RADIOIMAGISTICA APARATULUI DIGESTIVModificari radiologice ,elementare functionale1. Modificari de tonus –modificari de tonus inglobeaza modificarile de forma, ( reversibile ) alesegmentului tubului digestiv fara modificari de distensie datorate unor disfunctiiale tunicii musculare. Pot fi: hipertonia, hipotonia, atonia si spasmul. HIPERTONIA‐reducerea calibrului si scurtarea lui cu evacuare rapida , urmata dedistensia segmentului imediat urmator Este insotita de modificari de tranzit . HIPOTONIA, creste calibru segmentului de tub digestiv , asociat cu alungirea lui .este reversibil . Pliurile mucoasei sunt mai deschise, mai stese. Este insotita deun peristaltism redus si evacuare redusa. ATONIA ‐ este gradul cel mai ridicat al hipotoniei – decalibrarea si dilatareaexagerata a segmentului de tub digestiv. Se diferentiaza de hipotonie prinpersistenta modificari , iar substanta de contrast este diluata de prezentalichidului de hipersecretie. SPASMUL ‐ingustarea progresiva , axiala a segmentului pe o portiune scurta ,prin contractia brusca a musculaturii circulare ( sfincteriene) . Spasmul poate fisegmentar ( cind se face pe o portiune a organului examinat) sau local (cand este numai la nivelul sfincterului anatomic). 2. Modificari de peristaltica Undele peristaltice , reprezinta miscari axiale ale segmentului de tub digestiv cedetermina progresia continutului intraluminal. Radiologic reprezinta depresiunisimetrice ale lumenului digestiv , de adincimi variabile , cu secvente caracteristicefiecarui portiuni a tubului digestiv.(Ex: 4 unde peristaltice/min la stomac). Modificarile peristaltismului( deci kineticii) tubului digestiv sunt: Hiperkinezia : creste frecventa undelor peristaltice, undele devin adinci ,“disecante”fragmentind coloana substantei de contrast. Este insotita de oaccelerare a evacuarii Hipokinezia : scaderea frecventei si amplitudinii undelor peristaltice , de cauzegenerale sau locale.( epuizarea capacitatii de contractie din cauza unui obstacolexistent ) Akinezia: starea de epuizare totala a capacitatii contractile a musculareisegmnetului tubului digestiv . Caracterizata prin absenta undelor peristaltice sidistensia segmentului afectat.ai la nivelul sfincterului anatomic)3.Modificari de secretie Cantitatea de lichid de secretie depinde de multi factori de ordin general si localdar si de momentul diurn al examinarii. De aceea aprecierea corecta a secretieieste greu de facut. Se considera normal absenta lichidului de secretie la nivelulintestinulei subtire si cadrului colic. La nivel gastric in mod normal se poatevizualiza ca o banda de 1 cm grosime , de intensitate semitonala la nivelul limiteiaer‐lichid. La stomac hipersecretia se traduce prin opacifierea neomogena a lumenuluidigestiv cu aparitia de aglomerari de particule de sulfat de bariu ca niste “ fulgi dezapada” La nivelul intestinului hipersecretia determiopacificarea neomogena a lumenuluidigestiv cu stergerea reliefului mucos si persistenta unor pete de substanta decontrast dupa evacuare.4. Modificari de tranzit Tranzitul unui segment de tub digestiv este reprezentat de umplerea sievacuarea acelui segment de continutul sau , respectiv progresia

substantei de contrast de‐a lungul segmentului de tub digestiv. Seapreciaza timpul de evacuare , dar si cantitatea de continut , tinind contca in stenozele incomplete evacuarea nu se realizeaza complet. In mod normal esofagul se evacueaza in 5‐7 sec; Stomacul ‐ in 1‐2 ore;Intestinul subtire in 3‐5 ore , coloana baritata ajungind la valvaileocecala in 18‐24 ore. Accelerarea evacuarii – tranzit crescut de cauze generale sau locale Intirzierea evacuarii – tranzit scazut se asociaza cu staza la nivelulsegmentului , hipochinezie si hipotonie. Hipochinezia determinastagnarea unor portiunidin resturile alimentare ce poate da un “gol deumplere “, cu erori de diagnostic.5.MODIFICARI DE MORFOLOGIE Sunt modificari de pozitie, mobilitate , dimensiune, contur, forma sau reliefde mucoasa. Modificari de pozitie : sunt realizate :, prin anomalii ale mijloacelor de sustinere , anomaliilor proprii ale segmentului studiat prin anomalii ale organelor din vecinatate de care se prinde segmentul studiat PTOZA Segmentul este situat inferior fata de pozitia sa normala , prin alungirealigamentelor de sustinere . Poate afecta un segment sau intreg tubul digestiv (casexie). Ptoza se poate asocia si cu alte modificari de pozitie cum ar fi volvulusul ASCENSIUNEA in care un segment al tubului digestiv este situat superior fata depozitia normala.Cauzele sunt deobicei afectari in vecinatate( fibroze, actchirurgical , infectii cloazonate, etc. cea mai cunoscuta este hernia hiatala IMPINGEREA , datorata unor procese inlocuitoare de spatiu in jurul segmentuluistudiat. Se asociaza frecvent cu amprentarea segmentului (imagini de semiton )cu sau fara modificari de pliuri.TRACTIUNEA‐ datorita unor procese de fibroza infectii localizate sau uneoriformatiuni neolpazice infiltrative de vecinatate.TORSIUNEA – deplasari ale intregului segment sau intreg tubul digestiv in jurulaxului sau . Au ca etiologie cauze extrinseci dar si intrinseci. Ele determina sidifi i d f i l i l modificari de forma si la nivelul reliefului mucoasei ( pliurile intersectindu‐seaparent ) datorita suprapunerii fetelor segmentului torsionat.Torsiunile in ax mai poarta denumirea de VOLVULUS .6.Modificari de mobilitate Se refera la mobilizarea unor segmente ale tubuluidigestiv care in mod normal sunt fixe, sau la modificarileunui segment de tub digestiv care in mod obisnuit estemobil si devine” fix sau ancorat” DIMIINUAREA MOBILITATII – de cauza extrinseca : ininterventii chirurgicale , periviscerita, tumori maligne ,sau de cauza intrinseca : procese tumorale proprii cuevolutie exofitica ce invadeaza seroasa si spatiul din jurulorganului APARITIA MOBILITATII –este datorata factorilorextrinseci ca : anomalii de dezvoltare( duoden cu mezou,)sau interventii chirurgicale cu sacrificiul unor mijloace desustinere.

7. MODIFICARI DE DIMENSIUNEIn care variaza lungimea, grosimea, latime datorita cauzelor intrinseci demodificare ( congenitale), extrinseci ( chirurgie) sau tulburari neurovegetative lanivelul segmentului digestiv sau intregului tub digestiv.CRESTEREA LUNGIMII – determina aparitia de dolico‐segmente se asociaza cumodificari de p.ozitie si uneori cu modificari de calibru sau functionale.Segmentul devine sinuos, dar cu contururi regulate si fara modificari de mucoase.CRESTEREA CALIBRULUI ‐ determina aparitia de mega – segmentepe. Poateafecta segmentul in totalitate sau numai o portiune din acesta .Cind apare numaipe o portiune de cele maimulte ori se datoreaza stenozei distale a segmentului.Are contururi regulate , bine precizate , fara modificaari de mucoasa.Poatedetermina aparitia stazei si a hipokineziei.Asocierea cu cresterea in lungimedetermina mega‐dolico segmente.REDUCEREA LUNGIMII realizeaza brahi‐segmente, de cauze congenitale saudobindite.In cazurile congenitale, brahisegmentele au forma si structura normala, iar in cazulmodificarilor iatrogene pot avea modificari( de celemaimulte oristenoze ) . Se pot asocia cu hipotonie, staza sau hipokinezie.* Reducerea lungimii stomacului asociata cu reducerea calibrului gastric seintilneste frecvent intr‐o forma de tumoramaligna a stomacului denumita schirulgastric. La colon apare in procese inflamatorii cronice ( rectocolita ulcerohemoragicasau boalaCHRON)8. REDUCEREA CALIBRULUI Reprezinta reducerea diametrului transvers al lumenului. Poarta denumirea destenoza si poate avea cauze proprii (ingrosarea de diverse cauze a pereteluitubului digestiv) sau de vecinatate, prin compresii de la organele cu care areraport. Stenozele pot fi asociate cu modificari de contur sau al reliefuluimucoasei, pot afecta portiuni maimari saumaimici ale tubului digestiv.Stenozele intinse pe lungimi foarte mici poarta denumirea de stenoze inelare. Stenozele in functie de agentul patogen pot fi benigne sasumaligne. STENOZE BENIGNE( rezultatul unor procese infamatorii sau tumori benigne) :‐au lungimi mari‐unice sau multiple‐afecteaza peretele tubului digestiv in mod circumferential‐contur regulat sau neregulat ( spiculi prin ulceratii fine de mucoasa)‐modificare de calibru se face progresiv “ aspect de pilnie”‐ pliurile pot fimodificate de stenoza , dar nu se intrerup la nivelul stenozeiStenozele maligne, prin tumori maligne proprii sau de vecinatate : ‐au lungime mica Sunt deobicei unice Sunt excentrice , rartumorile infiltrative pot fi pe toata circmferinta Contur intotdeauna neregulat, cu margini anfractuase ale tumorii cuevolutie endoluminala. Reducerea calibrului se face brusc, uneori apar “pinteni maligni Pliurile mucoasei dispar la nivelul stenozei , si se intrurp cranial destenoza. Pot apare alte semne de malignitate ca: rigiditatea cu imagini de semiton.9.MODIFICARI DE CONTURSe apreciaza numai in repletie. Cu toate ca nu da informatii complete asupramucoasei ( explorarea in strat subtire sau dublu contrast ) ne da informatii

importante asupra distensiei tubului digestiv.Astfel conturul unui segment poatefi : regulat , neregulat, continuu, intrrupt, sinuos.10. Amprenta ( se traduce printr‐o compresiune externa ) Afecteaza de obicei oportiune a unui contur care apare deplasata , fara sa fie intrerupta . Organul nueste deplasat. La nivelul amprentei , pliurile mucoasei sunt deplasate , impinse ,dar nu intrerupte ( apare semitonul ) .11. Neregularitatile sunt modificari radiologice elementare care traducexistenta unor procese inflamatorii sau fibroase intrinseci parietale , retractile,sau a unor procese tumorale infiltrative , in submucoasa si musculara. Extrinsec , cauzele pot fi periviscerite , in care conturul regulat apare deplasat dezordonat.Poate apare mobilitate sau motilitate redusa12. ANCOSELE sunt denivelari retractile , rotunjite ale conturului. Sunt unice, saumultiple cu grade de profunzime diferite . Se face diferenta cu undele peristalticein care se observa pe ambele contururi ale lumenului.Ancosele se gasesc pe un singur contur si traduc procese retractileINCIZURILE : sunt la fel ca ancosele dar realizeaza unghiuri ascutite. Exprimaexistenta proceselor fibroase retratileRIGIDITATEA aparitia unei portiuni de contur cu aspect rectiliniu, care nu i‐sischimba aspectul pe tot timpul examinarii. Examinarea in decubit dorsal nuschimba cu nimic imaginea. Poate modifica forma segmentului de tub digestivEste asociata cu modificari de dimensiune( scurtare) si modificari functionale(absenta peristalticii la acest nivel.Reprezinta aproape in toate cazurileexistenta unui proces malign, infiltrativ la nivelul musculareiINTRERUPEREA CONTURULUI .‐ proces tumoral cu dezvoltare endoluminala,pe unul dintre peretii segmentului de tub digestiv. Se asociaza intotdeauna cualta modificare ca: minusuri de umplere ( lacuna) , sau modificari de kinetica .10.PLUSURILE DE UMPLERE (Se mai numesc si imagini aditionale )sunt reprezentate de proeminenteopace determinate de substanta de contrast, ce au legatura cu lumenul , darproemina in interiorul lumenului. Sunt reprezentate de ; DIVERTICULI , SPICULI SI NISE DIVERTICULII sunt defecte ale structurii tunicii musculare , care permitangajarea mucoasei in spatiul astfel constituit, cu formarea de “pungi “cudimensiuni variabile.. Pot fi unici sau multiplii. Dupa natura lor pot fi : a) diverticuli de pulsiune cu forma rotund‐ovalare, cu contur regulat , bineprecizat, ce prezinta la baza un” colet” sau pedicul , de regula mai ingust .Poate fi in repletie omogen sau neomogen in functie de prezenta sauabsenta continutului sau. Evacuarea poate fi totala sau partiala. Cel maifrecvent apar la nivelul esofagului,duodenului, intestinului subtire sicolonului .La nivelul colonului acestia se pot complica cu procese dediverticulita sau pot apare abcese peridiverticulare.( fuga subst de contrastdin sacul diverticular in atmosfera peridiverticulara.) ‐ diverticuli de tractiune – au forma triunghiulara cu baza la nivelullumenului si vf. la exterior. Au contururi regulate , netede, aproape rectiliniisi se evacueaza complet.Traduc fenomene de fibroza . SPICULII sunt defecte de mucoase de forma triunghiulara de dimensiunimici ( 1 2 mm) ce pot fi 1‐pusi in evidenta la examenul in strat subtire.xprimaprocese inflamatorii ale mucoasei ce pot determina ulcerati superficiale.Apar cel mai frecvent la nivelul ultimei anse ileale sau a colonului . Mai rar

apar la nivelul esofagului . NISELE – reprezinta plusuri de umplere ce apar in solutiile de continuitate (ulceratii) . Pot fi in suprafata sau pot avea adincimi diferite.. Comunica culumenul organului cavitar , si pot apare in peretele acestuia sau in formatiunitumorale.Cel mai frecvent se gasesc la nivelul stomacului dar pot apareoriunde la nivelul tubului digestiv. I se descriu localizarea , forma sidimensiunile. Apare ca opacitate data de subst de contrast la nivelululceratiei .Au cotur regulat sau neregulat ( sters) inconjurat de obicei de uninel de transparenta de dimensiuni variabile( dat de edemul din jur). La nisabenigna ( ulceroase ) pliurile mucoasei converg spre nisa , pe cind la nisamaligna pliurile dispar ( sunt intrerupte)Nise benigne Este o imagine aditionala care proemina din conturullumenului digestiv,. Are versantii cu contur regulat sifundul nisei poate fi regulat , neregulat, sau sters inraport cu detritusul necrotic existent. Poate avea sipedicul la locul de continuitate cu lumenul. In generalsuprafata unei nise benigne este mai mica decitprofunzimea ei . De obicei este unica sau au numar redus ( 2 ‐ 3 ) . Potapare la nivelul bulbului duodenal 2 nise pe peretii opusi ,( kissing – ulcer). Conturul este regulat si in general exista inelul de edem( banda se transparenta ) cu dimensiuni variabile . Pliurile mucoasei converg spre lezinea mucoaseiNise maligne Este o imagine incastrata in conturul tubului digestiv ( nu proemina) Are contururi neregulate, sau sterse,cu versantii si ifundul nisei deaspect neregulat . Intensitatea substantei de contrast acumulata la nivelul nisei estemai mica decit la nivelul portiunii sanatoase. Suprafata este intotdeauna mai mmare decit profuzimea In jurul ei pliurile sunt intrerupte , prezentind uneori ulceratii sauedem.Lacunele (minusuri de umplere) Formatiuni protruzive in lumenul tubului digestiv de origineinflamatorie sau tumorala Pot fi unice sau multiple, pot avea contur net sau partial sters . In periferie pot avea zone de semiton in raport cu existentaanfractuozitatii sau a edemului prezent. Au forma rotunda , ovalara sau neregulata In jurul ei pliurile mucoasei pot avea forma normala, pot fi sterseimpinse sau amputate. Au origine inflamatorie sau tumorala. In cazul originii tumorale , pot fi benigne sau maligneLacune benigne Tumori benigne ce pot fi unice sau multiple , de dimensiuni variabilerotunde sau ovalare , cu contur regulat bine precizat. Pot prezenta uneori pediculi ( ca o banda tansparenta situata intre

lacuna si pliurile mucoasei . Pliurile mucoasei au dimensiuni normale sau pot fi impinse de lacuna Uneori pot prezenta ulceratii ce au drept corespondent rx o micaopacitate rotunda in mijlocul ulceratiei ce da aspectul clasic de “inel cu pecete”Lacunele maligne Apar datorita prezentei la acel nivel a unei formatiuni tumoraleneoplazice , , vegetante , infiltrante, , uneori ulcerate. Ele sunt in general unice, rareori multiple Dimensiuni variabile cu contur neregulat si sters Patrunderea substantei de contrast in lacuna determina aparitiasemitonurilor ( datorita formei denivelate) , cu aparitia de “pintenimaligni” Pliurile se intrerup la nivelul mucoasei , si sunt groase cu contur stersdatorita infiltratiei de vecinatate. Pot prezenta in interior nise maligneMODIFICARI ALE RELIEFULUI MUCOASEI 1. HIPERTROFIA PLIURILOR poate afecta un segment sau intreg organul . Apare in afectiuni inflamatorii sau neoplazice ce determina edemulmucoasei , cu aparitia pliurilor crescute ca grosime, sinuoase,neregulate. 2.ATROFIA PLIURILOR in procese inflamatorii vechi sau au un caractergeneral. Ele sunt subtiri , aparent mai numeroase cu contururi nete. 3.DISP 3 ARITIA RELIEFULUI MUCOASEI in procese inflamatorii vechi cuinfiltratii parietale profunde . Acelasi aspect poate fi intilnit in tumorile infiltrative schiroase 4.INTRERUPREA PLIURILOR datorita edemului din procese inflamatoriiacute sau tumoralecu evolutie centripeta dinspre seroasa spremucoasa.Infiltreaza stratul submucos 5.CONVERGENTA DE PLIURI datorita proceselor cicatriciale si fibroasedin submucoasa .Intilnit in ulcere benigne cronicizate sau in ulceratii acutedatorate unor factori chimici sau fizici . 6DEZORGANIZAREA PLIURILOR procese infiltrative tumorale sau procesretractil fibros din afectiuni inflamatorii cu evolutie trenanta.