mai bine de un secol. Dorin a de a da naştereăţ ţ unui frate sau unei surori, iat ce-i permite s revin , ceea ce îi procur un vehicol de exprimare.ă ă ă ă Entitatea este, ca s zicem aşa, în aşteptare, ea va lua în posesie fructul ce se deschide în dvs.ă câmpul de lumin a numeroase femei, este astfel ocupat de câte o entitate care îşi aşteptă ă reîncarnarea.M Dac copilul este tat l bunicului meu, asta înseamn c este vorba de un b iat ?ă ă ă ă ăR Da. Consim i i?ţ ţM Bineîn eles. Acum Ramtha, aş dori s v mai pun o întrebare. Pentru a reveni în aceastţ ă ă ă lume este neap rat nevoie s treci printr-o naştere fizic ? Nu mai este şi alt mijloc?ă ă ă ă

29


R Maestre, înainte de a v r spunde, mi-ar pl cea s în elege i c acest plan este al percep ieiă ă ă ă ţ ţ ă ţ tridimensionale. Este planul în care gândirea se manifest sub forma a trei dimensiuni numiteă materie. Gândirea care la origine vibra cu frecven a luminii, şi-a încetinit frecven a obişnuitţ ţ ă vibratorie, şi a devenit electronic , apoi materie brut - acest plan solid. Materia este, în consecin ,ă ă ţă lumina ale c rei vibra ii au sc zut pân s-a format materia compact .ă ţ ă ă ă

Pentru ca dou obiecte s aib aceeaşi densitate trebuie s vibreze cu aceeaşi frecven .ă ă ă ă ţă Corpul dvs vibreaz cu aceeaşi frecven ca şi scaunul pe care sta i. Mai mult, dac acest plană ţă ţ ă exist pentru dvs, este pentru c fiin a dvs este d ruit cu sim uri şi organe care îi permit de aă ă ţ ă ţ percepe frecven a materiei - frecven a luminoas cea mai sc zut .ţ ţ ă ă ă

Cum voi sunte i prin esen energie luminoas vibratorie cu o frecven mai intensţ ţă ă ţă ă decât a materiei, v trebuie un înveliş material f r de care a i trece prin materie.ă ă ă ţ

Pentru a putea face experien a acestui plan, s fi i în interac iune cu acest plan, trebuieţ ă ţ ţ un corp material, s locui i un corp material. Sunt 2 posibilit i de a ob ine unul: la naştere şi laă ţ ăţ ţ în l are. Pentru a realiza în l area, trebuie s v men ine i total integritatea şi s trezi i toateă ţ ă ţ ă ă ţ ţ ă ţ capacit ile creierului. Odat ce creierul func ioneaza din plin, pute i, prin voint , s comanda iăţ ă ţ ţ ă ă ţ corpului s -şi ridice frecven a vibratorie pân la cea a luminii. Mecanismul în l rii presupune că ţ ă ă ţă ă aduce i întreaga dvs, fiin s existe ca lumina. Moartea este un mijloc sigur de a parveni. Dinţ ţă ă p cate, ea implic separarea de trup, pierderea acestuia. Prin în l are, dimpotriv , îl lua i cu dvs.ă ă ă ţ ă ţ

Cei care s-au ridicat din acest plan, au reuşit ultima st pânire adic cea a mor ii. Auă ă ţ înv at s ridice, gra ie puterii gândului, frecven a vibratorie a celulelor lor atât de bine, încât îşi potăţ ă ţ ţ lua corpul în lumin , sc pând astfel pentru totdeauna de moarte.ă ăM Nu sunt sigur c am în eles bine cum în l area permite revenirea pe acest plan.ă ă ţ ă ţR Maestre, dac i-ai luat corpul, po i s ridici şi s cobori dup voin frecven a vibratorie. Înă ţ ţ ă ă ă ţă ţ consecin , dac ai hot rât s revii, s tr ieşti în acest frecven , nu va mai fi nevoie s î iţă ă ă ă ă ă ă ţă ă ţ reg seşti un alt trup. Nu mai e nevoie s te naşti aici, pe acest plan de gândire limitat , pentruă ă ă unicul scop de a suporta programarea conştiin ei colective şi s lup i pentru exprimare astfel ca sţ ă ţ ă po i în elege din nou cine esti cu adev rat. Nu va fi necesar s reînv a i c via a pe acest planţ ţ ă ă ăţ ţ ă ţ material nu este decât iluzie şi joc.

Din moment ce st pânim mecanismul în l rii, corpul va d inui în veci şi vom putea,ă ă ţă ă gra ie lui, s plec m şi s revenim dup voie. Deci, de fiecare dat când dorim s revenim aici, esteţ ă ă ă ă ă ă suficient s coborâm vibra iile corpului pân ele se vor acorda cu frecven a acestui plan.ă ţ ă ţ

To i sunt capabili s se înal e, c ci în spatele acestei c rni se ascunde creatorul tuturorţ ă ţ ă ă universurilor, prin mijlocirea gândirii nelimitate, oricine poate s provoace manifestare; esteă suficient pentru aceasta s ne hot râm. Înv ând s nu ne mai judec m gândurile, s permitemă ă ăţ ă ă ă orice gand, ne împuternicim cu for şi cu facultatea de a deveni orice ideal închipuit. Atunci putemţă realiza orice, devenind totul prin mijlocirea gândului. Putem s ne ob inem idealul, concentrându-neă ţ asupra lui şi comandând trupului s vibreze mai intens. Si corpul se va ridica spre idealul dorit, cuă condi ia s -l men inem cu persisten în spirit. Vibra iile vor fi astfel intensificate în tot corpul. Înţ ă ţ ţă ţ acelaşi timp c ldura va creşte şi va începe s emit lumin . Pe m sur ce aceste vibra ii se voră ă ă ă ă ă ţ intensifica, materia se va transforma în lumina pur , apoi ceea ce era vizibil nu va mai fi.ăM Ascensiunea (sau în l area) pare greu de atins.ă ţR Dimpotriv , maestre, în l area este un lucru foarte uşor. Este chiar mai uşor decât moartea.ă ă ţ Ceea ce este mai greu este s ajungi s nu- i mai judeci gândurile. Ceea ce este cu adevarat greu deă ă ţ realizat este s ajungi s st pâneşti iluzia timpului, s ai r bdare s o dobândeşti. Dar st pânireaă ă ă ă ă ă ă câstigat , este suficient un gând pentru ca în l area s devin realitate. Atunci î i p strezi corpulă ă ţ ă ă ţ ă pentru o eternitate şi putem c l tori pe orice plan şi oricând.ă ăM Si nu vom mai cunoaşte moartea ?R Nu, niciodat . Cum s-ar putea s-o mai cunoaste i de vreme ce a i transces-o? Sti i c moarteaă ţ ţ ţ ă este o mare iluzie. Cum toat lumea pe acest plan crede c ea este de neevitat, a devenit oă ă realitate. Unica realitate este Via a, toate celelalte sunt iluzii. Iluziile sunt gânduri....care suntţ jocuri....şi care devin realit i.ăţ

Moartea nu este o lege inevitabila. Este mult mai usor s - i iei cu tine trupul, p r sindă ţ ă ă aceast lume. Astfel, nu vom mai avea nevoie s ne naştem ca s revenim, putem reveni după ă ă ă dorin . Nu trebuie s ne mai însuşim o conşttin care, din p cate, nu-şi mai aminteşte din vie ileţă ă ţă ă ţ anterioare.M Deci moartea nu este o necesitate?R Nu, nimeni nu este obligat s moar . Nu murim decât dac credem c vom muri. Corpul înă ă ă ă sine nu este destinat mor ii. Dumnezeii care l-au conceput, nu l-au f cut cu ideea de a fi efemer. L-ţ ă

30


au conceput s traisc datorit poten ialului glandelor sale şi nu a organelor. Datorit hormoniloră ă ă ţ ă secreta i continuu de glande, el poate exista timp de mii de ani, f r s îmb trâneasc . În felulţ ă ă ă ă ă aceast au fost programate celulele. Nu este prea mult de când entit ile acestui plan tr iau timp deă ăţ ă mii de ani. Ceea ce micşoreaz for a vital şi invit corpul la a muri sunt atitudinile mentale aleă ţ ă ă entit ii.ăţ

Corpul dvs va ac iona în func ie de directivele pe care i le da i. Sufletul dvs care areţ ţ ţ sediul foarte aproape de inim , guverneaz corpul întreg conform emo iilor sim ite. El furnizează ă ţ ţ ă corpului hormonii de care are nevoie. Aceast func ie, sufletul, nu o face de la el, ci conformă ţ atitudinilor şi gândurilor voastre. Din cauza acestora, hormonii de via înceteaz s se mai producţă ă ă ă dup pubertate. Dup aceea ei sunt înlocui i cu hormoni de moarte, atât de tare încât corpul intr înă ă ţ ă declin, îmb trâneşte şi în cele din urm moare. Hormonii de moarte devin activi prin sentimente deă ă culpabilitate, autocondamnare şi frica de moarte. În aceast lume, frumuse ea este în întregimeă ţ asociat tinere ii tr s turilor şi nu tinere ii spirituale. Omul cheam la el moartea, semnând poli e deă ţ ă ă ţ ă ţ asigurare pentru înmormântare. El semneaz poli e de asigurare şi de a-şi proteja averea în caz deă ţ boal . El face tot felul de lucruri care accelereaz îmb trânirea şi moartea învelişului s u - deoareceă ă ă ă este absolut convins c se va produce. Corpul nu este decât un servitor, un instrument al gândului.ă Este o splendid crea ie, instrumentul cel mai rafinat cu putin . Dar el nu a fost creat cu un spirită ţ ţă independent . El a fost creat numai pentru a v servi şi se va men ine în via atât timp cât îi ve i daă ţ ţă ţ posibilitatea. Dac accepta i gânduri de îmb trânire, aşteptându-v ca el s piar , sau dac nu-iă ţ ă ă ă ă ă acorda i dragoste, fericire şi bucurie, el se va duce spre decrepitudine şi moarte.ţ

In acest moment, maestre, vei putea opri timpul şi tr i pentru totdeauna în acest prezentă - este suficient s te hot r şti. Timpul este o iluzie. Într-adev r exist , s -l fi v zut? Imposturaă ă ă ă ă ă ă domneşte în aceast lume, oamenii refuz s cread în invizibil şi, totodat , fiind în total adora ieă ă ă ă ă ă ţ în fa a timpului şi a servitu ii pe care o presupune.ţ ţ

Ave i puterea în dvs, chiar în locul în care v g si i, s r sturna i mecanismul îmb trânirii,ţ ă ă ţ ă ă ţ ă s reg si i tinere ea şi s tr i i un timp nesfârşit - este suficient s v schimba i atitudinea. Spuneti-ă ă ţ ţ ă ă ţ ă ă ţv : corpul meu va tr i în veci, aşa s fie. Arunca i din via a dvs orice lucru care ar recunoaşteă ă ă ţ ţ caracterul muritor al corpului dvs şi nu va avea sfârşit. Goni i din vocabularul dvs cuvântul „b trân”.ţ ă Pune i în locul acestuia expresia „pentru totdeauna”. Opri i-v de a s rb tori ziua de naştere, c ciţ ţ ă ă ă ă sprbptorind-o acorda i credit mecanismului îmb trânirii. Dac g si i amuzant s recunoaşte i faptulţ ă ă ă ţ ă ţ naşterii dvs, de ce nu? Atunci num ra i anii invers. Când nu crede i în moarte, nici nu o ve iă ţ ţ ţ cunoaşte.

Tr i i mereu numai în prezent. Nu recunoaşte i viitorul, cunoaşte i numai momentul deă ţ ţ ţ fa . Acest acum poate dura o vesnicie, este suficient s consim i. Nu socoti i via a ca având oţă ă ţ ţ ţ durat limitat , c ci ea nu are sfârşit. Socoti i c , corpul va dura o vesnicie şi aceasta va deveni oă ă ă ţ ă realitate. Lucrurile sunt simple, cum v spun.ă

Iubiti-v maestre. Binecuvânta i-v corpul. Vorbiti Sufletului vostru, st pânul fiin ei dvs şiă ţ ă ă ţ comanda i-i lui s fabrice enzimele tinere ii. El se va executa. Recunoaşte- i c trupul dvs poate tr iţ ă ţ ţ ă ă vesnic. Si cum va face s tr isc vesnic? Este suficient ca s îl înv a i.ă ă ă ă ăţ ţ

Nu se poate atinge imortalitatea, decât prin eliminarea concep iei mor ii. Aceastţ ţ ă deghizare numit moarte poate fi abandonat de întreaga umanitate; este suficient s înceteze să ă ă ă existe în viitor sau trecut şi vie în continuarea prezentului, speran a vie ii s înlocuiasc perspectivaţ ţ ă ă mor ii. Astfel moartea va fi definitiv desfiin at în viitor. Timpul va dispare şi condi iile nemuririi vorţ ţ ă ţ deveni o realitate vie pentru fiecare. Moartea va deveni un non-sens.M Mai am o ultim întrebare s v pun în leg tur cu în l area. Invierea lui Iisus corespunde cuă ă ă ă ă ă ţ ceea ce numi i In l are?ţ ă ţR Chiar prin înviere Iisus s-a în l at. Este ceea ce eu însusmi am f cut. Si Osiris, Omeca, Yuca,ă ţ ă Rakabia, şi multe alte entit i de care n-a i auzit niciodat vorbindu-se.ăţ ţ ăM Vede i o mul ime din noi în ltându-se în acest via ?ţ ţ ă ă ţăR Nu, un num r foarte mic dintre voi se vor în l a în aceast via , c ci foarte putini voră ă ţ ă ţă ă în elege cu adevarat şi vor pre ui ce v înv aici. Cei mul i vor muri, acceptând vârsta şiţ ţ ă ăţ ţ deteriorarea fizic , neîngrijindu-şi minunatul lor mecanism decât pentru a salva aparen ele. Astfelă ţ vor îmb trâni, corpul lor se va degrada, apoi va muri. Spiritul şi sufletul se vor elibera de asociereaă lor cu trupul. Dar pentru a reveni pe acest plan de materie compact , le trebuie un vehicol, astfel seă nasc maestrii. Cei mai mul i dintre oameni vor muri. Dar asta nu înseamn c s-a terminat cu ei.ţ ă ă Asta înseamn c masca, adic trupul le-a fost luat şi trebuie s -şi g seasc un altul. Dac vor alegeă ă ă ă ă ă ă s revin pe acest plan, vor fi prev zu i cu o cunoaştere ce-i va ajuta în în l area lor, şi nu voră ă ă ţ ă ţ întârzia s în eleag şi s admit realitatea.ă ţ ă ă ă

31


M Pot s fac, sau s iau ceva ce ar putea folosi copilului meu ?ă ăR Singurul lucru ce-l pute i face în privinta corpului dvs este de a înceta s v îngrijora i deţ ă ă ţ aparen a lui. Recunoaşte i-i frumuse ea în orice moment, şi bebeluşul va avea acelaşi sentiment.ţ ţ ţ Burta mare nu îl va împiedica s aib un suflet vesel. A i înv at ceva?ă ă ţ ăţM Mult, mul umesc.ţR Înc ceva, maestre. În anii care v ve i creşte fratele, nu-i spune i c via a va fi mai dulceă ă ţ ţ ă ţ când va fi mai mare. Asta ar limita. Face i în aşa fel încât s considere importante toate clipele vie ii.ţ ă ţ L sa i copilului timpul de creştere, s r mâna copil atât cât va dori. Astfel, vei fi o adev rată ţ ă ă ă ă binefacere pentru unul din fra ii mult iubi i şi ve i avea parte de bucuria lui de a trai pe acest plan.ţ ţ ţ Aşa s fie !ă

CAPITOLUL 7CREATIE SI EVOLUTIE. SUNTE I SINGURA CREATIE CARE VINE DIRECT DE LA DUMNEZEU,Ţ TOT RESTUL crea iei DATOREAZA EXISTEN A GÂNDURILOR SI SENTIMENTELOR VOASTREţ Ţ

Cine, dup p rerea voastr , a f cut luminile din cer? Cine a conceput frumoasele flori,ă ă ă ă minuna ii arbori? Si cine a creat aceast enigm şi acest subiect de minunare care este omul? Nuţ ă ă Dumnezeu, totalitatea Vie ii. Ci voi, Dumnezeii, minunate progenituri ale unui Tat plin de iubire,ţ ă care a i creat aceste lucruri; toate, f r excep ie. Voi care sunte i ca s gândi i şi s sim i i, c rora viţ ă ă ţ ţ ă ţ ă ţ ţ ă s-a d ruit Liberul Arbitru divin, voi sunte i suprema creatura.ă ţ

Dumnezeu este cu adevarat totalitatea gândirii - Izvorul a tot ce este. Dar voi, voi a iţ mers la Gândul care este Tat l şi a i creat toat splendoarea formelor. Puterea voastr creatoare deă ţ ă ă a considera cu aten ie Gândirea; şi gra ie acestei facult i, voi a i modelat tot ceea ce este. Opri i-vţ ţ ăţ ţ ţ ă o clip la idee, o idee entuziasmant , palpitant . Apoi resim i i toat emo ia pe care o provoac înă ă ă ţ ţ ă ţ ă dvs. Astfel a fost creat universul dvs. în felul aceast a fost creat.ă

Maestri mult iubi i, voi sunte i desigur creatorii întregii vie i. Voi a i creat grandioaseleţ ţ ţ ţ lumini în cer. Voi a i creat culorile, formele, mirosurile. Voi sunte i cu siguran , minunatele creaturiţ ţ ţă ale unui admirabil tat . Nu sunte i bastarzii universului - voi sunte i creatorii lui! Voi sunte i supremaă ţ ţ ţ inteligen a lui Dumnezeu la treab în crea ia voastr – omul - şi toat via a este în aşteptareaţă ă ţ ă ă ţ prezen ei, gândului vostru şi sensibilit ii voastre.ţ ăţ

Voi, stima ii mei fra i, sunte i eminen ii creatori de statur divin , dota i cu puterea de aţ ţ ţ ţ ă ă ţ crea orice - chiar dac nu sunte i conştien i de aceasta. Voi nu sunte i numai nişte fiin e din carne;ă ţ ţ ţ ţ voi sunte i importan i creatori exprimându-se în form ca, în sfârşit, s perpetuati în voi facultateaţ ţ ă ă creatoare cu care sunte i dota i.ţ ţ

F r mecanismele gândirii creatoare, f r minunata voastr inteligen , f r putereaă ă ă ă ă ţă ă ă profund a emo iei prezent în sufletele voastre - f r toate aceste elemente invizibile - n-ati fiă ţ ă ă ă nimic, nici n-ati exista. Si f r darul vostru creator, via a ar fi inexistent , c ci f r ele Gândul nu s-ă ă ţ ă ă ă ăar putea desf şura în aşa fel încât s fac tangibile for ele vie ii şi sa întrupeze eternitatea în fa aă ă ă ţ ţ ţ voastr .ă

F r voi nimic n-ar fi fost recunoscut. La ce ar servi via a sau frumuse ea florii dac n-ar fiă ă ţ ţ ă existat cine s o aprecieze? F r voi cu siguran ea n-ar fi avut rost.ă ă ă ţă

F r voi aceast planet care este a voastr ar fi înc o mas inform ce s-ar sc lda înă ă ă ă ă ă ă ă ă s mân a creatoare. F r voi n-ar fi existat anotimpurile, Soarele n-ar fi putut r s ri şi vântul sufla.ă ţ ă ă ă ă Voi a i creat aceast împ r ie conform destinului vostru prev zut cu sim ire, şi toate lucrurile s-auţ ă ă ăţ ă ţ n scut dup bunul vostru plac pentru a slavi pe Dumnezeu ce tr ieste în voi.ă ă ă

Cine altul în afara voastr ar fi conceput aceast minunat planet , locul pe care tr i i.ă ă ă ă ă ţ Voi sunte i fiin e dotate cu o inteligen suprem şi nu în virtutea unei evolu ii. A i fost întotdeaunaţ ţ ţă ă ţ ţ astfel !

Sunt printre voi pentru a va înv a s redeveni i nelimita i. Si pentru început, v voiăţ ă ţ ţ ă înv a tot meritul şi toat valoarea voastr . Astfel s pute i în elege natura voastr divin şiăţ ă ă ă ţ ţ ă ă fantastica putere cu care sunte i d rui i ca s v cunoaşte i moştenirea. Este îns indispensabil sţ ă ţ ă ă ţ ă ă în elege i cum la începuturile voastre a i devenit scânteie de Lumina foarte puternice, prin evolutieţ ţ ţ a i devenit apoi enigma numit om. În consecin am s v-o explic.ţ ă ţă ă

In cartea c r ilor st scris: „La început a fost cuvântul care cuprindea totul”. Este absolută ţ ă adev rat! Cuvântul într-adev r nu înseamna nimic f r gândire, c ci gândul este fundamentul şiă ă ă ă ă creatorul este ceea ce este.

La început deci dup formularea voastr totul era Gândire infinit . Aceast Gândireă ă ă ă Infinit eu aş numi-o Dumnezeu Tat l. Ceea ce voi în elege i prin Dumnezeu, este Gândire-cauza şiă ă ţ ţ

32


fundamentul prim a toat via a. Tot ceea ce este, a fost şi va fi deriv din Gândire, Inteligen , Spirită ţ ă ţă de Dumnezeu.

La început era spa iul infinit al Gândului, şi Dumnezeu ar fi r mas mereu f r form dacţ ă ă ă ă ă nu s-ar fi contemplat - dac n-ar fi reflectat Gândirea, care era, întorcand-o asupra Lui Insusi.ă Contemplând gândirea ce era, s-a extins devenind o form unic . C ci, de câte ori consider m ună ă ă ă Gând, ra ionamentul dezvolt acest gând el devine mai mult, el creşte în aşa fel încât Tat l, careţ ă ă pân atunci nu d duse desf şurare Fiintei Sale, se contempl , se consider în acest dezvoltare, eraă ă ă ă ă ă mai mult.

Ce a f cut s se nasc în Tat l dorin e de a se cuprinde într-o existen mai mare ?ă ă ă ă ţ ţă Dragostea! C ci esen a, chiar ra iunea gândului contemplat, apreciat este dragoste. A fost iubirea luiă ţ ţ Dumnezeu pentru Sine, care inspira lui Dumnezeu dorin a de a se contempla într-o form unicţ ă ă dezvoltat .ă

Din aceast mişcare de iubire v-a i n scut to i. Când Dumnezeu, contemplându-se, seă ţ ă ţ iubi în ceva mai mult, mai mare, voi a i devenit aceia în ceea ce Dumnezeu s-a dezvoltat. Fiecare dinţ voi a i devenit în acea minunat clip , parte din prima gândire considerat . Fiind prima crea ie a luiţ ă ă ă ţ Dumnezeu Tat l, fiecare a i devenit Dumnezeu din Dumnezeu, fii de Dumnezeu şi a i avut parte deă ţ ţ inteligen sa - a spiritului lui Dumnezeu. Voi, Dumnezeilor, sunte i singura crea ie care sunte iţă ţ ţ ţ perfecta replic a Tat lui, deoarece sunte i în dezvoltarea Sa. Tot ceea ce este Tat l, este la infinit şiă ă ţ ă compozi ia a ceea ce sunt fii s i mult iubi i.ţ ă ţ

Dumnezeu Tat l este Gândire verificat , capabil a se contempla, care este Viata - totă ă ă timpul în mişscare, neputându-se imobiliza aşa cum nu o pot face gândurile voastre.

Dar pentru ca Gândirea, via s se dezvolte mereu, îi trebuie o ra iune. Aceast ra iuneţă ă ţ ă ţ sunte i voi. Voi to i a i devenit din Spiritul lui Dumnezeu în sfârşit, ca prin fiecare via s seţ ţ ţ ţă ă continue s se dezvolte în veci. şi acest pe veci este în afara timpului, este clipa prezenta. Este ună prezent ce se urm reşte la infinit.ă

De aşa manier încât s se poat perpetua, Tat l a dat fiec ruia din voi singurul lucru ceă ă ă ă ă a fost şi va fi întotdeauna - totalitatea Gândirii. Fiecare din voi a primit de la Tat l, pentru Tat l,ă ă divina sa inteligen şi voin a creatoare.ţă ţ

Gra ie lor datora i puterea de a putea avea acces la gândirea care este Tat l şi s vţ ţ ă ă ă pute i dezvolta în conformitate cu gândurile pe care le contempla i, pe care le considera i.ţ ţ ţ

Dumnezeu, Spirit Divin, se dezvolt incontinuu prin fiecare din voi şi creşte prin voi. Ceeaă ce voi deveni i prin dezvoltarea voastr , devine şi Tat l. Si ceea ce Tat l a ajuns - prin devenireaţ ă ă ă tuturor copiilor mult iubi i - puteti deveni şi voi, c ci fiecare din copii este permanent în situa ia de aţ ă ţ primi de ceea ce este Tat l. De asemenea, gra ie gândurilor considerate, pute i în permanent s fi iă ţ ţ ă ă ţ ceea ce este Tat l - o împ r ie extrem de frumoas , în continu expansiune.ă ă ăţ ă ă

Când, la începutul vostru, gândirea se contempla ea îns şi, ea deveni Principiul Luminii.ă Lumina a fost prima crea ie. De fiecare dat când un gând este apreciat (sau considerat) frecven aţ ă ţ sa vibratorie scade, ea devine lumin . Moştenirea voastr se ridica la naşterea Luminii, c ci fiecareă ă ă particul de lumin devine individ, un Dumnezeu.ă ă

Astfel, to i a i devenit ceea ce se cheam fiin e de lumin de la naşterea crea iei.ţ ţ ă ţ ă ţVoi to i a i început s exista i în aceeaşi clip . Orice entitate care a existat vreodat sauţ ţ ă ţ ă ă

care va fi, a fost creat de gândirea devenit Lumin în clipa în care Dumnezeu Tat l se contempl .ă ă ă ă ă Si Lumina emanând din spa iul Gândirii devine parte din Spiritul lui Dumnezeu. ea deveni curentulţ de gândire numit şi „ fluviul Gândirii”.

Lumina ce fiecare a i devenit a fost şi este mereu inteligen ce sunte i. Aceast luminţ ţă ţ ă ă divin , corpul vostru ini ial şi permanent, constituie spiritul fiin ei voastre - ceea ce eu numescă ţ ţ Dumnezeul fiintei voastre, c ci spiritul vostru este Spiritul lui Dumnezeu într-o forma unica. Si acumă voi sunte i dotati cu acest spirit, acest corp de lumina ce a i devenit cu toata slava, în clipa în careţ ţ Gândirea, slavitul vostru Tata mult iubit, se contempla.

La începutul vostru, adic atunci când Gândirea, Dumnezeu, traversa spiritul fiinteiă voastre, s-a produs o emo ie. Astfel a fost creat sufletul vostru, prin for creatoare, ca s poatţ ţă ă ă merge la sursa fluviului dragostei emanat de Dumnezeu Tat l. El a fost creat în aşa fel ca voi saă pute i merge la sursa eternului fluviu al Vietii, imobilizandu-l sub forma de sentimente, impresiiţ (ceea ce va deveni memoria).

Sufletul vostru este de fapt ceea ce va permite sa fiti creatori. În sfârşit, ca s pute i creaă ţ ce este necesar s sti i, s p stra i în spirit imaginea gândului desluşit . Aceasta este imaginea careă ţ ă ă ţ ă permite sa dezvolta i gândurile şi s le dai valoare generatoare de realitate.ţ ă

33


De exemplu, ca s creezi o floare, trebuie sa ai gândul unei flori noi unice pe cale de aă r s ri. Gândul la aceast floare este interceptat de eternul fluviu al gândirii la care spiritul vostru,ă ă ă Lumina fiintei voastre are acees. Dup aceea, ea este p strat cu claritate în suflet, ca o imagineă ă ă emotional . Gra ie dorin ei, ve i putea de aici inainte s v rememorati aceasta imagine - gândulă ţ ţ ţ ă ă „floare”, s o contempla i şi sa o dezvolta i, dându-i forma, culoarea, m rimea pe care o dori i.ă ţ ţ ă ţ Pute i de acum înainte s crea i o floare unic în fiecare moment. Si p strând gândul în memorie,ţ ă ţ ă ă pute i perfect s -i desena i imaginea.ţ ă ţ

F r suflet, n-a i putea da Tat lui o forma, f r ea nu ve i putea imobiliza gândurile, apoiă ă ţ ă ă ă ţ contempla, ca apoi s le pute i manifesta.ă ţ

Ceea ce denumi i crea ie, este în sfârşit valoarea Vietii, care a fost dintotdeauna. c ciţ ţ ă crea ia este f r început şi mai mult ca sigur f r sfârşit. Cât despre creatori, sunte i voi toti - voi,ţ ă ă ă ă ţ entit ile de lumin , Dumnezei. Toate lucrurile au fost create de Dumnezeu, din substanta numităţ ă ă gând care este Tat l, şi tot ceea ce Dumnezeii creaz . Tat l devine - asta constituie fiin a înă ă ă ţ expansiune a Tat lui.ă

Materia pe care o vedeti în jurul vostru, este Tat l. Tat l este materia dat fiind c esteă ă ă orice lucru. Dar creatorii materiei sunte i voi to i - Dumnezeii sunte i nişte f uritori des vârşi i. De laţ ţ ţ ă ă ţ început, într-adev r, a i fost dota i cu inteligen capabil de a concretiza în materie idealul pe careă ţ ţ ţă ă vi-l pute i imagina prin intermediul Gândului.ţ

Totul deriv din gândire. Absolut totul! Orice obiect din materie a ap rut printr-un ideală ă de gândire îmbr işat de emo ie. Inainte de orice crea ie, gândul primului lucru a fost închipuit deăţ ţ ţ suflet ca ideal. Toate lucrurile materiale din lume au la origine un ideal de gândire considerat de unii din Dumnezei şi manifestate de ei cu materia care este Tat l.ă

Orice por iune (bucat ) de materie este înconjurat de lumin . Oamenii voştri de stiinţ ă ă ă ţă încep s ştie. Ei au descoperit c materia grosier este lumina a c rei frecven vibratorie a fostă ă ă ă ţă încetinit , coborât . ă ă

De câte ori un gând este cuprins de emotie, acel gând se dezvolt şi devine lumina. Dacă ă încetinim mişcarea particulelor luminoase, dac condens m lumina, se creeaz ceea ce se cheamă ă ă ă un electron - un câmp electromagnetic cu un pol pozitiv şi negativ. Si dac continu m s încetinimă ă ă frecven a luminoas , atunci se coaguleaz , formând materie. Apoi materia este structurat subţ ă ă ă form de molecule si de celule. Si forma este datorat coeziunii gândului pe care sufletul a imaginat-ă ăo ca ideal de creatie.

Maestrii mult iubiti, voi a i creat, prin propriile voastre gânduri, frumuse ea, splendoareaţ ţ a tot ce este. Voi a i creat toate lucrurile, gândindu-le şi resim indu-le-schimbând gândurile înţ ţ lumina, în electroni, în materie, în forme. C ci voi, adic gândirea coborât în Lumin , a i contemplată ă ă ă ţ Lumina ce voi deveniser - i şi iubind Lumina ce voi erati. Aceasta f când, lumina s-a coborât şi aă ţ ă devenit electron. Si contemplând electronul ce Dumnezeu devenise prin mecanismele voastre de Gândire, electronul a fost coborât devenind materie (grosier ). El a devenit „gândire coagulat ”, oă ă gândire vibrând cu o frecven coborât dar r mânând totuşi dimensiunea Tat lui - deoarece Tat lţă ă ă ă ă este în orice.

Prima voastr mişcare a constat în a recunoaste „ştiin a gândului în materie”- o ştiin peă ţ ţă care nimeni nu v-a înv at; ea este rezultatul pur şi simplu al inteligen ei voastre - ea decurge chiarăţ ţ din procesul vie ii în care sunte i angajati. Din aceast stiint , din aceasta inteligen s-a nascutţ ţ ă ă ţă forma creat .ă

La începutul formei create, Dumnezeii s-au contemplat (Lumina ce erau) creând astfel idealul de lumin în materie - sori, în numar incalculabil. A fost un milion de miliarde ! Si acestiă nenumarati sori prin efectul concentrarii sau efectul fuziunii de gaz au fost ei înşişi rezultatul coborârii electronilor. Si din aceşti mari sori, scânteiele centrale de via , sfere în rotatie – planeteleţă - şi puse pe orbite. Si aceste sfere, Dumnezeii le-au amenajat, şi asta a luat timp şi ia timp. Cine a creat acest univers şi toate universurile ce incoanjoar un Soare şi mai mare? Voi, desigur. Voi le-a iă ţ conceput. Toate lucrurile create de voi, gratie gândului considerat au largit câmpul vostru de experienta. Sentimente s-au ridicat în sufletul vostru, cea mai autentica comoar a gândirii şi prin eaă a fost creat planul material.

Voi cu sunte i cu siguran de natur divin , fiind scântei originare de Lumina. Voi,ţ ţă ă ă creatorii, a i creat prin Tat l în voi, prin mijlocul vointei voastre suverane, tot ceea ce este. Absolutţ ă tot !

Nu Dumnezeu a creat universul, c ci Dumnnezeu este universurile ! Voi le-a i creat prină ţ mijlocirea propriilor voastre gânduri, resim indu-le în sufletele voastre. ţ

34


Cei mai mul i dintre voi era i printre Dumnezeii care au ajuns în locul cu numele Terra,ţ ţ este de atunci foarte mult vreme şi iar vreme, şi care au creat şi dezvoltat toata via a de pe ea.ă ţ Timp de milioane de ani, dup conceptia voastr despre timp, a i mers la sursa gândirii care esteă ă ţ Tat l, şi datorit supremei voastre inteligen e şi a puterii voastre creatoare, voi a i conceput idealuriă ă ţ ţ de crea ie.ţ

Voi, entitatile de Lumina, a i conceput în aceast lume organisme vii cu bacterii n scuteţ ă ă din reac ia gazului cu apa. Aceasta este plamada (noroiul) care v-a servit s crea i via a pe acestţ ă ţ ţ p mânt. Şi la început, crea iile nu erau decât o adunare de materie inform . Crea iile voastre erauă ţ ă ţ foarte sumare, pentru c nu erau decât la începutul uceniciei voastre cu materia şi modul de a oă modela. V-au trebuit ani şi ani pentru a crea plante şi animale şi toate organismele vii de pe acest plan.

Datorit emo iei creatoare, voi a i conceput creaturi, forme de via dotate cu mobilitateă ţ ţ ţă şi capacitate de expresie. Un grup de Dumnezei a creat prima floare. Au fost culori şi parfumuri, şi mai târziu specii diferite de flori.

Intelege i c aceste crea ii nu erau greu de realizat, deoarece ca entit i de lumin , voiţ ă ţ ăţ ă nu avea i trup înc . Când dorea i s crea i ceva, voi devenea i pur şi simplu. Voi d dea i materieiţ ă ţ ă ţ ţ ă ţ forma, inteligen şi trasaturi specifice, devenind parte din ele. Si de îndat ce o crea ie a luat viat ,ţă ă ţ ă şi ea era dotat cu toat inteligen a creatorului ei, voi v extr gea i şi mergea i c tre o alt crea ieă ă ţ ă ă ţ ţ ă ă ţ şi mai frumoas .ă

Crea iile acestei lumi n-ar fi aşa frumoase, chiar sublime unele, şi n-ar fi avut nici unţ motiv s fie dac n-ar fi fost animate de „suflu de via ” al creatorului lor. Voi a i insuflat crea iiloră ă ţă ţ ţ voastre inteligen a instinctului şi memoria genetic . Voi le-a i d ruit mijlocul de a se reproduce prinţ ă ţ ă împ r irea genelor şi astfel posibilitatea de a crea specii noi. Si cum voi sunte i Dumnezeii creatori,ă ţ ţ a i conceput modele de evolu ie, se poate spune ca toatalitatea viului este divin - din cauza Scânteiiţ ţ de via pe care voi le-a i transmis-o lor.ţă ţ

Dumnezeii n-au decis imediat sa creeze un vehicol de materie prin care totodat s iaă ă contact cu crea iile lor şi s continue s -şi exprime puterea creatoare (în ei înşişi mai degrab în celeţ ă ă ă create); pentru acesta, ei aşteptar s se stabileasc un lan de hr nire. Numai atunci şi-au pusă ă ă ţ ă problema cree rii unui trup care v este cunoscut sub numele de ă ă „om” sau fiin omeneasc .ţă ă

Gândirea, care este o esen , are calitatea de a p trunde; ea traverseaz materia. Deţă ă ă asemenea, Dumnezeii care erau gândirea sub form luminoas , puteau deveni floarea, dar nu îiă ă sim eau parfumul. Ei erau asemenea vântului, care cu toate c sufla printre crengi, nu putea sim i şiţ ă ţ nici cuprinde arborele. Ei treceau prin piatr , dar nu o puteau resim i. Cum gândul nu poate percepeă ţ esen a unei vibra ii inferioare, nu este afectat de materia din care este facut piatra.ţ ţ ă ă

In vederea posibilit ii de a sim i parfumul unei flori, de a atinge floarea, de a cunoaşteăţ ţ frumuse ea şi a face experien a str lucirii ei, Dumnezeii au trebuit s creze un vehicol de materie,ţ ţ ă ă care s vibreze cu aceeaşi frecven cu cea a florii. Din acest motiv au creat un înveliş numit „om”.ă ţă Ei au creat-o ca în fine s poat face experien a lucrurilor create şi s -şi exprime puterea loră ă ţ ă creatoare prin ele.

Omul, în consecin , a fost n scut dintr-un ideal de gând, în aşa fel ca s poat servi deţă ă ă ă vehicol explor rii Dumnezeilor. Învelişul creat poate totodata s con in şi sufletul Dumnezeului şi să ă ţ ă ă fie impregnat de spiritul lui. Gra ie lui, Dumnezeii devin capabili s ating florile şi s perceapţ ă ă ă ă parfumul lor, şi aceast tr ire se imprima în suflet ca sentimente. De aici înainte, ei puteauă ă contempla arbori, savura parfumul lucrurilor şi percepe frumuse ea lor. De aici înainte, Dumnezeiiţ puteau s se vad unii pe altii, s se ating , s se îmbratişeze, s vorbeasc . Ei puteau s seă ă ă ă ă ă ă ă observe unii pe altii, s se cunoasc unul prin altul. De acum înainte, Dumnezeii, ca oameni, puteauă ă tr i o aventur complet nou a materie - din pricina invizibilei esen e numit sentiment.ă ă ă ţ ă

Astfel, Dumnezeii, fiin e de lumin , au creat o densitate în raport cu idealul lor.ţ ă Densitatea invelişului lor le permitea, într-o realitate în plus, aceea a Gândirii manifestat în materie.ă F când-o, ei deveneau Dumnezei, gândul c Dumnezeu este, manifestat în inteligen celulară ă ţă ă având ca nume om. Ei devenir Dumnezeu-om, om-Dumnezeu, Dumnezeu exprimat în minunataă form omeneasc , omul exprimând Dumnezeu în el, în sfârşit, pentru a perpetua pentru totdeaunaă ă dezvoltarea Tat lui.ă

Primii oameni s-au n scut dup multiple experien e f cute de un grup de Dumnezei. Nuă ă ţ ă au fost la început decât nişte creaturi lipsite aparent de sex, a c ror reproducere se facea în virtuteaă a ceea ce se numeste „cloning”. Învelişurile (trupurile) erau genetic asem n toare la începutulă ă crea iei omului. În plus mai erau şi nişte creaturi mai degrab simple, care în ochii voştri ar ap reaţ ă ă mai curând groteşti. Dar pentru Dumnezeii epocii, ele erau foarte frumoase. Din p cate, nu erauă

35


prea agile, aşa încât serveau uşor ca hran animalelor. Dumnezeii au perseverat, şi totă experimentând şi modificând, ei au reuşit s ajung a se mândri cu rezultatul, trupul fiind în fine pusă ă la punct, numeroşi Dumnezei s-au bucurat mult, l-au luat în primire pentru a explora via a într-un felţ nou.

Dup mult vreme, fiin a omeneasc a devenit sexual , împ r irea genelor a permisă ă ţ ă ă ă ţ crearea de corpuri unice şi mai prelucrate. Incepând cu aceasta, b rbatul a putut transmiteă inteligen câştigat prin s mân a sa, în timp ce femeia o transmitea prin ovulele sale. Prinţă ă ă ţ conceperea genelor, şi unul şi altul se puteau întâlni şi forma o entitate mai elaborat înc , gra ieă ă ţ ştiin ei câştigat de unul sau de altul din p rin i. Din p cate, acest mecanism a permis producereaţ ă ă ţ ă corpurilor mai prelucrate dar nu şi a spiritelor. Corpul a „evoluat” ca s m exprim în termenii voştri,ă ă proces care s-a desf şurat timp de 10 milioane şi jum tate de ani dup felul în care socoti i voiă ă ă ţ timpul. V-a trebuit tot acest timp pentru a deveni ceea ce sunte i în prezent.ţ

Corpul omenesc este tân r. Omul în forma lui fizic nu are decât 10 milioane şi jumat teă ă ă de ani, în timp ce fiin ele de lumin care sunte i, au fost dintotdeauna. Nu poate fi determinatţ ă ţ ă vârsta gândului deoarece la originea lui, timpul nici nu exista. Aşa c sunte i b trâni, infinit deă ţ ă b trâni. Şi timp de miliarde de ani, dup concep ia m sur rii timpului vostru, voi a i creat ceea ce seă ă ţ ă ă ţ cheam electronul. Faptul de a coborâ electronul pentru a forma materia brut , a devenit de atunciă ă o nou aventur , complet diferit . Dup miliarde de ani de înv tura şi de explorare, omul deveni oă ă ă ă ăţă creatur vie, ce respira şi constituie gândire coagulat din materie vibrant .ă ă ă

Voi a i creat acest plan în totalitate. În consecin , f r voi to i ar fi fost total inexistent,ţ ţă ă ă ţ nu ar fi avut realitate. Animalele sunt iubite deoarece, prin voi, creatorii lor, au primit suflul Vie ii.ţ Florile sunt iubite deoarece în ele sunt imprimate canavaua propriei voastre frumuse i, cum de altfelţ în tot ce e via . Şi dac este aşa, este în întregime prin voi.ţă ă

Cine sunte i voi? Voi sunte i eminen i Dumnezei de lumin , eminen i creatori a tot ce eţ ţ ţ ă ţ via . Sunte i extraordinarii Gândirii infinite, m ri i apoi coborâ i pân la a forma materia. Voi sunte iţă ţ ă ţ ţ ă ţ Dumnezeii, eterna Gândire, f când experien a formei umane. Voi sunte i Dumnezeii manifesta i caă ţ ţ ţ oameni, în aşa fel ca s pute i urm ri pentru totdeauna dezvoltarea Gândirii.ă ţ ăM Trebuie s iau o decizie, aceea de a şti dac da sau nu, s continui s înv ceea ce neă ă ă ă ăţ înv a i. Tot ce ne spuneti îmi place, dar am îndoial neştiind dac (ceea ce ne spui) este adev rat.ăţ ţ ă ă ă Pute i prin cuvinte sau un act s m convinge i de adev rul spuselor dvs ?ţ ă ă ţ ăR Nu pot. Dar în schimb, v voi întreba, ce nu este adevarat ?ăM Ceea ce nu este adevarat dup p rerea mea? Pe cinste! Am în cap înregistrat conversa ia înă ă ă ţ care d dea i o frumoas descriere a crea iei. Ea este foarte placut şi detaliat ; în mod special oă ţ ă ţ ă ă compar cu alte versiuni auzite ori citite. Mi-ar place s cred c descrierea corespunde punct cu punctă ă realit ii. Dar nu ajung sa m conving de autenticitatea ei.ăţ ăR De fapt cum s-a petrecut crea ia ?ţM Nu pot s v r spund. Sunt doar în c utarea de o mai bun în elegere a fenomenului.ă ă ă ă ă ţR Vi s-a explicat în diferite feluri crea ia. Dintre toate aceste versiuni, pe care o prefera i?ţ ţM Nu cunosc decât 2 sau 3. Dar o prefer pe a dvs.R Pentru care motiv ?M Pentru c este cea mai detaliat .ă ăR Si dup p rerea dvs, ce o face s fie atât de detaliat ? Cum se poate avea o cunoaştereă ă ă ă detaliat a lucrurilor de care vorbim ?ăM Prin experien .ţăR Desigur experien a mea, care m-a înv at cum s-au desf şurat lucrurile, cum sunt ele. Chiarţ ăţ ă prin ele mi le reamintesc.M Acum pute i în elege îndoielile mele?ţ ţR Cu siguran . Ele exist pentru c nu v-a i autorizat s v reaminti i aceste lucruri. Va voiţă ă ă ţ ă ă ţ spune acestea. Asculta i din nou ceea ce v-am spus despre crea ie. Toate celelalte descrieri nu dauţ ţ nici o explica ie, în timp ce la a mea nimic nu lipseşte.Totul este descris aşa cum s-a produs. S vţ ă ă conving? Nici nu încerc, c ci n-aş reuşi. Numai singur v pute i convinge.ă ă ă ţM Pot pune anumite întreb ri, pentru a-mi clarifica ideile ?ăR Desigur.M a i ţ spus c Tat l s-a desf şurat prin noi? Asta vrea s însemne c Spiritul Tat lui creşte prină ă ă ă ă ă noi, prin crea iile noastre ?ţR Cu siguran . C ci, la începutul vostru, Tat l este Vid f r form , spa iu, f r lumina, şi aşa arţă ă ă ă ă ă ţ ă ă fi r mas veşnic dac nu s-ar fi contemplat şi dac n-ar fi îmbr işat Gândirea, care este. F cândă ă ă ăţ ă aceasta, El deveni Lumin - prima dezvoltare a Gândului. Fiecare din noi am devenit această ă

36


Lumin . Din ce cauz ? În sfârşit pentru a urm ri dezvoltarea Tat lui pentru totdeauna. În ce fel? Prină ă ă ă acelaşi proces pe care l-a folosit Tat l ca s dea naştere formelor noastre de Lumin .ă ă ă

In splendidul moment în care s-au n scut sufletele noastre, fiecare din noi porni procesulă de expansiune şi de evolu ie. Prin sufletele noastre am devenit capabili de a prinde gândul şi de aţ fixa sub forma sentimentelor. Astfel, noi putem reintra, ceea ce a permis florii s fie s mân înă ă ţă sinea ei, animalelor s vin pe lume.ă ă

Gândirea, Tat l vostru mult iubit, este în sine emo ie, cu toate c nu este manifestat .ă ţ ă ă Crea ia n-a fost dat existen ei Lui decât numai dup ce s-a manifestat în suflet ca sentiment. Indatţ ă ţ ă ă ce un gând a fost îmbr işat şi înregistrat în suflet, el devine realitate; are contururi, posedăţ ă structur , e pertinent.ă

Cine a creat lucrurile pe care le observa i în jurul dvs? Nu este Dumnezeu. Sunte i voi,ţ ţ Dumnezeii, care v-a i însuşit gândul şi a i avut emo ia în materie. Ceea ce voi numi i realitate, nuţ ţ ţ ţ devine decât dup ce un gând a fost resim it în inim - în sfârşit ca s formeze un ideal de crea ie -ă ţ ă ă ţ apoi exprimat ca form manifestat . Acestea sunt emo iile, sentimentele, formele - ceea ce seă ă ţ numeste realitate - care d temei gândurilor. Astfel crede Tat l în fiecare moment.ă ă

Formele manifestate provin din transformarea gândurilor în emo iiţ . Această transformare permite crearea în materie. Ea v permite s crea i, s evolua i, s deveni i, s vă ă ţ ă ţ ă ţ ă ă exprima i dup dorin a voastr . Si curentul Vital care v face s fi i ceea ce sunte i, nu v judecţ ă ţ ă ă ă ţ ţ ă ă c ci, fiind ceea ce sunte i, voi v dezvolta i şi da i temei Spiritului lui Dumnezeu.ă ţ ă ţ ţ

Tat l nu lucreaz prin voi, El simte prin voi, El este prin voi. Voi sunte i ceea ce este El - şiă ă ţ ceea ce El este, este creat şi dezvoltat în fiecare clip din via a voastr . Pentru acest motiv, ceea ceă ţ ă face i, ceea ce cândva a i f cut, primeşte sau a primit aprobarea lui Dumnezeu.ţ ţ ă

Voi a i creat toate lucrurile din aceast lume. De asemenea, şi împ r ia Cerurilor,ţ ă ă ăţ împ r ia lui Dumnezeu, a fost dezvoltat de fiii Lui mult iubi i, de voi - El însuşi. ă ăţ ă ţ În consecin ,ţă iubi i ceea ce sunte i, c ci voi sunte i foarte frumoasele entit i care a i creat toateţ ţ ă ţ ăţ ţ lucrurile prin bucurie.M Multumesc, Ramtha. dar mai am înc o întrebare. Mi-a i spus c omul exist în lumeaă ţ ă ă aceasta de 10 milioane şi jum tate de ani. Oamenii de ştiin , dac nu m înşel, au dovezi ar tândă ţă ă ă ă c omul nu este în aceast lume decât cam de 1 milion de ani, poate dou , dar nu mai mult.ă ă ăR În elege i ţ ţ bine acestea. Metoda de datare întrebuina at de oamenii voştri de ştiin seţ ă ţă bazeaz pe radioactivitate. Ceea ce d obiectelor radioactivitatea este Soarele. Dar, de fapt luminaă ă Soarelui vostru nu bombardeaz direct acest plan cu razele lui de atâta timp de când îşi imaginează ă ei, c ci mult vreme ................................................... forma oceanele voastre care la acea vreme,ă ă erau suspendate în aer. Când lumina Soarelui vostru atingea apa, ea se difuza, aşa încât peste tot era lumin difuz . În consecinta, nimic nu era expus direct radiatiilor cum este cazul astazi. Totusi,ă ă oamenii de ştiin determin vârsta omului în func ie de radioactivitatea prezenta în obiectele peţă ă ţ care le descoper , crezând c radia iile solare au avut acces direct în acest plan de mai mult timpă ă ţ decât în realitate.

Dumnezeii, ca oameni, sunt în aceast lume de 10.000 de milioane de ani şi jum tate -ă ă învelişul lor schimbându-se de multe ori, pe m sura perfec ion rii lui. Aceste explica ii pe care vi leă ţ ă ţ dau sunt pentru a reflecta la ele, pentru a putea voi înşiv s deduce i ceea ce se impune.ă ă ţ

Acum, maestre, spune i-mi de ce prefera i aceast variant a istoriei crea iei, tuturorţ ţ ă ă ţ celorlalte? Cunoaste i motivele alegerii dvs ?ţM O prefer pentru c explica iile pe care mi le-a i dat îmi plac, foarte simplu.ă ţ ţR Dar care sunt motivele alegerii dvs?M Faptul c spune i c noi suntem perfec i, c nimeni nu este inferior altuia, c via a este f ră ţ ă ţ ă ă ţ ă ă sfârşit.R Aşa este într-adev r. Ceea ce înseamn c , ceea ce religiile voastre v înva , ar putea fiă ă ă ă ţă greşit. Şti i ceea ce este minunat în toate acestea ? Poate aceasta: nu exist diavol, nici iad, niciţ ă p cat, nici isp şire, nici Dumnezeu de temut. Religiile ar putea s greşeasc . Şi ele greşesc !ă ă ă ă

CAPITOLUL 8SUPERIOR INGERILOR.

A FACE EXPERIEN OMENEASCA ESTE UN LUCRU SFANT, CACI CONDI IA OMULUIŢĂ Ţ PERMITE SA FACEM INTREAGA EXPERIEN A LUI DUMNEZEUŢĂ

Voi sunte i nişte entit i, fiecare din voi fiind unic, creatorul este cu siguran divin. Cuţ ăţ ţă toate c vi s-a spus c sunte i nişte creaturi mizerabile, aceasta este f r importan , ceea ceă ă ţ ă ă ţă

37


conteaz cu adev rat este felul în care v recunoaşte inteligen a numit Via . Ori, dup ea, voi to iă ă ă ţ ă ţă ă ţ sunte i eterna parte a Spiritului lui Dumnzeu. Voi nu în elege i înc întregul vostru pre dar nuţ ţ ţ ă ţ întârzia i s în elege i.ţ ă ţ ţ

Pentru mine fra i mul i iubi i - şi nu numai pentru mine, dar şi pentru toate entit ile dinţ ţ ţ ăţ toate universurile şi din toate planurile de via vizibile şi invizibile. Noi suntem uni i unii cu ceilal iţă ţ ţ prin har, inteligen şi mai mult înc prin dragostea a ceea ce se numeşte Dumnezeu - minunataţă ă gândire care v sus ine şi v p zeşte întotdeauna, în ciuda tuturor extravagan elor voastre.ă ţ ă ă ţ

Fiecare din voi este o comoar de o valoare nepre uit . Intr-adevar, unul singur din voiă ţ ă dac ar fi lipsit, Via a, universurile şi structura lor n-ar fi putut s existe. Pentru voi şi din pricinaă ţ ă voastr , via a s-a putut desf şura din abunden , gândul şi inteligen a au putut s se desf şoare şiă ţ ă ţă ţ ă ă s formeze realitatea atât de bogat şi frumoas . Sunte i cu siguran pre ioşi, deoarece, în ciudaă ă ă ţ ţă ţ felului în care v percepe i, fiecare de partea sa, a ajutat la spectaculoasa desf şurare de Tot – Ceeaă ţ ă – ce - Este. Voi sunte i nişte entit i minunate. De altfel, privi i la to i cei ce formeaz umanitatea:ţ ăţ ţ ţ ă fe ele se aseam n , cu siguran , totuşi nu sunt dou identice. Voi sunte i asemenea florilor uneiţ ă ă ţă ă ţ magnifice gr dini, care seam n polenul, f când s se nasc flori mereu mai frumoase, mereu maiă ă ă ă ă ă bogate în nuan e. Fiecare are frumuse ea lui, care difer de a celorlal i: fiecare este Dumnezeuţ ţ ă ţ exprimându-se hot rât, urmând propriile şi unicele lui destine.ă

Cândva a i fost gând emi ând lumin ; Dumnezeu perpetuându-se în eternitatea f rţ ţ ă ă ă sfârşit. Ca s pute i explora o împ r ie mai vast , a i conceput cu grij infinit şi dup multeă ţ ă ăţ ă ţ ă ă ă tentative, corpuri de materie sau dac prefera i gând coagulat. Corpurile v-au permis s vă ţ ă ă exprima i pe acest plan de existen în plus şi s explora i toate structurile gândului care esteţ ţă ă ţ Dumnezeu. De asemenea, de-a lungul aventurilor în infinita creativitate, v-a i transformat din luminţ ă f r forma şi a i devenit materie celular , b rbat şi femeie. Fiecare a devenit Dumnezeu-b rbat,ă ă ţ ă ă ă Dumnezeu-femeie; Spirit de Dumnezeu exprimându-se prin organismul viu care constituie fiin aţ omeneasc .ă

Sunte i de o remarcabil inteligen , c ci voi nu numai c a i insuflat suflul vie ii celulelorţ ă ţă ă ă ţ ţ voastre, dar a i transmis suprema voastr inteligen materiei, ca s poat s se înnobileze şi sţ ă ţă ă ă ă ă evolueze. A i conceput o ştiin a evolu iei şi a i evoluat prin ea, trecând de la ceea ce se numeşteţ ţă ţ ţ omul din Neanderthal la Omul Sapiens. În decursul timpului, gratie a numeroase experien , aţă diverse etape de evolu ie şi prin (mijlocirea) numeroaselor traumatisme, a i devenit entit ile peţ ţ ăţ care le v d aşezate în fa a mea, capabile s se in drept pe picioarele lor. ă ţ ă ţ ă To i cei ce tr iesc înţ ă aceast lume de materie, trebuie s demonstreze puterea inteligen ei lor la acest nivelă ă ţ deosebit de Via - un minunat nivel într-adev r, c ci aici gândul, Tat l vostru cel iubit,ţă ă ă ă exist sub toate aspectele, mergând de la lumin la materia compact .ă ă ă

Stia i cp inteligen a se dezvolta peste tot în univers? Dar în aceast lume, aceea aţ ţ ă planetei Terra, connvie uirea între gând şi materie a atins apogeul evolu iei.ţ ţ

Voi, b rba i şi femei, crede i c a i r mas în urm ? Sunte i inferiori celor din lumeaă ţ ţ ă ţ ă ă ţ invizibil ? Cu siguran nu sunte i. Sunte i prinsi într-o frumoas aventur , aceea de a în elege înă ţă ţ ţ ă ă ţ totalitate mecanismele Gândului. Ca s pute i în elege Scopul lui Dumnezeu, a trebuit s fi iă ţ ţ ă ţ Dumnezei sub form uman . C ci împ r ia lui Dumnezeu este în expansiune - din lumin El seă ă ă ă ăţ ă transform în electron şi materie. Nimeni nu poate cunoaşte şi exprima împ r ia lui Dumnezeu înă ă ăţ totalitatea sa atâta timp cât n-a fost Dumnezeu cu form omeneasc .ă ă

Devenind numai b rbat sau femeie, putem exprima ceea ce Tat l este la diferite niveleă ă ale gândirii. C ci fiind Dumnezeu-b rbat, Dumnezeu-femeie, nu sunte i numai gând, emo ie şi voină ă ţ ţ ţă în evolu ie, ci lumin , electron şi materie.ţ ă

In sfârşit, pentru a în elege în totalitate mecanismele Gândirii îmbr işa i (sau cuprinde i)ţ ăţ ţ ţ în totalitate cel ce sunte i, adic Dumnezeu, a trebuit s fi fost foarte maleabil şi s v iubi i foarteţ ă ă ă ă ţ mult, c ci altfel n-ar fi putut parcurge drumul spre diferite planuri de existen - pân la acest plan,ă ţă ă cel prin care ob inem informa ii despre Dumnezeu sub form material .ţ ţ ă ă

Cei care n-au fost înc Dumnezeu-b rbat, Dumnezeu-femeie, nu pot de ine întreagaă ă ţ experien despre Dumnezeu, din pricin c ei nu posed nici în elepciunea, nici inteligen a despreţă ă ă ă ţ ţ totalitatea Vie ii. Numai cei veni i în acest plan, care au devenit parte din splendoarea sa, care l-auţ ţ construit, numai aceia pot în elege complexitatile iubirii, bucuriei crea iei. Numai asemenea c l tori,ţ ţ ă ă cum sunte i voi, şi-au însuşit inteligen a eternit ii şi dorin a de a perpetua - c ci ei singuri creazţ ţ ăţ ţ ă ă pentru totdeauna totalitatea Vie ii. În sfârşit, atâta timp cât va d inui acest plan de materie, el vaţ ă permite vie ii s se perpetueze într-o infinit creativitate. De asemenea, a fi b rbat, a fi femeie, esteţ ă ă ă cu siguran participarea la via a lui Dumnezeu.ţă ţ

38


Exist un termen, acela de înger. Mul i dintre voi îşi doresc s fie asemenea creaturiă ţ ă divine. Cu toate acestea, starea de a fi înger prezint un foarte serios inconvenient: acela de a nuă avea în elegerea echilibrat . Ei nu sunt decât energie, Dumnezei ce vor deveni într-o zi Dumnezeu-ţ ăom. Ei nu simt nici simpatie, nici mil pentru specia uman . De altfel, cum ar putea o fiin dină ă ţă invizibil s v în eleag perfect, dac n-a fost ca voi? Umanitatea este mult mai avansat decâtă ă ţ ă ă ă îngerii, dac le lipseşte în elegerea despre Dumnezeu sub forma omeneasc ; în consecin ,ă ţ ă ţă în elegerea lor despre oameni, în bucuriile şi necazurile lor, obligatoriu nu poate fi limitat .ţ ă

Eu v spun c având experien a de a fi om, este un lucru sfânt, c ci numai aşa se poateă ă ţ ă avea întreaga experien a lui Dumnezeu. Numai fiind oameni pute i merge pân la hotareleţă ţ ă Imp r iei lui Dumnezeu.ă ăţ

Devenind oameni, voi nu v-a i degradat. Asta trebuie s în elege i. ţ ă ţ ţ Pentru c dac n-a iă ă ţ fost oameni, nu pute i intra în împ r ia lui Dumnezeu; c ci cum s-ar ridica la cer cel careţ ă ăţ ă mai înainte n-a coborât în via ?ţă

Este demn şi merit , este în elept de a fi om. C ci astfel poate fi în eles acest foc - sacruă ţ ă ţ în sine, adic Dumnezeu-Atotputernicul. Orice via este compus din acest foc; şi f când experien aă ţă ă ă ţ în inteligen a suprem în materie brut , d ruieşte o viziune complet despre ceea ce Dumnezeuţ ă ă ă ă este. Si ziua în care ve i în elege perfect tot ceea ce este Dumnezeu - spa iul interior, cât şi celţ ţ ţ exterior, materie, carne, sânge, dragoste, bucurie, necaz - atunci a i devenit tot ceea cea Tat l este.ţ ă

Dac sunte i pe acest plan, este pentru a-L cunoaşte pe Dumnezeu în corpul material înă ţ care tr i i. Ceea ce v men ine în dezvoltarea voastr creatoare, este Via a, aceeaşi for careă ţ ă ţ ă ţ ţă men ine şi atomii în sfera lor şi P mântul pe orbit . Si aceast for de via de un pricipiu universalţ ă ă ă ţă ţă unic, acela de a evolua f r încetare. Scopul vie ii voastre dintotdeauna a fost s face i experien aă ă ţ ă ţ ţ vie ii şi s înv a i de la ea, apoi s înobila i toate lucrurile înv ate şi s le reintegra i în principiulţ ă ăţ ţ ă ţ ăţ ă ţ Vie ii.ţ

Voi tr i i crea ia. Voi v juca i cu gândirea creatoare şi o exprima i în materie în aşa felă ţ ţ ă ţ ţ încât s creşte i în elepciunea şi inteligen a şi s p trunde i marele mister ce sunte i. Cu toateă ţ ţ ţ ă ă ţ ţ acestea, acest plan este în întregime iluzoriu. Toat lumea crede c planul tridimensional este real.ă ă Efectiv, toate jocurile omului sunt iluzorii, ele sunt comparabile cu nişte visuri, aceast realitateă poate disp rea l sând în loc un vis. Lumea adev rat este lumea interioar , aceea a sentimentelor.ă ă ă ă ă Lumea adev rat , se poate spune, nu exist decât din punct de vedere al sentimentelor; nu esteă ă ă guvernat de logic ci prin iubire în mişcare.ă ă

Aceast lume, ce pretindem a fi adev rat , n-ar putea exista în absen a calit ii voastreă ă ă ţ ăţ de a cunoaşte prin sentimentele prezente în sufletele voastre, c ci f r ele n-ar putea exista.ă ă ă

Tot acest paradis material a fost creat cu singurul scop de a putea trezi sentimente în sufletele celor care au luat parte la minunata crea ie. Din ce motiv? Ca s primeasc cea maiţ ă ă minunat recompens a Vie ii, s cunoasc în elepciunea. Ori în elepciunea nu este produsulă ă ţ ă ă ţ ţ Intelectului, ea deriv într-adev r din inteligen a emotiv dobândit prin experien .ă ă ţ ă ă ţă

Via a, acest extraordinar teatru este împ r ia voastr . Este scena pe care v produce iţ ă ăţ ă ă ţ iluziile, obiectele imagina iei şi a visurilor voastre. Aceast scen minunat v d ocazia s visa i şiţ ă ă ă ă ă ă ţ astfel s provoca i întreaga realitate pe care o dori i. C ci Dumnezeul ce sunte i are întreagaă ţ ţ ă ţ libertate de a face visul oric rui gând s cuprind sentimentul suscitat de acest gând şi astfel s -şiă ă ă ă manifeste visul, f cându-l real. De asemenea, el poate în fiecare moment s dizolve (distrug ) oă ă ă realitate creat . ă

Faptul de a fi Dumnezeu-b rbat, Dumnezeu-femeie, este l udabil. C ci numai cândă ă ă Dumnezeu a devenit om, via a pe acest plan a putut fi creat şi dezvoltat . Voi sunte i nişteţ ă ă ţ minunate entit i, mult mai puternice decât v imagina i. Fiecare din gândurile voastre, fiecare dinăţ ă ţ sentimentele voastre, este creator de via . Vou v incumba s da i prezen a vie ii, s sus ine iţă ă ă ă ţ ţ ţ ă ţ ţ orice via în viitor, nu cea a lumilor invizibile.ţă

Cei ce tr iesc în invizibil, au numai inteligen a invizibilului. Numai voi singuri ave iă ţ ţ puterea s sus ine i împ r ia lui Dumnezeu, bijuterie în Imp r ii.ă ţ ţ ă ăţ ă ăţ

Voi sunte i cei ce da i credit tututror lucrurilor. Voi îmbog i i scena spectaculoas aţ ţ ăţ ţ ă Vie ii. Voi sunte i cei ce ridica i şi glorifica i aceast împ r ie de Dumnezeu. Dar voi, voi nu sti i,ţ ţ ţ ţ ă ă ăţ ţ crezându-v inferiori îngerilor. Ceea ce nu este cazul. Voi nu în elege i bine l udabila voastră ţ ţ ă ă func iune, totuşi nu ve i întârzia s o în elege i. În curând, în sfârşit, via a, curcubeul, culorile,ţ ţ ă ţ ţ ţ luminile vor deveni puternice instrumente care v vor aminti ceea ce sunte i cu adevarat? Această ţ ă er care se apropie va purta numele de era ilumin rii. Şi cum va fi în eleas via a atunci? Caă ă ţ ă ţ indispensabi pentru plin tatea în elegerii de Dumnezeu. Aceast inteligen dobândit , ce deă ă ţ ă ţă ă aventuri (întâmpl ri minunate) v mai aşteapt ? Ave i întreaga eternitate pentru a v juca (a crea).ă ă ă ţ ă

39


Ve i avea la dispozi ia voastr o infinitate de gânduri pentru a reevalua şi redistribui elementeleţ ţ ă vie ii - timpul, spa iul, materia....şi voi.ţ ţ

Sunte i minuna i cu siguran , c ci voi a i parcurs îndelung aceast sfer înainte de aţ ţ ţă ă ţ ă ă deveni ceea ce sunte i acum. Si acest drum l-a i f cut pentru a-L putea cunoaşte pe Dumnezeu înţ ţ ă tot ceea ce este, la toate nivelele vie ii. Voi to i a i parcurs acest drum lung. Si aceasta a fost un faptţ ţ ţ remarcabil, care a necesitat curaj, deoarece era şi un oarecare risc. Au existat mari posibilit i ca înăţ cursul transform rii din suflete nemuritoare în acest plan material s v pierdeti identitatea şi s oă ă ă ă pute i pierde în supravie uire. Din p cate, ceea ce n-a lipsit s se produc .ţ ţ ă ă ă

Sti i de ce a i riscat venind s m auzi i pe mine, enigma ce sunt? Pentru c şti i c ceeaţ ţ ă ă ţ ă ţ ă ce v spun este adev rat şi c sunte i în c utarea drumului, ce v va duce din nou la cunoaştereaă ă ă ţ ă ă primordial punând în func ie întreaga crea ie. În adâncul sufletelor voastre, voi sti i c nu sunte iă ţ ţ ţ ă ţ numai materie, din carne şi sânge. Voi şti i c sunte i divini. Voi sunte i în acest lume pentru aţ ă ţ ţ ă redescoperi, pentru ca s îmbr işati din nou principiul divin ce sunte i, pentru ca s reg si i în voiă ăţ ţ ă ă ţ lumina originilor, suflul Gândirii care v-a dat Via .ţă

Via a exist pentru ca voi s-o îmbr işa i. Ea este bogat şi abundent , plin de aventuriţ ă ăţ ţ ă ă ă şi provoc ri, pasionante. Ea v deschide din toate p r ile, por i şi ocazii de a v angaja în evolu iiă ă ă ţ ţ ă ţ pentru a deveni. A deveni ce? Dumnezeu suma total a experien elor.ă ţ

Extraordinari maestri, voi a i dat via vântului. Voi a i dat Soarelui motiv de a fi acoloţ ţă ţ unde este. A i dat norilor motiv s îşi adune for ele; s hr neasc p mântul şi s -i potoleasc setea.ţ ă ţ ă ă ă ă ă ă Acestea nu le stia i şi considera i c nu sunte i demni de dragostea lui Dumnezeu.ţ ţ ă ţ

Eu v vorbesc din plin. Şi eu am fost ca voi. Am tr it toate iluziile voastre şi toate visele.ă ă Si acolo unde m-am dus eu, ve i merge şi voi la rândul vostru. Dar în prealabil trebuie s îmbr işa iţ ă ăţ ţ via a şi s v îmbr işa i pe voi înşiv , c ci îmbr işându-v pe voi, îl îmbr işa i pe Dumnezeu,ţ ă ă ăţ ţ ă ă ăţ ă ăţ ţ totodat .ă

Din str fundul sufletului meu v salut. Voi sunte i admirabili într-adev r. Voi sunte i iubi iă ă ţ ă ţ ţ cu adevarat. Sunte i absolut indispensabili. Sunte i ra iunea de a fi a eternit ii. Voi sunte i, cuţ ţ ţ ăţ ţ siguran , ra iunea de a fi a Vie ii.ţă ţ ţ

CAPITOLUL 9DUMNEZEU IDENTIFICABIL. VRAND SA IDENTIFICAM PE DUMNEZEU ÎN LUME, INSEAMNA SA COMITEM O NEDREPTATE NOUA, C CI FACAND-O, INCERCAM SA DESCRIEM CEEA CEĂ

EMANA DINAUNTRUL NOSTRU CA CEVA DIN AFARA NOASTRA

Fiecare din voi tr ieşte pe acest plan din diferite motive. Dar motivul cel mai nobil şi celă ce este de o importan capital , const în a în elege şi a iubi misterul, punctul numit Sine. Si acestţă ă ă ţ punct îl desemnez cu siguran prin Dumnezeu, Tat l în voi, ceea ce a dat credit începutului vostru,ţă ă acel prin care voi a i creat şi evolua i şi cândva ve i redeveni.ţ ţ ţ

Si dac sunte i meni i s redeveni i ceea ce Dumnezeu este, s -l exprima i în întregimeă ţ ţ ă ţ ă ţ pe Dumnezeu în voi, mai precis, ce ve i deveni? Cine este acest Dumnezeu care trebuie s vţ ă ă serveasc de punct de referin ? ă ţă

Dumnezeul pe care-l iubesc, al c rui servitor sunt, prin care se împlinesc toate minunile,ă este mişcarea vie ii în totalitatea şi continuitatea sa. În continuitatea împ r iei Vie ii, în eterna saţ ă ăţ ţ existen , numai prezentul exist . În acest prezent, aceast clip specific , Dumnezeu sunt toateţă ă ă ă ă lucrurile aşa cum sunt ele. De asemenea, în acest prezent, Dumnezeu este fiin a a tot ceea ce este.ţ Si în prezenturile ce vor veni, Dumnezeu este toat via a care pulseaz , se perpetu de la sine -ă ţ ă ă via a intens sensibil , se dezvolt , evoluând, exprimând fiin a sa.ţ ă ă ă ţ

Voi tr i i într-o infim galaxie. Şi cei ce cred c umanitatea constituie singura via în ea,ă ţ ă ă ţă dau proba de obr znicie. Calea Lactee îns şi are 10 miliarde de sori şi fiecare sistem solar cuprindeă ă planete purt toare de via .ă ţă

Nici o cifr nu este capabil s arate exact num rul sistemelor solare. În mod absolut nuă ă ă ă exist nici o cifr care s poat exprima num rul tuturor planetelor mari ori mici şi a vie ilor ce leă ă ă ă ă ţ ad postesc. O asemenea cifr nu exist pur şi simplu pentru c Dumnezeu este infinit. Pentru aă ă ă ă în elege infinitatea lui Dumnezeu, percep ia voastr trebuie s transcead timpul, distan a,ţ ţ ă ă ă ţ m surile, pentru c în realitatea mai vast asemenea factori nu exist .ă ă ă ă

Dumnezeu este. De când este El? Dintotdeauna, c ci El este f r început. El a fostă ă ă Gândire, spa iul, Vidul care sus ine „telestarurile” şi le d via .ţ ţ ă ţă

Sti i ceea ce este un „telestar”? Un „telestar” transform lumina în materie, pe care oţ ă proiecteaz în univers pentru a crea sisteme stelare. Si ce este la originea ei: Gândirea, Dumnezeu,ă

40


Spatiul - marele vid? Dac vre i s -l vede i pe Dumnezeu în fiin a Sa intact şi infinit , vizualiza iă ţ ă ţ ţ ă ă ţ infinitatea spa iului – spa iul fiind fluviul gândului care înconjoar toate cele v zute, care sus ine şiţ ţ ă ă ţ d naştere la tot ceea ce este.ă

Toat lumea vorbeşte de spa iu ca de neant. Când se întreab : Cine este aceast putereă ţ ă ă prin care toate lucrurile se orânduiesc în sisteme orbitale? Cine sus ine P mântul în vid? Cine sus ineţ ă ţ calea Lactee şi cei 10 miliarde de sori? Cine men ine Soarele în pozi ia lui? Ce este aceast mareţ ţ ă cale pe care vine Lumina? „Neantul”, vi se va r spunde. Neantul? S mi se arate un neant, un nonă ă lucru capabil s in vii miliarde de sori şi planetele lor!ă ţ ă

Dumnezeu este ansamblul vie ii care pulseaz , se desf şoar , evolueaz în eternulţ ă ă ă ă prezent. El este promisiunea viitorului. El este mişcarea care p streaz Via a, gândirea nelimitată ă ţ ă lipsit de scop sau de Ideal, dar creând f r încetare via a. Dumnezeu este tot ce este, o for careă ă ă ţ ţă mereu schimb , mereu creeaz , mereu se desf soar şi se dezvolt , mereu este.ă ă ă ă ă

Este posibil s identificam ceea ce este omniprezent, omnipotent, care mereu evolueaz ,ă ă mereu se mişc , mereu permite, mereu este? Putem spune, „Dumnezeu este acela” atunci cândă ceea ce este într-un moment specific nu mai este în momentul urm tor? Putem percepe un universă infinit?

Este evident c este imposibil de identificat ceea ce transcede lumea materiei, timpul,ă spa iul, m surabilul cu un spirit finit. Spiritul finit nu poate într-adev r nici s -l sesizeze, nici s -lţ ă ă ă ă descrie.

Termenii de „Dumnezeu” şi de „Tat ” sunt numai o simplificare; ei servesc numai să ă desemneze tot ce este, a fost şi va fi în veci; fiin area de ceea ce este, fiindul nelimitat al eternit ii.ţ ăţ

In consecin , unde ve i g si punctul de referin care v va servi s deveni i Dumnezeu?ţă ţ ă ţă ă ă ţ În voi, evident. C ci voi sunte i imaginea lui Dumnezeu, replica a ceea ce Tat l este. Esen a careă ţ ă ţ sunte i şi care va dura mereu, evolueaz mereu, se schimb mereu, creeaz mereu, este mereu. Voiţ ă ă ă sunte i Gândire, voi sunte i Lumina, voi sunte i electroni, voi sunte i materie şi form . Voi sunte iţ ţ ţ ţ ă ţ energie pur , voi sunte i o fantastica putere, emo ie care pulseaz , gândire sublim . Ceea ce esteă ţ ţ ă ă inteligen şi putere suprem , sunte i voi. Voi sunte i „Dumnezeul neidentificabil”.ţă ă ţ ţ

Dumnezeu nu poate fi identificat în afara minunatei voastre fiin e. Dorind s-o facem,ţ înseamna s comitem o nedreptate împotriva voastr , c ci f când-o, ve i c uta s descrie i ceea ceă ă ă ă ţ ă ă ţ eman din untrul vostru, prin ceva din afara voastr . ă ă ă Singurul mijloc pe care îl ave i sţ ă identifica i pe Dumnezeu este s observa i ce este Tat l în voiţ ă ţ ă . Si aceasta nu este mai degarb simpatie? Terminate eforturile stresante pentru a în elege infinita crea ie! Voi sunte i chiară ţ ţ ţ la sânul propriei voastre vie i, a mecanismelor de gândire a Fiin ei voastre.ţ ţ

Singurul mod pe care îl ave i de a percepe, de a în elege şi de a cunoaşte prin emo ie peţ ţ ţ Tat l, este de a în elege şi a cunoaşte prin emo ie ceea ce voi sunte i; astfel îl ve i cunoaşte peă ţ ţ ţ ţ Dumnezeu. Astfel pute i spune „ţ Stiu cine este Tat l, c ci Tat l şi cu mine suntem unul, şiă ă ă ştiu cine sunt”.

A fi Tat l este a fi ce sunte i voi. Când sunte i, pur şi simplu voi sunte i infini i, nelimita i,ă ţ ţ ţ ţ ţ creatori deschişi alegerii. Voi sunte i permisivi, sunte i mişcare, sunte i pace, sunte i bucurie. Voiţ ţ ţ ţ sunte i energie pur , direc ie puternic , a toat sim irea, a toat gândirea. A fi voi înşiv şi s vţ ă ţ ă ă ţ ă ă ă ă iubi i din toat fiin a, din toate puterile voastre, s v permite i a fi, s fi i cum Dumnezeu este.ţ ă ţ ă ă ţ ă ţ

Permite i-v s fi i, s fiti, pur şi simplu. Fiindc , sunte i toate lucrurile. A fi Dumnezeu,ţ ă ă ţ ă ă ţ este a putea spune „Eu sunt”.

CAPITOLUL 10DARUL IUBIRII. LIBERUL ARBITRU ESTE EXPRESIA PURA A IUBIRII: SI DUMNEZEU

L-A DARUIT FIECARUIA DINTRE VOI PENTRU CA AŞA PUTE I EXPLORA DIMENSIUNILEŢ GANDIRII SI SA DEZVOLTA I SPIRITUL LUI DUMNEZEUŢ

Voin a lui Dumnezeu şi voin a nu sunt distincte - voi sunte i dota i cu voin divin . Dacţ ţ ţ ţ ţă ă ă Dumnezeu ar fi dorit ca via a s fie exprimat numai în mod singular în aceast lume, nu v-ar fi datţ ă ă ă fiin a. Cu atât mai pu in v-ar fi înzestrat cu voin , permi ând fiec ruia s se exprime dupţ ţ ţă ţ ă ă ă originalitate plin de sim uri.ă ţ

Ceea ce se numeşte în mod obişnuit „voin a lui Dumnezeu”, a fost inventat de om ca s -ţ ă ăşi poat guverna fra ii şi s -i supun . Dac acorda i crezare unui asemenea înv mânt, în elegândă ţ ă ă ă ţ ăţă ţ voin a lui Dumnezeu ca distinct de a voastr , atunci voin a voastr personal va fi inevitabil înţ ă ă ţ ă ă conflict cu a Sa. C ci dorind s întreprinde i un anume lucru sau un altul, pe care sim i i c trebuieă ă ţ ţ ţ ă s fie realizat, Dumnezeu va interveni spunând: „Nu, aceasta nu este voin a mea!” Dumnezeu nuă ţ

41


este separat de voi. Voi şi cu El sunte i unul şi acelaşi! Voin a voastr este voin a Sa. Ceea ce seţ ţ ă ţ arat prin „divina providen ”, voin a divin sunt de fapt propriile inten ii. Atât de bine c nu sunte iă ţă ţ ă ţ ă ţ niciodat în contrazicere cu soarta. Soarta nu este dinainte prevazut - este în întregime ordonată ă ă de voi. Gândurile voastre creeaz momente ce vin (viitorul). ă

Prezentul vostru nu este decât rezultatul gândurilor pe care le-a i avut în momenteleţ trecute. Aceasta este ştiinta lui Dumnezeu. Singurul lucru pe care-l doreşte Tat l, este ca s face iă ă ţ experien a totalei Tr iri, care s fie conform cu sentimentele din sufletul vostru. Si de ce ? Ca sţ ă ă ă ă pute i în elege ce este bucuria şi dragostea necondi ionat pe care Dumnezeu o are (încearc )ţ ţ ţ ă ă pentru voi şi pentru tot ce e via a.ţ

Daca voi v-a i sim i în dezacord cu Dumnezeu, El ar fi de acord ca voi s modifica iţ ţ ă ţ imaginea ce o ave i despre El, c ci eu v spun, El n-ar merita dragostea voastr dac ar trebui s vţ ă ă ă ă ă ă inconjura i cu El.ţ

La început când Tat l contempla suprema frumuse e a Sinelui, El deveni Splendoareaă ţ luminoas . Prin aceast expansiune, prin aceast lumin prin care fiecare din voi a i devenită ă ă ă ţ Dumnezei, sub form de mişcare unic şi singular , încât s urm ri i expansiunea gândului pentruă ă ă ă ă ţ totdeauna.

Pentru ca Dumnezeu s poat r mâne Unic în expansiunea Lui, era absolut indispensabilă ă ă s dea fiec ruia posibilitatea de a crea într-un fel unic prin propriile sale gânduri. Aceast capacitateă ă ă v-a fost acordat prin mijlocirea liberului arbitru. Dumnezeu a dat fiec ruia din voi voin , astfel caă ă ţă fiecare s poat fi unic şi suveran, s poat crea adev rul s u, s fie st pân pe în elegerea sa.ă ă ă ă ă ă ă ă ţ

Voi sunte i de natur divin , prin libertatea voastr de a primi, de a îmbr işa şi de aţ ă ă ă ăţ cunoaşte orice gând la alegerea voastr . Si originea acestei libert i este cu siguran dragostea.ă ăţ ţă Liberul arbitru este darul dragostei acordat de Dumnezeu, fiec ruia dintre voi.ă

Dragostea, în expansiunea suprem , este dorin a Tat lui ca via a s fie continu înă ţ ă ţ ă ă fiecare din voi. Dragostea, în expansiunea ei cea mai pur , este liberul arbitru pe care vi l-a acordată fiec ruia dintre voi, astfel ca s pute i explora totalitatea Gândirii şi s v dezvolta i, astfelă ă ţ ă ă ţ dezvoltând chiar, Spiritul lui Dumnezeu.

Liberul arbitru v face unici, p strând în acelaşi timp contactul cu Tat l; şi gra ieă ă ă ţ completei voastre originalit ti, c gândurile voastre se pot dezvolta dup un curent creator specific.ă ă ă În fiecare moment al crea iei voastre, prin contemplarea şi dezvoltarea propriilor voastre gânduri,ţ actiona i exact ca Tat l, voi v iubi i cum El s-a iubit în momentul în care v-a dat fiin a. C ci crea iaţ ă ă ţ ţ ă ţ este actul prin care conduce i dragostea în interiorul vostru s ia o form unic , creatoare, liberţ ă ă ă ă care va tr i în veci.ă

Chiar în momentul naşterii voastre, Tat l a conchis cu voi o alian , un pact având caă ţă fundament dragostea Sa pur şi necondi ionat şi care se enun astfel: ă ţ ă ţă Tot ceea ce tu gândeşti, tot ceea ce tu doreşti, Tat l va deveni.ă Prin acest pact (totdeauna în vigoare şi care nu se va desface niciodat ), fiecare din voi a fost f cut moştenitor de tot ceea ce Tat l este. De asemenea,ă ă ă Tat l f r încetare, va face darul de tot ceea ce devine, în aşa fel ca voi s ajunge i s cunoaşte i şiă ă ă ă ţ ă ţ în elege în întregime via a ce este. El este fundamentul permanent împlinirii viselor noastre. Si cineţ ţ este f uritorul de vise? Voi. Si care este substan a viselor voastre? Gândirea, Dumnezeu, Via a.ă ţ ţ

Voi ave i puterea de a folosi totalitatea Gândirii care este Dumnezeu pentru a crea totţ adevarul, toate atitudinile, toate dorin ele la alegerea voastr . Tot adev rul, toat atitudinea creatţ ă ă ă ă prin intermediul mecanismelor de gândire Tat l, Via a, le împlinesc cu bucurie. Si orice ideal deă ţ gândire pe care dori i s -l deveni i, Tat l îl împlineşte prin materia ce este ca în sfârşit voi s pute iţ ă ţ ă ă ţ face experien a.ţ

Pentru a v da un exemplu de dragostea lui Dumnezeu pentru voi, s consider mă ă ă creatura cu numele de şarpe care a fost creat de un Dumnezeu. Sarpele are un corp lung şi subtire, numeroşi muschi. El se deplaseaz cu mare vitez şi-şi poate folosi col ii înfigându-i în carneaă ă ţ voastr . Musc tura lui putând doborî un urias în câteva secunde, dar în schimb omul este capabil s -ă ă ăl t ie în buc i sau s -l striveasc cu uşurin .ă ăţ ă ă ţă

Acum, vom considera doi Dumnezei. Primul cu spirit ştiintific, vede în şarpe o minunată creatur , c ci el este foarte agil, culorile şi decora iile pielii sale sunt frumoase, scheletul s u deă ă ţ ă asemenea pare a putea oscila oricât. Peste toate acestea, vine al doilea Dumnezeu, care spune invers, c şarpele este o creatur hidoas şi infam , o creatur r uf c toare, a c rui muşc tur esteă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă periculoas , care poate aduce moartea.ă

Pentru Tat l toate sunt fiin e, oricare ar fi starea lor; pentru El, toate lucrurile suntă ţ inocente prin exprimarea lor în via a ce îns şi El este. Numai entit ile care prin atitudinile lor le-auţ ă ăţ f cut ca frumoase ori r uf c toare. Numai Dumnezeii care prin facultatea lor de a crea, de a folosiă ă ă ă

42


gândirea care este Tat l, sa mediteze asupra creatiilor şi s strice, judecând ceea ce de fapt esteă ă pur şi inocent, s considere altfel decât faptul de a vie ui (a fi).ă ţ

Cât de mare este dragostea lui Dumnezeu (aceast dragoste care este chiar substan aă ţ şarpelui) care s v dea dreptul vou , suprema lui crea ie, de a v proiecta atitudinea şi voin a laă ă ă ţ ă ţ discre ie asupra şarpelui? Dragostea izvorului de via pentru voi este atât de mare, c El consimteţ ţă ă s devin orice lucru dori i voi s devin . Tat l va deveni orice ve i dori s fie. El v permite s -lă ă ţ ă ă ă ţ ă ă ă denatura i exact dup cum vre i. Via a ce este, va deveni infam ori r uf c toare, sau va atingeţ ă ţ ţ ă ă ă ă culmile frumuse ii sau bun t ii; ea va deveni instructotul aşa cum dori i s o vede i.ţ ă ăţ ţ ă ţ

Si nu este pur şi simplu minunat c Tat l consimte s devin exact cum îl percepe i sauă ă ă ă ţ cum îl doreşte dorin a voastr capricioas . Aceasta este cu siguran minunat. Este dragostea laţ ă ă ţă gradul cel mai înalt.

Pute i folosi gândirea cum în elege i, c ci dragostea Tat lui pentru voi este deţ ţ ţ ă ă nezdruncinat. Pute i întrez ri via a ce este Dumnezeu c tot ce poate fi mai infam ori r u, nuţ ă ţ ă ă conteaz ! Aceasta nu-l va împiedica pe Dumnezeu de a considera a sa, ca fiind a Lui. Ea esteă Dumnezeul Necunoscut şi r mâne neschimbat , c ci Tat l este, în El însuşi, total lipsit de atitudine.ă ă ă ă El este şi nimic mai mult.

Dragostea lui Dumnezeu nu este condi ionat de nimic. Dac dintr-un fel sau altul Tat lţ ă ă ă ar cenzura gândurile sau ar pune limite experien elor despre El ca totalitate de via , atunci a iţ ţă ţ pierde libertatea pe care o ave i de a continua dezvoltarea Sa pentru totdeauna. Si nu ve i maiţ ţ putea spori în în elepciune prin aventurile voastre, prin gândire şi nici în elege dragostea şi bucuriaţ ţ c Tat l este cu adev rat în fiin a Sa.ă ă ă ţ

Prin dragostea Sa, Dumnezeu v d ruieşte întreaga libertate de a ac iona dup cum vă ă ţ ă ă place, c ci voin a voastr este chiar voin a Lui. Aceasta este pactul pe care Dumnezeu L-a f cut cuă ţ ă ţ ă fiii S i. Orice a i face, gândi, orice a i sim i, sunte i iubi i. El v autorizeaz s ac iona i conformă ţ ţ ţ ţ ţ ă ă ă ţ ţ dorin elor voastre, ştiind c voi sunte i f r sfârşit şi nimic nu v va putea desp r i de El. Tat l n-aţ ă ţ ă ă ă ă ţ ă creat nimic mai puternic decât El ca s v poat lua Via a. Astfel ve i exista vesnic. Si atunci cândă ă ă ţ ţ via a în lumea asta se va termina, o alta va fi înaintea voastr , via pe care ve i fi liberi s o face iţ ă ţă ţ ă ţ dup placul vostru.ă

Aceast via de acum şi cea viitoare o ve i tr i dup voin a voastr . Este libertatea ce v-ă ţă ţ ă ă ţ ăa fost dat de cel ce va iubeşte pe care-l numim Tat l, Dumnezeu-Atotputernicul, iubitorul de toate.ă ă

Voi sunte i entit i libere. Voi sunte i în virtutea Puterii care este a voastr , care are caţ ăţ ţ ă nume voin a şi prin facultatea voatr ce are nume dragoste (sau iubire).ţ ă

CAPITOLUL 11NIMIC DECÂT ADEVARUL. ŞTI I CARE ESTE „ADEVARUL”? Ţ

ADEVARUL ESTE CA NU ESTE ADEV R. ADEVARUL ESTE CA TOTUL ESTEĂ

M De-a lungul vie ii mele am încercat s în eleg via a şi pe Dumnezeu şi pentru aceasta amţ ă ţ ţ mers din religie în religie şi recent din instructor în instructor. Sunt într-adev r într-o confuzie,ă Ramtha, pentru c fiecare spune altceva şi înv turile sunt schimb toare, chiar fiind vorba deă ăţă ă probleme identice; ei merg uneori pân a se contrazice unii pe al ii.ă ţ

De exemplu, ascultându-v nu este nici adev r, nici greşeal . Dumnezeu ne iubeşte oriceă ă ă am face. Dintr-un anume punct de vedere aceast înv tur îmi place totuşi, constat c este foarteă ăţă ă ă diferit de celelalte. Printre lucrurile înv ate, unele sunt foarte „excentrice”, dac pot spune astfel,ă ăţ ă şi foarte diferite de cele înv ate pân acum.ăţ ă

Sunt într-o total confuzie, Ramtha, nu mai ştiu pe cine s cred. Cum pot determina ceeaă ă ce este adev rat - ceea ce este adev rul?ă ăR Maestre, spune-mi mai întâi ce în elege i prin „excentric”.ţ ţM În eleg ţ c trebuie într-adev r s am un spirit foarte elastic pentru a putea în elege şi acceptaă ă ă ţ anumite lucruri spuse.R Vre i s spune i despre infinitate sau despre eternitate c ele sunt „excentrice”?ţ ă ţ ăM Într-un sens, da.R Ei bine, în acest caz înv turile mele sunt cu siguran „excentrice” în sensul c ele văţă ţă ă ă conduc foarte departe - pân la grani ele eternit ii.ă ţ ăţM Acum, maestre, spune i-mi ce nu este adev rat. Sunt de exemplu, ceea ce participa laţ ă imagina ie, fantasmele - ceea ce este departe de realitateţR Ah ! Dar ce este acea imagina ie ori fantasme ?ţM Gândurile pe care le între inem în minte, ceea ce gândul inventeaz .ţ ă

43


R Dar dac între ine i asemenea gânduri, nu sunt ele reale? Nu sunt ele reale din punct deă ţ ţ vedere al conştiin ei?ţM Ba da, dar ele pot fi reale doar în spiritul meu. Ele nu corespund neap rat unei realit i.ă ăţR Maestre, fiecare ar dori s ştie ce este adev rul. Dar admi ând c un astfel de adev r ară ă ţ ă ă exista, ce s-ar întâmpla cu celelalte care şi ele au realitatea în conştiin ?ţăSti i ce este adev rul ? Adev rul este c nu este adev r. Adev rul este c totul esteţ ă ă ă ă ă ă .

Totul este adev rat maestre. Nu exist nimic care s nu fie adev rat, c ci toate lucrurileă ă ă ă ă sunt derivate din Gândire, care este Dumnezeu şi Dumnezeu nu este doar un gând, ci realitatea tuturor gândurilor.

Totul este real c ci gândul d credit tuturor lucrurilor, toate au ra iunea lor de a fi. Ceea ceă ă ţ ar ta i a fi imagina ie, ori fantasme au sigur o realitate deoarece aceasta este format de gând plină ţ ţ ă de sens.M Chiar când acesta este în contradic ie cu realitatea exterioar ?ţ ăR Lumea exterioar despre care vorbi i c ar fi real , nu este decât o iluzie, o crea ie a realit iiă ţ ă ă ţ ăţ supreme, adic realitatea invizibil , având ca nume gând şi emo ie. Cum crede i c lumeaă ă ţ ţ ă exterioar a prins contur? Prin imagina ie şi fantezie. Odat ce gândul şi emo ia au luat formă ţ ă ţ ă material , imagina ia este din nou stimulat . Una şi alta se sus in mutual şi una şi alta sunt cuă ţ ă ţ siguran reale. Ceea ce este creat prin gândire, ce exist în conştiin , dac acestea se manifestţă ă ţă ă ă sau nu în realitatea material , sunt adev rate, maestre.ă ăM Oricât ar p rea de bizar ?ăR Desigur, entitate, c ci ceea ce determin a fi bizar sunt numai atitudinile. Orice gândă ă între inut în spirit este adev rat, c ci e viu în conştiin , de asemenea, ea face parte din realitateaţ ă ă ţă suprem , spiritul lui Dumnezeu, fundamentul întregii vie i.ă ţ

Acum, maestre, vom face tot posibilul s v scoatem pu in din încurc tur .ă ă ţ ă ăDumnezeu Tat l este Gândul - adev rul oric rui Gând. Ceea ce este minunat cu Dumnezeu,ă ă ă

este desigur c în El nu exist legi. C ci orice lege pentru El ar fi o limitare. Ori Tat l este infinit şi elă ă ă ă fiind f r limite, a acordat facultatea de a alege a fiec ruia. El v-a dat liberul arbitru, încât prin elă ă ă pute i accepta şi crea cu Gândul, indiferent ce adev r, care serveşte personalitatea voastr . Voiţ ă ă pute i percepe adev rul dup voin a voastr , dup nevoia voastr de a progresa în în elepciune. Şiţ ă ă ţ ă ă ă ţ orice adev r ce pute i crea în gând, Tat l, via îl implineşte în aşa fel încât voi s în elege iă ţ ă ţă ă ţ ţ adev rul, toat dimensiunea Gândirii numit Dumnezeu.ă ă ă

Adev rurile sunt în func ie de percep ie. Ele decurg din p reri, atitudini, credin e deveniteă ţ ţ ă ţ absolute pentru gândire. P rerea cuiva în leg tur cu un lucru poate fi diferit de cea pe care o areă ă ă ă un altul - adesea total - c ci şi unul şi celalalt îşi formeaz p rerea pe baza unei experien e unice aă ă ă ţ acestei chestiuni, dintr-o în elegere emotiv unic a sufletului lor, dobândite nu numai în aceastţ ă ă ă via , dar şi în decursul vie ilor anterioare. Aşa încât ceva poate fi un adev r pentru o entitate, iarţă ţ ă pentru o alta un fals. Unul cu celalat nu ajung s se în eleag pentru c fiecare a avut experien eă ţ ă ă ţ emotive diferite.

Care din cele dou adev ruri este cel mai bun? Ele sunt bune amândou . Ambele entit iă ă ă ăţ au pe deplin dreptate, c ci ambele au perceput adev rul în raport cu experien a şi posibilitatea loră ă ţ de în elegere a lucrurilor. ţ Cel ce consider c numai adevarul lui este cel bun, d dovad deă ă ă ă o inteligen limitat .ţă ă

Fiecare entitate accept şi creaz adev rurile de care are nevoie pentru împlinirea sa, şi peă ă ă care doreşte s -l experimenteze în vederea progresului în în elepciune. Si pentru nevoile acesteiă ţ experien e, fiecare din ele caut adev rurile capabile s -i creeze condi iile cele mai potrivite în ceeaţ ă ă ă ţ ce vrea s cread . Aşadar, ansamblul adev rurilor pe acest plan este tot atât de numeros cât şiă ă ă num rul Dumnezeilor care-l locuiesc, întrucât fiecare entitate are voin , dreptul şi nevoia s -şiă ţă ă creeze diferit adev rul s u.ă ă

In consecin , ceea ce po i auzi de la un instructor sau s auzi din gura lui, adev r perceputţă ţ ă ă de el - în felul acesta îl vede el, l-a înv at, l-a creat şi a f cut experien a. În concluzie, dac înv a iăţ ă ţ ă ăţ ţ cu 10 instructori diferi i, confuzia dvs nu va putea fi decât foarte mare, fiecare înv ând adev rulţ ăţ ă s u şi el fiind diferit de al celuilalt. O percep ie sau alta a adev rului poate fi potrivit cu nevoia dvsă ţ ă ă de moment. Dar dac ve i c uta s deosebi i care instructor spune adev rul, dac cerceta i toateă ţ ă ă ţ ă ă ţ adev rurile, ve i descoperi c toate sunt bune. Trebuie numai s v hot râ i pân în ce grad dori i să ţ ă ă ă ă ţ ă ţ ă deveni i un adev r. Oricare va fi cel ales, el va deveni realitate în via dvs.ţ ă ţă

Sunt mari instructori pe planul vostru, maestre, un fel de magicieni care au puterea de a face minuni. Nu conteaz c ei cred în moarte...aşa încât vor muri. Cu toate c ei au progresat multă ă ă în inteligen , ei r mân în limitele mor ii şi ale muritului, ei nu au în eles înc , c via a este cuţă ă ţ ţ ă ă ţ

44


adev rat un continum de a fi. Deci, admi ând c dvs accepta i adev rurile lor ca adev rate, ve iă ţ ă ţ ă ă ţ deveni la rândul dvs magician. Dar aceasta nu v împiedic s muri i.ă ă ă ţ

Adev rul este c în orice în elegere, maestre, totuşi, trebuie s deosebim c orice adev ră ă ţ ă ă ă este susceptibil de afânare, c ci fiecare clip afâneaz adev rul. Este motivul pentru careă ă ă ă Dumnezeu nu este într-o stare de perfec iune, ci mai degrab de devenire. Fiecare entitateţ ă progreseaz continuu în în elegerea sa, înglobând adev ruri din ce în ce mai nelimitate. Dar oricareă ţ ă ar fi în elegerea, inteligen a lucrurilor, din clip în clip , nu va fi decât adev rul aşa cum esteţ ţ ă ă ă perceput de ele.

S lu m exemplul unei flori. Este adevarat c floarea este un boboc? Desigur. Dar odată ă ă ă înflorit , când ea nu mai este boboc, este ea mincinoas ? Nu, cu siguran . Ea se g seşte într-oă ă ţă ă stare de adev r progresiv. De asemenea, când petalele i-au c zut, floarea este mincinoas ? Ce să ă ă ă mai spunem? Ea se g seşte înc într-o alt stare a adev rului s u.ă ă ă ă ă

Orice înv tur - c este oral , ori scris , care vorbeşte de lege sau careăţă ă ă ă ă limiteaz omul, sau care desparte Ceea ce este în bine sau r u, sau cine pretinde că ă ă Dumnezeu este o entitate singular mai degrab decât fiin a a tot ce exista - oriceă ă ţ înv tur de acest gen vine de la entit i care foarte simplu au acceptat aceste lucruriăţă ă ăţ ca adev rurile lor şi se simt obligate s le r spândeasc în lume. Sunt adev rurile lor,ă ă ă ă ă maestre, şi n-au nici o vin . Dar exist un adev r înc mai mare, înc mai rafinat, a ştiă ă ă ă ă dac cel ce înva c via a este limitat într-un fel sau altul, n-a progresat în inteligen aă ţă ă ţ ă ţ sa în m sura în care au f cut-o şi al ii. Dumnezeu poate fi limitat? Dac ar fi, via a n-ară ă ţ ă ţ mai continua şi dvs n-a i avea posibilitatea confuzieiţ .

Ceea ce eu va înv nu poate fi decât un mare adev r, c ci cine îndr zneşte s spun deăţ ă ă ă ă ă Dumnezeu c este f r de lege? Fiind f r lege, nu se poate servi nimeni de El pentru a-i constrângeă ă ă ă ă pe ceilal i şi a-i reduce la sclavie. Ori Tat l, conştiin suprem , este cu adev rat f r limitarea careţ ă ţă ă ă ă ă sunt legile şi judec ile înguste. Dac ve i progresa în adev r şi ve i îmbr işa inteligen a nelimitatăţ ă ţ ă ţ ăţ ţ ă a Tat lui, atunci ve i cunoaşte şi ve i în elege cu adev rat dragostea, bucuria şi continuitatea ceă ţ ţ ţ ă este Tat l.ă

Fiecare, nu cunoaşte decât ceea ce doreşte s cunoască ă. Si cunoaşterea pe planul vostru se bazeaz pe fric , constrângeri asupra supravie uirii şi gândirea dualist . Ea este construită ă ţ ă ă pe judecata separ rii. Ea este construit pe no iunea de „c dere” dup care omul este o creatură ă ţ ă ă ă dec zut , separat de Dumnezeu. A limita omul înseamn a-L limita pe Dumnezeu. Luându-i omuluiă ă ă natura sa divin , este a-i lua divinitatea lui Dumnezeu.ă

Dac ceea ce citi i de la un instructor sau îl auzi i vorbind limiteaz dezvoltarea gândiriiă ţ ţ ă voastre, acesta limiteaz cu siguran de asemenea dezvoltarea Gândirii Tat lui. Fi i aten i la ceeaă ţă ă ţ ţ ce vi se spune şi la felul în care vi se spune. Dac ceea ce se spune limiteaz , separ , împarte,ă ă ă atunci este exprimarea unei adev rate limit ri, provenind de la o entitate care n-a atins încă ă ă inteligen a nelimitat .ţ ă

Ceea ce ve i înv a inevitabil de la to i aceşti instructori, maestre, este c dvs v sunte iţ ăţ ţ ă ă ţ cel mai bun instructor, c ci cine poate şti mai bine ceea ce vi se potriveşte decât dvs înşiv . Cum ară ă putea altul s ştie ceea ce vi se potriveşte, când fiecare este ocupat s -şi tr iasc propria via şi s -ă ă ă ă ţă ăşi aprecieze adev rul punctului lui de vedere? Numai dvs singur pute i determina experien aă ţ ţ necesar a împlinirii dvs. Singur dvs pute i fi autorul adev rului vostru, c ci adev rul este g sit şiă ţ ă ă ă ă stabilit prin cunoaştere ştiintific sau intelectual , el poate fi descoperit mai degrab printr-oă ă ă cunoaştere emo ional , adev rul fiind de ordinul perceperii a cunoaşterii profunde nu numaiţ ă ă intelectual . A- i cunoaşte adev rul, înseamn s -l cunoşti prin sentiment.ă ţ ă ă ăM Dar cum poate fi sim it ceva ca adev rat în cazul în care el se confrunt cu faptele sau dacţ ă ă ă el este contrar descoperirilor ştiin ifice?ţR Maestre, nimic nu poate fi dovedit prin ceea ce dvs numiti fapte, deoarece faptele se schimb pe m sur ce evolueaz şi se schimb inteligen a oamenilor. Totul este conjunctur ,ă ă ă ă ă ţ ă realitatea evolueaz şi este creat constant de gândire şi prin emo ie. Faptele nu sunt decâtă ă ţ manifestarea concret a conştiin ei colective a unei clipe din istorie. Altfel spus, gândurile pe careă ţ totalitatea umanit ii o cuprinde în acel moment. Dovada, maestre, este dat de sentiment, deăţ ă emo ie, c ci sentimentul este cel care d mai înainte realitatea unui fapt.ţ ă ă

Ce este acea realitate absolut ? Adev rul absolut? Cu siguran nu faptele. Suntă ă ţă sentimentele încercate atunci când accepta i un fapt ca realitate, ca adev r în spiritul dvs.ţ ă Sentimentul este realitatea suprem , în el rezid adev rul.ă ă ă

Realitatea, maestre, este conform cu alegerea dvs. Nu mai alege i de aici înainte decâtă ţ ceea ce va convine, ceea ce dori i s crede i.ţ ă ţ

45


M Dar, Ramtha, eu nu în eleg cum pot lucrurile s fie aşa cum le descrii. C ci, în timpul cândţ ă ă majoritatea oamenilor credeau c p mântul este plat, ce se întâmpla cu marinarii pe mare, aceiaă ă care credeau c p mântul este plat?ă ăR Cei care credeau c e plat, s-au trezit arunca i în mare. Cei care au crezut c p mântul esteă ţ ă ă rotund, şi-au continuat c l toria lor. În elege i?ă ă ţ ţ

Cei care gândeau cu t rie c p mântul este plat, nu se aventurau în acele regiuni unde ar fiă ă ă putut descoperi contrariul, şi cei ce erau convinşi de sfericitatea p mântului, au f cut înconjurul. Eiă ă nu ştiau c nu era chiar rotund, ci mai degrab turtit. El este umflat în centru, turtit la poli şi g unos.ă ă ă Dar cei ce cred cu t rie c el este solid, nu vor cunoaşte c el este scobit, c ci niciodat nu le vaă ă ă ă ă trece prin cap asemenea lucru. Inteligen a lor este limitat . Totuşi, cu toat limitarea ei, are şi unţ ă ă adev r.ă

Adev rul dvs, maestre, s fie nelimitat. Recunoaşte i c lumea dvs este rotund . Si ca să ă ţ ă ă ă fi i mai nelimita i în adev rul dvs, recunoaşte i de asemena c este turtit la poli. Si pentru a fi şi maiţ ţ ă ţ ă nelimita i în adev r recunoaşte i în plus c este scobit. Si ca s fi i şi mai nelimita i în adev rul dvs,ţ ă ţ ă ă ţ ţ ă în elege i c acest centru al p mântului este locuit, chiar foarte. Dar merge i şi spune i aceastaţ ţ ă ă ţ ţ oamenilor dvs de ştiin .ţă

Dac dvs între ine i o credin de tip limitat, acesta este adev rul şi e drept. Dacă ţ ţ ţă ă ă între ine i o credin de tip nelimitat aceast este adev rul dvs şi este drept. Dar, la drept vorbind,ţ ţ ţă ă ă merit mai mult s crede i în dvs înşiv , c ci nimic - nici o entitate, nici un lucru, nici o realitate - nuă ă ţ ă ă este superioar dvs. Dvs sunte i autorul întregului adev r, creatorul realit ii, cel ce se dispensează ţ ă ăţ ă de orice lege în împ r ia dvs.ă ăţ

Ceea ce voi spune tuturor entit ilor, oricare ar fi ele, este aceasta: Merge i şi înv a i de laăţ ţ ăţ ţ instructorii voştri sau de la religiile voastre pân la plictiseal sau pân când lucrurile înv ate v pară ă ă ăţ ă lipsite de sens. Ajunşi la acest punct merge i şi c uta i r spunsurile ce v vor satisface sufletul.ţ ă ţ ă ă Sufletul vostru cunoaşte adev rul care vi se potriveşte şi el o s vi-l comunice prină ă sentimente. Când un adev r sun cum trebuie, sufletul se bucură ă ă.

Adev rul este o iluminare, maestre. A spune despre un lucru c este adev rat, presupuneă ă ă c exist un altul care nu este. Ori, dup o în elegere mai larg , nu exist nici adev r şi niciă ă ă ţ ă ă ă neadev r, nu exist decât via în continu evolu ie. Via a este unica realitate de la care porneşteă ă ţă ă ţ ţ întregul adev r, dat fiind c adev rul este creat şi evolueaz cu fiecare moment prin gândiri. Deă ă ă ă asemenea, pute i în fiecare moment s v schimbati p rerea şi s gândi i diferit, f r ca s încetezeţ ă ă ă ă ţ ă ă ă a fi adev rat ce gândea i înainte. Si un gând şi celalat sunt alegeri f cute în vederea unei în elegeriă ţ ă ţ prin emo ie.ţ

Nu este alt realitate decât via a şi alegerile. Ziua în care ve i în elege c toate sunt înă ţ ţ ţ ă acelaşi timp şi adev rate şi neadev rate, c lucrurile sunt, atunci ve i percepe adev rul sub toateă ă ă ţ ă fe ele pe care a i decis s le îmbrace pentru nevoile experien ei dvs. Si un adev r nu r mâneţ ţ ă ţ ă ă absolut decât atâta timp cât îl vede i ca atare. Din momentul în care nu-l ve i mai recunoaşte şiţ ţ înceta i de a-i mai acorda crezare, pierde orice realitate. Pentru acest motiv, acest plan poartţ ă numele de „planul realit ilor creatoare”.ăţ

Orice adev r pe care l-a i creat în via a dvs, este susceptibil de a fi modificat. Trebuie s oă ţ ţ ă afla i. Ceea ce v face suverani este de a cunoaşte c este posibil s gândim ceea ce vrem sţ ă ă ă ă gândim, cum este posibil s ne schimb m p rerea în orice moment.ă ă ă

Dup cât timp se poate deveni fericit? Nu este necesar decât timpul de a gândi bucurie.ă Dup cât timp te apuca disperarea? Este suficient de a gândi disperare. Care este adev rulă ă subîn eles acestor st ri de fapte? Ca s pute i alege s deveni i fericit sau disperat în orice momentţ ă ă ţ ă ţ şi ca s pute i alege s schimba i exprimarea în orice moment - este suficient un gând. Aceasta esteă ţ ă ţ libertatea pe care Tat l se bucur s v vad manifestând-o . Ziua în care ve i cunoaşte acestă ă ă ă ă ţ adev r în voi, ve i dep şi limitarea, ve i redeveni Dumnezei. Si în timp ce al ii vor fi înc la stadiul deă ţ ă ţ ţ ă a se l sa guverna i de legi şi de coduri morale, voi ve i fi în întregime liberi, c ci nu ve i avea altă ţ ţ ă ţ adev r decât cel al dvs propriu.ă

Totuşi, este un punct care trebuie semnalat. Când ne gândim c un lucru este, atunci elă este cu adev rat. Atunci când între inem o credin , ea devine adev rat prin emo ie. Ceea ceă ţ ţă ă ă ţ explic c fiecare crede c de ine adev rul suprem. Orice realitate creat este unic , în aşa fel încâtă ă ă ţ ă ă ă dac cineva nu o în elege pe a dvs este pentru c este prea profund implicat în a sa.ă ţ ă

In ziua în care ve i în elege c adevarul poate fi şi este efectiv orice lucru, atunci nu ve iţ ţ ă ţ mai fi supuşi limit rii şi f r greutate pute i participa la orice experien şi s înv a i de la ea.ă ă ă ţ ţă ă ăţ ţ Atunci ve i fi liber, c ci nemaisuportând jugul conceptelor şi al ştiin ei intelectuale, care are tendin aţ ă ţ ţ

46


s v fac s spune i „Cutare lucru este aşa şi nu altfel”, atunci când în realitate acest lucru poate fiă ă ă ă ţ indiferent ce, care poate fi definit prin mijlocirea gândului.

Acest adev r ce sunt pe cale a v înv a, maestre, v va permite s fi i mai nelimitat, c ciă ă ăţ ă ă ţ ă el îmbr işeaz adev rurile tuturor şi permite ansamblului de adev ruri s coexiste între ele înăţ ă ă ă ă armonie. Când ve i în elege aceasta, ve i putea spune: „Eu sunt cu multe fe e în adev rul meu. Euţ ţ ţ ţ ă sunt nu numai un adev r, ci toate adev rurile”. Atunci, curentul crea iei va putea aluneca în dvs f ră ă ţ ă ă piedic şi nu v ve i l sa închis într-o lume de fiin exclusiv .ă ă ţ ă ţă ă

Fi i cine sunte i - şi nu sub conducerea lui Ramtha, a lui Budha sau a lui Iisus, sub aţ ţ indiferent ce alt instructor, c ci în ultim instan , nimeni nu v poate înv a despre Sinele vostruă ă ţă ă ăţ divin. Nimeni în afar de dvs. În fine, pentru a v împlini destinul, trebuie s deveni i acela sauă ă ă ţ aceea care dvs sunte i. Dac ve i încerca s tr i i conform planului de via recomandat de oricineţ ă ţ ă ă ţ ţă altcineva, nu ve i deveni niciodat . Singura cale prin care pute i în elege cine sunte i şi focul sacruţ ă ţ ţ ţ din voi, const în a asculta adev rata înv tur prin emo iile voastre.ă ă ăţă ă ţ

Iubi i ceea ce sunte i din tot sufletul. Si asculta i pe Dumnezeul din voi, el v vorbeşte prinţ ţ ţ ă accente foarte subtile care se numesc sentimente. Sentimentele, dac le asculta i, v vor vorbi deă ţ ă adev r şi de calea ilumin rii voastre.ă ă

Tr i i adev rul pe care îl resim iti în fiin a voastr . Tr i i-l şi manifesta i-l de aşa fel încât să ţ ă ţ ţ ă ă ţ ţ ă fie m rturia slavei voastre. F când-o, evolua i, tr i i şi în elege i via a din punctul vostru de vedereă ă ţ ă ţ ţ ţ ţ şi oricare ar fi percep ia voastr , afla i c ea este bun . Fi i propriul vostru înv tor, propriul vostruţ ă ţ ă ă ţ ăţă mântuitor, propriul vostru st pân, propriul vostru Dumnezeu.ă

Medita i la lucrurile simple care vi s-au spus, c ci prin ele ve i avea latitudinea sţ ă ţ ă în elege i, în aşa fel c nu ve i mai c dea în capcana de a dori s determina i ce este drept şi ce nuţ ţ ă ţ ă ă ţ este, ce este adev rat şi ce este iluzoriu. Când v ve i desprinde de legile dogmei şi a credin eloră ă ţ ţ religioase şi ve i înceta s vre i conform adev rului cuiva, ve i deveni liberi s v exprima i, ve iţ ă ţ ă ţ ă ă ţ ţ deveni liberi s cunoaşte i toate aceste lucruri pe care sufletul voastru v va îndemna s face iă ţ ă ă ţ experien a în vederea des vârşirii în elegerii voastre. Prin emo ie şi prin experien ve i deveniţ ă ţ ţ ţă ţ Dumnezeu, moment dup moment, în ritmul vostru. Astfel ve i fi continuu eterni; nu ve i aveaă ţ ţ niciodat sfârşit.ă

Când ve i în elege c în fiecare clip a vie ii voastre contribui i la rafinarea fiin ei voastre şiţ ţ ă ă ţ ţ ţ c v permite i f r a v sim i vinova i, f r s v judeca i, atunci va veni ziua când ve i deveniă ă ţ ă ă ă ţ ţ ă ă ă ă ţ ţ adev rul oric rui gând - fundamentul întregii vie i. Pentru aceasta este necesar s v asigura i ună ă ţ ă ă ţ recul (o dare înapoi) în raport cu conştiin a colectiv - a idealurilor ei, a identit ii ei şi s v l sa i aţ ă ăţ ă ă ă ţ fi adev rul vostru, EUL vostru înc rcat de sens.ă ă

Timp de secole omul a tr it desp r it de natura sa divin ; el a gonit din el facultatea de aă ă ţ ă alege şi a înlocuit-o cu legile. Dar iat , vântul schimb rilor sufl pe acest plan, incitând pe fiecare laă ă ă nout i, s -şi fac bilan ul, s distrug absoluturile. Sunt fericit c ei parte la schimb rile în curs.ăţ ă ă ţ ă ă ă ă Incepând de azi, existen a dvs va fi mai vesel . C ci de acum înainte, cui îi vei da socoteal ?ţ ă ă ă Nim nui altuia decât dumitale, şi care va fi adev rul? Adev rul va fi ceea ce vei decreta c este.ă ă ă ă C ci lucrurile sunt dup credin a dvs şi ve i deveni dup credin a dvs. în elege i şi ve i înv aă ă ţ ţ ă ţ ţ ţ ţ ăţ numeroase persoane, numai prin felul în care ve i tr i. Nu c uta i niciodat adev rul. Fi i, pur şiţ ă ă ţ ă ă ţ simplu. Fiind, ve i fi una cu infinite universuri.ţM Este material de medita ie !ţR Desigur, maestre. Acesta care este. Amin!M Practic astrologia de mai mul i ani, dac -mi pute i comunica informa ii care s -mi m reascţ ă ţ ţ ă ă ă eficacitatea pe lâng clien ii mei.ă ţR Maestre, mai întâi s -mi spune i de ce v delecta i cu practicarea astrologiei?ă ţ ă ţM Cred c stelele şi planetele au o influen asupra vie ilor noastre şi prin a le studia neă ţă ţ permite s în elegem mai bine şi destinul, de asemenea.ă ţR Maestre, omul este în c utarea patriei sale. De aceea, el scruteaz misterul atât de profundă ă al stelelor ce str lucesc pe firmament. El ştie instinctiv c locul s u de origine este mult mai vastă ă ă decât m sura naşterii sale, când omul de odinioar a început s scruteze luminile nop ii, a observată ă ă ţ cu mirare c se mişcau şi acea mişcare era în concordan cu schimbarea sezoanelor şi când aă ţă observat c exist în ele o putere necontrolabil , el a considerat c mişc rile lor erau r spunz toareă ă ă ă ă ă ă de soarta bun sau rea ce survenea în împ r ia oamenilor.ă ă ăţ

Nu numai un „în elept” sau un „profet” a întrebuin at puternica credin în stele pentru aţ ţ ţă guverna imperii şi s domneasc peste ele. Si când profe iile se realizau, asupra cui c deaă ă ţ ă r spunderea? Desigur nu asupra clarv z torilor. Nu puteau fi decât „stele aduc toare de necaz”.ă ă ă ă Stelele în liniştea lor nu s-au putut niciodat ap ra şi proclama în inocen a lor.ă ă ţ

47


Maestre, am înv at urm toarele: în aceast lume fiecare este un Dumnezeu dotat cuăţ ă ă liber arbitru. Si la începuturile voastre, voi, fiin e de lumin , entit i suverane, a i întrebuin at liberulţ ă ăţ ţ ţ arbitru în crearea stelelor, a planetelor şi a tuturor universurilor, atât vizibile cât şi invizibile. Mai târziu, a i creat trupurile voastre, atât de bine încât sunte i mult superiori oric rui ansamblu de steleţ ţ ă sau planete. Si r mâne i pân în ziua de azi dota i cu acea puternic putere creatoare de laă ţ ă ţ ă începuturile voastre. Si de-a lungul timpurilor niciodat n-a i creat ceva care s v domine - un lucruă ţ ă ă - nu va domina decât dac crede i c va domina. Si chiar aşa, r mâne i st pân pe via a dvs,ă ţ ă ă ţ ă ţ deoarece dvs a i acceptat s crede i c un lucru exterior fiin ei dvs v domin , permi ând destinuluiţ ă ţ ă ţ ă ă ţ s fie altfel.ă

O mul ime de lume are încredere în astrologie. Si astrologia are cu siguran adev rul s uţ ţă ă ă mai bine spus aceasta este credin a lor. Dar face i un pas în plus şi întreba i-v cine este autorulţ ţ ţ ă acestui adev r şi cum ar putea fi mai puternice stelele şi planetele în mişc rile lor, decât cine le-aă ă creat. Voi nu pute i descoperi cine sunte i prin intermediul astrelor. S şti i c ele nu sunt cele ceţ ţ ă ţ ă decid destinul vostru. C ci dac ar avea puterea, ce ar deveni facultatea de a visa, imagina şi crea?ă ă

In fiecare din vie ile voastre în acest plan v-a i n scut sub un numar infinit de stele. Înţ ţ ă consecin a spune c destinul vostru este guvernat sau influen at de stele, este nu numai lipsit deţă ă ţ sens dar şi contrar libert ii voastre de exprimare.ăţ

Dumnezeii au creat numeroase jocuri în astrologie. Si acum se face c acest joc ală astrologiei devine periculos. C ci poate inspira entitatea la fric de viitor şi s -l fac s cread că ă ă ă ă ă ă determin zilele viitoare ale emo iilor sale. Cei care cred c astrologii au toat în elepciunea şi toată ţ ă ă ţ ă cunoaşterea, punându-şi apreciabilele lor vie i în mâna altora, ei bine cu aceasta eu nu sunt deţ acord.

Astrologia nu este decât un joc, aşa cum este dogma religioas , sau politica sau pia aă ţ public . Tot astfel cum sunt toate aceste lucruri care v subjug f cându-v s v juca i de-aă ă ă ă ă ă ă ţ supravie uirea. Practican ii astrologi sunt desigur l udabili în grija lor pentru al ii, în dorin a lor de aţ ţ ă ţ ţ le veni în ajutor. Mai mult, studiul stelelor este un lucru foarte frumos din pricina frumuse ii mişc riiţ ă lor şi a misterului încânt tor. În schimb, a- i fundamenta via a pe ele, maestre, înseamn a vă ţ ţ ă ă reduce rangul suveran la nivelul gazului din care sunt f cute.ă

Astrologia nu este decât un instrument, un joc. Adev rul adev rat iese din guraă ă astrologului care spune: „Am reuşit s vad ce v asteapt în viitor”, deoarece el a captat anumiteă ă ă energii în câmpul emotiv, câmpul electromagnetic al clientului s u. Dac a i spus lucruri identice şiă ă ţ în alte circumstan e, persoana va fi cu siguran foarte mirat , dar mai pu in intrigat ca în fa aţ ţă ă ţ ă ţ acestei revela ii c vina este datorat cut rei stele. Dvs participa i la un fel de plan cosmic. Ceea ceţ ă ă ă ţ f ceau, de asemenea, în elep ii din antichitate, care scrutau fl c rile, o suprafa de ap , careă ţ ţ ă ă ţă ă provocau explozii, care beau vin sau elixiruri - toate aveau ca obiectiv s fac mai acceptabileă ă anumite adev ruri.ă

Din toate timpurile, omul a c utat în afar de el însuşi r spunsuri şi ra ionamente asupraă ă ă ţ destinului s u. Intotdeauna a fost mai reconfortant s dea vina pe t cutele stele, pe regi şiă ă ă conducerea lor, pe „voin a lui Dumnezeu”, decât s caute în el, creatorul universului. Intotdeauna aţ ă fost mai uşor s se mearg şi s se cerşeasc sfat preo ilor şi profe ilor, decât s admit c esteă ă ă ă ţ ţ ă ă ă autorul propriului s u destin.ă

Atâta timp cât ve i c uta în afar mobilurile destinului vostru, nu ve i auzi voceaţ ă ă ţ interioar - cea a autorului tuturor adev rurilor şi creatorul a tot ceea ce este. Ve i sta la latitudineaă ă ţ credin elor supersti ioase şi a judec ilor extravagante, şi acestea v vor împiedica s descoperi iţ ţ ăţ ă ă ţ fantastica putere şi infinita inteligen care sunt cu adev rat ale voastre.ţă ă

Dvs, maestre, sunte i o entitate suveran , capabil s capta i şi s crea i adev ruri dupţ ă ă ă ţ ă ţ ă ă alegerea dvs. pute i deveni st pân pe împ r ia dvs dar şi sclavul ei - totul depinde de dorin a dvs.ţ ă ă ăţ ţ Atunci când v ve i da seama c fiecare entitate creaz şi guverneaz cu adev rat via a sa, c eaă ţ ă ă ă ă ţ ă poate transforma destinul, aceast descoperire v va permite s crea i pentru dvs o via maiă ă ă ţ ţă nelimitat .ă

Judecând jocurile dvs, aminti i-v cine le-a creat. Mai mult, aminti i-v c acest creatorţ ă ţ ă ă susceptibil de a fi vulnerabil, poate într-o clip s modifice ceea ce nu-i place şi s reia conducereaă ă ă vie ii sale.ţ

In timpul lecturii unei teme, maestre, mi-ar place s procedezi astfel: La sfârşitulă calculelor şi previziunilor, odat cu lectura temei terminat , spune i clientului c universurile nu suntă ă ţ ă nimic f r el, c f r ei nici stelele, nici planetele n-ar exista. El nu va uita aceste cuvinte. Ele îl voră ă ă ă ă face s se gândeasc şi îl vor inspira.ă ă

48


Sunt bucuros c a i venit. În aceast adunare ve i dobândi cunoştin e profunde. Din to iă ţ ă ţ ţ ţ cei veni i aici, un anumit num r nu vor asimila adev rurile nelimitate pe care v înv . Nu to i dorescţ ă ă ă ăţ ţ s ob in libertatea, ceea ce aduce suferin a, durerea, disperarea, s ştie c sunt totuşi iubi i, că ţ ă ţ ă ă ţ ă sunt totuşi în adev r, c sunt totuşi Dumnezeul - creatorul tuturor realit ilor.ă ă ăţ

CAPITOLUL 12VIATA ESTE SCUTITA DE LEGI. ZIUA în CARE OMUL SE VA ELIBERA DE CONŞTIIN A CEŢ

REDUCE CU LEGILE SALE, CU REGULILE SI OBIECTIVELE SALE, VA DESCOPERI BUCURIA SI PACEA. ACEASTA BUCURIE SI PACE îl VA FACE SA SE IUBEASCA SI SA IUBEASCA

UMANITATEA ÎN INTREGIME

M Aş dori s ştiu cum s ne conform m planului lui Dumnezeu?ă ă ăR Planul lui Dumnezeu? Ce v face s crede i c Dumnezeu nutreşte un plan?ă ă ţ ăM Este cu siguran un motiv care s fac lucrurile s fie aşa cum sunt.ţă ă ă ăR Tat lă nu cunoaşte decât un el: a fi astfel ca toate lucrurile s poat s -şi exprime via a peţ ă ă ă ţ care o are. Dac ar fi avut un plan, voi n-a i avea libertatea s -l exprima i pe Dummnezeu în voi.ă ţ ă ţ Altfel spus a i fi fost priva i de totala originalitate şi aptitudinile de a evolua şi de a dezvoltaţ ţ principiul de via numit Dumnezeu.ţă

Unicul „ el”ţ al lui Dumnezeu este de a fi ceea ce este. El este toate lucrurile, vibrând la unison cu ele înşile, dup o not ce îşi are fundamentul în gândire, apoi r spândindu-se în masă ă ă ă vibrând, ajutând conştiin a şi luând de la ea, exprimând un moment în plus de la via . Toateţ ţă lucrurile se exprim de acord cu toate celelalte în momentul urm tor al eternit ii. Dac Dumnezeuă ă ăţ ă ar avea un plan, el ar limita viitorul.

Acest covor de p r pe care sta i dvs, pentru ce motiv este aici? Pentru c este pur şiă ţ ă simplu. El este în conformitate cu inten ia lui Dumnezeu, în raport cu tot restul. Pentru care motivţ acest iubit maestru ce este în acest loc? Pentru c este. Si acel iubit maestru de acolo, cum seă g seşte el în acord cu inten ia lui Dumnezeu? Fiind exact ca şi dvs . Si cum eu însumi sunt eu înă ţ acord cu inten ia lui Dumnezeu? Sunt entitate. Sunt cum este şi covorul de p r de pe jos. Cum euţ ă însumi m voi adapta inten iei lui Dumnezeu? Iubindu-v . V iubesc cu o iubire foarte mare, atât deă ţ ă ă mare pe cât este posibil, c ci am aceast capacitate. Eu nu m preocup s ştiu dac iubirea meaă ă ă ă ă este conform vreunei inten ii iluzorii a lui Dumnezeu.ă ţ

Cum pot eu s ajut la existen a global a vie ii? Ajutându-v s în elege i ceea ce Tat lă ţ ă ţ ă ă ţ ţ ă este cu adev rat şi de ce v iubeşte, indiferent de ceea ce sunte i. Si poate dându-v o imagine maiă ă ţ ă clar la îmbinarea lucrurilor între ele, astfel ca voi s în elege i c motivul lor de a exista este numaiă ă ţ ţ ă exprimarea, nu conform vreunui plan, vreunui motiv viitor, dar din simplu motiv c ele sunt în via .ă ţă

Aceasta este important. C ci, în elegând c via a este, f r nimic altceva, voi ave iă ţ ă ţ ă ă ţ puterea s crea i pe a voastr cel mai bine cu putin . Si pute i fi siguri de aceasta: orice a i faceă ţ ă ţă ţ ţ într-un moment, ve i vibra în mijlocul întregii vie i şi ve i continua s o face i şi în momentul urm torţ ţ ţ ă ţ ă şi în toate momentele viitoare.

Via a este f r plan, maestre. Ea este, f r nimic altceva. Fiin a este suprema ei expresie.ţ ă ă ă ă ţ Ceea ce este important entitate, ca dvs s exista i; restul este f r importan .ă ţ ă ă ţăM În consecin , nu exist nici o cale specific dup care s tr im. Putem fi şi s facem ce vremţă ă ă ă ă ă ă „toate lucrurile merg” ca s spunem aşa.ăR Bineîn eles ! Aceasta este dragostea pe care Tat l v-o poart .ţ ă ă M Dar în acest caz, care este sensul vie ii?ţR Sensul vie ii, maestre, este de a exprima pe scena vie ii gândurile pe care le nutri i în dvs şiţ ţ ţ oricare ar fi exprimarea la care v duce afla i c acestea sunt invariabil în armonie cu via a careă ţ ă ţ întodeauna este.

Obiectivul vie ii este de a face din ea, de a fi creatorul, de a fi lumina. Nu exist altţ ă ă soart decât aceea constând în a tr i şi a v permite de a fi conform cu dorin ele voastre în timp ceă ă ă ţ via a se desf şoar în voi, moment dup moment s şti i c sunte i înzestra i cu o libertateţ ă ă ă ă ţ ă ţ ţ nelimitat . Pute i fi, face şi deveni tot ce dori i.ă ţ ţM Dar în acest caz, anumite acte nu sunt în contradic ie cu legea lui Dumnezeu despre care seţ vorbeşte în Biblie?R Minunat entitate, Tat l vostru mult iubit n-a creat nici o lege, afar de una, aceea de a vă ă ă ă cere s exprima i via a conform cu voin a voastr suveran , c ci numai prin exercitarea voin ei ve iă ţ ţ ţ ă ă ă ţ ţ putea dezvolta conştiin a a toat via a - ceea ce Tat l este. Dac Tat l ar fi fost o entitate creatoareţ ă ţ ă ă ă de legi, ar fi negat libertatea voastr de exprimare şi a sa prin care via a evolueaz şi seă ţ ă perpetueaz . Ar fi o surs limitat , având un sfârşit; ori Dumnezeu nu are sfârşit.ă ă ă

49


Legea Unicului pe care v-o înv implic c Dumnezeu, sursa oric rei vie i, va permiteăţ ă ă ă ţ tuturor s v exprima i prin Fiin a Sa, aşa cum dori i, în virtutea libert ii vostre; c ci numai prină ă ţ ţ ţ ăţ ă libertate ve i putea ajunge s cunoaste i pe Tat l şi s v uni i din nou cu El.ţ ă ţ ă ă ă ţ

Si ziua în care v-a i întors la Tat l şi el va contempla reîntoarcerea la El însuşi, va fiţ ă desigur o zi mare, c ci ve i deveni la fel cum şi Tat l este, adic dragoste nelimitat . Dumnezeuă ţ ă ă ă Tat l este f r lege. Omul şi nu Dumnezeu, a creat legea. Tat l a dat omului liberul arbitru ca, înă ă ă ă sfârşit, s poat crea cu gândul orice credin , orice adev r, orice atitudine pertinent unei maiă ă ţă ă ă bune în elegeri a ansamblului vie ii. Omul a folosit aceasta libertate pentru a crea legi pe care el le-aţ ţ judecat necesare vie ii sociale. Din nenorocire, majoritatea legilor au fost f cute f r mil , numai cuţ ă ă ă ă scopul de a intimida şi de a reduce la sclavie lumea. Ele au fost stabilite cu inten ie de a limitaţ libertatea, nu de a o exalta. Dac omul nu poate tr i f r lege, este pentru c el tr ieşte în teroareaă ă ă ă ă ă lui însuşi şi deci se gândeşte c legile sunt indispensabile ca s -l guverneze. Singura ra iune c el aă ă ţ ă pierdut sim ul naturii sale divine şi a nemuririi sale.ţM Dar în absen a legilor, Ramtha, cum ar fi posibil s împiedic m pe un oarecare s exprimeţ ă ă ă r ul în el - de a comite acte reprobabile?ăR Permite i-mi s v spun acestea, maestre: în aranjamentul cosmic toate lucrurile sunt şi nuţ ă ă exist lucruri ca r ul. Cu toate c s-a scris c omul este r u în sufletul s u, aceasta nu este adevarat,ă ă ă ă ă ă el este divin în sufletul lui. C ci sufletul s u şi tot ceea ce este, sunt de la Dumnezeu; ele nu potă ă avea alt ordine.ă

Nimic nu este în afara judec ii Tat lui, a Fiin ei. Absolut nimic ! Orice gând, orice actăţ ă ţ judecat ca nociv de c tre unii, ca nefast sau greşit, exist în conştiin a acestor persoane, aşa încâtă ă ţ gândul men ionat face parte din Spiritul lui Dumnezeu. Si în m sura în care toate lucrurile fac parteţ ă din Dumnezeu, a spune despre un lucru c este r u, ar însemna de asemenea c Dumnezeu esteă ă ă r u, ceea ce cu siguran nu este. Nici c Dumnezeu este bun, c ci El nu poate fi bun decât în raportă ţă ă ă cu r ul.ă

De fapt, Dumnezeu nu este nici bun, nici r u: El nu este mai degrab r ul decât binele.Siă ă ă nici c nu este perfect. Tat l este calitatea de a fi toat via a, momentul eternit ii care se scurge înă ă ă ţ ăţ bucurie, pentru bucuria de a cunoaşte. For a vie ii nu are capacitatea de a denatura, de a ieşi dinţ ţ starea de a fi, judecând o parte din ea ca bun sau ca rea, diabolic sau divin , perfect sauă ă ă ă imperfect .ă

Sti i ce s-ar întâmpla dac Dumnezeu ar spune cuiva: „Ceea ce faci e r u”? Conştiin aţ ă ă ţ entit ii care exprim un lucru pe care are nevoie s -l exprime, va fi în întregime lipsit de via . Siăţ ă ă ă ţă dac un asemenea lucru s-ar putea petrece, atunci via a ar înceta s existe c ci liberul arbitru, careă ţ ă ă face posibil crea ia, ar înceta s existe. Dar Dumnezeu este integrat nelimitat, el este totalitateaă ţ ă neîmp r it a Fiin ei. Dumnezeu nu se poate privi cu ochii limit rii, ai restric iei. dac ar putea, voi n-ă ţ ă ţ ă ţ ăa i fi în aceast lume, s exprima i facultatea de a v judeca, sau de a judeca pe fra ii vostri.ţ ă ă ţ ă ţ

Nu exist nici bine, nici r u, maestre: nu exist decât a fi, şi în a fi toate lucrurile seă ă ă m soar numai ..................împlinirii. Ceea ce ai f cut într-o zi, fie frumos, fie abject, l-ai f cut dină ă ă ă nevoile cunoaşterii.

Sufletul t u te îndeamn s înve i prin aceast experien şi s progresezi înă ă ă ţ ă ţă ă în elepciune. Ceea ce nu este nici r u, nici pervers, ci este pre ul ce trebuie pl tit pentru a deveniţ ă ţ ă Dumnezeu. Omul este cel ce judec omul, şi nu Dumnezeuă . Omul în creativitatea sa a inventat balan a binelui şi a r ului, în fine, ca s retrag fra ilor s i libertatea de exprimare. Frica deţ ă ă ă ţ ă pedeaps , în caz de nerespectarea dogmelor religioase sau a legilor unei ri, este sabia care aă ţă reac ionat şi a constrâns na iunile timp de milenii. Si dac ar putea exista ceea ce voi numi i unţ ţ ă ţ lucru „r u”, ar fi aceea constând în a ridica unei entit i libertatea de a exprima pe Dumnezeu în el.ă ăţ Pe scurt, de câte ori cineva face aşa ceva semenului lui, o face de asemenea şi împotriva lui însuşi şi într-o form mai puternic înc . ă ă ă De câte ori impune i cuiva o pedeaps sau o limitare aceastaţ ă devine în propria dvs conştiin , şi chiar în virtutea acestei legi v ve i limita şi v ve iţă ă ţ ă ţ judeca.

Omul nu este r u în sufletul s u. Cu toate c tr ieşte sub auspiciul r ului, dup oă ă ă ă ă ă în elegere superioar , un astfel de r u nu exist . Exist numai teatrul vie ii care acord la fiecareţ ă ă ă ă ţ ă dreptul s creeze cu gândul s u şi dup alegearea sa. Aceasta este unica realitate care este. Înă ă ă aceast realitate Dumnezeu permite s fie creat iluzia r ului prin supersti ie, credin ele dogmaticeă ă ă ă ţ ţ şi atitudinile foarte limitate de închidere a omului în general. Tot mereu observând şi tot judecând credin a în r u, r ul sfârseşte prin a exista cu adevarat în realitatea cuiva - dar numai în realitateaţ ă ă acestei persoane. Singurele legi care au o existent , sunt acelea pe care le hot r şti şi le face iă ă ă ţ efective în via a dvs. Dac a i hot rât s crede i în bine şi în r u, atunci aceast credin devine oţ ă ţ ă ă ţ ă ă ţă

50


realitate pentru dvs şi nu a i greşit câtuşi de pu in. Dar aminti i-v c aceasta este doar realitateaţ ţ ţ ă ă dsv nu a mea şi nici a altcuiva. Este a dvs conform unui gând , unei credin e, unei p reri.ţ ă

Atâta timp cât ve i p stra aceast p rere, ea va avea cu siguran o realitate. În ziua înţ ă ă ă ţă care nu îi ve i mai acorda (energie) crezare, ea va înceta de a mai fi o realitate. Lucrurile sunt deciţ foarte simple. Acum maestre, spune i-mi, ce este pentru dvs r ul. Cum în elege i r ul ?ţ ă ţ ţ ăM Ei bine, aş spune c este opusul binelui. Dar pentru mine, r ul, înainte de toate implic a faceă ă ă un neajuns cuiva.R Adev rat? Si pentru ce aceasta ar fi r u ?ă ăM Deoarece, şi ca s dau un exemplu, dac cineva ar v t ma pe fata mea, ar fi un r u. Să ă ă ă ă ă spunem c ar fi pentru ea riscul de a muri.ăR Aceasta ar fi judecata dvs despre r u. Ce r u este în a muri?ă ăM V gândi i c crima chiar nu este un r u ?ă ţ ă ăR Aşa este. Nu cred c crima este un r u, pentru c eu nu m limitez, crezând c orice ar fiă ă ă ă ă poate lua sfârşit pentru mine, nimic nu este distrus vreodat . Absolut niciodat ! Tat l care esteă ă ă Fiin a şi via a odat pentru totdeauna, n-a creat nimic care s fie superior Lui şi care ar puteaţ ţ ă ă contracara garan ia vie ii. Ceea ce Tat l a creat, maestre, nimeni nu-l poate supune; acestea vor tr iţ ţ ă ă etern. În consecin , copilul dvs nu va fi distrus, deoarece nimic nu poate distruge via a luiţă ţ Dumnezeu.M Deci, dup dvs crima, ea îns şi, nu este un r u, nici un prejudiciu ?ă ă ăR Aşa este. Nu cred c crima este un r u, pentru c eu nu m limitez, crezând c orice ar fiă ă ă ă ă poate lua sfârşit pentru mine, nimic nu este distrus vreodat . absolut niciodat ! Tat l care esteă ă ă Fiin a şi via odat pentru totdeauna, n-a creat nimic care sa fie superior Lui şi care ar puteaţ ţă ă contracara garan ia vie ii. Ceea ce Tat l a creat, maestre, nimeni nu-l poate supune; acestea vor tr iţ ţ ă ă etern. În consecin , copilul dvs nu va fi distrus, deoarece nimic nu poate distruge via a luiţă ţ Dumnezeu.M Deci, dup dvs crima, ea îns şi, nu este un r u, nici un prejudiciu ?ă ă ăR Aşa este, maestre v spun c via a este f r sfârşit. Da este înc şi întotdeauna. Si din clipă ă ţ ă ă ă ă în clip , fiecare entitate se exprim pe scena Vie ii, fiecare are nenum rate ocazii s se împlinească ă ţ ă ă ă în fericire. Dar felul în care el va decide s împlineasc fiecare clip va depinde întotdeauna deă ă ă voin a sa şi de dorin ele sale şi de tot ceea ce va sim i c este bine pentru el. Aceasta este alegereaţ ţ ţ ă lui. Aceasta este adev rata for care guverneaz omul - gândurile şi emo iile care îl însufle esc dină ţă ă ţ ţ str funduri.ă

Conducerea şi religiile voastre pot încerca s contrazic masele prin legi, reguli şiă ă regulamente, dar niciodat nu vor ajunge s conduc voin a secret a entit ii, pus în ac iune deă ă ă ţ ă ăţ ă ţ gând; numai entitatea o poate face. Si dac voin a incit o entitate s omoare pe cineva, real sauă ţ ă ă numai în suflet prin gândire (amândou sunt egale, c ci ceea ce este f cut în gând este ca şi cum ară ă ă fi f cut concret - şi nu exis nici o singur entitate care s nu fi spintecat pe cineva în gând) această ă ă ă ă entitate deci are nevoia de a face o asemenea experien . Aceasta are ra iunea de a exista. Si mi-arţă ţ place s în elege i c entitatea care ia parte la aceast exprimare a crimei nu este victima a celuiă ţ ţ ă ă din urm . C ci poate s-a gândit la posibilitatea de a fi ars, sfârtecat sau brutalizat. Si pentru faptulă ă c a avut în vedere asemenea lucruri de care se temea, l-a atras pân aproape în pragul casei sale.ă ă De asemenea, şi unul şi cel lalt, unul având nevoia s omoare şi cel lalt având nevoia sa fie omorată ă ă - pentru faptul c era necesar s în eleag ce înseamn s te laşi omorât - se atr geau mutual,ă ă ţ ă ă ă ă pentru nevoia experien ei.ţ

Un mare num r de oameni vor fi îngrozi i de un asemenea act. Ei vor judeca şi blestemaă ţ criminalul. Dar eu iubesc entitatea care a omorât. Dar cum aş putea s m împiedic? Ar fi în afaraă ă destinului, a Vie ii, a minunilor lui Dumnezeu? Nu, deloc, maestre.ţ

Victima va renaşte, înc şi înc , c ci via a este perpetu şi continu . Este singurul lucruă ă ă ţ ă ă perpetuu. Dac aş detesta actul şi aş judeca pe ucigaş, pe mine însumi m-as judeca şi via a mea ară ţ fi afectat de aceast judecat , pot s v asigur. C ci Eu SUNT-ul ar fi luat parte din Sine şi l-ar fiă ă ă ă ă ă separat de fiin a sa în consecin , mi-aş fi pierdut integritatea. In elege i? Criminalul, înc dinainteţ ţă ţ ţ ă şi-a pronun at propria lui sentin , c ci va fi la discre ia atitudinilor în fa a actului s u, va trebui s şiţ ţă ă ţ ţ ă ă le asume în împ r ia gândurilor sale şi a emo iilor sale în eternitatea clipelor ce vor urma.ă ăţ ţ

Eu nu detest actul. Eu l-am supus ra iunii mele. Eu îl în eleg. Eu nu m opresc la el.ţ ţ ăIn inteligen a numit Dumnezeu, nimic nu este r u. Totul este experien procurândţ ă ă ţă

în elepciune, iat r spunsul pe care vi-l dau. Şi în ziua în care omul nu va mai fi condamnat de fra iiţ ă ă ţ s i şi când vor observa c el nu este r u în fiin a sa, c este Dumnezeu în fiin a sa, în care vaă ă ă ţ ă ţ în elege ca este total iubit şi sus inut de for a vie ii numit Dumnezeu, în ziua aceea se va stingeţ ţ ţ ţ ă

51


nevoia lui de a experimenta r zboiul sau violul sau crima, sau oricare situa ie de acest gen, în aşaă ţ fel încât s poat s în eleag meritul sau, puterea de a fi şi imortalitatea lui. Si când omul se vaă ă ă ţ ă elibera de aceast conştiin limitat , cu legile şi cu regulile ei, el va descoperi bucuria şi pacea de aă ţă ă fi, gra ie c rora el se va putea iubi şi pe el şi întreaga umanitate şi ce va permite ca to i s tr iascţ ă ţ ă ă ă în libertate, fiecare dup propriile lui destine, înc rcate de sens. El va iubi aşa cum iubeşteă ă Dumnezeu. Atunci va fi cum Dumnezeu este; el va fi fundamentul care hr neşte şi care p zeşteă ă toat via a. Amin.ă ţM Dou persoane au intrat recent în via a mea şi aş dori s ştiu pe deoparte de ce, pe de altă ţ ă ă parte dac am mai fost reuni i şi în alte vie i anterioare?ă ţ ţR Dac ă sunt în via a dvs entitate, înseamn c îi dori i şi ei de asemenea. Poate exista unţ ă ă ţ motiv mai important?M Dar eu nu sunt sigur c vreau ca ele s fie în via a mea. Am presupus c prezen a loră ă ă ţ ă ţ înseamn poate o leg tur karmic între noi şi c trebuie s înv m unii de la altii.ă ă ă ă ă ă ăţăR Vede i maestre, când leg turile nu sunt satisf c toare, ideea romantic ne face sţ ă ă ă ă ă presupunem c poate am fost deja împreun în vie ile anterioare dându-le o latura fascinant careă ă ţ ă le lipsea. Ceea ce se numeşte „leg tur karmic ” se justific printr-o leg tur excesiv de simpl :ă ă ă ă ă ă ă nevoia. Ave i nevoie s v întâlni i cu o mul ime de lume de-a lungul vie ilor voastre, interminabileleţ ă ă ţ ţ ţ dvs vieti, aprecia i toat aceast companie şi îi dori i prezen a. Dar dac ar trebui s tr i i cuţ ă ă ţ ţ ă ă ă ţ aceeaşi prieteni, via dup viata, dup un anumit timp a i g si aceasta monoton şi plicticos. Dacţă ă ă ţ ă ă ast zi îi reg si i, singura lec ie ce v r mâne de conchis poate, este c noua întâlnire nu are alt sensă ă ţ ţ ă ă ă decât acela de a înv a s v desp r i i de ei.ăţ ă ă ă ţ ţM Bine, cred c în eleg ce vre i s spune i. Dar aş dori s v pun o a doua întrebare despreă ţ ţ ă ţ ă ă karm . Mi s-a spus c evenimente ca crime, furturi sau accidente pot fi atribuite karmei, c ele ară ă ă restabili un echilibru cu evenimente dintr-o via trecut . Mi-ar place s îmi spuneti ce p rere ave iţă ă ă ă ţ despre karm .ăR Ceea ce numi i voi „karm ”, nu este legea lui Dumnezeu, ci a celor care cred în ea. Dinţ ă nenorocire, ca aceştia din urm sunt legiuni, care lupt cu ardoare s ating o cunoaştere iluzorie cuă ă ă ă numele perfec iune. Ei cred c trebuie s se reîncarneze şi s pl teasc în via a viitoare pentruţ ă ă ă ă ă ţ ac iunile şi aceast via . Ei atribuie evenimentele vie ii lor oricare ar fi ele, karmei ! Ce nefericitţ ă ţă ţ ă explica ie a vie ii, maestre, via a merit cu mult mai mult.ţ ţ ţ ă

Legile karmice la drept vorbind sunt o realitate, dar numai pentru cei care cred. Singurele legi existente sunt acelea c rora fiecare le permite ac iunea în imperiul lor. Adev ratul legislatoră ţ ă este entitatea suveran . Fiecare entitate este dotat cu un EU, care accept adev rurile, şi pentruă ă ă ă acest eu via a va fi ceea ce el va numi adev r, dup legile pe care le va stabili. De asemenea, este şiţ ă ă prin credin a unei în elegeri greşite din care mul i oameni au stabilit de la ei putere legi deţ ţ ţ echilibrare şi idealul numit perfec iune.ţ

Dac ve i decide s crede i în karm , ve i fi cu siguran la discre ia propriei dvs crea ii,ă ţ ă ţ ă ţ ţă ţ ţ deoarece a i dat autoritate acestei credin e. În acest caz, karma se va produce (va fi eficient ) înţ ţ ă via a dvs. În acest caz pute i fi sigur c ve i renaşte aici mereu şi mereu în aşa fel încât ve i anulaţ ţ ă ă ţ ţ sau ve i exalta efectele actelor voastre dintr-o via anterior .ţ ţă ă

Eu nu recunosc nici karma, nici perfec iunea, care în ochii mei reprezint limitarea şi nuţ ă transcederea limit rii. Cei care lupt pentru perfec iune printre restric iile karmei, nu vor realizaă ă ţ ţ niciodat pentru ceea ce lupt . O karm fiind realizat , apare o alta: niciodat nu vor atinge fiin a,ă ă ă ă ă ţ starea lui Dumnezeu, c ci vor fi continuu în situa ia de ascultare şi nu de încasator. Perfec iunea nuă ţ ţ exist ; nu este decât fiin a, iar fiin a voastr se schimb , evolueaz în fiecare moment, atât de multă ţ ţ ă ă ă încât este imposibil s se stabileasc la starea de perfec iune.ă ă ţ

Eu nu recunosc decât fiin a, în întregime exceptat de legi şi de idealuri, c ci legile şiţ ă ă idealurile împiedic devenirea Sinelui, Dumnezeu. În optica fiin ei, nu este nimic de f cut în viaă ţ ă ţă decât ceea ce vrei s faci. Dac hot r şti s accep i înv turile karmei, karma va fi creat prină ă ă ă ă ţ ăţă ă aceast alegere pentru nevoile experien ei dvs. Dar în elege i c ve i crea în acelaşi timp şi iluziileă ţ ţ ţ ă ţ puterii limitate şi a pl ii. Astfel va fi cazul dvs şi ve i fi prizonierul propriului gând limitat.ăţ ţ

Sunte i liber . Sunte i liber de a crea într-o clip adev rul, realitatea, iluzia alegerii dvs.ţ ă ţ ă ă ă În orice clip de asemenea pute i reveni asupra deciziei precedente deoarece sunte i dota i cuă ţ ţ ţ putere nelimitat .ă

Karma nu are existen , numai nevoia are. Ori nevoia este extrem de inconştient , eaţă ă poate disparea chiar în momentul în care a i resim it-o.ţ ţ

Crimele, accidentele şi furtunile nu pot fi considerate ca pedepse, ca plat în schimbulă actelor comise în trecut. Sunt crea ia voastr , rezultatul gândurilor şi experien elor ce le-a i avut înţ ă ţ ţ

52


vedere. Nici ele nu sunt st ri sau circumstante menite s dureze o veşnicie. dup o în elegere l rgită ă ă ţ ă ă nu pot fi considerate drept fenomene însp imânt toare. Dintr-un punct de vedere retrospectiv, eleă ă sunt de fapt excelen i (profesori) instructori.ţ

S presupunem c asista i la masacrul a 10.000 de inocen i. Atunci va ve i spune: „Ceă ă ţ ţ ţ nenorocire! Si gândi i-v c îngerii din cer nu plâng în fa a unei asemenea atrocit i. Ei continu sţ ă ă ţ ăţ ă ă cânte gloria lui Dumnezeu!”. Ah, da bine, ei nu plâng ! Motivul este c ei nu sunt supuşi uneiă credin e limitate care s -i fac s se gândesc c via a ar putea vreodat s sfârşeasc . Ei ştiu cţ ă ă ă ă ă ţ ă ă ă ă cei care sunt omorâ i, sunt imediat ridicati la cer, cum spune i dvs în vederea (unui nou)ţ ţ întreprinderi, unei noi ucenicii superioare de a face alte experien e - şi pentru ceea ce eu numesc,ţ pentru alte aventuri. Si cu toate c sunt înmormânta i şi plânşi, cele 10.000 de corpuri, Dumnezeu Elă ţ nu plânge. Din acest motiv ziua de mâine v este asigurat .ă ă

Cine dup p rerea dvs a creat destinul? Mult lume crede într-un suveran careă ă ă manipuleaz pe toat lumea şi ar fi cauza tuturor lucrurilor, desc rcându-se astfel deă ă ă responsabilitatea propriilor vieti. Dar eu v spun c dvs singur sunte i st pânul destinului dvs.ă ă ă ţ ă sunte i creatorul tututoror momentelor vie ii dvs, prin gândurile şi emo iile între inute. Nu este decâtţ ţ ţ ţ un singur lucru pe care trebuie s îl înv a i, s şti i c aceast clip , acest prezent dureaz cuă ăţ ţ ă ţ ă ă ă ă siguran pentru totdeauna acestui prezent fiecare clip este în intregime nou . În întregime nouţă ă ă ă maestre. Nu este prizonierul de ieri; el este prezentul pe care l-a i creat aşa fel încât s pute i daţ ă ţ realitate viitorului dvs. În consecin , sunte i liber de a face ceea ce dori i s face i în aceast clip .ţă ţ ă ţ ă ţ ă ă Tat l v-a acordat libertatea şi puterea de a crea din nou fiecare clip . Aceasta este dragostea Luiă ă pentru dvs.

Nimeni nu este condus de trecutul s u. Orice a i putut face fie c a trecut doar o clip sauă ţ ă ă o mie, n-ave i nici o datorie de pl tit. În clipa comiterii actului dvs a i dobândit o oarecare în elegereţ ă ţ ţ şi astfel a i putut descoperi c era bun şi plin de sens pentru a-l întreprinde.ţ ă

Trecutul nu este decât o clip prezent a c rei experien am facut-o şi care nu mai este.ă ă ă ţă A i înv at de la el tot ceea ce trebuia înv at - aceast cunoaştere este singura inciden cuţ ăţ ăţ ă ţă prezentul dvs. Prin aceast cunoaştere, dvs a i ob inut în elepciunea de a crea acest moment - acumă ţ ţ ţ – pentru cele mai bune din aptitudinile dvs.

Trecutul nu mai este terminat, el nu mai este. Trecutul nu tr ieşte în dvs. în acest prezentă decât sub form de în elepciune. Prin el a i câştigat în în elepciune. De asemenea, în acest prezent -ă ţ ţ ţ acum sunte i mai mare ca oricând. În el cunoaşterea este superioar prezentului de ieri. Sunte i înţ ă ţ acest moment suma total a cunoştin elor dvs. în fiecare moment din exprim rile dvs crea i cevaă ţ ă ţ nou - o nou aventur în emo ie - în aşa fel încât s mai creşte i în în elepciune.ă ă ţ ă ţ ţ

Singurul lucru care exist , este prezentul. Ceea ce conteaz este prezentul. Dvs sunte iă ă ţ produsul prezentului. Via a întreag se tr ieşte în prezent. Viitorul este creat în prezent. A tr i cuţ ă ă ă adev rat aceast clip , a fi în aceast clip asta înseamn a tr i în marginea legilor şi a regulilor. Înă ă ă ă ă ă ă fiin , conteaz s tr ieşti în prezent, şi nu în trecut sau în viitor, c ci în prezent tr ieşte Dumnezeuţă ă ă ă ă ă care este fiin a.ţ

Când descoperim c prezentul este tot ceea ce este, hot râm s ducem o via de aşa felă ă ă ţă încât în orice clip s tr im aventura dictat de sentimente, s facem experien ele inedite care voră ă ă ă ă ţ rezulta într-o în elepciune crescut .ţ ă

Daca a i revenit pe acest plan, nu este pentru a v achita de datorii, de care nici m carţ ă ă nu v aminti i, nici pentru a împlini lucruri socotite a le împlini, dar pentru care nimeni nu v poateă ţ ă spune despre ce este vorba. Si totusi, vi se spune: „Incerca i s atinge i perfec iunea!”. Cum a iţ ă ţ ţ ţ putea atinge ceva, orice ar fi, în mijlocul confuziei? A i venit în aceast lume numai în virtuteaţ ă unei alegeri, gra ie unui corp pe care l-a i ales. Cu ajutorul unui ovul şi al unuiţ ţ spermatozoid, corpul dvs s-a creat în aşa fel încât s v pute i exprima din nou pe acestă ă ţ plan de iluzii creatoare. N-a i revenit în aceast lume pentru a lichida o karma, ci maiţ ă degraba pentru a împlini nişte emo ii.ţ

Sunte i în aceast lume pentru a înv a c oriunde a i fi, v g si i numai pentru c a iţ ă ăţ ă ţ ă ă ţ ă ţ dorit, c aceasta a fost voin a dvs. Sunte i aici pentru a spicui în elepciune şi a o pune la treab peă ţ ţ ţ ă scena Vie ii. Sunte i aici pentru aceast via - şi pentru tot atâtea câte dori i - în fine de a jucaţ ţ ă ţă ţ serios aceast iluzie şi de a face experien a de toate lucrurile de care are nevoie sufletul dvs pentruă ţ a se împlini în în elepciune. Ziua în care ve i cunoaşte întreaga boga ie şi subtilit ile emo iei, nuţ ţ ţ ăţ ţ ve i mai avea nevoie şi nici poft de a v reîntoarce aici; dar numai dvs singur ve i decide deţ ă ă ă ţ moment.

Maestre, sunte i în aceast lume pentru a deveni Dumnezeu. Ori pentru a deveniţ ă Dumnezeu este necesar s dezr d cinezi în tine toate legile, toate credin ele dogmatice, toateă ă ă ţ

53


practicile rituale şi s fii nelimitat în gândire. Dac dori i s poseda i libertatea de exprimareă ă ţ ă ţ nelimitat , un corp nemuritor, pace şi bucurie, în elege i c via a dvs este absolut f r grani e.ă ţ ţ ă ţ ă ă ţ În elegând, ea va deveni, c ci tot ceea ce v dori i s deveni i devenind într-adev r în fiin a dvs peţ ă ă ţ ă ţ ă ţ care o recunoaşte i ca adevar, va deveni efectiv. Astfel este singura lege ce trebuie acceptat înţ ă împ r ia dvs.ă ăţ

Intelege i c n-ave i vreo datorie, în virtutea vreunui act sau gând, c ar fi vorba de via aţ ă ţ ă ţ aceasta sau de una anterioar , în m sura în care v-a i iertat pentru acest act sau gând. ă ă ţ Iertarea de Sine este actul care şterge din inima dvs orice urm de culpabilitate sau de condamnare;ă culpabilitatea sau condamnarea împiedicându-v de a exprima din plin Dumnezeul ceă sunte i. Acordându-v iertarea, recunoaşte i c aceast via şi toate cele ce vor maiţ ă ţ ă ă ţă veni fac parte din prezent, care este viitorul de tot ceea ce este.

Intelege i c ve i tr i pe vecie, c niciodat n-a i fost pe punctul de a greşi şi c unicaţ ă ţ ă ă ă ţ ă vin a fost de a crede c a i f cut r u.ă ă ţ ă ă

Iubi i-v maestre. Si asculta i ce v spune sufletul, ceea ce are nevoie s afle, s resimt ,ţ ă ţ ă ă ă ă d ruieşte-i din toata inima, pân când v ve i s tura. ă ă ă ţ ă Plictiseala este semnalul prin care sufletul v informeaz c o experien v-a înv at tot ceea ce se putea înv a de la ea şiă ă ă ţă ăţ ăţ c timpul a venit s merge i spre o nou aventur . ă ă ţ ă ă Ascultându-v sentimentele, ve i câstigaă ţ libertatea de a deveni instantaneu ceea ce a i decis s deveni i. Si afla i c nu ave i de dat socotealţ ă ţ ţ ă ţ ă nici unei legi, nici unui înv mânt, nici unei entit i. Prezentul cu sentimentele pe care vi le acord ,ăţă ăţ ă este tot ceea ce conteaz .ă

Fi i f r lege. A fi f r lege nu este sinonim cu impruden a sau nep sarea, aceastaţ ă ă ă ă ţ ă înseamn s deznoda i frânghia din jurul gâtului şi da i-v voie s respira i. Dep rtându-v de lege,ă ă ţ ţ ă ă ţ ă ă de dogme şi de credin e limitate v da i voie de a fi ca Dumnezeu; liber şi nelimitat. Atunci pute i fiţ ă ţ ţ puterea ce sus ine, crea i şi regenera i la fel de bine dsv înşiv cât şi via a. Atunci prezen a înţ ţ ţ ă ţ ţ aceast lume nu mai are ca mobil dorin a de a corecta comportamentul în ceea ce priveşte oă ţ persoan sau alta, ci singura dorin de a tr i. Este o aventur ce se desf şoara din moment înă ţă ă ă ă moment.

Tr i i şi fi i ferici i. Aceasta este tot ceea ce Tat l a cerut de la voi vreodat .ă ţ ţ ţ ă ă

CAPITOLUL 13OBIECTIVUL UNEI VIETI , SINGURUL LUCRU, PE CARE DUMNEZEU ÎL DORESTE DE LA VOI

ESTE SA CUNOASTETI SI SA DEVENITI BUCURIA, CACI NUMAI PRIN BUCURIE VETI AJUNGE SA-L CUNOASTETI PE TAT L SI SA FITI CA ELĂ

Pentru ce motiv sunte i pe acest plan ?ţUnii dintre voi au fost educa i în ideea c trebuie s fii aşa sau altfel, s ai cutareţ ă ă ă

profesiune sau alta; familia şi societatea au vegheat scrupulos s fie aşa. Iat c e destul de sinistru!ă ă ă Apoi sunt acei care îşi imagineaz c au venit în aceast lume s devin mari înv tori, salvatori,ă ă ă ă ă ăţă vindec tori ai umanit ii. Iat ceva foarte nobil! Si sunt mul i altii care urmeaz unul dup cel lalt peă ăţ ă ţ ă ă ă o c rare cu grij , trasat , strâmt şi definit , socotit c duce la Dumnezeu. Iat ceea ce este foarteă ă ă ă ă ă ă ă plicticos.

Nimeni nu vine aici cu un obiectiv. Tat l n-a dat directiv nici dvs, nici altcuiva în ceea ceă ă priveşte desf şurarea vie ii dvs. El aşteapt doar s v bucura i - orice ar însemna asta pentru dvs.ă ţ ă ă ă ţ Unica dorin pe care o nutreşte pentru dsv constituie finalitatea dvs c ci cu cât bucuria şi fericireaţă ă sunt mai mari în pre ioasa şi divina dvs fiin , cu atât ve i fi mai conformi cu imaginea lui Dumnezeuţ ţă ţ sau în armonie cu toat via a.ă ţ

S fi i fericit sau bucuros, aceasta este unica dorin a Tat lui pentru dvsă ţ ţă ă . Fericirea şi bucuria sunt desigur cele mai frumoase calit i emo ionale care exist . Sunt împlinirileăţ ţ ă supreme. Fiecare este destinat s în eleag şi s devin bucuria, este unicul obiectiv pe careă ţ ă ă ă Dumnezeu îl nutreşte pentru om, pe orice plan tr ieşte, orice nivel de cunoaştere ar fi atins. Cel careă s-a întors la starea de bucurie şi fericire, s-a întors la starea lui Dumnezeu; c ci Tat l este bucurie, Elă ă este bucurie în orice moment.

Tatal v-a acordat puterea s crea i exact ceea ce voi dori i s fie de-a lungul cercet riiă ţ ţ ă ă bucuriei voastre. Si niciodat nu v judec actele, nici prin ce v realiza i bucuriile. Niciodat ! Astfelă ă ă ă ţ ă este dragostea Tat lui pentru fiul s u. For a vital pentru for a de via . El doreşte s face i toateă ă ţ ă ţ ţă ă ţ aceste lucruri care procur bucuria şi fericirea; c ci numai în acest fel ve i ajunge s -l cunoaste i peă ă ţ ă ţ Tat l şi s fi i aşa cum este El.ă ă ţ

54


Ce este bucuria? Bucuria este libertatea infinit în mişcare. Bucuria este libertatea deă exprimare scutit de orice judecat . Ea este libertatea de a fi f r fric sau culpabilitate. Bucuriaă ă ă ă ă este prezent când v crea i via a dup propriile voastre criterii. Ea este mişcarea sublim care vă ă ţ ţ ă ă ă autoriza i s fi i. Iat ce este bucuria.ţ ă ţ ă

Şi de ce bucuria este starea Fiin ei Supreme. Prin faptul c ea v face s v mişca i cuţ ă ă ă ă ţ Dumnezeu; şi mişcându-v cu Dumnezeu nu ve i cunoaşte nici gelozia, nici mânia, nici am r ciunea,ă ţ ă ă nici r zboiul. În bucurie nu se ur şte, nu se asediaz , nici nu se r neşte cineva. Fiind fericit şiă ă ă ă bucuros, ve i iubi pe Dumnezeu şi îl ve i vedea peste tot. În starea de bucurie sunte i în pace cuţ ţ ţ anturajul dvs; nu ve i sim i în dvs nici remuşcare, nici insecuritate, nici fric , nici lips . În starea deţ ţ ă ă bucurie sunte i într-o mul ime complet , astfel încât via a şi creativitatea curg asemenea unui fluviuţ ţ ă ţ puternic în interiorul dvs. Fiind bucurie, ve i fi inspira i, ve i atinge în l imile m re iei şi profunzimileţ ţ ţ ă ţ ă ţ sensibilit ii.ăţ

In starea de bucurie, via a are focul şi intensitatea r s ritului, atunci cerul se îmbrac cuţ ă ă ă cel mai minunat roz, ca norii se înroşesc şi p s relele încep s cânte. În bucurie corpul se opreşte să ă ă ă îmb trâneasc şi deveni i nemuritori; via a nu mai este o corvoad ci o minunat aventur . Cândă ă ţ ţ ă ă ă bucuria este prezen , deveni i una cu împ r ia voastr . În starea de bucurie, ve i descoperiţă ţ ă ăţ ă ţ utopia.

Cum g si i bucuria? Fiecare clip a vie ii poate acorda libertatea de a o exprima, esteă ţ ă ţ suficient s ave i dorin a. Trebuie s şti i c nimic nu merit s p r si i fericirea şi bucuria şi peă ţ ţ ă ţ ă ă ă ă ă ţ Dumnezeu. Absolut nimic. În fine, se impune a se iubi total, integral c ci astfel îl iubim peă Dumnezeu.

Nici o iubire (dragoste) nu valoreaz cât iubirea de Sine. Niciuna! C ci iubindu-se pe Sineă ă însuşi se naşte libertatea. Si gra ie libert ii se naşte bucuria. Si când bucuria este prezent , noiţ ăţ ă putem s -L deosebim pe Dumnezeu, s -l cunoaştem şi s -l îmbr iş m. Dragostea cea mai mare,ă ă ă ăţ ă cea mai puternic , cea mai înc rcat de sens este dragostea de Sine, pur şi inocent , adică ă ă ă ă ă dragostea pentru minunata creatur din interiorul zidurilor de carne, care se mişc şi consider , careă ă ă creaz , permite de a fi şi este. Când ve i iubi cine sunte i, nu conteaz ceea ce este, ve i puteaă ţ ţ ă ţ cunoaşte aceast minunat esen pe care o iubesc, care se ascunde în spatele fiec rui obraz şi înă ă ţă ă toate lucrurile. Atunci ve i putea iubi aşa cum iubeşte Dumnezeu. A iubi este uşor. A ierta este uşor.ţ A-l distinge pe Dumnezeu în toata via este uşor.ţă

Când ve i iubi cine sunte i, nimic nu este de netrecut, nimic nu este de neajuns. când vţ ţ ă ve i iubi cu adev rat, nu ve i mai tr i decât prin lumina râsului vostru şi nu ve i mai parcurge decâtţ ă ţ ă ţ o singur c rare - aceea care are ca nume bucuria. Fiind îndr gostit de dvs înşiv , aceast lumin ,ă ă ă ă ă ă aceast bucurie, aceast stare de fericire şi de bucurie se propag umanit ii întregi. Si cândă ă ă ăţ dragostea este abundent în minunata voastr fiin , atunci lumea devine foarte frumoas , în ciudaă ă ţă ă tuturor contradic iilor, via a prinde sens şi devine plin de bucurie şi bucuria dvs exuberant exaltţ ţ ă ă ă şi sl veşte orice via şi declar intact fiin a dvs.ă ţă ă ă ţ

Obiectivul suprem al vie ii este iubirea şi împlinirea de sine. Si nu poate fi realizat decâtţ luând parte la via , decât ajungând pe cel care d bucuria - oricine ar fi! C ci cine va spune, „tu aiţă ă ă greşit” sau „nu este ceea ce î i trebuie” cu siguran nu Dumnezeu, deoarece El este în acelaşi timpţ ţă direc ia pe care a i luat-o şi produsul experien ei voastre. În rest, nu este niciodat indicat s întrebiţ ţ ţ ă ă pe cineva p rerea despre acest subiect; c ci cum va cunoaşte bucuria, cel a c rui via esteă ă ă ţă copleşit de aceleaşi limit ri ca cele ale dvs ?ă ă

Tat l v ofer cu zel bucuria. Intotdeauna v aşteapt s v deschide i ca s -L primi i.ă ă ă ă ă ă ă ţ ă ţ Este ceea ce se în elege prin acest sfat: „cere i şi vi se va da”. Este extrem de uşor de a aveaţ ţ bucuria în orice moment. Este suficient s o cere i şi s şti i c o merita i.ă ţ ă ţ ă ţ

Bucuria naşte bucurie. Într-adev r, dac accepta i bucuria pe care Dumnezeu v-o d , ceaă ă ţ ă de mâine va fi mai mare, receptivitatea dvs la bucurie se intensific . De asemenea, dragostea deă sine este necesar . C ci iubindu-v , fixa i tonalitatea momentelor în fa a dvs. Tr ind numai pentruă ă ă ţ ţ ă iubire şi bucurie - întrebându-v ceea ce poate face bucuria dvs şi ac ionând apoi conform intui ieiă ţ ţ dvs - veselia vi se imprim în suflet, ceea ce v asigur viitoare clipe de fericire şi bucurie.ă ă ă

Cu cât ve i cunoaşte mai multe clipe de fericire şi bucurie, de iubire pentru dvs, cu atâtţ mai bine ve i putea încarna for a de via a lui Dumnezeu. Dac ve i tr i având ca singur obiectivţ ţ ţă ă ţ ă fericirea, în orice întreprindere, ve i tr i conform m re ului dvs destin. Ve i putea face minuni! Ve i fiţ ă ă ţ ţ ţ remarcabila reflexie a dragostei de Sine şi deci de Dumnezeu. Ve i cunoaşte şi în elege admirabilaţ ţ frumuse e şi minunata enigm ce sunte i. Si vede i, în ultima competen a i v zut fa a luiţ ă ţ ţ ţă ţ ă ţ Dumnezeu deoarece a i descoperit c fa a Sa este de asemenea şi a dvs. Atunci pute i merge spre oţ ă ţ ţ eternitate de vie i cu o în elegere nou şi mai mare. Pe vremea mea, Atlan ii ne spuneau: „farţ ţ ă ţ ă

55


suflet” şi şti i atunci care era preocuparea noastr ? Nu de a g si un „ el” de via , doream s avemţ ă ă ţ ţă ă un suflet, acela care ne era refuzat. Am fost un barbar, un nenorocit care uram oamenii. Dar în ziua în care am descoperit bucuria şi am în eles c o meritam, am devenit conştient de mine, de esen aţ ă ţ care p streaz , care hr neşte şi este toat via a.ă ă ă ă ţ

Ceea ce v duce la Tat l este ceea ce declara i a fi bucuria voastr . Este unica cale ceă ă ţ ă duce la Tat l. Ea v va readuce la Dumnezeu.ă ăM Este adevarat c am decis s reiau un trup ?ă ăR Cine altul ar fi putut-o face ?M Si pute i s -mi spune i de ce am ales aceast epoc şi acest loc ?ţ ă ţ ă ăR Pentru a cunoaşte via a în aceast epoc şi în acest loc.ţ ă ăM Si este un motiv deosebit pentru reîntoarcerea mea aici? Este ceva ce trebuie s împlinesc?ăR „Motivul deosebit” al reîntoarcerii dvs aici, maestre, este privilegiul ce vi se acord pentru aă face o nou experien de via .ă ţă ţăM În consecin , poate fi indiferent ce?ţăR Da, nu este ceva specific. A i revenit pentru a cunoaşte via a. Dvs v-a i ales. Si de ce nu v-a iţ ţ ţ ţ fi ales? A i ales aceast epoc . Si de ce nu? Tr im timpuri minunate. Via a este în înflorirea ei şi aţ ă ă ă ţ dvs; sunte i în inflorire.ţ

Via a este pu in apreciat în aceste zile - este neglijat , toat lumea caut de toate, înţ ţ ă ă ă ă afar de via . Dar principala ra iune de a fi în aceast lume este de a tr i! Implinirea cea maiă ţă ţ ă ă m rea în aceast via , maestre, const în a tr i de la un cap t la celalat. Nu este adev rat? Ce ară ţă ă ţă ă ă ă ă fi cel mai glorios rege f r via ? F r via n-ar putea fi rege. Si a fi rege nu a fost obiectivul s u. Elă ă ţă ă ă ţă ă se gândea pur şi simplu c ar fi o experien teribil de amuzant . În orice caz, ce const înainte deă ţă ă ă toate în via a sa, s fie prezervat suficient timp în aşa fel ca s poat s devin ! Total dvs înflorireţ ă ă ă ă ă ă ă nu putea fi tr it decât prin existen , poate nu adev rul vroia i s -l auzi i. Dar pot s v asigur,ă ă ţă ă ţ ă ţ ă ă maestre, c în ziua în care ve i vedea moartea apropiindu-se, ve i aprecia r spunsul meu.ă ţ ţ ă

Toat lumea se gândeşte c este nevoie de un pretext pentru existen . „Maestre, mi seă ă ţă spune, care este destinul meu în lumea asta, ra iunea vie ii mele prezente? Ştiu c exist una”. Euţ ţ ă ă r spund: „ati venit aici pentru a tr i!``, ceea ce îi face pe oameni perplexi şi trişti. Ei ar prefera să ă ă m aud vorbind despre un plan foarte elaborat, care s le permit s se ridice deasupra unuiă ă ă ă ă munte înalt, îmbr ca i cu aur, cu p s ri cântând în jurul lor şi astfel s fie salvatorii omenirii.ă ţ ă ă ă

Dac sunte i aici, maestre, este pentru a tr i. Ceea ce ve i face, va fi ca o prelungire aă ţ ă ţ frumuse ii voastre şi în orice caz o contribu ie a dezvolt rii vie ii în general. În elegând c a tr i esteţ ţ ă ţ ţ ă ă ceea ce conteaz înainte de toate c acesta este modul în care v ve i câştiga „punctele” ca să ă ă ţ ă spunem aşa, a i g sit locul suficient de pl cut pentru a reveni , atunci ve i în elege tot restul.ţ ă ă ţ ţ

Toata lumea vine în aceast existen pentru a tr i şi a se exprima. Este prioritateaă ţă ă Tat lui în voi. Dar nu sunt obliga ii specifice, afar de aceea de a fi în m sura posibilului în fiecareă ţ ă ă clip a vie ii. Aceasta este „crea ia”. Si voi nu ve i scapa, pentru c Dumnezeu din voi v împinge.ă ţ ţ ţ ă ă

A tr i, acesta este unicul destin aici. În fiecare clip a vie ii voastre se cuvine ă ă ţ s face iă ţ ceea ce sinele creator, sufletul vostru, v încânt s face iă ă ă ţ . De aici, totul este posibil. V ve iă ţ putea crea împ r ii de nedescris şi vie i nemaipomenite. V ve i putea împlini. Ve i putea deveniă ăţ ţ ă ţ ţ orice a i dori s deveni i, este suficient s acorda i explicit aceast libertate. Si odat ce a iţ ă ţ ă ţ ă ă ţ descoperit c sunte i demn de a face pe deplin experien a, pute i proiecta p rerile dvs în toateă ţ ţ ţ ă împlinirile care v plac şi în momentul când acestea v plac.ă ă

Sti i pentru ce anumite entit i foarte luminate şi în elepte din acest plan tr iesc în modulţ ăţ ţ ă celor extrem de s raci? Pentru c tr iesc doar în moment şi nu fac decât strictul necesar, pentru aă ă ă tr i şi a se duce la cea mai apropiat locuin . Ei au o mul ime de locuin e, au v zut o mul ime deă ă ţă ţ ţ ă ţ lucruri, au întâlnit o mul ime de entit i. Ei au foarte mare cunoaştere şi în elegere a spirituluiţ ăţ ţ omenesc. Si cunosc starea de mare iluminare - şi de mare fericire - c ci şi ei au acordat libertatea deă a pleca şi veni dup dorin a lor. Atunci îmi ve i spune: „Dar maestre, ei nu au nici un obiectiv?”ă ţ ţ Obiectivul lor este de a tr i momente şi s se amuze în noi aventuri, de atâtea ori de câte ori le vineă ă pofta.

Aceast via , maestre, n-a fost creat s fie o închisoare. Ea fost conceput ca o scenă ţă ă ă ă ă de teatru, unde v pute i exprima creativitatea din plin, în mijlocul sfid rilor, f când s alternezeă ţ ă ă ă aventuri, dar întotdeauna în sensul bucuriei procurate.M Dar, Ramtha, din copilarie am sentimentul de a nu dori s stau aici, c locuin a mea nu esteă ă ţ în acest loc şi exist altul.ăR Desigur. Via a continu f r întrerupere şi asta pe planuri diferite şi în nenum rate locuri.ţ ă ă ă ă Aceasta este adev rat. Dar este tot atât de adev rat c dac realmente n-ai fi vrut s revii aici, nu aiă ă ă ă ă

56


fi revenit. For a de via în fiin a dvs s-a încarnat aici pentru a face experien a acestei existen e şi sţ ţă ţ ţ ţ ă înve e s -şi câstige fericirea prin experien a acestei existen e şi s înve e s -şi câştige fericirea prinţ ă ţ ţ ă ţ ă experien a acestei existen e şi s înve e s -şi câştige fericirea prin ea. V gândi i c sunte i oţ ţ ă ţ ă ă ţ ă ţ entitate „superioar ”, venit în aceast lume numai pentru a constata c este o locuin f ră ă ă ă ţă ă ă valoare? Sigur nu, c ci entit ile „superioare” g sesc fericirea peste tot.ă ăţ ă

In timpul perioadelor grele, noi ne consol m cu ideea existen ei altor locuri ca s putemă ţ ă lua via a într-un mod mai suportabil. La sfârşit, observ m totuşi c via a poate fi agreabil sauţ ă ă ţ ă dezagreabil , vesel sau trist , entuziasmant sau plicticoas oriunde - calitatea vie ii noastreă ă ă ă ă ţ depinde de alegerea f cut . Prin atitudinile şi judec ile noastre se determin experien ele noastre.ă ă ăţ ă ţ

Terra este un loc minunat de locuit. Tat l prosper ca de altfel peste tot în alte locuriă ă (deoarece El este toate locurile)! Ziua în care ve i în elege, maestre, ve i st pâni în elepciunea.ţ ţ ţ ă ţ Accepta i aceast via dup posibilit ile dvs, face i-o remarcabil prin mai multe calit i decâtţ ă ţă ă ăţ ţ ă ăţ faptul de a şti existen a altor locuri de via - face i experien a tututror fazelor şi iubi i-le. În acestţ ţă ţ ţ ţ caz ve i fi împlinit aceast via . Si deci nu ve i mai avea nici un motiv s reveni i aici, nici o altţ ă ţă ţ ă ţ ă experien pentru care ar trebui s reveni i.ţă ă ţ

Cei veni i aici cu o linie de via de mic amploare, socialmente convenabil, dac nu şi-oţ ţă ă ă m resc vor cunoaşte frica şi regretul în momentul mor ii. Ei vor spune: „Ar fi trebuit s fac aceea sauă ţ ă cealalt , n-ar fi trebuit s iubesc cutare b rbat sau cutare femeie, ci pe un altul sau o alta”. Acesteă ă ă lipsuri îi vor face s revin aici pân în ziua în care le va împlini în întregime clipa prezent .ă ă ă ăM Dac ă am revenit este din pricina unei astfel de lipse neîmplinite? Ori nu ştiu motivul ?R Maestre, aceasta e via a! Dac ceea ce spun este prea simplu de în eles, caut deţ ă ţ ă inventeaz un alt motiv de a tr i şi aplic -l din toat inima. Numai c ce vei face în ziua în care îl veiă ă ă ă ă epuiza? Vei c uta un altul şi aşa mai departe ?ăM Nu este nici un motiv particular pentru reîntoarcerea mea în aceast lume, un lucru pe careă aş risca s nu-l fi împlinit?ăR Minunate maestre, în elepciunea este fructul emo iilor tale. Emo iile sunt cele ce facţ ţ ţ diferen ele între entit ile ce se încarneaz pe acest plan. Nu ve i mai cunoaşte experien ele dejaţ ăţ ă ţ ţ în elese, c ci nu ve i mai avea dorin . În schimb ve i fi atras de cele care au r mas ca s leţ ă ţ ţă ţ ă ă ă în elege i; ele v vor tenta, v vor entuziasma, v vor intriga, v vor lasa perplex . Si acesteţ ţ ă ă ă ă ă aventuri sunt promisiunea împlinirii şi a în elepciunii. Dac v ve i încuviin a s fi i, s asculta iţ ă ă ţ ţ ă ţ ă ţ înclina iile puternice a fiin ei dvs Eu-l s creasc în în elepciune şi s cunosc perpetua bucurie.ţ ţ ă ă ţ ă ă

Acum, maestre, permiteti-mi s v înv aceasta, care v va ajuta în perplexitatea dsv:ă ă ăţ ă dac ave i neap rat nevoie de un motiv de a exista, care va fi ce! Ce va acompania din eternitateă ţ ă ă în eternitate, s şti i c este „iubirea de Sine”. Aceast iubire va dura întotdeauna. Iubirea de Sineă ţ ă ă va supravie ui mereu, atunci când dorin a de una sau alta, odat împlinit , va fi înlocuit cu alta.ţ ţ ă ă ă Face i în aşa fel ca s dezvolta i în elepciunea în voi şi dragostea profund pentru voi, altfel spusţ ă ţ ţ ă face i aceste lucruri prin care s creşte i în proprii voştri ochi - ochi extrem de perspicaci. Dvs,ţ ă ţ maestre, sunte i obiectivul vie ii voastre. Cel care trece pragul s u nu-şi mai spune: „trebuie s facţ ţ ă ă aceasta sau aceea” sau „destinul este acela sau acesta”, ci se implica în treaba fiin rii, tr ind clarţă ă clipa, acela cunoaşte o mare fericire şi o mare libertate, ele se las în voia vie ii şi o tr ieşte aşaă ţ ă cum ea trebuie cu adev rat tr it .ă ă ă

Obiectivul vie ii dvs este de a fi !ţ

CAPITOLUL 14DIVINITATEA VOASTR UITATA. CEL CE S-AUDE REPETEND CA NU ESTE DIVINĂ

SFÂRSESTE PRIN A LUA ASEMENEA AFIRMATIE DREPT ADEV R SOLID, C CI OMUL TIMIDĂ Ă în CAUTAREA ADEVARULUI, ARE O NEVOIE DISPERATA DE A FI ACCEPTAT, AŞA ÎNCÂT

PLEACA URECHEA LA INDIFERENT CE ZVON IRATIONAL

Cândva, omul îşi cunoştea moştenirea şi neamul. Cândva, omul cunoştea pe Dumnezeu, nu ca esen distinct de a lui, ci ca fiin a sublim şi etern ; în ochii s i era fiin a for a sa de via .ţă ă ţ ă ă ă ţ ţ ţă Cândva omul ştia aceasta. El construia gigantice piramide, în scopul ca de-a lungul timpurilor ele să m rturiseasc omenirii de „focul interior” de Dumnezeu în om. Cu toate avatarurile de mileniiă ă scurse, aceste piramide r mân în picioare ca simbol al m re iei şi a divinit ii omului.ă ă ţ ăţ

La începuturile omului pe acest plan, atunci când îşi mai amintea înc , c era Dumnezeu,ă ă el tr ia în acelaşi înveliş de mii de ani. Puterea dând corpului imortalitate este gândul nelimitat; oră acest gând el îl exprima impecabil în fiin a sa.ţ

57


Omul, Dumnezeu-Omul uita ce era Dumnezeu pe parcursul experien ei de via pe acestţ ţă plan. Din ce motiv? Pentru c a început s iubeasc acest teren de joc de materie, atât de mult încâtă ă ă experimentele au luat-o înaintea fiin ei. Si în eforturile pe care le-a f cut ca s -şi exprimeţ ă ă creativitatea sa şi p strarea vehicolului ce-i permitea s creeze, omul, minunata creatur dotat cuă ă ă ă un spirit nelimitat, începu s cunoasc gânduri limitate de supravie uire, gelozie, posesiune.ă ă ţ

Fiin a-spiritul şi sufletul omului dureaz veşnic! Nici o lege nu va putea vreodat sţ ă ă ă schimbe acest fapt. Dimpotriv , învelişul pe care Dumnezeu l-a creat, f cut din pl mad de lut, elă ă ă ă este foarte vulnerabil, foarte sensibil gândurilor celui ce îl ocup . Gândurile pe care entitateaă accept s le resimt se manifest invariabil în corpul sau.ă ă ă ă

Atunci când Dumnezeu-omul a început s adopte atitudini dictate de supravie uire,ă ţ puterea gândului s u a sc zut - ea nu a mai reuşit s p streze în corp for a etern a vie ii. În aşa felă ă ă ă ţ ă ţ încât corpul a început s sl beasc . Şi cu aceste sl biciuni omul a pierdut din facultatea sa de aă ă ă ă ra iona. Si pierzând din puterea cerebral , frica îl cuprinse. Si când frica a n scut atitudini de fric înţ ă ă ă conştiin a sa, efectele acestei frici au stricat învelişul. Omul a început s sufere de indispozi ii şi boli.ţ ă ţ Si el a cunoscut moartea.

Dumnezeii au cunoscut limit rile materiei din cauza dorin ei lor de a experimentaă ţ creativitatea în corpurile pe care şi le-au conceput. Si prin atitudinile lor de limitare s-au închis f ră ă s -şi dea seama în experien a corporal . În cele din urm , când Dumnezeii au cunoscut moarteaă ţ ă ă corpului pentru prima dat , au intrat în ceea ce se cheam un vid. Acest vid era un loc, oă ă dimensiune intermediar în care ei nu mai aveau conştien a „Dumnezeului omnişcient”. Ei nu se maiă ţ puteau întoarce în planul gândirii nelimitate din pricina comportamentului alterat.

Cum experimentarea în materie li s-a p rut absolut extraordinar şi cum doreau să ă ă continue progresiunea în ea, Dumnezeii erau foarte ner bd tori s revin pe p mânt. Ei au revenit,ă ă ă ă ă de data aceasta luând în st pânire alte învelişuri - cele rezultate din s mân a descenden ilor lor -ă ă ţ ţ pentru ca s redreseze gândurile limitate ale vie ilor lor precedente. Dar iat , în timp ce f ceauă ţ ă ă experien a noilor aspecte din acest plan, conştiin a lor se altera şi mai mult, continuând de a seţ ţ infunda în limitare. Astfel s-au produs reîncarn rile pe planul demonstra iilor.ă ţ

Dumnezeii (creatori) au revenit aici ca oameni, înc şi înc , pentru a-şi urm ri aventurileă ă ă lor. Ei şi-au pierdut sim ul ascenden ei lor, al divinit ii lor, ei nu mai concepeau s tr iasc decât peţ ţ ăţ ă ă ă acest plan. Ei nu mai în elegeau pe Dumnezeu ca „totalitate”, ca fiind toat gândirea. Ei au uitat cţ ă ă ar fi putut, dac ar fi avut dorin a, s se reîntoarc în planul gândirii pure, a fiin elor nelimitate -ă ţ ă ă ţ planul conştiin ei pe care s-au exprimat la începuturile lor. Ra iunea lor le spunea c nu mai puteauţ ţ ă experimenta decât sfere limitate, gânduri limitate. În felul acesa noi planuri de conştiin au aparut,ţă „cerurile limitate”, sferele limitate cum se numeau. Acolo, la moartea învelişurilor, entit ile (care auăţ uitat existen a planului în acelaşi timp cel mai sublim şi cel mai simplu cu putin ), cunoşteau via aţ ţă ţ şi în func iune dup totalul atitudinilor lor.ţ ă

Atunci când Dumnezeii, ca oameni, au uitat divinitatea şi imortalitatea lor, uitând că posedau atotputernicia, atotştiin a, atotprezen aţ ţ cele 3 atribute fundamental esen iale aleţ Supremului Absolut, au început s devin vulnerabili la egourile anturajului lor. N-au întârziat să ă ă par entit i care c utau s se ridice deasupra altora, zicând c numai ei, prin puterile loră ăţ ă ă ă supranaturale şi stiin a lor infinit puteau s -l în eleag pe Dumnezeu. Si cum omului îi era fric ,ţ ă ă ţ ă ă aceşti clarv z tori, aceşti profe i grijulii de a-şi m ri autoritatea, au prezis timpuri de pericol şi ruin .ă ă ţ ă ă Si dac -i ascultai mai distrat, aruncau blesteme şi amenin ri, amenin ând toat lumea cuă ţă ţ ă afurisenia. Astfel s-au n scut religiile care separ ceva mai mult omul de sim ul frumuse ii interioareă ă ţ ţ şi de eterna sa divinitate. Si preo ii au fost foarte abili, c ci ei n-au recurs la arme. Ei s-au mul umitţ ă ţ s perpetueze înv tura dup care Dumnezeu se g seşte în afara posibilit ii de a fi abordat de om;ă ăţă ă ă ăţ dup care, omul ar poseda o inteligen şi o putere limitat .ă ţă ă

Ori sufletul p streaz amintirea lucrurilor. El îşi aminteste experien a fiec rei vie i; în aşaă ă ţ ă ţ fel încât dac repe i cuiva un lucru precis, oricât ar fi de mincinos, acesta va deveni pentru el ună ţ adev r solid. C ci omul care caut cu timiditate adev rul, are nevoie disperat de a fi acceptat, aşaă ă ă ă ă încât va apleca urechea la orice zvon ira ional. Aşa încât dac spui cuiva f r încetare c Dumnezeuţ ă ă ă ă este în afara lui, c este mizerabil şi r u, va veni ziua când aceste declara ii devin convingeri înă ă ţ sufletul s u, şi îi va fi greu s revin asupra lor. Si cu adev rat aceasta s-a produs timp de mii de aniă ă ă ă pe acest plan. Entit ile naive, mergând din via în viata, erau f r încetare victimele acestorăţ ţă ă ă prelegeri. În cele din urm , dup ce li s-a repetat de nenumarate ori c erau perversi, c Dumnezeuă ă ă ă nu era de fel în ei, condi ionarea lor a fost aşa puternic , încât au ajuns la convingerea absolut cţ ă ă ă nu sunt divini şi c unicul mod de a-l cunoaşte pe Dumnezeu, de a se întoarce la El, era cea propusă ă de profe ii, preo ii şi organismele religioase.ţ ţ

58


Când omul a încetat s accepte cunoaşterea sa ca adev rat şi esen ial , el a renun at laă ă ă ţ ă ţ suveranitatea şi puterea sa; el a devenit om de turm - ceea ce a permis autorit ilor religioase şiă ăţ guvernamentale s -l guverneze colectiv.ă

In timpul când omul a acceptat s cread ca era un mizerabil p c tos şi c Tat l nu esteă ă ă ă ă ă în ei, s-a separat în întregime de Dumnezeu. Aceast credin îl va face s -şi reia corpul f ră ţă ă ă ă încetare. C ci atâta timp cât el va continua s între in gândul dup care el nu este divin şi va gândiă ă ţ ă ă c Tat l nu este în el, va fi sortit s renasc aici. El va renaşte aici, atâta timp cât nu va fi conştientă ă ă ă de divinitatea lui şi nu s-a reintegrat în Fiin a Suprem .ţ ă

Incarnarea n-a fost conceput ca o capcan , nici pentru a dura o veşnicie. Ea a fostă ă conceputa ca joc, ca aventur , astfel c Dumnezeu-omul s -şi poat exersa facult ile creatoare şiă ă ă ă ăţ s exploreze Via a. Din nefericire, voi v-a i l sat închişi atât de adânc în materie încât a i devenită ţ ţ ă ţ oamenii insecurit ii, oamenii fricii, oamenii vulnerabilit ii, oamenii sorti i mor ii. Atât de bine c a iăţ ăţ ţ ţ ă ţ înv at moartea şi a i uitat Via a. A i înv at suferin a şi uitat bucuria. A i înv at omul şi a i uitatăţ ţ ţ ţ ăţ ţ ţ ăţ ţ Dumnezeul - sublima inteligen ce permite s crea i iluziile pe care le dori i.ţă ă ţ ţ

A i cunoscut multe vie i pe acest plan. Unii dintre voi a i cunoscut pân la 30.000; al iiţ ţ ţ ă ţ doar câteva. Si chiar dac vie ile voastre pe acest plan n-au fost decât nişte vise, jocuri, ori aventuriă ţ iluzorii, ele totuşi au alterat conştiin a voastr . Familia, societatea, instan ele religioase şiţ ă ţ guvernamentale v-au amintit cât sunte i de nevoiaşi şi c Dumnezeu este de neajuns, timp atât deţ ă îndelungat, încât declara iile lor au sfârşit prin a constitui un adev r permanent în spiritul vostru. ţ ă

In acele zile, marea majoritate a oamenilor nu ştiau c erau dota i cu puterea de aă ţ în elege şi de a fi orice lucru de aşa maniera încât au permis instructorilor, religiilor s le conducaţ ă via şi s interpreteze pentru ei adev rul. Ei au permis altora s complice şi s întunece adev rulţă ă ă ă ă ă curat care le-a fost predat de secole s ştie: ă Tat l SI împ r ia CERURILOR SUNT în EIă ă ăţ . Poate fi adev r mai frumos ? Cei care nu ştiu înc se gândesc c trebuie s treac prin dogme şi mecanisme,ă ă ă ă ă dac putem spune, ca rituri, rug ciuni, cântece, posturi şi medita ii pentru a intra în contact cuă ă ţ Dumnezeu şi a atinge iluminarea. Astfel, cu aceste practici vom convinge întotdeauna mai mult sufletul c noi suntem obiectul c ut rii noastre - c suntem departe de dragostea lui Dumnezeu şiă ă ă ă de în elegerea pe care c utam s o ob inem deoarece suntem obliga i s ne chinuim ca s oţ ă ă ţ ţ ă ă ob inem.ţ

Acestea fiind spuse, religiile nu sunt de vin . Cei care le-au stabilit şi propagat sunt fra iiă ţ voştri mult iubi i, care încercând s -şi în eleag divinitatea, valoarea şi puterea lor, au supus peţ ă ţ ă fra ii lor; dar supunându-i, ei înşişi s-au redus la o stare de sclavie. Actele lor, atât de p gubitoareţ ă cât pot fi, au ca fundament adev rul lor, pe care trebuie s -l tr iasc şi în elege. Iubesc pe toată ă ă ă ţ ă lumea, chiar pe preo i şi ghicitori, deoarece şi ei de asemenea sunt Dumnezeu.ţ

A practica ritualuri şi a adera la dogme nu este un lucru fals (cu toate c se simte c nuă ă este o treab total adev rat , c ci ă ă ă ă vocea interioar - Dumnezeu- spune c suntem deja ceeaă ă ce ne chinuim s ajungemă ).

Eu am revenit în aceast lume pentru a v înv a o cale mai bun . Am revenit s v spună ă ăţ ă ă ă c sunte i deja Dumnezeu. Şi de asemenea, c n-a i fost niciodat pe punctul de a greşi, ca nu v-a iă ţ ă ţ ă ţ înşelat niciodat , c nu sunte i creaturi nenorocite şi demne de mil . Am venit s v spun c nuă ă ţ ă ă ă ă sunte i nişte p c toşi şi c diavolul, aceast nemaipomenit inven ie, nu exist . În ziua în care ve iţ ă ă ă ă ă ţ ă ţ în elege aceste lucruri, ve i putea s v întrebuin a i timpul ca s deveni i ferici i, s fi i ferici i caţ ţ ă ă ţ ţ ă ţ ţ ă ţ ţ Tat l vostru. Tat l nu este o fiin mânioas , gânditoare şi pioas . El este esen a bucuriei pline şiă ă ţă ă ă ţ infinite.

Eu va spun c Dumnezeu este în voi. El a fost tot timpul vie ilor voastre. Voi sunte i chiară ţ ţ de pe acum Dumnezeu, c ci Dumnezeu este inteligen creatoare, care rezid profund în fiin aă ţă ă ţ voastr - esen a care v-a iubit pân şi în experien a limit rii.ă ţ ă ţ ă

Limitarea este o aventur , o experien dar marea majoritate a entit ilor de pe acestă ţă ăţ plan, din nenorocire, înc o cunosc. Voi a i uitat c exist un mod de via mai bun! Dac a i fi ştiută ţ ă ă ţă ă ţ c este posibil s dep şi i starea corporal şi toate universurile şi toate planurile, voi n-a i mai fi alesă ă ă ţ ă ţ limitarea. Dac a i fi ştiut c v-a i autorizat s primi i şi s îmbr işa i toate gândurile, a i fi avută ţ ă ţ ă ţ ă ăţ ţ ţ bucuria şi pacea, mai mult decât în cele mai minunate visuri.

Gândul este ultimul creator. Orice gând v autoriza i s -l resim i i, devine o realitate înă ţ ă ţ ţ via a voastr . Orice gând îmbr işat, care trece de spectrul limit rii, se manifest ca o l rgire înţ ă ăţ ă ă ă via a voastr . Este de ajuns deci ca s mergi de la omul limitat la Dumnezeu nelimitat, de a vaţ ă ă deschide spiritul şi s accepta i gânduri din ce în ce mai nelimitate.ă ţ

Tot astfel cum a i devenit entit i demne de mil în interiorul vostru prin cunoaştere totţ ăţ ă astfel pute i redeveni Dumnezeu, ve i redeveni în totalitate. Ca s ne întoarcem la al 7-lea nivel deţ ţ ă

59


cunoaştere, acela al Gândirii pure, adic fiin a ultim , unde sunte i puterea ultim a toate lucrurile,ă ţ ă ţ ă nu este nevoie decât de a şti c Tat l tr ieşte în voi. Sufletul vostru în profunzimea lui îşi aminteşteă ă ă c este divin. Aceast cunoaştere aşteapt s fie recunoscut , de a deveni realitate prin experien .ă ă ă ă ă ţă O dat ce a i recunoscut a fi Dumnezeu, aceasta experien creaz experien ele care v fac să ţ ţă ă ţ ă ă în elege i, veridicitatea cunoaşterii în sufletul vostru; nimeni nu v poate da aceast cunoaştere! Voiţ ţ ă ă singuri o pute i ob ine şi aceasta prin mijlocirea gândurilor voastre şi emo iilor voastre.ţ ţ ţ

Când ve i cunoaşte c Dumnezeu şi voi sunte i unul, atitudinile de separare vor c dea şiţ ă ţ ă ve i redeveni una cu Dumnezeu. Când ve i în elege c inteligen a Tat lui este numai gând,ţ ţ ţ ă ţ ă fundamentul tuturor lucrurilor care sunt şi care voi v permite i de a fi tot gândul, atunci ve i fi totă ţ ţ ceea ce Dumnezeu este. Atunci v ve i reg si libertatea, m re ia şi slava. Atunci nu va mai fi nevoieă ţ ă ă ţ s reveni i în acest cer, via dup via , v ve i putea duce în alte ceruri unde v vor aşteptaă ţ ţă ă ţă ă ţ ă aventuri mai m re e.ă ţ

Da, nu este nimic ce trebuie împlinit pe acest plan decât de a fi - a fi ceea ce sunte i şi ceţ sunteti; astfel cunoaşterea unit tii vostre cu Dumnezeu se realizeaz , c ci Dumnezeu este Fiin a; Elă ă ă ţ este fiin a a toat via a. În fiin - oricare ar fi exprimarea - sunte i total ceea ce Tat l este. Siţ ă ţ ţă ţ ă aceasta este realizabil într-o clip , într-o clip !ă ă

Dumnezeu este aceast clip . Infinitul este acest moment. A fi Dumnezeu pentruă ă totdeauna, este a tr i total clipa, care este etern , c ci astfel tr ieşte Dumnezeu. A fi şi atât. Atunciă ă ă ă sunte i una cu Tat l, cu Fiin a, cu via a şi corpul vostru îşi ridica vibra iile în sfârşit pentru a deveniţ ă ţ ţ ţ via a f r sfârşit. Atunci nu ve i mai muri, ve i fi atins al 7-lea plan, care este finalizarea tuturorţ ă ă ţ ţ lucrurilor, adica Gândul. Acesta este un adevar.

Omul începe s se desprind de limitare, c ci numeroşi sunt cei din planul vostru care-şiă ă ă pun întrebarea existen ei lor, întrebându-se de ce sunt sclavii guvernelor ipocrite, a unei societ iţ ăţ ipocrite. Ei încep s se iubeasc suficient şi s iubeasc şi pe fra ii lor suficient pentru a reuşi să ă ă ă ţ ă str pung conştiin a limitat şi s se ridice deasupra ei. Ei se trezesc, încep s cunoasc esen a dină ă ţ ă ă ă ă ţ ei şi din ceilal i - despre aceast esen care este dragoste şi în elepciune. Ei observ c profe iile,ţ ă ţă ţ ă ă ţ legendele şi fricile care au dominat umanitatea timp de secole au fost f r consecin e, c ci ei auă ă ţ ă supravie uit. Ei se întrebau cine sunt ei şi de ce trebuie s se team de Dumnezeu şi în acelaşi timpţ ă ă s -l iubeasc .ă ă

Conştiin a se schimb pe acest plan. V lul înteligen ei îngustându-se, care a f cut omul oţ ă ă ţ ă creatura bestial în genera ie, începe s se ridice. Timpul a venit ca noua conştiin s r sar ; laă ţ ă ţă ă ă ă drept vorbind nu este chiar nou . Ve i cunoaşte adev rul profund în voi şi aceasta cunoaştere v vaă ţ ă ă permite s vede i pe deasupra credin elor şi dogmelor ofilite - în eternul cer al Gândirii. Şi în timp ceă ţ ţ frânghia din jurul gâtului se va deznoda şi când bucuria v va curge în suflet, ve i deveni încetişoră ţ acel splendid Dumnezeu care sunte i, iar vârsta actual , aceea a C rnii, se sfârşeşte.ţ ă ă

O nou era este deja la orizont, care va avea ca nume Era IIumin rii, de Spirit pur, era luiă ă Dumnezeu. Este Era în timpul c reai omul va cunoaşte c to i sunt egali şi c împ r ia cerurilor aă ă ţ ă ă ăţ fost întotdeauna în el. Era Ilumin rii va vedea omul reîntorcându-se la gândirea nelimitat , laă ă sublima împ r ie a iubirii, a bucuriei şi a libert ii. Cei care se vor încarna în noua Imp r ie, nu voră ăţ ăţ ă ăţ mai fi nici st pânii r zboaielor, nici tirani în mijlocul oamenilor, ci crainici ai p cii. Ei se vor ridicaă ă ă deasupra limit rii şi a stagn rii pentru a spune: „Eu sunt Dumnezeu şi v iubesc pe to i cei care îiă ă ă ţ v d c ci eu sunt tot ceea ce v d şi iubesc ceea ce sunt”. Cei care vor ajunge la aceast în elegere,ă ă ă ă ţ vor ridica fiecare conştiin în general, gra ie luminii lor solitare. Si unul câte unul v ve i întoarce laţă ţ ă ţ starea nelimitat , îmbog i i cu perlele în elpciunii în eternitatea dinaintea voastr .ă ăţ ţ ţ ă

Vie ile voastre pe acest plan au fost o mare iluzie. Ele au fost un vis imens. Dar voi ve iţ ţ ieşi din acest vis, în elegându-l pe Dumnezeu, fiecare din voi. Va veni ziua în care, ridicând ochii ve iţ ţ observa un cer plin de nori şi din mijlocul acestora va âşni str lucitoare lumini, şi voi v ve i spuneţ ă ă ţ c stelele, ele înşile, au venit s se ascund în nori. Si ceea ce ve i vedea, umanitatea toat vaă ă ă ţ ă vedea. Acest spectacol va contribui la trezirea voastr . Si ve i în elege atunci c înv turile meleă ţ ţ ă ăţă sunt cu siguran mari adev ruri, minunate realit i.ţă ă ăţM Mi-ar pl cea s ştiu cum ne-am separat noi de Dumnezeu şi de elementele ce f ceauă ă ă unitatea noastr la început .ăR La inceput, când fiecare din voi ştia i c sunte i una cu Tat l, Eul vostru - identitatea voastr -ţ ă ţ ă ă era Dumnezeu sub o form ciudat , unic şi via a consta în a tr i emo ia provocat de fiecare gând -ă ă ă ţ ă ţ ă dat fiind c Dumnezeu este toat gândirea. Eul vostru era intact, nealterat, c ci voi nu cultiva i încă ă ă ţ ă aceste atitudini în voi care limitau acceptarea gândului sau pe Dumnezeu în fiin a voastr . Voi tr ia iţ ă ă ţ în eternul prezent al fiin ei şi era i nelimita i în receptivitatea Tat lui.ţ ţ ţ ă

60


Voi to i era i comparabili cu nişte mici copii, c ci nu era în voi nici o atitudineţ ţ ă care ar fi putut strica puritatea fiintei voastre sau s v limiteze exprimarea. Voi nuă ă cunoaste i frica. Voi nu judeca i. Voi nu stia i ceea ce era gelozia. Voi nu cunostea iţ ţ ţ ţ moartea. Voi era i comparabili cu copii mici f r experien despre toate acestea.ţ ă ă ţă

In acelaşi timp, ca Dumnezei, voi avea i puternicul impuls creator, ce v permitea s vţ ă ă ă exprima i emo iile în forme. Si aceast putere a fost dat fiec ruia în mod egal. Nimeni nu posedţ ţ ă ă ă ă mai mult sau mai pu in decât vecinul sau. Când a i început s crea i, spiritul de competi ie s-aţ ţ ă ţ ţ n scut în voi. Atunci a i sim it nevoia s acapara i gândul creator al vecinului spre a-l dezvolta maiă ţ ţ ă ţ bine ca el. De ce crede i c exist atatea specii de flori pe planul vostru? S-ar fi putut imagina doar oţ ă ă specie de trandafir ar fi fost de ajuns? Ori exist , câte specii? Si câte specii diferite de fluturi?ă

Pentru ce motiv Dumnezeii s-au pus în competi ie unii cu al ii ? Pentru c unii s-au gânditţ ţ ă c , creativitatea lor nu era atât de „perfect ” ca cea a vecinului. Si au început s -şi simtă ă ă ă inferioritatea în ei. Si ca s compenseze acest sentiment, au încercat s -l dep şeasc pe vecin. Si cuă ă ă ă cât gândul era mai implicat în procesul de competi ie, cu atât se îndep rtau de la concep ia proprieiţ ă ţ lor perfec iuni, ei s-au separat de Dumnezeu, egalitatea tuturor lucrurilor.ţ

Sentimentul separ rii este ceea ce se numeşte „imperfec iune”; ea se naşte în momentulă ţ în care începem s vedem anumite lucruri ca „superioare” altora. În realitate, nimic nu esteă superior, nici inferior, la orice ar fi: toate lucrurile sunt în egalitate, în a fi. De asemenea, ele sunt într-o stare de perfec iune sau, pentru a folosi un termen mai apropiat, într-o stare de a fi. Nu esteţ decât atitudinea, gândirea greşit c un lucru iese din perfec iunea de a fi.ă ă ţ

Dar separarea cea mai notabil s-a produs când voi a i luat în posesiune învelişul pe careă ţ l-a i creat. Pân atunci, cu toate c a i început s v desprinde i de totalitate, de ceea ce este, voiţ ă ă ţ ă ă ţ a i r mas înc conştien i de divinitatea voastr şi de imortalitatea voastr . Dar, odat în trup, cândţ ă ă ţ ă ă ă a i început s face i experien a realit ilor materiei celulare, v-a i l sat prinşi în cursa mecanismelorţ ă ţ ţ ăţ ţ ă - foamei, frigului, de exemplu; voi v-a i l sat prinşi în lupta pentru prezervarea a ceea ce a i devenit.ţ ă ţ Acest miraj al fiin ei nemuritoare şi infinite cu materia celular a alterat foarte mult egoul originar,ţ ă prin faptul c el era axat pe supravie uirea învelişului. Aceasta era epoca în care s-a n scut ceea ceă ţ ă se cheam „pomul cunoaşterii”, ego-ul alterat. Si a fost experien a emo iilor precum frica,ă ţ ţ competi ia şi gelozia înregistrate de sufletul vostru şi programate în celulele voastre, care a m ritţ ă mai mult alterarea egoului vostru, altfel spus, cunoaşterea de voi înşiv .ăM Nu în eleg de ce Dumnezeii care îşi cunosteau nemurirea, au sfârşit prin a crede în moarteaţ lor. Cum de ideea mor ii a încol it în spiritul lor?ţ ţR V zând crea iile lor, astfel au cunoscut şi acceptat procesul de schimbare ce se cheamaă ţ „moarte”. C ci vedeti voi, multe lucruri create au fost concepute pentru a servi drept hran . Esteă ă ceea ce se cuprinde în termenul global de „lan ul hranei”. Flora a devenit hran pentru animale,ţ ă create de o echip de Dumnezei. Si când animalele au mâncat plantele, echipa de Dumnezei care auă creat plantele, au observat cu oroare c crea iile lor erau micşorate de o alt energie. Si ierbivoreleă ţ ă constituiau şi ele, la rândul lor, hran pentru animale. Si aşa mai departe. Aceasta a fost una dină modalit ile de competi ie la care au recurs Dumnezeii. Era foarte umilitor pentru un zeu s constateăţ ţ ă c , crea ia sa era mâncat şi asimilat de crea ia altui zeu.ă ţ ă ă ţ

Moartea, maestre, a fost de asemenea cunoscut prin învelişul omenesc. În vedereaă perfec ion rii crea iunii cu numele de om, Dumnezeii, am spus noi, au luat-o în posesiune. Primeleţ ă ţ prototipuri nu erau deosebit de agile - animalele n-au întârziat s şi le fac hran pe care le g seauă ă ă ă foarte gustoase! V zând toate acestea, Dumnezeii au luat la cunoştin de ceea ce se cheamaă ţă „moarte”. Au conceput ideea de a îmbun t i învelişul, de aşa manier încât el a fost mai pu ină ăţ ă ţ vulnerabil animalelor carnivore.

In ceea ce priveşte idila omului cu un Dumnezeu exterior lui, ea a început în timpurile în care Dumnezeii s-au îndr gostit de acest plan, când ei au dorit s cunoasc lucrurile pe care le-auă ă ă creat şi s interac ioneze cu ele; Dumnezeii au fost plante, animale, insecte, etc. Ei au fost toateă ţ aceste lucruri. Ceea ce doreau de aici înainte, era s posede o form , prin care s poat dominaă ă ă ă toate crea iile lor. A fost ultima lor pasiune şi crea ie.ţ ţ

Când Dumnezeii au luat form de b rbat şi de femeie, grija lor principal a fost să ă ă ă dep seasc în inteligen animalele crea iei lor. Dar, f când aceasta, au cunoscut un mod de viaă ă ţă ţ ă ţă alterat. C ci, ironia era c , atunci când reuşeau s scape animalelor care îi vânau, erau incapabili să ă ă ă scape atitudinilor lor de supravie uire. Deci, ele au fost cele care au mâncat trupul lor c ci cum seţ ă spune, devenim ceea ce ne sperie.

Din toate crea iile Dumnezeilor nici una n-a fost mai devastatoare decât frica.ţ La umbra sa, într-adev r expresia vie ii era considerabil redus . ă ţ ă

61


Când Dumnezeii ca oameni au cunoscut moartea, ei nu au mai avut decât o singura dorin : s poat reface experien a paradisului materiei şi s creeze mai mult în aceast împ r ie -ţă ă ă ţ ă ă ă ăţ aşa încât au revenit pe acest plan de via cu o mare ner bdare, înc o dat şi înc o dat , ca astfelţă ă ă ă ă ă s îmbun t easc cel „pu in” ceea ce au perceput în fiin a lor şi s exprime „mai mult” gra ieă ă ăţ ă ţ ţ ă ţ puterii lor creatoare. Din dorin a de îmbun t ire şi atitudinea care decurge ca Dumnezeii, s-a închisţ ă ăţ în lumea materiei, atât de bine încât au sfârşit prin a uita total de divinitatea şi imortalitatea lor. De altel, de când cu elaborarea crea iei, şi-au pierdut încetul cu încetul sim ul unit ii cu toat via a -ţ ţ ăţ ă ţ altfel spus - înainte chiar de a se îndr gosti de acest plan - prin faptul spiritului lor competitiv şi deă apari ia judec ii, a conştien ei de „mai mult” şi de „mai mare”.ţ ăţ ţ

Permite i-mi s v spun urm toarele, maestre: Unitatea voastr nu este departe de voiţ ă ă ă ă decât de o clip , de o respira ie. Când în profunzimea fiin ei dvs dori i s nu mai fi i separa i de oriceă ţ ţ ţ ă ţ ţ ar fi, aceasta devine o realitate. Nu sunte i separa i de totalitatea Gândirii decât prin atitudinile deţ ţ gândire, de limitare, decât prin identitatea voastr alterat . Când ve i goni gândurile judec rii, ve iă ă ţ ă ţ reg si totalitatea gândirii şi nu ve i mai cunoaşte desp r irea. Atunci ve i fi o lumin pentru alteă ţ ă ţ ţ ă entit i în c utarea unei puneri de acord cu Tat l.ăţ ă ăM Eu ştiu c noi suntem în realitate perfec i, c suntem Dumnezei şi c vom tr i veşnic. Dară ţ ă ă ă aceast cunoaştere nu pare s micşoreze sentimentul pe care îl am uneori, de a trebui s fiu atentă ă ă ă şi s m protejez. Cum pot s rezolv aceast iluzie a mea - acest sentiment c trebuie s fiu atent ,ă ă ă ă ă ă ă care aparent m împiedic de a exprima liber ceea ce sunt în realitate.ă ăR Animalele sunt dotate cu un minunat instrument de autoconservare; instinctul de supravie uire care a fost programat în celulele lor, în sfârşit ca s poat tr i, cunoaşte şi evolua. Câtţ ă ă ă despre om şi el este de asemenea dotat cu instinctul primordial de supravie uire. Este înscris înţ genele lui şi transmis din genera ie în genera ie. El este întip rit în celule lui, aşa fel încât s -iţ ţ ă ă asigure protec ia. Omul este într-adev r gol la naşterea lui. Nu posed nici col i, nici coarne. El nuţ ă ă ţ este nici foarte agil, nici extrem de suplu. Auzul s u nu este extraordinar de fin şi vederea lui nu îiă este p trunz toare. Omul este o realitate extrem de rafinat , remarcabil independent, cu instinctulă ă ă de conservare care se manifest cel mai bine prin pruden şi izolare. El este dotat cu acesteă ţă calit i. Dac n-ar fi fost el, n-ar fi putut supravie ui şi deveni minunata mul ime creatoare, capabilăţ ă ţ ţ ă de a gândi şi evolua, care este în realitate.

Atunci când a i ales de a v lua libertatea de spirit, în fine, de a face experien a înţ ă ţ materia compact , dvs v-a i g sit îndeaproape amestecat cu schema instinctelor corporale ceea ceă ţ ă ă era necesar pentru exprimarea pe acest plan. În consecin , este obligatoriu fricos, nedecis, precaut,ţă el are obligatoriu spiritul de turm ; acesta este un mare adev r.ă ă

Pruden a nu este zadarnic , trebuie s fii prudent pentru a tr i ca om. Nu este ceva ceţ ă ă ă trebuie s - i ier i, dar ceva ce trebuie s accep i ca necesar la ap rarea învelişului. Dar merge i maiă ţ ţ ă ţ ă ţ departe în aceast cunoaştere. Acum c a i în eles c corpul v-a protejat, c el a permis infimei dară ă ţ ţ ă ă minunatei scântei care sunteti, s evolua i în aceast lume, este timpul de a transcede carnea şi să ţ ă ă ajunge i la aspectele nemuritoare ale fiin ei dvs: spiritul şi sufletul. Este timpul acum ca, spiritul sţ ţ ă pun st pânire pe trup pentru a-l proteja şi aceasta gra ie inteligen ei nelimitate.ă ă ţ ţ

Ceea ce s-ar cuveni acum este de a deveni Dumnezeul care eşti permanent, infailibil, suveran - EU SUNT. Dar trebuie s trece i peste iluzia care v spune c nu sunte i apt. Si cum o ve iă ţ ă ă ţ ţ trece? Pur şi simplu eliminând-o din spiritul dvs. Ceea ce gândeşti şi sim i, devine realitate - chiarţ dac nu este în aceast dimensiune. Când îmbr isezi gândul dup care dvs sunte i Dumnezeu,ă ă ăţ ă ţ principiul EU SUNT deveni i imediat.ţ

Iubi i ceea ce sunte i, maestre. iubi i ! Afla i c ve i fi pentru totdeauna, c sunte iţ ţ ţ ţ ă ţ ă ţ Dumnezeu. Afla i-o! Sim i i-o ! Imbr işa i acest gând. De fiecare dat când instinctul care vţ ţ ţ ăţ ţ ă ă protejeaz în decursul timpurilor vine s v sfideze, recunoaşte i-v imortalitatea şi nelimitarea.ă ă ă ţ ă Sufletul vostru va transmite acest gând celulelor corpului dvs şi acestea vor exulta (triumfa); şi corpul dvs se va conforma cu bucurie gândurilor nelimitate ale marelui Dumnezeu ce îl ocup . ă

Mai înainte el se arat indecis şi prudent, de acum înainte el va şti c Dumnezeulă ă nelimitat, rezid în celulele sale, atât de bine încât vibra iile sale se vor intensifica şi se va uni dină ţ nou cu Dumnezeul EU SUNT.

A fi mai mult decât „dvs” maestre, înseamn a str bate frontierele incertitudinii voastre.ă ă Şi când dvs care a i beneficiat de protec ia învelişului vostru, ţ ţ cere i s domina i tot ceea ceţ ă ţ cunoaşte i,ţ corpul va fi încântat de a v asculta.ă

Iubi i-v maestre, în întregime. iubi i Via a - toat via a! F când-o, ve i recâştiga unitatea,ţ ă ţ ţ ă ţ ă ţ pot s v asigur, şi aceasta gra ie unei atitudini şi într- o clip . Nu este nevoie decât de un lucru - aă ă ţ ă cunoaşte.

62


CAPITOLUL 15REINCARNAREA. ATI REVENIT ÎN ACEASTA LUME PENTRU A FACE EXPERIEN AŢ

LUI DUMNEZEU, PRINCIPIUL EU SUNT. ACEST PRINCIPIU SE APLICA LA ORICE ATITUDINE, EMOTIE SAU ILUZIE CREATA ÎN ÎMP R IA GÂNDULUI AVÂND CA Ă ĂŢ NUME DUMNEZEU

M Nu am venit cu inten ia de a va pune o întrebare specific c ci m gândeam c r spunsurileţ ă ă ă ă ă pe care le ve i da vor fi valabile pentru fiecare din noi.ţR Este adev rat. Si ele aşa au fost.ăM Totusi, v-aş pune dou întreb ri de ordin general. Ne-a i spus c la plecarea noastr de aiciă ă ţ ă ă ne vom îndrepta invariabil spre timpuri mai bune.R Este exact. P r sind aceast existen , ve i avansa spre un frumos moment de a fi, c ci înă ă ă ţă ţ ă fiecare clipa via dvs va deveni mai frumoas .ţă ăM Pute i s ne vorbi i pu in de mecanismele reîncarn rii? Intr-adev r, m întreb de ce revenimţ ă ţ ţ ă ă ă aici dup ce am cunoscut o lume mai bun . Este pentru a înv a ceva?ă ă ăţR Mai întâi, ce v face s crede i c aceast lume nu v va oferi o via mai bun în viitor?ă ă ţ ă ă ă ţă ăM Aparent este o lupt pentru a tr i; în plus mult triste e şi suferin c rora trebuie s le daiă ă ă ţ ţă ă ă de cap t. Aceasta este o eviden , încât greu se poate închipui o ameliorare notabil în viitorulă ţă ă apropiat.R Ultima suferin , maestre a fost foametea. Toat lumea suferea de foame. Miza a fost atunciţă ă de a munci din greu şi a câştiga un ban, o rupie sau o drahm care î i permitea s - i cumperi oă ţ ă ţ pâine, pu in brânz şi un vin mediocru. Acum, privi i, ce se petrece; fiecare se zbate ca s piardţ ă ă ţ ă ă câteva kilograme, toat lumea are ce s m nânce, mul i sunt gr su i. Peste toate acestea vineă ă ă ţ ă ţ cineva şi spune: „dar, iat , nu este prea convenabil!” aşa încât oamenii se priveaz de hran ...Via aă ă ă ţ nu este ca o aventur ?ăM Foarte bine, dar nu sunt sigur c v pot urmari. Imi pare c spune i c aceast via ar fiă ă ă ă ţ ă ă ţă circular . Acest cerc n-are sfârşit?ăR Via a ţ nu procedeaz ca un cerc, nici nu se repet ; ea se schimb mereu şi în acelaşi timpă ă ă evolueaz spre neschimbare, ea în elege toate lucrurile şi creaz clipe în virtutea existen ei sale; seă ţ ă ţ creeaz pe moment conform atitudinii fiec ruia. Sunt atitudini împotriva vie ii care fac s pară ă ţ ă ă circulare schimb rile sale.ă

Reîncarnarea este cu siguran un adev r. A se reîncarna înseamn pur şi simplu a-şiţă ă ă depune corpul - acesta moare din pricina atitudinii împotriva lui - şi aşi lua un altul în aceasta lume sau orice alt lume în plan material.ă

De ce unii revin aici? Pentru c vor. V gânditi - a fi facut pentru a reveni aici ? C cinevaă ă ă ă v-ar fi respins din planul în care era i, oricare ar fi planul şi v-a constrâns s renaşte i pentru singurulţ ă ţ scop de a lupta şi deveni complet dependent de egourile din jurul dvs ?ă

Dac sunte i aici nu este în virtutea unui decret, maestre, c ci nimeni n-a putut s vă ţ ă ă ă constrâng . Dvs a i decis s reveni i în aceast lume. Dvs a i dorit s v exprima i pe acest plan dină ţ ă ţ ă ţ ă ă ţ nou. Dac vreti s g si i un responsabil pentru necazurile dvs, atunci întoarce i-v c treă ă ă ţ ţ ă ă dvs înşiv . Purta i întreaga responsabilitate pentru frumuse ea dvs, de fiin a dvs, deă ţ ţ ţ via a dvs, c aceasta ar fi dureroas sau minunat . Ar fi timpul s în elege iţ ă ă ă ă ţ ţ !

Nimeni n-a fost for at vreodat de a se reîncarna pe acest plan. Din pricin ca omulţ ă ă tr ieşte aici din vremurile când credea c nu mai sunt alte planuri de existen . De îndat ce şi-aă ă ţă ă pierdut corpul şi se simte desp r it de leg turile emotive şi de juc riile sale, se gr beşte s revin ,ă ţ ă ă ă ă ă c ci el nu vede alt cer; şi cum el nu vede, efectiv nici nu este.ă

Singurul motiv al prezen ei dvs aici este voin a dvs; ţ ţ sunte i aici din cauza unei nevoiţ pe care o ave iţ . Si acest motiv poate fi sentiment s -l exprima i pe acest plan de iluzii - şi aceastaă ţ pân la satura ie. În ziua în care v-a i plictisit şi v este de ajuns, v ve i îndrepta spre o alt emo ie.ă ţ ţ ă ă ţ ă ţ Este simplu! Utopia poate ea atinge necazul şi suferin a situa iilor infernale? Sigur. Este suficient sţ ţ ă ne schimb m atitudinea.ă

A i revenit pentru a-L cunoaşte pe Dumnezeu, de a în elege Sinele, de a face experien aţ ţ ţ principiului EU SUNT. Acest principiu se aplic la tot ce omul este - orice atitudine, orice emo ie, laă ţ orice rol, la orice situa ie iluzorie creat în împ r iile Gândirii numite Dumnezeu.ţ ă ă ăţ

Sti i pentru care motiv identitatea dvs este cea care este la ora actual ? Pentru c înţ ă ă trecut v-a i asumat un mare num r de alte roluri, acum face i înc o experien . Pentru ce nu v-a iţ ă ţ ă ţă ţ n scut într-o familie de s r ntoci şi mai degrab într-o familie înst rit ? Pentru c a i fost copilulă ă ă ă ă ă ă ţ murind de foame şi a i dorit s fi i în bog ie. Si a i devenit. Si de ce nu sunte i brutar? Pentruţ ă ţ ăţ ţ ţ

63


motivul simplu, maestre, c a i fost. În prezent sunte i entitatea care cump r pâine pentru a hr niă ţ ţ ă ă ă familia sa.

Ceea ce este minunat în aceast împ r ie este c este continu şi schimb toare şi c vă ă ăţ ă ă ă ă ă este cu putin s juca i rolul ales de dvs. Si în timp ce evolua i pe scena vie ii, întâlni i situa ii careţă ă ţ ţ ţ ţ ţ v permit s v juca i iluziile şi care sunt cea mai bun ucenicie. Pe aceast scen sunte i liber să ă ă ţ ă ă ă ţ ă ă deveni i rege ori cerşetor, iubitor ori iubit, sclav sau om liber - orice iluzie care procur sufletuluiţ ă în elegerea de care are nevoie pentru a se realiza.ţ

Sunt multe experien e ce v r mân de f cut, maestre, c ci sunt situa ii pe care înc nuţ ă ă ă ă ţ ă le-a i cunoscut şi diverse tipuri de entit i ce n-a i fost înc . Exist în aceast lume entit i tr indţ ăţ ţ ă ă ă ăţ ă într-o sublim senin tate şi ale c ror nevoi sunt foarte simple. Si dac au nevoie de ceva, fac s seă ă ă ă ă manifeste obiectul nevoilor şi dorin elor lor. Ei cunoaşteau fericirea şi bucuria, maestre - atitudini deţ spirit şi aventuri spirituale pe care dvs înc nu le-a i ales.ă ţ

V r mâne de tr it pentru multe motive. Dar şti i care este cea mai frumoas dintre ele?ă ă ă ţ ă S tr i i pentru via a îns şi. Atunci maestre, redeveni i Dumnezeu, în totalitate.ă ă ţ ţ ă ţ

V-a i intimidat şi a i acceptat un rol de sus in tor, care cere munc şi competi ie, un rolţ ţ ţ ă ă ţ care implic un ideal, suferin , nevroz . L-a i acceptat ca parte a dvs aşa încât a devenit realitate.ă ţă ă ţ În acelaşi timp, v pute i da seama c nu reprezint decât o mic parte din alegerile posibile, esteă ţ ă ă ă suficient s v autoriza i s distinge i celelalte p r i.ă ă ţ ă ţ ă ţ

Via a aici, abstrac ie f când de evenimentele care au marcat povestea dvs, este cuţ ţ ă adev rat superb . Din nenorocire, locuitorii oraşelor, care tr iesc în mijlocul stagn rii şi greut iiă ă ă ă ăţ conştiin ei sociale, îşi închipuie c acest loc este nenorocit şi demn de mil . Este suficient s g si iţ ă ă ă ă ţ curajul în voi de a v dep rta de idealurile şi intimid rile exercitate de c tre conştiin eleă ă ă ă ţ înconjuratoare, s merge i în regiuni înc s lbatice şi s tr i i în unitate cu Dumnezeu în voi pentru aă ţ ă ă ă ă ţ observa c via a este o splendoare; c ea este continu , nelimitat şi frumoas .ă ţ ă ă ă ă

Dac a i revenit pe p mânt, maestre, este pentru a tr i. Numai c n-a i rupt c tuşele careă ţ ă ă ă ţ ă v înl n uie în acest plan, astfel încât nu pute i cunoaşte maiestatea lui Dumnezeu şi a Vie ii. Nu viă ă ţ ţ ţ s-a întâmplat înc s merge i pe un ghe ar sau pe o corniş stâncoas ; nu v-a i uitat pe geam iarnaă ă ţ ţ ă ă ţ s observa i prigoria de z pad str lucitoare. Nici n-a i stat în profunzimile unei grote, nici n-a iă ţ ă ă ă ţ ţ mers în deşert şi s observa i şarpele în c utarea hranei. Şi n-a i dormit singur într-o mare piramid ,ă ţ ă ţ ă nici explorat locuri pe care nimeni înc nu le-a vizitat. Exist o mul ime de asemenea locuri. N-a iă ă ţ ţ navigat pe imensul ocean şi s observa i s riturile peştilor enormi, n-ati urm rit cerbul în p dureă ţ ă ă ă toamna.

Dvs n-a i f cut mare lucru care s v poat înfl c ra şi entuziasma. Nici una din acesteţ ă ă ă ă ă ă experien e nu con ine ceva ce s-ar sinchisi de diplomele dvs, de statutul dvs social sau de vârstaţ ţ tr surii dsv.ă

Este vorba aici de fa ete de via despre care v r mâne s face i experien a. Experien aţ ţă ă ă ă ţ ţ ţ lor v va aduce sfârşitul nevrozelor, temerilor, tracas rilor şi întreb rilor dvs. Si uneori vi se va p reaă ă ă ă c exploda i de bucurie, dar dac ar fi fost cineva, v-a i fi intimidat. Aceasta este natura dvs. Nu esteă ţ ă ţ nimic de reproşat în asta. Doar c nu v da i voie s tr i i toate op iunile oferite în aceast lume; v-ă ă ţ ă ă ţ ţ ăa i impus cu duritate s atinge i un ideal iluzoriu, complet str in bucuriei şi libert ii de a tr i.ţ ă ţ ă ăţ ă

Dac nu vre i s reveni i aici, nu reveni i. Nu este o oliga ie, eu însumi n-am revenită ţ ă ţ ţ ţ niciodat . M-am în l at odat cu vântul, luând cu mine tot ceea ce eram. F când-o, am devenit oă ă ţ ă ă entitate liber . O entitate pe de-a-ntregul liber ! Motivul este c am dep şit toate lucrurile ce seă ă ă ă împlinesc aici, în aceast via . ă ţă Eu m-am iertat şi am îmbr işat aceast via , apoi m-amăţ ă ţă ocupat de aceast treab ce consta în a deveni Dumnezeuă ă . Ori dac un b rbat neştiutor şiă ă nevoiaş ca mine a reuşit, maestre, şi dvs sunte i cu siguran apt .ţ ţă ă

Mijlocul de a sfârşi cu reîntoarcerile aici este de a v tr i via a, de a o iubi şi de a deveniă ă ţ parte a lucrurilor foarte simple. Astfel v ve i debarasa de idealurile intimidante care limiteaz şiă ţ ă reduc libertatea de via . Ve i tr i în libertatea voastr iubindu-v şi nemaicomparându-v cuţă ţ ă ă ă ă altcineva.

Când ve i înceta s mai tr i i dup imaginile societ ii şi în schimb tr iti dup propriulţ ă ă ţ ă ăţ ă ă ideal, propriul adev r, de felul chiar în care acest ideal şi adev r se prezint în dvs înşiv ; dac vă ă ă ă ă ă iubi i fiin a etern , ve i fi una cu vegeta ia şi peştii şi de asemenea cu toat via a. Atunci ve i puteaţ ţ ă ţ ţ ă ţ ţ spune: „Aceast experien s-a terminat pentru mine. Am iubit ansamblul de via de aici, deci euă ţă ţă sunt gata pentru o nou aventur : sunt gata pentru o împ r ie îndep rtat şi o nou inteligen şiă ă ă ăţ ă ă ă ţă un fel de a fi în întregime diferit. Atunci ve i p r si acest plan cu slav - aşa ca mine odinioar .ţ ă ă ă ă

Eu sunt îndr gostit de acest plan. Parcurg deseori v ile sale. Suflu în arborii s i şi iauă ă ă parte la râsul copiilor. Eu cunosc bine via a aici, c am profitat de toate valorile ei. Dar mai presusţ ă

64


de orice, cunosc suferin ele locuitorilor ei, fra ii mei mult iubi i. Cunosc de asemenea solu iile, cuţ ţ ţ ţ toate c nu vor folosi prea mult dac nu vor fi aplicate.ă ă

Dac v exprima i aici, ca şi restul locuitorilor acestui plan, este c a i vrut. Aceasta esteă ă ţ ă ţ reîncarnarea.M V mul umesc. Acum trebuie s m gândesc la ce a i spus.ă ţ ă ă ţR Da, face i-o, c ci, f când-o, poate v ve i hot râ s ar ta i mai mult bun tate fiin ei dvs şi-iţ ă ă ă ţ ă ă ă ţ ă ă ţ ve i l sa mai mult libertate ca s respire mai bine.ţ ă ă ăM M ă gândeam dac pute i s ne povesti i pu in ce face i când nu sunte i comprimat într-ună ţ ă ţ ţ ţ ţ înveliş.R Sunt ocupat cu dvs s m exprim; ceea ce ne deosebeşte este c exprimarea dvs esteă ă ă limitat şi a mea nu. În exprimarea mea ating hotarele timpului etern, c ci eu nu-mi închipui ună ă sfârşit al fiin ei mele, un astfel de sfârşit neexistand. Şi într-adev r merg ca vântul, c ci asta a fostţ ă ă ultima mea dorin .ţă

Sunt fericit. Si v observ via a voastr , femeia cu a sa, b rbatul într-a lui. Descop r iluziileă ţ ă ă ă voastre în aceast lume şi râd, în timp ce ele sunt grave în ochii voştri şi v umple de spaim . Râdă ă ă pentru c ştiu c pentru ca s le anula i ar fi suficient s v m ri i perspectiva - c ci sunt multe alteă ă ă ţ ă ă ă ţ ă lucruri de descoperit.

Sunt fericit, maestre şi mul umit de a fi ceea ce sunt. Si când nu sunt în identitatea peţ care o iau aici, sunt Cel Care Este, fundamentul a toate lucrurile. C ci al 7-lea nivel const înă ă totalitatea gândirii - el este Marele Neant care men ine pe orbit planetele, care asigur coeziuneaţ ă ă celulelor voastre, care cuprinde toate lucrurile, şi aceasta pân la hotarele eternit ii întregi. Laă ăţ drept vorbind pentru o entitate de la al 7-lea nivel, nu mai exist nivel; nu mai este decât a fi. Ea aă devenit sensibil la totalitatea lucrurilor, la cunoaştere, la gând.ă

Vede i ce vrea s însemne a fi Gândul, pân unde un gând poate c l tori? Pute i depuneţ ă ă ă ă ţ un gând pe suprafa a Soarelui? Sau poate pe fa a neluminat a Lunii? Sau pe o mic ori mare steaţ ţ ă ă de pe cerul vostru? Pute i adresa un gând unei entit i de pe un plan diferit de al vostru? Da, oţ ăţ pute i face în mai pu in de o secund . Aceast capacitate de a fi este în voi. Voi sunte i entitateaţ ţ ă ă ţ care refuz exprimarea; dac vreti, ea se realizeaz imediat.ă ă ăM Este evident c este o turnant de unde se observ de ce se revine neobosit pe acest plan.ă ă ăR Da. Si are ca nume fericirea. Si o ve i atinge în ziua în care nu ve i mai dori s fi i altcinevaţ ţ ă ţ decât dvs, nici s v afla i altundeva decât acolo unde sunte i; este turnanta numit realizare. Oă ă ţ ţ ă ultima chestiune, maestre. Spune i c ceea ce este pentru dvs durere, necaz, nenorocire, este deţ ă multe ori bucurie pentru o alt entitate. Fiecare aici este fericit de via a sa. Cu toate c nu şti i,ă ţ ă ţ între ine i un ideal comic, ce v face s fugi i în toate direc iile pentru a v schimba obiectele înţ ţ ă ă ţ ţ ă bleu, în lavand, în roz.

Fiecare este fericit aici, deoarece poate face ceea ce vrea s fac . Dac cineva vrea s fieă ă ă ă bolnav, devine. Dac cineva vrea s fie nenorocit devine - pentru c aceasta este voin a, pentru că ă ă ţ ă aceasta este „fericirea” lui.

Fiecare aici apreciaz pe fa existen a sa, c ci altfel ar muri f r întârziere. Devenită ţă ţ ă ă ă b trân, fiecare va muri oricum, deoarece se gândeste c este o obliga ie. Într-o zi, maestre, când veiă ă ţ avea o stare de bucurie şi de pace profund , v ve i da seama, numai privind în jurul dvs, c toată ă ţ ă ă lumea este foarte fericit în exprimarea ei, oricare ar fi ea.ăM Pot s v mai pun o întrebare. Cum mi-a i spus c am avut diferite identit i în vie ileă ă ţ ă ăţ ţ anterioare, pute i s -mi revela i ce am fost în aceste vie i?ţ ă ţ ţR Maestre, dac ar trebui s v relev în am nun ime „analele” pentru a folosi un termenă ă ă ă ţ consacrat, am ajunge în via a viitoare şi nu am termina, c ci a i cunoscut 22.346 de vie i şi oţ ă ţ ţ jum tate. În consecin , dac dori i s v vorbesc despre trecutul dvs trebuie s îmi preciza i epoca,ă ţă ă ţ ă ă ă ţ ara, iluzia pe care dori i s v dezv lui şi s îi provoc manifestarea.ţ ţ ă ă ă ă

Maestre, am observat c numeroşi din cei ce v d via a aceasta ca banal şi dur , seă ă ţ ă ă delecteaz a tr i în trecut. Poate desluşesc vreo salvare, o stim le lipseşte în prezent. Atât de bineă ă ă încât povestesc despre trecut cu un romantism exagerat. C ci dac via a este monoton şiă ă ţ ă plicticoas , ei pot totdeauna s trag concluzia c au fost nişte eroi în r zboi, c au l sată ă ă ă ă ă ă nenum rate femei plângând şi la revenirea lor întregul oraş era într-o bucurie timp de nu se mai ştieă cât vreme. Sau se pot vedea ca femei remarcabil de frumoase, cea mai frumoas la timpulă ă respectiv şi care avea to i b rba ii la picioarele lor.ţ ă ţ

Lasa i-m s spun ceva de care fiecare poate profita. Voi to i a i tr it un anume num r deţ ă ă ţ ţ ă ă vie i. Si aceste vie i au fost celebre şi romantice, mizerabile şi barbare, formidabile şi infame. Dar înţ ţ aceste vie i, to i f r excep ie, a i fost mai pu in admirabili decât în prezent. În acest prezent voiţ ţ ă ă ţ ţ ţ

65


sunte i mai sublimi ca niciodat , maestre, c ci sunte i produsul cunoaşterii câştigate prin experien aţ ă ă ţ ţ tuturor vie ilor voastre. Prezentul, maestre, a fost obiectivul de ceea ce a fost, întotdeauna.ţ

N-a i fost niciodat mai bine decât ceea ce sunte i în prezent, oricare ar fi deghizareaţ ă ţ voastr , oricare ar fi iluzia voastr , experien a voastr , c ci în elepciunea şi dragostea voastr suntă ă ţ ă ă ţ ă mai mari ca niciodat . Dac v-aş duce pân la a cincea via , num rând de la aceasta, nu ve i fiă ă ă ţă ă ţ capabil s v recunoaşte i în aşa m sur elementul numit Sine, s-a rafinat. Dac entit ile din vie ileă ă ţ ă ă ă ăţ ţ voastre de atunci v-ar vedea în prezent, ele ar spune despre voi c sunte i cavalereşti, geniali,ă ţ eretici; vor spune de dvs c sunte i „poseda i”, atât de mult inteligen a voastr a evoluat în raportă ţ ţ ţ ă cu acele zile.

Nu este prea recomandabil de a vrea s şti i cine a i fost în trecută ţ ţ . C ci fiind înă c utarea r spunsurilor în trecut, voi nu ve i tr i acum momentul vie ii şi nici nu ve i vedeaă ă ţ ă ţ ţ r spunsurile ce comport viitorul vostru - sunte i mult prea ocupa i s v uita i în spatele vostru, înă ă ţ ţ ă ă ţ felul acesta nu ve i putea vedea prezentul care vine. Sunte i curioşi s şti i cine a i fost, maestre, şiţ ţ ă ţ ţ în schimb nu şti i cine sunte i în prezent.ţ ţ

Este bine de ştiut c a i mai tr it, aceast asigurare este ca o speran pentru viitor. Dară ţ ă ă ţă frumuse ea fundamental care a cunoscut toate aceste experien e r mâne liniştit s reflecteze şiţ ă ţ ă ă ă s aştepte s fie trezit , s afle care este Dumnezeul suprem, care are puterea de a crea via a ei,ă ă ă ă ţ cine poate alege s o fac şi s se împlineasc dup chipul s u.ă ă ă ă ă ă

Inv a i a tr i în acest prezent. Momentele prezentului sunt virgine, ele sunt îng duitoare.ăţ ţ ă ă Pute i face din ele ceea ce atitudinile declar ca sunt. Pute i fi nemul umit, îndurerat, întristat,ţ ă ţ ţ nenorocit - toate acestea într-o clip . Apoi în urm toarea clipa pute i schimba atitudinea şi fiiă ă ţ încânt tor şi liber, seduc tor, debordând de fericire şi via - chiar în aceast clip ; apoi în clipaă ă ţă ă ă urmatoare, neafectat de cele dou clipe precedente, pute i deveni posac, str lucitor, devotat, plină ţ ă de remuşc ri - totul dup pofta dvs.ă ă

Ceea ce are importan , maestre, este de a şti cine sunte i acum şi s face i în aşa fel caţă ţ ă ţ s fi i fericit în aceast via , aici. Dac dori i s pute i s v aminti i aceast via într-un timpă ţ ă ţă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă ţă viitor, încerca i s face i memorabil fiecare clip , s r mân vie pentru totdeauna în sufletul vostru;ţ ă ţ ă ă ă ă ă dac dori i s tr i i în infinit trebuie s începe i s înv a i s tr i i din plin fiecare clip .ă ţ ă ă ţ ă ţ ă ăţ ţ ă ă ţ ăM Poate îmi pute i spune ce vede i în viitorul meu?ţ ţR Cine ve i fi în viitor? Ve i r mâne întotdeauna dvs înşiv . Cu toate c ochii, culoarea pielii şiţ ţ ă ă ă masca dvs se vor schimba, ve i r mâne dvs înşiv . Ve i fi întotdeauna sufletul, spiritul-Dumnezeu, aţ ă ă ţ fiin ei dvs, ceea ce sunte i acum. În via a dvs viitoare ve i fi personajul iluzoriu pe care l-a i hot râtţ ţ ţ ţ ţ ă s -l descrie i. Si dac ve i reveni pe acest plan, ve i trece prin procesul naşterii şi ve i crea fructulă ţ ă ţ ţ ţ din matrice conform modelului specific pe care dvs l-a i conceput şi ve i veghea ca el s meargţ ţ ă ă pân la capatul jocului, al iluziei pe care a i ales-o pentru aceasta existen . Dar tot atât de bineă ţ ţă pute i s v elibera i de iluzie şi s merge i spre un plan superior de conştiin .ţ ă ă ţ ă ţ ţă

Inv a i maestre, s tr i i în prezent. Fi i minuna i în aceast via şi face i experien a deăţ ţ ă ă ţ ţ ţ ă ţă ţ ţ dvs înşiv . C l ri i vântul, trimite i un gând pe Lun , cu entuziasm, depune i un gând minunat peă ă ă ţ ţ ă ţ Soare, ca s ştie cine sunte i. Aşeza i-v pe o stea. Vorbi i cu apa. Toate acestea sunt dvs, toateă ţ ţ ă ţ acestea sunt Dumnezeu, toate acestea sunt via a.ţM V mul umesc. O ultim întrebare: Pute i s -mi spune i spre ce plan progresez ?ă ţ ă ţ ă ţR Spre Dumnezeu, maestre. dvs progresa i spre divinitatea dvs - sunte i pe punctul de a vţ ţ ă cizela divinitatea dvs. a i venit în aceast lume ca Dumnezeu, v-a i amestecat cu carnea - v-a iţ ă ţ ţ expus la foame, la frig, la c ldur , la frontiere teritoriale - şi v-a i pierdut simtul divinit ii dvs, puteriiă ă ţ ăţ dvs, inteligen ei dvs, totdeauna pertinen a venind de hac la toate. Aceasta a provocat ataşamentulţ ţ dvs la acest plan, la acest plan care de asemenea progreseaz spre al şaptelea.ă

Avansa i c tre al şaptelea plan de conştiin , acela ce const în cunoaşterea luiţ ă ţă ă Dumnezeu în toate lucrurile; dar deasupra acestei cunoaşteri st autorul acestora, adic dvs şiă ă nimeni altul - dvs sunte i singurul autor.ţM Aşa s fie !ăR Si aşa va fi !

CAPITOLUL 16STIINTA CUNOASTERII. TOATA CUNOAŞTEREA VINE DE LA SPIRITUL LUI DUMNEZEU SI

SPIRITUL LUI DUMNEZEU PULSEAZA PERMANENT PENTRU CA NOI SA MERGEM LA SURSA CUNOSTINTELOR. VOI SUNTE I CAPABILI SA CUNOASTETI TOTULŢ

66


O mul ime de oameni pe acest plan binecuvântat se chinuie pentru a ob ine „iluminarea”,ţ ţ o stare de mare pre . De altfel, pu ini ştiu ce înseamn acest termen. A fi iluminat înseamn simpluţ ţ ă ă „a fi în lumin ”, a avea cunoştint , adic a avea la dispozi ie cunoştin e, în vederea aplic rii lor. Siă ă ă ţ ţ ă cum se ajunge la iluminare? Nu prin ini iere. Singurul mod de a-l ob ine este de a permite gânduluiţ ţ s p trund spiritul şi s în eleag .ă ă ă ă ţ ă

Cunoaşterea este important c ci ea î i d libertatea de a alege, ea permite de a construiă ă ţ ă imperii infinite. Având-o, frica dispare, c ci nimic şi nimeni nu poate constitui pentru noi oă amenin are, supunere sau intimidare. Când frica primeşte lumina cunoaşterii, este ceea ce seţ cheam „iluminare”.ă

Pe m sur ce primim cunoştin e, noi putem împinge mai departe observarea şiă ă ţ investigarea lucrurilor care sunt. Toat cunoaşterea primit serveşte de trambulin pentru alteă ă ă cunoaşteri. Ea ne împinge s dezvolt m, s l rgim sim ul identit ii noastre; fiecare cunoaştere faceă ă ă ă ţ ăţ s dea înapoi hotarele limit rii.ă ă

Mi-ar place s v introduc în stiin a cunoaşterii, s v înv în ce manier pute i c p taă ă ţ ă ă ăţ ă ţ ă ă capacitatea de a cunoaşte totul şi de a deveni Tot Ceea Ce Este, Dumnezeu, adic cunoaştere,ă gândire nelimitat .ă

Pentru început, trebuie s v reamintesc c totul exist gra ie gândirii, adic Spiritului luiă ă ă ă ţ ă Dumnezeu. Si trebuie s şti i c fiecare entitate, fiecare lucru, este înconjurat de un câmp luminos.ă ţ ă Gra ie luminii, imaginea unui gând este p strat de idealul fizic corespunz tor creat în forma fizic .ţ ă ă ă ă Prin câmpul lor luminos, entit ile şi lucrurile emit şi primesc gânduri.ăţ

Privi i acest covor, aceast plant sau mâna voastr sau o alt entitate. Ce au în comunţ ă ă ă ă toate acestea? Faptul existen ei lor. În virtutea existen ei lor, fiecare obiect, fiecare entitate poateţ ţ emite nu numai propriile lor gânduri, dar şi cele captate de la anturajul lor. Covorul etern este conştient atât de culorile sale cât şi de persoana aşezat pe el - o plant este conştienta deă ă înc perea în care se afl . Şi aceast conştien gra ie câmpului de lumin în care se scald , faceă ă ă ţă ţ ă ă apoi întoarcerea la fluxul de cunoştiint , la fluxul gândirii. În fiecare clip , conştien a entit ilor şiă ă ţ ăţ lucrurilor se schimb , în aşa fel încât Dumnezeu, fluviul Gândirii prin care totul exist , se mişc sauă ă ă se dezvolt continuu.ă

Fiecare constela ie, fiecare particul de praf, fiecare entitate - atât vizibil cât şi invizibil ,ţ ă ă ă din acest univers, ori din oricare altul - emite gânduri, din fiin a sa, care gânduri se reîntorc apoi laţ Spiritul lui Dumnezeu, adic ala locul lor de origine. Totul se întoarce la gândire şi aceast întoarcereă ă face posibil cunoaşterea.ă

Mai sus am spus c , corpul fizic este înconjurat de un câmp de lumin ; este ceea ce seă ă cheama aur sau câmpul auric. Aura este ceea ce d coeziune materiei. Gra ie procedurii Kirlian,ă ă ţ oamenii voştri de ştiin pot fotografia aura înconjurând învelişul, totuşi nu este decât aura fizic ,ţă ă aura exist de fapt în toate planurile fiin ei.ă ţ

Aura fizica este un câmp electromagnetic înc rcat pozitiv sau negativ (ceea ceă formeaz ciucuri albaştri împrejurul unui corp). Dar într-un plan superior aceast împ r ire în plusă ă ă ţ sau în minus dispare, aura devine atunci o sfer de lumin nedivizat , adic energie pur . Esteă ă ă ă ă aceast sfer de lumin neîmp rti care constituie spiritul fiin ei voastre - ceea ce numesc euă ă ă ă ţă ţ Dumnezeul fiin ei vostre. Spiritul fiin ei voastre este în leg tur direct cu Spiritul lui Dumnezeu,ţ ţ ă ă ă fluxul conştiin ei care cunoaşte toate lucrurile. Prin spiritul vostru pot trece gândurile fluviuluiţ Gândirii - al cunoaşterii - acest mare şi puternic câmp. Valoarea gândurilor pe care le pute iţ cunoaşte depinde de calitatea propriilor voastre gânduri, c ci aura voastr atrage la voi gânduri deă ă valori similare cu ale voastre.

Spiritul este într-un fel comparabil cu o sit aşezat spre marginea fluviului Gândirii.ă ă Lumina este cea care v permite s merge i la surs , la spiritul lui Dumnezeu, care produce toată ă ţ ă ă cunoaşterea. Si astfel v-a i oferit aptitudinea de a cunoaşte tot ceea ce dori i s cunoaşte i, înţ ţ ă ţ m sura în care ave i acces la fluxul continuu al conştiin ei, al fluviului Cunoaşterii.ă ţ ţ

Conştiin a este ca un curent prin care întreaga voastr fiin este alimentat - în elegândţ ă ţă ă ţ fiecare celul a corpului dvs - c ci gândirea este cea care hr neşte orice via şi îi d existen . Voiă ă ă ţă ă ţă tr i i din gândurile ivite din fluxul conştiin ei. Cum corpul vostru e hr nit de substan ele nutritiveă ţ ţ ă ţ aduse la celule prin sânge, tot aşa întreaga voastr fiin a este între inut prin substan a gândiriiă ţ ţ ă ţ emanat de fluxul conştiin ei.ă ţ

Fiecare clip a existen ei voastre este creat prin gândire. Voi v hr ni i continuu cuă ţ ă ă ă ţ fluviul Gândirii. Gândurile sunt apoi resim ite în sufletul vostru, ceea ce va hr neşte şi v dezvolt . Siţ ă ă ă gândurile fiin ei voastre astfel dezvoltate, se reîntorc la fluviul gândirii şi care dezvolt conştiin a aţ ă ţ toat via a. Admitem c dvs considera i un gând în aceast clip şi c îl resim i i. El este înregistrată ţ ă ţ ă ă ă ţ ţ

67


în sufletul vostru ca valoare electric . Si acest gând poate fi captat de c tre altcineva care îl vaă ă utiliza. Toat lumea are acces la gândurile voastre şi dvs înşiv v pute i hr ni în conştiin a oricui.ă ă ă ţ ă ţ

Fluxul conştiin ei se compune din suma gândurilor emise de c tre entit i şi lucruri. Siţ ă ăţ aceste gânduri sunt de valori foarte diferite. Unele vibreaz cu frecven joas - sunt cele apar inândă ţă ă ţ conştiin ei sociale. Altele vibreaz cu o frecven ridicat , acestea sunt gândurile supraconştiin ei.ţ ă ţă ă ţ

Conştiin a social este grea şi ap s toare; în acelaşi timp mai uşoar decât aerul. Putemţ ă ă ă ă spune c cele mai multe entit i pe acest plan sunt în contact cu gândurile acestei conştiin e, esteă ăţ ţ vorba de gânduri reduse, foarte închistate ce con in judec i dure, raportându-se la supravie uire şiţ ăţ ţ fric - în special cele ale mor ii, atât ale corpului cât şi ale egoului. Sunt gânduri având leg tur cuă ţ ă ă nevoile fizice, ale securit ii, ale muncii şi la îmbog irea material ; de gânduri în raport cuăţ ăţ ă adaptarea sau neadaptarea cu binele şi r ul, preocup ri de mod , de frumuse e fizic , deă ă ă ţ ă îmb trânire, de boal , de moarte; într-un cuvânt sunt tot atâtea gânduri de frecven joas . Si cumă ă ţă ă ele sunt predominante în societ ile noastre, ele îşi fac uşor drum pân la câmpul dvs auric.ăţ ă Hr nindu-v şi hr nind, contribui i la alimentarea şi perpetuarea conştiin ei limitate şi stagnante.ă ă ă ţ ţ

In marile oraşe conştiin a este deosebit de limitat , din motivul ca un mare num r deţ ă ă locuitori sunt prinşi în competi ie, foarte conştien i de timp şi de mod , speria i şi intoleran i, în aşaţ ţ ă ţ ţ fel încât marile oraşe sunt ca înf şurate într-un nor gros de gânduri. Locuitorii altor universuri careă vin în aceast lume, v d oraşele voastre prinse ca într-o plas dens de lumini multicolore - suntă ă ă ă toate gândurile cu frecven joas de conştiin foarte limitat .ţă ă ţă ă

Frecven ele de gândire superioar , corespund fiin elor vie ii, armoniei, unit ii, dragostei,ţ ă ţ ţ ăţ bucuriei, într-un cuvânt, sunt cele ale supraconştien ei. Este mai uşor s le sim i în locuri retrase şiţ ă ţ s lbatice. În aceste locuri via a este simpl , ea nu este împ r it dup timp şi e în armonie cu eaă ţ ă ă ţ ă ă îns şi. În aceste locuri, departe de gândirea stagnant şi de judec ile oamenilor, pute i sim i b taiaă ă ăţ ţ ţ ă inimii a propriei dvs conştiin e.ţ

In ce mod gândirea este ea luat de la fluviul conştiin ei? Gândirea este întâi coborât ,ă ţ ă devenind astfel lumin . Când un gând vine în contact cu spiritul fiin ei dvs, sfera nedivizat deă ţ ă lumin , înconjurându-v , explodeaz într-o jerb de lumin . Ea se aprinde, ca s zicem aşa, înă ă ă ă ă ă contact cu lumina. La început ea este invizibil , apoi ea devine vizibil ca o jerb de lumin . Apoi,ă ă ă ă acest gând lumin p trunde în creierul vostru şi acolo se transform în lumin electric , înă ă ă ă ă combustibil de a c rui calitate depinde frecven a gândurilor captate.ă ţ

In momentul în care lua i cunoştin de un lucru, este de fapt gândirea sa pe care oţ ţă capta i; şi în momentul în care creierul vostru capteaz un gând, este de fapt lumina sa pe care oţ ă capteaz . Unii v d uneori ca nişte scântei de lumin în ochii lor (de obicei pe laturile ochilor). Înă ă ă majoritatea cazurilor, aceast lumin denot acceptarea unui gând. În clipa în care v d o lumină ă ă ă ă desf şurându-se în ochii lor, aceasta înseamn c un gând a p truns în câmpul lor auric şi c seă ă ă ă ă desf şoar în creierul lor. ă ă Misc rile sau desenele pe care le percep având ochii închişi, dau oă idee de fenomenul de intrare a gândului în creier.

Creierul este un minunat receptor, conceput pentru a capta, a ad posti şi amplificaă gânduri de toate frecven ele. Diferite p rti ale creierului capteaz şi electrizeaz gândurile dupţ ă ă ă ă densitatea lichidului prezent în celulele lor; o anumit parte a creierului primeşte şi amplific numaiă ă gânduri cu frecven a superioar , altele numai gânduri cu o frecven inferioar .ţ ă ţă ă

Contrar a ceea ce se crede în general, nu creierul este cel ce creaz gândul. Creierul nuă face decât s permit gândului de a fi captat. El a fost conceput de Dumnezeu numai în vedereaă ă capt rii gândurilor venite din spiritul fiin ei voastre, de a le transforma în electricitate, de a leă ţ amplifica şi a le propaga prin tot corpul în aşa fel pentru a fi în elese.ţ

Tehnicienii voştri au pus la punct ceea ce se numesc receptoare radio. Acestea sunt prev zute cu butoane permi ând a fi conectate pe diferite frecven e de unde. Acelaşi lucru seă ţ ţ petrece şi cu creierul vostru, el trebuie s se poat conecta pe diferite frecven e de gândire. Pentruă ă ţ aceasta creierul este dotat cu o puternic comand , ă ă glanda pineala, situat între emisfera dreaptă ă şi stâng a creierului şi de asemenea cunoscut sub numele de cea de-a 7-a pecete (chakra).ă ă Func ia sa este de a activa diferitele p rti ale creierului, ca s poat capta toate frecven ele deţ ă ă ă ţ gânduri.

Glanda pineal este efectiv uluitoare. Unii o numesc „al treilea ochi”. Ea are înf işareaă ăţ unei pere cu o gur la locul cel mai strâmt şi cu petale. Aceast gland guverneaz creierul şiă ă ă ă aceasta gra ie unui sistem complex de circula ie hormonal . Glanda pineal , care este o glandţ ţ ă ă ă endocrin , secret hormoni care apoi se r spândesc în ă ă ă glanda pituitară (o alt gland endocrină ă ă care este situat la partea inferioar a creierului). Glanda pituitar sau a 6-a pecete (chakra) are caă ă ă func ie amplificarea gândurilor ca s se poat propaga în întreg corpul. (de fapt glandele endocrineţ ă ă

68


nu sunt chakrele care sunt vortexuri, ro i, vârtejuri energetice în form de con cu vârful în interiorulţ ă corpului şi baza circular spre suprafa . Chakra (în limba sanscrit ) se traduce roat şi este zona deă ţă ă ă transla ie dinspre subtil spre fizic şi are un anumit num r de petale - canale energetice, direc ii deţ ă ţ vibra ie specifice. Fiec rui centru energetic subtil îi corespunde o gland endocrin care este deţ ă ă ă natur fizic .ă ă

Buna func ionare a organelor depinde de circula ia hormonal . Glanda pineal este ceaţ ţ ă ă care prin hormonii ce-i secret incit celelalte glande endocrine la o bun secre ie, astfel ca s seă ă ă ţ ă realizeze ceea ce se numeşte echilibru hormonal. Ceea ce determin abunden a circula ieiă ţ ţ hormonale, sunt gândurile. Cu cât frecven ele captate sunt mai ridicate, cu atât mai mult glandaţ pineal va activa glanda pituitar astfel creierul va putea capta gânduri cu frecven şi maiă ă ţă superioar .ă

Dar care este procesul ce permite unui gând de a fi în eles? În momentul când un gândţ traverseaz câmpul auric, el nu este definit, nefiind nici judecat, nici alterat - gândul se poate naşteă nelimitat. Dup aceea, când combustibilul unui gând ajunge la creier, trece prin partea superioar aă ă emisferei din stânga, acolo unde rezid facult ile intelectuale şi de judecat , acolo se exprimă ăţ ă ă egoul alterat. Toate gândurile admise ajung la creier, unde sunt transformate în curent electric, în acea parte a creierului ce a fost activat de glanda pineal . De acolo, curentul este transmis glandeiă ă pituitare.

Corpul pineal guverneaz sistemul nervos central. El adun gandurile, le amplific apoi leă ă ă propulseaz în sistemul nervos centra l -care poate fi comparat cu o cale de gânduri electrificate.ă Curentul electric fabricat de corpul pineal se r spânde te în fluidul sistemului nervos central, elă ţ coboar în coloana vertebral şi irig astfel nervii şi ansamblul celulelor din corp.ă ă ă

Fiecare celul din corpul vostru este hranit prin intermediul sângelui, cu fermenta iileă ă ţ consecutive a ac iunii enzimelor asupra alimentelor. Când un gând, transformat în curent electric,ţ p trunde în celule este ca o scânteie de lumin . Aceast scânteiei se comunic celulelor, face s seă ă ă ă ă r spândeasc gazele, provocând astfel sciziunea celulelor. Acest proces care este cunoscut subă ă numele de cloning permite regenerarea şi duplicarea celulelor; în aşa fel încât tot corpul este hr nită de un singur gând - de unde putem spune c via a este men inut în celule prin efectul gândurilor ceă ţ ţ ă permiteti s fie captate moment de moment.ă

In consecint , gândul hr neşte continuu fiecare celul din corp şi corpul r spunde înă ă ă ă întregime impulsurilor sale electrice. Corpul vostru în întregime! Efectul unui gând este resim it înţ fiecare celulî din corp şi senza ia, sentimentul astfel creat merge în suflet, care îl înregistreaz .ţ ă

Sufletul vostru este comparabil cu un ordinator înregistrând într-un mod impar ial,ţ absolut ştiintific, orice senza ie resim it în corpul vostru. Când resim i o emo ie, este efectul unuiţ ţ ă ţ ţ gând care a percutat câmpul vostru de lumin , spiritul fiin ei voastre, apoi fiind acceptat de creier şiă ţ trimis sistemului nervos central şi în final resim it de fiecare celul a corpului vostru. Apoi, sufletulţ ă înregistreaz aceast senza ie sub form de emo ie, de sentiment. Ea devine astfel o referin , ceeaă ă ţ ă ţ ţă ce numim memorie.

Memoria nu este m surabil . Memoria este esen ; ea nu poate fi socotit ca imagine ciă ă ţă ă ca emo ie. Este emo ia care creaz imaginea. Sufletul nu înregistreaz nici imagini, nici cuvinte. Elţ ţ ă ă nu face decât s înregistreze emo iile la care este îndemnat. Când sunt senza ii în corpul vostru,ă ţ ţ sufletul şi le însuşeşte şi caut în banca sa de memorii asem n ri. Si aceste asem n ri îi suntă ă ă ă ă furnizate de partea creierului care judec , ceea ce numi i intelect. Ea este cea care poate identificaă ţ emo iile şi g si cuvinte pentru a le descrie.ţ ă

Toate descrierile pe care le face i sunt bazate pe impresii, pe sentimente venind dintr-oţ tr ire emotiv . Dac pute i s recunoaşte i o specie de floare, este pentru faptul c a i mai v zut,ă ă ă ţ ă ţ ă ţ ă atins, mirosit. Dac pute i recunoaşte m tasea, este pentru c o asocia i cu diferite senza iiă ţ ă ă ţ ţ specifice, la o tr ire emotiv specific . Aceste informa ii le-a cules sufletul dvs, în trecut. Înă ă ă ţ consecin , atunci când o senza ie este resim it în corp, sufletul o capteaz şi caut în banca sa deţă ţ ţ ă ă ă date, senza ii analoage, izvorate din experien e anterioare. Apoi informa ia g sit şi retrimis laţ ţ ţ ă ă ă creier pentru a-i ar ta c gândul a fost în eles, adic pe deplin în eles prin corp. Un gând nu esteă ă ţ ă ţ în eles numai prin creier, ci prin întreg corpul. Si por iunea din creier care judec , va g si cuvinteţ ţ ă ă capabile s descrie emo ia resim it .ă ţ ţ ă

Un gând este în eles gra ie sensibilit ii. Cunoaşterea relev în întregime, sensibilitate,ţ ţ ăţ ă senza ie. Nici un gând nu poate fi cunoscut şi în eles dac n-a fost resim it; senza ia este cea careţ ţ ă ţ ţ permite identificarea. Aşadar, pentru a cunoaşte un gând, trebuie s îl resim i, adic s -l tr ieşti înă ţ ă ă ă întreg corpul. Stiin a singur nu este suficient , trebuie de asemenea s sim i. Odat cu senza ia,ţ ă ă ă ţ ă ţ sentimentul exist , pute i spune: „Stiu, cunosc. Am sentimentul.”ă ţ

69


In dvs, maeştrii mult iubi i, st poarta deschis asupra a toat cunoaşterea. Flac ra ceţ ă ă ă ă arde în dvs este identic aceleia ce danseaz în fiecare atom, în fiecare stea, în fiecare celula - în totă ă ceea ce este. Cele dou fl c ri sunt identice. Este principiul luminii care v permite s în elege iă ă ă ă ă ţ ţ unitatea cu toat via a; c ci lumina care acord credit sentimentelor în sufletul vostru, este aceeaşiă ţ ă ă care d via florilor, stelelor şi tuturor lucrurilor care sunt. Este ra iunea pentru care ave iă ţă ţ ţ aptitudinea de a cunoaşte orice. Dar a cunoaşte aici nu vrea s însemne a în elege cu intelectul -ă ţ intelectul care la limit ştie s discute cu elocin , cu cuvinte lipsite de sens. Cunoaşterea unei floriă ă ţă se ob ine gra ie fiin ei profunde, gra ie sentimentelor.ţ ţ ţ ţ

Este posibil de a în elege esen a unui lucru prin frecven a la care vibrez emo ia. Dacţ ţ ţ ă ţ ă vre i s cunoaşte i un lucru, nu este nevoie decât s v autoriza i de a o resim i; cunoaşterea peţ ă ţ ă ă ţ ţ care o ve i avea, va fi cea corect .ţ ă

Cum creeaz gândurile experien ele vie ii noastre? Corpul pineal este ceea ce numimă ţ ţ pecetea cunoaşterii permi ând manifestarea. Orice cunoaştere care se sprijin pe captare devineţ ă întâi realitate în corpul vostru ca senza ie, ca emo ie. Si cu cât un gând este mai nelimitat, cu atâtţ ţ frecven a este mai înalt şi senza ia resim it este puternic şi ridicat , senza ia resim it este apoiţ ă ţ ţ ă ă ă ţ ţ ă înregistrat în suflet şi sentimentul ce rezult se r spândeşte în aur ca speran . Speran a la rândulă ă ă ă ţă ţ ei activeaz undele electromagnetice ale câmpului luminos, încât atrage spre sine, ca un magnetă lucrurile în acord cu gândurile sale. În ce scop? Pentru a face experien a gândurilor în realitateaţ tridimensional şi ob ine prin tr ire ceea ce se cheam în elepciune.ă ţ ă ă ţ

Sub ce form se manifest dorin ele noastre? O dorin nu este nimic altceva decât ună ă ţ ţă gând de împlinire v zut printr-un obiect, o entitate sau o experien . Când v da i voie s sim i i ună ţă ă ţ ă ţ ţ gând pe care a i dori s -l vede i realizându-se, acesta p r seşte aura dvs şi se întâlneşte cu fluxulţ ă ţ ă ă conştiin ei pentru a sustrage sentimentul care corespunde dorin ei dvs. Cu cât dorin a dvs va fi maiţ ţ ţ intens şi întreag , realizarea acesteia va fi împlinit . Cu cât siguran a de împlinire va fi mai mare,ă ă ă ţ cu atât mai repede se va realiza. Cunoaşterea absolut vibreaz cu o frecven extrem de ridicat ,ă ă ţă ă ceea ce face foarte puternic speran a desf şurat de aur şi creşte puterea de manifestare.ă ţ ă ă ă

Ave i aptitudinea s cunoaşte i orice. În acest scop a fost creat creierul vostru, în aşa felţ ă ţ încât Dumnezeii ce tr iesc într-un plan material şi în corp de materie s poat tr i şi în elege oriceă ă ă ă ţ dimensiune a lui Dumnezeu pe care doresc s-o tr iasc şi s-o în eleaga - dup perspectiva formeiă ă ţ ă tridimensionale. Orice gând de care vre i s lua i cunoştin - gra ie minunatului vostru receptor - seţ ă ţ ţă ţ transform , devine realitate experimental , întâi în corpul vostru, apoi în via a voastr .ă ă ţ ă

Ave i darul de a face s apar într-o clip orice lucru dorit. Aceasta datorit cunoaşterii. Înţ ă ă ă ă acest mod se creeaz împ r ia cerurilor pe p mânt.ă ă ăţ ă

Stiin a cunoaşteriiţ este foarte simpl . Este suficient s v reaminti i: gândul este, apoiă ă ă ţ este manifestarea luminii, apoi lumina este coborât şi devine impulsuri electrice. Impulsurileă electrice sunt la rândul lor coborâte, pân constituie materia brut şi apoi forma corespunz toare cuă ă ă idealul de gândire avut în vedere. Acelaşi proces este valabil pentru corp: creierul captează gândurile sub form de lumin , de aici ele sunt transformate în electricitate şi curentul electric esteă ă transmis în tot corpul pentru ca gândurile s fie în elese ca senza ie.ă ţ ţ

Pentru a v manifesta dorin ele, nu este nevoie decât s resim i i obiectul dorin elor.ă ţ ă ţ ţ ţ Senza iile dvs se reîntorc la Tat l şi Tat l va împlineşte dorin ele. Este cât se poate de simplu.ţ ă ă ţ

CAPITOLUL 17SPIRITUL INCHIS. CREIERUL ARE CAPACITATI IMENSE, DAR, VOI, DIN CAUZA

GANDURILOR LIMITATE, NU UTILIZATI decât O TREIEME

Cu toate c creierul vostru a fost conceput pentru a capta toate frecven ele gândurilor, ală ţ Spiritului lui Dumnezeu, al întregului câmp al Cunoaşterii, el le va capta doar pe cele pe care v ve iă ţ permite s le capta i. Şi cum marea majoritate a oamenilor nu accept minunile gândirii nelimitateă ţ ă care bombardeaz neîncetat structura lor de lumin , creierul lor este departe de a fi pe deplin activ,ă ă singurele p r i în activitate sunt p r ile superioare dreapta şi stânga şi anumite por iuni inferioareă ţ ă ţ ţ ale creierului mic. Restul creierului lor dormiteaz . Ei resping orice gând str in familiei lor, societ ii,ă ă ăţ religiei lor. Ei le resping nepermitând decât de a considera pe cele acceptate în comunitate. Gândurile nelimitate ale lui Dumnezeu sunt astfel respinse continuu de spiritul fiintei lor în fluviul Gândirii.

Este la voi un termen, acela de „spirit încuiat”. Acesta corespunde strictei realit i, c ciăţ ă atunci refuza i s v aventura i deasupra limitei conştiin ei sociale, creierul vostru este literalmenteţ ă ă ţ ţ închis gândurilor de înalt frecven – ei nu accept decât cele de joas frecven .ă ţă ă ă ţă

70


Ceea ce face din unii un geniu este dispozi ia sa de a o considera gânduri imposibile. Elţ şi-a permis de a exersa deasupra ra iunii sale în timp ce al ii pur şi simplu le-au respins. A avea unţ ţ spirit închis implic de asemenea de a fi închis la orice eventualitate de a cunoaşte ceea ce nu esteă experimentabil prin sim urile fizice.ţ

In împ r ia lui Dumnzeu nimic nu este imposibil. El este nelimitat, facultatea de a gândiă ăţ este nelimitat . Si din moment ce un lucru poate fi conceput, el exist - orice obiect imaginat oriă ă v zut în vis exist deja. Intreaga crea ie de altfel s-a n scut prin imagina ie. De fiecare dat cândă ă ţ ă ţ ă spune i cuiva: „Oh! Asta nu este decât imagina ia ta”, îl programa i în stupiditate, într-o creativitateţ ţ ţ foarte restrâns . Si este cu siguran ceea ce se produce pe acest plan cu voi to i ! Eu v spună ţă ţ ă acestea: Ceea ce v-a i permis s gânditi, orice ar fi, aceea este. Si tot ceea ce v permite i sţ ă ă ţ ă gânditi, este atras spre voi prin câmpul electromagnetic, aura de care sunte i inconjurat. Aceastaţ este o certitudine. Ceea ce este regretabil cu spiritul limitat este c v împiedic s cunoaşte iă ă ă ă ţ bucuria, şi v face sclavii iluziilor societ ii, împiedicându-v s v cunoaste i gloria ca Dumnezei.ă ăţ ă ă ă ţ

Spiritul încuiat nu îndr zneşte s se aventureze în necunoscut şi nici nu-şi închipuieă ă realit i mai frumoase. Îi este fric de schimbare, dar sunt infinit mai multe lucruri de v zut, deăţ ă ă în eles şi de tr it în afara celor din lumea asta limpede şi ordonat , dar unde via a alterneaz cuţ ă ă ţ ă moartea.

De câte ori accepta i un gând în afara normelor obişnuite, p r ile adormite ale creieruluiţ ă ţ sunt activate. Gândurile mai cuprinz toare, care s dezvolte facult ile voastre de a ra iona, suntă ă ăţ ţ trambulina gândurilor mai nelimitate înc . Si dorin a nelimit rii face s înfloreasc glanda voastră ţ ă ă ă ă pineal ; valul de hormoni devine atunci mai abundent şi creierul mai receptiv la gândurile cuă frecven înalt .ţă ă

A deveni un geniu este extrem de uşor - este suficient s gândeşti prin tine însu i.ă ţCreierul este un mare mister care a scufundat în perplexitate un mare num r de savan i.ă ţ

Aceştia, extr gându-l pentru a-l examina, ce v d? Fluide, altfel spus ap . De densitatea acestoră ă ă fluide depinde amplificarea curentului electric în corp; ori în p r ile creierului capabile s primească ţ ă ă gândurile de înalt frecven , aceste fluide sunt mai dense.ă ţă

Dac creierul vostru func ioneaz dup întreaga lui capacitate, a i putea s vă ţ ă ă ţ ă ă transforma i corpul în lumin cât ai clipi din ochi, aşa încât ar tr i veşnic. Creierul vostru are deţ ă ă asemenea capacitatea de a înlocui un bra sau un picior pierdut. Dac ar fi în întregime trezit, arţ ă putea s se vindece într-o clip sau s se transforme în orice ideal dorit. Capacit ile creieruluiă ă ă ăţ vostru sunt imense. Dar voi, din pricina gândurilor voastre limitate, nu folosi i decât o treime.ţ

Fiecare gând pe care îl l sa i s p trund în creierul vostru electrizat hr neşte ansamblulă ţ ă ă ă ă celulelor din corpul vostru. În consecin , starea acestuia depinde de frecven a gândurilor voastre.ţă ţ Faptul de a ra iona pe gânduri de joas frecven , ale conştiin ei sociale - acceptarea b trâne ii şi aţ ă ţă ţ ă ţ mor ii - provoac for a de via în corpul vostru, deoarece în acest caz înc rc turile electrice trimiseţ ă ţ ţă ă ă în corp sunt foarte slabe.

In schimb, dac v permiteti s capta i gândurile cu înalt frecven , curentul electrică ă ă ţ ă ţă trimis prin corp este atât de puternic, încât el îl poate men ine în prezent ca s nu maiţ ă îmb trâneasc niciodat .ă ă ă

Por iunile din creierul vostru capabile s primeasc gânduri cu frecven înalt , prinţ ă ă ţă ă simpla cunoaştere, au puterea s redea integritatea la toate p r ile stricate ale corpului vostru.ă ă ţ Faptul de a cunoaşte c corpul vostru se poate vindeca singur, face s izbucneasc o puternică ă ă ă scânteie în sistemul nervos central şi aceast electricitate de înalt poten ial este apoi transmisă ţ ă celulelor stricate. Si acestea sunt perfect regenerate. V gânditi c este un miracol? Nu este - ci esteă ă cursul normal al lucrurilor.

Dup voi, unicul mijloc de a v vindeca este de a recurge la medicamente. Si ele suntă ă într-adev r eficiente de îndat ce crede i c sunt. Vi s-a mai spus de asemenea - şi voi crede i - că ă ţ ă ţ ă voi nu pute i singuri s v vindecati. Aşa încât este exact din cauza acestei cunoaşteri. Sunt şi dinţ ă ă aceia care caut ajutorul vindec torilor, convinşi c ceea ce vor auzi este absolut adev rat, atât deă ă ă ă mult încât se vindec într-o clip în virtutea cunoaşterii lor; acestea sunt efectele cunoaşterii,ă ă acestea putând modifica corpul vostru exact dup dorin ele voastre. Ve i putea deveni nelimita i,ă ţ ţ ţ c ci astfel a i fost concepu i (şi corpul dvs se în elege).ă ţ ţ ţ

In fiecare clip a existen ei vostre, fie în stare de veghe, fie în somn, c sunte i constien iă ţ ă ţ ţ ori ba, voi primi i gândul lui Dumnezeu. Si gândurile admise oricare ar fi ele, devin realitate. Deţ asemenea, cel ce se simte nenorocit, neînsemnat, moroc nos, fricos, am rât, furios, gelos, neiubit,ă ă nedorit, ce frecven de gânduri s-a autorizat el s recep ioneze? Acelea al conştiin ei sociale. Undeţă ă ţ ţ

71


este bucuria? Se întreab el. Si dragostea, eternitatea şi Dumnezeu? - acestea nu sunt mai departeă de el decât cu un gând .

Dac nu cunoaşte i aceste minunate gânduri ce bombardeaz continuu câmpul vostruă ţ ă luminos, este pentru c refuza i s le cunoaşte i. V gândi i asemenea tuturor. N-a i vrut să ţ ă ţ ă ţ ţ ă cunoaşte i toate aceste minunate gânduri, pentru c a deveni suverani, Dumnezei, nemuritori,ţ ă omniscien i, ar însemna s ieşi i din tipar. A i renun at la puterea şi suveranitatea voastr . A i uitatţ ă ţ ţ ţ ă ţ prima voastr identitate. V-a i ferecat creierul. Ca s v înv s vi-l desfereca i din nou acesta esteă ţ ă ă ăţ ă ţ motivul prezen ei mele printre voi.ţ

Ce este acest personaj numit Dumnezeu de c tre religii? Infinitul mister pe care omul îlă sondeaz din toate timpurile? El este un gând şi calitatea acestuia este de a se percepe şi prină aceasta a se dezvolta şi deveni. Aceasta este ceea ce Dumnezeu este: totalitatea Gândirii. Şi voi ave i capacitatea de a deveni Dumnezeu şi de a deveni total. Dac creierul vostru ar utiliza totţ ă spectrul capacit ilor sale, voi v-a i g si la hotarele eternit ii: a i cunoaşte toate lucrurile; a i fiăţ ţ ă ăţ ţ ţ Soarele, oceanele profunde, puterea vantului şi stelele nop ii.ţ

Dar egoul vostru alterat v-a t iat de Dumnezeu, prin faptul c refuza i s accepta i toateă ă ţ ă ţ frecven ele de gândurile c Dumnezeu este, c el caut s se protejeze, s -şi asigure securitatea.ţ ă ă ă ă ă De asemenea egoul alterat este cu adevarat ceea ce se cheam „anticristul” - prin faptul c neagă ă ă natura voastr divin . El nu v permite s accepta i gândul şi s în elege i c voi şi Tat l sunte iă ă ă ă ţ ă ţ ţ ă ă ţ unul, c sunte i dota i cu puterea de a crea pentru totdeauna .. chiar şi moartea.ă ţ ţ

Antichristul este egoul alterat şi împ r ia sa, conştiin a social care între ine în voiă ăţ ţ ă ţ limitarea prin dogma ce se cheam fric , judecat , supravie uire. Christos este viceversa, este omulă ă ă ţ exprimând puterea, frumuse ea, dragostea, via a nelimitat a Tat lui în El. El este omul careţ ţ ă ă în elege divinitatea Sa peste orice fric şi judec i în vitalitatea nelimitat a Tat lui.ţ ă ăţ ă ă

In consecin , Christul şi antichristul împart acelaşi templu, voi. Totul este în voi, c ciţă ă Dumnezeu ce sunte i permite a fi şi Christ şi antichrist. El permite şi via a şi moartea. El permite şiţ ţ limitarea şi nelimitarea. A i auzit de b t lia Armagedonului? Aceast b t lie a i tr it-o toat via aţ ă ă ă ă ă ţ ă ă ţ voastr . Ea înseamn b t lia între cunoaşterea de Dumnezeu şi cunoaşterea de anticrist, întreă ă ă ă Dumnezeu şi egoul alterat. Este lupta ce se d între conştiin a social şi cunoaşterea nelimitat .ă ţ ă ă Armagedon-ul nu este o b t lie ce se d într-un loc exterior, ci o b t lie ce se d în voi: Între Christă ă ă ă ă ă care vrea s se nasc şi egoul alterat care vrea s se men ina. De unde se poate spune c profe iaă ă ă ţ ă ţ Armagedonului are cu adev rat loc în aceast epoc . ă ă ă

A fi Dumnezeu este a fi cunoaştere nelimitat , a fi nelimitat. A fi om este a fi o creatură ă limitat , cel a c rui spirit r mâne închis cunoaşterii superioare; care se mul umeşte cu teorii şi uită ă ă ţ ă s tr iasc ; care se las mai degrab înv at decât ca el s fie înv tor, creatura protejat maiă ă ă ă ă ăţ ă ăţă ă degrab decât explorator.ă

Voi ave i aptitudinea de a cunoaşte totul. De asemenea, voi ave i aptitudinea de aţ ţ materializa tot ceea ce vre i s vede i materializându-se. Mai mult, voi pute i p stra pentruţ ă ţ ţ ă totdeauna corpul vostru, numai dac dori i. Dar egoul alterat se opune. Voi cunoaşteti omul, dară ţ Dumnezeu r mâne pentru voi un mister.ă

CAPITOLUL 18A-SI DESCHIDE SPIRITUL. CU CÂT VA IUBI I MAI MULT, CU ATÂT CREIERULŢ

VOSTRU VA DEVENI RECEPTIV, ATUNCI VE I PUTEA FI MAI MULT DECÂT CORPUL VOSTRU,Ţ DEVENITI CEEA CE ASIGURA COEZIUNEA VOASTR FIZICA.Ă

Voi cunoaşte i bine pe Dumnezeu în forma limitat a materiei. În timpul nenum ratelorţ ă ă voastre vie i pe acest plan, a i f cut experien a elementelor constituind acest paradis pe care voi l-ţ ţ ă ţa i creat. Si aceste vie i succesive v-au permis s cunoaşte i toate valorile gândului limitat al luiţ ţ ă ţ Dumnezeu-om, cele ale conştiin ei sociale. Voi a i înv at ceea ce este frica, insecuritatea, suferin a,ţ ţ ăţ ţ mânia, aviditatea; a i înv at s cunoaşte i gelozia, ura, r zboiul, voi a i cunoscut moartea. Voi cuţ ăţ ă ţ ă ţ siguran şti i ce este separarea de Dumnezeu - care totuşi continu s v iubeasc şi s v poarteţă ţ ă ă ă ă ă ă de-a lungul aventurilor voastre întreprinse pentru a v cunoaşte pân la ultimul plan spectaculoasaă ă desf şurare.ă

In sfârşit, pentru a putea face reîntoarcerea la nelimitare, de a cunoaşte din nou bucuria şi libertatea de a fi, trebuie s redeveni i Dumnezeul care v asigur coeziunea şi nu exist decât oă ţ ă ă ă singur cale - deoarece iat -v îngreuna i de un trup - ceea ce consist în a trezi în întregime ceaă ă ă ţ ă de-a 7-a pecete, adic glanda pineal .ă ă

72


Aceast trezire v va acorda cunoaşterea nelimitat , Dumnezeu - Cel ce permite de aă ă ă fi .Cel ce iubeşte şi este totalitatea în Sine, adic Gândire.ă

Pentru ca aceast minunat gland s se deschid , trebuie doar simplu s vrem să ă ă ă ă ă ă cunoaştem pe Tat l şi s devenim dup asem narea lui Dumnezeu, a dori ca orice gând s devinaă ă ă ă ă realitate. Voi s dori i s iubi i în fiecare clipa ceea ce a i devenit. S dori i s iubi i tot ceea ceă ţ ă ţ ţ ă ţ ă ţ sunte i.ţ

Este foarte important s iubi i în totalitate ceea ce sunte i, c ci dragostea de voi v ridică ţ ţ ă ă ă deasupra conştiin ei sociale, deasupra criteriilor de acceptare şi de judecat . Atunci ve i tr i numaiţ ă ţ ă pentru împlinirea voastr . Nu ve i mai asculta decât vocea interioar . Nu ve i mai urma decâtă ţ ă ţ c rarea bucuriei - aceea care t inuieşte cunoaşterea de Tot-Ce-Este.ă ă

Aici, îmi pute i r spunde: „Dar Ramtha, este culmea egoismului”. Într-adev r a iubi egoul,ţ ă ă adic pe sine însuşi, revine la a-L iubi pe Dumnezeu. Fiecare moment tr it în dragoste de Dumnezeuă ă în voi, fiecare iluzie îmbr işat , apoi abandonat , fiecare efort f cut pentru a descoperi bucuria şiăţ ă ă ă lumina - toate acestea se amestec în fluviul conştiin ei colective, hr nind astfel umanitatea înă ţ ă întregime. Tr ind integral pentru iubirea de sine, Dumnezeu, putem spune, se uneşte cu fiin aă ţ noastr . Aşa încât îi pute i lumina pe fra ii voştri mult iubi i prinşi înc în greutatea conştiin eiă ţ ţ ţ ă ţ sociale, astfel c la rândul lor s reg seasc drumul mergând la ei înşişi - singurul ce îi poateă ă ă ă readuce la l caşurile Tat lui.ă ă

Când v ve i iubi suficient şi v ve i sim i demni de a primi ceea ce Dumnezeu este, şiă ţ ă ţ ţ ave i dorin a s în elege i c sunte i una cu Tat l, atunci glanda pineal se poate deschide,ţ ţ ă ţ ţ ă ţ ă ă asemenea unei minunate flori.

Numai voind s în elege i şi dorind s resim i i toat emo ia acestei cunoaşteri, atunciă ţ ţ ă ţ ţ ă ţ creierul vostru poate capta toate frecven ele gândurilor Spiritului lui Dumnezeu.ţ

Drumul regal care permite manifestarea unei dorin e, const în a-l exprima prin Domnul–ţ ăDumnezeul fiin ei voastre. Domnul fiin ei voastre este sufletul – sufletul care guverneaz corpulţ ţ ă vostru şi prin emo iile resim ite comand glanda pineal s elibereze hormoni. Dumnezeul fiin eiţ ţ ă ă ă ţ voastre, spiritul vostru, este lumina care v înconjoar şi permite gândurilor s p trund liber înă ă ă ă ă spiritul vostru. Fiin a voastr este egoul care face experien a realit ilor materiale prin corp - el esteţ ă ţ ăţ cel ce poate incita la judecat şi s altereze gândul – de unde şi fenomenul de egou alterat. Deci,ă ă vorbind prin Domnul Dumnezeul fiintei voastre, voi pune i de acord ceea ce sunte i, ceea ce v d oţ ţ ă ă mare putere de a crea şi manifesta orice a i dori s crea i şi manifesta i.ţ ă ţ ţ

Când Domnul Dumnezeul din fiin a voastr doreşte s capteze gânduri nelimitate, acestţ ă ă gând resim it în sufletul vostru, activeaz glanda pineal astfel c ea trimite hormoni la glandaţ ă ă ă pituitar şi astfel p r ile adorminde din creier se trezesc; dup care pute i capta gânduri cuă ă ţ ă ţ frecven e şi mai superioare şi mai subtile.ţ

Când gânduri cu frecven superioar sunt captate, glanda pituitar începe s se umpleţă ă ă ă şi pute i avea dureri de cap, ame eli, s sim i i o mare uşurare în cap. Gândurile captate suntţ ţ ă ţ ţ transformate în curent electric de tensiune mare şi trimis prin sistemul central nervos în fiecare celul din corp. Ve i sim i ca o împingere prin corp, furnic turi şi o impresie de a fi ridicat de peă ţ ţ ă p mânt. Curentul electric aprinde fiecare celul şi îi ridic nivelul vibratoriu, de aşa manier încât,ă ă ă ă cu cât mai multe gânduri cu frecven înalt , adic nelimitat , sunt captate, cu atât vibra iile dinţă ă ă ă ţ corp se intensific - pân la urm corpul vostru va deveni înconjurat de lumin (o aur ) el pierde dină ă ă ă ă greutate şi redevine lumin .ă

Este imposibil de descris emo iile resim ite prin gândurile nelimitate. Emo ia fiind înţ ţ ţ întregime nou , nu este posibil s face i nici o asociere cu emo iile anterioare. Se ridic în voi ca oă ă ţ ţ ă impresie de imensitate, profund emo ionanta, în acelaşi timp foarte liniştitoare. Cunoaşterea v vineţ ă ca o pur senza ie ... ca o emo ie subitp necunoscutp, de neidentificat.ă ţ ţ

Printre cei ce cautp iluminarea, mul i se gândesc cp ea poate fi datp prin cuvinte. Darţ dac cunoaşterea ar putea fi tradusp în cuvinte, ea n-ar fi noup. Cunoaşterea despre care vorbescă eu, este simplu resim it şi ceea ce ve i sim i are ca nume inteligen a suprem ; este cu adevaratţ ă ţ ţ ţ ă gândire nelimitat . Ve i observa c toate aceste lucruri pe care c uta i s le în elege i nu pot fiă ţ ă ă ţ ă ţ ţ traduse în cuvinte, ele pot fi numai resim ite. Când cunoaşterea vine, ea v va l sa mut de emo ie.ţ ă ă ţ

Gândirea limitat se serveşte de cuvinte. Maestrul, el nu explic nimic - el cunoaşte.ă ă Pentru a explica, înseamn a-şi impune nişte limite. ă Când atinge i nivelul Cunoaşterii, f r aţ ă ă mai sim i nevoia de a justifica sau explica, atunci sunte i st pânul împ r iei voastre;ţ ţ ă ă ăţ atunci sunte i în cunoaşterea absolut .ţ ă

Sentimentul de elevare resim it în fa a unui gând de nalt frecven , este captat deţ ţ ţ ă ţă suflet, care îl p streaz în memorie. Astfel, cunoaşterea dvs este men inut şi oricand vi-l reaminti i.ă ă ţ ă ţ

73


Apoi, lucru minunat, sentimentul elev rii încercat întâlneşte fluxul conştiin ei colective prină ţ intermediul aurei, c ruia îi uşureaz greutatea. În sfârşit, el atrage în via a voastr situa ii deă ă ţ ă ţ calitate analoag , ca prin experien s pute i în elege complet gândul în chestiune. Odat ce a fostă ţă ă ţ ţ ă în eles total, el va fi înregistrat de suflet ca în elepciune. Stadiul în elepciunii implic odat cuţ ţ ţ ă ă cunoaşterea acestui gând fixat în dvs s devin absolut. In elepciunea pe de o parte va ridică ă ţ ă calitatea vibratorie a sufletului, pe de alta stimuleaz în plus glanda pineal .ă ă

Când glanda pineal înfloreşte, via a vi se schimb deasupra oric rei aştept ri. Oriceă ţ ă ă ă gând va fi ocazia unei puternice emo ii. Şi ve i observa c gândirea dvs se manifest mai rapid.ţ ţ ă ă Dragostea dvs, inteligen a şi compasiunea se vor m ri. Anumite entit i vor ieşi din existen dvs, înţ ă ăţ ţă timp ce altele vor intra din cauza schimb rilor intervenite în conştiin a dvs.ă ţ

Inteligen a, creativitatea dvs se vor afâna; v ve i da seama c ve i în elege şi resim iţ ă ţ ă ţ ţ ţ lucruri absolut noi. Privind alt entitate, ve i avea percep ia în dvs sau privind gândurile dvs ve iă ţ ţ ţ observa c ele dezv luie viitorul dvs.ă ă

Crede i c facult ile metafizice sunt rare? Dac da, atunci judeca i dup criteriile sociale.ţ ă ăţ ă ţ ă Dac v permite i s cunoaşte i, ve i parveni s cunoaşteti totul. Cunoaşterea, dezvelit de iluziileă ă ţ ă ţ ţ ă ă colective, ridic voalul din fa a ochilor voştri şi v permite s lua i cunoştin e de alte dimensiuni; deă ţ ă ă ţ ţ asemenea desfund urechile voastre, permi ându-v s auzi i Muzica Sferelor, a vie ii ce vibreaz înă ţ ă ă ţ ţ ă armonie cu ea îns şi.ă

Cu cât dorin de nelimitare este mai puternica, cu atât mai mult ve i îmbr işa şi resim iţă ţ ăţ ţ gândurile captate şi glanda pineal va secreta hormoni şi gura sa devine mai mare. Cu cât ve i doriă ţ s iubi i ceea ce sunte i şi s tr i i prin cunoaştere, cu atât creierul devine mai receptiv laă ţ ţ ă ă ţ Dumnezeul ce înconjoar fiin a dvs, atât de bine, încât în cele din urm dvs nu mai sunte i doară ţ ă ţ corpul, deveni i ceea ce v asigura coeziunea. Inflorirea glandei pineale este cu siguran caleaţ ă ţă c tre Dumnezeu.ă

Din aceast floare eman un gând, cum de altfel eman unul din acest covor. Dină ă ă moment ce a i captat aptitudinea de a capta întreg evantaiul de frecven e a Gândului, sunte i apt sţ ţ ţ ă deveni i toate frecven ele dorite. Astfel sunte i liberi de a deveni vântul sau orice altceva.ţ ţ ţ

Odat ce corpul pineal este pe deplin înflorit şi creierul în deplin activitate, toateă ă facult ile spirituale sunt acordate spiritului astfel împlinit, astfel încât entitatea nu mai poateăţ cunoaşte limita. Odat ce floarea este din plin înflorit , ea nu se va mai închide vreodat . Ea vaă ă ă r mâne deschis în eternitate.ă ă

Când creierul dvs este pe deplin activat, nu mai ave i, la drept vorbind, nici un punct fixţ în realitate. V pute i g si în aceast lume şi în acelaşi timp în al şaptelea cer, fiind al şaptelea nivel,ă ţ ă ă v pute i tot atât de bine s v g si i în Pleiad ; fiind în Pleiad pute i tot atât de bine s v g si iă ţ ă ă ă ţ ă ă ţ ă ă ă ţ al turi de un amic pe acest p mânt.ă ă

Odat ce glanda pineal este pe deplin înflorit , nu ve i mai muri, nu ve i mai îmb trâni.ă ă ă ţ ţ ă Corpul poate executa orice ordin îi da i. Dac îi comanda i s -şi ridice frecven a vibratorie, o face,ţ ă ţ ă ţ încât pute i c l tori cu el în alte dimensiuni. Creierul vostru este puternic pân la acest nivel. Pute iţ ă ă ă ţ chiar s v învia i corpul. Ajunşi în acest punct, pute i purta coroana divin . Dac a i devenită ă ţ ţ ă ă ţ Dumnezeu, care este via pur , sunte i în toate lucrurile şi nu ve i mai avea sfârşit niciodat . Esteţă ă ţ ţ ă cerul a şaptelea, cerul cel mai sublim.

Astfel, a şaptea pecete s-a încoronat ea îns şi; spiritul vostru în întregime este trezit şiă cunoaşterea poate în întregime fi captat de creier, acest magnific receptor. Atunci, într-o zi, toată ă via a fiind iubit şi îmbr işat , sufletul având din plin experien a acestei lumi, ve i duce corpulţ ă ăţ ă ţ ţ vostru invizibil, departe de aceast planet . Atunci ve i fi degaja i de roata vie ii pe planul deă ă ţ ţ ţ materie.

Fiecare din voi este spirit, suflet şi egou, exprimându-se pe un plan material. Cu aceste 3 dimensiuni împreun se realizeaz eternitatea.ă ă

Când vorbi i, fie în numele Domnului-Dumnezeu al fiin ei voastre, c ci atunci v exprima iţ ţ ă ă ţ ca maestru, ca Dumnezeu, ca st pân, dac v da i ordin s deveni i, deveni i mai mult. Dac prină ă ă ţ ă ţ ţ ă Domnul-Dumnezeu al fiin ei voastre dori i s ave i o inteligen nelimitat , creierul dvs se vaţ ţ ă ţ ţă ă deschide, va capta gânduri cu înalt frecven - ceea ce va l rgi câmpul vostru de cunoaştere. Nuă ţă ă este nevoie de a face nimic altceva; creierul, glanda pineal v va asculta şi în momentul în careă ă fiin a voastr este ca s zicem aşa electrizat de o în elegere superioar , multumeşte şi sl veşte peţ ă ă ă ţ ă ă Dumnezeu pentru c lucrurile sunt atât de simple.ă

Pentru a parveni la în elegerea de tot ceea ce este, trebuie s cunoaşte i ce sunte i - nuţ ă ţ ţ este chiar atât de complicat. Prin gândurile voastre şi prin cuvintele voastre v autoriza i să ţ ă cunoaste i. Nu spune i: „Sper s pot cunoaşte mai mult”, c ci nu în felul acesta ve i reuşi sţ ţ ă ă ţ ă

74


cunoaşte i mai mult. Spune i:ţ ţ ”Prin Domnul-Dumnezeul fiin ei mele cunosc tot ceea ce seţ poate cunoaşte în acest moment. Aşa s fie!”. ă R spunsurile v vor fi date. Nu conteaz dacă ă ă ă şti i sau nu ceea ce dori i exact s cunoaşte i, faptul de a spune „cunosc” este suficient pentru aţ ţ ă ţ deschide poarta cunoaşterii.

Spunând „eu nu ştiu” sau punând la îndoial cunoaşterea ce v e dat , pune i limiteă ă ă ţ creativit ii voastre. Cea mai rea treab cu putin este con inut în cuvintele „eu nu ştiu”. Aminti i-ăţ ă ţă ţ ă ţv legea prin gândurile şi cuvintele sale. Dac spune i „eu nu cunosc”, nu ve i cunoaşte. Dacă ă ţ ţ ă spune i „eu nu merit dragostea Tat lui”, aceast dragoste nu v va fi dat . Cuvintele voastre suntţ ă ă ă ă exact reflectarea gândurilor voastre. Când v gândi i c nu merita i dragostea Tat lui, sentimentulă ţ ă ţ ă de nemeritare se înregistreaz în sufletul vostru şi sufletul împlineşte realitatea ce a i vrut-o prină ţ gândirea dvs.

Sunte i comparabili cu nişte ordinatoare. Fiecare zi pune i în memorie „îndoieli”. Dvsţ ţ memoriza i penuria, desigur faptul de „a nu cunoşte”. Ho ul împ r iei dvs sunte i dvs, nimeni altul.ţ ţ ă ăţ ţ Necunoscând decât îndoiala şi limitarea, voi v fura i for a de via .ă ţ ţ ţă

Eu v spun c ave i posibilitatea s cunoaşte i tot ceea ce este şi va fi vreodat . Spune iă ă ţ ă ţ ă ţ numai „Eu ştiu” şi uşa cunoaşterii se va deschide. În elegerea nu va întârzia s se produc mereu.ţ ă ă Cuvântul „a cunoaşte” este absolut, dorin a voastr devine absolut . Gândul prin care cunoaşte i,ţ ă ă ţ incit glanda pineal s activeze, atât de mult încât creierul dvs va putea culege gânduri nelimitate.ă ă ă Faptul de a cunoaşte este ceea ce permite fluviului Gândirii s curg f r piedici.ă ă ă ă

A cunoaşte nu este a crede. Credin a este presupunere, cunoaşterea este absolut .ţ ă Crezând în ceva, sufletul în elege într-adev r c cineva e şi c acest cineva pute i fi dvs - vţ ă ă ă ţ ă someaz ca s v conving de un adev r despre care trebuie s v convinge i. Pentru a deveniă ă ă ă ă ă ă ţ atotştiutor, spune i numai „Eu cunosc”; nu cultiva i nici îndoiala, nici ezitarea. Cunoaşte i cu oţ ţ ţ convingere absolut . De câte ori ve i spune „Eu cunosc”, ve i emite un gând de certitudine care vaă ţ ţ crea spa iul necesar manifestprii obiectului spu. Ve i deveni genii când ve i deschide poartaţ ţ ţ cunoaşterii gândurilor nelimitate.

Dac spune i hot rât ă ţ ă „Prin Domnul Dumnezeul fiin ei mele cunosc acumţ r spunsul la aceast întrebare - sunt receptiv. Aşa s fie!,ă ă ă aceast cunoaştere v va aduce laă ă solu ia c utat . Cu toate c r spunsul se poate s nu se manifeste imediat, uşa este totuşi deschisţ ă ă ă ă ă ă larg unei prize de conştiin - prin gândire sau prin experien . Fiin a voastr se va acorda foarteţă ţă ţ ă repede şi astfel va deveni. Este inutil s lucrezi pentru aceast împlinire. Nu ai ce c uta, lupta sauă ă ă combate. Nu trebuie s recurgi la cântece şi ritualuri pentru a-l ob ine. Nu este nevoie decât să ţ ă cunoşti! Cunoscând ve i deveni receptivi la priza de cunoştin a acestei posibilit i de împlinire.ţ ţă ăţ

Cum se poate accelera manifestarea unei dorin e?ţ Prin cunoaştere. Prin cunoaştere, împ r ia cerurilor se poate din plin desf şura în împ r ia voastr . Faptul de aă ăţ ă ă ăţ ă cunoaşte c o dorin , oricare ar fi ea, este deja împlinit , amplific gândul relativ la această ţă ă ă ă dorin , aceasta p trunde în fluxul conştiin ei prin intermediul aurei voastre şi astfel va manifestaţă ă ţ obiectul dorin ei voastre.ţ

Adev rul este c toate lucrurile v apar in deja. Ştiind c ele v devin disponibile, trebuieă ă ă ţ ă ă s în elege i c voi sunte i cei ce împlinesc nevoile, c ceea ce împlineşte mai imporatant esteă ţ ţ ă ţ ă dispozi ia de a primi.ţ

Pentru a permite realizarea dorin elor voastre, cunoaşte i-le, dar afla i de asemenea, cţ ţ ţ ă dvs merita i realizarea lor.ţ

Adev rul st în faptul de a cunoaşte. El este ceea ce d şi v este viitorul. Atunci cândă ă ă ă vorbi i, afla i c cuvintele voastre sunt! Voi pute i primi tot ceea ce dori i s primi i - e suficient sţ ţ ă ţ ţ ă ţ ă în elege i, s şti i c voi sunte i autorul legii, aceea care spune: ţ ţ ă ţ ă ţ obiectul cunoaşterii voastre şi al cuvintelor trebuie s fie. Aceasta se numeşte LEGEA LUI UNUă .

Ve i şti tot ceea ce se poate şti şi ve i ob ine tot ceea ce dori i s ob ine i. Voi pur şiţ ţ ţ ţ ă ţ ţ simplu n-a i în eles acest adev r. Pentru a-l în elege trebuie s -l cunoaşte i. Cunoaşterea activeazţ ţ ă ţ ă ţ ă p r ile înc adormite ale creierului vostru, în aşa m sur încât obiectul cunoaşterii ajunge laă ţ ă ă ă manifestare. Odat ce gândirea nelimitat s-a concretizat, ea imprim în creierul vostru convingereaă ă ă eficacit ii cunoaşterii voastre, Si aceast convingere v va da curajul s avansa i înc mai departeăţ ă ă ă ţ ă în nelimitare.

Dac ar trebui s v reduc vocabularul şi s nu v las decât câteva cuvinte, ele ar fiă ă ă ă ă urm toarele: ă „Ştiu acum. Eu sunt absolut. Eu sunt Dumnezeu. Eu sunt”. Dac n-a i posedaă ţ decât acest vocabular restrâns, ve i înceta de a mai fi limita i pe via în acest plan.ţ ţ ţă

75


Faptul de a cunoaşte, nu cere în plus de la voi decât faptul de a presupune sau a crede? Faptul de a cunoaşte sau a nu cunoaşte pune în func iune aceeaşi Gândire, aceeaşi energie, acelaşiţ corp.

Cunoaşte i! „Eu ştiu cp acel lucru se va întâmpla”. „Eu ştiu c sunt Dumnezeu”. „Eu ştiuţ ă c sunt fericit”. „Ştiu c exist”. A şti, înc şi întotdeauna. Nu e nevoie de nimic decât de a şti clipă ă ă ă dup clip . Dac spune i „Nu ştiu, eu nu pot sp ştiu”, nu ve i şti. Spune i cp şti i şi ve i şti oriceă ă ă ţ ţ ţ ţ ţ lucru.

Ştiti ceea ce ne deosebeşte ? Faptul c eu cunosc c sunt Dumnezeu nelimitat şi dvs nu!ă ă Este singura diferen dintre noi - eu ştiu c sunt în timp ce dvs n-ave i conştiin a de a fi. Societateaţă ă ţ ţ spune c voi nu sunte i nelimita i. Ce ştie ea? Ea care în fiecare zi îşi sap mormântul.ă ţ ţ ă

In ce mod v-a i sustras cunoaşterii?ţC utând s cunoaşte i; gândul în materie, atât de mult v-a i amestecat cu realit ile sale,ă ă ţ ţ ăţ

încât percep ia vie ii s-a schimbat. Materia echivaleaz cu un nivel de via creat pl tind o alterareţ ţ ă ţă ă extrem a Gândului, adic dup coborârea în realit i succesive: mai întâi în lumin , apoi în electronă ă ă ăţ ă nedivizat, apoi în electron divizat cu poli de valoare pozitiv sau negativ . În consecin fiind înă ă ţă rela ie cu Dumnezeu în materie, ve i percepe şi în elege gândirea dup împ r ie sau polaritate, maiţ ţ ţ ă ă ăţ degrab decât fiind pur şi nedivizat . Cu cât suntem mai prinşi în materie şi orienta i spreă ă ă ţ supravie uire, cu atât mai mult ne este team de via sub aspectul de dualitate: sus/ jos, aproape/ţ ă ţă departe, repede/ încet, luminos/ obscur, mare/ mic, cald/ rece, bun/ r u, pozitiv/ negativ.ă

Intoarcerea la gândire în puritatea ei necesit st pânirea egou-lui alterat - por iunea deă ă ţ creier axat pe via , pe supravie uire în materie. Percep iile egoului alterat se fac în func ie de iluzii,ţă ţ ţ ţ ca timpuri, distan e, separare, criterii de acceptare, de supravie uire. El împarte şi judec gândul înţ ţ ă puritatea sa.

Gânduri pure vin la fiecare din voi. Dar imediat v asigura i dac sunt valabile pentru voi,ă ţ ă dac trebuie sau nu s le re ine i, dac sunt realizabile ori irealizabile, reale sau imaginare, ra ionaleă ă ţ ţ ă ţ sau ira ionale.ţ

De fiecare dat când judeca i un gând, împ r indu-l în contrarii, în pozitiv sau negativ, îlă ţ ă ţ altera i, coborându-i astfel calitatea vibratorie. În schimb, când cunoaşte i, nu judeca i. Nu vţ ţ ţ ă întreba i dac gândurile dvs sunt bune sau greşite - toate sunt în acelaşi timp bune şi greşite. Cândţ ă cunoaşte i, nu cânt ri i, nici evalua i, l sa i gândul s existe. Cunoscând, l sa i gândul s fie; nu-iţ ă ţ ţ ă ţ ă ă ţ ă întrerupe i cursul.ţ

Pentru a putea discerne un alt plan, a auzi sunete mai subtile, a deveni mai uşor decât greutatea fizic , este suficient s -i, sau sa le în elege i realitatea lor şi s l sa i aceast cunoaştereă ă ţ ţ ă ă ţ ă s fie resim it în tot corpul. A nu crede în realitatea lor constituie o judecare, ori orice judecareă ţ ă împiedic dezvoltarea creierului. Gândul captat, cunoaşterea captat de spiritul fiin ei voastre esteă ă ţ atunci retrimis de creierul vostru şi reîntors la Spiritul Tat lui.ă

Dac vre i s cunoaşte i nelimitat, este necesar s permite i tuturor gândurilor să ţ ă ţ ă ţ ă p trund în creierul vostru, s nu le judeca i, ca fiecare din ele s fie din plin resim ite de corpulă ă ă ţ ă ţ vostru. Gra ie acestei permisiuni din partea conştiin ei, dorin ele primesc credit, glanda pinealţ ţ ţ ă poate activa p r ile dormitânde ale creierului şi s primeasc astfel cunoaşterea nelimitat .ă ţ ă ă ă

Pentru a putea capta un gând în caz de nevoie, trebuie s -i permite i s parvin laă ţ ă ă conştiin . Atâta tot. El exist deja, pur şi simplu aşteptând s -i cereti s se ridice în dvs, c îiţă ă ă ă ă autoriza i accesul la receptorul dvs. Cu cât mai pu in spiritul este prins în mecanismele gândiriiţ ţ alterate, cu atât mai uşor gândurile supraconştien ei pot fi captate de creier.ţ

Inv a i s vede i voi înşiv şi via a voastr prin ochii fiin ei. ăţ ţ ă ţ ă ţ ă ţV zând o floare, nu spune i c ea este frumoas sau banal ; aceasta este o judecat careă ţ ă ă ă ă

altereaz gândul florii. Ceea ce este pur este gândul „floare”, ca lumina, via a, fiin a, atunci capta iă ţ ţ ţ gândul în puritatea lui - ceea ce transmite întregului vostru corp o electricitate de înalt poten ial.ţ Acesta revine la a gândi ca un Christ, c ci f când-o, percepe i în termeni de egalitate şi de fiin . Deă ă ţ ţă câte ori v ab ine i s limita i experien ele prin judecat , voi permite i creierului vostru de a captaă ţ ţ ă ţ ţ ă ţ gânduri neobişnuite.

Nu v judeca i gândurile. Nu spune i despre un lucru c el este pozitiv, c ci spunând,ă ţ ţ ă ă implic obligatoriu existen a negativului. Dac spune i: „Acesta este bun”, se subîn elege c un altulă ţ ă ţ ţ ă este r u. Aclamându-v , iubindu-v nu spune i: „Sunt fermec tor, sunt minunat”, spune i: „Suntă ă ă ţ ă ţ Dumnezeu”. Lucrând cu un vecin, nu spune i: „E bine”, spune i „Este divin”; cu alte cuvinte, spune iţ ţ ţ c este pur şi simplu experien a eficace a Vie ii.ă ţ ţ

V zând alte entit i în exprimarea vie ii lor, s nu le vede i altfel decât fiind. Dacă ăţ ţ ă ţ ă judeca i, spunând c ea este bun sau rea, pozitiv sau negativ , v ve i crea în voi înşivţ ă ă ă ă ă ţ ă

76


alternan şi aceast alternan perceput o ve i deveni. Ve i fi astfel propria victim , deoarece dvsţă ă ţă ă ţ ţ ă şi nu cel lalt ve i resim i efectele sentin ei dvs. Şi aceast percep ie va crea un precedent dup careă ţ ţ ţ ă ţ ă ve i judeca de acum înainte dsv înşiv actele dvs.ţ ă

Condamnând pe cineva pentru una ori alta, în realitate aspecte ale persoanei dvs judeca iţ prin altul. Pentru c ele sunt în voi, de aceea le identifica i, c aten ia dvs este atras de ele.ă ţ ă ţ ă Entitatea din fa a dvs nu este decât reflectarea judec ii pronun ate împotriva dvs; nuţ ăţ ţ este decât instrumentul prin care v este posibil s distinge i judec ile emise împotrivaă ă ţ ăţ voastr şi ca voi acceptaser i alte entit iiă ăţ ăţ .

Privind pe ceilal i, vede i-i numai fiind, dar aşa cum sunt. Dac sunt cruzi sau duşm noşiţ ţ ă ă unii cu al ii, faptul de a spune constituie un adev r c ci efectiv este modul lor de a se exprima,ţ ă ă experien a lor de ceea ce este. A spune, dimpotriv , c sunt r i şi greşesc în exprimarea lor,ţ ă ă ă constituie o judecat – care devine în îintregime experien a dvs, aceea a alternan ei.ă ţ ţ

Nimic nu merit a fi judecat. Nici culoarea pielii, nici ac iunea, nimic din orice ar fi nuă ţ merit s v altereze ca s ieşi i din starea lui Dumnezeu, de ceea ce este. Iubi i orice entitate,ă ă ă ă ţ ţ oricare ar fi exprimarea ei, iubi i-o pentru Dumnezeu care este ea, şi îi permite s fie aşa cum este.ţ ă Orice entitate merit s fie iubit , chiar în virtutea fiin ei sale. Existen a fiin ei sale merit mai multă ă ă ţ ţ ţ ă decât oricare din actele sale. Iubi i toate entit ile pentru c exist , c ci atâta timp cât vor exista,ţ ăţ ă ă ă pute i fi siguri c ve i exista de asemenea. Dac le iubi i, f când abstrac ie de cine sunt şi l sa iţ ă ţ ă ţ ă ţ ă ţ iubirea voastr s fie pur şi simplu, atunci ve i fi incontinuu intac i în fiin a voastr .ă ă ţ ţ ţ ă

Pentru a înl tura judecarea din spiritul vostru, exist un mijloc foarte simplu: lua iă ă ţ cunoştin de propriile dvs sentimente şi de gândurile de existen a lor. Faptul de a lua laţă ţă cunoştin este de ajuns ca s va şlefuiasc gândurile.ţă ă ă

Sim indu-v trişti, nenoroci i, mânioşi, speria i, r u adapta i - sau percepând o altţ ă ţ ţ ă ţ ă emo ie nepl cut - observa i-v . Nu ve i întârzia s descoperi i leg tura între gândurile voastreţ ă ă ţ ă ţ ă ţ ă alterate (judec i asupra perspectivei fragmentând via a) şi emo iile nepl cute. Când v ve i s turaăţ ţ ţ ă ă ţ ă de ea, ve i p r si judec ile, care v in separat de via şi gândul vostru se va cizela, resim ind înţ ă ă ăţ ă ţ ţă ţ corp p r i nelimitate ve i remarca c exist o leg tur între ele şi pacea, bucuria, armonia şiă ţ ţ ă ă ă ă uşur tatea fizic . Numai, nu v mai judeca i pentru judec ile purtate. Fi i indulgen i cu voi; l sa iă ă ă ţ ăţ ţ ţ ă ţ conştiin a s v înve e despre gândurile şi sentimentele voastre. Ea o va face, v asigur.ţ ă ă ţ ă

Din toate cuvintele care au fost vreodat inventate, exist unul care convine de minuneă ă acestor înv minte, cuvântul ăţă „A FI”. A FI! Ce implic el cu adev rat? El implic permisiunea de a fi,ă ă ă în orice form ar fi şi de a v iubi total în aceast form în care sunte i. A fi implic de a resim i oriceă ă ă ă ţ ă ţ senza ie adic de a le tr i. A fi implicat s tr ieşti complet în moment, în cunoaşterea unic aţ ă ă ă ă ă prezentului. S fi i implica i de a face tot ceea ce ave i poft s face i, adic s tr i i orice aventură ţ ţ ţ ă ă ţ ă ă ă ţ ă va îmbie sufletul.

Fiind, nu v ve i judeca nici pe voi, nici pe al ii şi nici un gând în spiritul vostru. Atunciă ţ ţ când sunte i, nimic nu este nici drept, nici fals, nici posibil, nici imposibil, nici perfect, nici imperfect,ţ nici pozitiv, nici negativ. Fiind iluzie, timpul dispare, şi v împiedic s savura i frumuse ea clipei. Înă ă ă ţ ţ fiin , via a este, momentul se perpetueaz la nesfârşit. Nu mai este nimic altceva. În fiin spiritulţă ţ ă ţă dvs nu t r g neaz nici în trecut, nici în viitor, s se preocupe de culpabilit i sau remuşc ri, deă ă ă ă ă ăţ ă datorii sau obliga ii. În fiin nu v ve i ataşa de nici un adev r dintr-o dat ; voi sunte i revizorul aţ ţă ă ţ ă ă ţ tot adev rul. Tr ind în fiin , examina i toate gândurile ce se prezint spiritului şi o resim i i în corp,ă ă ţă ţ ă ţ ţ ceea ce permite cunoaşterii s se nasc liber şi s creasc .ă ă ă ă

In fiin sunte i de acord cu fiin area tuturor lucrurilor, aşa fel încât pute i deveni tot ceeaţă ţ ţ ţ ce dori i s deveni i. Si pentru aceasta nu ave i nevoie de nimic, decât de a fi! Dumnezeul din voi vaţ ă ţ ţ atrage la voi toate lucrurile ce le ave i în gând şi pe care dori i s le experimenta i. F r greş! Cei ceţ ţ ă ţ ă ă se ocup de un principiu exterior, biciuiesc principiul în el, c ci doresc s ob in prin exterior ceea ceă ă ă ţ ă de pe acum le apar ine - chiar din fiin .ţ ţă

Fiind, adic permitându-v s capta i orice gânduri, voi pute i auzi vocea lui Dumnezeu, şiă ă ă ţ ţ cât ai clipi s cunoaşte i ceea ce a i vrut dintotdeauna s cunoaşte i. Nejudecându-v gândurile,ă ţ ţ ă ţ ă l sându-le simplu s se desf şoare ca emo ie în sufletul vostru, ve i tr i ca Dumnezei nelimita i -ă ă ă ţ ţ ă ţ deschişi la fiin are şi la tot ce este. Voi deveni i canale pure ale divinit ii în voi; voi v apropia i deţ ţ ăţ ă ţ totala simplitate a Spiritului lui Dumnezeu.

Inv a i s tr i i permi ând şi cunoscând. Astfel ve i deveni st pânii egoului alterat şi ve iăţ ţ ă ă ţ ţ ţ ă ţ dobândi st pânirea celui de-al şaptelea plan sau cer - a şaptea pecete. Al şaptelea plan este într-ăadev r scutit de orice judecat . În el nu este decât Via a, care este continu . Odat obiceiul de aă ă ţ ă ă judeca e st pânit, ve i st pâni acest plan în întregime şi ve i fi gata pentru plecare. Ve i putea s -lă ţ ă ţ ţ ă p r si i în orice moment ,ve i alege.ă ă ţ ţ

77


Atâta timp cât nu ave i aptitudinea s produce i un corp nou, nu fi i atât de gr bi i s -lţ ă ţ ţ ă ţ ă deteriora i pe cel pe care îl poseda i. Iubi i-v trupul. Fi i bun cu el, hr ni i-l; ave i mare grij de el. Elţ ţ ţ ă ţ ă ţ ţ ă este instrumentul loial, f când posibil via a voastr şi exprimarea voastr pe acest plan. Deveni iă ă ţ ă ă ţ nelimita i în gândurile voastre şi r sf a i vehicolul care face posibil nelimitarea.ţ ă ăţ ţ ă

Dac sunte i femeie, fi i femeie, dac sunte i b rbat, fi i b rbat. Iubi i ceea ce sunte i. Nuă ţ ţ ă ţ ă ţ ă ţ ţ abuza i de corpul vostru. Nu îl deteriora i şi nu-l murd ri i. Nu-i cere i lucruri pentru care el nu esteţ ţ ă ţ ţ f cut.ă

Considera i toat m re ia fiin ei voastre. Considera i-v divini. Imbr ca i-v cu materialeţ ă ă ţ ţ ţ ă ă ţ ă care s fie pl cute pielii vostre, parfuma i-v . Da i-i corpului vostru hrana care îi convine. Dac -lă ă ţ ă ţ ă asculta i, el v va informa despre aceasta.ţ ă

Nu folosi i substan e care v d uneaz - pe care le şti i d un toare. Tot ceea ceţ ţ ă ă ă ţ ă ă împiedic circula ia oxigenului la creier, face s moar celulele. Fiecare celul nervoas distrusă ţ ă ă ă ă ă micşoreaz sensibilitatea. Ve i continua s considera i gândurile, dar acestea vor deveni sterile, nuă ţ ă ţ ve i mai putea face experien a bucuriei deoarece a i devenit incapabili de a v resim i gândurile.ţ ţ ţ ă ţ

Nemaifiind capabili de sentimente, nu ve i mai putea înregistra cunoaşterea. Astfel seţ manifest efectele cauzate de „iarba” (tutunul) şi droguri. De câte ori ve i recurge, va fi o micşorareă ţ de oxigen în creierul vostru. Creierul moare şi aceast moarte este resim it ca euforie. La fiecareă ţ ă absor ie de drog capacitatea voastr de cunoaştere scade. Si va veni timpul în care nu ve i maiţ ă ţ putea nici râde, nici plânge, c ci nimic în voi nu va mai putea suscita emo ie.ă ţ

Experien a a toatp cunoaşterea, care vp face sp plânge i în fa a unei flori care înfloreşte,ţ ţ ţ care v permite s aprecia i toat splendoarea unui r s rit de soare - aceast experien cere să ă ţ ă ă ă ă ţă ă pute i transforma gândul în emo ie. Ceea ce se numeşte extaz. Este o euforie care nu face r u.ţ ţ ă

Acela care v iubeşte de la origini, care v-a acompaniat în toat via a pe care a iă ă ţ ţ cunoscut-o, care este unica entitate care va fi la moartea corpului sau la în l are ... sunte i dvs. Dvsă ţ ţ sunte i singura persoan care v pute i iubi cu toat constan a necesar pentru a consim i s fie cuţ ă ă ţ ă ţ ă ţ ă dvs în toate experien ele. Când v îmbr işa i şi v iubi i, l sa i ca aceast iubire s v serveasc deţ ă ăţ ţ ă ţ ă ţ ă ă ă ă model, atunci ve i putea merge deasupra conştiin ei sociale, în toat conştiin a lui Dumnezeu. Ceeaţ ţ ă ţ ce sunte i este mult (deasupra) superior legilor, dogmelor, normelor societ ii. Aceasta merge pesteţ ăţ frumuse e, peste perfec iune. Ceea ce sunte i este chiar centrul destinului vostru, realizarea dvsţ ţ ţ înşiv , adic realizarea lui Dumnezeu. Acesta este unicul lucru care are importan în ochii vie iiă ă ţă ţ Care Este.

Voi sunte i tot ceea ce gândi i a fi şi tot ceea ce v autoriza i s cunoaşte i. Afla i cţ ţ ă ţ ă ţ ţ ă Tat l, care este toate lucrurile, este ceea ce voi sunte i. Prin aceast cunoaştere, voi ve i cunoaşte şiă ţ ă ţ ve i deveni Tot Ceea Ce Este..ţ

Afla i c nimic n-are sfârşit şi c nimic nu este absolut. Totul este în moment, oriţ ă ă momente sunt întotdeauna în devenire. A ajunge la gândul nelimitat, revine la a cunoaşte c pesteă un adev r superior exist altul şi mai superior. Cunoaşte i-le şi lucrurile vor veni în consecin .ă ă ţ ţă

Nu v l sa i nici subjuga i, nici intimida i. Exist întodeauana un drum mai bun decât celă ă ţ ţ ţ ă al subjugarii ori al intimid rii. Intelege i-le şi l sa i-le s vin în spiritul vostru gânduri care v voră ţ ă ţ ă ă ă ilumina şi vor face fericit c rarea dvs.ă ă

Privi i-v limitarile în fa . Imbr işa i-le. Imblânzi i-le ! Elimina i din via a voastr tot ceeaţ ă ţă ăţ ţ ţ ţ ţ ă ce v împiedic s -L cunoaşte i pe Dumnezeu în totalitate. Renun a i la culpabilitate şi la judec i, înă ă ă ţ ţ ţ ăţ aşa fel ca s se poat naşte în voi cunoaşterea şi bucuria.ă ă

Privi i-v în fa fricile voastre şi permite i-v s smulge i masca iluziilor lor. Cunoaste iţ ă ţă ţ ă ă ţ ţ c sunte i veşnici şi c în aceast veşnicie nimic nu v poate împiedica vreodat de a fi bucuroşi şiă ţ ă ă ă ă ferici i. Lichida i frica care v inhib şi v împiedic s cunoaşte i experien ele cele mai frumoase, ceţ ţ ă ă ă ă ă ţ ţ vi le ofer acest plan.ă

Pentru ce cei ce vin de dincolo de planul vostru v sperie ? Ei sunt fra ii voştri şi suntă ţ incredibili de frumoşi în navele lor. Renun a i la frica voastr ca s pute i simpatiza cu un alt timp,ţ ţ ă ă ţ cu entit i venite din alt dimensiune.ăţ ă

Dac ve i c uta ceva pe acest plan, prin care s v dezvolta i, nu ve i putea dep şi acestă ţ ă ă ă ţ ţ ă plan. A dep şi limitele gândirii omeneşti, implic s ave i în vedere existen a a ceva posedând oă ă ă ţ ţ în elegere superioar .ţ ă

Fi i deschişi la adev r - oricare ar fi izvorul - l sa i-v conduşi de impresiile voastre. Esteţ ă ă ţ ă în elept cel care cunoaşte în sufletul s u ce este potrivit pentru el. Adev rul poate fi şi în firul deţ ă ă iarba de la picioarele voastre, el este în râsul copilului, în privirea cerşetorului - el este în orice loc, în orice lucru, în orice persoan , în orice moment.ă

78


Cel care nu ştie aceasta, nu-l cunoaşte pe Dumnezeu, c ci Dumnezeu este tot ceea ceă este - da, nici un fir de iarb a, nici un murmur nu este t aiat de la izvorul Celuia ce Este. Înv a iă ă ăţ ţ în elepciunea. Fi i aten i la adev r şi afla i c merita i s -l atinge i.ţ ţ ţ ă ţ ă ţ ă ţ

Cel ce ştie c împ r ia cerurilor este în el, este plin de în elepciune. C ci este efectiv înă ă ăţ ţ ă fiecare, în virtutea facult ii emo iei. Înv a i s sim i i. A cunoaşte din plin pe Dumnezeu, este aăţ ţ ăţ ţ ă ţ ţ resim i din plin orice gând. Va veni ziua când orice gând ce este Dumnezeu, va fi resim it de inimaţ ţ chiar şi a dvs, adic sufletul vostru.ă

Feri i-v de a dori s face i s înfloreasc glanda pineal deodat . Proceda i gând dupţ ă ă ţ ă ă ă ă ţ ă gând, experien dup experien , aşa fel încât fiecare gând s aib timp s se fixeze în dvs.ţă ă ţă ă ă ă

Dar înainte de toate, permite i-v de a fi, deoarece prin fiin are voi sunte i toate lucrurile.ţ ă ţ ţ Fiind fiin a de ceea ce sunte i, principiul EU SUNT, sunte i în acord cu via a în întregime. Atunci nuţ ţ ţ ţ mai sunte i desp r i i de Dumnezeu, ci cu El.ţ ă ţ ţ

CAPITOLUL 19VIRTUTILE EXPERIENTEI. SUNTETI IUBI I MAI PRESUS DE ORICE INCHPUIRE,Ţ

C CI NU SUNTE I NICIODATA CONSIDERATI ALTCEVA DECÂT NIŞTE DUMNEZEI CARE SEĂ Ţ TRUDESC SA INTELEAGA CINE SUNT SI CE SUNT

Pe parcursul aventurilor voastre în Gândire, voi a i hot rât s v exprima i în învelişulţ ă ă ă ţ omenesc pentru a înv a toate lucrurile în raport cu omenescul - în raport cu Dumnezeu în formaăţ limitat numit materie. Aceast experien era necesar pentru deplina în elegere a lui Dumnezeu.ă ă ă ţă ă ţ C ci nu se poate cunoaşte nelimitarea pân nu cunoaşte i limitarea. Nu se poate în elege totalitateaă ă ţ ţ Sinelui care este, f r s cunoaştem şi îmbr işa totalitatea care este Dumnezeu - de la întindereaă ă ă ăţ imaculat a gândirii la materia restrâns . Nu se poate în elege bucuria, libertatea şi eternitatea f ră ă ţ ă ă ca mai înainte s fi cunoscut suferin a, piedicile şi iluzia mor ii.ă ţ ţ

Voi juca i jocurile şi iluziile voastre cu o seriozitate teribil de solemn , cu toate c nu areţ ă ă realmente alt scop decât acela de a înv a, de a v face s creşte i, de a v edifica - de a v ajuta săţ ă ă ţ ă ă ă v în elege i. Aceast via nu este decât o mare scen unde pute i s v juca i jocurile voastre, să ţ ţ ă ţă ă ţ ă ă ţ ă v tr i i iluziile voastre în vederea ob inerii recompensei supreme, adic în elepciunea. ă ă ţ ţ ă ţ

Ce este în elepciunea? Ea este comoara extraordinar a sufletului vostru, compus dinţ ă ă toate sentimentele acumulate pe parcursul aventurilor în împ r ia Gândului, Imp r iile luiă ăţ ă ăţ Dumnezeu; este unicul bun pe care îl ve i lua cu voi la plecarea de aici. V închipui i c v ve i luaţ ă ţ ă ă ţ frumoasa lenjerie, minunatele conace, automobilele atât de rapide? Ce va închipui i c pute i lua laţ ă ţ plecarea voastr de aici? Va fi numai ce sunte i - totalul sentimentelor ce le-a i cules de-a lungulă ţ ţ c l toriei, în principiul având ca nume Via a; sentimenetele sunt vorbele vie ii.ă ă ţ ţ

Tot ceea ce umanitatea a înv at prin tiranie şi restric iile impuse de religii şi guvern ri,ăţ ţ ă prin separarea în rase şi urâciunea unora, prin separarea în b rba i şi femei, în fra i şi surori, nu aă ţ ţ putut fi realizat decât prin mijlocul ce constituie poate cea mai mare înjosire a lui Dumnezeu ce a fost vreodat . Aceasta a fost totuşi necesar , f r aceasta n-a i fi putut în elege ce înseamn să ă ă ă ţ ţ ă ă loveşti un adversar într-o b t lie, s iei libertatea cuiva, s cobori b rba i şi femei la nivelulă ă ă ă ă ţ animalelor. N-a i fi putut cunoaşte toate aceste lucruri, doar dac a i fi devenit creatorul, cel careţ ă ţ prin visul s u le-a dat o realitate şi apoi a tr it acest vis înc rcat de sensuri. Din nenorocire, tr indu-lă ă ă ă moment dup moment, via dup viata, aceast realitate s-a înt rit în aşa m sur încât cei maiă ţă ă ă ă ă ă mul i dintre voi s-au cufundat în nevroz şi însecuritate - pentru c s-au identificat total cu visul lor.ţ ă ă

Unde este Dumnezeu, v ve i întreba, care permite oamenilor s fie atât de brutali întreă ţ ă ei? Si la urma urmei unde este dragostea lui, dac a autorizat asemenea atrocit i? Ei bine,ă ăţ Dumnezeu a fost prezent tot timpul, c ci El era toate iluziile şi toate jocurile voastre. Şi Dumnezeu v-ăa iubit c ci El v-a permis s v tr i i visurile voastre dup propriile voastre inten ii. Vai! C ci voi a iă ă ă ă ţ ă ţ ă ţ uitat c voi a i creat acest vis, c prin puterea voastr de a alege a i fi putut modifica dup placulă ţ ă ă ţ ă vostru.

Voi v esea i iluziile în legende triste şi îngrijor toare. Voi v distrugea i corpurile prină ţ ţ ă ă ţ comportamentul vostru. Voi v demola i creierii. Voi adora i idoli. Voi v critica i unii pe al ii. Voiă ţ ţ ă ţ ţ judeca i, voi ura i, voi era i posesivi, voi era i plini de fric şi desigur şi arogan i. În ce scop de faptţ ţ ţ ţ ă ţ era i voi astfel? Desigur, pentru a în elege ceea ce înseamn s fii aşa. Pentru care ultim rezultat?ţ ţ ă ă Desigur, pentru a ob ine imortalitatea, pentru a putea tr i în veşnicie; pentru a în elege şi aţ ă ţ îmbr işa ceea ce se numeşte împ r ia Cerurilor; de a putea contempla fa a voastr şi a în elege căţ ă ăţ ţ ă ţ ă este chiar fa a lui Dumnezeu.ţ

79


Voi to i, eminente entit i, care sunte i prinşi în capcana insecurit ii, a îngustimiiţ ăţ ţ ăţ spiritului vostru, valora i mai mult decât jocurile voastre; în spatele lor, dincolo de iluziile voastre, seţ ascunde sublima frumuse e care sunte i. Dac a i fi ştiut numai de toat puterea şi toatţ ţ ă ţ ă ă splendoarea care sunte i, a i înceta s v mai blestema i, s v judeca i, s v altera i, aşa cum oţ ţ ă ă ţ ă ă ţ ă ă ţ face i.ţ

Eu sunt tot ceea ce voi a i fost, tot ce ve i deveni şi am venit la voi ca s v ajut sţ ţ ă ă ă aprinde i din nou în voi lampa cunoaşterii, ca s nu v mai r t ci i din nou şi s c de i în mlaştinaţ ă ă ă ă ţ ă ă ţ culpabilit ii, a fricii şi a reneg rii de sine.ăţ ă

Voi sunte i cu siguran mai mari decât sunte i acum.ţ ţă ţDe ce v iubesc cu o dragoste atât de profund ? Pentru c ceea ce sunte i, sunt şi eu, deă ă ă ţ

asemenea . Tot ceea ce sunte i, în tot spectrul fiin ei voastre, eu sunt, c ci eu sunt spectrul de undeţ ţ ă ave i în vedere şi v crea i iluziile voastre.ţ ă ţ

EU SUNT-ul ce sunt, este iubire ce dep şeşte expresia care v este familiar , c ci nuă ă ă ă implic nici condi ii, nici obliga ii. V iubesc pentru ceea ce sunte i; c ci oricine a i fi, oricare ar fiă ţ ţ ă ţ ă ţ expresia voastr , aceasta este Tat l pe care-l iubesc foarte mult.ă ă

In prezent, aş dori s vorbim despre ceea ce considera i voi a fi greşeli şi eşecuri.ă ţNo iunile de drept sau fals, de perfect şi imperfect create de om, sunt chiar acelea careţ

au creat capcanele denumite culpabilitate şi remuşcare, care dintodeauna a împiedicat progresul omului. Dar eu v spun urm toarele: din tot ceea ce a i f cut în cursul numeroaselor vie i pe acestă ă ţ ă ţ plan, nimic nu este r u, de altfel nici bun. Acestea au fost doar experien e de viat , care auă ţ ă contribuit s v fac aşa cum sunte i în prezent - ceea ce, în adev r, este lucru foarte pre ios şiă ă ă ţ ă ţ minunat.

Si în aceast clip a prezentului, voi sunte i mai mari decât a i fost vreodat în cursulă ă ţ ţ ă remarcabilelor voastre c l torii - c ci dvs a i crescut în în elepciunea de atunci.ă ă ă ţ ţ

Ceea ce a i f cut, oricare ar fi, am f cut-o şi eu. Şi este acelaşi lucru şi cu greşelileţ ă ă voastre - ale mele au fost tot atât de numeroase ca ale voastre. Si ca şi voi, le-am cunoscut toate acestea pe care le socoti i f r for , nici virtute. Fi i siguri totuşi c n-aş fi putut s -mi cunosc for aţ ă ă ţă ţ ă ă ţ dac nu mi-aş fi cunoscut întâi sl biciunea. N-aş fi putut s v îmbr lsez pe to i, dac n-aş fiă ă ă ă ăţ ţ ă dispre uit cruzimea omului. Orice a i fi f cut, cât ar fi de josnic sau de jalnic, dup judecata voastr ,ţ ţ ă ă ă a i f cut-o ca s înv a i. Si prin aceste înv turi voi v-a i f cut r u, a i suferit şi v-a i umilit; apoi v-ţ ă ă ăţ ţ ăţă ţ ă ă ţ ţa i ridicat din nou - deoarece acum iat -v gata s cunoaşte i şi s îmbr işa i frumuse ea ceţ ă ă ă ţ ă ăţ ţ ţ sunte i.ţ

Celor care au impresia unui eşec, c au comis greşeli, îi sf tuiesc s reflecteze laă ă ă urm toarele: în momentul naşterii voastre, voi şi fra ii voştri mult iubi i, întreprindea i o mareă ţ ţ ţ aventur aceea constând în a în elege prin emo ie gândul - toate gândurile unul dup altul. Sufletulă ţ ţ ă vostru a fost creat ca s p streze sentimentul fiec rui gând - a fiec rei dimensiuni a lui Dumnezeu -ă ă ă ă pe care îl accepta i prin Dumnezeul sau spiritul fiin ei voastre. Pentru fiecare gând acceptat şiţ ţ resim it, sufletul vostru v va angaja s face i experien a. De ce? Pentru a în elege din plin prinţ ă ă ţ ţ ţ emo ie toate aspectele acestui gând, pentru a în elege virtutile experientei, adic ale vie ii.ţ ţ ă ţ

Dintotdeauna sufletul vostru v împingea s face i s evolueze şi s dezvolta i via a, prină ă ţ ă ă ţ ţ creativitate, astfel ca s tr i i toate manifestarile datorate creativit ii - de la gând la lumin , de laă ă ţ ăţ ă lumin la materie, de la materie la form , apoi de la forma la gând, de la iubire la bucurie, la invidie,ă ă la ur şi la suferin , de la suferin la bucurie. Sufletul vostru va împinge din nou s face iă ţă ţă ă ţ experien a, din aventur în aventur , pentru a se împlini, pentru a în elege din plin orice form aţ ă ă ţ ă gândului, orice atitudine, orice emotie - ca s pute i cunoaşte şi în elege totalitatea gândirii, altfelă ţ ţ spus totalitatea lui Dumnezeu, totalitatea Sinelui.

Sufletul vostru are foame de lucrurile necunoscute. Atunci când sufletului vostru îi e foame de o experien , înseamn c are nevoie de informa ii emotive ce şi le poate oferi. Atât încâtţă ă ă ţ el creaz un sentiment - o nevoie - care va captiva fiin a voastr în întregime şi v va lansa într-oă ţ ă ă aventur , o experien . Apoi, experien a fiind terminat şi sentimentele suscitate prin ea fiindă ţă ţ ă potolite, voi a i achizi ionat o comoar inestimabil de mare pre , cât tot aurul din planul vostru. Eaţ ţ ă ă ţ v va fi f cut s progresa i în în elepciune, în aşa fel ca sufletul vostru v va spune: niciodat nu veiă ă ă ţ ţ ă ă mai avea nevoie s refaci aceast experien c ci de acum încolo ai cunoaşterea. Dup care sufletulă ă ţă ă ă vostru se va înc rca de o alt foame şi ve i fi aruncat într-o alt aventur pentru c ve i avea o altă ă ţ ă ă ă ţ ă via pe care o ve i vrea; pentru c focul din voi v incit s cunoaşte i şi s în elege i toat via a.ţă ţ ă ă ă ă ţ ă ţ ţ ă ţ

Crede i c v-a i lansat vreodat în vreo experien ştiind c este o greşeal şi c va fi unţ ă ţ ă ţă ă ă ă eşec? Sigur c nu. V-a i întreprins toate aventurile voastre cu mare curiozitate, cu interes, cuă ţ

80


încântare. Cu toate c rezultatul lor va p rea uneori riscant, le întreprindea i totuşi prin faptulă ă ţ nout ii lor.ăţ

Experien a ce v aştepta era nou şi palpitant şi avea i dorin s înv a i prin ea. Chiarţ ă ă ă ţ ţă ă ăţ ţ dac uneori o aventur implic suferin , aceasta este benefic în m sura prin care emo ia numită ă ă ţă ă ţ ă „suferin ” voi în elegea i mai bine via a; atât de bine încât aceasta experien a fost înc rcat deţă ţ ţ ţ ţă ă ă sens. Apoi v lansa i într-o alt aventur , totdeauna din încit rile sufletului vostru, şi aşa maiă ţ ă ă ă departe. Toate aceste aventuri au dat sufletului vostru un sentiment de bucurie şi de împlinire.

In toate actele, în toate momentele, voi resim ea i în suflet c experien a în curs are unţ ţ ă ţ sens. Doar dup ce a i tr it o aventur , când sentimentele suscitante în voi sunt asimilate - când s-ă ţ ă ăau stabilit în voi sub form de în elepciune - atunci eventual v a spune i c a i fi putut face mai bineă ţ ă ţ ă ţ sau altfel. Dar acest „mai bine” nu l-a i fi cunoscut f r aventura în chestiune, care v-a acordat pu inţ ă ă ţ din aceast comoar numit în elepciune. Merit cineva s fie judecat pentru aceasta? Sigur nu, c ciă ă ă ţ ă ă ă el este inocent; el este într-un proces de ucenicie.

Eşecul este numai o realitate pentru cei ce cred, c ci la drept vorbind, nimeni nu eşuează ă niciodat . Nimeni! În ciuda celor ce a i fi f cut - de orice act demn de dispre uit, demn de mil , f cută ţ ă ţ ă ă în ascuns (ceea ce în realitate nu era cazul), în ciuda acestor acte, r mâne i în via . A eşuaă ţ ţă înseamn a încremeni, ceea ce este imposibil deoarece via a este continu - ea se mişc continuu;ă ţ ă ă în aşa fel încât este imposibil de a se imobiliza sau de a reveni îinapoi. În fiecare minut via a mergeţ ă înainte şi se dezvolt , dând fiec ruia o inteligen mereu m rit .ă ă ţă ă ă

Voi n-a i greşit niciodat , voi n-a i f cut decât s înv a i. Cum a i fi putut în elegeţ ă ţ ă ă ăţ ţ ţ ţ bucuria, dac n-a i fi cunoscut necazul? Cum a i putea recunoaşte scopul vostru dac apropiindu-v ,ă ţ ţ ă ă n-a i fi descoperit c el are o savoare diferit de aceea pe care v-a i închipuit-o înainte?ţ ă ă ţ

Voi n-a i comis niciodat erori. Absolut niciodat ! Niciodat nu a i f cut r u. Nu este niciţ ă ă ă ţ ă ă un motiv s v culpabiliza i (s v sim i i vinova i). Toate pretinsele greşeli, toate eşecurile voastreă ă ţ ă ă ţ ţ ţ sunt paşi f cu i în direc ia lui Dumnezeu. Si voi n-a i fi putut aduna toatp experien a pe care o ave iă ţ ţ ţ ţ ţ acum f r fiecare din aceşti paşi.ă ă

Nu v sim i i niciodat vinova i. Ucenicia voastr , în elepciunea voastr au ca numeă ţ ţ ă ţ ă ţ ă „iluminarea”. Trebuie s în elege i c voi a i f cut bine din nevoia c toate actele voastre au fostă ţ ţ ă ţ ă ă necesare. Si voi f r încetare a i f cut alegerea corect . Ve i tr i mâine şi ziua binecuvântat deă ă ţ ă ă ţ ă ă poimâine, cu siguran , şi aşa mai departe. În aceste zile ve i observa c vi s-a m rit cunoaştereaţă ţ ă ă dvs. De aceea, zilele precedente n-au fost tr ite în greşeal , ele v conduc în eternitate.ă ă ă

Sunte i dota i cu facultatea de a alege, în virtutea c reai ve i putea crea visul vostru dupţ ţ ă ţ ă dorin . Ce conteaz felul în care l-a i creat, va fi întotdeauna în optica unei în elegeri pentru a vţă ă ţ ţ ă încarca de sim uri şi astfel ajuta i la conştiin a global - niciodat nu o ve i micşora pe aceasta, esteţ ţ ţ ă ă ţ o imposibilitate. Fiecare aventur întreprins de bun voie ajut la înfl c rarea şi intensitatea Vie ii.ă ă ă ă ă ă ţ Fiecare gând îmbr işat, fiecare iluzie tr it , fiecare descoperire f cut , v m reşte în elegerea şiăţ ă ă ă ă ă ă ţ aceasta m reşte şi hr neşte la rândul ei m rimea conştiin ei umanit ii în întregime, ce dezvoltă ă ă ţ ăţ ă Spiritul lui Dumnezeu.

Sentimentul eşecului sau greşelile d uneaz la perceperea m re iei voastre, atâtă ă ă ţ interioar cât şi exterioar ; în prezen a sa voi nu pute i distinge toat importan a voastr în raportă ă ţ ţ ă ţ ă cu totalitatea Vie ii. Nu trebuie s dori i vreodat s şterge i vreun episod din trecutul vostru. Pentruţ ă ţ ă ă ţ c acel conflict care a dat ocazia unei experien e nenorocite, a dat naştere în sufletul vostru laă ţ frumoase şi nepre uite perle de în elepciune. Altfel spus, nu mai ave i de trecut niciodat prin viseleţ ţ ţ ă de ieri, s crea i jocurile de ieri; voi le-a i tr it şi înregistrat în sufletul vostru ca sentimente, cele maiă ţ ţ ă autentice comori ale vie ii.ţ

Sunt aici ca s v înv c sunte i iubi i deasupra oric rei închipuiri, c ci nefiind niciodată ă ăţ ă ţ ţ ă ă ă considera i altfel decât ca nişte Dumnezei muncindu-se pentru a se în elege. Fiecare experien aţ ţ ţă nenum ratelor voastre vie i v-a adus cunoaştere, în elepciune, voi a i dat lumii; voi a i ajutat laă ţ ţ ţ ţ virtu ile vie ii în desf şurarea sa.ţ ţ ă

Vie ile voastre au fost minunate m rturii ale focului viu în voi. Ele trebuie considerate cuţ ă respect .Orice a i facut, r mâne i Dumnezeu. Oricare ar fi masca, r mâne i Dumnezeu .Oricare ar fiţ ă ţ ă ţ via a afectiv , voi r mâne i Dumnezeu.ţ ă ă ţ

Sunte i demni de aventurile din aceast via , de fiecare din ele. Ei bine, şi mai mult înc ,ţ ă ţă ă sunte i demni de splendidele aventuri care v aşteapt . ţ ă ă Voi nu pute i deveni EU SUNT şi sţ ă intra i în eternitate decât dup ce a i în eles c indiferent de experien a f cut , ea a avutţ ă ţ ţ ă ţ ă ă ca scop în elegerea Dumnezeului ce sunte i - manifestându-se aici şi acum prinţ ţ experien ele voastre pe scena Vie ii.ţ ţ

81


Cei ce-şi poart partea lor de greut i şi sunt mul umi i s o poarte, fie! N-au decât să ăţ ţ ţ ă ă continue s o fac ! Dar cei ce au înv at de la greut ile lor şi s-au s turat s le poarte, s seă ă ăţ ăţ ă ă ă descarce. Cei ce o pot face iubindu-le, îmbr işându-le şi l sându-le în ei; dup care nu vor mai fiăţ ă ă niciodat incomoda i de ei. Ei vor vedea minunile vie ii cu un ochi limpede, vor resim i iubirea liber,ă ţ ţ ţ f r umbra unei judec i şi bucuria de a fi, puternic trambulin a cunoaşterii nelimitate.ă ă ăţ ă ă

Imbr işa i-v via a. Da i-v seama c sunte i divini şi c for a fiin ei voastre provine dinăţ ţ ă ţ ţ ă ă ţ ă ţ ţ lucrurile f cute. Inceta i de a v g si vinova i. Inceta i de a simula triste ea. Inceta i de a vă ţ ă ă ţ ţ ţ ţ ă împov ra.Termina i de a face pe altcineva responsabil de via a voastr . Apuca i-o! Vou v apar ine.ă ţ ţ ă ţ ă ă ţ

Dup ce ve i fi îmbr işat tot ceea ce a i judecat, iubi i tot ceea ce a i aruncat, tr i i toateă ţ ăţ ţ ţ ţ ă ţ iluziile voastre, ce se va mai întâmpla? Ve i fi în eleg tori şi comp timitori cu to i cei ce trebuie sţ ţ ă ă ţ ă mai fac experien e. A i putea s -i iubi i cum îi iubeşte Tat l. Ve i deveni ceea ce se cheama sfin i.ă ţ ţ ă ţ ă ţ ţ

Nu renuntând la via deveni i un sfânt, retr gându-v într-o grot sau în vârful unuiţă ţ ă ă ă munte sau într-un templu s arde i t mâie. Tr indu-v via a voastr , deveni i sfânt - aceast via înă ţ ă ă ă ţ ă ţ ă ţă care Tat l este - prin entitatea capabil s îmbr işeze şi s iubeasc omenirea toat . ă ă ă ăţ ă ă ă

Pentru a cunoaşte şi a deveni Dumnezeu, nu este decât o singur cale, aceea constând înă a tr i şi îmbr işa via a integral în orice situa ie, astfel c sufletul s dobândeasc ştiinta a toată ăţ ţ ţ ă ă ă ă via a. Nu pute i cunoaşte suferin ele unui rege, f r a fi fost rege. Şi invers, un rege nu poateţ ţ ţ ă ă cunoaşte umilin a unui servitor f r s fi fost el însuşi servitor. Femeia credincioas nu poateţ ă ă ă ă cunoaşte fr mânt rile concubinei, f r a fi concubin şi aşa mai departe. Astfel, o via virtuoasă ă ă ă ă ţă ă înseamn o via cuprinzând toate lucrurile: prostituata şi preotul, gurul şi fermierul, asasinul şiă ţă victima sa, cuceritorul şi cuceritul, copilul şi p rintele - orice personaj, orice situa ie iluzorie creată ţ ă de aventurile omeneşti.

Noi nu vom condamna la altul decât ceea ce noi n-am acceptat înc în noiă insine. Odat ce a i tr it toate situa iile şi v-a i împ cat cu ele, atunci devine uşor de în eles şi laă ţ ă ţ ţ ă ţ al ii şi de a-i l sa s fie, f r a-i judeca - a i fost ceea ce sunt şi acum şi şti i c a-i judeca ar însemnaţ ă ă ă ă ţ ţ ă s v judeca i singuri. Atunci ave i virtutea adev ratei compasiuni şi sufletul dvs cunoaşteă ă ţ ţ ă profunzimile iubirii; atunci sunte i cu sigurant un Christ, deoarece în elegând, iubind şi iertând peţ ă ţ fra ii voştri în limit rile lor.ţ ă

A iubi pe Tat l în totalitatea Sa, a fi totalitatea Sa, implic a iubi tot ceea ce El este. Elă ă este fra ii mult iubi i care v înconjoar . Oricare ar fi aparen a, ei sunt to i Dumnezeii în realitateaţ ţ ă ă ţ ţ lor, aşa cum şi dvs sunte i Dumnezei în realitate. Odat ce a i tr it, tr i i şi ve i tr i experimentândţ ă ţ ă ă ţ ţ ă al turi de al ii, atunci îl pute i îmbr işa pe Dumnezeu fiecare. Atunci pute i iubi fiecare frate; ceeaă ţ ţ ăţ ţ ce nu înseamn s merge i la ei pentru a-i ajuta şi înv a. Asta înseamn a-i l sa în pace şi a leă ă ţ ăţ ă ă permite s evolueze în func ie de nevoile şi inten iile lor. Destinul unora este de a fi st pâniiă ţ ţ ă r zboaielor, sau preo i, sau s strige în pia - de aceasta au nevoie şi doresc s o fac . Cu ce dreptă ţ ă ţă ă ă vre i voi a-i abate ?ţ

Fiecare în aceast lume - c este s rac sau diform, c este ran sau rege - a alesă ă ă ă ţă experien a prin care s înve e. Indata ce şi-o va însuşi, când v-a fi în eles totul, el va c uta o altţ ă ţ ţ ă ă experien , câştigând treptat o în elegere l rgit şi mai profund .ţă ţ ă ă ă

Fiind, deveni i Christ, voi pute i merge în noroiul conştiin ei limitate şi cu toate acestea sţ ţ ţ ă v p stra i integritatea, ve i în elege masele colc itoare şi de ce fiecare este cum este, deoareceă ă ţ ţ ţ ă cândva a i fost ca ei. Ve i l sa fiec ruia dreptul de a fi limitat, aceasta este iubire în sensul cel maiţ ţ ă ă adev rat. Ve i şti c numai limitarea singur poate s -l înve e nelimitarea şi iubirea. Privind o figură ţ ă ă ă ţ ă din mul ime, îl vede i pe Dumnezeu în el, oricare ar fi aparen a lui. Ve i iubi precum Tat l iubeşte.ţ ţ ţ ţ ă Ve i vedea ceea ce El vede, nu numai în dvs ci în to i. Când ve i putea astfel privi pe oricine şi s îiţ ţ ţ ă vede i frumuse ea, ve i fi pe drumul în l rii - gata de a p r si acest plan pentru un spa iu minunatţ ţ ţ ă ţă ă ă ţ unde ve i avea sumedenie de „locuin e”.ţ ţ

Atunci când reda i oamenilor divinitatea lor, când şti i c orice ar face tr iesc pentruţ ţ ă ă Dumnezeu în ei - cum şi voi înşiv tr i i pentru Dumnezeu în voi - ve i parveni s iubi i f ră ă ţ ţ ă ţ ă ă discriminare. Oricare ar fi expresia lor, îi ve i iubi cu adev rat, iubirea voastr nu este condamnatţ ă ă ă sau restrâns de vreo judecat . Cu sigurant în felul acesta este în sine un Christ - un om tr ind înă ă ă ă felul lui Dumnezeu.

In via drumul const în a se conforma întotdeauna sentimentelor - a da ascultareţă ă sentimentelor sufletului s u şi a întreprinde aventurile pe care aceasta le dicteaz . Sufletul vostru,ă ă dac sunte i aten i, are limbajul s u, v va spune care sunt nevoile voastre de experien . Dac vaă ţ ţ ă ă ţă ă încearca o plictiseal sau dac nu v vine s face i un lucru, aceasta vrea s însemne c nu ave iă ă ă ă ţ ă ă ţ nevoie de aceast experien , c a i spicuit prin ea toat în elepciunea posibil . Dimpotriv , dacă ţă ă ţ ă ţ ă ă ă sim i i s face i un lucru, acest elan al sufletului indic c experien a din fa a voastr este necesar ,ţ ţ ă ţ ă ă ţ ţ ă ă

82


c virtutea sa este necesar . Dac îi întoarce i spatele, experien a nu va fi decât reluat mai târziu –ă ă ă ţ ţ ă în via a aceasta sau în alta.ţ

Tr i i adev rul sentimentelor în voi şi iubi i entitatea care le resimte. În elege i c eaă ţ ă ţ ţ ţ ă trebuie s se exprime şi s se împlineasc . Dac dori i un lucru, oricare ar fi, n-ar fi în elept să ă ă ă ţ ţ ă merge i împotriva sentimentului vostru; înseamn c ave i în fa a voastr o splendid aventur careţ ă ă ţ ţ ă ă ă va îndulci via a voastr . Dac asculta i sentimentele în voi, ve i face alegerea bun în toate ocaziile -ţ ă ă ţ ţ ă acela ce va permite minunatului vostru Sine s progreseze în în elepciunea profund . Când vă ţ ă ă opune i sentimentelor, rezultatele sunt boala, nevroza, disperarea.ţ

Face i dup inima voastr , visele voastre, dorin ele voastre. Asculta i apelul sufletuluiţ ă ă ţ ţ vostru, oricare ar fi, pân la sfârşit. Nu ve i fi judeca i decât în m sura în care accepta i judec ileă ţ ţ ă ţ ăţ altora în locul vostru. Si dac le accepta i, este din propria voin - pentru nevoile experien eiă ţ ţă ţ voastre.

Va veni un timp, în aceast via sau într-o via viitoare, când nu ve i mai avea s face i,ă ţă ţă ţ ă ţ decât aceea de a fi. Nu ve i mai avea pornirea de a blestema sau judeca prostituata, ho ul , asasinul,ţ ţ ara agresoare. Voi a i cunoscut toate aceste situatii şi deci şti i senza iile pe care le implic ; ve iţ ţ ţ ţ ă ţ

avea completa experien pe acest plan, încât nimic nu v mai atrage.ţă ăAtunci vor începe pentru voi aventuri noi, pe planuri superioare de fiin are.ţConsiderând povestirea pe care v-am f cut-o, ve i percepe o valoare care va fi m rturiaă ţ ă

elocvent a Dumnezeului puternic de foc de via ce sunte i. De asemenea, ve i în elege c oricareă ţă ţ ţ ţ ă ar fi direc ia dat vie ii voastre, ea este aceea care v duce la iluminare. Şi în toat aventura peţ ă ţ ă ă parcursul drumului vostru, ve i câştiga o percep ie mai clar a misterului ce sunte i. Se va întâmplaţ ţ ă ţ ca s iubi i ceea ce sunte i, s îndr gi i mult, s lustrui i (fig). Lumina fiin ei voastre se va m ri până ţ ţ ă ă ţ ă ţ ţ ă ă în ziua în care ea va putea rivaliza cu marele Ra de pe cer. Pacea fiin ei voastre se va intensificaţ pân va rivaliza cu profunzimea nop ii. Niciodat nu v ve i mai renega. Niciodat nu v ve i maiă ţ ă ă ţ ă ă ţ altera. Niciodat nu v ve i mai judeca. Va ve i lasa s fiti, aşa cum sunte i socoti i s fi i.ă ă ţ ţ ă ţ ţ ă ţ

Iubind ceea ce sunte i, pute i spune cu gra ie şi demnitate, cu for umilin ei: ţ ţ ţ ţă ţ „Iubesc foarte tare pe Tat l, c ci Tat l şi cu mine suntem Unul. Si iubesc foarte tare ceea ce suntă ă ă c ci EU SUNTUL, pe care îl simt este esen a de TOT CEEA CE ESTE”.ă ţ Atunci ve i fi în armonieţ cu fluviul Vie ii. Ve i fi un maestru. Ve i fi Christ reînviat - christ trezit. Ve i fi o lumin pentru lume.ţ ţ ţ ţ ă Dar mai întâi trebuie s ajunge i s iubi i şi s îmbr işa i ceea ce a i f cut şi s în elege i c totulă ţ ă ţ ă ăţ ţ ţ ă ă ţ ţ ă era pentru binele vostru c ci v-a permis s deveni i minunata entitate ce sunte i ast zi.ă ă ţ ţ ă

Eu v-am înv at o cale regal , aceea care v elibereaz de cârligul Karmei, de p cat, deăţ ă ă ă ă judecat , de plat ; c ci Tat l este iubire şi el nu judec . Tat l este lipsit de bine şi r u, de aspecteleă ă ă ă ă ă ă pozitive şi negative. Tat l este simplu fiin a care este, şi aceast fiin cuprinde ansamblul deă ţ ă ţă oameni, de acte, de gânduri, de emo ii; el cuprinde toate lucrurile! Dac Tat l v-ar judeca, pe Elţ ă ă însuşi s-ar judeca, ca El şi voi sunte i unul şi acelaşi.ţ

De asemenea - iubirea de Dumnezeu, care este Via a, v-a apar inut întotdeauna. oricât arţ ţ fi fost de mizerabile experien ele voastre, ele n-au împiedicat Soarele s r sar şi s -şi fac drumulţ ă ă ă ă ă pe cer, nici n-a împiedicat trecerea anotimpurilor, nici p s rile s migreze sau pi igoiul s ipe searaă ă ă ţ ă ţ în timp ce l sa i storurile. Prin continuitatea a toate acestor lucruri pute i în elege c via a v iartă ţ ţ ţ ă ţ ă ă întotdeauna şi c ea este pentru totdeauna.ă

P r si i aceast adunare cu inima uşoar şi plin de dragoste.ă ă ţ ă ă ăC ci greut ile au fost înl turate de pe umerii voştri şi mântuirea este asigurat . Afla i că ăţ ă ă ţ ă

Dumnezeu v iubeşte şi c v-a iubit întotdeauna. Afla i c nu sunte i deloc r i, de altfel nici buni.ă ă ţ ă ţ ă Afla i c nu sunte i nici perfec i, nici imperfec i. Afla i ca voi sunte i pur şi simplu. Spera i în prezen aţ ă ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ Tat lui în via a voastr de mâine, c ci niciodat n-a lipsit în trecut. Si de fiecare dat cândă ţ ă ă ă ă considera i iubirea, gândi i-v la mine, şi vântul se va ridica ca venind de nic ieri.ţ ţ ă ă

CAPITOLUL 20INTR-O DIMINEATA FRUMOASA

Eu voi fi cu voi în fiecare zi a vie ii voastre, în timp ce sufletul vostru va înflori înţ în elepciune, compasiune şi iubirea îmbr işând astfel toat via a.ţ ăţ ă ţ

Aceste ore pe care le-am petrecut împreun au fost un deliciu. C ci a veni în via aă ă ţ voastr , m car şi la periferia ei, este cu siguran o mare fericire. Tot ceea ce am împ r it, au fost înă ă ţă ă ţ beneficiul meu, deoarece voi sunte i ceea ce sunt - Tat l pe care-l iubesc cu ardoare. O cât de micţ ă ă contribu ie a mea la evolu ia pre ioaselor dvs fiin e, îl sl veşte şi m reşte pe Tat l care esteţ ţ ţ ţ ă ă ă împ r ia ce sunt.ă ăţ

83


Eu am venit ca un frate la aceast omenire din care cândva am apar inut. Am tr it aici şiă ţ ă am cunoscut toate experien ele voastre. Ca şi voi am cunoscut disperarea şi am v rsat lacrimi deţ ă mâhnire. Am cunoscut visele şi bucuriile voastre. Am tr it atunci aici, în mijlocul vostru ca om, caă Dumnezeu-om, în primejdii, disper ri şi clipe de glorie efemer . Am hot rât s revin în aceast lumeă ă ă ă ă pentru c eu v pot în elege; şi a va în elege, este de asemenea a v iubi. Dac am revenit pe acestă ă ţ ţ ă ă plan, nu este pentru a v ajuta s vede i c exprimarea în via poate fi mult mai bogat şi s face iă ă ţ ă ţă ă ă ţ s ob ine i cunoaşterea prin care a i putea dac dori i s opta i pentru ca aceast via s fie maiă ţ ţ ţ ă ţ ă ţ ă ţă ă bogat . Eu v-aş cere doar s aplica i în via a voastr , la timpul potrivit şi dup mijloacele ce le-a iă ă ţ ţ ă ă ţ ales, acele cunoştin e pe care le judeca i fertile pentru evolu ia în nelimitare, armonie şi bucurie.ţ ţ ţ

In timpul existen ei mele pe acest plan, inten ia mea era s devin Dumnezeul Necunoscutţ ţ ă şi s merg deasupra oric rei dimensiuni pân la aventurile eternit ii. Am parvenit şi acum amă ă ă ăţ revenit s v înv c aceleaşi aventuri v aşteapt de îndat ce a i îmbr işat toat via a.ă ă ăţ ă ă ă ă ţ ăţ ă ţ

Considera i cu aten ie aceste înv turi pe care vi le-am dat. L sa i-le s p trund în voi;ţ ţ ăţă ă ţ ă ă ă nu ve i întârzia s descoperi i c ele constituie o inestimabil comoar .ţ ă ţ ă ă ă

Lucrurile auzite, v zute, înv ate - este vorba de a le pune în aplicare cu simplitate. Cuă ăţ cât ve i fi mai simpli, cu atât puterea voastr se va m ri. Dac dori i ceva, cere i ca acel lucru sî viţ ă ă ă ţ ţ se dea! Nici o fiin pe acest plan nu este obişnuit s v dea. Cere i Tat lui, prin Domnul-ţă ă ă ă ţ ăDumnezeul fiin ei voastre, şi cunoaşte i c v-a fost dat. Face i cererea în templul interior, în linişteaţ ţ ă ţ spiritului vostru; Tat l v va auzi negreşit.ă ă

Eu ştiu cine sunte i, cum ştiu activit ile voastre şi visele voastre. V gândi i uneori cţ ăţ ă ţ ă nimeni nu v vede, dar în elege i c sunte i v zu i; totul aşa cum sunt stelele în noaptea profund .ă ţ ţ ă ţ ă ţ ă V vede cine sunte i şi ce face i în mod special, cei din lumea invizibil . S nu v pese de nimeni.ă ţ ţ ă ă ă Dup ce totul a fost spus şi f cut numai pe voi pute i conta - şi pe pre ioasa lumin din voi,ă ă ţ ţ ă Dumnezeu Atotputernicul. Fi i impar iali cu voi; comporta i-v ca indivizi, iubi i ceea ce sunte i, caţ ţ ţ ă ţ ţ lumina voastr s str luceasc în toat frumuse ea ei.ă ă ă ă ă ţ

Poporul meu m numea RAMTHA ILUMINATUL- aşa a r mas numele meu, îl port înc şiă ă ă acum. Eram mai degrab o entitate solitar , petrecându-şi timpul pe un platou, în timp ce toată ă ă lumea se ocupa de ocupa iile curente. De altfel, în acel loc recules şi desp r it de ritmul obişnuit alţ ă ţ existen ei, l-am descoperit pe Dumnezeul Necunoscut.ţ

Lumea nu este piat . Cu toate c aceasta mişun de via . Via a profund este înă ă ă ţă ţ ă arborele m ret pe culmile înz pezite, acolo unde vântul muşc aerul curat, în intensitatea deşertuluiă ă ă sau pe mare. Acest plan este infinit mai bogat decât ceea ce v-a i permite s vede i. V r mâne sţ ă ţ ă ă ă descoperi i adev rata via şi s o investiga i. Voi nu o cunoaşte i decât prin conştiin a opresiv aţ ă ţă ă ţ ţ ţ ă societ ilor voastre, prin judec ile şi idealurile meschine, prin cursa nest pânit împotriva iluzieiăţ ăţ ă ă timpului.

Pentru a cunoaşte adev rata via , trebuie s merge i în locuri izolate, s aprecia i paceaă ţă ă ţ ă ţ unui cer în noapte şi luna care lumineaz pân la r s rit. Si prin inspira iile şi visele ce v vor veni,ă ă ă ă ţ ă iat c şi voi la rândul vostru ve i ob ine iluminarea. Conştiin a acolo v va accepta, fra ii mei multă ă ţ ţ ţ ă ţ iubi i! Ea va socoti c şi a voastr va deveni etern , de asemenea. În asemenea circumstan e pute iţ ă ă ă ţ ţ voi creşte şi s deveni i Dumnezeu, s deveni i de nezdruncinat în fiecare zi a vie ii voastre.ă ţ ă ţ ţ

Dumnezeul Necunoscut este linişte, linişte profund , dar totuşi, El v va vorbi, dac îi da iă ă ă ţ posibilitatea. Merge i şi explora i-v continentul, vizita i-l serios. Fi i parte din el, scoate i-vţ ţ ă ţ ţ ţ ă m t surile, bijuteriile, înc l mintea. Fi i copleşi i de simplitatea perimat şi face i experien a deă ă ă ţă ţ ţ ă ţ ţ Dumnezeu în cerul pe care voi l-a i creat. V rog, face i-o. Voi n-a i tr it cu adev rat, nici nu ve iţ ă ţ ţ ă ă ţ parveni s în elege i pe Dumnezeul ce sunte i, f r a sta în acele locuri şi a avea parte de continuaă ţ ţ ţ ă ă şi eterna conştiin a.ţ

Prin totalitatea fiin ei mele, prin Tat l care se consuma în mine, doresc s în elege i toatţ ă ă ţ ţ ă valoarea voastr , toat iubirea pe care Dumnezeu v-o poart . V doresc ca voi s în elege i în ceă ă ă ă ă ţ ţ m sur sunte i importan i. Dac uneori ave i impresia c nimeni nu se sinchiseşte s ştie dacă ă ţ ţ ă ţ ă ă ă sunte i vii sau deja mor i, afla i c eu nu sunt indiferent. Când pierde i din vedere c sunte i pre ioşiţ ţ ţ ă ţ ă ţ ţ şi c ave i nevoie de un prieten chema i-m şi voi fi aici.ă ţ ţ ă

Voi fi cu voi în fiecare zi a vie ii voastre, în timp ce sufletele voastre vor înflori înţ în elepciune, în compasiune şi iubire îmbr işând toat via a, atât în vizibil cât şi în invizibil.ţ ăţ ă ţ

In chinurile acestei înfloriri, v ve i zice uneori: „îmi doresc s nu fi auzit vreodată ţ ă ă vorbindu-se de Ramtha”; totuşi, infinit mai numeroase vor fi momentele când ve i vedea peţ Dumnezeu în voi, când îl ve i în elege, îl ve i cunoaste.ţ ţ ţ

V-am repetat pe toate tonurile, cel mai extraordinar adev r al tuturor timpurilor, s şti iă ă ţ c voi sunte i Dumnezeu. Poate în cele din urm ve i începe s în elege i adev rul spuselor mele. Aă ţ ă ţ ă ţ ţ ă

84


cunoaşte c voi sunte i Dumnezeu, cu siguran aceasta nu se poate întâmpla decât prină ţ ţă desf şurarea momentelor din via a voastr . Totodat , iubi ii mei maeştrii, mi-ar place s v spună ţ ă ă ţ ă ă urm toarele:ă

Intr-o bun diminea , chiar înaintea r s ritului, în timp ce sunte i înc în pat şi cândă ţă ă ă ţ ă liniştea va fi adânc , încât va putea fi auzit , v ve i trezi dintr-un vis, dar nu un vis în sens obişnuit;ă ă ă ţ v ve i scula şi ve i merge spre ferestrele slab luminate. Printre pic turile de rou ve i putea priviă ţ ţ ă ă ţ diminea a înc întunecat , apoi cerul plin de promisiunea unei lumini str lucitoare. Privind roua ceţ ă ă ă scânteiaz pe catifeaua închis a eternit ii, ve i observa la orizont Luna care aşteapt r s ritul unuiă ă ăţ ţ ă ă ă astru mai str lucitor. Singuri, frisonând la contactul unui sentiment indescriptibil, sunte i în picioare,ă ţ contemplând via a care se trezeşte încet, în curând, ve i auzi un fream t în crângul apropiat - ca şiţ ţ ă voi pas rea s-a sculat devreme ca s poat saluta diminea a. Ea cânt speran a şi bucuria prină ă ă ţ ă ţ câteva note melodioase. Acolo, în îndep rtatul orizont, mun ii se contureaz în violet ca nişteă ţ ă solitare sentimente ale vietii; ele sunt mari, liniştite şi puternice, înconjurate de o slab lumin roz.ă ă

Uni i cu aceast splendoare, care pur şi simplu exist , voi nu ve i distinge nici un zgomotţ ă ă ţ în afar de b t ile inimii în fa a admirabilului eveniment, str lucitorul, gloriosul din acea zi,ă ă ă ţ ă ridicându-se la orizont. Perdeaua întunecoas încet se destram , stelele p lesc şi Luna magic îşiă ă ă ă d ruieşte frumuse ea r s ritului ce se desf şoar .ă ţ ă ă ă ă

Sunte i cu des vârşire prinşi de clipa încânt toare, când dintr-o dat v ve i spune: nuţ ă ă ă ă ţ vor mai continua aceste dimine i, fricile noastre, grijile noastre, visele şi iluziile vor fi nişte non-ţlucruri.

Dup toate acestea, r sare din spatele mun ilor şi vede i o bijuterie de foc ale c rei razeă ă ţ ţ ă ating valea frumoas ca nişte mesageri ai speran ei; superbul Ra se ridica în cer, cerul îmbr işează ţ ăţ ă toate tonurile de roşu şi de roz, pas rea cânta mai tare şi lumea întreag se trezeşte în această ă ă diminea agrementat şi cu o minunat briz .ţă ă ă ă

In timp ce contempla i acest spectacol grandios, adev r al tuturor acestor clipe, de alţ ă c ror farmec sunte i cuprinşi v ve i lumina, v ve i lua elanul, în elegând deodat c voi sunte iă ţ ă ţ ă ţ ţ ă ă ţ într-adev r via a lui Ra; cum sunte i paşnicele dar puternicele sentimente ale vie ii din îndep rtateă ţ ţ ţ ă orizonturi, cum sunte i r s ritul, cu foşf itul crengilor, pic turile de rou , cântecul suav al p s rii.ţ ă ă ă ă ă ă ă

Si la r s ritul urm tor, vede i, Dumnezeu EU SUNT, şi ve i fi cuprins de o stare deă ă ă ţ ţ conştiin cosmic nelimitat , identificat total şi definitiv cu for a SUPREMA A LIBERATII ABSOLUTE,ţă ă ă ţ unit cu Lumina, Puterea, Continuitatea nou a acestei for e, una este s auzi vorbindu-se despre ună ţ ă adev r, alta este s -l realizezi. Cu toate acestea, la momentul cel mai pu in aşteptat, v ve i scula şiă ă ţ ă ţ contempla o asemenea frumuse e pe cer, şi conştiin a acelui adevar, prin pacea fiin ei va deveniţ ţ ţ realitate ... într-o bun diminea . Atunci, cuvintele, confuziile, mâniile, renegarea de sine,ă ţă cercet rile, c r ile, instructorii, toate complexit ile relative la în elegerea lui Dumnezeu vor luaă ă ţ ăţ ţ sfârşit; în locul lor va fi o profund cunoaştere ... imposibil de descris.ă

Diminea a voastr va veni, cum a venit şi pentru mine cândva !ţ ă

SFÂRŞIT

NT. Materialul dup care am copiat era şters şi ................... reprezint ceva ce nu am în eles sau nu eraă ă ţ xeroxat deloc. Ierta i-mi greşelile, n-am vrut s schimb exprimarea textului pe care l-am primit, darţ ă sunt convins c esen a v va p trunde în suflet.ă ă ţ ă ă

V mul umesc pentru în elegere, ă ţ ţDaniela

85

Ramtha cartea alba

Spiritual

Transcript of Ramtha cartea alba