Hnnnu Rrunrueut s-a niscut in 1978|a Ylivieska, Finlanda, dar a triit mare

parte din via|5 in Marea Britanie gi a scris in limba englezd. A studiat ma-

tematica la Universitatea Cambridge 9i a oblinut un doctorat in fizica

matematicd la Universitatea din Edinburgh. in septembrie 2010 prestigioasa

editurd Gollancz din Marea Britanie 9i apoi TOR din Statele Unite i-au cumpirat

gi i-au publicat volumul de debut. Holulcuantic (Nemira, 2015), numai pe

baza primelor 20 de pagini din manuscris. Un an mai tSrziu, cartea a fost

nominalizatd la Premiul Locus pentru cel mai bun roman de debut 9i este

considerati at6t de critici, c6t gi de fanii literaturii science fiction unul dintre

cele mai bune debuturi din ultimii ani. ln 2012 a ap6rut Prinlulfractal(Nemira,2016), volumul al doilea al seriei, iarin2014 s-a publicat a treia

carLe,lngerul cauzalitdtii. in prezent, Hannu Rajaniemi locuie;tein California.

HANNU

R,AJANIEMII INoFRUL cAUZALlrATll

Traducere din limba englezdMmer-DeN Pawrnscu

NEMIRA

,,'

l,

CUPRINS

Protog.......,,.. 9

1. Hogul gi ultima betelie t4

. 2. Mieli gi muntele.... " 29

3. Detectivul qi licuricii 37

4. Hojul gi Gun Clubu1....."'. 52

5. Mieli qi abisul

6. Hoiul gi arsenalul " 84

Interlwdiu-Zei1a9ifloarea.....'....................

7. Mieli 9i zokul lemnul-dulce ..'....""!""""""'i'. 102

8. Holul gi nava blntuitl ....'.....'..".....' 119

9. Mieli gi Marele Jo..............'. I3I10. Tawadduil Ei oragul din Clondir...!..,.....r.'r....' I45

Interludiu -Zeilaqi cadoul aniversar........"...'......:"" 158

11. Mieli qi party-ul de renaqtere..... ......"""""""' 165

12. Holul qi dopul de cristal I79

13. Mieli 9i principiul antropic 186

14. Hopl qi sinele ticsit'........... 198

15. Mieli qi Prometeu. " 210

16. Holul ii Mie1i........ " 223

Interludiu - Zeigagi demonul..

17. Hogul in gubernii

18. Mieli 9i laniigorul cu nestemate

19. Hojul gi ultradezertorul............20. Mieli 9i bijuteria Kaminari....

Epi\og........,..

Mulpumiri...

248

255

263

272

276

1

HOTUL Sl ULTIMA BATALIE

Abia am trecut de orbita lui Marte, cAnd Matjek deduce ade-

vlrul despre Narnia qi mn ajuti sd gdsesc urma lui Mieli.

- Acela poate fi sfArgitul! spune el 9i ridici o carte.

Este un volum mare, purpuriu gi ponosit, care are pe copertio imagine ca o fereastrl rotundi prin care se vdd oqti care se in-

cleEteazd. Trebuie s-o ridice cu ambele lui mAnule de copil de

patru ani. Se luptl cu greutatea ei gi pAnn la urmi o trAnteEte pe

masa din fala mea.

tlltirna baalie de C. S. Lewis, notez e! oftAnd. Asta inseamnd

tntrebdri difi.cile.

tn ultimele zile subiective, miculul virt principal al navei noas-

tre, Dulapwl, fusese un loc calm. L-am creat bazandu-mi pe un

vis despre care mi-a povestit Matjek. Este un labirint as tz de

temAie, alcituit din rafturi inalte de cIrgi, pline cu volume alea-

toriu ingrdmidite, de toate mdrimile 9i culorile. Matjek gi cu mine

obignuim sd stim la o mlsuqi din lemn grosolan, inzonamici de

cafenea din fa1d, puternic iluminati de raze difuze de soare pi-trunse prin ferestrele display.

I iNGERUL CAUZALITATII

Afari, - acel ,afard" pe care virtul ni l.aztgrdvitpe sticla imagi-

nartr - se afle fluxul turbulent al Magistralei, mii de luminowispuri,rocnave calmonave, celeregi-de-fascicule gi alte vehicule de toatefelurile, reflectate de pltnzele solare a\e Dulapulul in nenumd.rate

lragmente scAnteietoare. Iar undeva in spate, in umbre, ci4ile al-

bastru-argintii ce congin minlile comprimate fractafale oamenilordjinnilor gi zeilor Sirrului $optesc intre ele cu voci de hArtie.

PAni acum Matjek igi citise cdrjile in tdcere, rezemAndu-9i ber-bia pe pumni. Ceea ce-mi convenea de minune; fusesem ocupats-o caut pe Mieli in lipetele de moarre ale PimAntului.

- Nu pot si moari toli pur 9i simplu! Nu-i corect! ziceMatjek.MI uit la el si-mi invArt intre degete unica bijuterie de la co-

lonia zoku Magistrala: un disc de cristal de culoarea smaraldului,care conline un pdienjenig de vene leptoase, un cadou primit de

la un cetamorf prietenos.

- Asculti, Matjek, ii spun. Vrei si vezi o scamatorie?

Imi rispunde printr-o privire dezaprobatoare. Ochii ii suntsinceri gi intengi, o privire albastre sfredelitoare care-i contrazicechipul rotund gi moale. tmi readuce amintiri inconfortabile dinvremea cAnd sinele lui mai vArstnic m-a prins gi mia demontatcreierul, neuron cu neuron.

l.n ' -r r r

Igi incrucigeazd.bragele peste piept cu un gest imperios.

- Nu. Vreau si gtiu daci existl 9i un sflrgit diferit. Astanu-mi place.

Dau ochii peste cap.

- De obicei existl un singur sfArgit, ii spun. De ce nu-1i cauqi

altd, carte si citegti, dacd nu 9i-a pll'cut aia?

De fapt nu vreau si port conversagia asta chiar acum. Minioniimei - un roi de agenf i cognitivi open-sourc e) care descind pe

departe din goareci gi viermi nematozi - scotocesc spimescopurilepublice din Sistem, ciutAnd date publice despre distrugereaPImAntului. tn capul meu este un flux constant de qupf, picaturireci de ploaie informagionali dinspre furtuna de nave dinafaraperelilor vehiculului nostru strdvechi.

16 HANNU RAJANIEMI

$i fiecare dintre ele este cabdtaiaunei pendule ce anunti tim-pul de cind aplecat Mieli.

o transmisie in direct de la un poim-de-vid ceresian. Unflux granulat inregistrat de pelicula de tacterii fotosensibile de pearipile de pinze solare ale unui organism spalial fragil fare con-gtiinln de sine, care urmirea o femeli din specia sa pe lAngaPdmAnt. (Jrmdtoarea

Un ( SPIME> de Ia releaua de aperturi sintetici a colo-niei zoku Sagan de pe Ganymede, flux public..

'Inima imi rresare. Nu-i rdu. un set de date hiperspectral deacum cAreva zile tmi fulgerd pe lAngi ochi, ca gi cum

^9 )bur^ prin

aurord, boreale, perdele multicolore de lumind ce aratdin detaliuaminunpit atit srprafaga Prmlntului, cat gi spagiul inconjuritor.Dragonii sunt spintecdturi intunecare in toate straturile, darnu-mi pasd de ei. tmi vine un gAnd gi transfochez tn punctulLagrange L2 gi norul de gunoaie tehnologice in care ar trebui sese giseasci Perhonen. Haide!

- Dar vreau si gtiu, roste$re un glas indepdrtat gi insistent. Cineera Regele? ce se afla dincolo de ocean? De ce Aslan nu mai era leu?

Imaginea spime este tndeajuns de detaliati pentru a ardta tra_iectoria spagio-temporald gi istoria fiecdrui fragment sintobiotic9i a fiecdrui nanosat mort din acea miculi Marea Sargaselor spa_

1iale... atit doar cI acolo ar trebui si fie gi perboni, rr*,r" l.riMieli, dar nu este. tnjur in barbe.

- Ai spus un cuvAnt urAt!Undeva foarte deparre, Matjek md,tragede mAnecd.Este frustrant. Toate datele publice pe care re por gdsi sunt

subtil denatvrate, pand.gi cele cu filigrane cuanrice pr"ripr* i-_posibil de falsificat de la senzorii zoku. Este ilogic, jecat iaca n'cumva se desfdgoard o operaliune majord de spoofing. Mi face sdmI-ntreb dacd nu cumva este prea tirzit.

Unde dracu-i ea?

Mi frec la ochi, trimit minionii si scoroceascd regelele ad-hocale Magistralei ca si vadd. dacd, fenomenul a mai fost observat qi

r IN("ERUL CAUZALITATII E

rlc altcineva. Apoi le las qupgii sd se topeascd in zgomotul deItrndal indepd,rtat. Brusc simt lipsa gogolilor-sp"ioni ai luil'crhonen, degi nu pe atit de mult pe cAt simt lipsa navei in sine.

- De ce au trebuit pindla urmi sd. se uite la faga lui?lrrt.-o situagie ca asta, 6a ar fiqtiut exact ce anume si spun5.- Uite ce-i, Matjek, eu sunt foarte, foarte ocupat acum.

'l'rebuie si muncesc.

- Te pot ajuta.Md pricep la muncd.- Sunt chestii penrru adulgi, rostesc eu cu arenfie. Cred cd ti

s-ar pirea plictisitoare.El nu pare impresionat.

- Aga zice mama mereu, dar ammers o dati cu ea la serviciulci gi a fost amuzant. Am spart o piagdde derivative cuanrice.

- Munca mea nu-i nici pe departe aga excitantd. ca a mameit ale.

tn chiar clipacAnd rostesc cuvintele acela, qtiu cd, amcomis ogregeald.

- Nu te cred. Vreau sd-ncerc!se intinde cirre bijuteria mea zoku. o ridic, o roresc inrre

degete qi o fac si disparl.- Matjek, nu esre politicos si iei jucrriile altora fire si ceri

voie. Mai'gii minte ce gi-am spus? Ce facem noi aici?El se uiti in podea.

- O salvim pe Mieli, murmuri dupd aceea.

- Exact. Doamna cea drdgugi cu aripi care a venit si te vizi-teze.De aceea m-am intors la tine. Aveam nevoie de ajutorul teu.De aceea sunrem in Dulap. Eu te-am lesat s-o botezi, da?

tncuviingea zd din cap.

- $i de cine o salvdm noi pe Mieli?- De togi, ziceMatjek.

Ai grij,i de ea. Pen*u mine. promite-mi, a spus perhonen.CAnd un VAnitor Sobornost ne-a atacat, nava a incercat s_o

salvezepe Mieli, expediind-o in spagiu. sunt sigur ci la momentulacela apdrut o idee bund.

18 HANNU RAJANIEMI

Problema este cr Mieli a slujit Sobornostul timp de doul de-

cenii 9i cd poartdin cap un gogol Fondator. tn Sistem existi prea

multe fo4e care doresc acces la genul acela de informalii, mai ales

acum. De exemplu, zokul Marele Joc, bralul spionajului zoku.Poate cI vor fi drdgupi, dar cAnd o vor gIsi, ii vor felia mintea ca

pe o portocala. Pellegrinii, vasilevii, hsien-kuele sau chenii vor fimai pujin politicogi. Ca sI nu mai spun de compania de mercenari

in care ea s-a infiltrat gi pe c re a tridat-o pe PImAnt.Trebuie s-o gisim, inainte s-o gdseascd altcineva. $i au trecut

deja cireva zile standard.

Chiar daci a; fi gtiut unde era ea, n-ar fi fost ugor si ajungacolo. Buna noastrd navd., Dulapul, este cu pulin mai mult decAt

un ghem din nanotuburi de carbon, in interiorul unui bo1 de

cerebromaterie de mSrimea unei cirege, remorcati de p|nze solare

aidoma unor zmeie in lungul unui brag Centurl al Magistraleispre Saturn. A eclozat dintr-un proiectil \Vang de 3 000 de tone.Eu am aprins sub ea 150 de kilotone de explozibil nuclear ca sd

sclpim de pe un PimAnt muribund. Fragmente ale inveliguluicare a protejat nava continui si pluteascd in jurul nostru, unpuzzle tridimensional de ogel, bor 9i fuioare de gel antiacceleralie

care o urmeazd ca un siaj de hArtie igienici ce fluturi pe geamul

unui automobil. Nu este vehiculul pe care l-aq fi ales pentru ourmirire de mare vitezd, prin tot Sistemul.

Tar dacd, o voi gdsi pe Mieli gi ea afle ce s-a tntAmplat cu

Perhonen,va curge sAnge. in principal, sAngele meu.

fl prind pe Matjek de umeri, cu blAndege.

- Exact. De togi.

- $i eu Yreau s-o ajut pe Mieli.- $tiu. Dar acum o vei ajuta cel mai bine daci taci din gurd 9i

mai citegti ceva acolo. Pogi sn faci asta?

El quguie buzele.

- Prinlesa a zis c-o sd avem o aventuri. N-a zis cd tu va trebuisI muncegti aga mult.

- Ei bine, Prinlesa nu $tie torul.

I lli(,l litll CAUZALITATII 19

. $tiu asta. De-aia am vrut sd vorbesc cu tine. Am crezut cInrri prictenul meu.

llrusc simt un gol in piept.I )ctest s-o admit, dar motivele mele Pentru aducerea lui Matjek

;u lost egoiste: jannahul lui a fost singurul loc pe care Dragonii

Irri ( lhen aveau interdicgie sIJ atingd.

$i rnai este faptul cd, destul de recent, am fost gata sd'i furrrrllctul.

- Ilineingeles cd sunt prietenul tiu, Matjek. Ce anume te-a

trrllrr,rrat atdt de mult in carte?

lil qoplie de pe un picior pe altul. Dupd aceea mI privegte cu

,rt'lrii lui limpezi.

- Locul dsta este ca Narnia? intreabe el. AmAndoi suntem

t'rr-irdevirat mo4i?

Mi holbez la el.

- De ce spui asta? A

- E logic, dacd te gAndegti. Imi amintesc cAnd am mers in ca-

rrrera albi a domnului Perenna. Eram cu adevdrat bolnav. Acolocra un pat, dupd care am ajuns pe plajd s,i m-am simgit din nou

bine. Nu m-am gAndit niciodati la asta cAt timp am fost acolo.

Mi-am vdzut doar de joacd. Mama gi tata au sPus cd md Puteamjuca nilel mai mult. Ei aveau si se intoarcl, dar nu s-au mai intors

niciodatd. Era cagi cum aq fi visat. tnsn Mieli a venit gi m-a trezit.Aga ci poate c-am fost bolnav gi ci am murit in lumea reald, iarplaja este Narnia gi tu egti goarecele Reepecheep'

Matjek avea patru ani cAnd mintea i-a fost copiatd tn jannah.

Ultimul lucru real pe care gi-l amintegte este drumul la compania

de asigurare pentru upload impreuni cu piringii sdi; restul este o

dupd-aniazd,nesfArgitd pe plali'. Din cAte gtie el, unul dintre prie-

tenii lui imaginari, cel ciruia ii spune Pringul Florilor, s-a intors Ei

l-a luat intr-o aventur5. Eu nu izbutesc sd md conving si-i spun cIpnringii lui au murit cu secole in urmd gi cd lumea pe care o cuno$-

tea a fost inghiqitn de Dragoni care ar fost creali de viitorul lui sine.

- Matjek...

20 HANNU RAJANIEMI

Pentru o fraqiune de secundi imi examinez opgiunile. I-ag

putea rula gogolul inapoi cu cAteva zile, l-aq putea face si uitetotul despre mine gi despre Uhima B,it,ilie.I-ag putearccreaplaja.El ar putea continua sd se joace de-a pururi.

Inspir profund. De data asta Mieli a avut dreptate. Trebuie sigtii cAnd sI tragi linie. Nu-l voi transforma pe Matjek intr-ungogol editat, aga cum sunt eu. $i in niciun caz nlr voi construi otemnill pentru beiat.

ti prind mAna miculi in mAna -.". ti strAng ugor degetele,

ciutAndu-mi cuvintele.

- Matjek, tu nu egti mort. A fi mort este cu totul altfel.Crede-md, o $tiu. lnsi lucrurile pot fi reale in feluri diferite.Pnrinlii tii n-au crezut niciodati in noi, nu-i aga? in mine, inPringesi, Soldat qi Kraken?

Am nevoie de un efort serios cai5 rostesc cu glas calm numele

acelea. Prietenii imaginari ai lui Matjek - sau descendengii lorindepirtagi, Aunii - md tulburi. Ei susgin cI ag fi asemenea lor gi

cI m-au salvat de codul-silbatic care m-ar fi devorat in atmosfera

PamAntului. Totugi n-au salvat-o pe Perhonen.

Matjek clatini din cap.

- Asta pentru cI noi triim intr-o lume pe care ei n-o pot vedea,

lumea poveqtilor. tgi promit ci dupd ce o vom gdsi pe Mieli, te

voi duce inapoi in lumea reald. inse mai intAi am nevoie sd mIaju1i. De acord?

- Bine.

El smArcAie din nas. Eu tmi inIbug un oftat de ugurare.

Dupd aceea el md privegte din nou.

- Pringule?

- Da?

- Eu uit intotdeauna povegtile din visurile mele. Copiii uitnintotdeauna Narnia. Oare imi voi reaminti de tine cAnd mivoi intoarce?

- Bineinleles.

T INGERUL CAUZALITATI] 2'

Cuvintele imi rdsund in minte ca tunetul. Reamintire. Asta e!

ItAnjind ca un dement, il ridic pe Matjek in brale ;i-l strAng dri-g,trstos cu putere.

- EEti un geniu!

Cdutam urma lisati de Matjek in sursele de^date publice care

I'rrseseri compromise de forle necunoscute. tn sirt.mul solar

cxisti insi un loc unde ei tgi reamintesc totwl. $i pistreazd secre-

tcle mai bine ca oricine.

Stabilirea unei leglturi-qupt anonime pentru a vorbi cu Regele

planetei Marte nu-i simple, darlucrezcu febrilitate acum cAnd am

in sfArgit un plan. L-am incurajat pe Matjek sI incerce dupi aceea

un roman fantasy neuroadaptiv, generat algoritmic, de la sfArqitul

secolului al XXI-lea: sper ci-l voi qine ocupat Pentnr o vreme.

Ne aflem la cAteva minutelumind de Marte, a9a ci-mi incetinesc

tactul subiectiv al ceasului pentru a simula o conYersalie in timp

real. Creezun sub-virt de timpJent gi plqesc iniuntrul lui: nimic

elaborat, ci doar un fragment dinvizitamea la simularea vechiului

PImAnt realizatd de hsien-kue - un bar dintr-un subsol partzian,

plin de animagia prietenoasi' totuqi calmd,.a expatriaqilor.

Fac o pauzl scurti Pentru a saYura un cocteil screwdriver'

Teoretic, detectivul gi cu mine eram adversari 9i aq detesta si-i

cer ajutorul , chiar dacd. n-ar fi fiul fostei mele iubite Raymonde.

Fac un efort de ultim minut ca si mi gAndesc la alte opliuni,decid cd nu existl nici una gi trimit primul qupt, avAnd grije sa-i

ata$ez un zAmbet.

Ce mai faci, Regele meu?

Nu-mi spune aga, soseqte rdspunsul. Habal. n'ai cum este.

Quptul poarT.esentimentul de frustrare al dinqilor incleqtali 9i eu

surAd.

Este un titlu pe care l-ai cfutigat, Isidore. Ar trebuie si-limbriliqezi.

Ce doreqti, Jean? Nu mi aqteptam si te mai aud. Si nu-mizici cir-qi dore;ti Ceasul inaPoi.

ttr -od clar, bdiatul a crescut.

22 HANNU RAJANIEMI

Pofi si pilstrezi Ceasul. Parci-mi amintesc ci aveaiproblemecu punctualitatea, sau cel pufin ata spunea Pixil. Mi-ar placeasdl las si reflecrcze la asta pentru o vleme, dar timpul este scurt.Nu, am nevoie de" altceva. De ajutorul tiu. Este ceva urgent.

Ce s-a-ntimplat pe Pimint? Interogagia lui este flamAnde.Ai avut vreo legituri cu evenimentele acelea?

Este mai bine si nu gtii detaliile. Cit despre cele intim-plate - exact asta incerc si aflu.

ti trimit o sinrezd concisi a eforturilor mele de a o gisi peMieli, adaptatd, la prorocoalele co-amintirii ma4iene.

Isidore, cineva a corupt toate datele publice pe care le potgisi. Este posibil ca exom€moria Oubliette si fi scipat pelAngn ei: daci schemele tale de incriptare dau prea multl bA-

taie de cap Sobornostului, ei ii vor lisa pe tofi in pace. Amnevoie de toate datele de observalii asupra Pimintului giMagistralei pe care le ai din perioada asta.

Rispunsul lui este plin de enruziasm frenetic. Asta-i aproapeca Regatul, filurireatrecutului, darlao scari mult mai mare!Ca si obqin toate astea va trebui sdutilizezCheia Criptarhilor.De ce giar bitea cineva intr-atit capul?

Poate ci cineva se teme realmente de o infestare cuDragoni. Asta-i ideea cea mai buni pe care minionii mei augisit-o prin conversafiile de pe Magistrali. Sa.u pentru a opri peoricine s-o gdseascdpe Mieli, gAndesc in sinea mea. Degi n-am habarde ce ar desflgura cineva asemenea resurse pentru a ascunde ooortiand., fie ea gi slujitoare a Jos6phinei Pellegrini.

Te rog si te gribegti, Isidore. $i nu te biga-n asta. Tu ai oplaneti de condus. Rizboiul civil Sobornost este in plini des-figurare gi politegurileuzuale nu se mai aplicil. Daci ei afliJce,ai Cheia, vor veni dupi tine. N-ai nevoie de distrageri.

Aga cum am zis, habar n-ai cum este, qupteazi Isidore.Poftim! O colecgie dens5, comprimatl, de co-amintiri inundilegitura-qupt. O stochez pentrv analizd detaliatd,, recunoscirorci am pdstrat exomemoria emulatd de vasilevi qi instrumentele

r iNorRur cAUZALtTATil 23

de hacking pe care le-am folosit in decursulvizitei mele scurte,

dar bogatdin evenimente, in Oubliette.Mulpmesc, Isidore. i1i remin indatorat. F^ac o pauzd. S-o

salufi, te rog, pe Raymonde din partea mea. Incerc si-mi as-

cund emogiile dulci-amdnri cu votcd qi lemiie, expediind gustul

acrigor al bduturii mele odati cu quptul.O voi face. Totugi, Jean, de ce incerci s'o gise;ti pe Mieli?

Ea aluptat umir la umir cu Raymonde, nava ei ne'a salvat

de phoboi, toli ii suntem recunoscitori pentru asta, dar ce'i

datorczi tu? Se pare cd acum eqti liber. Pofi sn mergi oriundeai dori. De dataasta urma de amiriciune este a lui. Din cite gtiu

despre ea, Mieli se poate descurca qi pe cont propriu. De ce te

striduie;ti atit de intens s-o salvezi?

tntreb"rea mi ia prin surprindere. Las timpul sd curgi cu rit-mul lui uzval,ca sd pot gAndi pe indelete. Isidore are dreptate. Ag

putea merge oriunde. Ag putea fi oricine. A9 putea sd md duc la

Saturn sau chiar mai departe, sI gisesc pe cineva care si aibd, grrje

de Matjek, pentru ca apoi si redevin Jean le Flambeur.

CAndva Perhonen m-a intrebat ce voi face dupd ce se termina

misiunea noastri. CAnd md gAndesc la asta acum' este ca qi cum

a$ arunca o privire de pe vArful unei stAnci inalte. Mdruntaiele mi

s" inclegteard de frici. Prrfn din mine a iegit intact din tnchisoare.

Ce mi-au mai rlmas, cu exceplia promisiunilor?tn plnr Mieli mai areincdo ;ansd. Ea gi-a Petrecut toatevialape

urmele unei iubiri pierdute gi totul s-a dovedit in zadat. Aga se in-

tAmpli cu cei pe care-i atinge Jos6phine Pellegrini, o qtiu prea bine.

Pentru ci-i genul de acqiune pe slre ar face-oJean le Flambeur,

$optesc pe legitura-qupl Fereste-te de necazuri, Isidore.

Dupi aceea intrerup legitura, mi pierd in date s,i o gisesc in-

tr-un final pe Mieli in amintirile florilor.

Datele provin de la un telescop distribuit construit de Tlculi.Ca majoritatea tehnologiei Oubliette, este mai degrabi un proiect

artistic decAt unul ingineresc: flori sintobiotice cu petale fotosen-

sibile care formeazd in mod colectiv un vast dispozitiv de

24 HANNU RAJANIEMI

imagistici, inslmAnlat in urmele l5sate de ora$ pe suprafala luiMarte. Ele igi petrec vieqile privind cerul margian aidoma unuivast ochi compus, pAni sunt mAncate de phoboi.

Datele provin din exomemoria Oublieffe, a$a ci accesarea lorseaminl cu reamintirea. Brusc imi amintesc cd am vizut un punc-tuleg pe cer. Dar, spre deosebire de memoria normali, cu cAt miconcentrez mai mult asupra lui, cu atAt imaginea devine maiclard.,pAni ce zdresc forma de plasn de piianjen cu aripi alui Perltonen.Un gAnd mi aduce in momentul potrivit. Vdd un fulger, apoi oformd mai mici se detageazi de navd., propulsAndu-se prin vid.

Iat-o. O urmiresc cu ochii florilor.Mieli plutegte in neant, o femeie in mantie neagrd., rotindu-se

gi rostogolindu-se, pAni ce o navi vine dupi ea, o navi. zoku deformaunei planetariu mecanic din stich. Forme-adevdrate zoku -norigori de fogleli tn jurul fegelor omenegri cu halouri de neste-mate - se revarsi gi o inconjoari. Apoi ea dispare gi navaaccenlereazd, cu un g solid spre Magisrrah.

Imi apelez minionii. Le trebuie doar cdteva momente -ca s-o

identifice pe salvatoarea lui Mieli in spimescopurile publice ale

Magistralei. Bob Hozuard, un vehicul zoku Tabel Curcubeu - unadintre navele sysadmin pe^care zoku le folosesc penrru intregine-rea relelei lor de routere. in mod necaracteristic, actualmente se

afle in drum spre Saturn, cxl*ind unul dintre fasciculele scumpede o mie de kilometri, 9i va ajunge la Supra City in aproximativgaptesprezece zile. Nu este o utilizare foarte eficienti a resurselorpentru un sysadmin zokt, ginind seama mai ales de situalia hao-ticd din Sistemul Interior.

IJnesc vArfurile degetelor de la mAini gi gAndesc. Zoka,lMarele

Joc a pus mAna pe Mieli, ln privinga asra nu mai poate fi nicioindoiah. Probabil ci una dintre cArtilele lor din Tabelul Curcubeua observat o oportunitate pentru strAngerea de informagii qi aprimit ordinul s-o aducd pe Mieli la Saturn. Bineinleles, ei ar fiputut decide si-o imbrAnceascd printr-o Poartd. de TdrAm, s-o

transforme in informajie cuantici gi sd utllizeze refeaua de rou-tere pentru a o duce acolo aproap e ct viteza luminii, tnsn Mieli

I 1NGERUL CAUZALITATII 25

are implanturi Sobornost de grad militar care ar fi putut s-o au-

todistrugi Ia trecerea printr-o Poarti de TarAm. Nu, ei lncearci

s-o duci acolo cu toli atomii intacli.imi golesc paharul, mi las pe spate gi las murmurele barului

si se reverse peste mine. Mai e timp. Seminqele unui plan imi in-

collesc deja in minte. Din picate Dulapul nu va ajunge niciodatd

aga rapid la Saturn. Problemele mele cu nava jannahnu sunt doar

de naturi estetice.

Totugi Isidore avea dreptate intr-o privinqi. Acum am llber'tate; cu excepfia iritantei Proteclii persistente la copiere, incuie-

torile cognitive cu c re m-a intemnilat Jos6phine sunt aProape

complet dispirute. De cAnd am pirlsit PimAntul, m-am gAndit

la cealaltd navd a mea, la nava me reald, Leblanc, qila ascunzd-

toarea ei din Arsenalul de pe Iapetus al Gun Clubului. Dacd ag

putea ajunge la timp la ea...

Sau dacd a; pwtea incetini lucrwrile'

Toatd. incertitudinea a dispirut. Mi simt din nqu eu insumi.

Ml afund in plan. Voi avea nevoie de unelte' O scbem,i piramidald

ctmnticd. O perecbe de corpuri fizice, o pepitd de compwtroniu, un

ttdnunchi de perechi EPR tmpletite cuantic ;i citezta bombe cu bi', I rogen fo arte spe ciale...

O aoi lwa de Ia tine, Josdphine. O ooi r,ipi inapoi.

Spre surprinderea mea, schema piramidale se dovedegte a fi

l);rrtea ugoarl.[,qti acum Navigator de Nivelul 4! Odatdrcu quptul primesc

un $oc satisfdcltor de entanglement din parteazokului Magistrala,

{ ) r-('compensi pentru descoperirea unui nou echilibru de coordo-

n,rr(' care a dezvdl:uit un conflict legat de traiectorii printr-un

lrrrrrt:t Lagrange jupiterian. Bineingeles, ei nu trebuie si gtie cd' am

rrt ilizlt de fapt un botnet pentru a crea conflictul.Liciteazdpentru contractul tiu de ghidare a fluxului ma-

ric: colectare de fragmente specificate de <SPIME> 9i diri-

i;rrca lor spre Iapetus. Oferti: o licitagie combinati pentru.reecs la coridorul Iapetus sau entanglement echivalent pe

26 HANNU RAJANIEMI

Magistrali. O navl cetamorf - o uriagd bule de apd cu o mem-brani sintobiotici gi deserviti de un echipaj hominid-ceraceu -doregte sA accepte oferta mea pentru a colecta fragmente deproiectil \7ang gi a le duce la Saturn. Stabilesc o alendmintah cas-o examinez maitirziu: deocamdatd. nu mi-o pot permite.

Exprimare. Dorinfi. Cuplare. Colectivi. Un qupt care rd-sunl cu o mie de glasuri colective. Acesta este un jucitor impor-tant: un orag venusian plutitor transformat in vehicul spa1ial,VEaja, care transporri compurroniu de grad Sobornost. Dedicciteva milisecunde rularii lui gii expediez un conrracr cuanric.Oragul nu citegte prevederile scrise cu litere mici. Este greu - ne-determinist polinomial de greu, mai exact - cAnd verificarea struc-turii contractului nu poare fi urmiritl computational in cadrulduratei de viali a universului.

Distrugerea PdmAntului a convins lumile din Centuri ciSobornostul incepuse finalmente o campanie de asimilare activd,.Magistrala este supraincdrcatd gi toqi refugiajii concureazd"lntreei pentru orbite rapide de energie joasi care si asigure iegirea dinSistemul Interior. Eu sunr una dintre multele minli inrrep rinzirtoare care propun un efort computalional colectiv navelor dinapropiere pentru acdutacoridoare mai bune de iegire din SistemulInterior gi a cAgtiga enranglement de la zokul Magistrala.$mecheria este sx inglobezi in contract un program cuanric sim-plu, care-mi permite sd ciugulesc o sumi micugi din ceea ce pri-mesc membrii colectivi, gi si licitezi algoritmic penrru anumiretraiectorii; fecindu-le fo arte dezir ab tle.

Rocnava ursomorfi Yogi-l4 atacl n vele ceresene pand-w;oard ;i Onestitate.

Fac o grimasi. Acesta este un efecr secundar nedorit al pla-nului meu. O rocnavd ursomorfe - care are f.orma unui topordin cremene lung de kilometri 9i sculptat de sintobiotice 9ifTacdra de fuziune - refiizd. si admiti cd a pierdut licitalia uneitraiectorii. Navele meduze subliri ale ceresenilor coboari asu-pra ei. ZokuJ Magistrala se striduieqre sd resrricgioneze distru-gerea, trimite propriile sale nave cuantice, mura moriSti solare

I iNGERUL CAUZALITATII 27

pentru a redirecgiona traficul tn jurul bulei aflate in expansiune

a cAmpului de batilie.Perturbarea fluxului masic in coridorul Saturn. Nava-de-

flux Bubble Bobble cumpiri poziliila coada fluxului masic.

Morigca solari de pe orbita m*rfianl indisponibiln.Cerere de acces la suprafaga invarianti Poincar6 pentru

fasciculul de o mie de kilometri Saturn.Cumpir derivative pentru drepturi viitoare de acces la

fasciculul de o mie de kilometri Saturn.tmi fln respiraqia. Asta-i grozav la zoku: biiuteriile lor ti silesc

sd urmeze voligiunea zoku. Privesc cu satisfaclie cum zokulMagistrala o direcgioneazdpe Bob Hozaard spre un fascicul mai

lent. Nu-mi asiguri un cAgtig important - poate o sdptimAni su-

plimentari -, dar e suficient si ajung la Saturn imediat dupd nava

zoku Tabel Curcubeu. Sper ci nu va fi suficient pentru ca Marele

Joc s-o disocieze complet pe Mieli.

$i, desigur, acum delin suficient entangleme nt ca sd-l utilizezln troc pentru uneltele de care voi avea nevoie pe Iapetus.

Surizindin barbi, revin in virtul principal din Dulap.

tn [bririe ninge. Fulgi albi si mari coboard din umbrele pla-

fonului. Rafturile cu ci4i par copaci acoperili cu omdt, iar md-

sula pentru cafea a fost inlocuiti de un stAlp inalt, care poafie invArf un felinar din fier forjat ce proiecteazdluminl galbenr, pAl-

pAitoare. RIsuflarea mea na$te aburi. Este frig. Matjek nu se zi-regte niclieri.

IJndeva, het departe, se aude sunet de zurgdldi. Un gir de urme

micute duce spre umbrele dintre rafturi. Pe jos se vede un amba-

la1 de acadele aruncat cu neplsare, argintiu qi purpuriu pe funda-

lul z\,,pezti. Delicii turcerti.

- Matjek! strig cu glasul atenuat de zapadd.

Nu primesc niciun rispuns. Cwm dracu' afAcut asta rtirtului?imi vAr palmele la subsuori ca si le incilzesc ai bAjbAi dupe

codul de Fondator ca sI repare daunele catzatede viitorul zeu-im-

pdrat al Sistemului Solar.