R O M A N I A - Justportal.just.ro/197/Documents/BILANT 2015.doc · Web viewAstfel, în cadrul...

R O M A N I AJUDECATORIA BRASOV

ANALIZA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORIEI

BRAŞOV PE ANUL 2015

1

C U P R I N S

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2014 (4)

CAPITOLUL I

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2014 (6)

Secţiunea 1 Activitatea instanţei (6)

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii (6)

1.2. Încărcătura pe judecător (24)1.3. Managementul resurselor umane (46)1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă (49)1.5 Probleme de management al instanţei (52)

Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei (54)

Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie (57)

3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare (57)

3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) (62)3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei (65)3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar. (67)

CAPITOTLUL II

2

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2015 (68)

CAPITOLUL III

INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

Secţiunea 1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor

şi a personalului auxiliar (69)

Secţiunea a 2-a Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar (70)

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN

ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ (70)

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA (71)

CAPITOLUL VI

CONCLUZII (73)

3

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2015

SediulJudecătoria Braşov îşi desfăşoară activitatea, alături de

Tribunalul Braşov, în sediul situat pe str. 15 Noiembrie, la nr. 45, într-o clădire cu trei nivele, aflată în administrarea operativă a Ministerului Justiţiei.

Din punct de vedere funcţional, clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Braşov se prezintă ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii instanţei, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc.

Spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 3 săli destinate şedinţelor Camerei de Consiliu ( una pentru şedinţe penale dotată cu aparatură de înregistrare şi două destinate şedinţelor civile), 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

Organizarea administrativăTeritorial, Judecătoria Braşov are în circumscripţia sa

municipiul Braşov şi un număr de alte 3 oraşe si 14 comune cu satele aferente.

Judecătoria Braşov este judecătoria cu cea mai mare activitate dintre cele 4 judecătorii aflate in subordinea Tribunalului Braşov, cat si dintre cele 7 judecătorii din cadrul Curţii de Apel Braşov.

Schema de judecători a Judecătoriei Brasov era la sfârşitul anului de 44 de locuri, aceasta crescând cu doua locuri in cursul anului 2015 – un loc prin Hotărârea CSM 412/15.05.2015 ( un loc a fost repartizat prin Hotărârea CSM 1359/17.12.2015 însă Ordinul MJ pentru suplimentarea schemei de personal nu a fost emis în anul 2015).

4

Judecătoria Braşov este condusă de un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii secţiilor civila si penala şi de un colegiu de conducere constituit în data de 24.10.2005, fiecare cu atribuţiile specifice, exercitate în limita competenţelor legale.

În cadrul Judecătoriei Braşov funcţionează din luna august a anului 2007 două secţii: civilă, respectiv penală. În anul 2015 secţia civilă a cuprins un număr de 33 de posturi de judecător iar secţia penală un număr de 11 posturi.

În cadrul secţiei civile au funcţionat până la data de 01.07.2015 un număr de 4 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „fond funciar”. Ulterior datei de 01.07.2015 toatele completele civile ce au ca titulari judecători definitivi au soluţionat cauze având ca obiect „fond funciar”, astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea de colegiu nr. 10/30.06.2015. În tot cursul anului 2015 în cadrul secţiei civile au funcţionat 4 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „minori si familie”.

În secţia penală numărul total al completurilor la sfârşitul anului 2015 era de 7, toate fiind specializate in judecarea cauzelor cu minori. In plus, la nivelul secţiei penale funcţionează si doua completuri specializate în soluţionarea cauzelor de corupţie, titularii acestora fiind desemnaţi din cadrul judecătorilor secţiei penale şi două complete ce soluţionează cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Din colegiul de conducere al Judecătoriei Braşov, alături de preşedinte, au făcut parte 4 judecători aleşi, cate doi din fiecare secţie.

La Judecătoria Braşov au fost convocate şi organizate, în condiţiile Legii nr. 304/2004 şi ale Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, adunări generale ale judecătorilor, în exercitarea atribuţiilor statuate în dispoziţiile art. 51 din legea menţionată şi ale art. 19 din Regulament.

În cadrul instanţei îşi desfăşoară activitatea compartimentele auxiliare prevăzute în art. 37 din Regulament, respectiv grefa, registratura, arhiva (penală, civilă şi cea pasivă), biblioteca, precum şi Biroul de informare şi Relaţii Publice. Acesta din urmă, condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei cu aprobarea colegiului de conducere, are în componenţa sa un număr de 2 judecători şi doi grefieri.

5

CAPITOLUL I.

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2015

Secţiunea 1 Activitatea instanţei în anul 2015

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

În anul 2015, Judecătoria Braşov a soluţionat un număr de 28.176 dosare din cele 39.318 cauze care au rulat pe rolul sau in cursul anului de referinţa (cauze nou intrate si stocul din anul anterior).

Comparativ cu anii anteriori situaţia se prezintă astfel:

VOLUMULDE

ACTIVITATE2012 2013 2014 2015

NUMAR TOTAL DE DOSARE

45.492 49.667 48.269 39.318

DOSARE SOLUTIONATE

31.451 37.323 37.928 28.176

6

Numărul total de dosare aflat pe rolul judecătoriei în anul 2015 a scăzut raportat la toţi anii anteriori. Procentul de scădere este următorul : faţă de anul 2012 – 13,58 %, faţă de anul 2013 – 20,84 %, faţă de anul 2014 – 18,55 %.

Reducerea numărului de dosare se datorează modificării Codului de procedură civilă prin L 138/2014, intrată în vigoare la data de 16.10.2014. Astfel, pe rolul Judecătoriei Braşov în anul 2013 au fost înregistrate 13.462 cereri având ca obiect „încuviinţare executare silită” iar în anul 2014 un număr de 14.510 dosare cu acest obiect la care se adaugă 1380 dosare cu obiect „investire cu formulă executorie” înregistrate după data de 16.10.2014. În anul 2015 au fost înregistrate doar 9267 dosare ce au ca obiect „investire cu formulă executorie”. Diferenţa de 6.600 dosare cu acest obiect se reflectă în scăderea volumului de activitate.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare (calculata prin raportarea cauzelor noi la cele soluţionate intr-un an), evoluţia este următoarea:

INSTANTA 2012 2013 2014 2015

CAUZE NOI 32.499 35.626 35.925 28.273

CAUZE SOLUTIONATE

31.451 37.323 37.928 28.176

RATADE

7

SOLUTIONARE

96,77% 104,76% 105,57% 99,65%

Se observă o scădere a ratei de soluţionare în raport cu anii anteriori. Reducerea se explică prin scăderea numărului de cereri ce privesc executarea silită, acestea fiind dosare ce se soluţionează într-un termen foarte scurt de la data înregistrării.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare pe fiecare luna, situaţia se prezintă pe anul 2015 astfel:

LUNA DOSARE NOI INREGISTRATE

DOSARE SOLUTIONATE

RATA LUNARA DE

SOLUTIONAREianuarie 2145 2267 105,68%februarie 2544 2629 103,34%

martie 3200 2599 81,21%aprilie 2055 2882 140,21%

mai 2279 2416 106,01%iunie 2549 2364 92,74%iulie 2183 1983 90,83%

august 1920 898 46,77%septembrie 2457 2361 96,09%octombrie 2330 2525 108,36 %noiembrie 2395 2743 114,53%decembrie 2216 2587 116,74%

Tabelul de mai sus arata ca luna in care se înregistrează cea mai scăzuta rata de soluţionare ( sub 50 %) este luna august de vacanta judecătoreasca când se judeca numai dosarele urgente.

Din totalul de 28.273 dosare noi înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov in anul 2015, 24.750 s-au înregistrat pe secţia civila, iar 3523 dosare s-au înregistrat pe secţia penala.

In cadrul secţiei civile s-au soluţionat in 2015 un număr de 24.585 dosare, in timp ce secţia penala a soluţionat 3.591 dosare.

Volumul de activitate al secţiei civile in anul 2015 se apreciază prin raportare la numărul total de dosare rulate, anume 34.908 dosare (nou intrate – 24.750 împreuna cu stocul din anii anteriori – 10.158).

8

La fel, si secţia penala a înregistrat un volum de activitate determinat de cele 4410 cauze rulate. ( nou intrate 3523 împreună cu stocul din anii anteriori – 887).

Tabelul si graficul de mai jos evidenţiază evoluţia volumului de activitate pe secţii, prin raportare la ultimii 4 ani de zile.

SECTIA CIVILA

VOLUMULDE

ACTIVITATE2012 2013 2014 2015


41.580 44.901 43.254 34.908

DOSARE SOLUTIONATE

28.236 33.452 33.855 24.585

9

SECTIA CIVILA 2012 2013 2014 2015

CAUZE NOI 29.344 31.557 31.805 24.750

CAUZE SOLUTIONATE

28.236 33.452 33.855 24.585

RATADE SOLUTIONARE 96,22% 106 % 106,44% 99,33 %

EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA CIVILA

Potrivit datelor prezentate, activitatea secţiei civile a scăzut cu un procent de 6,68 % faţă de anul 2013 şi cu un procent de 7,12 % faţă de anul 2014.

In concluzie, diferenţele semnificative între numărul de dosare înregistrate şi cele soluţionate, în raport cu anii anteriori, se datorează reducerii numărului de cereri ce privesc executarea silită ( investiri cu formulă executorie). În anul 2014 s-au înregistrat un număr de 15890 dosare cu acest obiect în timp ce în anul 2015 doar 9267 dosare.

10

SECTIA PENALA

VOLUMULDE ACTIVITATE 2012 2013 2014 2015


3.912 4.766 5.015 4410

DOSARE SOLUTIONATE

3.215 3.871 4.073 3.591

11

SECTIA PENALA 2012 2013 2014 2015

CAUZE NOI 3.155 4.069 4.120 3.523

CAUZE SOLUTIONATE

3.215 3.871 4.073 3.591

RATADE

SOLUTIONARE101,90% 95,13 % 98,85% 101,93 %

EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA PENALA

Potrivit datelor prezentate activitatea secţiei penale s-a redus în raport cu anii 2013 şi 2014 şi a crescut faţă de anul

12

2012. Raportat la anul 2014 scăderea este de 14,50 % iar în raport cu anul 2013 de 13,42 %.

In ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei penale se observă o creştere a numărului acestora în raport cu numărul cauzelor intrate.

Ce se poate observa din analiza activităţii Secţiei penale este faptul că volumul de activitate are o influenţă directă asupra celerităţii cu care se soluţionează dosarele.

13

In 2015, in cadrul instanţei au funcţionat completuri specializate in materia „fond funciar” si in materia „minori si familie”.

Situaţia cauzelor intrate si soluţionate pe completurile specializate ale secţiei civile in 2015, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZATE

2012 2013 2014 2015

DOSARE STOC ANTERI

OR

CAUZE NOI

SOLUTIONA-TE

STOCANTERI

OR

CAUZE NOI SOLUŢIONA-

TESTOC

ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUTIO-NATE

STOC ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

FONDFUNCIAR 91 62 85 68 48 56 60 64 69 55 48 65

MINORISI

FAMILIE1.17

02.235 2.304 110

11723 1957 867 1959 2083 944 2024 1880

LITIGIICU

PROFESIONISTI

3.587

13.943

12.581 4649

10521

12041 3129 5693 5574 2651 13231

13135

14

In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „fond funciar”, se constata ca acesta, a scăzut în raport cu anii 2012 şi 2014 şi este egal cu cel din anul 2013.

Rata de soluţionare a cauzelor de fond funciar se menţine de 3 ani la peste 100% ( 137% - 2012, 116 % - 2013, 107,81 % - 2014, 135,41 în 2015).

COMPLETURI SPECIALIZATE FOND FUNCIAR - SECTIA CIVILA

In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „minori si familie”, se constata ca acesta, după ce a înregistrat în 2012 o creştere uşoara, de 5,84%, în anul 2013 a scăzut cu 22,9% pentru ca în anul 2014 să se înregistreze o uşoară creştere cu 13,69 % faţă de anul 2013. În anul 2015 creşterea este nesemnificativă cu doar 3,22 % faţă de anul precedent.

15

Astfel, dacă în anul 2012 completele de minori şi familie au rulat un număr de 3405 dosare (stoc + nou înregistrate), în anul 2013 au rulat 2824 dosare, în anul 2014 au rulat 2826 dosare iar în anul 2015 au rulat 2968 dosare.

In ceea ce priveşte dosarele soluţionate in aceasta specializare, numărul lor s-a situat la 2304 în anul 2012, a scăzut la 1957 în 2013, a crescut la 2083 în 2014 pentru ca în anul ca în anul 2015 să scadă la 1880.

Rata de soluţionare a oscilat de asemenea in ambele sensuri, de la 103,8 % in anul 2012, în anul 2013 a crescut la 114,62%, în anul 2014 a scăzut la 106,32% iar în anul 2015 a scăzut la 92,88.

COMPLETURI SPECIALIZATE MINORI SI FAMILIESECTIA CIVILA

In ceea ce priveşte cauzele având ca obiect „litigii cu profesionişti”, deşi nu exista la nivelul instanţei completuri specializate in judecarea acestora, având in vedere numărul lor important, acestea au fost evidenţiate distinct in ultimii 3 ani de zile, constatându-se ca numărul lor a înregistrat o creştere în raport cu anul 2014.

16

În anul 2014 numărul litigiilor cu profesionişti a scăzut la 5693. Scăderea se datorează înregistrării cererilor cu valoare redusă ca şi cauze civile. În anul 2015 numărul acestor dosare a crescut la 15.882 dosare ( stoc 2651 + dosare nou înregistrate 13.231)

Litigiile cu profesionişti soluţionate in anul 2015 au fost in număr de 12581, in anul 2013 au fost în număr de 12.041, în anul 2014 au fost în număr de 5.574 iar în anul 2015 a crescut la 13.135.

Rata de soluţionare a acestor cauze s-a situat in 2012 la 90,23 %, a crescut în 2013 la 114,44%, a scăzut în 2014 la 97,90 % şi în anul 2015 a scăzut la 99,27 %.

LITIGII CU PROFESIONISTI - SECTIA CIVILA

17

Evoluţia volumului de activitate înregistrat pe completurile specializate ale secţiei penale in 2015, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZAT

E

2012 2013 20142015

DOSARE STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOCANTERIO

R

CAUZE NOI SOLUŢIONAT

ESTOC ANTERIOR

CAUZE NOI SOLUŢIONAT

ESTOC

ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

CORUPTIE 5 3 5 4 2 2 4 4 5 3 1 1

18

In cadrul secţiei penale au funcţionat doua complete specializate in judecarea cauzelor de corupţie. In cursul anului 2015 au existat pe rolul instanţei 4 cauze de „corupţie” (3 in stoc si 1 dosar nou) si a fost soluţionat 1 dosar.

Volumul de activitate pe completelor de „corupţie” a înregistrat o scădere în anii 2012 şi 2013 şi o creştere în anul 2014 pentru ca în anul 2015 să scadă considerabil. Astfel, de la 3 dosare in 2012, a scăzut la 2 dosare in 2013, a crescut la 4 în 2014 şi a scăzut la 1 dosar în 2015.

Rata de soluţionare a fost in 2012 de 166,66%, în 2013 de 100%, în 2014 de 125 % iar in 2015 a scăzut 100%.

DOSARE DE CORUPTIE - SECTIA PENALA

19

Pe materii, evoluţia situaţiei cauzelor nou intrate este redata in tabelul de mai jos:

MATERIA CAUZE NOU INTRATE PROCENT

SCADERE CRESTERE

2011 2012 2013 2014 2015 2011 2012 2013 2014 2011 2012 2013 2014

PENAL 2.985 3.155 4069 4.120 3.523 - - 13,42% 14,50% 15,28% 1,94% - -

CIVIL 30.343 29.344 31.577 31.805 24.750 18,44% 15,66% 21,63% 22,19% - - - -

TOTAL 33.328 32.499 35.646 35.925 28.273 15,17% 86,99% 20,69% 21,30% - - - -

20

Evoluţia stocului de dosare înregistrat la sfârşitul fiecăruia din ultimii 5 ani este prezentata in tabelul de mai jos:

MATERIA

PROCENT

2011 2012 2013 2014 2015 SCADERE CRESTERE

2011 2012 2013 2014 2011 2012 2013 2014

PENAL 757 697 895 903 819 - - 8,80% 7,67% 7,58% 19,40% - -

CIVIL 12.236

13.347

11.449 10.274 10316 15,70% 22,71% 8,90% - - - - 1,54%

TOTAL 12.993 14.044 12.344 11.045 11.135 14,31% 20,72% 9,80% - - - - 0,81%

21

EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE LA FINAL DE AN

22

La sfârşitul anului 2015, stocul de dosare nesoluţionate este de 11.135 dosare din care în civile un număr de 10.316 cauze (dosare pe rol - 8793 + dosare suspendate - 1523) şi de 819 cauze penale.

Ceea ce este important de relevat este scăderea stocului de dosare in materie penala, cu un procent de 7,67% faţă de anul 2014, cu un procent de 8,50 faţă de anul 2013.

În materie civilă, după ce în anii 2013 şi 2014 stocul de dosare s-a aflat în scădere, în anul 2015 a crescut cu un procent de 1,54 %.

Stocul general de dosare a crescut în raport cu anul 2014 cu un procent de 0,81 %.

Trebuie subliniat că majorarea stocului general de dosare a crescut din cauza creşterii socului de dosare în materie civilă.

23

1.2. Încărcătura pe judecător

In ceea ce priveşte încărcătura pe fiecare judecător in parte, ca si in anii precedenţi, aceasta a fost analizata prin raportare la toata activitatea acestora, respectiv dosarele rulate si soluţionate in şedinţele publice de judecata, in camera de consiliu si pe serviciul de permanenta, incidente, precum si atribuţiile pe sectoare si altele administrative, toate aceste activităţi presupunând timp si consum fizic, psihic si intelectual, determinant pentru stabilirea gradului real de încărcare.

In cursul anului 2015 la Judecătoria Braşov media anuala a judecătorilor prezenţi la serviciu a fost de 38. ( 38,42)

Este relevant de apreciat încărcătura pe judecătorii Judecătoriei Braşov si prin raportare la încărcătura media pe tara stabilita de CSM. Judecătoria Braşov rămâne una din instanţele încărcate situându-se foarte aproape de media încărcăturii pe judecător stabilită de CSM la nivel de ţară de 1060 dosare. De asemenea Judecătoria Braşov se apropie şi de încărcătura medie pe schemă de 917.

Daca am aprecia înc ă rcătura intr-un mod simplist, prin raportare exclusiv la numărul dosarelor rulate si la schema de judecători (in prezent de 44 de locuri), rezulta ca din cele 39.318 dosare pe care Judecatoria Brasov le-a avut pe rol in anul 2015, fiecărui judecător urmau sa ii revină 893 dosare.

Insa, daca am aprecia încărcătura la numărul judecătorilor care au activat efectiv in instanţa si care in medie s-a ridicat la 38, rezulta ca înc ă rcătura medie pe judecător in cadrul Judecătoriei Braşov in 2015 a fost de 1.034 dosare.

In ceea ce priveşte dosarele soluţionate, in anul 2014, raportat la schema de 44, fiecare judecător a soluţionat in medie 640 dosare. Raportat la numărul judecătorilor ce au participat efectiv la activitatea de soluţionare a cauzelor - 38, fiecare judecător a soluţionat în medie un număr de 741 dosare.

In mod evident insa încărcătura reala a judecătorilor trebuie apreciata si prin contabilizarea tuturor celorlalte atribuţii cărora aceştia trebuie sa le facă fata in cursul anului, atribuţii care pot fi mai greu cuantificate numeric si care, cum s-a mai arătat, se regăsesc in diverse atribuţii străine şedinţei de judecata, precum activitatea in compartimentele auxiliare (executări penale, executări civile), sau alte atribuţii administrative cu care sunt însărcinaţi de-a lungul anului.

24

Nivelul încărcăturii este esenţial de apreciat si prin prisma pragurilor de volum optim stabilite prin programul adoptat de către CSM prin Hotărârea nr.945/2010. În anul 2015, ca de altfel în nici unul din anii anteriori nici un complet de judecată nu a primit dosare cu o complexitate totală de 5060 puncte.

In anul 2015, la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov au funcţionat in medie 28 de judecători si au soluţionat cereri cu complexitate totala de 94.466 puncte, ceea ce înseamnă o medie de 3.373 puncte complexitate pentru fiecare judecător, daca cererile s-ar putea repartiza in mod egal către toţi judecătorii secţiei, lucru care nu este posibil.

Astfel, in cadrul secţiei civile funcţionează un număr de 2 judecători care au avut norma redusa la jumătate (preşedintele – fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acestuia si o alta doamna judecător căruia Colegiul, pentru motive de sănătate, i-a aprobat reducerea normei de încărcare la jumătate), un judecător care are norma redusa cu 10 procente (purtătorul de cuvânt) si doi judecători care au norma redusa cu 25% (preşedintele secţiei civile şi vicepreşedintele instanţei - fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acestora).

In anul 2015, in cadrul secţiei penale a Judecătoriei Braşov, au activat 7 complete de judecată, fiecare judecător desfăşurând pe lângă activitatea de judecată şi serviciul de permanenţă. Pe lângă cele 7 complete de judecată cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăți au fost soluţionate de două doamne judecător. În total, în cadrul secţiei penale funcţionând efectiv un număr de 9 judecători din cei 11 ai secţiei penale ( un judecător este delegat la penitenciarul Codlea şi o doamnă judecător s-a aflat în concediu de maternitate).

Soluţiile pronunţate la nivelul secţiei au totalizat 25.021 puncte complexitate, ceea ce înseamnă o medie pentru fiecare judecător al secţiei de 2780 puncte.

In cele ce urmează vom prezenta doua tabele cuprinzând situaţia separata a celor doua secţii civila si penala, precum si activitatea sub aspect cantitativ a judecătorilor care, in decursul anului, au funcţionat in cadrul secţiilor, urmând ca pentru judecătorii care nu au funcţionat constant si pe tot parcursul anului in secţia respectiva sa se facă menţiuni in dreptul acestora cu privire la perioada cat au activat in cadrul fiecărei secţii.

25

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI PENALEIN ANUL 2015

Nr. Crt Numele judecătorului Nr. şedinţe

de judecatăNr. dosare

rulateNr. dosare soluţionate

Nr. dosare nou intrate

1 ALDEA ANGLIANA- P 1* 22 publ+92 CC

TOTAL114

719 publ274 CCTOTAL

993

338 publ5 CC

TOTAL343

3162074 PUNCTE

2 GROAPĂ CARMEN- P2* (până în data de 23.01.2015)P 8-(începând cu 26.01.2015)

23 publ+296 CCTOTAL

319

186 publ823 CCTOTAL

1009

340 publ151 CCTOTAL

491

5123766 PUNCTE

3 CATRINICI DIANA- P 2*(începând cu data de 26.01.2015 şi până în data de 15.06.2015)

16 publ+60 CC

TOTAL76

401 publ224 CCTOTAL

625

143 publ10 CC

TOTAL153

134935 PUNCTE

4 DOBRIŢOIU BOGDAN- P 3(începând cu data de 15.06.2015)

18 publ+52 CC

TOTAL70

393 publ205 CCTOTAL

598

201 publ2 CC

TOTAL203

2201402 PUNCTE

5 SOLOVĂSTRU GEORGE- P 4*(până în data de 23.01.2015)

2 publ+6 CC

TOTAL8

99 publ25 CC

TOTAL124

40 publ4 CC

TOTAL44

16119 PUNCTE

6 TRUŞCAN MĂDĂLINA- P 4*(începând cu data de 26.01.2015)

24 publ+93 CC

TOTAL117

737 publ352 CCTOTAL

1089

323 publ10 CC

TOTAL333

3172055 PUNCTE

7 PARASCAN ROMEO- P 5 52 publ+86 CC

TOTAL138

925 publ276 CCTOTAL

1201

365 publ3 CC

TOTAL368

3662340 PUNCTE

8 BOTEZATU ADINA- CERASELA- P 6 34 publ+120 CCTOTAL

154

719 publ329 CCTOTAL

1048

333 publ21 CC

TOTAL354

3432263 PUNCTE

9 TROFIN CORINA- P 7 50 publ+105 CCTOTAL

672 publ352 CCTOTAL

350 publ15 CC

TOTAL

3672385 PUNCTE

26

155 1024 365

10 BĂRBULESCU RAMONA- P 8(până în data de 23.01.2015)

17 CCTOTAL

17

28 CCTOTAL

28

28 CCTOTAL

28

32224 PUNCTE

11 STROIU OANA- P 9 23 publ+296 CCTOTAL

319

87 publ873 CCTOTAL

960

381 publ142 CCTOTAL

523

5513984 PUNCTE

12 BĂCIOIU LUCICA- P 11 34 publ+93 CC

TOTAL127

967 publ292 CCTOTAL

1259

367 publ19 CC

TOTAL386

3472226 PUNCTE

27

In graficul de mai sus sunt prezentate punctele soluţionate de fiecare judecător care a activat in cadrul secţiei, raportarea fiind făcută la punctajul de 2780 respectiv 45% din punctajul stabilit de CSM privind volumul optim de activitate şi stabilit prin hotărârile colegiului de conducere al Judecătoriei Braşov.

Doamnele judecător Groapă Carmen şi Stroiu Oana au soluţionat cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi plângeri împotriva soluţiei procurorului. De asemenea cele două doamne judecător au fost delegate şi la sectorul executări penale.

Dosarele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sunt în număr relativ ridicat, respectiv 665 dosare, acesta fiind motivul pentru care punctajul soluţionat de doamnele judecător este mult mai mare decât punctajul soluţionat de celelalte complete.

Privind din altă perspectivă, completele pe care nu s-au înregistrat cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au soluţionat numeroase cereri ( menţineri de arestare, înlocuiri de măsuri preventive etc.) ce nu sunt contabilizate. Această situaţie se va schimba în anul 2016 ca urmare a modificării Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti care stabileşte formarea de dosare asociate şi evidenţierea acestora în punctajul repartizat şi soluţionat de judecători.

Conform datelor prezentate, in cadrul secţiei penale un judecător a intrat in medie in 32 şedinţe publice de judecata şi 109 şedinţe de Cameră de Consiliu şi a soluţionat in medie un număr de 299 dosare iar un complet a fost investit in medie cu un număr de 369 dosare.

Sectorul executări penale a fost acoperit de doamnele judecător Oana Stroiu şi Carmen Groapă.

Doamna judecător Carmen Groapă ocupă şi funcţia de președinte secţie penală începând cu data de 01.11.2005. Până la această dată funcţia a fost ocupată de doamna judecător Lucica Băcioiu.

Toţi judecătorii secţiei penale au efectuat serviciul de permanenţă în zilele de sâmbătă şi duminică şi în zilele de sărbătoare legală.

Doamnele judecător Carmen Groapă şi Lucica Băcioiu au exercitat atribuţii specifice in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei penale si in ceea ce

29

priveşte studiul profesional al judecătorilor secţiei, dar si in scopul unificării practicii la nivelul secţiei.

Doamna judecător Angliana Aldea şi Lucica Băcioiu au fost delegate la Penitenciarul Codlea in perioadele in care domnul judecător Isac Marian (judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea) s-a aflat in concediu de odihna.

Judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea a fost asigurat tot de către Judecătoria Braşov, prin persoana domnului judecător Isac Marian.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei penale, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI

BACIOIU Lucica 111,24 %

101,93 %

ALDEA Angliana 108,54TRUSCAN Madalina 105,05%BOTEZATU Adina 103,21%PARASCAN Romeo 100,55%TROFIN Corina 99,45%GROAPĂ Carmen 95,90STROIU Oana 94,92 %DOBRITOIU Bogdan 92,27%CATRINICI Diana 114,17 %SOLOVĂSTRU George

275 %

BĂRBULESCU Ramona

87,5%

Raportat la rata de soluţionare trebuie precizat că domnul judecător Solovăstru George a activat în cadrul secţiei penale doar 23 de zile, în luna ianuarie 2015, perioadă în care s-au înregistrat pe completul său doar 16 dosare, cele 44 de dosare soluţionate fiind reprezentate de stocul din anul precedent. Aceiaşi este situaţia cu doamna judecător Bărbulescu Ramona.

În ce o priveşte pe doamna judecător Catrinici Diana aceasta a activat în cadrul secţiei penale în perioada 01.01 – 15.06.2015 după care a trecut în cadrul secţiei civile, completul său penal fiind preluat de domnul Dobriţoiu Bogdan.

Dintre judecătorii ce au activat pe întreg parcursul anului 2015 în cadrul secţiei penale, doamna judecător Lucica Băcioiu are cea mai mare rată de soluţionare.

30

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI CIVILEIN ANUL 2015

Nr. Crt Numele judecătorului Nr. şedinţe

de judecatăNr. dosare

rulateNr. dosare soluţionate

Nr. dosare nou intrate

1 MEROIU ANCA- C 1 15021 şed publ+

129 CC

788 publ680 CCTOTAL

1468

379 publ579 CCTOTAL

958

9433688 puncte

2 GHEORGHIU ANCA- C 2+ C- miercuri- ASOCIAȚII

13821 şed publ+

117 CC

737 publ522 CCTOTAL

1259

464 publ147 CCTOTAL

611

6533614 puncte

3 SEVERINCU VLAD- IONUŢ (stagiar)- C 3 (până în data de 23.01.2015)

102 şed publ+8 CC

34 publ63 CC

TOTAL97

19 publ63 CC

TOTAL82

82204 puncte

4 SIMA ANCA- MARIA- C 3 (începând cu data de 26.01.2015)

18622 şed publ+

164 CC

650 publ761 CCTOTAL

1411

445 publ553 CCTOTAL

998

10413511 puncte

5 VĂLEANU IONELA- C 4 20124 şed publ+

177 CC

869 publ630 CCTOTAL

1499

367 publ524 CCTOTAL

891

9273587 puncte

6 MAGDAŞ ALEXANDRA (stagiar)- C 5 (până în data de 23.01.2015)

91 şed publ+8 CC

13 publ70 CC

TOTAL83

10 publ68 CC

TOTAL78

81171 puncte

7 SOLOVĂSTRU GEORGE- C 5 (începând cu data de 26.01.2015)

16221 şed publ+

141 CC

813 publ708 CCTOTAL

1521

514 publ524 CCTOTAL

1038

10653831 puncte

8 BANU ELENA- C 5*+ C- joi- ASOCIAȚII

13727 şed publ+

110 CC

781 publ355 CCTOTAL

1136

471 publ112 CCTOTAL

583

4562399 puncte

9 BEUDEAN ELENA- C 6+ C- marți- ASOCIAȚII

15422 şed publ+

132 CC

695 publ515 CCTOTAL

1210

429 publ186 CCTOTAL

615

6893914 puncte

10 LUCA MIHAELA- C 7 138 846 publ 404 publ 943

33

21 şed publ+

117 CC

695 CCTOTAL

1541

468 CCTOTAL

872

3772 puncte

11 SIMION MIHAELA- C 8 14223 şed publ+

119 CC

676 publ541 CCTOTAL

1217

302 publ480 CCTOTAL

782

8383273 puncte

12 CHISCOP CRISTIN ANTONIO- C 9 20021 şed publ+

179 CC

1086 publ649 CCTOTAL

1735

409 publ538 CCTOTAL

947

9663766 puncte

13 MARINESCU LIVIU- C 10 24640 şed publ+

206 CC


2530

605 publ467 CCTOTAL

1072

9803913 puncte

14 GHIDARCEA CRISTIAN- C 11 12523 şed publ+

102 CC

781 publ592 CCTOTAL

1373

334 publ538 CCTOTAL

872

8783197 puncte

15 TĂNASE ALINA- C 12 (până în data de 21.04.2015)+ C- Luni- ASOCIAȚII

427 şed publ+35 CC

307 publ122 CCTOTAL

429

171 publ20 CC

TOTAL181

2001113 puncte

16 SANDU IRINA- MARIA- C 12 (începând cu data de 22.04.2015)+ C- Luni- ASOCIAȚII

10614 şed publ+92 CC

727 publ325 CCTOTAL

1052

329 publ73 CC

TOTAL402

4422478 puncte

17 VIDAEFF ADRIANA- RODICA- C 13 10815 şed publ+93 CC

774 publ340 CCTOTAL

1114

419 publ506 CCTOTAL

925

9683188 puncte

18 ACHTEN LAURA- C 14 18639 şed publ+

147 CC

967 publ590 CCTOTAL

1557

401 publ273 CCTOTAL

874

9033547 puncte

19 MARUŞCA BOGDANA – MARIA- C 15+C27- CABINET

18321 şed publ+

162 CC

553 publ605 CCTOTAL

1158

342 publ475 CCTOTAL

817

8673059 puncte

20 CĂTĂLINA NISTOR- C 16 (până în data de 01.05.2015)-(în perioada 01.05-31.05.2015- C 16 Încuviinţări executare silită)


290 publ265 CCTOTAL

555

128 publ228 CCTOTAL

356

164180 puncte

21 MOLDOVAN DANA IULIANA- C 17 16823 şed publ+

942 publ724 CCTOTAL

409 publ497 CCTOTAL

9733690 puncte

34

145 CC 1666 906

22 SÎMPETRU ANDA- C 18 12527 şed publ+98 CC

776 publ478 CCTOTAL

1254

362 publ381 CCTOTAL

743

7713182 puncte

23 TOGAN CARMEN- DENISA- C19 15925 şed publ+

134 CC

876 publ659 CCTOTAL

1535

347 publ511 CCTOTAL

858

9103713 puncte

24 NICA ALINA- C 21(până în data de 30.06.2015)


422 publ314 CCTOTAL

736

177 publ243 CCTOTAL

420

231543 puncte

25 CATRINICI DIANA- C 21(începând cu data de 01.07.2015)

469 şed publ+37 CC

183 publ249 CCTOTAL

432

76 publ212 CCTOTAL

288

6362763 puncte

26 ARAMĂ MIRELA- C 22+C Asociații proprietari

21520 şed publ+

195 CC


1807

520 publ469 CCTOTAL

989

9523813 puncte

27 ROMANIUC CORNELIA- C 23 15322 şed publ+

131 CC

871 publ633 CCTOTAL

1504

411 publ501 CCTOTAL

912

9503934 puncte

28 ASMARANDEI ALEXANDRU (stagiar)- C 24(până în data de 23.01.2015)

81 şed publ+7 CC

6 publ60 CC

TOTAL66

2 publ64 CC

TOTAL66

97211 puncte

29 BĂRBULESCU RAMONA- MARIA- C 5 (începând cu data de 26.01.2015)


830 publ782 CCTOTAL

1612

404 publ620 CCTOTAL

1024

10773727 puncte

30 MUNTEANU CRISTINA- C 26 19521 şed publ+

174 CC


1918

513 publ442 CCTOTAL

955

9763873 puncte

31 SPĂTĂCEAN LIA- C 28+C Asociații proprietari

15621 şed publ+

135 CC

965 publ696 CCTOTAL

1661

509 publ415 CCTOTAL

924

9003499 puncte

32 MIHAILA MORARU-C 29 (până în data de 01.09.2015)


604 publ346 CCTOTAL

950

254 publ313 CCTOTAL

567

232240 puncte

35

33 DIACONU ALINA(stagiar)-C 30s (până în data de 30.06.2015) C 33-(începând cu 10.11.2015)


416 publ377 CCTOTAL

793

274 publ302 CCTOTAL

576

5191206 puncte

34 RUSU ROXANA(stagiar)C 30s(începând cu 01.07.2015)

569 şed publ+47 CC

171 publ225 CCTOTAL

396

101 publ199 CCTOTAL

300

4811438 puncte

35 DIMOFTE TATIANA(stagiar)-C 31s 10115 şed publ+86 CC

384 publ302 CCTOTAL

686

258 publ284 CCTOTAL

542

4811438 puncte

36 DOGARU ILEANA- ROXANA- C 32 16031 şed publ+

129 CC

681 publ350 CCTOTAL

1031

370 publ179 CCTOTAL

549

3832169 puncte

Sunt importante următoarele menţiuni: Maruşca Bogdana Maria (preşedintele instanţei) si

Simion Mihaela (vicepreşedintele instanţei) au mai exercitat atribuţii in ceea ce priveşte Biroul de relaţii cu publicul, in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar si studiul profesional al judecătorilor secţiei civile, in domeniul protecţiei muncii, dar si in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar; prin Hotărâre a Colegiului de Conducere, pentru a se asigura timpul necesar activităţilor administrative, s-a stabilit reducerea volumului de muncă cu 50 % respectiv 25 %.

doamna judecător Elena Banu a beneficiat de o reducere a volumului de muncă cu 50 % prin Hotărâre de Colegiu; doamna judecător a exercitat in timpul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii”

dl. judecător Ghidarcea Cristian – preşedintele secţiei civile - a avut nivelul de încărcătura stabilit tot prin Colegiul de Conducere la ¾ din volumul de activitate; domnul judecător a mai exercitat atribuţii in scopul unificării practicii la nivelul secţiei civile, in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar, dar si in asigurarea studiului profesional al judecătorilor secţiei si in pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei civile; domnul judecător a exercitat toate atribuţiile aferente funcţiilor de conducere ori de cate ori au lipsit din instanţa atât preşedintele cat si vicepreşedintele acesteia;

36

doamna judecător Anda Sampetru – purtătorul de cuvânt - a beneficiat de asemenea de o reducere de 10%; din biroul de relaţii cu publicul au mai făcut parte doamna judecător Roxana Dogaru şi Trofin Corina, doamna judecător Adriana Vidaeff a activat în cadrul acestui birou până la data de 20.05.2015 când a fost înlocuită cu doamna judecător Dogaru Roxana.

doamnele si domnii judecător Elena Banu, Elena Beudean, Irina Sandu, Anca Gheorghiu, Roxana Dogaru au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii” iar doamnele judecător Lia Spătăcean şi Mirela Aramă au fost delegate la organul financiar pentru soluţionarea cererilor de acordare personalitate juridică asociaţiilor de proprietari;

toţi judecătorii Secţiei civile au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „executări civile”;

completele specializate in judecarea cauzelor de fond funciar au fost asigurate de către doamnele judecător Cristina Munteanu, Mirela Aramă, Cornelia Romaniuc, Lia Spătăcean până la data de 01.07.2015 când, prin Hotărârea de Colegiu nr.7/2015, s-a stabilit repartizarea acestor cauze tuturor completelor secţiei civile;

completele specializate in judecarea cauzelor de minori si familie au fost asigurate de către doamnele judecător Elena Beudean, Anca Gheorghiu, Adriana Vidaeff până la data de 28.01.2015, Roxana Dogaru de la data de 28.01.2015, Alina Tănase până la data de 01.05.2015 şi Irina Sandu de la data de 01.05.2015 .

Dintre completele care pe întreg parcursul anului 2015 au soluţionat doar cauze civile cea mai mare încărcătură pe complet a fost înregistrată pe completul C 23 – titular doamna judecător Cornelia Romaniuc – 3934 puncte iar cea mai redusă pe completul C 28 – titular doamna judecător Lia Spătăcean - 3499.

37

Reprezentarea grafica de mai sus nu cuprinde coordonatele cantitative ale activităţii judecătorilor stagiari şi a celor definitivi care au activat in instanţa mai puţin de 6 luni.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei civile, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI

MEROIU Anca 101,59%

99,33%

GHEORGHIU Anca 93,57%SEVERINCU Vlad 100%SIMA Anca Maria 95,87%VĂLEANU Ionela 96,12%MAGDAS Alexandra 96,30%SOLOVASTRU George

97,46%

BANU Elena 127,85%BEUDEAN Elena 89,26%LUCA Mihaela 92,47%SIMION Mihaela 93,32%CHISCOP Cristin 98,03%MARINESCU Liviu 109,39%GHIDARCEA Cristian 99,32%TANASE Alina 90,50%SANDU Irina 90,95%VIDAEFF Adriana 95,87%ACHTEN Laura 96,79%MARUŞCA BOGDANA 94,23%NISTOR Catalina 217,07%MOLDOVAN Dana 93,11%SÎMPETRU Anda 96,37%TOGAN Carmen 94,28%NICA Alina 181,82%CATRINICI Diana 45,28%ARAMA Mirela 103,89%ROMANIUC Cornelia 96%ASMARANDEI Alexandru

68,04%

BARBULESCU Ramona

95,08%

MUNTEANU Cristina 97,85%SPĂTĂCEAN Lia 102,67%

41

MIHAILA Moraru 244,40%DIMOFTE Tatianastagiar

112,68%

DIACONU Alinastagiar

110,98%

RUSU Roxana 62,37%DOGARU Roxana 143,34 %

Rata de soluţionare cea mai mare, dintre completele ce au funcţionat în materie civilă întreg anul 2015, a fost realizată de C 10 titular domnul judecător Marinescu Liviu. În materia Minori şi familie rata de soluţionare cea mai ridicată ( şi în acest caz raportat la completele ce au funcţionat pe întreg parcursul anului 2015 în această materie) a fost realizată de C 2 – titular doamna judecător Anca Gheorghiu.

Ratele de soluţionare foarte mari ( peste 150 %) au fost realizate de doamnele judecător ale căror complete nu au funcţionat pe parcursul întregului an – C 16 Cătălina Nistor, C 21 – Alina Nica, C 29 Mihaila Moraru. Din acest motiv raportul dintre dosarele intrate şi dosarele soluţionate este foarte mare. Aceste complete nu vor fi evidenţiate în graficele de mai jos nefiind relevante pentru această evidenţă.

În ce priveşte rata de soluţionare realizată de C 32 – doamna judecător Roxana Dogaru - trebuie precizat că acest complet, încă din prima lună a anului 2015, s-a transformat din civil în complet specializat de minori şi familie. Deoarece completul era foarte încărcat cu cauze civile numărul dosarelor de minori şi familie repartizate acestuia a fost mai redus decât numărul dosarelor repartizate pe celelalte complete specializate.

42

În grafic au fost menţionaţi separat judecătorii ce au activat întreg anul pe secţia civilă şi nu au avut volumul de muncă redus şi judecătorii stagiari.

Încărcătura medie la nivelul secţiei s-a calculat funcţie de doi indicatori: numărul mediu de şedinţe publice, numărul mediu de dosare cu ca au fost investiţi judecătorii secţiei si numărul mediu de dosare soluţionate de judecătorii secţiei.

Numărul mediu de şedinţe publice s-a calculat prin împărţirea numărului total al şedinţelor publice de judecata la 28 – numărul mediu de judecători care au activat in 2015 in cadrul secţiei civile. La stabilirea numărului mediu s-a avut în vedere numărul de judecători ai secţiei civile, respectiv 33, din care s-a scăzut numărul celor care au avut volum redus şi care nu au activat în instanţă pe întreg parcursul anului (s-a apreciat că doamnele judecător Bogdana Maruşca şi Elena Banu au realizat volumul de muncă al unui judecător, doamnele judecător Nistor Cătălin, Alina Nica. Alina Tănase, Mihaela Simion şi domnul judecător Ghidarcea Cristian au realizat volumul de muncă a 2 judecători, cei trei stagiari au realizat volumul de muncă al unui judecător iar locul doamnei judecător Moraru a fost înlăturat total).

Numărul mediu de dosare cu care a fost investita secţia s-a calculat prin împărţirea numărului total de dosare la acelaşi număr de 28 de judecători.

Încărcătura medie pe judecător in cadrul secţiei civile s-a calculat prin împărţirea numărului total al dosarelor soluţionate la acelaşi număr de 28 de judecători activi.

Astfel, in baza celor mai sus menţionate, in cadrul secţiei civile un judecător a intrat in medie in 24 şedinţe publice de judecata, a fost investit in medie cu 883 dosare si a soluţionat in medie un număr de 878 dosare.

In ceea ce priveşte încărcarea reflectata in punctaj, la nivelul secţiei civile se constata ca pragul maxim nu a fost depăşit.

Operativitatea pe instanţa

In ceea ce priveşte operativitatea pe instanţa în anul 2015 se înregistrează o scădere a acesteia de la 81,16% în 2015 la 74,54 %,

Operativitatea instanţei la nivelul anului 2015 s-a calculat ca si in anii anteriori, in sensul ca s-au avut in vedere numărul cauzelor nou intrate (28273), numărul cauzelor aflate in stoc la

45

începutul anului (11045), dosarele suspendate la finele anului (1523) si dosarele soluţionate in cursul anului (28.176).

OPERATIVITATEA PE INSTANTA

Operativitatea în materie penală la nivelul anului 2015 a fost de 81,42% , superioară celei din 2014 (81,28), 2013 ( 81,23 %), 2011 80,35%.

OPERATIVITATEA IN MATERIE PENALA

46

Operativitatea în materie civila la nivelul anului 2015 a fost de 73,64 % inferioară celei din anul 2014 (81,15%), 2013 ( 77,80%), din 2012 (73,79%),din 2011 (75,44%), din 2010 (78,51%).

OPERATIVITATEA IN MATERIE CIVILA

47

1.3. Managementul resurselor umane

Nr.Crt.

Categorii personal

01.01.2015 31.12.2015Finanţat

eOcupate Finanţate Ocupate

1. Judecători 43 43 44 442. Grefieri de

şedinţă57 57 58 58

3. Grefieri arhivar 15 14 15 154. Agent

procedural2 2 2 2

5. Aprod 3 3 3 36. Şofer 1 1 1 1

In cursul anului 2012 schema de judecători a Judecătoriei Brașov a fost suplimentata cu doua posturi fata de schema din 2011, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 469/2011. În cursul anului 2013 s-a suplimentat schema de judecători cu încă 2 posturi iar în anul 2014 cu încă un post. În anul 2015, prin Hotărârea CSM 412/2015 începând cu data de 01.06.2015 s-a suplimentat schema de judecători cu 1 post. Astfel, in prezent pot funcţiona in instanţa un număr de 44 judecători, număr oricum insuficient fata de volumul de activitate cu care se confrunta instanţa.

Important este faptul ca niciodată în instanţă nu prestează efectiv activitate toţi cei 44 de judecători.

În ultimele 8 luni ale anului două doamne judecător s-au aflat în concediu pre şi post natal. Din același motiv o doamnă judecător a lipsit ultimele 6 luni din an iar o altă doamnă judecător a lipsit tot anul.

Pe parcursul întregului an 2015 un domn judecător a fost delegat la Penitenciarul Codlea. De asemenea 2 judecători stagiari au beneficiat de un concediu de 3 luni pentru pregătirea examenului de definitivat. Un alt judecător stagiar a activat doar din luna iunie 2015, ocupând un post al unei doamne judecător care se afla în concediu fără plată şi care a demisionat.

Drept urmare, la nivelul Judecătoriei Braşov, in anul 2015 au funcţionat in medie numai 38 de judecători, 9 in secţia penala si 29 in secţia civila. Din cei 29 de judecători ai secţiei civile 3 au fost judecători stagiari.

Pe de alta parte, astfel cum am mai arata, este important de subliniat ca deşi încărcătura este raportata la toţi judecătorii activi, aceştia nu participa in aceeaşi măsura la activitatea de

48

judecata, date fiind restul atribuţiilor cu caracter administrativ. Astfel, in realitate, încărcătura judecătorilor (si care din punct de vedere statistic, din nefericire, se raportează exclusiv la numărul de dosare) este mult mai mare, câta vreme nu este niciodată posibil ca absolut toţi judecătorii instanţei sa împartă egal dosarele pe care o instanţa le are de soluţionat intr-un an de zile.

Schema de personal auxiliar prevede 58 posturi de grefieri de şedinţa, 15 posturi de grefieri arhivari, 3 de aprozi, 2 de agenţi procedurali si unul de şofer.

Precizăm că, în anul 2015, schema a fost suplimentată cu un grefier de şedinţă.

In anul 2015 Judecătoria Braşov a funcţionat cu schema completa a personalului auxiliar, împrejurare care ne-a oferit ocazia sa dovedim faptul ca schema personalului auxiliar este grav deficitara, câta vreme, chiar si in condiţiile funcţionarii cu toate posturile ocupate efectiv, instanţa a întâmpinat serioase dificultăţi in desfăşurarea activităţii din acest punct de vedere.

Situaţia grefierilor de şedinţa care au activat in secţia civila, prezenta lor in instanţa, numărul de dosare pe care le-au rulat si numărul de şedinţe in care au intrat este prezentat de tabelul de la Anexa 1

Din cei 42 grefieri de şedinţa ai secţiei civile numai 38 au asigurat şedinţe publice de judecata in mod curent, astfel ca se poate spune ca aceştia, in anul 2015, au intrat in medie in 23 de şedinţe de judecata publice şi 78 şedinţe de cameră de consiliu (intr-un ritm de doua şedinţe publice lunar).

Mai menţionam ca: grefierul sef al instanţei a deservit cabinetul si a intrat in

şedinţele de judecata in care au fost repartizate dosarele date spre soluţionare in competenta expresa a preşedintelui instanţei (suspendări provizorii, eliberare certificate europene, anulare incidente de plată etc.);

grefierul sef de secţie a asigurat si evidenta hotărârilor instanţelor de control judiciar precum si toata organizarea activităţii personalului auxiliar al secţiei civile;

un număr de 10 grefieri au asigurat activitatea in compartimentele auxiliare ale instanţei (repartizare ECRIS - 3, executări civile - 2, asociaţii si fundaţii - 1, legalizări – 1, executări penale - 3).

Deficitul de personal auxiliar existent şi in prezent in special la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov are repercusiuni mult mai grave asupra funcţionarii justiţiei ca

49

serviciu public, asupra calităţii actului de justiţie in general, decât îl avea in anii anteriori.

Potrivit analizei Grupului de lucru privind redistribuirea posturilor de personal auxiliar la nivel naţional, Judecătoria Braşov este singura instanţă din raza Curţii de Apel Braşov cu deficit de personal auxiliar.

Insa analiza mai sus menţionata a avut in vedere un volum de activitate (respectiv încărcătura din perioada 2006 - 2009) inferior celui la care personalul Judecătoriei Braşov trebuie sa facă fata in prezent.

CSM a stabilit ca pentru 2010 încărcătura optima de dosare pentru un grefier de şedinţa ar trebui sa nu depăşească 331 dosare intr-un an.

Vacantările temporare ne obliga sa apelam adesea la angajarea unui personal de cele mai multe ori fără calificare suficienta, iar lipsa de timp, de personal disponibil si volumul mare de activitate nu permit instanţei întâi sa procedeze la instruirea personalului nou, fără calificare, pentru o perioada de măcar o luna de zile, ci dimpotrivă, condiţiile impun ca acest personal sa fie nevoit sa preia din prima zi atribuţiile grefierului de şedinţa, iar aceasta situaţie de necesitate naşte întârzieri, greşeli si neglijente care afectează calitatea actului de justiţie.

Odată cu intrarea în vigoare a NCPC, la data de 15.02.2013, activitatea grefierilor s-a amplificat. Astfel, pe lângă munca specifică pregătirii şedinţelor de judecată, participarea la aceste şedinţe, întocmirea încheierilor, efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris, grefierii de şedinţă întocmesc toate adresele în procedura regularizării ( art.200 NCPC), asigură comunicarea acestora şi urmăresc împlinirea termenelor. Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti stabileşte în sarcina grefierilor efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris. Ca urmare a modificării Codului de procedură şi a necesităţii evidenţierii mai multor date ( exp. menţionarea în sistem a taxei judiciare de timbru), operaţiunile necesar a se efectua în Ecris îngreunează munca grefierului de şedinţă. De asemenea, pentru că Noul cod prevede soluţionarea în camera de consiliu a unor cauze, s-a dublat numărul şedinţelor de Cameră de consiliu asigurate de grefierii de şedinţă.

În concluzie, modificarea Codului de procedură civilă a generat o dublare a activităţii grefierilor de şedinţă.

Datorită numărului redus de grefieri, în perioada vacanţei judecătoreşti, s-au întâmpinat dificultăţi mari.

50

In ceea ce priveşte grefierii arhivari, potrivit dispoziţiilor din Regulament arhiva curenta este ţinută pe completuri si toate completurile au doua categorii de dosare care funcţionează după proceduri separate. Cei 7 grefieri arhivari, ce desfăşoară activitate în arhiva civilă curentă, răspund de câte 4 completuri de judecată.

În prezent arhiva penală este gestionată de doi grefieri arhivari.

Drept urmare, in anul 2015, grefierii arhivari ai secţiei civile au gestionat in medie un număr de 5113 dosare, ceea ce spune suficient in legătura cu încărcarea acestei categorii de personal auxiliar.

In secţia penala au activat 12 grefieri, dintre care 7 au asigurat cate o şedinţa de judecata si serviciul de arest in zilele nelucrătoare, 2 grefieri au intrat în şedinţele judecătorului de drepturi şi libertăţi şi 3 grefieri au asigurat sectorul executări penale.

Evidenta activităţii grefierilor secţiei penale este cuprinsa in Anexa 2.

In urma acestei analiza rezulta ca fiecare grefier al secţiei penale a intrat in medie in 30 şedinţe publice si a rulat in medie 945 dosare.

In ceea ce priveşte grefierii arhivari, din cei 15: 2 au atribuţii pe registratura; 2 au atribuţii pe arhiva penala; 1 are atribuţii pe scanare; 1 este repartizat numai pentru atribuţii mai puţin

importante având in vedere ca are o stare de sănătate mai precara astfel ca in ceea ce îl priveşte trebuie manifestata grija si mai ales prudenta;

2 au atribuţii exclusive pe arhiva veche;. 7 deservesc arhiva civila curenta.

Drept urmare, numai 9 grefieri arhivari au manipulat, au efectuat menţiunile necesare in Ecris, au gestionat in general cele 39.318 dosare care au fost pe rolul instanţei in anul 2015 .

51

Având in vedere volumul de activitate prezentat este evident ca cei doi agenţi procedurali de care beneficiază instanţa sunt insuficienţi.

1.4 Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii instanţelor sunt următorii:

Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;

Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;

Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul procesual fond) - reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final;

Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

În anul 2015 Judecătoria Braşov s-a încadrat în gradul „eficient”.

Situaţia pe indici este următoarea :

52

„rata de soluţionare” – eficient – 100,62 % - trebuie semnalat că la acest indicator secţia penală a atins coeficientul „foarte eficient” în timp ce secţia civilă calificativul „satisfăcător”.

„stocul de dosare” – eficient – 5,49 % - ambele secţii au atins acelaşi coeficient

„ponderea dosarelor închise într-un an” – foarte eficient

„durata medie de soluţionare” – foarte eficient

„redactări peste termenul legal” – ineficient

Trebuie precizat că pentru stabilirea coeficienţilor de analiză sunt folosite datele din programul Statis. Din acest motiv cifrele avute în vedere variază. De exemplu numărul dosarelor soluţionate raportat de programul Statis este de 28.447 iar cel raportat de programul Ecris este de 28.176, programul Statis numărând ca dosar soluţionat doar pe acela în care hotărârea a fost redactată şi închisă. În aceste condiții în cifra de 28.447 sunt incluse şi hotărâri pronunţate în anul 2014 dar motivate în anul 2015.

Analizând coeficienţii de eficienţă se constată că secţia civilă, în cel de-al doilea trimestru al anului 2015, secţia civilă, a obţinut calificativul „satisfăcător” la coeficientul „rata de soluţionare”. Reducerea acestui coeficient a fost cauzată şi de cele două luni de vacanţă judecătorească la care se adaugă luna decembrie în care majoritatea judecătorilor beneficiază de concediu de sărbători.

O îmbunătăţire a ratei de soluţionare poate avea loc prin înlăturarea totală a termenului de recomandare. Prin Hotărârea de Colegiu nr. 17/24.09.2014 termenul de recomandate a fost redus la 3 luni iar prin Hotărârea de Colegiu nr. 18/08.12.2015 a fost redus la 2 luni. Aceste hotărâri au fost adoptate de conducerea instanţei pentru a preveni o supraîncărcare a completelor la momentul la care se preconiza modificarea regulamentului şi înlăturarea termenului de recomandare.

Un calcul simplu al termenului de recomandare la care se adaugă termenul de 10 zile pentru regularizarea cererii, cel de 25 de zile pentru formularea întâmpinării, cel de 10 zile pentru formularea răspunsului la întâmpinare şi cel de 60 de zile pentru stabilirea primului termen conduce la concluzia că un dosar va avea nevoie uneori de 7 luni pentru ajunge la primul termen de judecată. Dacă adăugăm cele două luni de vacanţă

53

judecătorească ajungem la concluzia că un dosar de o complexitate medie spre mare este imposibil să fie soluţionat în termen de 1 an de la înregistrare. O analiză pe obiecte a cauzelor înregistrate la judecătoria Braşov este foarte greu de realizat din cauza numărului mare de dosare însă, în acest context, rata de soluţionare ridicată este dată şi de numărul mai mare al unor cereri de complexitate redusă.

Coeficientul „stocul de dosare” este în legătură directă cu coeficientul „rata de redactare”. Astfel cauzele care conduc la o rată de redactare redusă sunt aceleaşi care conduc la o creştere a stocului de dosare.

Un alt coeficient ce trebuie analizat este cel al „redactărilor peste termenul legal” în care Judecătoria Braşov este „ineficientă”.

În analiza acestui indicator trebuie avut în vedere faptul că vizează doar numărul de „hotărâri” – în cazul judecătoriilor „sentinţe”, or este bine ştiut că un număr mare de dosare se soluţionează prin Încheiere ( exp. ordonanţele de plată respinse, uzucapiunile, cererile de investire cu formulă executorie, aplicarea amenzilor judiciare, multe cereri formulate în cadrul executărilor silite etc.). Este adevărat că gradul de complexitate al dosarelor ce se soluţionează prin Încheiere este redus însă nu trebuie neglijat faptul că şi pentru acestea se alocă timp şi muncă. În acest sens trebuie observată diferenţa dintre „dosare soluţionate prin hotărâre – 14.447 – avute în vedere la stabilirea indicelui „redactări peste termenul legal” şi „dosare soluţionate” – 28.447 – avute în vedere la stabilirea indicelui „ rata de soluţionare”.

Întârzieri în redactarea hotărârilor au existat întotdeauna la Judecătoria Braşov. Cauzele acestora sunt multiple, obiective: numărul mare de dosare, timpul alocat pregătirii examenului de promovare, complexitatea unor dosare, şi subiective : nealocarea unui timp suficient acestei activităţi, capacitatea redusă de sinteză.

Trebuie totuşi remarcat că în anul 2015 numărul dosarelor neredactate la finalul anului a fost de 595 faţă de 1299 câte existau la finele anului 2014.

Extrasele din programul Statis se regăsesc în Anexa 9.

54

1.5 Probleme de management al instanţei

Problemele de management cu care conducerea instanţei s-a confruntat în anul 2015 privesc în principal logistica instanţei şi personalul auxiliar.

În privinţa personalului auxiliar s-a observat necesitatea specializării unor grefieri ce activează în anumite sectoare. Astfel, în cadrul sectorului executări penale operaţiunile efectuate de grefieri presupun o pregătire specifică şi o atenţie deosebită. În acest context este necesară repartizarea unui număr de grefieri suficient pentru ca lipsa unora dintre ei ( concedii de odihnă, medicale etc.) să nu afecteze bunul mers al departamentului. Din cauza lipsei personalului auxiliar conducerea instanţei nu a avut posibilitatea formării mai multor grefieri care să lucreze în acest sector astfel că în perioada vacanţei, efortul celor care se află la serviciu este considerabil.

Aceiaşi este situaţia grefierilor care se ocupă cu repartizarea Ecris. La nivelul instanţei fiind desemnaţi 3 grefieri care repartizează zilnic mai mult de 150 de dosare.

Atribuţiile stabilite de Regulament în sarcina preşedinţilor instanţei presupun o pregătire pe care aceştia, de cele mai multe ori, nu o au. Astfel, repartizarea dosarelor în programul Ecris presupune o serie de cunoştinţe pe care conducerea instanţei a încercat să le însuşească de la grefierii repartizaţi pe acel sector. Apreciem că este absolut necesară organizarea unor seminarii de formare profesională în acest domeniu pentru a înţelege mecanismul de funcţionare a programului şi reguli de depăşire a diverselor probleme ce pot apărea. Din această perspectivă conducerea Judecătoriei s-a confruntat şi cu problema lipsei unor informaticieni care să cunoască îndeaproape modul de funcţionare a programului şi care să vină în întâmpinarea problemelor care ar putea apărea în momentul în care se ia o decizie în legătură cu crearea completelor şi parametrii de repartizate. Din această cauză există şi în prezent diferenţe semnificative între completele de judecată în privinţa numărului de dosare repartizate şi a complexităţii acestora ( cele mai mari diferenţe fiind între C 10 – 3913 puncte complexitate şi C 26 – 3499 puncte complexitate). Aceste diferenţe nu pot fi explicate de personalul IT sau grefierii ce efectuează repartizarea şi sunt puse pe seama modului de funcţionare a programului. De asemenea au existat probleme în legătură cu supraîncărcarea completelor nou deschise, diferenţele de punctaj fiind chiar şi de

55

trei ori mai mari faţă de completele ce funcționau de mai mult timp.

Lipsa posibilităţii de gestionare a programului Ecris astfel încât acesta să vină în întâmpinarea problemelor unei instanţe şi nu să creeze altele a condus şi la imposibilitatea reducerii activităţii judecătorilor care, potrivit regulamentului, trebuie să beneficieze de o astfel de reducere. În acest context este de observat că imposibilitatea reducerii efective activităţii de judecată a preşedintelui instanţei, a vicepreședintelui şi a preşedinţilor de secţie afectează calitatea managementului, timpul alocat acestuia fiind redus.

În privinţa logisticii cea mai mare problemă este cea a spaţiului destinat desfăşurării activităţii şi a învechirii calculatoarelor. Lipsa spaţiului generează supraaglomerarea birourilor şi a arhivelor. Această situaţie conduce la îngreunarea muncii personalului apărând disfuncţionalităţi în circuitul actelor şi dosarelor în instanţă. În ce priveşte calculatoarele cu care judecătoria este dotată, din cauza învechirii acestora, funcţionează greoi şi implică acordarea unui timp suplimentar unor operaţiuni care în mod normal s-ar efectua cu rapiditate.

În cursul anului 2015 au existat probleme în legătură cu asigurarea unui birou pentru procurorii ce asigură şedinţele de judecată. Spaţiul pe care judecătoria l-a putut pune la dispoziţia acestora se găseşte la subsolul clădirii, este neîncălzit şi foarte mic pentru cei 5 procurori. În aceste condiţii, cu acordul conducerii Tribunalului Braşov, aceştia au utilizat şi Camera de Consiliu cu inconvenientul că ori de câte ori avea loc un eveniment trebuia eliberată.

Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei

Funcţionarea cu un număr redus de judecători raportat la numărul cauzelor cu care este investita instanţa, afectează radical, determinant calitatea actului de justiţie si celeritatea soluţionării dosarelor, punându-ne in imposibilitatea de a oferi justiţiabilului ocazia de a beneficia de avantajele Noului cod de procedură civilă.

Recomandarea nr. (94)12 a Comitetului Miniştrilor privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor stabileşte in principiul al III-lea promovarea rolului magistraţilor, al condiţiilor

56

de muncă adecvate. Astfel, pentru ca judecătorul să-şi poată desfăşura activitatea în mod eficient şi să nu aibă întârzieri nejustificate, s-a prevăzut atât recrutarea unui număr suficient de judecători, cu o pregătire profesională adecvată cât şi punerea la dispoziţia acestora a unui personal auxiliar şi a unor echipamente adecvate.

În plus, nu trebuie ignorat faptul că, însuşi accesul la justiţie implică încrederea justiţiabililor în succesul demersului judiciar, încredere care se bazează incontestabil pe calitatea actului de justiţie.

Această calitate depinde nu doar de fiecare judecător implicat ci şi de o serie de variabile, aflate în afara procesului de administrare a justiţiei, între care resursele adecvate alocate sistemului judiciar.

Aceste argumente, cuprinse şi în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), converg toate înspre realitatea incontestabilă că o instanţă nu poate funcţiona eficient cu resurse umane şi materiale inadecvate iar obţinerea unui act de justiţie de calitate in condiţiile acestor lipsuri este imposibilă.

Această situaţie, de evitat conform recomandărilor europene, se regăseşte de ani buni la nivelul Judecătoriei Braşov si generează automat întârzieri în îndeplinirea lucrărilor, acordarea de termene lungi de judecată cu nemulţumirea justiţiabililor, supraaglomerarea judecătorilor, stres şi inevitabil neglijente si chiar erori sub presiunea termenelor de pronunţare, redactare şi a volumului de lucru.

În ceea ce priveşte logistica instanţei în cursul anului 2015 nu au intervenit modificări esenţiale.

Astfel, în continuare spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 4 săli destinate şedinţelor Camerei de Consiliu, 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

În anul 2015 s-a preluat mobilier de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, din care s-au asigurat birouri pentru personalul suplimentar şi s-a completat mobilierul din birourile judecătorilor şi grefierilor.

În cursul anului 2015 s-a reuşit sortarea dosarelor a căror termen de păstrare a expirat în vederea topirii acestora şi totodată au fost sortate documentele destinate Arhivelor Naţionale, in mare măsura documentele fiind prelucrate, sortate

57

cu efortul considerabil al personalului auxiliar si conex al instanţei. În anul 2016 urmează a fi predate Arhivelor Naţionale.

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Braşov este complet informatizata, iar conducerea instanţei a trecut la eliminarea treptata a evidentelor scriptice.

De asemenea este de menţionat ca, in continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale a fost dotată cu aparatura de înregistrare audio-video.

Cele două săli de judecată destinate şedinţelor civile au fost dotate în anul 2013 cu aparatură de înregistrare audio. Începând cu data intrării în vigoare a Noului cod de procedură civilă toate şedinţele de judecată civile sunt înregistrate audio.

Din luna mai a anului 2008 instanţa este dotata cu aparatură pentru audierea martorilor sub acoperire, însa în economia spaţiului existent la dispoziţia instanţei nu exista o camera destinata acestui scop, astfel ca aparatura este instalata in biroul destinat vicepreşedintelui instanţei.

Întreg personalul instanţei beneficiază de informatizare, tuturor, judecători, grefieri, arhivari, fiindu-le repartizate calculatoare, ele existând chiar si in sălile de judecată, la arhive si in registratură.

De asemenea tot in anul 2008 Judecătoriei Braşov i-au fost alocate 2 info-chioşcuri amplasate pe holul de la parter al clădirii, dispozitive care teoretic permit justiţiabililor consultarea stării cauzelor fără a mai apela la personalul, şi aşa extrem de încărcat, din cele două arhive.

Judecătoria Braşov este dotata începând din aprilie 2008 cu un autoturism nou marca Skoda Octavia. La finalul anului 2015 judecătoriei i-a fost repartizat încă un autoturism marca Toyota însă fără a avea şi un post de şofer aferent.

Spaţiul destinat instanţei noastre a devenit insuficient pentru o buna desfăşurare a activităţii judiciare. Astfel, in ciuda faptului ca, de la data modernizării clădirii (2005), schema de personal auxiliar a crescut cu 6 grefieri de şedinţă şi un grefier arhivar, iar cea a judecătorilor a crescut numai cu 6 locuri, volumul de activitate a crescut substanţial, practic s-a dublat raportat la nivelul anului 2008 şi, prin urmare, şi fluxul de justiţiabili si numărul de dosare.

Spaţiul destinat şedinţelor publice de judecata este deficitar, iar acest deficit reprezintă principala problema cu care se confrunta in prezent instanţa. Din cauza lipsei sălilor de şedinţă a fost necesară organizarea şedinţelor publice de judecată o dată la două săptămâni, atât de la ora 9:00 cât şi de la

58

ora 13:00, pentru a se putea asigura fiecărui judecător sală de şedinţă.

In ceea ce priveşte spaţiul alocat birourilor judecătorilor, acesta este insuficient, chiar si raportat numai la numărul personalului activ. Astfel, in prezent judecătorii lucrează si in birouri de șase persoane, ocupând la maxim capacitatea spatiilor cu aceasta destinaţie. Având in vedere suplimentarea schemei de judecători, la acest moment toate birourile sunt ocupate astfel că la întoarcerea din concediu a unor judecători vor exista probleme mari de asigurare a unui confort minim şi condiţii decente de muncă.

Problema spaţiului este prezenta si mai acut in ceea ce priveşte birourile grefierilor de şedinţa care, de asemenea, sunt ocupate peste capacitatea maxima.

In plus, începând cu luna iunie a fiecărui an, odată cu creşterea temperaturii, in birourile din mansarda Judecătoriei Braşov destinate întregului personal auxiliar, este din ce in ce mai greu de desfăşurat orice activitate specifica datorita temperaturii ridicate, insuportabile si a umidităţii excesive.

Perpetuarea acestei stări de lucruri va afecta negativ si intr-o măsura deloc de neglijat activitatea instanţei in întregul ei.

Aceiaşi este si situaţia birourilor de judecători si a sălilor de şedinţa in anotimpul călduros.

Birourile, atât ale judecătorilor cat si ale grefierilor, dotate cu geamuri de mansarda tip „Velux” nu beneficiază nici măcar de jaluzele/storuri parasolare care ar avea darul sa mai estompeze transferul de căldura dinspre exterior.

Conducerea Judecătoriei Braşov a sesizat repetat, in ultimii trei ani, aceasta situaţie conducerii Tribunalului Braşov si chiar si celei a Curţii de Apel Braşov, afirmând necesitatea dotării măcar a birourilor cu instalaţii de aer condiţionat, dat demersurile au rămas sfara rezultat, explicaţia primita fiind aceea a lipsei de fonduri băneşti.

Prevederile art. 12 al Legii nr. 16/1996 impun obligaţia păstrării arhivelor în condiţii care să asigure protecţia împotriva distrugerii şi degradării, depozitele trebuind dotate cu mijloace adecvate de păstrare precum şi cu instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.

Tot cu lipsa de spaţiu se confrunta instanţa si in ceea ce priveşte utilizarea aparaturii pentru audierea martorilor sub acoperire. Condiţiile existente nu au permis alocarea unei încăperi destinata acestui scop, astfel ca, situaţie care se perpetuează de ani de zile, aparatura este instalata in biroul

59

vicepreşedintelui instanţei, acesta fiind nevoit ca ori de cate ori este necesara utilizarea respectivei aparaturi, să îşi abandoneze lucrările si activitatea si sa părăsească biroul, iar audierile respective de regula se întind pe perioada unei zile de lucru întregi.

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Brasov este complet informatizata. In continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale este dotată cu aparatura de înregistrare audio-video, ceea ce face imposibila organizarea unor şedinţe penale si in alte săli de judecata.

In ceea ce priveşte baza materiala informatică aceasta are deja un grad de uzura ridicat astfel că se va impune efectuarea de noi investiţii în intervalul de timp imediat următor, aparatele fax, fotocopiere sau imprimare, cu consumabilele aferente, fiind deja în stare critică.

In egala măsura se impune eficientizarea operaţiunii de scanare prin achiziţionarea programelor informatice care sa permită transformarea informaţiei astfel obţinuta in document word, pentru a fi utilizata. Deşi funcţionează un singur aparat de scanare s-a reuşit scanarea tuturor cererilor de chemare în judecată înregistrate la Judecătoria Braşov precum şi a înscrisurilor depuse la dosare. Această activitate ar fi profitabilă atât grefierilor cât şi judecătorilor în măsura în care aceştia ar putea folosi documentele scanate în activitatea de redactare. Capacitatea redusă a serverelor destinate judecătoriei face imposibilă încărcarea documentelor scanate în programul Ecris, cu consecinţa utilizării de către judecători în activitatea de motivare a dosarelor.

Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie

3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

Este de menţionat faptul ca indicii de calitate s-au apreciat avându-se in vedere numărul hotărârilor supuse cailor de atac dintre cele pronunţate in anul 2015, iar dintre acestea, numai acele hotărâri care au primit deja, in cursul anului 2015, o soluţie

60

in căile de atac si care astfel au putut fi înregistrate si analizate la evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar.

In anul 2015 la Judecătoria Braşov s-au pronunţat în materie penală un număr de 3591 hotărâri din care 1095 au fost supuse controlului judiciar, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 30,49 % inferior celui din anii precedenţi 2013 - 40,94%, 2012- 49,05%, 2011 – 26,40% şi 2010 - 36,15%.

In materie civilă în anul 2015, s-au pronunţat un număr de 24.585 hotărâri. Dintre acestea 3144 au fost atacate, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 12,78 % superior celor din anul 2014 de 10.10 %, din anul 2013 de 5,46%, din anul 2012 de 8,47%, din 2011 de 8,54%.

MATERIA CAUZE NOI CAUZESOLUTIONATE

CAUZEAPELATESI RECURATE

PONDERE DE ATACABILITATE

CIVIL 24.750 24.585 3.144 12,78%

PENAL 3.523 3.591 1.095 30,49%

61

EVOLUTIA PROCENTULUI DE ATACABILITATE PE INSTANTA INTRE 2012 – 2014

62

La nivelul instanţei, procentul de atacabilitate al hotărârilor înregistrat la nivelul anului 2015 s-a ridicat la 15,04 %

63

superior celui din 2014 de 13,58 %, din anul 2013 de 9,57 %, celui din 2012 de 12,62% şi celui din 2011 de 10,18%.

In plus, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar au soluţionat în materie civilă un număr de 593 cai de atac, iar in materie penala un număr de 165.

Dintre aceste 758 hotărâri atacate, 598 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 160 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

Daca apreciem ca acest procent de desfiinţare trebuie stabilit prin raportare stricta la hotărârile evidenţiate, apreciere deosebit de relativa, atunci gradul de desfiinţare la nivel de instanţa se ridica la 21,10 % inferior celui din anul 2014 de 28,85%.

In materie penala, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 165 cai de atac. Dintre acestea, 113 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 52 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

In materie civila, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 593 cai de atac (recursuri si apeluri). Dintre acestea, 485 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 108 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

In cursul anului 2015, analizându-se motivele de casare ale sentinţelor pronunţate de Judecătoria Braşov s-au reţinut, în general, motive neimputabile instanţei de fond ca: depunerea în apel/recurs de înscrisuri noi, reţinerea eronată a stării de fapt, interpretarea greşită a probelor, dar şi motive imputabile cum ar fi: încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, nerespectarea principiului disponibilităţii şi al contradictorialităţii; nepronunţarea asupra unor capete de cerere.

S-a mai dispus casarea sentinţelor judecătoreşti pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la arătarea considerentelor de fapt şi de drept, încălcarea sau aplicarea greşită a legii, nepronunţarea asupra unui mijloc de apărare au a unei dovezi administrate.

In materie penala, se remarca numărul mic de hotărâri desfiinţate/casate, cel mai des motiv întâlnit referindu-se atât la modalitatea individualizării pedepselor (majorarea acestora prin înlăturare circumstanţe atenuante) cat si la individualizarea modului de executare a pedepselor; desfiinţarea/casarea s-a datorat in alte cazuri si modului de soluţionare a laturii penale, funcţie de interpretarea probelor administrate (achitare după

64

condamnare sau condamnare după achitare – fara sa fie vorba de incalcari ale dispoziţiilor legale); in plus, au existat situaţii in care desfiinţarea/casarea sentinţelor s-a datorat felului in care s-a efectuat procedeul de contopire.

In ceea ce priveşte evidenta pe judecători a hotărârilor pronunţate in 2015 si analizate de către instanţele de control judiciar, aceasta se regăseşte in Anexele 3 si 4.

Situaţia hotărârilor desfiinţate cu trimitere spre rejudecare, pe judecător, este prezentata in Anexa 6.

În cursul anului 2015 s-au întors din calea de atac cu soluţia de rejudecare 48 de dosare.

3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Celeritatea soluţionării cauzelor este un element care afectează direct percepţia publicului asupra actului de justiţie.

Întârzierea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil este determinată fie de motive obiective (complexitate sporită, cereri de amânare formulate de părţi), fie de motive subiective.

Cu privire la acestea din urmă, din analiza fişelor dosarelor mai vechi de 1 an pe rolul Judecătoriei Braşov, rezultă că principalele cauze sunt: administrarea in trepte a probatoriului, neaplicarea dispoziţiilor procedurale sau lipsa de finalizare a acestora în cazul aplicării, necesitatea administrării probei cu expertiza, în special cea topografică, precum si admiterea cu prea mare uşurinţa in anumite cazuri a cererilor de amânare formulate de avocaţi sau de parţi.

Deşi la nivelul Judecătoriei Braşov există o evidenţă lunara a acestor dosare mai vechi de 1 an, măsura, prin ea însăşi, nu îşi găseşte eficienţa.

La nivelul Judecătoriei Braşov, daca la începutul anului 2011 se înregistrau 1.340 dosare mai vechi de 1 an, la finele anului 2011 numărul acestor cauze se ridica la 1.309, iar la finele anului 2012 numărul acestor dosare era de 999. La sfârşitul anului 2013 cauzele mai vechi de 1 an s-a ridicat la 1058. În anul 2014, la final, sunt înregistrate 863 cauze mai vechi de un an din care 758 civile şi 105 penale.

La finele anului 2015 pe rolul judecătoriei se află înregistrate 1095 cauze mai vechi de 1 an, din care 1027 dosare civile şi 66 dosare penale.

Raportat la numărul total al cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Braşov în anul 2015, respectiv 39.318,

65

numărul de 1093 cauze mai vechi de un an reprezintă un procent de 2,77 % ceea ce înseamnă că în proporţie de 97,23% din cauze sunt soluţionate în mai puţin de un an.

EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE MAI VECHI DE 1 AN LA FINAL DE AN, INTRE 2012 – 2014

Cercetările efectuate au concluzionat că întârzierea in soluţionarea cauzelor este datorată în cele mai multe dintre cazuri fluctuaţiilor de personal (transferuri, detaşări, promovări, concedii medicale, ş.a.) care au determinat desfiinţări de complete şi preluarea acestora de ceilalţi judecători ai instanţei, obiectului si complexităţii dosarului (cauze vizând dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate într-o zonă de atracţie turistică sau greu accesibila şi care necesită în cele mai multe cazuri un probatoriu diversificat - expertiză în cele mai multe cazuri - a cărui administrare presupune un timp îndelungat). Nu în ultimul rând trebuie menţionată, ca şi cauză a întârzierii soluţionării dosarelor, necesitatea avizării de către OCPI a

66

rapoartelor de expertiză specialitatea topografie, în conformitate cu Ordinul 1882/2010.

În scopul eficientizării activităţii Biroului Local de Expertize Braşov, s-au organizat de către Tribunalul Braşov o serie de întâlniri cu experţii judiciari din cadrul acestei instanţe, ocazie cu care au fost analizate şi discutate problemele pe care le-au sesizat atât experţii cât şi instanţele de judecată. Totodată la aceste întâlniri au fost invitaţi reprezentanţi ai OCPI Braşov având în vedere că, în majoritatea cazurilor, expertizele întocmite în dosare urmează a sta la baza înscrierilor în cartea funciară.

Urmare a acestor întâlniri s-au constatat deficienţele identificate de judecători - expertize efectuate cu superficialitate, necomunicarea către instanţe a fazelor în care se află lucrarea de expertiză, neprezentarea în instanţă a unora dintre experţi la solicitarea acesteia, nedepunerea raportului de expertiză în suficiente exemplare pentru a fi comunicate tuturor părţilor, cereri de înlocuire nemotivate, lipsa experţilor sau insuficientul număr în anumite specializări, accesul la arhivă, relaţia dintre expert – Biroul CF şi expert defectuoasă. O altă problemă constatată a fost refuzul părţilor de a achita onorariul expertului, în special în cazurile în care raportul de expertiză le este defavorabil. Această împrejurare este de natură a dezinteresa expertul care se vede nevoit a apela la executarea silită pentru a-şi putea încasa onorariul.

Identificarea acestor disfuncţionalităţi şi discutarea lor în cadrul întâlnirilor organizate de Tribunalul Braşov a condus la o îmbunătăţire a colaborării între instanţă – experţi – OCPI Braşov. Cu toate acestea, în prezent, există numeroase probleme în legătură cu avizarea rapoartelor de expertiză, probleme datorate, în aceiaşi proporţie, modului de întocmire a raportului de expertiză şi înscrierilor eronate în CF ( înscrieri care conduc la suprapuneri sau identificări greşite).

Menţinerea totuşi la un nivel ridicat, si in anul 2015, a cauzelor mai vechi de un an nu este nicidecum consecinţa modului in care se derulează obişnuit activitatea in instanţa noastră si nici numai a dificultăţilor cu care ne confruntam de ani buni de zile.

Pe de alta parte, aprecierea duratei de soluţionare a cauzelor intr-o instanţa cu volum mare de activitate prin raportarea la termenul de un an este total neelocventa, câta vreme in marea lor majoritate cauzelor le-a fost acordat primul termen de judecata chiar si peste 6 luni de la înregistrare ( termen recomandat + procedura regularizare + 60 de zile pentru stabilirea primului termen), astfel ca soluţionarea lor in

67

timpul rămas, pentru cea mai mare parte dintre dosare, este si imposibil de realizat.

Prin Hotărârea de Colegiu nr.17/24.09.2014 s-a stabilit reducerea termenului de recomandare stabilit de programul Ecris la un termen de 90 de zile de la data înregistrării. Măsura a fost luată pentru a reduce termenul de soluţionare a cauzelor cu toate că aceasta implică un efort considerabil din partea judecătorilor şi grefierilor. La finalul anului 2015, prin Hotărârea de Colegiu nr. 18/08.12.2015 termenul recomandat a fost redus la 2 luni. Această hotărâre de reducere a termenului recomandat a fost luată pentru a veni în întâmpinarea noului regulament care, încă în faza de proiect, nu mai prevedea termenul recomandat.

În cazul în care monitorizarea soluţionării dosarelor mai vechi de un an are drept efect şi aprecierea muncii judecătorului, considerăm că termenul de soluţionare a unei cauze ar trebui calculat pornind de la data termenului de recomandare aceea fiind data la care judecătorul începe să lucreze efectiv în dosar.

Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an la finele anului, pe completuri de judecata este prezentata in Anexa 5, situaţie din care rezulta si ponderea acestor cauze pe completuri specializate.

Astfel, completele de minori C 2 şi C 12 soluţionează şi cauze civile, aceste complete fiind iniţial complete civile.

In materie civila, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an la finalul anului este de 36 de dosare, înregistrându-se 12 complete cu un număr mai mare sau chiar mult mai mare decât media secţiei ( C 7, C9, C 11, C 13, C14, C 17, C 18, C 19, C 22, C 23, C 26, C 28).

In materie penala, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an este de 7 dosare în scădere faţă de anul 2014 în care media a fost de 14 dosare. Aceasta medie este depăşita de completele P 4* , P 5 şi P 11.

Potrivit Anexei 7, în care sunt prezentate dosarele soluţionate între 0 – 6 luni, 6 – 12 luni şi peste 1 an, în materie civilă un număr de 4882 cauze au fost soluţionate în şedinţă publică în 0 - 6 luni de la înregistrare, 4366 cauze au fost soluţionate în 6 – 12 luni de la înregistrare şi 2521 cauze au fost soluţionate după trecerea unui an de la înregistrare. Dintre cauzele ce se soluţionează în camera de consiliu 11670 au fost soluţionate în termen de 6 luni, 721 între 6 luni şi 1 an şi 49 peste un an.

În materie penală ( Anexa 8), între 0 – 6 luni au fost soluţionate în şedinţă publică 2715 cauze, între 6 – 12 luni au fost

68

soluţionate 322 cauze iar peste un an au fost soluţionate 172 cauze.

Concluzia ce se desprinde din această statistică este aceea că atât în materie civilă cât şi penală, ponderea cauzelor soluţionate în 0 – 6 luni este semnificativ mai ridicată decât a cauzelor soluţionate într-un interval de 0 – 6 luni sau peste un an.

3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

Conform dispoziţiilor legale si regulamentare aceasta activitate s-a desfăşurat si in cursul anului 2015 sub directa supraveghere a preşedinţilor de secţii şi a vicepreşedintelui instanţei.

In concret preşedinţii de secţii au organizat întâlniri periodice (lunare) a judecătorilor în cadrul fiecărei secţii, in cadrul cărora s-au dezbătut teme de interes conform programării realizate la început de an. Astfel, fiecare preşedinte a identificat o serie de subiecte controversate si le-a supus dezbaterii atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic.

Obiectivul principal vizat a fost unificarea practicii judiciare la nivelul fiecărei secţii, insa pe lângă temele teoretice şi practice care au constituit obiectul fiecărui seminar în parte, au fost puse în discuţie aspecte precum:

Ultimele modificări legislative şi modalităţi de aplicare a acestora în practica judiciară;

Practica judiciară neunitară de la nivelul judecătoriei, referitoare la anumite instituţii de drept - motive ale soluţiilor contradictorii.

Cunoaşterea practicii instanţelor de control şi discutarea aspectelor controversate;

Cunoaşterea deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei europene.

Activitatea de unificare a practicii judiciare a avut drept punct de plecare analiza deciziilor pronunţate în căile de atac împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii din cadrul fiecărei secţii. În acest scop s-au organizat în cadrul fiecărei secţii întruniri lunare care au ca obiect analiza practicii judiciare a secţiei, prin prisma soluţiilor neuniforme.

69

Curtea de apel Brașov a organizat periodic sau ori de câte ori a fost necesar, ședințe în care s-a dezbătut practica neunitară atât în materie civilă cât şi penală.

Nu poate fi omisa nici consultarea informala si schimbul de experienţa dintre judecătorii din cadrul fiecărei secţii asupra chestiunilor de practica judiciara neunitara.

Magistraţii instanţei au asimilat masiv jurisprudenţa CEDO în vederea asigurării pentru justiţiabili a exerciţiului drepturilor lor fundamentale. Acest lucru s-a realizat in principal datorita accesului la internet şi a participării la activităţi de formare profesionala continua organizate de INM.

Cu titlu de exemplu, s-a urmărit în activitatea de judecată în mod special aplicarea directă a prevederilor art. 6 din CEDO (judecarea într-un termen rezonabil, asigurarea dreptului la apărare, asigurarea asistenţei juridice, accesul la înscrisurile şi probele din dosarul cauzei, asigurarea premiselor juridice pentru punerea în executare a hotărârilor în materie civilă etc.), art. 5 din CEDO (asigurarea garanţiilor procedurale şi de fond pentru judecarea cererilor în materie de măsuri preventive), art. 8 din CEDO şi art. 3 din Primul Protocol adiţional la CEDO etc.

Totodată a fost valorificata jurisprudenţa CEDO cu precădere in materia dreptului de proprietate, in materie contravenţionala, in materie penala, etc.

3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului auxiliar

Magistraţii din cadrul Judecătoriei Braşov au dovedit o reală preocupare pentru pregătirea profesională continuă în scopul creşterii calităţii actului de justiţie. Pregătirea judecătorilor a fost realizată în cadrul programelor de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat mai mulţi judecători de la Judecătoria Braşov.

Procesului de pregătire a magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a concretizat prin participarea la formele de pregătire şi perfecţionare profesională a acestora organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de Pregătire a Grefierilor in ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, dar şi prin participarea la întâlnirile de pregătire profesionala organizate lunar la nivel de instanţă.

Pregătirea profesionala din 2015 a fost axata in principal pe însuşirea si familiarizarea cu legislaţiei privind protecţia

70

consumatoriului, toţi judecătorii secţiei civile participând la întâlnirile si discuţiile pe aceste teme. De asemenea pregătirea profesională a judecătorilor secţiei penale a vizat şi dispoziţiile noilor coduri de procedură penală, respectiv penal, ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014 şi deciziile de neconstituţionalitate ce au adus modificări importante ale procedurii.

Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţă a fost asigurat atât prin intermediul bibliotecii din cadrul instanţei cât şi prin conectarea instanţei la baze de date specifice, prin studierea publicaţiilor existente pe paginile de internet.

Totodată conducerea instanţei a încercat să valorifice cât mai mult relaţia judecător-grefier ca formă de ridicare a standardelor profesionale, urmărindu-se menţinerea de grefieri stabili pe fiecare complet.

Un rol important în pregătirea profesională a judecătorilor au avut seminariile organizate de Curtea de Apel Braşov cu sprijinul INM, seminarii a căror teme au prezentat un interes real pentru cauzele ce intră în competenţa judecătoriei.

71

CAPITOTLUL II

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2014

În cursul anului 2015, în materie penală, modificările legislative care au avut impact asupra activităţii instanţei s-au datorat deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art.341 alin.(10) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 663/11.11.2014 publicată în M.O. la data de 22.01.2015), dispoziţiile art.431 alin.(1) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 542/14.07.2015 publicată în M.O. la data de 21.09.2015), dispoziţiile art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 506/30.06.2015 publicată în M.O. la data de 20.07.2015), precum şi dispoziţiile art.549 ind. 1 alin.(2), (3) şi (5) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 116/17.03.2015 publicată în M.O. la data de 21.04.2015).

În urma publicării acestor decizii şi până la apariţia altor modificări legislative, procedurile de judecată privind soluţionarea plângerilor de către judecătorul de cameră preliminară, examinarea admisibilităţii în principiu a contestaţiilor în anulare şi a cererilor de revizuire precum şi privind confiscarea sau desfiinţarea unui înscris în cazul clasării, trebuie să se desfăşoare cu citarea părţilor şi cu participarea procurorului.

În materie civilă, modificările aduse art. 27 din Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie prin Legea nr. 351/23.12.2015 potrivit cărora cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii, impun reorganizarea activităţii completelor specializate cu soluţionarea cauzelor de minori şi familie în vederea soluţionării acestor cereri în termenul legal şi asigurării unei permanenţe în acest sens.

Totodată, ca urmare a declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă prin decizia CCR nr. 895/17.12.2015, este de aşteptat ca în cursul anului 2016 să fie înregistrate mii de cereri având ca obiect încuviinţarea executării silite.

72

CAPITOLUL III

RASPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR

Secţiunea 1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar

Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Braşov s-a realizat pe întreaga perioada supusa evaluării si cu precădere în perioada septembrie – decembrie 2015, urmând sa fie finalizate rapoartele pana la finele lunii februarie 2016. Din comisia de evaluare au făcut parte, pe lângă Preşedinte, un număr de alţi doi judecători aleşi de Colegiul de Conducere al instanţei si acreditaţi de CSM.

Activitatea de evaluare a judecătorilor s-a efectuat conform Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor aprobat prin Hotărâre a CSM, astfel cum a fost modificat. Astfel s-a urmărit eficienţa şi calitatea activităţii, integritatea judecătorilor şi modul în care aceştia au respectat obligaţia de formare continuă. Calitatea activităţii judecătorilor a fost apreciată în funcţie de calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti, conduita judecătorului în timpul şedinţei de judecată şi modul în care a îndeplinit atribuţiile în afara activităţii de judecată.

În cadrul activităţii de evaluare toţi judecătorii au întocmit fişe de autoevaluare şi au fost intervievaţi de către comisia de evaluare.

Conducerea Judecătoriei Braşov a procedat si la evaluarea activităţii personalului auxiliar, rezultatele evaluării reflectând faptul ca in general, in ciuda volumului de munca si al atribuţiilor deosebit de complexe si care depăşesc uneori nivelul de instruire, în cea mai mare parte personalul auxiliar al instanţei si cel conex a dovedit o matura responsabilitate in îndeplinirea sarcinilor. Există însă şi personal auxiliar care, din cauza nivelului de instruire şi al lipsei de interes, se află la limita unei activităţi acceptabile.

În ce priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor, în anul 2015 au existat 5 acţiuni disciplinare din care patru au fost clasate iar un coleg judecător a fost sancţionat.

73

Patru din cele 5 acţiuni disciplinare au avut ca punct de pornire nemotivarea în termen a hotărârilor. În privinţa celei de-a cincea acţiuni deşi aceasta a avut un caracter mai complex, în esenţă, cauza acesteia a fost tot nesoluţionarea cu celeritate a dosarelor.

În anul 2015 nici un grefier sau arhivar al instanţei nu a fost sancţionat disciplinar.

Secţiunea a 2-a Raspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În cursul anului 2015, la nivelul Judecătoriei Braşov, nu a existat nici

o situaţia în care un judecător sau grefier să fie cercetat penal.

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN

ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Contribuţia Judecătoriei Brașov la dezvoltarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene s-a realizat in anul 2014 prin folosirea mecanismelor de cooperare judiciară, bazate pe principiile încrederii reciproce şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor, instanța continuând să aducă la îndeplinire obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală.

Astfel, în anul 2015, în materie civilă Judecătoria Brașov a soluționat 26 cereri de certificare a titlurilor executorii europene, 5 cereri de somații europene de plată, 10 cereri de comisie rogatorie internațională.

Totodată, mecanismele de cooperare judiciară existente la nivelul Uniunii Europene, au fost folosite de către judecătorii instanței, în litigiile de minori și familie, prin formularea de cereri de comisie rogatorie pentru obținerea de informații legate de veniturile realizate, pentru audierea minorilor, pentru efectuarea de expertize sau pentru efectuarea de anchete psihosociale iar în materie civilă pentru comunicarea de acte și citarea părților.

74

În materie penală, Judecătoria Brașov a emis 41 de mandate europene de arestare din care 9 au fost retrase şi 12 executate cu predare efectivă au fost.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA

In cursul anului 2015 raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate ca satisfăcătoare.

Judecătoria Braşov s-a străduit sa răspundă prompt tuturor solicitărilor formulate de CSM, noilor atribuţii trasate de acestea, chiar daca uneori acest lucru s-a făcut cu mare dificultate, însuşindu-si toate îndrumările comunicate de CSM.

De cealaltă parte, CSM s-a străduit sa răspundă problemelor acute cu care se confrunta instanţa noastră, intr-un final dispunând suplimentarea schemei de judecători cu încă două locuri ( unul doar în luna decembrie 2015), pentru moment, şi suplimentarea schemei de grefieri de şedinţă cu 2 locuri.

In ceea ce priveşte raportul cu MJ, Judecatoria Brașov a constatat o îmbunătăţire a relaţiei cu această instituţie. Astfel, deşi nu a răspuns multor solicitări de asigurare a unei infrastructuri IT mai performantă şi mai nouă, de asigurare a unor aparaturi de înregistrare pentru dotarea camerelor de consiliu, asigurarea unor aparate de scanat, în luna decembrie 2015 a repartizat fonduri pentru achiziţionarea unui automobil. De asemenea s-a livrat şi mobilier, mai precis scaune şi dulapuri de bibliotecă.

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov pot fi apreciate ca bune in cursul anului 2015, cu foarte puţine excepţii. Ori de câte ori au existat nereguli acestea au fost discutate de conducerile celor două instituţii şi s-a încercat remedierea problemelor a căror rezolvare stăteau în competenţa acestora.

75

Instanţa, deşi s-a confruntat si se confrunte cu lipsa spaţiului corespunzător, a susţinut in continuare efortul de a asigura procurorilor de şedinţa din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov un birou in care aceştia sa studieze dosarele.

In cadrul acestor raporturi s-au înregistrat si nemulţumiri ale judecătorilor investiţi cu judecarea cauzelor penale legate de nerespectarea de către Parchet a termenului de sesizare a instanţei cereri de luare a măsurilor preventive sau alte cereri ( percheziţii, interceptări etc.).

Instanţa a fost preocupata permanent pentru găsirea de

soluţii cu privire la asigurarea atât pentru avocaţi cat si pentru experţi a accesului prioritar al acestora la studiul dosarelor. Totodată, s-a acţionat in sensul adoptării unor practici procedurale care sa ofere avocaţilor prioritate in luarea cauzelor, toate aceste masuri in scopul bunului mers al instanţei.

In ceea ce ii priveşte pe experţi, deşi situaţia acestora, in special a celor de specialitate topografie se răsfrânge negativ asupra activităţii instanţei. Tribunalul Braşov a organizat trimestrial întâlniri cu experţii judiciari la care au participat şi reprezentanţi ai OCPI. O parte a problemelor ivite au putut fi rezolvate în cadrul acestor întâlniri fără a putea susţine însă că, în prezent, nu mai există chestiuni care să nu poată fi îmbunătăţite.

In sistemul de justiţie din România magistraţii desemnaţi ca purtător de cuvânt ai instanţelor îşi îndeplinesc in continuare atribuţiile de magistraţi. Aceasta suprapunere de responsabilităţi creează in unele cazuri o lipsa cronica de timp si implicit întârzieri inevitabile in a răspunde solicitărilor presei. Ca întotdeauna, soluţia pentru gestionarea eficienta a timpului este planificarea.

In cadrul Judecătoriei Braşov s-a încercat in permanenta păstrarea unei bune relaţii si comunicări cu presa, prin purtătorul de cuvânt – seful Biroului de Informaţii si Relaţii Publice, acesta beneficiind de fiecare data de sprijinul colegilor săi care i-au pus la dispoziţie, in timp util, toate datele necesare, fiind astfel întotdeauna pregătit sa răspundă solicitărilor jurnaliştilor.

Canalele informaţionale între instanţă şi justiţiabili sunt cele stabilite de Legea nr. 233/2002 şi Legea nr. 544/2001, fie că informaţia este transmisă verbal, fie în scris în termenele prevăzute de actele normative menţionate.

Punerea la dispoziţia publicului, justiţiabililor a informaţiilor necesare, poate aduce o îmbunătăţire a imaginii justiţiei, astfel că se impune acordarea unei atenţii sporite acestei activităţi.

76

Furnizarea imediată, chiar pe loc a răspunsurilor solicitate reprezintă o componentă a procesului de comunicare.

Toate aceste măsuri şi propuneri se înscriu pe linia redefinirii relaţiei autoritate judecătorească – justiţiabil, în sensul asigurării unui serviciu de calitate de către Judecătoria Braşov cetăţenilor, în slujba cărora îşi desfăşoară activitatea.

Analizând solicitările justiţiabililor, semnalele transmise de aceştia, preşedintele poate constata disfuncţii la nivelul instanţei, aşa încât măsurile de remediere pot să intervină în stadiu incipient.

Reclamaţiile, cererile publicului, pot ascunde o stare de fapt generalizată care impune soluţii urgente de remediere.

Comunicarea organizaţională presupune ca preşedintele instanţei să stabilească canale de transmitere a informaţiei către toate instituţiile care prin activitatea lor concură la finalitatea actului de justiţie.

Biroul de Informare si Relaţii Publice este constituit din trei judecători si un grefier, fiind coordonat de un judecător desemnat de conducerea instanţei.

In cursul anului 2014 Biroul a răspuns la 50 de petiţii ce au fost adresate de cetăţeni, precum si 7 solicitări privind accesul la informaţiile de interes public. Nu au fost sesizate disfuncţionalităţi in funcţionarea acestui birou.

In plus, din luna septembrie 2009, conducerea instanţei si-a reluat programul săptămânal de audiente, program care fusese desfiinţat in urma cu mai bine de 5 ani de zile. Acest program a funcţionat şi pe parcursul anului 2014.

Ori de cate ori a fost necesar in cursul anului 2014 instanţa s-a străduit sa menţină o cat mai buna comunicare cu asociaţiile profesionale, cu societatea civila si cu organismele internaţionale, neînregistrându-se nici un fel de deficienta in acest domeniu.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Potrivit celor prezentate în Capitolul I este de reţinut scăderea ratei de soluţionare şi a operativităţii.

77

Din data de 16 octombrie 2015, în urma intrării în vigoare a L 138/2015, competenţa de soluţionare a cererilor de încuviinţare a executărilor silite a revenit executorilor judecătoreşti, în competenţa instanţei rămânând doar cererile de investire cu formulă executorie. Numărul cererilor de investire cu formulă executorie a fost mai redus cu 6600 dosare. Numărul cauzelor noi înregistrate în anul 2014 a fost de 35925 iar în anul 2015 a fost de 28273. Diferenţa de 7652 dosare se explică prin numărul mai redus de cereri de investire cu formulă executorie.

În consecinţă, reducerea numărului de cereri de investire cu formulă executorie nu explică decât într-o mică măsură scăderea ratei de soluţionare şi a operativităţii.

O altă explicaţie a scăderii eficienţei instanţei se găseşte în examenul de promovare. Deşi acest examen nu ar trebui să afecteze bunul mers al instanţei acest fapt este imposibil de evitat. Astfel, pentru atingerea unui grad de eficienţă ridicat nu este suficient ca judecătorii să aloce serviciului doar cele 8 ore zilnice. În perioada examenului de promovare, la care a participat marea majoritate a judecătorilor secţiei civile şi mai puţin cei din secţia penală din cauza lipsei vechimii necesare, nu au locat timp suplimentar treburilor de serviciu. Aici trebuie adăugat şi cele 10 zile de concediu pentru studii.

Trebuie punctat faptul că doar secţia civilă a instanţei nu a atins gradul de eficienţă dorit, secţia penală înregistrând creşteri atât în ce priveşte rata de soluţionare cât şi operativitatea.

Creşterea numărului de experţi topografi a scurtat considerabil timpul de executare a unei expertize. Cu toate acestea necesitatea obţinerii avizului prevăzut de Ordinul MJ nr.1882/2010 impune întocmirea expertizelor cu o anumită rigurozitate tehnică care, de foarte multe ori, nu este respectată de către experţi motiv pentru care OCPI Braşov refuză avizarea.

Comunicarea între OCPI Braşov şi expertul judiciar numit într-o cauză este deficitară şi se efectuează prin intermediul instanţei care se transformă într-un arbitru între cerinţele impuse de OCPI şi acuzele expertului care susţine că a respectat toate normele tehnice reglementate. Această situaţie este greu de gestionat de către judecător care nu are cunoştinţele tehnice necesare unei juste aprecieri. Din acest motiv, în dosarele în care există astfel de probleme, se acordă multe termene pentru a pune în acord pretenţiile OCPI cu raportul de expertiză. Parţial această disfuncţie a fost înlăturată prin organizarea unor întâlniri a judecătorilor cu Corpul experţilor şi cu conducerea OCPI Braşov. Întâlnirile au avut ca obiect discutarea acestor deficienţe,

78

stabilirea unui protocol de urmat pentru avizarea expertizelor şi, nu în ultimul rând, explicarea condiţiilor tehnice impuse de reglementările în vigoare, ce trebuie îndeplinite de o expertiză topografică, condiţii ce pot fi sesizate şi apreciate de judecător la momentul depunerii raportului de expertiză la dosar.

O altă problemă identificată la nivelul secţiei civile este redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti. La finele anului 2015 existau un număr de 595 hotărâri neredactate în termen, mult mai scăzut decât cel înregistrat în anul 2014 de 1299 hotărâri. Cu toate acestea în ambele trimestre ale anului 2015 Judecătoria Braşov are gradul de eficacitate „ineficient” la capitolul redactare în termen.

Modificarea Codului de procedură civilă a condus la o amplificare a activităţii grefierilor. Timpul necesar întocmirii documentelor pe parcursul procedurii regularizării cererilor de chemare în judecată şi a procedurii scrise a condus la supraaglomerarea acestora. Până şi operaţiuni aparent simple cum e comunicarea unor adrese sau a hotărârilor, din cauza modului de comunicare în plic închis, necesită un timp dublu de lucru. Pentru soluţionarea problemei lipsei personalului auxiliar, conducerea Judecătoriei Braşov a avut adus la cunoştinţa Curţii de Apel vacantarea temporară a posturilor şi a cerut sprijin pentru ocuparea acestora. În anul 2015 a fost organizat de către Curtea de Apel Braşov concurs pentru ocuparea temporară a locurilor vacante. De asemenea au fost organizate concursuri pentru definitivarea grefierilor temporari şi a arhivarilor. Din acest punct de vedere apreciez activitatea curţii de Apel Braşov ca fiind exemplară.

În legătură cu personalul auxiliar o vulnerabilitate a sistemului este reprezentată de lipsa totală de pregătire şi experienţă profesională a grefierilor angajaţi temporar. Prezenţa acestora în instanţă este necesară însă, din cauza lipsei lor de experienţă, formarea acestora necesită timp şi efort suplimentar iar erorile sunt inevitabile. Activitatea grefierului în actul de justiţie, ca urmare a modificărilor legislative din ultimii ani, a devenit extrem de importantă iar lipsa de pregătire a unora dintre are efecte negative asupra celerităţii soluţionării cauzelor.

O altă problemă identificată la nivelul personalului auxiliar este reprezentată de lipsa cunoştinţelor în gestionarea programului informatic Ecris. Astfel, activitatea grefierului în gestionarea programului este extrem de importantă, erorile conducând la generarea unor rapoarte incorecte. Astfel de

79

disfuncţii s-ar putea reduce prin acordarea unei atenţii mai mari pregătirii profesionale în acest domeniu. În anul 2015 doar doi din grefierii instanţei au participat la un seminar legat de programul Ecris şi acesta avea drept obiectiv „repartizarea aleatorie”.

Precizăm că din anul 2014 instanţa a renunțat la statistica scriptică astfel că prezentul raport a fost întocmit exclusiv pe baza rapoartelor generate de programul Ecris.

P R E S E D I N T E V I C E P R E S E D I N T E

BOGDANA MARIA MARUŞCA MIHAELA SIMION

80

R O M A N I A - Justportal.just.ro/197/Documents/BILANT 2015.doc · Web viewAstfel, în cadrul...

Documents

Transcript of R O M A N I A - Justportal.just.ro/197/Documents/BILANT 2015.doc · Web viewAstfel, în cadrul...