R. L. Stevenson - Comoara Din Insula

8/12/2019 R. L. Stevenson - Comoara Din Insula

http://slidepdf.com/reader/full/r-l-stevenson-comoara-din-insula 1/273

ComoaradinInsulăde Robe rt Loui s Stevenson



Partea întâi - BĂTRÂNUL PIRAT

Capitolul I - Cum s-a pripăşit bătrânul lupde mare la "Amiral Benbow"

quire1 Trelawney, doctorul Livesey şi alţi câţivaentlemeni m-au îndemnat să înşir pe ârtie tot ce ştespre !nsula "omorilor# $i sunt de părere să povestee la început până la s%ârşit istoria, %ără a ascunde n amănunt, a%ară de situaţia geogra&că a insulei# remea de %aţă consider cu neputinţă a-i arătaoordonatele, deoarece comorile se mai păstrea'ă şiână acum acolo# !ată-mă, deci, că pun mână pe panitând că ne a(ăm în anul 1)### , mă întorc cu gânduremea când tatăl meu mai ţinea anul cu &rma *+men ow. *, iar într-o ună 'i s-a pripăşit la noi marinael ătrân şi smead, cu %aţa crestată de urma unei vovituri de sa ie#

a a'i îl ţin minte cum s-a apropiat cu pas greoi de uşoastră, însoţit de-un amal, care-i ducea lada cocoţe-o roa ă# /arinarul era ăr at înalt şi voinic, cu megănat de urs şi cu %aţa arsă de soarele tropicelor# dunat cosiţă şi mirosind tare a păcură îi co ora pân

Squire titlu dat moşierilor în +nglia#en ow amiral engle'# + trăit la s%ârşitul secolului 23!!#



ulerul slinos al ca%tanului, care mai păstra o vagăuloare al ăstrie# +vea nişte mâini cioturoase, pline

gârieturi şi cicatrice, cu ung iile negre şi roase, iarârca ce-i ră'da %aţa era roşie-lucioasă, ori ilă laedere# 4in minte aşi5derea că necunoscutul s-a oprrivit o vreme la apele gol%ului, tot sâsâind printre dmelodie, şi a prins să-i 'ică deodată un vec i cânte

marinăresc, pe care l-am au'it apoi de nenumărate orin gura lui6

Lada mortului cea grea, Iu-hu-hu, şi-un şip de rom!Cin'şpe handralăi ţinea,

Iu-hu-hu, şi-un şip de rom!

vea un glas dogit, de ătrân, care scârţâia ca o pârge ca estan1# 7i ăţul din mâna lui semăna a pârg ieătu cu ăţul acesta în uşă, şi când tata ieşi în prag, îeru cu glas răstit un pa ar de rom# Tata îi aduse romi el prinse să ea, savurând cu aer de cunoscător &eng iţitură# 8in când în când se întrerupea pentru a-şrunca privirea a la &rmă, a la stâncile din apropiun loc, spuse el în s%ârşit# Tocmai potrivit pentravernă# "red că ai muşterii cu duiumul, nu-i aşa,rietene9 Tata răspunse că, din păcate, nu prea are

muşterii#

"a estan scripetele pe care se în%ăşoară lanţul ce ridică ancor

:ie şi aşa; spuse marinarul# /ie ca ina asta îmilace### $i, prietene; îl strigă el pe omul cu roa ă#ino-ncoace şi a5ută-mă să car lada înăuntru### +mtau aici câtăva vreme, urmă el# <-aveţi nici o gri5ă,

mo%turos# =n pa ar de rom, nişte şuncă şi un scroată tot ce-mi tre uie# 7i stânca de acolo, de unde seoră iile trecând pe mare### +ţi vrea să ştiţi şi cum ce9 0uteţi să-mi spuneţi *căpitane*# !ar dacă mai pi aşa ceva na-vă; 7i 'vârli pe podea câteva monedee aur# "ând s-or s%ârşi astea, veniţi de-mi cereţi

ltele, rosti el cu asprime, privind de sus la tata# "e-irept, nu-i păcat6 deşi straiele de pe el nu păreau cintie ce une şi nici vor irea nu-i era prea aleasă,ătrânul nu semăna a & marinar de rând# /ai curând

& putut lua drept căpitan de cargo ot ori un timoniein cei deprinşi să poruncească şi să li se supunăamenii# Se simţea că-i place să se şi gro'ăveascăuţintel# >mul cu roa a ne povesti că ătrânul a soseri de dimineaţă cu diligenţa, a tras la anul *?oyal

@eorge* şi c iar din prima clipă a început să senterese'e de toate anurile aşe'ate pe malul mării#u'ind vor e une despre anul nostru şi a(ând că-işe'at într-un loc mai dosnic, departe de sat, căpitanuotărât să se sta ilească la noi# +sta-i tot ce am putu(a despre c iriaşul nostru# $ra un om tăcut din &reătăcea 'ile întregi în 5urul gol%ului şi se căţăra pe t

tâncile, luându-şi cu el oc eanul de aramă# Serile sploşea de o icei într-un ung er din sala cea mare,

ângă cămin, cerea nişte rom şi apă, le amesteca şi toor ea alene din ăutura asta tare# <u răspundea dacntre a cineva o vor ă, îi arunca doar o căutătură crui prindea să %orăie pe nas, ca o sirenă de cora ieierdută în ceaţă# <e-am deprins curând şi noi, ca şi

muşteriii noştri, să-l lăsăm în pace# în &ece 'i,ntorcându-se de la plim are, ne între a dacă n-au trumva pe drum nişte marinari# La început credeam pseşte tovărăşia oamenilor de teapa lui, dar pe urmăm început să ne dăm seama că de %apt se %ereşte c

%oc să dea oc ii cu ei# 8e se întâmpla să-şi %acă drpre ristol vreun marinar, poposind în cale la *+miren ow*, căpitanul îl cerceta cu privirea de dupăerdelele de la uşă şi doar după asta intra în sală# 8e

%aţă cu asemenea muşterii tăcea de o icei ca peşteltiam prea ine care-i pricina, căci căpitanul îmiovestise de cine se teme# /ă luase odată mai la o pai-mi %ăgăduise să-mi dea câte patru pense la &ece e lună, numai *să &u cu oc ii în patru, şi dacă vădumva vreun marinar %ără un picior*, să-i dau îndattire# "ând venea 'iua de întâi şi-mi ceream sim ria,ăpitanul prindea iar să %orăie pe nas, privindu-mă&oros, dar peste câteva 'ile îmi aducea totuşi gologai-mi repeta porunca să &u cu oc ii în patru lamarinarul cel %ără un picior*# +5unsesem să-l vădis# în nopţile %urtunoase, când vântul 'guduia din

emelii toată ardug ia noastră, iar apele (uAuluimugeau în gol%, înălţându-se spumegânde până-n

tâncilor, îl visam într-o mie de %eluri, &oros ca o miavoli# !ar piciorul i-l vedeam rupt a de la genunca de la şold# =neori mi se nălucea în c ip de monsingurul lui picior părea să-i crească de undeva din

mi5locul trupului# Se lua după mine, tot ţopăind aşan picior şi sărind peste garduri şi şanţuri# Scump mostau cei patru peni ai mei pe lună, plătiţi cu asemeise năstruşnice# 8ar lăsând la o parte spaima ce mi-ăgase în oase cu poveştile lui despre marinarul celc iop, mă temeam mult mai puţin de căpitan decât

eilalţi oameni din 5urul meu, care ţâţâiau de %rica erile când, ameţit de rom, se pornea să-şi 'ică cânteccelea săl atice neruşinate, %ără să-i pese de nimenneori îi venea c e%ul să po%tească toţi muşteriii l

ui, să le %acă cinste cu un pa ar# >aspeţii dârdâiaupaimă, dar el nici nu se sinc isea, silindu-i să-i ascuoveştile despre %el de %el de aventuri, ori să-i ţinăangul toţi în cor# 7i atunci pereţii casei noastre seutremurau de răcnetele *io- o- o şi-un şip de rom*oţi muşteriii, de teamă să nu-l supere cumva pe căpie străduiau să strige şi să cânte care mai de care# însemenea clipe ătrânul era groa'nic la vedere6 a u pumnul în masă cerând tăcere, a se %ăcea %oc,ntre-rupea cineva punându-i vreo între are, a,impotrivă, se în%uria, dacă nu-i punea nimeni întreăci, după părerea lui, asta însemna că nu e ascultat c

oată luarea aminte# <imeni n-avea voie să se ridice a masă până nu-i venea lui somnul# +tunci pornea,

ontâc-şontâc, şi, clătinându-se, se ducea să se culce#i mai înspăimântătoare decât el erau poveştile lui#

@roa'nicele lui poveşti, în care &gurau din elşugpân'urătorile, torturile, %urtunile, piraţii de la marearai ilor, cui urile de tâl ari şi isprăvile lor# 8acă

%ost să te iei după poveştile lui, toată viaţa şi-o petrerintre cei mai crunţi rău%ăcători# !ar sudalmele, cansoţeau &ece cuvânt, îi speriau pe naivii noştrionsăteni mai di ai decât toate %ărădelegile de careovestea# Taică-meu nu mai înceta să spună că o să

e uiască să ne înc idem în curând anul, căciăpitanul e în stare să ne sperie toţi muşteriii# 0arcă re cineva c e% să îndure asemenea at5ocuri şi săemure de spaimă pe urmă, în drum spre casă9; $u c

nsă că, dimpotrivă, căpitanul ne aducea mai curândâştig# $ adevărat că muşteriii se temeau de el, dar, d'i-două, curio'itatea îi ademenea iar la an, căci

ăpitanul adusese cu el un %el de plăcută tul urare îiaţa noastră monotonă# 0rintre tineret şi-a găsit c iâţiva admiratori, care declarau că-l adoră# *$ undevărat lup de mare, căpitanul;* eAclamau ei# 8upăărerea lor, numai ast%el de oameni au %ăcut din +negina mărilor# 0e de altă parte, însă, omul acesta neducea într-adevăr pagu e# Trecea săptămână dupăăptămână şi lună după lună, anii, pe care ni-i dădua venire, se isprăviseră demult, dar de atunci nu ne m

lătea, şi tata nu se încumeta săi ceară# <-apuca ietata să îngâne ceva pe c estia asta, că ătrânul se şi

ornea să %orăie pe nas, apoi %orăitul se pre%ăcea %el de muget şi taică-meu se gră ea să-şi ia tălpăşiţdaie# 8e multe ori l-am vă'ut %rângându-şie'nădă5duit mâinile după asemenea 'adarnicencercări# <u mă îndoiesc de loc că spaimele şie'năde5dea asta au gră it cu mult amarul şi timpuriău s%ârşit# "âtă vreme a stat la noi, căpitanul nu şi-c im at niciodată straiele, numai câteva perec i deiorapi noi a cumpărat de la un marc itan# "ând i s-aescusut unul din orurile pălăriei, căpitanul nici nu

inc isit, deşi pe vreme vântoasă asta îl incomodaro'avB ţin minte şi ce ca%tan ponosit aveaB oricât trăduia el să-l dreagă, până la urmă tot s-a pre%ăcutdrenţe# <iciodată nu l-am vă'ut să scrie o scrisoare şici n-a primit vreuna# 7i niciodată n-a discutat cuimeni decât la eţie# 8e asemenea nu l-a vă'ut nimeintre noi să-şi desc idă vreodată lada# > singură dandră'nit cineva să-l contra'ică pe căpitan, dar şi asta ntâmplat doar în ultimele 'ile ale şederii lui la noi, pând sărmanul meu părinte 'ăcea pe patul morţii# înteară a venit să-l vadă pe olnav doctorul Livesey# LAaminat, a îng iţit în gra ă ucatele cu care l-a tramama şi a co orât în sala cea mare să %ume'e o luleână i se va aduce calul# ietul do itoc rămăsese în ăci la * en ow* nu era loc pentru el# $u îl condusee doctor până-n sala cea mare şi ţin minte că

entlemenul acesta elegant îm răcat, cu perucă al ăăpada, 'velt, cu oc i negri strălucitori, delicat şi eAt

e politicos, părea complet străin printre ţopârlanii ce %recventau de o icei anul# "e distins arăta el, mles alături de sperietoarea noastră de ciori, alături diratul acesta murdar, ursu' şi mătă ălos, care îng iţcantitate respecta ilă de rom şi şedea acum prăvăl

u coatele lă ărţate pe masă# 7i deodată căpitanul par să-şi 'ică cântecelul %avorit6 Lada mortului cea gu- u- u şi-un şip de rom; "inCşpe andralăi ţinea, u şi-un şip de rom; ea şi dracii să te ia, !u- u- u şip de rom; La început %usesem convins că *lada

mortului* e c iar lada aceea din odaia căpitanului# îisele mele rele lada asta mi se nălucea adesea odatămarinarul cel %ără un picior# 8ar încetul cu încetul

işnuisem toţi cu cântecul lui şi nu-i mai dădeamtenţie# <umai doctorul Livesey n-avusese încă prileă-l audă şi, după cum am o servat eu, nu i-a %ăcutmpresie cine ştie ce plăcută# S-a uitat sever la căpitpoi s-a reîntors la convor irea, pe care o începuse cătrânul grădinar Taylor, urmând să-i povesteascăespre un nou mi5loc de a tămădui reumatismul#ăpitanul, însă, în&er ântat de cântec, lovi cu pumn

masă# +sta însemna că cere linişte# Toate glasurilemuţiră, numai doctorul Livesey îşi urmă liniştitonvor irea, tot pâcâind din pipă# "ăpitanul îi aruncrivire străpungătoare, lovi iar cu pumnul în masă, aaruncă o privire şi mai străpungătoare şi urlă deod

nsoţindu-şi &ece cuvânt cu câte o sudalmă6 $i, ălolo, de pe punte, ţine-ţi lioar a; /ie-mi spuneţi,



ir 9; între ă doctorul# "ăpitanul răspunse că într-adui i se adresea'ă, %ără să uite să mai adauge o sudal

în ca'ul acesta, sir, răspunse doctorul, tre uie să vănunţ că, dacă nu veţi înceta să mai c e%uiţi ast%elcăpaţi în curând lumea de unul din cei mai de'gustăeţivani; Tur at de mânie căpitanul sări în picioare,coase din u'unar un cuţitoi mare, marinăresc, îlesc ise şi-l anunţă pe doctor că acuşi îl pironeşte deerete# 8octorul nici nu clipi măcar# :ără să se întoau aceeaşi voce liniştită, dar un pic mai tare, ca să-l

oată au'i toată lumea, îi aruncă peste umăr6 8acă ui imediat cuţitul în u'unar, îţi spun pe cinstea meai să te ălă ăneşti în spân'urătoare c iar după ceaintâi sesiune a curţii locale de 5udecată# 0rivirile lin%runtară# "ăpitanul îşi co orî cel dintâi oc ii, îşi uţitul în u'unar şi se lăsă să cadă pe scaun, mârâina un câine ătut#!ar acum, sir , urmă doctorul, întrucât am constatat

n circumscripţia mea s-a pripăşit un element de %elumitale, am să stau de veg e 'i şi noapte# $u nu sunumai doctor, ci şi 5udecător aici# 7i dacă-mi va a5ua au' cea mai mică plângere împotriva dumitale iar de-ar & vor a numai de-o 5ignire adusă cuiva#cum, de pildă voi lua cele mai severe măsuri ca srimeşti pedeapsa cuvenită# +sta-i tot ce am avut să-pun# "urând îi %u adus calul şi doctorul Livesey pl

ar căpitanul rămase toată seara smerit şi tăcut şi nu smai sc im ă nici în serile ce au urmat# "apitolul !!

âinele negru vine şi pleacă <u peste multă vreme avoc şi cea dintâi din lanţul acela de tainice întâmplări

mulţumită cărora ne-am vă'ut în s%ârşit scăpaţi dere'enţa căpitanului# 8ar, după cum veţi constata şiumneavoastră, scăpând de el, n-am scăpat deeca'urile ce ni le-a lăsat moştenire# !arna venise destov, cu geruri năprasnice şi vi%orniţe cumplite# 3erea ine cu toţii că sărmanul meu tată n-are să mai5ungă să vadă primăvara# 0e 'i ce trecea se simţea t

mai rău# /ama şi cu mine eram nevoiţi să %acem toa

ea a anului şi aveam atâtea pe capul nostru, încâte prea îngri5eam de c iriaşul nostru cel atât deuclucaş# 7i iată că sosi dimineaţa aceea geroasă de

anuarie# /alurile gol%ului scăpărau su c iciură şi rescute vălurau uşor, lingând temeliile de piatră aletâncilor# Soarele nu a5unsese încă să se înalţe şi-şiăgeta doar cele dintâi ra'e din culmea dealului spreargul mării# "ăpitanul se tre'ise a'i mai devreme dece o icei şi pornise spre mare# Su pulpanele largi a%tanului său cel al astru şi ărtănit se ălă ănea ăşea cu pălăria pe cea%ă şi oc eanul su suoară, iaură îi i' ucneau trâm e de a uri, învârte5indu-se înă'du ca nişte nouraşi de %um# îl au'ii mormăind cupărat, înainte de a dispare după stânca cea înaltă, esemne tot nu putea uita de recenta ciocnire cuoctorul Livesey# /ama era sus, la tata, iar eu

e ăluiam pe lângă masă, aşteptându-l pe căpitan cue5unul, când deodată se desc ise uşa şi intră în oda

n om, pe care nu-l mai vă'usem niciodată pe la noi#ro'av de palid şi %aţa-i lucioasă părea acum pămânm o servat îndată că-i lipsesc două degete la mânatângă# <-avea nimic ră' oinic în în%ăţişare, cu toata ia ce-i spân'ura la şold# 8upă cum am mai spus, e

mereu cu oc ii în patru la &ece marinar, indi%erentvea numai un picior sau le avea pe amândouă, aşa cmul acesta m-a pus îndată pe gânduri# Semăna el puţin a marinar, nu-i vor ă, dar am simţit îndată că nucru curat la mi5loc# L-am între at ce po%teşte, şi

eru un pa ar de rom# +m vrut să dau %uga să-indeplinesc porunca, dar el se aşe'ă la masă şi mă car# /-am oprit cu şerveţelul în mână# !a vinoncoace, piciule, spuse el# 8ă-te mai aproape# /asa aşa de %rumos aşternută îl aşteaptă pe prietenul meumonierul ill, nu-i aşa9 mă între ă el rân5ind# !-amăspuns că nu cunosc nici un %el de timonier pe care

eme ill şi că masa îl aşteaptă pe unul din c iriaşioştri, căruia îi 'icem cu toţii căpitanul# /ă rog, spul, prietenul meu ill poate & denumit şi căpitan, astc im ă nimic# 8ar nu-i aşa că acest căpitan al vostre o cicatrice pe o ra' şi purtări cât se poate de alesmai cu seamă când se îm ată9 8e, aşa e şi scumpul mrieten ill# !ar cicatricea o are şi el tot pe o ra'ul drasă'ică sunt toate în ună regulă, nu-i aşa9 7i acum

mai între o dată, dacă locuieşte în casa asta scumpu

meu prieten ill9 !-am răspuns că prietenul săuăpitanul e dus la plim are# 7i unde s-a dus, piciu

oţi să-mi spui9 !-am arătat stânca pe care se căţăralnic căpitanul şi i-am spus că se va întoarce pro aurând# "ât de curând9 7i după ce-mi mai puse câtntre ări adăugă6 Să ve'i ce are să se mai ucurerietenul meu ill când o să mă vadă# /ai di ai decâacă s-ar & pomenit c-o sticlă de rom dinainte; +veansă, un aer atât de sinistru, spunând toate acestea, înuteam & încredinţat că c iar aşa de tare n-o să seucure căpitanul vă'ându-l# 8ar mi-am spus îndată csta nu mă priveşte# 7i, la urma urmelor, nici nu put

%ace nimic, căci necunoscutul se aşe'ase c iar lângăândindu-mă cum ar pândi o pisică şoarecele# "ând at să ies in curte, m-a strigat îndată# 7i pentru că m

%ăcut a nu au'i, pe %aţa lui unsuroasă a apărut o eAtât de săl atică şi din gură i-a i' ucnit o sudalmă ate cumplită, încât am înlemnit locului# 8ar n-am apuă intru iar în odaie, că s-a şi îm lân'it iar# + %ăcut e mutra mea speriată şi m-a ătut pe umăr, spunând

mi că sunt un pric indel de trea ă şi că m-a îndrăgitum m-a vă'ut# +(ă că am şi eu un ăieţel, de careunt gro'av de mândru, îmi spuse el# Semănaţi între a două picături de apă# 8ar să ştii, puştiule, că ăiee uie să &e mai ales ascultători# +u'i tu9 8acă ai &avigat şi tu vreodată cu ill, n-ar & tre uit să te strimeni de două ori la rând# ill nu-şi repeta niciodatoruncile# <u-u-u# 7i nici cei ce navigau cu el# + a

şi pe drăguţul nostru de ill, cu oc eanul su suoari ă-l domnul în pa'a sa; Dai să ne ascundem după u

ric indelule, să-i %acem o surpri'ă lui ill, să-lucurăm, drăguţul de el; "u aceste cuvinte, el mă

m rânci într-un colţ şi se postă în %aţa mea# =şa, resc isă, ne ascundea pe amândoi# +m simţit că măuprinde teama, mai ales când am o servat că şiecunoscutului îi e cam %rică# îşi tot încleşta mânera iei, pe care o trăsese un pic din teacă, şi %ăcea tompul nişte mişcări ciudate, de parcă ar & încercat s

ng ită ceva ce i se oprise în gât# în s%ârşit căpitanuădu u'na în odaie, trânti uşa şi, %ără să mai ia ami

n 5ur, porni drept spre masa pe care-l aştepta de5un ill; rosti necunoscutul, străduindu-se să păstre'e-las o intonaţie cât mai otărâtă şi &rească# "ăpitanntoarse rusc şi rămase încremenit în %aţa noastră#rs de soare cum era, se %ăcuse ca pământul# 0ână şasul i se învineţise# +vea aerul unui om care s-a întu o %antomă, dacă nu cu diavolul în persoană# Treă vă mărturisesc că m-a prins mila de el, atât mi s-aărut deodată de îm ătrânit şi prăpădit# <u măecunoşti, ill, dragă9 "um de nu-ţi recunoşti vec iuovarăş de ord, ill9 spuse necunoscutul# "ăpitanulăscă gura după aer, ca un peşte pe uscat# "âineleegru; âigui el în s%ârşit# " iar el, răspunseecunoscutul, prin'ând cura5# "âinele <egru a venit sadă vec iul tovarăş de ord, pe drăguţul său de ilare s-a aran5at atât de ine la anul *+miral en o

, ill, ill; /ultă apă a mai curs pe gârlă de când mm pierdut eu aste două g eare ale mele; eAclamă e

dicându-şi mâna sc iloadă# Să lăsăm pălăvrăgeaurmă vor a căpitanul# /i-ai căutat urma şi iată că măsit# +cum spune ce po%teşti de la mine# ravo,e recunosc şi eu, ill, răspunse "âinele <egru# +ireptate# =ite, pric indelul ăsta simpatic are să-miducă un pă ăruţ de rom şi după asta, dacă vrei, o sătăm de vor ă pe şleau, ca doi vec i prieteni# ine 'ând m-am întors cu sticla, i-am găsit pe amândoi la

masă# "âinele <egru se aşe'ase c iar lângă uşă, laapătul laviţei, şi cu un oc i privea la vec iul său

rieten, iar cu celălalt căta la uşă, gata să %ugă# îmiorunci să plec şi să las uşa desc isă# "a să nu te uumva pe gaura c eii, drăguţă, mă lămuri el# !-am lăeci pe amândoi în sală şi m-am întors la te5g ea# "oate stăruinţele mele, multă vreme n-am putut au'iimic altceva decât un murmur înă uşit# 8ar încetulncetul vocile prindeau tărie şi în s%ârşit am i' utit sesluşesc câteva cuvinte, care însemnau de %apt tottâtea sudalme# în cele din urmă căpitanul i' ucni6 u, nu, nu, şi încă o dată nu; <ici să naud de aşa cevariceput-ai9 0e urmă iar câteva cuvinte ră'leţe6 8acsă a5ungem la spân'urătoare, cel puţin să ne punătreangul de gât la toţi; în clipa următoare, când măşteptam mai puţin, am au'it un val năprasnic deudalme, masa şi laviţele se năruiră cu 'gomot, răsunn 'ângănit de lame ciocnite, apoi un ţipăt de durere

este o secundă l-am vă'ut pe "âinele <egru rupând-oe %ugă spre uşă# "ăpitanul gonea pe urmele lui# $r

mândoi cu să iile de'golite şi din umărul stâng alâinelui <egru ţâşnea un pârăiaş de sânge# "ăpitanul 5unse c iar lângă uşă, îşi roti sa ia deasupra capuluru să-i aplice %ugarului o lovitură înspăimântătoarare de ună seamă l-ar & despicat în două, dacă lamu s-ar & agăţat de tă lia de la uşă, cu &rma noastră+miral en ow*# 0ână acum se mai poate vedea pă lie urma acelei lovituri de sa ie# "u asta ătălia l%ârşit# 8ând u'na a%ară, "âinele <egru, în ciuda rale, o luă la picior cu atâta repe'iciune, încât întro

umătate de minut se şi %ăcu nevă'ut# "ăpitanul rămocului, privind năuc la &rmă# +poi se %recă la ocntoarse cu pas împleticit în casă# Eim, porunci el,du-mi nişte rom; Se clătină şi se spri5ini cu mâna derete# Sunteţi rănit, sir9 am strigat eu speriat# du rom; îşi repetă el porunca# Tre uie să spăl putinom; +u'i tu; +du rom; +m pornit după rom, dar demoţie am scăpat pa arul şi am mân5it cu noroi vranutoiului# în vreme ce turnam rom în alt pa ar, am eodată o u%nitură în sala cea mare, de parcă s-ar ră uşit un corp mare pe podele# +m dat %uga şi l-aă'ut pe căpitan întins cât era de lung pe duşumea#ama, speriată de ţipete şi 'arva încăierării, dăduse

%uga şi ea pe scări, să-mi vină în a5utor# în doi am apul căpitanului, spri5inindu-l pe genunc ii noştri#ătrânul gâ%âia 'gomotos şi greu# >c ii şi-i ţinea în

i %aţa i se %ăcuse staco5ie# 8oamne s&nte; a eAmama# "e ruşine pentru anul nostru# 7i tocmai acu

i-a găsit ietul taică-tău să se îm olnăvească; <u ştium să-i mai a5utăm căpitanului şi eram încredinţaţimândoi că a %ost rănit de moarte în încăierarea cuecunoscutul# +m adus romul şi am încercat să-i torâteva picături în gură# 8ar %ălcile lui puternice erancleştate şi tari ca &erul# 8in %ericire, tocmai în clceea se desc ise uşa şi intră doctorul Livesey, careenise să-l vi'ite'e pe sărmanul taică-meu# +5ută-noctore; am strigat noi# "e să %acem9 >are unde-o &ănit9 ?ănit9 râse doctorul# <u e mai rănit decât m

ri decât tine# 0ur şi simplu l-a lovit dam laua# "e s%aci, l-am prevenit că aşa o să păţească### $i, misisDawFins, înapoia-'ă-te, te rog, sus la soţul dumitale şacă se poate, străduieşte.G

e să nu-i spui nimic de cele întâmplate# "ât despremine, am să încerc să salve' această de trei orietre uincioasă viaţă# Eim, adu-mi un lig ean# "ânm întors eu cu lig eanul, doctorul îi şi su(ecaseăpitanului mâneca, de'golindu-i raţul musculos# 0ielea ron'ată am vă'ut o mulţime de tatua5e# întremăr şi cot avea câteva inscripţii punctate cu al astrîmpli-nească-ţi-se visurile, illy ones*# *8ea 8omânt un* şi *Să-ţi &e cu noroc*# +proape de umăr esenată o spân'urătoare, de care atârna un omuleţ#

upă cum mi s-a părut mie, desenul acesta însemna odevărată capodoperă# 0ro%etic desen, remarcăoctorul, atingând cu dege-tul tatua5ul# 7i acum,omnule illy ones, dacă acesta ţi-e într-adevărumele, avem să vedem şi ce culoare are sângele dumale# Tu nu te temi de sânge, Eim9 se întoarse el spr

mine# <u, sir, am răspuns eu# 0er%ect, spuseoctorul# Tine-mi lig eanul# $l luă lanţeta şi crestă ână# /ult sânge i-a curs căpitanului înainte de a-ledea noi desc i'ând oc ii şi aruncându-ne o căutătuul ure# îl recunoscu pe doctor şi-şi încruntăprâncenele# +poi mă vă'u şi pe mine şi se liniştintrucâtva# 8ar după o clipă %aţa i se roşi deodată şincercând să se ridice, scoase un răcnet %urios6 =âinele <egru9 +%ară de dumneata nu-i nici un câici, spuse doctorul# +(ă că ai ăut prea mult rom şi

ovit într-adevăr dam laua, după cum ţi-am mai pre'# !ar eu sunt nevoit acum să te scot din groapă, cu t

ă nu-mi %ace nici o plăcere# +şadar, mister ones#u mă c eamă ones, întrerupse căpitanul# <-are însemnătate, dacă te c eamă aşa sau nu, spuse calm

octorul# +m eu un prieten pirat pe care-l c eamă i ţi-am acordat dumitale numele lui, ca să-mi vie maşor# 7i acuma să ţii minte ce-am să-ţi spun6 un paom nu e în stare, &reşte, să te omoare, dar dacă ai s

mai ei un singur pa ar, o să-ţi vie c e%ul pe urmăi altele# îţi 5ur deci pe peruca mea că dacă nu te laşăutură, ai să dai cât de curând ortul popii, înţelesu-

i9 +dică în pământ ai să te întorci, cum spune i licum încearcă să te ridici# +m să-ţi a5ut să mergi pâatul dumitale# "u destulă trudă l-am târât pe căpitanână sus în odaie şi l-am culcat pe patul lui# $l se lăsadă între perne şi rămase să 'acă aşa, ca un uştean#a aminte, illy ones, mai spuse doctorul, îţi vor e

%ără nici un încon5ur6 cuvântul *rom* şi cuvântulmoarte* înseamnă pentru dumneata eAact acelaşi lupoi, luându-mă de mină, doctorul porni spre odaiande 'ăcea taică-meu# :leacuri, spuse el, înc i'ândşa în urma noastră# +m scos atâta sânge din el, încâm liniştit, cred, pentru multă vreme# +cum are să 'aa pat o săptămână, ceea ce e cât se poate de %olositentru el şi pentru noi# 8ar un al doilea atac n-ar mautea să-l suporte# "apitolul !!! Semnul negru +proae prân' am intrat la căpitan în odaie, adu-cându-i o

ăutură răcoritoare şi doctoria# Lam găsit în aceeaşio'iţie, doar un pic mai sus pe pernă# /i s-a părut %o



la şi în aceeaşi vreme eAtrem de tul urat# Eim,e adresă el, numai tu eşti mai de trea ă în casa asta#%ară de asta ştii că am %ost întotdeauna un cu tin

&ece lună îţi dădeam câte patru pense din cele de argar acum, vă'ând cât mi-e de rău şi cum m-au părăsitoţi, nu-i aşa că ai să-mi aduci o cănuţă de rom9 octorul spune că### am dat să încep eu# 8ar el pornn5ure pe doctor cu şi mai tur ată mânie, deşi a ia s

mai ţinea su(etul în el# 1 EacF cel @al en %riguroţi doctorii sunt nişte nătărăi, urlă el# 7apoi de und

rei să se priceapă pârlitul vostru de doctor ce poate marinar9 +m %ost eu prin nişte ţări unde domneşte oăldură ca într-un ca'an cu smoală, unde EacF cel

@al en1 seceră oamenii ca pe-o nimica, iar cutremuguduie pământul cum îşi poartă marea tala'urile#Da ar n-are doctorul vostru de asemenea locuri; 7i, rei să ştii, numai cu rom am trăit pe-acolo### ?omu

miera şi carne, şi apă, şi nevastă, şi prieten# 8acă numai acuma o picătură de rom, am să seamăn cu o epae care o aruncă valurile la ţărm# Să ştii, Eim, că sân

meu are să cadă pe capul tău ca şi pe al pârlitului tăuoctor# 7i iar se porni pe în5urături# =ită-te cum îemură degetele, Eim, urmă el apoi cu glas plângătoici nu le pot opri să tremure# +'i n-am pus nici un se rom în gură# "rede-mă, doctorul tău e un neg ioacă nu trag un gât de rom, Eim dragă, o să am iar

oşmaruri# /i s-au şi nălucit de-acu nişte vedenii, 'ăuşa# L-am vă'ut pe ătrânul :lint colo în ung er cum

ăd şi cum mă ve'i# 7i să ştii că dacă încep coşmarurmă %ac rău ca o &ară# La urma urmei a spus şi docă dintr-un pă ăruţ n-am să mor# +m să-ţi dau o guiin cele de aur pentru o cănuţă, Eim, 'ău aşa# "erea de în ce mai stăruitor şi părea atât de aţâţat, încât m-aemut să nu-l audă cumva tata# Se nimerise să-i &e şău în 'iua aceea, aşa că avea nevoie de linişte# /i-amdus aminte şi de cuvintele doctorului că un singură ăruţ nu poate să-i %acă mare rău căpitanului#

mi tre uie anii dumitale, i-am răspuns eu, indignat

ncearcă să mă mituiască# /ai ine plăteşte cele ce-iatore'i lui tata# !ţi aduc un pa ar, dar să ştii că-iltimul# !-am adus un pa ar de rom# $l l-a înş%ăcaăcomie şi l-a dat de duşcă# =ite, ve'i, spuse el, amnceput să mă simt mai ine# !a ascultă, drăguţă, nu pus doctorul cât mai tre uie să stau la pat9 "el pusăptămână, am răspuns eu# > săptămână în cap; răsnete şi %ulgere; urlă căpitanul# > săptămână9 0acă mai stau culcat o săptămână au să ai ă timp să-imită semnul cel negru# +%urisiţii ăia au şi mirositunt# Trântorii nai ii; <-au putut să-şi păstre'e agonii acuma se lăcomesc la avut străin# Spune şi tu, aşaişte marinari adevăraţi9 =ite eu, unăoară, niciodatu mi-am risipit de-a surda anii şi-mi păstre'

iverniseala# +i să ve'i că am să-i trag şi de data ase s%oară# ?idic ancora şi-i las pe toţi cu u'ele um

u aceste cuvinte el încercă să se ridice în capul oasei se agăţă de gâtul meu cu atâta putere, încât mai n-

cos un ţipat de durere# îşi dădu 5os din pat picioarerele ca nişte uturugi, tot urmând să vor ească plinprindere, deşi glasul nu-l mai slu5ea de%el# "ând sn s%ârşit aşe'at pe dunga patului, i se tăie răsu(area ungă vreme nu mai putu rosti nici un cuvânt# în celrmă îi reveni însă graiul6 /-a dat gata doctorulsta### îmi vâ5âie în urec i şi mi se învârteşte capu5ută-mă să mă întind iar### 8ar mai înainte de a gămp să-i întind mâna, el că'u iar pe pat şi rămase oreme nemişcat# Eim, spuse el în s%ârşit, l-ai vă'u

e marinarul cela9 "âinele <egru9 l-am între at eu8a, "âinele <egru, repetă el# $ un om %oarte rău, dei care l-au trimis sunt şi mai răi# +scultă6 dacă n-a

utesc să spăl putina la timp şi or să-mi trimită semegru, să ştii că um lă după lada mea# 0une atuncieaua pe cal căci tu ştii să călăreşti, nu-i aşa9 şi cupuneam6 pune şeaua pe cal, încalecă-l şi mână### +umi mai pasă### +şa că mână-ţi calul până lalestematul vostru de doctor, cât e el de nătărău, şipune-i să c eme sus pe punte tot ec ipa5ul 5uraţudecători, cum s-or mai & c emând ei acolo şi săună ga 5a pe toţi musa&rii mei, pe toată anda astui :lint, câţi au mai rămas în viaţă şi au să vină după

mine aici, pe ordul lui *+miral en- ow*# $u am %rim-timonier, da, da, timonier-prim pe lângă ătrânint, şi numai eu ştiu unde se găseşte locul acela# "

l mi-a povestit totul la Savanna , în vreme ce 'ăcea atul morţii, cum 'ac eu acuma# 8ar să nu %aci nimi

ână când n-o să-mi trimită ei semnul negru ori pânăă-l ve'i iar pe "âinele <egru sau pe marinarul cel cu ingur picior# /ai ales de marinarul cela să te %ereştiim# 8ar ce mai e şi semnul de care spui, căpitanem între at eu# $ o c emare, prietene# "um suntitaţiile de c emare la 5udecată# +m să-ţi spun eu câr să mi-o trimită# <umai ve'i de &i cu oc ii în patruu-ţi scape cumva %ârtaţii ceia, Eim dragă# îţi dauuvântul meu că am să-mi împart tot avutul cu tine##ncepu să vor ească aiurea şi glasul îi slă ea din ce

e# !-am dat doctoria, pe care el o îng iţi supus ca uopil# <u-i pe lume marinar care să ai ă acum mamare nevoie de doctorii### "urând că'u într-un %el doropeală grea şi-l lăsai singur# <u ştiu ce-aş & %ăcuacă toate s-ar & s%ârşit cu ine# 0esemne i-aş & poctorului tot ce au'isem, căci mă temeam gro'av să numva să-i pară rău căpitanului că %usese atât de sinu mine, ceea ce l-ar & putut îndemna să-mi %acă detrecanie# 8ar lucrurile au luat altă întorsătură# Spreară îşi dădu pe neaşteptate su(etul sărmanul meuărinte şi uitarăm cu toţii de căpitan# $ram atât de

sor it de nenorocirea care dăduse peste noi, dei'itele vecinilor, de pregătirile de înmormântare şi doată trea a anului, încât nu mai aveam când mă gâa căpitan şi la toate temerile mele# + doua 'i diminel co orî în sala mare de parcă a ar n-avea de cele

etrecute# Luă masa la vremea o işnuită, dar %ără pmare po%tă şi mă tem că a dat de duşcă mai multe

a are decât îi era o iceiul, căci se cinstea singur, sta te5g ea# @â%âia şi %orăia atât de cumplit, încâtu îndră'nea să-l oprească, iar seara, în a5un dengropăciune, era iar eat ca de o icei# Te prindearoa'a şi scâr a ascultându-i cântecul deşănţat,ăsunând în casa noastră îndoliată# 8ar, cu toate că e

%oarte sla , ne temeam de el ca de %oc# Singurul or & putut să-i înc idă gura era doctorul, dar el eraeparte, c emat la un olnav# 8e altminteri, după

moartea tatei nu se mai arătase în casa noastră# 8upă

um v-am mai spus, căpitanul era %oarte sla # 7i îndevăr, nu numai că nu-şi venise în &re, dar părea sălă ească din ce în ce# <umai cu mare greu mai i' uă urce scările, iar când co ora, îndreptându-se spree5g ea, se împleticea şi se poticnea mereu# 8in cânând crăpa uşa, scoţându-şi nasul a%ară, ca să respirerul sărat al mării, dar îşi putea păstra ec ili rul nunându-se de pereţi# Su(a repe'it şi greu, ca un om cuie un deal a rupt# <u mai stătea de vor ă cu mineum se vede, uitase de mărturisirile ce mi le %ăcuse tâta sinceritate# în sc im , în po&da slă iciunii,5unsese şi mai arţăgos şi-i sărea ţandăra din te miri ând se îm ăta, îşi scotea sa ia din teacă, şi-o punea

masă în %aţă-şi şi rămânea cu%undat în gândurile sa%ără să ia seama la oamenii din 5ur# >dată, spreemăsurata noastră uimire, s-a apucat c iar să (uiere

ncetişor un cântecel de dragoste, pe care-l cântase pn tinereţile sale în satul natal, înainte de a porni pe

mări# +ici a5unseseră lucrurile, când, a doua 'i dupănmormântare pe la ceasurile trei după amia'ă ameşit a%ară şi am rămas să stau în %aţa casei# Hiua eosomorâtă, rece şi ceţoasă, iar eu stăteam aşa pe pra

mă simţeam cuprins de o neagră de'năde5de# 8eodatm 'ărit un om venind şontâc-şontâc pe drum# $ra oresemne, căci îşi tot ac ipuia drumul cu ăţul# 8easc ilor purta un %el de co'oroc verde# @âr ovit deătrâneţe ori covârşit cine ştie de ce oală, necunoscr ecăia pe drum, în%o%olit într-un %el de manta

marinărească cu glugă# /antaua era vec e şi toatăumai 'drenţe# <iciodată în viaţă nu mai vă'usem unm atât de spăimos la în%ăţişare# >r ul se opri nueparte de an şi porni să spună cu un glas ciudat de

%on% şi cântat6 >are nu s-o găsi cineva să-şi %aci pomană de un sărman or , care şi-a pierdut vederepărându-şi vite5eşte ţara, inecuvântată &e +nglia i ă-l domnul 8umne'eu în pa'a sa pe luminatul nostege, oare nu s-o găsi cineva să-i spună acestui sărmr în ce loc se găseşte el în clipa de %aţă9; Te găângă anul *+miral en ow*, în @ol%ul 8ealului m un, i-am spus eu# +ud un glas, urmă ătrânulas de om tânăr# 8ă-mi mâna, tinere cu inima unăumă în casă; !-am întins mâna, şi %ăptura asta oarri ilă, cu glas atât de dulceag însă, mi-a prins-o ca leşte# /-am speriat atât de tare, încât am vrut s-o rup

e %ugă# 8ar or ul m-a ţinut pe loc, atrăgându-mă sl# 7i acum, ăiete, scrâşni el, du-mă la căpitan#

u### pe cuvântul meu, sir, am âiguit eu, pe cuvânmeu că nu îndră'nesc### <u îndră'neşti9 rân5i el# mai spune; !a te uită, nu îndră'neşte, sărmănelul; 8u-mediat la el, ori îţi %râng mâna# 7i mi-a răsucit cu utere mâna, încât am scos un ţipăt# Sir, am âl âu, nu pentru mine, ci pentru dumneata mă tem#ăpitanul s-a sc im at gro'av în ultimul timp# Stă cua ia pe masă şi când a venit un gentlemen la el ieri#

Dai, marş şi tacă-ţi gura; m-a întrerupt or ul# r ul îmncleştase raţul cu degetele-i tari ca &erul şi se spriu toată greutatea pe umărul meu, încât a ia mă maineam pe picioare# Să mă duci drept la el şi când ă mă vadă să strigi6 *!ată-ţi prietenul, ill*# 8acă ntrigi aşa, uite ce-o să-ţi %ac; 7i-mi răsuci iar mâna ctâta putere, încât era mai să leşin# +semenea groa'ăârâse în mine cerşetorul cel or , încât am uitat de %ăpitanului şi, desc i'ând uşa de la sala cea mare, amtrigat cu glas tremurător cuvintele ce-mi porunciser ul să le strig# ietul căpitan şi-a ridicat privirea şntr-o clipă i-a trecut toată eţia# :aţa nici nu-i mai trpaimă, ci mai curând un c in de moarte# + dat să secoale în picioare, dar se vede că nu l-au mai a5utat

uterile# <u %ace nimic, ill, poţi să rămâi unde epuse milogul# <-am cum să te văd, dar aud cum îţi

emură degetele# Să nu mai pierdem vremea însă#ntinde mâna dreaptă# ăiete, ia mâna lui şi apropie-mea# <e-am supus amândoi poruncii or ului# 7i aă'ut cum a pus el ceva în mâna întinsă a căpitanuluiupă care acesta şi-a încleştat pumnul, ascun'ând celrimite# S-a %ăcut, spuse or ul# +poi cu o sprinteurprin'ătoare se întoarse şi ieşi pe uşă a%ară# $uămăsesem încremenit, ascultând cum se depărtea'ăocănitul toiagului pe pietre# Trecu destul de mult tiână ne venirăm noi în &re şi-mi dădui seama că tot

mai ţin încă de mână pe căpitan# 8ar el îşi smulse înmâna şi privi la ileţelul din palmă# La ora 'ece9Aclamă el# +u mai rămas şase ore# /ai avem timp#n picioare, dar în aceeaşi clipă se clătină şi se încleşu amândouă mâinile de eregată# ?ămase aşa câtevlipe, clătinându-se, apoi scoase un %el de orcăit şră uşi cât era de greu pe duşumele# /-am repe'itndată, c emând-o în a5utor pe mama# 8ar era preaâr'iu# "ăpitanul murise su it, %ulgerat de apopleAiiudat lucru6 niciodată nu-mi plăcuse omul acesta, dn ultimul timp începuse să-mi &e oarecum milă de ar acum, vă'ându-l mort, am i' ucnit în plâns# 7i amlâns îndelung, înecându-mă în lacrimi# +ceasta era oua moarte pe care o vedeam cu oc ii mei şi dureree care mi-o pricinuise cea dintâi era încă prearoaspătă în inima mea# "apitolul !3 Lada ineînţele

m mărturisit îndată mamei tot ce ştiam# 0oate că are uit să-i povestesc mai demult toate acestea, căci

cum ne pomenisem amândoi într-o situaţie %oarte gi periculoasă# > parte din anii rămaşi pe urmaăpitanului dacă ar & rămas ar & tre uit &reşte e aparţină nouă# 8ar era prea puţin pro a il căovarăşii lui, care tre uie să & %ost toţi de teapa "âiegru şi milogului cel or , s-ar & învoit să renunţe lrada lor pentru a plăti datoriile răposatului# +şa că uteam nicidecum îndeplini porunca căpitanului de ancăleca pe cal şi de-a da %uga după doctorul Liveseăci nu se putea s-o las pe mama singură, %ără nici u

e apărare# <ici nu ne putea trece prin cap aşa ceva#%apt, n-aveam măcar cura5ul de-a rămâne o clipă mmult în casa noastră6 tresăream c iar când cădea vreăr une din cămin pe grătarul de &er, ne temeam pâi de tic-tacul ornicului# /ereu mi se nă'ăreau 'gomoti paşi, de parcă s-ar & apropiat cineva pe %uriş de na gândul că acolo sus pe duşumele 'ace un leş şi căndeva prin apropiere dă târcoale or ul cel %urios, m

%ăcea părul măciucă# <u mai puteam 'ă ovi nici o cre uia să luăm o otărâre# si am otărât să plecămmândoi în sătucul din apropiere ca să cerem a5utor#i %ăcut# +şa cum eram, în capul gol, am rupt-o ame %ugă prin ceaţă şi %rig# începuse să se întunece#oi nu se vedea satul, dar ştiam că nu-i departe, doarreo câteva sute de iar'i, pe malul opus al gol%ului#ădea cura5 şi gândul că or ul o luase în direcţia op

ând ieşise din casa noastră# <-am mers mult timp, de opream mereu să tragem cu urec ea# 8ar de 5ur

mpre5ur nu părea să se audă nimic neo işnuit, doarmugetul (uAului şi croncănitul cor ilor în pădure# înătucean începuseră să se aprindă lumânările prin caclipirea lor găl uie ce ră' ătea prin uşi şi %erestre n

mai liniştit# 8ar acesta a %ost tot a5utorul pe care l-arimit# <ici unul din săteni na vrut să meargă cu noi+miral en ow*# "u cât le vor eam noi de neliniştpaimele noastre, cu atât se arătau ei mai puţin doritoăşi părăsească vetrele# <umele căpitanului :lint, pe u nu-l au'isem până atunci, îl ştiau mai toţi şi-i ump

e groa'ă### =nii şi-au adus aminte că odată, pe cânducrau ogoarele în vecinătatea anului, au vă'ut perum nişte oameni %oarte suspecţi# <ecunoscuţii li ărut a & contra andişti şi sărmanii oameni s-au grăă-şi ia tălpăşiţa şi să tragă 'ăvorul la uşa casei# <u ştare vă'use c iar un mic vas în gol%ul de la 3ăgăunadd# 8e aceea a %ost de a5uns să le pomenim doar rietenii căpitanului pentru a-i vârî în toate spaimeleu găsit, nu-i vor ă, câţiva (ăcăi mai îndră'neţi, care u arătat gata să se ducă după doctorul Livesey, darimeni nici nu vroia să audă de propunerea să vină şă'ească anul# Se spune că %rica e molipsitoare# =ănătos însă e în stare să insu(e omului cura5ul ce-ipseşte# "ând a vă'ut că nimeni nu se învoieşte să viu noi, mama a declarat că nici gând n-are să piardăanii ce aparţin ăiatului ei or%an# Sunteţi toţi ni

%ricoşi, spuse ea, dar noi doi, Eim, şi cu mine, n-o stăm cu %rica-n oase, ca nişte mişei# <e întoarcem d



nde am venit# ?uşine să vă &e, că sunteţi toţi niştedra oni, dar su(etul în voi e ca la un pui de găină;(aţi că noi doi o să ne întoarcem şi o să desc idem

ada, c iar de-ar & să iasă însăşi moartea din ea### %oarte recunoscătoare, misis "ross y, dacă-mi veingădui să iau geanta dumitale, ca să am unde puneanii ce ne aparţin pe drept# :ireşte, am declarat îndaă merg şi eu cu mama, şi e tot atât de &resc că toatăumea a început să ţipe să nu săvârşim asemeneae unie# Totuşi nimeni din ăr aţi nu s-a încumetat

eclare că ne însoţeşte# Tot a5utorul lor s-a mărginitmi da un pistol încărcat, în ca' că vom & atacaţi, şi laromisiunea de a ne ţine gata doi cai înşeuaţi, ca săutem %ugi, dacă tâl arii se vor lua cumva după non (ăcău mai îndră'neţ a pornit şi el călare, să-i dea dtire doctorului şi să aducă întăriri# 3ă înc ipuiţi cu ătaie de inimă am purces cu mama la drum, în%runrime5dia# Seara era %oarte rece# Luna plină se rideasupra ori'ontului şi scăpăra sângerie în ceaţă,uminând din ce în ce mai viu cuprinsul# înţelegând urând are să se %acă lumină ca 'iua şi vom putea &

servaţi cu uşurinţă, ne-am %urişat %ără 'gomot înm ra gardurilor de mărăcini şi, înaintând repede, %mai întâmpina nici o piedică, am a5uns în scurtă vr

a *+miral en ow*# !ntrând în casă, am tras îndatăăvorul la uşă# +poi am stat amândoi o vreme în

ntuneric, singuri în casa pustie şi în vecinătateaadavrului ce 'ăcea alături în odaie# +poi mama a ad

in ar o lumânare ai, ţinându-ne amândoi de mână,ntrat în sala cea mare# "ăpitanul 'ăcea tot aşa cum îlăsasem prăvălit pe spate, cu oc ii desc işi şi cu o

mână răstignită în lături# "o oară storurile, Eim, moptit mama# <u cumva să ne urmărească careva dinrin %ereastră### 7i acum, spuse ea după ce am cotorurile, tre uie să căutăm c eia de la ladă# <umai u ştiu care din noi are să ai ă cura5ul să se atingă d

mort### 7i mama era cât pe ce să i' ucnească în plânuvintele acestea# /-am lăsat în genunc i şi am vă'ut

ndată pe duşumele, lângă mâna căpitanului, o ucăţe ârtie mân5ită pe-o parte cu negru# r să vină la 'ece,

mamă, am spus eu# 7i în aceeaşi clipă vec iul nostrurnic începu să ată# <e-am cutremurat amândoi launetul acesta neaşteptat, dar ne-am şi ucurat totodăci ornicul a ătut numai de şase ori# $i ai, Eimpuse mama, caută c eia# +m scotocit pe rând toateu'unarele căpitanului# "âteva monede mărunte, unegetar, ac şi aţă, o ucată de tutun de mestecat, dinare apucase pesemne să muşte, un cuţit cu mânertrâm , o usolă de u'unar şi un amnar, asta era totm găsit# Simţeam că începe să mă cuprindă dispera

0oate o poartă agăţată la gât9 spuse mama# iruinmi scâr a, i-am s%âşiat gulerul cămăşii# întradevăr,

găţată de o s%oricică dată cu smoală, pe care am tăndată c iar cu cuţitul căpitanului, am vă'ut c eia# +rim succes ne-a umplut inimile de năde5de# +m damândoi %uga sus în odăiţa cea strâmtă unde trăise areme căpitanul şi undeşi ţinea şi lada# <-avea nimiceose it la în%ăţişare lada asta, care semăna cu toatelelalte lă'i ce le poartă cu ei marinarii# 0e capac seedea săpată cu &erul roşu litera * *# /uc iile lă'ii eocite şi lucioase, ca o mărturie că ea-şi slu5ise stăpâreme lungă şi trecuse prin grele încercări# 8ă-mi

eia, mi-a spus mama# în cele din urmă i' uti săesc idă încuietoarea, care nu vroia să cede'e, şi ridintr-o clipă capacul# <e i' i un i' puternic de tutun şiatran# "el dintâi lucru pe care l-am vă'ut a %ost unostum nou, curăţat şi călcat cu îngri5ire, de calitate

%oarte ună şi care, după cum şi-a dat cu părerea mncă nu %usese îm răcat niciodată# ?idicând costumm găsit o grămadă de o iecte de tot %elul6 un seAcană de metal, câteva ucăţi de tutun, două pistoal

ucrătură %oarte &nă, un lingou de argint, un ceasore lucrătură vec e spaniolă, de asemenea %oarte &nâteva i elouri nu de cine ştie ce mare preţ, dar venro a il din străinătate, două usole cer-cuite în arai cinci ori şase scoici de cele mai ciudate %orme, cuăsesc numai în !ndiile de 3est# <iciodată nu mam pumeri ce-l %ăcuse pe căpitan, care dusese întotdeau

iaţă atât de agitată, aventuroasă şi criminală, să târâu el scoicile astea# 1 SeAtant instrument primitiv

lu5ind la determinarea înălţimii corpurilor cereşti%olosit de navigatoriK# 8ar, după cum vedeţi, n-amimic de preţ, a%ară de lingoul acela de argint şi dei elouri# <oi, însă, căutam numai ani, anii ce niatorau# La %und am dat peste o vec e manta

marinărească, decolorată cu desăvârşire de apa săratămării# /ama a dat-o neră dătoare la o parte şi vă'urămmândoi cele din urma lucruri ce se mai a(au în ladăn pac et învălătucit în muşama, pro a il un vra% ârtii, şi un săculeţ de pân'ă, în care, după cum suna

ra pesemne aur# +m să le arăt eu tâl arilor ăstoraunt o %emeie cinstită, spuse mama# <-am să iau deAact cât îmi era dator, nici un %arting1 mai mult# 4eanta; 7i mama începu să numere anii, scoţându-i ăculeţ şi aruncându-i în geanta pe care o ţineamesc isă# Să nu credeţi că era lucru uşor# în sac se alaie peste grămadă monede de cele mai %elurite vadunate din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii6 şiu loni, şi luidori., şi guinee, şi piaştri , iar unele niu-mi erau măcar cunoscute# 8in păcate, guinee nu eproape deloc, iar mama nu ştia să numere decâtuineele# 1 :arting monedă engle'ească# . Luidor monedă %ranţu'ească# 0iastru şi du lon vec i

monede spaniole# <-a5unsese mama să numere decâumătate din cele ce ne datora căpitanul, când amnş%ăcat-o speriat de mână# în liniştea nopţii geroas

ăsunase un 'gomot care %ăcu să-mi îng eţe sângeleine6 un ocănit de câr5ă pe drumul încleştat de ger

ocănitul se tot apropia şi-l ascultam amândoi cuu(area oprită# +poi răsună o puternică ătaie în uşăupă care clanţa uşii se mişcă, %ăcând să 'ângăne

ăvorulB milogul încerca să intre în an# > clipă domăcere şi înăuntru şi a%ară# +poi se au'i iar ocănituâr5ei, care, spre nemărginita noastră ucurie, sendepărta din ce în ce, până când amuţi# /amă, ampus eu, ia tot şi ai să %ugim cât mai repede#$ram convins că uşa încuiată tre uie să-i & dat deănuit or ului şi mă temeam să nu aducă cumva an

upă el# Mi totuşi ce ine că-mi trecuse prin cap să şa cu 'ăvorul; 8ar mama, cu toată spaima ei, nu senvoia să ia nici o monedă mai mult decât i se cuvenotodată nu vroia să ia mai puţin decât dreptul ei# îmot spunea că nu e încă nici ora şapte şi că mai avem

mulţime de vreme# +şa s-a tot îndărătnicit ea, până cm au'it deodată un şuierat prelung undeva departe poline# +m încetat imediat cearta# +m să iau numeea ce am numărat, spuse ea sărind în picioare# !entru rest am să iau şi pac etul ăsta, am spus eu şi aus mâna pe vra%ul de ârtii învelite în muşama# "âlipe mai târ'iu co oram amândoi scările în sala ceamare# Lumânarea rămăsese lângă lada desc isă# <-veam nici o clipă de pierdut# "eaţa se destrăma repeuna lumina ca 'iua# <umai în văiugă şi-n um raanului mai dăinuiau pale de ceaţă, parcă într-adins

entru a ne uşura %uga# 8ar c iar la 5umătatea drumproape de poalele dâm ului, aveam de stră ătut o l

%âşie scăldată în lumina lunii# în depărtare am au'itgomot desluşit de paşi# <e-am întors şi am 'ărit ouminiţă săltând în întuneric6 se vede că se apropiaineva în gra ă mare, aducând un %elinar# 8ragulăiat, spuse deodată mama, ia anii şi %ugi# Simt că cad îndată în leşin# *Suntem pierduţi amândoi*, mtră%ulgerat în clipa aceea un gând# >, cum mailestemam eu laşitatea vecinilor noştri; 7i ce ciudă mra pe sărmana mama şi pentru cinstea ei, şi pentru p

marea ei cumpătare, şi pentru slă iciunea de acum; 8

%ericire, tocmai treceam pe lângă un podeţ# !am a5umamei să co oare spre pârâu# $a a scos un suspin şiăsat să cadă pe umărul meu# <u ştiu de unde am luauteri s-o târâi mai mult pe sus până la podeţ# Tare mem că am %ăcut-o destul de grosolan# 0odeţul era %cund şi nu puteam înainta decât în patru la e# /-amârât şi mai încolo, până su arcă, dar mama rămăsesproape toată la vedere# 8e %apt eram doar la câţivae an# "apitolul 3 S%ârşitul or ului Totuşi curio'it-a dovedit mai mare decât teama şi n-am putut sta

multă vreme pe loc# /-am %urişat până-n văiugă şi mscuns după o tu%ă de gro'amă# 8e aici vedeam ca-nalmă drumul din %aţa anului# <-apucasem ine sşe' la postul meu de o servaţie, că s-au şi arătatuşmanii# $rau vreo şapte sau opt oameni, apropiindu repe'iciune şi tropăind din încălţări grele# >mul c

%elinarul alerga în %runtea tuturor# în urma lui venlţi trei tâl ari, ţinându-se de mână# "u toată ceaţa a



esluşit că cel din mi5loc în acest *trio* e cerşetorulând i-am au'it glasul mam convins că nu greşisem# coateţi uşa din ţâţâni; striga el# > scoatem îndatăir; îi răspunseră ca un ecou două-trei glasuri# Mi seepe'iră cu toţii să ia cu asalt uşa lui *+miral en owmul cu %elinarul venea şi el în urma lor# 8ar în praşii se opriră cu toţii şi începură să se s%ătuiască înoaptă# 0esemne îi uimea %aptul că uşa nu e încuiatpoi iar începură să răsune una după alta porunciler ului# @lasul lui neră dător şi %urios suna din ce

mai strident# 8aţi năvală în casă; 8aţi năvalănăuntru; striga el, lestemându-şi tovarăşii pentru cmişcă prea încet# 0atru ori cinci oameni intrară în caar doi rămaseră a%ară în drum, împreună cu miloguâd# 8upă câteva clipe de tăcere se au'i din casă untrigăt de uimire6 ill e mort; 8ar or ul începu să-n5ure pentru încetineala lor# "ăutaţi-l prin u'unaântorilor; "eilalţi daţi %uga sus după ladă; le porunl# Tâl arii porniră să urce în %ugă scara şu redă,opăind pe trepte cu încălţările lor grele, de seutremura toată casa# 7i iar se au'iră strigăte de uimierestruica de la odaia căpitanului se desc ise vraişteio uri de sticlă spartă că'ură 'ângănind la pământ#poi un om îşi scoase capul pe %ereastră# La luminvedeam ine de unde eram ascuns# >mul strigă că

r ul care stătea 5os în drum6 $i, 0ew, să ştii că ne

uat-o alţii înainte ;## + răscolit cineva prin ladă şi antors toate cu %undul în sus; 8ar ce-am spus eu e

adă9 ' ieră 0ew# anii sunt aici# La dracu anitrigă or ul# $u vor esc de ârtiile lui :lint# <u vici un %el de ârtii, răspunse omul# $i, ăia de coitaţi-vă de n-or & rămas cumva asupra mortului; strar or ul# +lt tâl ar pesemne unul din cei careămăseseră 5os să caute prin u'unarele căpitanului e arătă în uşa anului# L-au căutat alţii înainteaoastră, spuse el, nu ne-au mai lăsat nimic# <e-aue%uit stăpânii casei# 4âncul cela nea %ăcut ucataew# 0ăcat că nu i-am scos oc ii### 8ar erau pe-aic

dineaori# "ând am vrut să intru, uşa era înc isă cuăvorul# !a căutaţi-i, ăieţi; "ăutaţi-i peste tot### "ă erau aici# +u lăsat lumânarea încă ar'ând, spuse oin %ereastră# "ăutaţi-i; "ăutaţi-i; ?ăscoliţi toată caepetă 0ew, ătând cu ăţul în pământ# 7i se porni înietul nostru an un tararam nemaipomenit# 8uduiaodelele, săreau în ţăndări mesele şi dulapurile, sunaântite uşile, încât până şi stâncile de primpre5ur

ăsunau de ecouri# 8ar toate rămâneau în'adar6 unulâte unul ieşeau oamenii în drum, dând de ştire că nuăsesc nicăieri# în clipa asta se au'i iar în depărtareuierul care ne speriase atâta pe mama şi pe mine înreme ce număram anii mortului# 8e data asta seepetă de două ori# La început cre'usem că în %elulcesta îşi c eamă or ul tovarăşii la asalt# 8ar acum

servat că şuierul se aude dinspre văiuga ce da spre

i am înţeles că tre uie să &e vreun semnal care-irevine pe tâl ari că se apropie o prime5die# $

emnalul lui 8icF, spuse unul# îl au'iţi9 + (uierat deouă ori# Tre uie să %ugim, ăieţi# Să %ugim9; ew# $ , do itoacelor; 8icF a %ost întotdeauna unătărău şi un %ricos# <aveţi ce vă lua după el# 4âncela şi cu mă-sa tre uie să &e pe undeva pe-aproapeuteau să a5ungă departe# Tre uie să-i găsiţi# "ăutaâinilor; "ăutaţi-i; "ăutaţi-i prin toate colţişoarele; +

mii de draci; eAclamă el# 8e-aş avea eu oc i să văd;ipetele lui îi mai îm ăr ătară întrucâtva pe tâl ari#in ei se apucară să caute prin crâng, dar se mişcau m

mult în silă# 8upă cum i-am vă'ut eu, se gândeau maurând cum s-o rupă de %ugă, decât cum să ne găseaeilalţi rămăseseră uimaci în mi5locul drumului# inem în mâinile noastre o avere şi voi vă codiţi ca netoţi; 8acă găsiţi ârtia asta aveţi să &ţi mai ogaţiecât regele; 7i e aici, ârtia asta, la doi paşi de voi, ă gea a mai trageţi c iulul şi vreţi să daţi ir cu %uu s-a găsit nici unul mai îndră'neţ printre voi, săute'e să vină la ill şi să-i înmâne'e semnul negru# Tu a tre uit s-o %ac, or cum sunt; !ar acum, din cauoastră, tre uie să-mi pierd norocul; Să mă târăsc caâmă, cerşind câte-un gologan pentru un pă ăruţ deăutură, pe când aş putea să um lu numai în carete; ăi ne-au rămas du lonii, mormăi unul din ei# !arârtia tre uie c-au ascuns-o, mai puse paie pe %oc a

a anii, 0ew, şi nu mai %ace spume la gură# 0ew er

ntr-adevăr ca tur at, iar ultimele cuvinte ale tâl arilscoase de tot din &re# întrun acces de săl atică m

şi ridică toiagul şi, dând năvală or eşte, porni să-şiroiască tovarăşii unul după altul# <u se lăsară nici e

mai pre5os, răspun'ându-i cu sudălmi şi ameninţărieri ile# în învălmăşeală se străduiau să-i smulgă toiin mină# "earta asta %u salvarea noastră# în vremeâl arii se ciondăneau şi se ăteau, dinspre sat se auopot de cai, venind în goană# +proape în aceeaşi clndeva dincolo de îngrăditură sclipi o (acără şi detunn %oc de pistol# +cesta era pesemne ultimul semnansemna că prime5dia e aproape# Tâl arii se repe'iră

are încotro# =nii o luară la %ugă de-a lungul malulpre mare, alţii se năpustiră să ia în piept costişa# înâteva clipe nu rămase în drum decât 0ew# Tovarăşipărăsiseră în primul moment de spaimă ori poate c

ăsaseră întradins singur, drept ră' unare pentruudalmele şi loviturile ce %useseră nevoiţi să îndurearte-i# ?ămas singur, el ătea tur at cu ăţul în pămi întindea mâinile c emându-şi tovarăşii, dar pierduurând drumul şi în loc să pornească spre mare, o luă

%ugă înspre sat# Trecu doar la câţiva paşi de mine, tepetând cu glas plângător6 Eo ny, "âinele <egru,icF### mai înşiră şi alte nume# 8oar n-o să-l lăsaţi elişte pe ătrânul 0ew, dragii mei tovarăşi, cum săăsaţi de i' elişte pe ătrânul 0ew9 între timp tropotuavalcadei se apropia din ce în ce# 0uteam desluşi dcum în lumina lunii cinci ori şase călăreţi co orând

oana mare costişa# >r ul îşi dădu pesemne şi el seaă a greşit drumul# Scoţând un ţipăt, se întoarse şi o



a %ugă spre şanţul de la marginea drumului, în carerăvăli îndată# 8ar se ridică în aceeaşi clipă şi,nne unit, se căţără iar până-n drum, pomenindu-se,n %ăcut, c iar su picioarele calului care galopa în

%runte# "ălăreţul vru să-l ocolească, dar era prea târipătul s%âşietor al or ului străpunse e'na nopţii#trivit su copite, că'u pe-o coastă, se mai rostogoli ată, rămânând cu %aţa-n sus, şi nu se mai clinti# +mărit în picioare, strigându-i pe călăreţi# Se opriră,nspăimântaţi de nenorocirea ce se petrecuse# !-am

ecunoscut îndată# "el din %runte se nimerise să &eocmai ăieţandrul care pornise după doctorul Liveseilalţi erau nişte stră5eri de la vamă, pe care-i întâlnn drum# 8in %ericire se pricepuse să-i c eme într-au-i vor ă, vestea că-n 3ăgăuna lui Iidd s-ar & arătaoră ioară a5unsese demult până la mister 8ance,ameşul# 7i întrucât drumul spre 3ăgăuna lui Iiddecea pe lângă anul nostru, 8ance a pornit îndată

ntracolo, însoţit de oamenii săi# /ulţumită acestei%ericite întâmplări mama şi cu mine am scăpat de omoarte sigură# 0ew s-a dovedit a & mort de-a inelemama am dus-o în sat, unde i s-au dat să miroase săr%ost stropită cu apă rece, şi şi-a venit în &re# "u topaima prin care trecuse, nu-i mai tăcea gura şi nu mnceta să se plângă că n-a apucat să ia din ladaăpitanului suma ce i se datora# în vremea asta vame

ance pornise cu ceata sa spre 3ăgăuna lui Iidd# 8ar,ntrucât descălecaseră cu toţii, ducându-şi caii de %r

emându-se mereu să nu cadă într-o capcană, e &resc-au vă'ut a5unşi în gol% după ce vasul apucase să rincora, deşi se mai găsea încă nu departe de ţărm#ance somă vasul să oprească# îi răspunse un glas,%ătuindu-l să se %erească de locurile prea luminateună, dacă nu vrea să primească o ună porţie de plun piele# Mi în aceeaşi clipă îi şuieră un glonţ pe lânmăr# "urând vasul dădu ocol lim ii de pământ ce inn mare şi se pierdu din vedere# /ister 8ance, după cue mărturisi el însuşi mai târ'iu, se simţea pe mal

idoma *unui peşte scos din apă*# Trimise îndată una ###, cu vor ă să iasă un cuter1 în mare, să le ia uiraţilor# 8ar toate acestea sunt în'adar, spuse el# +

%ugit şi n-ai cum să-i mai a5ungi# Sunt ucuros, adl, că arem l-am călcat destul de ine pe ătături pomnul 0ew# Spunea aşa pentru că i' utisem între tiă-i povestesc cine-i or ul# 1 "uter vas mic, cu uningur catarg# /-am întors împreună cu el la *+miralen ow*# $ greu să vă descriu ce de'astru am găsitcolo# "ăutându-ne pe mine şi pe mama, andiţiimulseseră până şi ornicul din perete# Mi cu toate căuaseră cu ei decât sacul cu ani al căpitanului şi câtmonede de argint din te5g eaua noastră, am înţelesndată că suntem ruinaţi# /ister 8ance multă vreme ne putu dumeri# Spui că au luat anii9 0ăi atunciămureşte-mă, DawFins, ce altceva mai căutau9 /ai

ăutau şi alţi ani9 <u, sir, nu ani căutau, i-amăspuns eu# "eea ce căutau ei se a(ă uite ici în

u'unarul meu# La drept vor ind, aş & vrut să depuucrul ăsta într-un loc mai sigur# +şa, aşa, ăiatulepuse el# 8ă-mi-l mie, dacă vrei# /ă gândeam să i-au doctorului Livesey### am îngânat eu# ine %ntrerupse el ucuros# ine %aci# 8octorul Livesey entleman şi ne e 5udecător# 8e %apt, ar tre ui să %u un drum până la el ori până la squire-ul nostru şi se raporte' toate cele petrecute# "ăci, oricum ar &, daew a murit# 7i nu că mi-ar părea cât de cât rău dupănsă se pot găsi oameni care să puie vina morţii lui în

ârca mea şi, nu de altceva, dar sunt vameş regal# 7tna, DawFins9 Dai şi tu cu mine# !-am mulţumit şi nm pornit împreună până-n sat, unde ne aşteptau caiiână mi-am luat eu rămas un de la mama, toţi au şiărit în şa# 8ogger, se adresă mister 8ance către unul din

tră5eri, tu ai cal mai un# !a aşea'ă-l şi pe voinicul a spatele tău# "um am încălecat şi eu în urma luiogger, apucându-mă ine de cingătoarea lui, vameşat semnalul de plecare şi toată cavalcada noastră aornit în trap întins pe drumul ce ducea spre casaoctorului Livesey# "apitolul 3! Dârtiile căpitanului@alopând în goana mare, am a5uns, în s%ârşit, la caoctorului# Toată %aţada era cu%undată în întunericster 8ance mi-a poruncit să sar de pe cal şi să at laşă# 8ogger mi-a potrivit scăriţa, să-mi vie mai uşor

o orât# La ătaia în uşă, a ieşit o servitoare# 8ocivesey e acasă9 am între at-o eu# <u, mi-a răspu

a# S-a întors acasă întra doua 5umătate a 'ilei, iar aplecat la conac să ia masa şi să petreacă seara cu squl# 8acă-i aşa, să ne ducem şi noi acolo, spuse misance# 0ână la conac nu era departe# <ici măcar n-a

mai încălecat, ci am luat-o şi eu la trap pe lângă cal,nându-mă de scara lui 8ogger# "urând am lăsat înrmă poarta parcului# > lungă alee, des%run'ită acumcăldată în lumina lunii, ducea spre conacul ce al eaepărtare, în mi5locul unei grădini întinse şi ătrânester 8ance descălecă şi mă luă şi pe mine în casă# <

a dat drumul îndată# =n servitor ne conduse printr-uoridor lung cu pardo-seaua acoperită de un covor totât de lung, însoţindu-ne până-n ca inetul de lucru tăpânului casei# 8e-a lungul pereţilor ca inetului senşirau dulapuri cu cărţi şi pe &ece dulap se a(a câteust# @a'da şi doctorul Livesey şedeau amândoi lânăminul în care pălălăia %ocul şi %umau# <u-l maiă'usem niciodată atât de aproape pe squire-ul nostrura un ăr at ine legat, înalt de cel puţin şase piciou %aţa severă, tă ăcită de soare şi vânturi în vremeenumăratelor sale călătorii# +vea nişte sprâncene ni %oarte mo ile, care trădau un caracter despre carear putea spune că e rău, ci mai mult în%umurat şirţăgos# !ntră, mister 8ance, spuse el cam de sus#ună seara; ună seara, 8ance, spuse doctorul şi n

%ăcu un semn din cap# ună seara, prietene Eim# "

un vă aduce9 3ameşul luă po'iţia de drepţi şi povesoate păţaniile noastre ca o lecţie învăţată pe de rost#



& vă'ut ce priviri cu su înţeles sc im au cei doientlemeni în tot timpul povestirii lui# îl ascultau cutâta curio'itate, încât uitară până şi să mai %ume'e#ând mai au'iră şi cum s-a pornit mama noaptea înappre casă, doctorul Livesey se ătu cu palma pesteoapsă, iar squire-ul strigă din răsputeri * ravo* şi-ş

%rânse ciu ucul de grătarul căminului# /ister Trelawpoate vă aduceţi aminte că aşa îl c ema pe squireKăsase demult 5ilţul şi tot um la de colo până colo prdaie, iar doctorul, parcă vrând să audă mai ine, îşi

cosese din cap peruca pudrată# +răta %oarte ciudaterucă, cu părul său negru, tuns scurt# în s%ârşit miance îşi termină povestirea# /ister 8ance, spusequire-ul Trelawney, să ştii că eşti un om de trea ă; %ârşind de 'ile pe unul din cei mai sângeroşiău%ăcători, ai săvârşit şi o %aptă de vite5ie;### +sameni tre uiesc striviţi ca nişte larve;### 3ăd că şi

DawFins a %ost la înălţime# !a clopoţelul de colo şiDawFins# /ister 8ance merită să i se aducă o cană de

ere# 3asă'ică, ceea ce căutau ei se găseşte la tine,im9 mă între ă doctorul# 8a, am răspuns eu şi i-

ntins pac etul învelit în muşama# 8octorul întoarseac etul pe toate părţile# Se vedea că arde de nerăă-l des%acă, dar se stăpâni şi-l puse în u'unar# quire, rosti el, după ce-şi va ea erea, 8ance are săe uiască să se întoarcă la îndatoririle sale# !ar Eim

DawFins va dormi noaptea asta la mine# "u îngăduinumitale, îmi voi permite să cer pentru el puţin pateu

ece, să cine'e# /ă rog, nu te 5ena deloc, Livesey;ăspunse squire Trelawney# DawFins şi-a meritat astu prisosinţă cina# 0este puţină vreme m-am pomenişe'at la o măsuţă cu o uriaşă porţie de pateu deorum el în %aţă-mi# $ram (ămând ca un lup şi amu mare plăcere# "ât despre 8ance, după ce primi oouă porţie de laude, nu mai 'ă ovi mult şi plecă# 1 ec# 23!!! +nglia a luptat cu Spania şi cu :ranţa, iar îec# 23!! dusese ră' oi cu >landa# +st%el se eAplicntipatia unora din-tre persona5ele romanului %aţă d

panioli, %rance'i şi olande'i# Si acum, squire, spuoctorul# Si acum, doctore, spuse şi squire-ul# +%ost într-un cuvânt; râse doctorul Livesey# Sper că u'it de acest :lint9 8acă am mai au'it de :lint9;trigă squire Trelawney# /ă mai între i9 0ăi a %ost c

mai sângeros pirat din câţi au navigat vreodată pe vrmare# ar ă <eagră e pur şi simplu un ageamiu pe ll# Spaniolii1 îi luaseră până-ntr-atâta %rica, încât tră mărturisesc, sir, că uneori eram mândru de %aptungle'# >dată, lângă Trinidad, i-am vă'ut de departereştetul pân'elor, dar căpitanul nostru s-a speriat şi antors-o înapoi spre 0ort o% Spain1# +m au'it şi eul aici în +nglia, spuse doctorul# 8ar se pune între aacă a avut întradevăr ani# ani9 strigă iar squirerelawney# <-ai au'it ce povestea 8ance9 "e altceva

& căutat nelegiuiţii ăştia a%ară de ani9 7i oare şi-a

i pielea pentru altceva decât pentru ani9 LasC c(ăm noi curând pentru ce şi-au riscat ei pielea,



ăspunse doctorul# Te-ai încins în asemenea al, încici nu mă laşi să spun şi eu un cuvânt# 8e %apt, uitş & vrut să lămuresc6 presupunând că aş avea aici îu'unar c eia cu a5utorul căreia s-ar putea a(a unde scuns :lint comorile, oare c iar atât de mari să &eomorile acelea9 între i cât sunt de mari, sir9; striar squire-ul# +scultă dar; 8acă într-adevăr ţinem în

mâini c eia de care vor eşti, sunt gata să arme' imedn vas potrivit în docurile de la ristol, vă iau cu mine dumneata şi pe DawFins şi pornesc să do ândesc

omoara asta, c iar de-ar & s-o căutăm un an de 'ileer%ect, spuse doctorul# în ca'ul acesta, dacă e de aci Eim, să des%acem pac etul# 7i puse pac etul pe 0ort o% Spain capitala insulei Trinidad în marea

arai ilor# 0ac etul era cusut ine cu aţă tare# 8octşi scoase lădiţa cu instrumente, luă un %oar%ece

irurgical şi tăie aţa# în pac et se a(au două lucruriaiet şi un plic sigilat# Să vedem mai întâi caietul,ropuse doctorul# 7i mă c emă cu lândeţe la el, aş

m-am sculat de la măsuţa la care mâncasem, pentru aua şi eu parte la de'legarea misterului# 8octorul înceă răs%oiască caietul# Squire Trelawney şi cu mineriveam curioşi de după umărul lui# 0e prima paginăaiet am vă'ut însăilate câteva uc ii care de care măstruşnice# 0ărea să le & înşirat un om mai mult delictiseală ori pentru a-şi încerca pana# 8e alt%el, se

ici şi inscripţia pe care o vă'usem tatuată pe mânaăpitanului6 *împlinească-ţi-se visurile , illy ones

recum şi altele de acelaşi %el, ca de pildă6 */ister ones, timonier*, *+5un-ge atâta rom*, * La 0alma i-a că-pătat cu vâr% şi îndesat cele cuvenite*# $raunscripţii, a solut de neînţeles şi alcătuite în cele ma

multe ca'uri dintrun singur cuvânt# $ram %oartenteresat cine putea să & %ost cel care şi-a căpătat *uvenite*, şi ce anume i s-o & cuvenit# 0oate o lovite cuţit în spate9 "red că din pagina asta nu putemtoarce mai mult, spuse doctorul Livesey# 0alma Ieynsuliţă lângă ţărmul :loridei# "ele 'ece ori

ouăspre'ece pagini următoare erau pline toate densemnări de conta ilitate, dar cât se poate de ciudata un capăt de rând se a(a data, iar la celălalt totalănesc, precum se şi o işnuieşte în registrele deonta ilitate# 8ar în locul lămuririlor ce-ar & tre uie a(e în spaţiul dintre dată şi total se înşiruiau doar uumăr ori altul de cruciuliţe# "u data de 1. iunie 1)Ne pildă, se a(a însemnată suma de şapte'eci de lireterline, dar în locul lămuririlor de unde s-a luat sumsta nu se a(au decât şase cruciuliţe# =neori, ce-i dree mai adăuga şi câte-o denumire, ca, de pildă, *înreptul "aracasului*, sau se arăta pur şi simpluongitudinea şi latitudinea, ca, de pildă6 *O.P 1)C .QC NQ* *# însemnările %useseră ţinute 'i la 'i vremeproape două'eci de ani# Sumele trecute la încasare s

%ăceau tot mai mari, iar la s%ârşit, după cinci ori şa

otaluri greşite şi şterse, se a(a totalul de&nitiv, cu onscripţie dedesu t6 *0artea lui ones*# <u înţele



imic, spuse doctorul Livesey# a-i limpede ca uua; eAclamă squire Trelawney# +vem în %aţă carteenituri a acestui mi'era il# "ruciuliţele ţin loculenumirii vaselor scu%undate şi oraşelor 5e%uite# "rată partea acestei canalii# +colo unde se temea să nomită cumva o ineAactitate, mai adăuga, după cumedem, unele lămuriri# "um ar &, să 'icem, *în dreptaracasului*# +sta înseamnă că în dreptul "aracasulu

%ost 5e%uit cine ştie ce vas nenorocit# ieţii marin-or & a(at pe el putre'esc de mult, pe semne, printre

orali# +şa-i; spuse doctorul# =ite ce înseamnă să ălător cu eAperienţă; " iar aşa; 7i partea lui creşteamăsură ce urca în grad# +%ară de cele înşirate nu se(a nimic în caiet, dacă lăsăm la o parte unele denume localităţi, înscrise &ecare pe altă %oaie, precum şâteva tă liţe cu ec ivalentul curent al anilorngle'eşti, spanioli şi %ranţu'eşti# "e meticulo'itateAclamă doctorul# 0e ones ăsta nu era c ip să-l tra%oară# 7i acum, spuse squire Trelawney, să vede

mai e şi aici# 0licul era sigilat în câteva locuri# Sigil%usese aplicat cu un degetar, poate c iar degetarul pare-l găsisem în u'unarul căpitanului# 8octorul rupu ăgare de seamă peceţile şi scoase arta unei insuu latitudinea şi longitudinea respectivă, cu indicaţiadâncimii mării de-a lungul ţărmurilor, cu denumireanălţimilor, gol%urilor şi capu-rilor# în genere se a(a

arta asta toate indicaţiile necesare pentru a te puteapropia %ără nici un risc de o insulă necunoscută şi

ncora lângă ea# !nsula avea nouă mile lungime şi ciăţime# "a %ormă amintea un dragon osân'os ce s-ardicat în două la e# +m o servat şi două rade inepărate de %urtună, precum şi un dâm la mi5loc,urtând denumirea *>c eanul*# Se mai a(au pe art

mulţime de însemnări, adăugate pesemne mai târ'iu#ăteau la oc i, în primul rând, trei cruciuliţe %ăcuteerneală roşie două în partea de nord a insulei şi unpre sud-vest# Lângă această ultimă cruciuliţă cinevcrisese mărunt şi citeţ, cu aceeaşi cerneală roşie, da

mult mai caligra&c decât mâ'gălise căpitanul6 *@roomorii e aici*# 0e dosul ărţii aceeaşi mână scrisesâteva lămuriri# !ată-le6 *"opacul cel înalt de pe um>c eanului , direcţia spre <# dinspre <#-<#-$# !nsc eletului $#-S#-$# şi spre $# Hece picioare# Lingrgint sunt în groapa de nord# > găseşti pe costişaâm ului de est, la 'ece stân5eni spre sud de stâncaeagră, dacă stau cu %aţa spre ea# +rmele sunt uşor ăsit în dâm ul de nisip dinspre terminaţia nordică aapului de <ordB doar să ţii mereu spre $# şi un s%eart spre <# E# :#* Mi asta era totul# 8e %apt, miensemnările mi sau părut a & a solut de neînţeles# 8ot laconismul lor, asupra lui squire Trelawney şi aoctorului Livesey aceleaşi însemnări au %ăcut ompresie eAtraordinară# Livesey, spuse squirerelawney, tre uie să-ţi părăseşti imediat 5alnica

umitale practică# /âine plec la ristol# !ar peste treăptămâni### nu, peste două săptămâni### adică iar

mai ine spus peste 'ece 'ile vom avea cel mai un vi cel mai pe sprânceană ec ipa5 din toata +nglia sir

DawFins merge şi el ca elev-marinar### Să ve'i ceminunat elev-mari-nar are să iasă din tine, DawFins#umneata, Livesey, ai să &i medic de ord# $u amluăm cu noi pe ?e-drut , Eoyce şi Dunter# 8acă av

ânt prielnic, a5ungem repede pe insulă# !ar comoarn (eac s-o găsim# > să avem atâtea monede de-o să5ungă şi de mâncare, o să ne putem scălda în ele şi ăm de-a a'vârlita în mare### +ccept să merg cu

umneata, Trelawney, spuse doctorul# Te asigur că Ei cu mine vom & destoinici de încrederea dumitale#ste totuşi un om pe care nu mă pot i'ui# "e om9Aclamă squire Trelawney# Spune numele acestei 5ir; 8umneata, spuse doctorul, pentru că nu ştii să-ui pa'a gurii# 7tii doar că nu numai noi avemunoştinţă de ârtiile astea# Tâl arii care au devastaanul sunt după cum ve'i nişte spân'uraţi care n-au

eamă de nimic, iar tâl arii care au rămas pe vas, madăugându-i şi pe cei care nu se poate să nu &e pe lii, vor %ace, te asigur, tot ce e cu putinţă pentru aune mâna pe comoară# <u tre uie să ne arătăm nicinguri până nu ieşim în larg# 0ână la plecare eu am ămân aici cu Eim# 8umneata ia-i pe Eoyce şi Dunteleacă cu ei la ristol# /ai cu seama însă nu uita că ne uie să spui nimănui nici un cuvânt despre

escoperirea noastră# Livesey, răspunse squire



relawney, ai dreptate ca întotdeauna# +m să tac camormântul#ParUL Capitolul VII Plec

a Bristol regătirile de plecare ne luară mult mai mult timp deşi înc ipuise Trelawney# Mi în genere am %ost nevc im ăm multe din cele plănuite la început# /ai înte toate n-avea sorţi să se în%ăptuiască dorinţaoctorului Livesey de a nu se mai despărţi de mine pa plecare6 dimpotrivă, doctorul %u nevoit să plece londra pentru a căuta un con%rate care să-l înlocuian tot timpul cât urma să lipsească# Squire Trelawnevea %oarte mult de lucru la ristol# !ar eu locuiamonac, a(ându-mă în gri5a lui ?edrut , căpetenia

ânătorilor de moşie, şi, în situaţia mea de pri'onier,isam la insulele necunoscute şi %el de %el de avenetreceam ore întregi la artă şi a5unsesem s-o ştiu post# Stând la %oc în cămăruţa administratorului, tocol insulei în visurile mele, acostând de &ece dată îunct# îi cunoşteam &ece colţişor, mă căţăram de mri pe dâm ul cel înalt cu numele >c eanul şi admire-acolo privelişti splendide şi de &ece dată altele#neori insula %oia de cani ali şi tre uia să le respinu arma în mână asalturile# +lteori o populauenumărate &are săl atice, de care a ia puteam scăp

u %uga, dar toate aventurile acestea înc ipuite s-auovedit a & (eacuri în comparaţie cu atât de ciudatel

agicele peripeţii ce ne-a %ost dat să în%runtăm curievea# Trecea o săptămână după alta# în s%ârşit, înună 'i, iată că primim o scrisoare# $ra adresatăoctorului Livesey, dar pe plic se a(a o menţiune6 *8octorul Livesey nu s-a întors încă, scrisoarea poate esc isă de către Tom ?edrut ori de tânărul DawFies%ăcând plicul, am citit amândoi mai ine 'is amitit eu, deoarece vânătorul nu ştia să citească decât ctere de tipar următoarele veşti importante6 *Dote+ncora cea vec e*, ristol, 1 martie !)### 8ragul m

ivesey; <u ştiu unde te găseşti, de mai eşti la conace a(i la Londra, şi de aceea îţi scriu şi acolo# 3asul eumpărat şi ec ipat# Stă ancorat, gata să iasă în largici nu-mi pot înc ipui ceva mai un decât goeletaoastră# > poate mânui şi un prunc# Tona5ul douăute de tone# <umele *Dispaniola*# /-a a5utat s-oăsesc vec iul meu prieten landly, care s-a doveditAtraordinar de îndemânatic în asemenea tre i# +cem admira il a muncit pentru mine ca un ro # 8eltminteri, toată lumea la ristol s-a străduit să mă a5e cum am %ăcut alu'ie că pornim să ne căutămomoara### * ?edrut , am remarcat eu, oprindu-min citit, să ştii că doctorului Livesey n-o să-i placă dea a asta# 3asă'ică squire Trelawney a pălăvrăgit

otuşi### 8ar cine e mai mare aici6 squire-ul meu octorul9 mormăi vânătorul# <u cumva vrei să tacă

quire-ul pentru a-i & pe plac unui doctoraş oarecarem renunţat la orice alte comentarii şi mi-am continu



ectura# * landly a găsit vasul şi tot mulţumită lui l-utut căpăta pe-o nimica toata# $ adevărat că o mulţe lume aici la ristol nu-l poate su%eri pe landly#eruşinarea să a&rme că omul acesta atât de cinstit ni-ar căuta decât de interesele sale, deoareceDispaniola* i-ar & aparţinând c iar lui şi mi-ar &ândut-o cu un preţ de trei ori cât %ace ea de %apt#ă nu mai tre uie să-ţi dovedesc că toate acestea sunoar o calomnie, mai ales că nimeni n-are cute'anţa sege că *Dispaniola* e un vas admira il# +şadar, co

m găsit-o %ără nici o greutate# $ adevărat că muncec ipea'ă cu %oarte multă încetineală, dar are să vdată vremea şi or să &e toate gata# /ai mult am avue %urcă până am ales ec ipa5ul# 3roiam să anga5eouă'eci de oameni, pentru ca'ul că ne-am întâlni căl aticii, cu piraţii ori cu lestemaţii de %rance'i# +ot alergat după ei până m-am sleit de puteri, dar tot

utisem să găsesc mai mult de sase oameni, până câ-a îndurat providenţa şi mi-a scos în cale un om cara5utat să duc la un s%ârşit toată tre uşoara asta#

ntrat întâmplător în vor ă cu el în port# "urând a ieşa iveală că e vec i marinar# Trăieşte pe uscat şi ţineavernă# "unoaşte pe toţi marinarii din ristol# 3iaţascat i-a 'druncinat sănătatea şi vrea acum să se îm aar, căutându-şi un loc de ucătar pe vreun vas oarecn dimineaţa când l-am cunoscut ieşise, după cum m

mărturisit, să mai respire în port aerul sărat al mării#ragostea asta pentru mare m-a înduioşat şi sunt sigu

ă v-ar & mişcat şi pe voi# /i s-a %ăcut milă de el şi ropus pe loc să se îm arce ca ucătar pe vasul nost

eamă Eo n Silver Lunganul# <-are un picior# 8arunt de părere că tocmai lipsa asta e cea mai unăecomandaţie, deoarece şi-a pierdut piciorul luptândentru patrie, su comanda nemuritorului nostru

DawFe1# si când te gândeşti că nici măcar nu primeensie# 3e'i în ce triste vremuri am a5uns să trăim,ivesey; 8a, sir, credeam că am găsit un ucătar şi colo am găsit un ec ipa5 întreg# "u a5utorul lui Silv

utit să anga5e' în câteva 'ile un ec ipa5 %ormat dmai verita ili şi eAperimentaţi marinari, trecuţi prinaramura tuturor oceanelor# <u sunt prea atrăgători ln%ăţişare, dar în sc im , când îi ve'i la %aţă, simţie-a %ace cu oameni care nu ştiu ce e %rica# "u unsemenea ec ipa5 am putea în%runta c iar şi o %reo n Lunganul m-a s%ătuit c iar să dau drumul unin cei şase ori şapte oameni pe care-i anga5asem mnainte# /i-a dovedit într-o clipă că sunt toţi niştegeamii de apă dulce, cu care n-ai ce %ace într-osemenea călătorie plină de prime5dii# /ă simt de

minune, mănânc cât şapte şi dorm uştean# Mi totuşmă voi simţi pe deplin %ericit decât în clipa când ămei lupi de mare vor nu porni să tropăie în 5urula estanului# în larg; La nai a comorile; /area, şi nuomorile, %ace să mi se învârtească capul# +şadar,

ivesey, vino cât mai curând; <u pierde nici o oră, di la mine# 8ă-i drumul tânărului DawFins să-şi ia ră

un de la maică-sa# 0oate să-l însoţească ?edrut # +asC să vină amândoi la ristol, %ără a mai pierde nlipă# Eo n Trelawney 1 DawFe $dward amiralngle'# + trăit în sec# 23!!!# 0#S# +m uitat să-ţi dautire că landly, care, între altele &e spus, mi-a %ăgă ne trimită în a5utor altă cora ie dacă nu ne întoarână-n august, ne-a găsit un admira il căpitan# $ unât se poate de cumsecade, deşi, din păcate, teri il dncăpăţânat# Eo n Silver Lunganul ne-a mai găsit şimonier %oarte price-put, pe nume +rrow# !ar eu, d

ivesey, am %ăcut rost de un şe% de ec ipa5 care şcă din (uier# 8upă cum ve'i, pe scumpa noastrăDispaniola* or să &e toate ca pe cel mai verita il vă' oi# +m uitat să menţione' că Silver e un om cu stupă câte sunt in%ormat, are cont la ancă şi c iar uont destul de măricel# 0e tot timpul cât va duraălătoria îşi lasă taverna în gri5a nevestei# 7i întrucâevasta lui nu e de rasă al ă, nişte oltei ătrâni ca nu tot dreptul să ănuiască că anume nevasta, şi nuănătatea 'druncinată, îl îndeamnă să ia calea mării# # 0#0#S# DawFins poate să rămâie o seară la maic#* "red că vă înc ipuiţi uşor ce emoţie mi-a stârnitum m-a aţâţat scrisoarea asta# $ram într-al nouălea e %ericire# 7i îl dispreţuiam din toată inima pe ătom ?edrut , care tot cârtea şi se văieta# >ricare dineilalţi vânători mai tineri ar & plecat cu plăcere în l

ui# 8ar squire Trelawney vroia să meargă Tom ?edri dorinţa stăpânului e lege pentru slugi# <imeni a%a

ătrânul ?edrut n-ar & cute'at să crâcnească o iotă#oua 'i dimineaţă ne-am dus amândoi pe 5os la *+mien ow*# +m găsit-o pe mama sănătoasă şi ine didată cu moartea căpitanului ne luaseră s%ârşit toateeplăcerile# Squire Trelawney ne reparase pe socotea casa# Totodată, din ordinul lui, ni se văruiseră dinereţii şi se vopsise din nou &rma# <e dăruise şi cev

mo ilă, printre care un 5ilţ de toată %rumuseţea, ca oată sta mai comod mama la te5g ea, îi luase întra5i un ăiat care urma să îndeplinească toate îndatorir

e le îndeplinisem până acum eu# <umai când l-amă'ut pe ăiatul cel străin la an mi-am dat cu adevăeama că mă despart pentru lungă vreme de casaărintească# 0ână atunci mă gândisem doar la aventue mă aşteaptă şi nu la casa ce va tre ui s-o părăsescum spuneam, când l-am vă'ut pe ăieţelul acestaeîndemânatic, care-mi luase locul, m-au podiditacrimile# $l n-avusese încă timp să se o işnuiască,ărmanul, cu noua sa meserie, dar eu, din răutate, num iertat nici o ga%ă şi nu mai puteam de ucurie câ

%ăcea vreo po'nă# + trecut şi noaptea asta# + doua 'iupă masă am pornit iar la drum împreună cu ătrânedrut # /i-am luat rămas un de la mama, de la gole malul căruia mă născusem şi crescusem, de la veci iu itul meu *+miral en ow*, deşi de când %useopsit din nou nu-mi mai părea aşa de simpatic# /i-a

dus aminte şi de căpitan, care rătăcise de atâtea ori malul acesta, de pălăria lui în trei colţuri, de cicatrice

e pe o ra'ul lui şi de oc eanul cel de aramă# +poi aotit după colţ şi casa s-a pierdut din vedere# +murge-a inelea când ne-am urcat în diligenţă lângă an?oyal @eorge*# /-am pomenit îng esuit între ?edrun ătrân gentelmen %oarte gras şi respecta il# "u t

mersul repede şi răcoarea nopţii, am adormit îndată#rcam dealuri, co oram văi, dar eu am dormit uştei nu m-am tre'it la nici o oprire# /-a deşteptat un

iont în coastă# +m desc is oc ii# <e a(am pe o ste oraş mare, în %aţa unei clădiri înalte# 8e mult se

uminase de 'iuă# =nde suntem9 am între at eu# a ristol, mi-a răspuns Tom# 8ă-te 5os# /isterrelawney locuia într-un an aşe'at c iar lângă docuentru ca să poată supraveg ea lucrările de pe corapre ucuria mea a tre uit să %acem o ucată unăei, trecând pe lângă nenumărate coră ii, de cele m

ariate dimensiuni şi aspecte şi de cele mai diverseaţionalităţi# !ci vedeam o cora ie pe care oamenii

munceau cântând, dincolo vedeam alta cu ec ipa5ulăţărat pe velele care-mi păreau de 5os nu mai groasecât nişte aţe de păian5en# "u toate ca îmi trăisem tiaţa pe malul mării, ea mă uimea aici, de parcă oedeam întâia oară# !'ul acesta de păcură şi sare nu-l

mai simţisem până atunci niciodată# <u-mi luam oce la &gurinele sculptate la prora coră iilor ceaversaseră oceanul# <u mă mai săturam privind la

ătrânii lupi de mare, cu cercei în lo ul urec ilor, cu%avoriţi inelaţi, cu codiţa dată cu smoală şi mers leg

m lau de colo până colo pe ţărm, mai mult alandaliar să-mi & arătat cineva în locul lor cine ştie ce re

ri ar iepiscopi, tot n-aş & %ost atât de încântat# 0lu pe mare; 0lec pe mare pe-o cora ie al cărei şe% dc ipa5 ştie să 'ică din (uier, iar marinarii poartă codi ştiu şi ei să cânte %el de %el de cântecele; 0lec pei pornesc în căutarea unei insule necunoscute pentrue'gropa comori ascunse ; +şa adâncit în visurilecestea dulci am a5uns în s%ârşit la un an mare# <ntâmpinat squire Trelawney, îm răcat într-un vesto

uloare al astră, cum poartă de o icei o&ţerii de maocmai ieşea pe uşă, 'âm ind cu toată %aţa# + venitoi, păşind legănat, străduindu-se cum se vede să im

mersul marinarilor# !ată-vă în s%ârşit; eAclamă eloctorul a sosit încă aseară de la Londra# 0er%ect; Tc ipa5ul s-a adunat în păr# >, sir, am strigat eu, şând pornim9 "ând pornim9 îmi repetă el între areâine# "apitolul 3!!! La *>c eanul* 8upă de5un squirelawney mi-a dat un ileţel pentru Eo Silver,rmând să i-l duc la taverna *>c eanul*# /i-a lămurium s-o găsesc6 să merg pe c ei până dau de o taver

mică, cu un oc ean mare deasupra uşii, în loc de &ram ucurat că am putinţa să mă mai uit o dată laoră ii şi la marinari şi am pornit îndată# ?ă' ătând reu prin gloata ce se îng esuia pe c ei printre aloi %urgoane, am găsit în s%ârşit taverna# $ra mică ş

estul de simpatică la în%ăţişare6 &rma %usese de eînnoită, la %erestre spân'urau perdele roşii curate ş

ardoseala era presărată cu nisip# Taverna da în doutră'i# +mândouă uşile erau larg desc ise şi în sala 5i încăpătoare pătrundea destulă lumină, deşi rotocoae %um de tutun se ridicau până-n tavan# La măsuţe(au o mulţime de marinari care %ăceau asemenea

arvă, încât m-am oprit în prag, s&indu-mă să intru#intr-o odaie lăturalnică am vă'ut apoi ieşind un om#m înţeles îndată că el tre uie să &e Eo Lunganuiciorul stâng îi lipsea aproape de şold# 0urta o câr5pri-5inită-n su suoara stângă şi se slu5ea de ea

emaipomenit de îndemânatic, săltând la &ece pas casăre# $ra un ăr at %oarte înalt şi puternic, cu %ătăreaţă şi palidă, dar trădând inteligenţă şi voie unărea a'i %oarte vesel6 ţopăia printre mese, şuierândrintre dinţi, glumea şi-şi ătea inevoitor pe umăr

muşteriii %avoriţi# Tre uie să vă mărturisesc că citicrisoarea lui squire Trelawney cele ce se re%ereau lo n Lunganul, m-am gândit cu groa'ă că s-ar putea

&e tocmai marinarul acela %ără un picior, a cărui apaşteptasem atâta vreme la ătrânul nostru * en owar mi-a %ost de-a5uns să-l văd o dată pe omul acesentru ca să mi se risipească pe loc toate ănuielile#ă'usem pe căpitan, îl vă'usem pe "âinele <egru, îlă'usem pe or ul 0ew şi-mi înc ipuiam că ştiu cumrată piraţii# 7i nu, acest angiu atât de 5ovial şi plăa în%ăţişare nu semăna nici pe departe a tâl ar# /i-a

uat inima în dinţi, am păşit peste prag şi m-am pornlonţ spre Silver, care, re'emat în câr5ă, sta de vor ă

nul dintre muşterii# /ister Silver, sir9 am între atu, întin'ându-i ileţelul# 8a, &ule, mi-a răspuns eilver mă c eamă# 8ar tu de unde te-ai luat9 3ă'ând crisoarea e din partea lui squire Trelawney, mi s-a p

iar că tresare# >, a eAclamat el, întin'ându-mimâna, înţeleg; $şti noul nostru elev-marinar# :oarte

ucuros să te cunosc# 7i mi-a strâns cu putere mânaalma lui lată şi mare# în clipa asta un om care şedeantr-un colţ mai retras a sărit rusc de la locul lui şi sepe'it spre uşă### =şa se nimerise să &e %oarte apr

e el, aşa că l-am pierdut îndată din vedere# 8ar grae care dăduse dovadă îmi atrăsese %ără voie atenţiam recunoscut dintr-o privire# $ra omul acela cu douegete lipsă şi %aţă u ăită, care venise la noi la a

Dei, am strigăt eu năuc, prindeţi-l ; "âinele <egru;âinele <egru; 0rea puţin îmi pasă cum îl c eamă; trigat la rândul său Silver# 8ar a %ugit %ără să-şilătească ăutura# Darry, ia-te după el şi prinde-l; =intre marinarii care şedeau lângă uşă a sărit de la

măsuţă şi s-a repe'it în urmărirea %ugarului# :ie înocul lui şi amiralul DawFe, că tot laş pune să plăteaurlat Silver# +poi, lăsându-mi rusc mâna, m-antre at6 "um ai spus ca-l c eamă9 "âinele### şi mum9 "âinele### "âinele <egru, sir; am răspuns eu-a spus nimic mister Trelawney de tâl arii ăştia9âinele <egru e şi el din anda lor# "e9; a răcnit

ilver# în casa mea9; en, dă %uga de-l a5ută pe Daprindă### 3asă'ică e şi el un şo olan din ăia9 $i,

organ, pare-se că ai stat la o masă cu el, ai9 !a vino-coaC# >mul pe care-l c ema /organ un marinarătrân, cărunt şi ars de soare se apropie %ără prea

multe %asoane, mor%olind între dinţi o ucată de tumestecat# !a spune, /organ, îl între ă cu asprime

unganul, l-ai mai vă'ut vreodată până acum pe "âinsta### <egru### ori cum i-o mai & 'icând9 <icioir, răspunse /organ şi %ăcu o plecăciune# 7i niciumele nu i l-ai mai au'it9 <ici, sir# Dm, norocuău, Tom /organ; eAclamă angiul# "ă dacă te-ai

ncurca cu asemenea lepădături nu ţi-ar mai călcaiciorul în localul meu; "e-a vor it cu tine9 8rept să spun nici nu mai ţin minte, sir, răspunse /organ#

Mi mai vrei să 'ici că se c eamă cap ceea ce ai tu pemeri9 /ai curând i-aş 'ice scripete; strigă cu mare

mânie Lunganul# !a te uită la el nu mai ţine minteri nici nu-ţi dai seama când vor eşti cu cineva9 Daă-i drumul mai repede, spune ce-ţi tot povestea;ălăvrăgeaţi amândoi despre tot %elul de călătorii,oră ii, căpitani, asa-i9 Dai; <-au'i9 3or eam şi noum se întind oamenii su c ilă1 uneori, răspunseorgan# "um se întind oamenii su c ilă, ai9; " iaă v-aţi găsit su iect de discuţie# $ , omule, omule;os, prostănacule###

8upă ce-l vă'u pe /organ aşe'ându-se iar la măsuţa luilver se plecă con&denţial la urec ea mea, ceea ce

măgulit gro'av, şi şopti6 1 0edeapsă, %olosită în (otangle'ă în sec# 23!!!# $ un (ăcău %oarte de trea ă

om /organ ăsta, dar e un mare nătărău, sărmanul# Mcum, urmă el cu glas tare, ia să încercăm să nemintim# "âinele <egru9 <u, n-am au'it niciodată deumele ăsta# Mi totuşi parcă l-am mai vă'ut undeva#neori### da, da### 8a, da, cu un or ; am strigat m cunoscut şi pe or ul ăsta# îl c ema 0ew# +şa-Aclamă Silver, de data asta %oarte emoţionat# 0ew

iar aşa-l c ema# +răta să &e mare canalie# 8acăunem mâna cumva pe "âinele <egru, ori cum spui cce, căpitanul Trelawney are să &e %oarte mulţumit

enn are picioare une# ?ar să se găsească marinar că-l întreacă# <u, de enn nu mai scapă el# enn îţirinde pe cine vrei### 3asă'ică povestea cum îi întinăpitanul pe marinari su c ilă9 <u-i nimic, mi ţi l-ontinde şi noi pe el cum îi şade mai ine### Silver ţoe colo până colo, spri5init în câr5ă, ătea cu pumnu

masă şi vor ea cu atâta sinceră indignare, încât pânărice 5udecător de la >ld ailley ori poliţist londone

& declarat pe loc complet nevinovat# întâlnirea cuâinele <egru la *>c eanul* îmi tre'i iar ănuielile,ndemnându-mă să iau seama cu luare aminte laucătarul nostru# 8ar el era prea deştept, ingenios şientru mine# în s%ârşit se întoarseră cei doi, pe careimisese angiul în urmărirea "âinelui <egru# Su(aumândoi greu şi-i raportară că %ugarul a reuşit să lecape, pier'ându-se în mulţime# Dangiul se porni să-

erte şi să-i suduie cu atâta %urie, încât m-am convie&nitiv că Lunganul nu poate să ai ă vreo vină#

scultă, DawFins, îmi spuse el, istoria asta poate să ie mă priveşte o întorsătură cât se poate de neplăcutăe-o să creadă despre mine căpitanul Trelawney9asă'ică vine mai întâi a%urisitul ăsta de olande', seripăşeşte în casa mea şi-mi linc eşte ăutura; +poi u şi-mi spui că %ace parte dintr-o andă de tâl ari#u îl las să-mi scape; Hău, DawFins, pune o vor ă e lângă căpitanul Trelawney; $şti tânăr, dar nu eştirost deloc# <u te poate duce nimenea de nas# 8a, daa; +sta am vă'ut-o eu îndată# $Aplică-i, rogute,

ăpitanului, că într-un picior cum sunt naveam cum îrinde, 5avra dracului# $ e, să & %ost eu în toată &um eram odată, nu mai scăpa el de mine, puneam ge el în doi timpi şi trei mişcări, dar acum### Dangimuţi rusc, şi rămase cu gura căscată, de parcă căuă-şi aducă aminte de ceva# 8ar anii9 răcni eleodată# /i-a rămas dator trei căni de ere# !o-te alracului, de parale c iar uitasem; "ă'u pe laviţă şi

ucni în o ote de râs, şi tot râse aşa până când îiădură lacrimile# +şa de molipsitor râdea, încât nu mm putut nici eu stăpâni şi m-am pornit pe râs alăturil, de se cutremurau pereţii# /ăi, şi cât sunt deătrân, dar am a5uns mai rău ca un viţel de mare; spl în s%ârşit, ştergându-şi lacrimile# 3ăd, DawFins, untem ună perec e amândoi# <u m-am arătat mairea' decât orice o ocel, proaspăt elev de marină##

ar să nu mai pierdem vremea de pomană6 avem treăiete, îmi pun îndată tricornul şi merg cu tine la

ăpitanul Trelawney să-i raporte' toate cele întâmplau-i lucru de şagă, tinere DawFins, şi ce mai încolo-

ncoace nu prea avem cu ce ne lăuda# <u, nu; 0emândoi ne-a prostit cât se poate de %rumuşel lic eia# Lua-l-ar toţi dracii, că ma lăsat mo(u' şi tre uie

mi iau adio de la părăluţele mele; 7i se puse iar pe râu atâta po%tă, că, deşi eu nu vedeam nimic de râs îne se întâmplase, i-am ţinut isonul şi de data asta# +mornit amândoi pe c ei# Silver s-a dovedit a & unnterlocutor cât se poate de interesant# 7tia sămi spu

mii de lucruri despre &ece cora ie pe lângă careeceam6 şi câte pân'e are, şi ce încărcătură poate dui din ce ţară vine# îmi lămurea şi cele ce se %ăceauort6 uite, cora ia de colo se încarcă, cealaltă seescarcă, a treia, de dincolo, tocmai iese în larg# îmiovestea %el de %el de istorioare vesele cu coră ii ş

marinari# 7i strecura în vor ă termeni maritimi, pe cmi-i repeta de câteva ori, ca să-i învăţ şi eu# încetul ncetul mi-am dat seama că mai un tovarăş de drumilver nici gând să găseşti# în s%ârşit, am a5uns la nde i-am găsit pe squire Trelawney şi doctorul Liveând ere şi mâncând pâine pră5ită# Tocmai se pregmândoi să se ducă în port pentru a controla ce se m

%ace pe coră ioara noastră# Lunganul le povesti ceetrecute, %ără a ascunde nimic şi cât se poate de

iectiv# <u-i aşa că ast%el s-au petrecut lucrurile

DawFins9 mă tot lua el de martor mai la &ece cuvâne &ece dată îi con&rmam spusele# +mândoi gentle

-au arătat %oarte mâ niţi, a(ând că piratul a i' utit %ugă# 8ar dacă a %ost să se întâmple aşa, ce se poa%ace9 8upă ce le ascultă laudele, Lunganul îşi luă câe porni spre uşă# +duni ec ipa5ul pe vas la oreleatru după amia'ă, îi strigă în urmă squire Trelawney+m înţeles, sir, îi răspunse ucătarul# Sincer să-

pun, dragul meu squire, remarcă doctorul Livesey, nrea apro cele mai multe din ac i'iţiile pe care le-a

%ăcut, dar Eo n Silver e într-adevăr pe gustul meu#dmira il (ăcău, spuse şi squire Trelawney# <u-i a

ă şi Eim merge cu noi în port9 adăugă doctorul# reşte, &reşte, spuse squire Trelawney# DawFins, iaălăria şi ai cu noi să ne vedem cora ia# "apitolul ul erea şi armele *Dispaniola* se a(a ancorată deste departe de mal# + tre uit să luăm o luntre şi să

manevrăm printre nenumăratele coră ii din radă, pena5unge în s%ârşit la ea# <e creşteau mereu în %aţărore împodo ite cu %el de %el de &gurine, a pupnălţate deasupra apei# <e scârţâiau su c ilă ot-goa%undate în apă şi altele ne spân'urau deasupra capue ord ne salută timonierul, mister +rrow, un ătrânup de mare, ceacâr şi ars de soare, cu cercei în urecupă cum ne-am putut da seama, se a(a în cele maiune relaţii cu squire-ul nostru# în sc im cu căpitaquire Trelawney nu se putea împăca de%el# "ăpitanra un om ursu' şi arţăgos, pe care-l scoteau din &re

oate cele ce vedea că se %ac pe cora ie# 8e altmintu întâr'ie să ne eApună cel nemulţumeşte# <ici n-

pucasem să co orâm în ca ină, că se şi ivi un mariaportându-ne6 "ăpitanul Smollett vrea să văor ească, sir# Sunt oricând la dispo'iţia căpitanulo%teşte-l încoace, răspunse squire Trelawney# "umede, căpitanul venise pe urmele solului său, căci îşi

%ăcu îndată apariţia# "e doreşti să-mi spui, căpitamollett9 Sper că totul e în regulă9 "ora ia e gata delecare9 +ş vrea să vor esc desc is cuumneavoastră, sir, spuse căpitanul, c iar cu riscul de certa# <u-mi place eApediţia asta# <u-mi plac

marinarii dumneavoastră# <u-mi place secundul meusta-i tot# Scurt şi cuprin'ător# 0oate nu-ţi place nora ia, sir9 între ă squire Trelawney# 8upă cum am

servat, era complet scos din sărite# 8e cora ie not spune nimic, sir, până n-o s-o văd plutind, răspunăpitanul# Se pare că nu e rău %ăcută, dar e prematu&rm ceva de pe acum# în ca'ul acesta, sir, poate cu-ţi place patronul dumitale9 îl între ă acru squirerelawney# 8ar în clipa asta interveni doctorul Lives!a staţi o clipă, spuse el# <u vă în&er ântaţi, că o

5ungeţi la ceartă# "ăpitanul a spus prea mult şi înceeaşi vreme prea puţin, aşa că am tot dreptul să-l ră ne dea lămuriri# +i spus, pare-se, căpitane, ca nu-lace eApediţia noastră, aşa-i9 8e ce nu-ţi place9 +

%ost anga5at să duc vasul unde va dori acest gentlem%ără a mi se de&ni scopul călătoriei, spuse căpitanu

er%ect# <ici n-am între at nimic mai mult# 8ar cum-am convins că ultimul dintre marinari ştie mai mu

solut întâmplătoare, te asigur# <-a %ost deloc cu rntenţie %ăcută# Mi, în înc eiere, vasă'ică, nu-ţi pla

mister +rrow9 <u-mi place, sir# "red că e un unmarinar, dar prea dă nas ec ipa5ului pentru a & şi un

un secund# Se poartă eAtrem de %amiliar cu marinăi# =n timonier tre uie să se ţină mai la distanţă# <

e%uiască cu ec ipa5ul# 3rei să spui că e eţiv9ntre ă squire Trelawney# <u, sir, răspunse căpitanreau să spun doar că prea dă nas ec ipa5ului# Mcum, îl rugă doctorul, spune-ne verde în oc i ce po

e la noi, căpitane# Sunteţi %erm otărâţi să pornApediţia asta, gentlemeni9 :erm otărâţi, răspunsquire Trelawney# 0er%ect, spuse căpitanul# 8acăţi ascultat cu atâta ră dare câtă vreme v-am vor itucruri pe care nu le pot dovedi, ascultaţi şi mai depaul erea şi armele se încarcă la proră1, deşi eAistă oncăpere cât se poate de potrivită su ca inaumneavoastră# 8e ce să nu se pună acolo pul erea rmele9 +sta-i una la mână# 0e urmă aţi luat cuumneavoastră patru servitori# 8upă cum mi s-a spur-mea'ă şi ei să &e aran5aţi la proră# 8ar de ce nu liutea aşe'a paturile lângă ca ina dumneavoastră9 8oa mână# /ai e şi a treia9 între ă mister Trelawne$ste, spuse căpitanul# Se pălăvrăgeşte prea mult#

a, se pălăvrăgeşte mult, recunoscu doctorul# +m ă comunic doar ce am au'it cu urec ile mele, urmă

ăpitanul Smollett# Se spune că cică aveţi o artă cutiu ce insulă pe ea# !ar pe artă s-ar & a(ând însemn

u cruciuliţe locul unde se găseşte comoara# 7i cicănsula asta s-ar & a(ând### 7i ne spuse cu toatăAactitatea latitudinea şi longitudinea insulei noastresta n-am mai spus-o nimănui pe lumea asta; eAclamquire Trelawney# 8umneata, Livesey, te-ai scăpat cu vor a şi le-ai

ovestit; strigă squire Trelawney# >ri tu DawFins##cuma nu mai are nici o importanţă pe cine l-a luat ge dinainte, spuse doctorul# 1 La proră se a(au şincăperile ec ipa5ului# 8e %apt am o servat că nici

ici căpitanul nu l-au cre'ut pe mister Trelawney, cuoate încercările lui de a se de'vinovăţi# <u l-am cre'ici eu atunci, pentru că era într-adevăr un marealavragiu# 8ar acum sunt înclinat să cred că spuneadevărul şi că ec ipa5ul ştia şi %ără de noi unde seăseşte insula# <u ştiu care din dumneavoastră,omnilor, are în păstrare arta, urmă căpitanul# 7i ină rămânem şi mai departe în neştiinţă de cau'ă atât eât şi mister +rrow# în ca' contrar voi & nevoit să văă mă concediaţi# înţeleg, spuse doctorul# în primând, dumneata vrei să curmi discuţiile de prisos, întoilea rând, vrei să orânduieşti un %el de %ortăreaţăârma vasului, adunând în ea slugile prietenului meuându-le în primire toate armele şi pul erea ce se a(ăord# "u alte cuvinte, te temi de o răscoală# Sir,

eplică căpitanul Smollett, nu mă supăr, dar nici nu

reau să-mi atri uiţi cuvinte, pe care nu le-am rostit#ăpitan care ar otărî să iasă în larg, deşi ar avea mo

ă se teamă de o răscoală, n-ar & demn de titlul său#u despre asta e vor a# Sunt convins că mister +rrown om cinstit# /ulţi din marinari sunt şi ei oameniinstiţi# 0oate sunt c iar toţi cinstiţi# 8ar eu răspundora ie şi de viaţa &ecărui om de pe ordul ei# 7i pă văd că o mulţime de lucruri se %ac alt%el decât ae ui să se %acă, vă rog să luaţi măsuri de precauţiuri să mă concediaţi# +sta-i tot ce-am avut de spus# ăpitane Smollett, 'âm i doctorul, ai au'it vreodată d

%a ula cu muntele, care a născut un şoarece9 Scu'ă-

ar mi-ai amintit de %a ula asta# "ând te-am vă'utntrând, aş & %ost gata să mă 5ur pe propria-mi perue vei cere mult mai mult# $şti %oarte perspicaceoctore, replică căpitanul, intrând, aveam de gând săer socoteala, deoarece n-aveam nici cea mai sla ăăde5de că mister Trelawney va & de acord să ascularem un cuvânt din cele ce aveam a-i spune# 7i n-aş & ascultat; eAclamă squire Trelawney# 8e nu eivesey te-aş & trimis pe loc la toţi dracii# 8ar, oricu

&, te-am ascultat şi voi %ace tot ce-mi ceri# <u pot scund, însă, că părerea mea despre dumneata s-ac im at în rău# "um po%teşti, sir, spuse căpitaai târ'iu veţi înţelege că n-am %ăcut decât să-mindeplinesc datoria# 7i căpitanul se retrase# relawney, spuse doctorul, împotriva aşteptărilor me

m-am convins că ai anga5at doi oameni cinstiţi6 pe

ăpitanul Smollett şi pe Eo n Silver# în privinţa luilver sunt de acord cu dumneata, eAclamă squire



relawney, dar purtarea acestui insuporta il palavragconsider nedemnă de un ăr at, nedemnă de un

marinar şi în orice ca' nedemnă de un engle'; :ie şişa, spuse doctorul, o să mai vedem noi# "ând ieşirăoţii pe punte, marinarii începuseră să mute armele şul erea# *!o- o- o;* cântau ei urmându-şi lucrul#ăpitanul şi mister +rrow se a(au şi ei pe punte şiădeau ordinele cuvenite# 1 "am u'ă ucătăria deas# . ac un loc mai înălţat la prora vasului# /i-alăcut %oarte mult noul aran5ament# Toată cora ia

ans%ormată# La cârmă ni se construiseră şase canite cu cam u'a1 şi acul. printr-un coridor de re'ere trecea de-a lungul tri ordului# La început %use-srevă'ute pentru căpitan, mister +rrow, Dunter, Eoycrecum şi pentru doctor şi squire Trelawney# 8ar permă două din ele mi-au %ost date mie şi lui ?edrut

mister +rrow şi căpitanul s-au aran5at pe punte, înam ur, care %usese ast%el lărgit din amândouă părncât ar & putut să treacă cu succes drept punte deomandă# :ireşte, locul rămăsese destul de strâmt, dau încăput totuşi două amacuri# !ar timonierul păre

&e c iar mulţumit de aran5amentul acesta# Se prea ă n-avea nici el încredere în ec ipa5# 8e altminteri,doar o presupunere de a mea, deoarece, după cum vedea curând, n-a stat prea multă vreme pe cora ie#ucram cu toţii %oarte sârguincios, strămutând pul

i aran5ându-ne ca inele, când s-au pre'entat, în s%âe cora ie şi ultimii marinari, împreună cu Eo n

unganul# ucătarul s-a căţărat pe vas cu o agilitatemaimuţă şi cum a o servat cu ce ne îndeletnicim, netrigat6 $i, ce %aceţi aici, prieteni9 /utămutoiaşele cu pul ere, Eo n, răspunse unul din mariMi de ce, lua-v-ar dracul9 strigă Lunganul# 0ăi aş

căpăm re(uAul; +şa am dat eu ordin; îi tăie vor aăpitanul, iar dumneata, scumpule, marş la ucătărieăteşti cina la timp# +m înţeles, sir, răspunseucătarul# Mi ducându-şi mâna în c ip de salut la şue păr ce-i cădea pe %runte, se strecură pe uşa ucăt

=ite un om de trea ă, căpitane, spuse doctorul# e se poate, sir, răspunse căpitanul Smollett# :iţi aten&ţi atenţi, ăieţi; Mi dădu %uga spre marinari, care e punte un utoiaş cu pul ere# > servând, însă, căi mă uit la tunul cu pivot instalat la mi5locul coră i

mă şi luă în primire6 $i, tinere, îmi strigă el, ia-o doc; /arş la ucătar să-ţi dea ceva de lucru# Mi în vree co oram în %ugă la ucătărie, l-am au'it spunândlas tare doctorului6 <u voi permite cuconaşi pe ă asigur că în clipa asta eram complet de acord cuquire Trelawney că căpitanul e un om a solutnsuporta il, şi-l uram din tot su(etul#apitolul 2 !n larg Toată noaptea n-a mai contenitălăgia şi ' uciumul# /unceam cu toţii, strămutânducrurile dintr-un loc în altul, iar şalupa aducea meree ord prieteni de-ai lui squire Trelawney, ca miste

landly şi alţii, ce veneau să-i ure'e drum un şintoarcere gra nică# <iciodată nu mai muncisem eu

meseria# 8ar mai înainte de a a5unge la !nsula "omo-au întâmplat două-trei evenimente ce merită a &omenite# în primul rând a ieşit la iveală că misterrrow e mult mai rău decât îşi înc ipuise căpitanul#vea nici un %el de autoritate în %aţa marinarilor şi sculta nimeni# 8ar şi mai rău ca toate e că după o 'i-ouă de la plecare a început să se arate pe punte cu oul uri şi o ra5ii încinşi# Lim a i se împleticea în gădea în vileag şi alte semne de eţie# =neori eram

iar nevoiţi să-l i'gonim de pe punte, trimiţându-l c

uşine înapoi în ca ină# 8eseori cădea şi se lovea dee rău# +lteori rămânea culcat 'ile întregi pe patul lu%ără măcar să catadicsească să se scoale# <u-i vorntâmpla să um le câte două 'ile la rând aproape treai atunci îşi mai îndeplinea cu c iu cu vai îndatoririlu puteam nicidecum înţelege unde găsea ăutură# ăutat să-l şi urmărim, dar tot n-am putut a(a nimic#neori ne luam inima-n dinţi şi-l între am de-a drep

n asemenea ca'uri, de se întâmpla să &e eat neâdea în nas, iar dacă era trea' se 5ura solemn căoată viaţa n-a pus altceva decât apă în gură# "amonier nu era un de nimic şi avea o in(uenţă reasupra su alternilor# 3edeam cu toţii limpede că omcesta o să s%ârşească rău# Mi nu s-a mirat, nici nu ntristat nimeni, când într-o noapte %urtunoasă a dise pe cora ie# > & că'ut peste ord; şi-a dat cu

ărerea căpitanul# 8e %apt, domnilor, n-a %ăcut dece scutească de truda de a-l pune în lanţuri# în aşa %



m rămas %ără timonier# Tre uia să încredinţăm pocesta altcuiva# Sorţul a că'ut pe şe%ul de ec ipa5 Enderson# Toată lumea urma să-i 'ică şe% de ec ipa

ndeplinea %uncţia de timonier# /ister Trelawney, caălătorise mult şi se pricepea inişor într-ale navigaţ-a arătat şi el de %olos6 pe vreme ună %ăcea de cârmă# +l doilea şe% de ec ipa5, !srael Dands, era

marinar vec i şi cu eAperienţă, căruia i se puteancredinţa %ără nici o gri5ă aproape orice %uncţie# ltele &e spus, Dands era un prieten cu Eo n Silve

unganul, şi &indcă i-am pomenit încă o dată numelai să vă povestesc mai pe îndelete ce ştiu de Silver#arinarii îi 'iceau Eam on# !nteresant om# îşi lega câe gât cu o %râng ioară, pentru ca mâinile să-i rămâ

ere, şi era o plăcere să stai şi să priveşti cum îşi ţinntru-n picior ec ili rul, legănându-se în tactul

mişcărilor pe care le %ăcea cora ia, şi gătind ast%elucate, de parcă s-ar & a(at pe pământ sigur# Mi maurios era să-l ve'i ce repede şi cu câtă agilitate alerge punte pe vreme de %urtună, ţinându-se de %rânggăţate anume pentru el# /arinarii le 'iceau *colaciiunganului*# Mi când um la, Eo n se ţinea de colaceştia, a se spri5inea în câr5ă, a iar o agăţa de gâupă cum v-am mai spus# Totuşi marinarii, care maiavigaseră cândva împreună cu el, erau %oarte mâă omul acesta nu mai e nici pe departe ce-a %ost#

am on al nostru nu-i om de rând, îmi spunea al doie% de ec ipa5# în tinereţe a învăţat la scoală şi dac



tunci a învăţat el să strige *piaştri*# 7i nu e nimic dmirare6 în 'iua aceea s-au petrecut trei sute cinci'eci mii de piaştri, DawFins; 0apagalul acesta a %ost de %ând au a ordat piraţii vasul vice-regelui !ndienilor eparte de @oaO# 7i când te uiţi la el, parcă s-ar & neri### 8ar nu-i aşa că ai mirosit ce-i aia pra% de puăpitane9 !a-o p-altă voltă) ; striga papagalul# îlu'i ce termeni maritimi ştie căpitanul meu9 se %uduucătarul şi scotea din u'unar câte o ucăţică de 'aatându-şi prietenul# !ar papagalul căuta să s%arme

liscul gratiile înc isorii sale şi în5ura de mama %o"ând agi mâna în păcură, o scoţi murdară, îmiămurea Eo n# 0asărea asta nevinovată în5ură, sărma o mie de draci, dar parcă înţelege ea ce vor eşte9n5ura şi în %aţa lui 8umne'eu s%ântul# 7i Eon îşi u atâta solemnitate mâna la ciu%ul lui de păr, c ip

%ace semnul crucii, încât mă simţeam îndemnat să-lonsider cel mai no il om de pe pământ# 1 /ala ar egiune pe litoralul de sud-vest al !ndiei# . Surinam

@uiana >lande'ă Jîn +merica de SudK# 0rovidenţansulă în >ceanul !ndian# N 0orto- ello port în Sc

G @alioane coră ii spaniole, care transportau înec ime aur din +merica Spaniolă în Spania# O @oolonie portug e'ă pe teritoriul !ndiei# ) 3oltă inerarul unui vas# ?elaţiile dintre squire Trelawneyăpitanul Smollett continuau să rămână %oarte încor

quire Trelawney nu se 5ena să vor ească cu totispreţul despre căpitan, iar căpitanul nu intra niciod

n vor ă cu squire-ul nostru, şi când îl între a cevamister Trelawney, răspundea tăios, uscat şi laconic#

trâns cu uşa, tre ui să recunoască că s-a înşelat,esemne, vor ind de rău ec ipa5ul# /ulţi marinari

munceau pilduitor şi în genere tot ec ipa5ul se purtae poate de ine# !ar de cora ie era pur şi simplundrăgostit# +scultă de cârmă, cum ascultă nevastaăr at, sir# 8ar, adăuga el, nu ne-am întors încă acasApediţia noastră continuă să nu-mi placă# "ând îl apunând aşa, squire Trelawney îi întorcea spatele şi

ornea să se plim e nervos pe punte# încă una casta, spunea el, şi o să mă scoată de&nitiv din sărite#ecut şi printr-o %urtună, care a con&rmat încă o daalităţile *Dispaniolei* noastre# $c ipa5ul părea desemenea mulţumit şi ar & %ost de mirare dacă s-areclarat cineva nemulţumit# 8upă mine, de când aornit întâia dată pe mare <oe, nu cred să mai & %oăs%ăţat vreodată un ec ipa5, cum era răs%ăţat al ne inventau mereu preteAte pentru a li se da marinarorţii du le de grog1, şi dacă au'ea cumva squirerelawney că vreunul din marinari îşi ser ea'ă 'iuanomastică, primeau toţi câte un puding# 0e punte s(a întotdeauna un utoi cu mere, din care lua &ecarri de câte ori îi venea po%ta# Să ştiţi că nu poateimic un dintrasta, îi spunea căpitanul doctoruluiivesey# +sta nu %ace decât să-i strice# "redeţi-mă

e spun# 1 @rog ăutură preparată din rom, coniaau rac iu amestecat cu apă &er inte îndulcită Totu



upă cum veţi avea prile5ul să vă convingeţi, utoiucesta cu mere ne-a %ăcut ulterior un imens serviciuumai mulţumită lui am a(at la timp de prime5die şim pierit de mâna trădătorilor# !ată cum s-a întâmpllutisem un timp împotriva pasatelor, pentru a prindânt prielnic Jnu mă pot eAprima lămurit, ştiu doar crinsesem în s%ârşit vântulK şi acum ne îndreptam snsula noastră# Hi şi noapte priveam cu toţii în 'are,şteptând s-o vedem cum apare la ori'ont# 8upăalculele noastre mai aveam de plutit o 'i şi o noapte

au poate şi mai puţin# La noapte ori mâine până-n pom vedea, în s%ârşit, cu oc ii !nsula "omorilor# 4imereu direcţia spre sudsud-vest# 3ântul ne ătea dinoastă, um(ând pân'ele, marea era liniştită şiDispaniola* înainta cu repe'iciune# 8oar arar veneaal, împroşcând cu stropi de spumă ompresul# Toa

mergeau de minune şi toţi ne a(am în cea mai unăispo'iţie, ucurându-ne că se înc eie cu ine cea diumătate a călătoriei noastre# 8upă apusul soarelui, mi puteam considera s%ârşită munca, am otărât săuc la culcare, când deodată mi-a venit po%ta de meam căţărat iar repede pe punte# /arinarii de carttăteau la proră şi priveau în 'are, nădă5duind să vadum apare insula# "ârmaciul lua aminte la pân'e,uierând încetişor# 0e ord domnea liniştea şi numalescăia uşor# "ând m-am uitat mai ine, am vă'ut că

utoi rămăsese un singur măr şi pentru a-l putea scoe uia să mă vâr înăuntru# /-am vârât deci în utoi

tând aşa în întuneric, legănat de valuri, era cât pe ceţipesc, când deodată am simţit că mă clatin6 cinevaşe'ase 5os pe punte, spri5inindu-se cu spatele de uocmai vroiam să ies, când omul, care mă tre'ise ast%

ncepu să vor ească# +m recunoscut vocea lui Silveupă întâile cuvinte n-aş mai & ieşit pentru nimic înume# /ă g emuisem tremurând la %undul utoiuluiscultam gâtuit de spaimă şi curio'itate# +m înţelesndată că viaţa tuturor oamenilor cinstiţi de pe ord cum în mâinile mele# "apitolul 2! "e-am au'it eu stâ

n utoi <u, nu eu eram căpitanul, începu Silver#ăpitan era :lint# !ar eu eram maga'ioner, pentru că an picior de lemn# 0iciorul mi l-am pierdut pe vremând şi-a pierdut şi ătrânul 0ew *luminătoarele*# /mputat un c irurg adevărat, care învăţase la colegiutia latineşte ca pe apă# "u toate astea n-a scăpat depân'urătoare# L-au suit şi pe el în %urci, ca pe-un că se usuce la soare, alături de alţi câţiva# "eilalţi eraamenii lui ?o erts şi au pierit, pentru că-şi sc im area des numele coră iilor# +'i li se c ema vasul *<mpărătesc*, iar mâine nai a ştie cum# 0e când noi a

%ost totdeauna de părere că, odată ote'ată, cora ia e uie să-şi mai sc im e numele niciodată# <u i-amc im at nicicând numele *"assandrei* noastre şi toea dus cu ine acasă, după ce-a pus mâna $ngland pice-regele !ndi-ilor la /ala ar# <u şi-a sc im at num

ici */orsa*, ătrâna cora ie a lui :lint, care era plinăe sânge până-n u'ă, iar aur avea pe ea atâta, că era

ât pe ce s-o tragă la %und# $ , am au'it eu glasule încântare al celui mai tăcut din marinarii noştri, aai ii mai era şi :lint ăsta; Se spune că 8avis nu seăsa nici el mai pre5os, urmă Silver# 8ar n-am navigiciodată cu el# +m um lat mai întâi cu $ngland, apint# !ar acum am pornit pe cont propriu# +m câştigouă sute de lire sterline cu $ngland şi vreo două

miişoare cu :lint# 0entru un simplu marinar nu-i c iatât de rău# anii îi am depuşi la ancă şi mi-aducrocente %rumuşele# 0rincipalul nu e să câştigi, ci s

ricepi cum săţi păstre'i câştigul### $ e, pe unde-orcum oamenii lui $ngland9 <u mai ştie nimeni### !aamenii lui :lint stau acum pe cora ia asta şi sunt

mulţumiţi când se căpătuiesc cu un puding# /ulţi dinăiau pe uscat mai rău ca cerşetorii# "răpau de %oamătrânul 0ew, după ce şi-a pierdut oc ii, iar după ei instea, începuse să c eltuie câte o mie două sute dee an, de parcă-l %ăcuse măsa lord# !ar acuma unde

murit şi putre'eşte în pământ# 8ar doi ani în urmă5unsese de nu mai avea ce mânca# "erea de poman

%ura, tăia eregata oamenilor şi totuşi nu se putea =ite, să te mai %aci pirat; spuse unul dintre marinamai tineri# a să te %aci, numai să nu &i prost;

Aclamă Silver# 8e alt%el, nu de tine vor esc, că tuşti tânăr, nu eşti prost# 0e tine nu te poate duce nimu 'ă ărelul; Te-am priceput eu de cum te-am vă'ut, a

ă vor esc cu tine ca între ăr aţi# 0uteţi să vănc ipuiţi ce-am simţit eu, au'indu-l pe ătrânul escr

um îl ia pe celălalt cu aceleaşi măguleli cu care măuase cândva şi pe mine; 8e-aş & putut, l-aş & ucis poc### între timp, însă, Silver urma să vor ească, %ănuiască că-l mai aude cineva6 1 "avalerii noroculuoreclă dată piraţilor# +şa se întâmplă întotdeaunaavalerii norocului1# 8uc viaţă grea, riscă în &ece 'ipân'urătoarea, dar mănâncă şi eau ca nişte cocoşeinainte de luptă# 0leacă în eApediţie cu câteva sute dologani la su(etul lor şi se întorc cu sute de lire înu'unare# +poi îşi eau câştigul, îşi irosesc părăluţel

ar pornesc pe mare numai în cămaşă# $u, însă, %acu îmi pun ănişorii la ancă, a c iar îi depun în smici la mai multe ănci, ca să nu tre'esc ănuieli# 7ipoi nu uita că am cinci'eci de ani, aşa că, întorcându

mă din călătoria asta, mă las de meserie şi am să trăia un adevărat gentleman### +r & vremea, nu-i aşa9or ă, nici până acum n-am dus-o prea rău# <u mi-ae%u'at niciodată nimic# Totdeauna am dormit comom mâncat pe săturate# <umai când porneam pe mar

mi se întâmpla uneori s-o duc mai greu# 8ar cum cream început9 +m început ca simplu marinar, uiteaşaum eşti şi tu# ine, dar părăluţele dumitale or să răpădească acum, spuse marinarul cel tânăr# "um ae mai arăţi la ristol după călătoria asta9 <u maipune; replică at5ocoritor Silver# =nde cre'i ca-sărăluţele mele acuma9 La ristol, depuse la ănc

n alte locuri de %elul ăsta, răspunse marinarul# 8%ost cândva acolo, îi răspunse ucătarul# /ai erau ac



a5ul, iar ă uţa mea tre uie c-a plecat şi maşteaptăocul convenit# 4i-as spune unde-i locul ăsta, căci amoată încrederea în tine, dar mi-e să nu se supere ceilă nu le-am spus şi lor# 8ar în ă uţa dumitale aincredere9 între ă marinarul# "avalerii noroculuiareori se întâmplă să ai ă încredere unul în celălalt,ăspunse ucătarul, şi ine %ac# 8ar pe mine nu preoate duce nimenea de nas# "ine cearcă să-mi puieiedică nare sorţ să trăiască lungă vreme pe lumea asrau unii care se temeau de 0ew, alţii se temeau de

int, dar de mine se temea c iar :lint# Se temea şi semândrea cu mine### +vea un ec ipa5 de nici draculr & încumetat să pornească cu el în largul mării# Tutii, nu-s lăudăros, a-s c iar lând şi vesel din &rea

mea, dar pe când eram maga'ioner la :lint piraţii lui mscultau ca nişte mieluşei# $- e- e, ce mai discipline vas când se a(a pe el ătrânul Eo n; 0e cinstea

mea, mărturisi marinarul, până a nu sta de vor ă cuumneata nu-mi plăcea deloc tre uşoara în care vreie agi, Eo n# 8ar acum uite mâna mea, mă învoi$şti un ăiat vitea' şi deştept, răspunse Silver şi

trânse cu atâta %oc mâna marinarului, încât îmi urnoc utoiul# Să ştii că o să iasă din tine un cavaler alorocului cum n-am mai pomenit nici eu; încetul cuncetul am început să înţeleg lim a5ul în care-şi vor"avaleri ai norocului* era denumirea piraţilor în gra

or# /ă nimerisem martor al ultimului capitol din istodemenirii unui marinar cinstit, poate ultimul marina



instit de pe cora ia noastră, care intra şi el acum înanda asta de tâl ari# 8e alt%el, m-am convins că

marinarul acesta nu era unicul# Silver (uieră încetişondată mai veni cineva să se aşe'e lângă utoi# 8ice acum omul nostru, spuse Silver# 7tiam eu că are dea şi el de partea noastră, am au'it eu vocea luisrael Dands, al doilea şe% de ec ipa5# Să ştii că nuicF# > vreme Dands îşi mestecă în tăcere tutunul, acuipă şi se adresă iar Lunganului6 !a spune, măam on, mult o să mai um lăm noi pe ocolite ca a

marc itanului9 +(ă că m-am săturat până-n gât deăpitanul ăsta al nostru; !-a5unge cât m-a comandat;reau să mai trăiesc şi eu în ca ina lui, să mănâncelicateţuri şi să eau vinuri scumpe# Să ştii de la

mine, !srael, că tigva ta tre uie să &e tare ie%tină, silver# Mi nu de alta, dar pentru că n-a avut niciodareieri în ea# în sc im urec ile îţi sunt destul de luşa că ascultă ici la mine şi agă ine în căpăţână6 aormi tot su punte, ca şi până acuma, ai să mănâncceleaşi ucate, ai să &i ascultător, ai să &i cuviinci-ai să pui o picătură de vin în gură, până ţi-oi da euemnalul# i'uie-te pe mine, &ule# 0ăi parcă spuneva9 odogăni al doilea şe% de ec ipa5# 3reau dontre 6 când9 "ând; ' ieră Silver# ine, am să-ţi spând# "ât se poate mai târ'iu, înţelesu-m-ai9 "ăpitanumollett e un marinar de mâna întâi şi %aptul că ne

onduce cora ia e numai spre %olosul nostru# $ adeă arta e în mâinile lui squire Trelawney şi ale



octorului, dar ştiu eu unde-or & ascuns-o9 Mi nici ttii# +şa că lasă-i pe ei să găsească comorile şi să neă le încărcăm pe vas# 0e urmă om vedea noi# 8acă

& putut i'ui pe voi, lepădături olande'e ce sunteţi, l-& lăsat pe căpitanul Smollett să ne conducă şi înapoiora ia până la 5umătatea drumului# LasC că nu muntem nici noi c iar aşa de lepădat; îl contra'ise 8ic

a ţi-ai găsit; nu se dădu ătut Silver# "el mult datiţi să mânuiţi cârma# 8ar cine e în stare să păstre'euta9 +şa ceva nu ştie să %acă nimeni dintre

umneavoastră, onoraţi domni# 8ear & %ost după vmea, l-aş & lăsat pe căpitanul Smollett să ne ducă şindărăt, arem până la pasate# +ş & ştiut cel puţin căcolo mergeam dea dreptul şi nu vom a5unge să dăm

&ecăruia doar câte-o linguriţă de apă pe 'i# 8ar întruă ştiu ce %el de oameni sunteţi, o să tre uiască săcăpăm de ei pe insulă de îndată ce-or căra comoara as# 3ă ştiu eu; 3ouă nu vă arde decât cum să puneţi

mai curând la a pe ăuturică# La drept vor ind, măoare inima când mă gândesc c-o să tre uiască să mntorc cu nişte oameni ca voi# 1 "apelan preot,on%esor# !a nu te mai %andosi şi tu atâta, Lungatrigă !srael# 3e'i doar că nu se pune nimeni de pricin$ e, parcă puţine coră ii mai mari ca asta am vă'u

u pierind din te miri ce9 0arcă puţini voinicoşi de aoi i-am vă'ut suiţi în %urci şi uscându-se la soare9

Aclamă Silver# 7i pentru ce cre'i9 8oar pentru că seră eau, se gră eau, se gră eau### +scultă-mă pe m

m mai călătorit pe mare şi am vă'ut ceva în viaţa mee-aţi & ştiut voi să conduceţi coră ii şi să luptaţi cuânturile, demult v-aţi & plim at cu toţii numai înădvane# $i, dar unde să se poată una ca asta; 3ă ştiu

%ârtaţilor# > să linc iţi la rom până o să vă vedeţi câtul în laţ# Te ştim şi noi, Eo n, că eşti cuvios caapelan1, îi replică !srael# 8ar au mai %ost şi alţii, ctiau să conducă o cora ie nu mai rău ca tine# +celolăcea să petreacă, şi nu %ăceau pe şe&i eau şi eăsau şi pe alţii să ea# 8a, spuse Silver# 8ar unde

unt ei acuma9 +şa i-a %ost %eleşagul lui 0ew şi amurit în mi'erie# 7i :lint a %ost la %el şi a murit deţie la Savanna # 8a, au %ost într-adevăr oameni pi veseli### <umai că se pune între area unde suntcuma; 7i ce-o să %acem cu ei, când ne-or cădea î

mină9 între ă 8icF# =ite un om pe gustul meu;Aclamă cu încântare ucătarul# Ustuia îi arde de tru de palavre# $i şi ce 'ici tu să %acem cu ei9 Să-ie arcăm pe cine ştie ce ţărm pustiu9 +şa ar & %ăcungland# >ri să-i ăcuim pe toţi ca pe nişte pui deăină9 +şa ar & %ăcut :lint sau illy ones# 8a, avea illy o icei, spuse !srael# 7i mai avea o vor ă,ică6 */orţii nu muşcă*# +cuma e şi el mort şi-şi poaontrola 'icala prin propria-i eAperienţă# 8a, illy er

meşter în de-alde astea# +şa e, spuse Silver# $ra îndevăr un om şi 5umătate ill al nostru# <u cruţa pe

imeni# 8ar eu sunt om lând, eu sunt un gentelmenotuşi lucrurile iau o întorsătură serioasă şi de aceea

atoria mai întâi de toate, ăieţi# 3ote' şi eu să-imorâm, căci nu doresc de%el să dea năvală peste ma dracul peste călugăr, unul din domnişorii ăştia,ocmai în clipa când am să a5ung mem ru alarlamentului şi am să mă lă%ăiesc în caretă aurită#re uie să aştepţi până se coace %ructul, dar când s-opt tre uie să ştii să-l rupi; Eo n, eAclamă şe%uc ipa5, să ştii că eşti un erou; +sta o s-o vedem nând o să vie vor a la %aptă, !srael, spuse Silver# <er decât o singură %avoare6 să mi-l lăsaţi pe mâna

e squire Trelawney# 3reau să-i tai c iar eu căpăţâneea a lui de viţel### 8icF, adaugă el rusc, &i un n utoi şi dă-mi un măr# <uşC ce am, parcă mi s-a âtle5ul# 0uteţi să vă înc ipuiţi groa'a mea; +ş & sărin utoi şi aş & rupt-o de %ugă dacă m-aş & simţitutere, dar inima, mâinile şi picioarele re%u'ară toatdată să mă mai slu5ească# 8icF era gata să se scoalos, când îl opri vocea lui Dands6 "e te-a apucat sugi putregai dintr-ăsta, Eo n9 /ai ine dă-ne nişte r

ine, spuse Silver# =ite c eia, 8icF# +m încrederene# Scoate o cană din utoiaşul ce-l am eu ascuns îam u'ă la mine şi adu-ne-o# "u toată spaima mea, mm gândit îndată6 *+ a, uite de unde lua mister +rroomul care l-a dus la pier'anie;* "um plecă 8icF, !srancepu să-i şoptească ceva la urec e ucătarului# <-u'it decât douătrei cuvinte, dar şi ele mi-au %ost de

5uns# "eilalţi nu se învoiesc, şopti !srael# 3asă'icmai rămas oameni de credinţă pe cora ie# "ând se



ntoarse 8icF, toţi trei îşi trecură din mână în mânălciorul şi ăură unul *pentru noroc*, altul *pentrătrânul :lint*, iar Silver porni c iar un cântec6 0enânt un şi i' ândă; "a s-avem parale-n pungă; înutoiul meu se %ăcu de-odată lumină# "ând m-am u

n sus, am vă'ut că se ridicase luna, argintând ga iar orelui artimon şi pân'ele ar orelui de tric et# înceeaşi clipă răsună glasul marinarului de cart6 ământ la proră; "apitolul 2!! S%at de ră' oi 0untea utremură de tropot# +m au'it cum dau %uga oamen

in ca ină şi de pe puntea in%erioară# +m sărit şi euutoi, m-am strecurat pe după pân'e, am ieşit pe puni am dat %uga la proră împreună cu Dunter şi doctoivesey# Tot ec ipa5ul se adunase aici# >dată cu ră

unii se împrăştiase şi ceaţa# 8eparte spre sud-vest amă'ut cu toţii două dâm uri 5oase cam la vreo două mnul de altul, iar în spatele lor al treilea dâm , mai înnvăluit încă de ceaţă# Toate trei erau de o %ormă coproape per%ectă# Stăteam şi eu, privindu-le ca prin

%ără să-mi & venit încă în &re după spaima prin carecusem# +poi am au'it vocea căpitanului Smollettând ordine# *Dispaniola* vira cu pân'ele spre vânt,a ătea spre est de insulă# /ăi ăieţi, spuseăpitanul când toate ordinele îi %useseră eAecutate,

mai vă'ut careva din voi insula asta cândva9 $u amă'ut-o, sir, spuse Silver# Luam de aici apă dulce pe

erveam ucătar pe un vas de comerţ# 0are-se că cmai potrivit loc pentru a arunca ancora e în partea de



ud, dincolo de insuliţa de colo, nu-i aşa9 între ăăpitanul# 8a, sir# !nsula asta se c eamă !nsulac eletului# 0e vremuri piraţii ancorau mereu prinărţile astea şi unul din

marinarii de pe vasul nostru ştia toate denumirile, ceădeau ei locurilor de aici# =ite dealul acela dinspre

mia'ă-noapte se c eamă 0rimul "atarg# Sunt treiealuri, care se înşiră de la nord spre sud6 0rimul "atl 8oilea "atarg şi +l Treilea "atarg# +l 8oilea "atarg ealul ăl mare învăluit de ceaţă se mai c eamă

c eanul, pentru că piraţii puneau totdeauna un postservaţie în vâr%ul lui, când ancorau să-şi dreagăasele# :iindcă aici îşi dregeau ei de o icei vasele, sia iute ici, pe arta mea, spuse căpitanul Smollett# +nsula de care spui9 >c ii Lunganului scăpărară, cânuă arta în mână, dar în aceeaşi clipă îi întunecăe'amăgirea# "eea ce ţinea el acum în mână, nu eraarta, pe care o găsisem noi în lada lui illy ones, copia ei eAactă cu denumirile, cu dealurile şiduncimile, dar %ără cele trei cruciuliţe roşii şi %ărănsemnările scrise de mână# "u toată ciuda, Silver setăpâni însă şi nu se trădă# 8a, sir, spuse el, asta e#%oarte ine desenată# >are cine să & desenat arta ă piraţii nu-s oameni cu ştiinţă de carte### + a, uitopasul căpitanului Iidd aşa-i 'icea marinarul deare vă, spuneam# +ici e un curent puternic, care du

pre sud# +poi coteşte spre nord, pe lângă ţărmul vesţi %ăcut %oarte ine, sir, că aţi manevrat în direcţi

rmă el# 8acă vreţi să intraţi în gol% şi să puneţi vase-o coastă pentru reparaţie, nici că puteaţi găsi loc mimerit# /ulţumesc, îl concedie scurt căpitanulmollett# "ând am să mai am nevoie de a5utor, voi a

ar la dumneata# +cum eşti li er# $u rămăsesem uluângele rece, cu care declarase Eo n c-a mai vă'ut insta# /ărturisesc că m-am speriat de moarte apoi, cânam vă'ut că se mai şi apropie de mine# :ireşte, n-ave unde să ştie că stătusem în utoi şi au'isem totul, mi inspira atâta groa'ă prin cru'imea, %ăţărnicia şi

riaşa in(uenţă ce-o avea asupra ec ipa5ului, încât, cmi-a pus mâna pe umăr era mai să cad din picioare# ă ştii că nu-i rău locşor insula asta, îmi spuse el# <uău de loc pentru un (ăcău ca tine# +i să te scal'i, ai se caţări în copaci şi ai să vâne'i căprioare săl atice#i să mai salţi tu însuţi ca o căprioară pe cărăruile de

munte# +l nai ii să &u, dacă nu mă simt şi eu iar tânând privesc la insula asta# =it că am un picior de leine e să &i ăieţandru şi să ai toate 'ece degetele laicioare; 8acă vrei să dai o raită pe uscat, spune-mi mă-ţi %ac o gustărică de drum# /-a ătut prieteneşte pmăr şi şi-a vă'ut de trea ă# "ăpitanul Smollett, squirelawney şi doctorul Livesey stăteau de vor ă toţi te puntea dintre ar orele mare şi artimon# +ş & vrue dau de ştire cât mai curând despre tot ce i' utisem(u, dar n-am cute'at să le întrerup vor a în vă'ul

uturor# /ă învârteam în 5urul lor, tot %rământându-um să găsesc un mi5loc de a le atrage atenţia, când



eodată doctorul Livesey mi-a %ăcut semn să mă apşi uitase 5os pipa şi vroia să mă trimită după ea, căcutea ră da multă vreme lipsa tutunului# /-am dat câ

mai aproape de el, ca să nu mă audă nimeni dintremarinari, şi i-am şoptit6 +m ceva să vă spun, domnoctor# LasC să co oare 5os în ca ină căpitanul şi sl, după care poate găsiţi dumneavoastră un preteAt

mă c emaţi şi pe mine 5os# +m să vă comunic nişteoutăţi înspăimântătoare# 8octorul s-a sc im at un a %aţă, dar şi-a recăpătat îndată cumpătul#

ulţumesc, Eim, asta-i tot ce-am vrut să ştiu, rosti el, i cum mi-ar & pus cu o clipă înainte cine ştie centre are# +poi se întoarse spre squire şi căpitan# =ră vor ească toţi trei cu un aer cât se poate de calm, ă ridice glasul şi %ără să scoată o cât de sla ăAclamaţie, dar am înţeles că doctorul Livesey leansmise rugămintea mea# +poi căpitanul îi poruncio n +nderson să c eme tot ec ipa5ul pe punte# ăieţi, începu căpitanul Smollett, adresându-se

marinarilor, vreau să vor esc ceva cu voi# 0ământulare-l vedeţi în %aţa voastră, e insula spre care amavigat atâta timp# 7tim cu toţii ce om generos e misrelawney# 8omnia sa m-a între at, dacă ec ipa5ul

muncit cu spor în timpul călătoriei# 7i eu i-am răspuă &ece matro' şi-a îndeplinit cu sârguinţă datoria şi iciodată nu mi-aş & putut dori să-mi lucre'e mai in

c ipa5ul# +şa că acum mister Trelawney, eu şi doce ducem cu toţii în ca ină să em un pă ăruţ în



masă, mi-au dat un pa ar de vin, mi-au turnat în palmn pumn de sta&de, şi toţi trei, %ăcându-mi câte olecăciune, au ăut pe rând pentru sănătatea, pentru

%ericirea şi pentru vite5ia mea# 8a, căpitane, spusquire Trelawney, ai avut dreptate, iar eu nu# ?ecunoă sunt un măgar şi aştept ordinele dumitale# Suntu la %el de măgar, sir, protestă căpitanul# 0entru înată văd un ec ipa5 pregătindu-se să se răscoale, daurtându-se totodată atât de ascultător şi supus# "u ac ipa5 aş & g icit demult toate şi aş & luat măsuri

recauţiune# 8ar ăştia m-au tras pe s%oară şi pe mină ştii, căpitane, că te-a tras pe s%oară Eo n Silver, octorul# $ un om remarca il# +r & şi mai remarcacă ar atârna acum spân'urat de catarg, replică scurtăpitanul# 8ar toate discuţiile astea n-au nici un rostcum# +m tras câteva conclu'ii din cele au'ite şi, dac

mi îngăduie mister Trelawney, sunt gata să vi le eAp8umneata eşti căpitan aici, sir, spune ce cre'i de

uviinţă; rosti cu măreţie mister Trelawney# în priând, declară mister Smollett, tre uie să continuăm te-am început, deoarece retragerea ne e tăiată, dacă ancerca să spun un singur cuvânt despre întoarcere,andiţii aceştia sar răscula pe loc# într-al doilea rând

mai avem timp, cel puţin până-n clipa când găsimomorile# 7i al treilea6 printre mem rii ec ipa5ului

mai rămas şi oameni, ce ne sunt credincioşi# /ai

evreme ori mai târ'iu va tre ui să intrăm în luptă cuanda asta, aşa că propun să nu dăm de%el de ănui



m şti ceva de uneltirile lor, ci să atacăm noi primii,uându-i prin surprindere, când se vor aştepta mai pua una ca asta# "red că ne putem i'ui pe slugileumneavoastră, mister Trelawney9 "a pe minensumi, răspunse squire-ul#

3asă'ică trei, răspunse căpitanul# "u noi trei şiDawFins, uită-ne a5unşi la şapte oameni, şi pe cine nmai putem i'ui din ec ipa59 0ro a il pe cei, pe c

a anga5at Trelawney singur, %ără a5utorul lui Silvpuse doctorul# a nu, replică Trelawney# 7i pe D

ot singur l-am anga5at, dar vedeţi că### 7i eu creă în Dands putem avea încredere, mărturisi căpitanu7i când te gândeşti că sunt toţi engle'i; eAclamă

quire Trelawney# Hău, sir, dacă nu-mi vine să aruner toata cora ia; +şadar, domnilor, asta-i tot ce văot propune, urmă căpitanul# Tre uie să &m cu ocatru, aşteptând un prile5 potrivit# Sunt şi eu de acou-i uşor lucru# /ai plăcut ar &, dacă am putea să dăe loc năvală asupra lor# 8ar nu putem întreprindeimic, până nu a(ăm cine dintre mem rii ec ipa5ulue-a rămas credincios# ?epet6 precauţiune şi ră daresta e tot ce vă pot propune deocamdată# înmomentul de %aţă cel mai mult %olos ni-l poate aduim, spuse doctorul# /arinarii nu se s&esc de el, iar un ăiat cu mult spirit de o servaţie# Să ştii că ş

mă i'ui pe tine, DawFins, adăugă squire Trelawney#

re uie să vă mărturisesc că mă temeam gro'av să nunşel cumva încrederea# 8ar împre5urările au %ost d



ParteELEPEUSAT

Capitolul XIII

Cum s-au început aventurile mele pe uscat

ând am ieşit dimineaţa pe punte, insula mi s-a părutrăta cu totul alt%el decât 'iua trecută# 8eşi vântul seomolise, în timpul nopţii înaintasem o ună ucatăcum ne legănam uşor pe valuri, la o 5umătate de mie malul răsăritean, %oarte co orât# "ea mai mare pin insulă era acoperită de o pădure deasă# 8oar ici-crin văi, răsărea câte un petec de nisip găl ui şi senălţau spre cer pâlcuri ver'i de copaci, ce semănau cinii noştri# 8ar priveliştea rămânea totuşi eAtrem d

mo orâtă şi uni%ormă# 0e creştetul &ecărui dâm snălţau stânci ascuţite şi golaşe# 8âm urile acestea mimeau prin %orma lor ciudată# 8ealul >c eanului e

ei ori patru sute de picioare mai înalt decât celelalteărea cel mai ciudat ca %ormă6 pantele a rupte şi cetedă, ca tăiată cu riciul, îl %ăceau să semene cu uriaş piedestal de statuie# 1 Sa orduri nişteesc i'ături de %ormă rotundă, la nivelul punţii, pe ue îndepărtea'ă apa din corpul coră iei# . "avalet urătar de scânduri înălţat pe punte, pe care se aşea'ăărcile şi colacii de salvare# locuri pilonii ce

pri5ină rostrele# *Dispaniola* sălta ca o coa5ă de nalurile oceanului, încât apa ră' ătea prin sa orduri1avaleţii. se ciocneau de locuri # "ârma se lovea după când din dreapta, când din stânga, şi întreagaora ie sălta, gemea şi trosnea, ca o 5ucărioară scăpn vâltoare# /-am prins cu mâinile de pateraţină1 şi aimţit că-mi vine rău# Toată lumea a prins să mi senvârtească în %aţa oc ilor# /ă deprinsesem eu cu mâtă vreme cora ia alergase slo odă pe valuri, dar acrinsă &ind de ancoră, se răsucea pe loc ca o sticlă

n ăţată de vârte5, şi cum eram pe stomacul gol,imţeam că-mi vine greaţă şi ameţeală# <u ştiu ce anpoate legănatul acesta pe valuri, pădurile mo orâte

tâncile săl atice şi goale sau mugetul (uAului ătânmalurile a rupte mă în&ora de groa'ă# 8ar, deşioarele strălucea &er inte în înalturi, deşi păsările d

mare roiau în 5uru-ne, săgetând cu ţipete vă'du ul şio orând ca %ulgerul să în aţe în g eare vreun peş

%aţa apei, deşi oricine ar & %ost ucuros să vadă păupă asemenea lungă călătorie în largul mării, mierâtul îmi strângea ca într-un cleşte inima# 8e la întâedere am urât !nsula "omorilor# în dimineaţa astac ipa5ul avea a munci din greu# 0entru că vântulontenise, tre uia să co orâm ărcile pe apă, săemorcăm vasul trei sau patru mile, ocolind lim a deământ, şi să-l ancorăm într-o mică strâmtoare de du

nsula Sc eletului# /-am aşe'at şi eu într-una din ăreşi nu prea aveam ce %ace în ea# Soarele dogorea

emilos şi marinarii odogăneau mereu, lestemândoarta# "omanda arca +nderson# în loc să-i maiomolească pe ciracii săi, cârtea şi în5ura mai a itir oţi ceilalţi# 1 0ateraţină otgonul ce &Aea'ă catargegându-l de pupa coră iei# Lasă, &e, scrâşni el, mdăugând şi o sudalmă# "urând le-om pune noi capăoate cele# *Semn rău* m-am gândit în sinea mea# 0cum oamenii munciseră cu sârguinţă şi plăcere# :use a5uns însă să se vadă a5unşi la insulă, pentru caisciplina să slă ească în asemenea al# Eo n Lung

u se mai da dus de lângă cârmaci, a5utându-i să mâora ia# "unoştea strâmtoarea ca pe propriul săuu'unar şi nu se arăta deloc mirat că, ori de câte ori

%ăceam măsurătorile de tre uinţă, apa se dovedearetutindeni mai adâncă decât arăta arta noastră# recătoarea asta a săpat-o re(uAul, ne spuse el# Si d

&ece dată re(uAul o adânceşte, ca o lopată uriaşă# <m oprit c iar pe locul unde se a(a desenată pe artăncoră# "am un s%ert de milă ne despărţea de corpurincipal al insulei, ca şi de !nsula Sc eletului# :undra curat, presărat cu nisip# "u un 'ăngănit puternic săsă la %und lanţul greu al ancorei, şi cârduri întregiăsări se înălţară din pădure rotind şi ţipând deasuproastră# 8ar peste o clipă se ascunseră printre crengie lăsă iar liniştea# Strâmtoarea era ocrotită din toateărţile de puternicul 'id al pădurii, pier'ându-se în

esişul ei# Dăţişul începea c iar din u'a malurilor, eparte în 'are se înălţau ca un am&teatru dealurile#

ouă gârle mâloase veneau să se verse în strâmtoare,ărea ast%el un mic ia' ti nit# 3egetaţia de-a lungulcestor două gârle te uimea prin culoarea-i de un vertrăvit# 8e pe cora ie nu se vedea nici urmă din cai palisada ce ne aşteptam să vedem# $rau ascunseesemne toate în dosul copacilor şi de n-ar & %ost oastră, am & putut crede că suntem primii oameni cm dat peste insula asta, de când s-o & ridicat dindâncul oceanului# 3ă'du ul era nemişcat# 7i numaiingur 'gomot tul ura liniştea vuietul depărtat al

uAului, ce se s%ărâma de stânci în celălalt capăt alnsulei# =n i' ciudat venea înspre cora ie un i' de%run'e moarte şi trunc iuri putre'ite# +m o servat coctorul îşi tot um(ă nările şi se strâm ă, de parcă i-

mirosit a ouă clocite# <u ştiu de-or & &ind aiciomori, spuse el, dar vă 5ur pe peruca mea că %riguu lipsesc# 0urtarea ec ipa5ului, care mă alarmase ae când remorcam cu arca cora ia, a5unse să-mi pproape ameninţătoare la întoarcere# /arinarii um lae colo până colo pe punte şi tot şopteau %oarte suspntre ei# 0ână şi cele mai însemnate ordine le ascultaosomorâţi şi le îndeplineau a solut %ără nici un ciar cei mai paşnici păreau atinşi de molima ră'meri n-avea cine-i c ema la ordine# 3ântul răscoalei adarcă asupra capetelor noastre nouri negri de %urtunu numai noi, cei din ca ină, o servasem prime5dia

o n Lunganul se străduia din răsputeri şi el să păstrdinea, colindând de la un grup la altul, vor ind cu

&ece marinar în parte şi străduindu-se să dea pildă# tia ce să mai %acă, doar să pară cât mai supus şiervia il# împărţea 'âm ete la dreapta şi la stânga, şacă se dădea vreun ordin se repe'ea primul să-lndeplinească, strigând cu veselie6 +m înţeles, amnţeles, sir; !ar când n-avea ce %ace se pornea pe cânântece unul după altul, ca să ată mai puţin la oc irsu'enia celorlalţi# 8ar din tot ce vedeam că mocneşn 5uru-ne în 'iua asta lestemată, mai plină de tăinumeninţare ni se părea tocmai purtarea Lunganului#

m adunat în ca ină să ţinem s%at# Sir, începuăpitanul, dacă dau un singur ordin, toată cora ia areară la noi# 3edeţi şi dumneavoastră ce se petrece# L

&ece pas mi se trânteşte în o ra' o grosolănie# 8acă ute'a să le răspund, ne-ar rupe în ucăţi pe loc# 8acsă reacţione' la grosolăniile lor, Silver poate începee suspecte'e, şi atunci pierdem în mod sigur partida

@rea situaţie, mai ales că acum ne putem i'ui doar n singur om# 0e cine9 între ă squire Trelawney#

iar pe Silver, sir, răspunse căpitanul# 4ine şi el, numai puţin ca noi, să liniştească spiritele# Se vede de olo că i-a apucat un simplu capriciu, şi dacă i-am daosi ilitatea, el iar convinge să nu se răscoale înaintreme### 0ropun să-i dăm putinţa să le vâre minţileap# <-ar strica să le îngăduim marinarilor să de arcscat, ca să se mai plim e# 8acă se duc toţi împreun

tât mai ine, punem îndată mâna pe cora ie# 8acu se duce nimeni din ei ne înc idem în ca ină şi

părăm, iar dacă or să se ducă numai o parte, să măredeţi, Silver o să-i aducă îndărăt pe ord ascultătoişte mieluşei# +şa am şi otărât# +m împărţit pistoncărcate printre oamenii de năde5de, iniţiind pe Dunoyce şi ?edrut în planurile noastre# +(ând ce seregăteşte, ei nu s-au prea mirat şi în genere au primtirea mult mai calm decât ne aşteptam noi# +poi,ăpitanul a ieşit pe punte şi s-a adresat ec ipa5ului6 ăieţi; le-a spus el# +stă'i am lucrat din greu şi sunteu toţii rupţi de osteneală# 5umătate de ceasnainte de apusul soarelui voi trage un %oc de tun, cemnal de întoarcere# <ătărăii şi-or & înc ipuit,esemne, c-or să găsească comorile cum or co orî pscat, şi într-o clipă parcă le-ar & luat cineva cu mânoată ma mureala# S-au pornit pe asemenea urale, înu ră' u uit ecourile până spre dealurile din 'are şiăsări speriate s-au înălţat iar cârd deasupra noastră#ăpitanul procedă apoi %oarte cuminte, plecând şi lău-l pe Silver să organi'e'e de arcarea# <u-i vor ă, n-ar & putut proceda alt%el# "ăci dacă rămânea pe par & %ost a solut imposi il să se pre%acă a nu înţeimic din cele ce se petreceau su nasul său# Totul empede ca lumina 'ilei# "ăpetenia era Silver şi laorunca lui se adunase o ceată întreagă de răsculaţi#

marinarii paşnici curând a ieşit în vileag că au maiămas şi dintr-aceştia pe cora ie s-au dovedit a &

işte prostănaci# 8e altminteri, se prea poate că şi eirau stârniţi împotriva noastră de răsculaţi, dar n-ave

e% să meargă prea departe# =na era să cârteşti, săândăveşti şi să nu vrei să eAecuţi ordinele, şi cu totltceva e să pui stăpânire pe o cora ie şi să uci'i oamevinovaţi# 8upă ciondăneli îndelungate, ec ipa5ul mpărţi ast%el6 şase rămaseră pe cora ie, iar ceilalţieispre'ece, printre care şi Silver, co orâră în ărci#lipa asta m-am otărât rusc să săvârşesc primul dieria aceea de acte disperate, care ulterior ne-au scăp

otuşi de moarte# " i 'uisem cam aşa6 totuna nu putune mâna pe cora ie, din moment ce Silver a lăsat ord sase din tâl arii săi# 0e de altă parte, o dată ce-

ămas numai sase, înseamnă că nu au cine ştie ce neve mine aici# 7i am otărât să co or şi eu pe ţărm# îlipă am încălecat alustrada şi m-am lăsat să cad în

mai apropiată arca, care s-a şi pornit în secundarmătoare# <u mi-a dat nimeni prea multă atenţie şiumai vâslaşul din %aţă a rostit plictisit6 Tu eşti, Eine capul la cutie; 8ar Silver, a(at în cealaltă arcă, itat cu luare-aminte spre mine şi m-a strigat, ca să sonvingă că într-adevăr eu sunt# + început să-mi parău că m-am pornit cu ei, dar nu mai aveam încotro#ărcile s-au luat la întrecere care va a5unge mai repe

a ţărm# Si pentru că arca în care mă a(am eu pornirima, era mai uşoară ca cealaltă şi cu vâslaşi mai

oinici, am luat-o cu mult înaintea lui Silver# "um am5uns la mal, într-o clipă m-am şi prins de o creangă

entru prima oară în viaţă atât de ine cunoscutul şau clopoţei, a cărui muşcătură e mortală# !n s%ârşit ntrat într-un ăţiş de copaci ce semănau a ste5ari# /âr'iu am a(at că aşa se şi c eamă6 ste5ari cu %run'aeşnic verde# "reşteau pe pământ nisipos şi erau %ocun'i, ca nişte tu%e de păducel# "rengile noduroaserau straniu împletite şi coroana deasă părea să se însupră-le ca un acoperiş de paie# 0âlcurile de ste5ari

mai înalţi şi deşi, co orau pe panta nisipoasă spre nimlaştini întinse, năpădite de păpuriş, prin care şerpui

na din gârlele ce se vărsau în strâmtoare# 0ale de aluteau peste smârcuri şi contururile 8ealuluic eanului pâlpâiau tremurătoare în vă'du ul &er ieodată am au'it %oşnind păpurişul# > raţă săl aticăuă măcăind ' orul, apoi alta, şi curând am vă'utnălţân-du-se deasupra smârcurilor un cârd uriaş deăsări, care se roteau cu ţipăt în vă'du # /i-am daieama îndată că tre uie să se & arătat prin apropierereunul din marinarii noştri# <-am greşit# "urând amu'it de departe un glas, care, tot apropiindu-se, răsunin ce în ce mai desluşit#-am speriat îngro'itor, am dat %uga în ăţişul cel mpropiat şi m-am tăinuit ca un şoricel printre ste5ari#las răspunse de undeva# +poi l-am au'it iar pe celintâi şi l-am recunoscut era glasul lui Silver# <u-

mai tăcea gura, tot vor ind cu cineva# Tovarăşul lui

ăspundea arar# 8upă cum mi s-a părut mie, eraumândoi scoşi din sărite, dar cuvintele, cu toate



%orturile mele, nu le puteam desluşi# 8e la o vrememuţit amândoi# 0esemne s-or & aşe'at să se maidi nească, deoarece şi păsările s-au liniştit şi s-auciuat iar în păpuriş# în clipa asta mi-am dat seama c

%apt mă a at de la îndatoririle mele# 8acă am %oste prost să de arc pe uscat împreună cu piraţii, cel pă ascult ce au de gând# 8atoria îmi impunea să mă

%urişe' cât mai aproape de ei şi să mă ascund în tu%cesta des de ste5ari strâm i şi noduroşi# Sta ilisemAact locul unde şedeau cei doi marinari, şi după sun

ocilor, şi după cele câteva păsări, care mai roteauperiate deasupra lor# +m luat-o târâş înainte şi cânddicat în s%ârşit capul, privind prin %run'iş, l-am vă

ntr-o poiană înver'ită, lângă mlaştină, pe Eo n Silvear în %aţa lui se proptise celălalt marinar# =rmau săor ească, stând amândoi în păliştea soarelui# Silve

vârlise pălăria 5os în iar ă şi pe %aţa lui mare, doloi al ă, şiroind de sudoare, se citea o rugăminte aproisperată# 0rietene, repeta el, mi-eşti mai scump curul# >are cre'i tu că mi-aş ate atâta capul cu tine,acă nu te-as iu i din toată inima9 8ar ce s-a %ăcut,

%ăcut şi acum nu mai poţi sc im a nimic# +şa că scum cu tine doar pentru că nu vreau să-ţi %rângi gâe pomană# 8e-ar a(a marinarii noştri ce vor esc eu ne, Tom, nu ştiu, ce mi-ar %ace; Silver###, răspu

marinarul, şi am o servat că s-a %ăcut staco5iu la %

lasul răguşit îi vi ra ca un otgon prea întins# Silverum te văd nu mai eşti tânăr şi parcă mai ai un pic de



ra'# "el puţin deocamdată nu te socoate nimeni unscroc# +i ani### mulţi ani### mai mulţi decât au

marinari# 7i nici laş nu eşti# Lămureşte-mă, rogu-te,e-ai în ăitat cu leprele astea a%urisite9 Hău, nu potred că ai %ăcut cârdăşie cu ei# +(ă deci că mai curâş lăsa să mi se taie mâna dreapta, decât să a5ung unădător### =n 'gomot neaşteptat îi curmă cuvintele#ă am găsit în s%ârşit un marinar cinstit; 7i în aceeaşlipă a5unse până la mine con&rmarea că mai este ua %el# 8eparte, dincolo de smârcuri, răsună un strig

mânie, apoi un ţipăt strident, urmat de un geamăt%âşietor# $coul repetă de câteva ori geamătul, i' ine stâncile din 8ealul >c eanului# Toată armata deăsări se înălţă iar în vă'du , acoperind cerul# Lungăreme mi-a mai răsunat în urec i geamătul acesta degonie, deşi se înscăunase iar tăcerea, întreruptă doa

%âl%âitul din aripi al păsărilor ce co orau şi de mugndepărtat al (uAului#Tom tresări ca un cal căruia i-ai da pinteni# 8ar Silvici nu clipi din oc i# Stătea spri5init în câr5ă şi-l &rivirea ca un şarpe gata să muşte# Eo n; spuse

marinarul, întin'ând mâna spre el# Eos la ele; urlăilver, %ăcând un salt îndărăt cu o iuţeală şi a ilitatecro at# ine, Eo n Silver, las 5os la ele, spuse

marinarul# 8ar să ştii că numai conştiinţa necurată te%ace să te temi de mine# Te implor, lămureşte-mă c

ntâmplat acolo; "e s-a întâmplat9 îl strâm ă Silvei 'âm i, dar nu atât de larg ca de o iceiB pe %aţa lu

ătăreaţă oc ii i se îngustară ca două ascuţişuri de actrălucind sticlos# "e s-a întâmplat9 "red că +lan a ţiărmanul Tom se năpusti la ucătar# +lan9; eAclal# 8acă-i el, &e-i ţărâna uşoară### + murit ca un ad

marinar; 0e când tu, Eo n Silver### Lungă vreme amovarăşi, dar de acum înainte s-a isprăvit; " iar de-o ă mor ca un câine, n-am să-mi calc pe cuget# 3oi l-amorât pe +lan, nu-i aşa9 +tunci omorâţi-mă şi pe macă sunteţi în stare; 8ar să ştii că nu mă tem de voi#cestea &ind spuse, vitea'ul marinar se întoarse cu

patele spre ucătar şi porni spre ţărm# 8ar nu i-a %at să a5ungă prea departe# Eo n scoase un ţipăt, sepucă cu mâna de-o creanga şi, ridicându-şi câr5a, oepe'i în urma lui, ca pe-o suliţă# "âr5a, 'vârlită cu o

%orţa teri ilă, ' ură şuierind prin vă'du şi-l lovi peu ascuţişul drept în spate, între omoplaţi# ietul Toătu aerul cu mâinile şi că'u# <u ştiu cât de grav %u

ănit### 8upă sunetul ce l-am au'it, câr5a îi rupseesemne şira spinării# Silver nu-l mai lăsă să-şi vină

&re# :ără spri5in, doar într-un picior, sări spre el ca omaimuţă şi-şi împlântă de două ori cuţitul până la mn trupul ce 'ăcea %ără apărare# 8in tu&şul unde mă(am ascuns, am au'it ce greu su(a ucigaşul, aplicândoviturile# <u-mi mai pierdusem niciodată până atununoştinţa şi nu ştiam cam ce-o & însemnând, dar înlipa aceea toată lumea dispăru ca într-o ceaţă în %a

c ilor mei# 7i Silver, şi păsările, şi culmea 8ealuluic eanului toate porniră să se rotească şi să se leg



n 5uru-mi# în urec i îmi suna un dangăt de clopotensoţite de glasuri depărtate şi străine# "ând mi-am vn &re, mi'era ilul stătea iar cu câr5a su suoară şi călăria în cap# !ar la picioarele lui 'ăcea nemişcat Toar ucigaşul nici nu se uita la el# îşi ştergea cuţitulăclăit de sânge cu un mănunc i de iar ă# Toate în

mi rămăseseră nesc im ate# Soarele urma să dogoremilos culmea înaltă a dâm ului, 5os deasupramârcurilor pluteau aceleaşi pale de ceaţă# 7i parcă n

mi venea să cred că o clipă în urmă %usese omorât u

iar su oc ii mei# Eo n scoase un (uier din u'unuieră de câteva ori în şir# Semnalul se împrăştieeparte în vă'du ul &er inte# $u nu ştiam, &reşte, pine vrea să c eme Silver şi ce înseamnă semnalulcesta, dar într-o clipa au ră u%nit iar la supra%aţă paimele din mine# >r să vină oameni### >r să dea p

mine### 8ac-au omorât de-acum piraţii aceşti marininstiţi, de ce adică, după Tom şi +lan, n-aş putea să i eu victima %uriei lor9 Silindu-mă să nu %ac 'gomeşit în patru la e din tu&ş şi am rupt-o de %ugă sprădure# 8epărtându-mă în goană, l-am au'it deodată ătrânul pirat strigându-şi tovarăşii# @lasurile lor pami-au prins aripi de umeri# Dăţişul rămase departe îrmă# +lergam cum nu mai alergasem niciodată#

H uram, %ără să mă mai uit pe unde trec, doar să puntre mine şi ucigaşii aceştia cea mai mare distanţă

osi ilă# "u &ece pas spaima mea creştea, pre%ă-câe în cele din urmă într-o groa'ă ne ună# Situaţia me



ra pur şi simplu disperată# 0ot eu oare îndră'ni cândăsuna lovitura de tun să mă urc în arcă alături deâl arii aceştia, cu mâinile pătate de sânge omenesc9u oare nădă5dui că nu-mi va suci gâtul oricare din e

iar în prima clipă când ar da peste mine9 8oar lipsmea e prea de a5uns pentru a le dovedi că mă tem dei vasă'ică le-am g icit 5ocul# *Totul s-a s%ârşit, cuu# +dio *Dis-paniola*; ?ămâneţi cu ine, squirerelawney, doctor Livesey şi căpitane Smollett; 8acăm să mor de %oame, voi muri %ără doar şi poate

trăpuns de cuţitele andiţilor###*# @oneam %ără sncotro mă îndrept, până când m-am pomenit la poalealului acela cu două creste# în partea aceasta a inste5arii cu %run'işul veşnic verde erau mai rari şincepuseră să semene a copaci adevăraţi# !ci-colo pri se înălţau pini singuratici, numărând cel puţininci'eci-şapte'eci de picioare1 până-n vâr%# 3ă'dura proaspăt şi curat, cu totul alt%el decât 5os, lângă

mlaştină# 1 0icior unitate de măsură, egală cu Q,m# 8ar aici mă aştepta altă prime5die, şi inima mi strânsese iar de groa'ă#apitolul 23 ! !nsularul =n val de pietriş mărunt seevărsă pe panta stâncoasă, săltând şi %âşâind în iarrintre pomi# +m privit %ără voia mea în sus şi am v%ăptură ciudată, care s-a ascuns rusc după un true pin# "e să &e9 =n urs9 =n om9 > maimuţă9

pucasem să o serv doar ceva negru şi lăţos, care mârât în toate spaimele# +şadar, amândouă căile îmi



ăiate# în urmă mă pândesc ucigaşii, în %aţă di anceasta# într-o clipă am otărât că un pericol cunosce pre%erat unuia necunoscut# 0ână şi Silver nu mi ărea atât de groa'nic ca monstrul acesta păduratic#

%ăcut stânga împre5ur, şi, întorcându-mă din când îând să arunc o privire în urmă, am pornit în %ugă îartea unde ştiam că tre uie să &e ărcile# /onstrul

%ăcut însă şi el un ocol mare, m-a întrecut şi acum sar în %aţa mea# $ram rupt de osteneală# 8ar c iar s

& simţit nici urmă de osteneală, tot nu m-aş & putut

ntrece la %ugă cu un asemenea protivnic# :ăptura ciudată alerga din trunc i în trunc i cu o sprinteneale cer # +lerga în două picioare, ca oamenii, deşi sepleca mult în 5os, de parcă s-ar & curmat în două# m era, nu mai încăpea nici o îndoială# /i-a venit întlipă în minte tot ce au'isem cândva de cani ali şiocmai mă pregăteam să strig după a5utor, când gândă am totuşi în %aţă în om, c iar săl atic de-ar &, mprit, îm ăr ătându-mă# începea să-şi %acă iar loc

mine groa'a de Silver# +m contenit din %ugă, c i 'uum să %ac să scap de duşman# +poi miam amintit n pistol cu mine# "ând mi-am dat seama că nu sunte'armat, mi-a revenit toată ăr ăţia şi am pornit cuotărâre spre insular# $l a dat să se ascundă iar dupăopac# 3ă'ândumă însă că mă îndrept spre el, a ieşit scun'iş şi a %ăcut un pas în întâmpinarea mea# +po

opăit pe loc, cuprins de s&ală, s-a dat îndărăt şi, spemăsurata mea uimire şi 5enă, a că'ut rusc în

enunc i, întin'ându-şi rugător mâinile spre mine# +ămas ţintuit locului# "ine eşti dumneata9 l-amntre at eu# /ă c eamă en @unn, mi-a răspuns elvea un glas răguşit, ca un scârţâit de lacăt ruginit# Se%ericitul en @unn# 8e trei ani nam mai vor it c

%ăptură omenească# +veam în %aţă un al , ca şi măsăturile %eţei păreau c iar să &e destul de plăcutumai că era atât de ars de soare, încât până şi u'elerau negre# >c ii al aştri contrastau puternic cu %aron'ată# 8in toţi cerşetorii, pe care i-am vă'ut vreod

n viaţă, acesta era cel mai 'drenţăros# Toatăm răcămintea lui consta din câteva %âşii de pân'ă dora ie şi o cămaşă de marinar# Trenţele se ţineau lentre ele cu a5utorul unui um de aramă şi câtorvauiele, iar pe alocuri erau lipite cu câlţi muiaţi înmoală# Singurul lucru întreg pe el era un râu de piu pa%ta de aramă# Trei ani; am eAclamat eu# +iu%erit un nau%ragiu9 <u, prietene, mi-a răspunsm %ost părăsit aici pe insulă# +u'isem şi eu deroa'nica pedeapsă născocită de piraţi6 să-l de arce inovat pe-o insulă îndepărtată şi pustie, lăsân-du-lingur, doar cu o mică provi'ie de gloanţe şi pra% deuşcă# +m %ost părăsit pe insula asta acum trei anrmă el# 8e atunci mă tot rănesc cu carne de căpriou pomuşoare şi stridii# >mul e în stare să trăiascăriunde l-ar arunca soarta# 8ar de-ai şti, drăguţule, c

or mi-e de mâncare adevărată; <-ai cu tine o ucăţie rân'ă 9## <u9 8e câte ori vise' şi iar vise' în nopţ

mele lungi o ucăţică de rân'ă pe-o %eliuţă de pâini când mă tre'esc, văd că a %ost doar un vis# 8acă i' utesc să mă întorc la mine pe cora ie, ai să capn calup întreg de rân'ă, i-am spus eu# $l îmi pipăiatraiele, îmi mângâia mâinile, se uita cu admiraţie lai'mele mele, tot ucurânduse ca un copil că vede, în%ârşit, în %aţa sa un om# +u'indu-mi răspunsul, s-aa mine cu un %el de şiretenie# 8acă o să i' uteşti ntorci la tine pe cora ie9 îmi repetă el cuvintele# 8ae-ar putea împiedica să te întorci9 <u dumneata,

&reşte, i-am răspuns eu# :ireşte că nu eu; eAclamăi cum te c eamă, prietene9 Eim, i-am spus eu# im, Eim### îmi repeta el cu încântare numele# Să im, că am dus o viaţă pe care mie şi ruşine să ţi-oovestesc# +i crede tu, uitându-te la mine, că mama %ost o %emeie %oarte cumsecade şi evlavioasă9 reu să cre'i, am recunoscut eu# 7i totuşi a %ost o

%emeie eAtraordinar de cumsecade, urmă el# !ar eu%ost un ăieţel politicos şi ine crescut şi ştiam a spe de rost cate ismul atât de iute, încât nici n-ai & peose i un cuvânt de altul# 7i uite ce-a ieşit din minim# Toată pricina e că de tânăr mă duceam cu prietmei la cimitir să 5ucăm rişca pe parale; Hău, am încee la rişca şi pe urmă au venit toate celelalte# Spuneăraca maică-mea c-am s-o s%ârşesc rău, şi i s-a adeuvântul# La drept vor ind, e c iar mai ine c-am a

n singurătate, şi de multe m-am căit# +cuma nu mă oţi ademeni pe mine cu ăutura# :ireşte, n-aş duce

cuma la urec e, dar### mai mult de un pă ăruţ n-aumai un piculeţ, cât să încapă într-un degetar, deoroc### /i-am dat cuvântul să mă îndrept şi acuma igur că nu mă a at din cale, ai să ve'i tu; 7i mai e ceim, îşi co orî el în şoaptă glasul, privind ănuitor îur# +cuma sunt un mare ogătaş# "ând am mai au'ii pe asta, m-am convins că ne%ericitul şi-a ieşit dine când stă aici singur# 0esemne, mi-o & citit gându

%aţă, căci repeta cu şi mai multă aprindere6 =n mogătaş; 8a, da, sunt un mare ogătaş; +scultă, Eim,

ă %ac om din tine, crede-mă; + , Eim, ai să-ţiinecuvânte'i soarta pentru că m-ai întâlnit tu primuleodată %aţa i se întunecă, îmi încleştă strâns mâna,dicând ameninţător un deget# Spune adevărat, Eimi venit cu cora ia lui :lint9 într-o clipă m-a stră%uln gând %ericit6 omul acesta ar putea deveni aliatulostru# 7i i-am răspuns pe loc6 <u, nu-i a lui :lint#int a murit# 8ar dacă vrei să ştii adevărul, uitedevărul6 avem pe cora ie câţiva din vec ii lui tovai asta e o mare nenorocire pe capul nostru# 8ar n-veţi cumva printre voi pe### cel %ără de un picior9ntre ă el gâ%âind# Silver9 am între at la rândul Silver; Silver; 8a, Silver îl c ema# $l e ucătaruostru# 7i conduce toată anda# "um mă mai ţinea d

mână, %u cât pe ce să mi-o rupă au'indu-mi cuvintelacă te-a trimis Lunganul, spuse el, sunt pierdut# 8a

u unde te găseşti aici9 +m otărât să-i povestesc îndotul şi de călătoria noastră, şi de situaţia grea în ca

e-am pomenit# /-a ascultat cu luare aminte şi când a%ârşit, m-a mângâiat uşor pe cap# $şti un ăiat dea ă, Eim, spuse el# 8ar acuma aţi intrat la marenang ie# i'uiţi-vă pe en @unn, că vă scoate el dincurcătură, ai să ve'i# 8ar ia spune-mi6 cum s-ar puurta squire-ul vostru cu un om care l-ar scoate dinncurcătură9 !-am spus ca squire-ul nostru e cel maieneros om din lume# ine, ine### 8ar, ve'i tu, uen @unn, n-am deloc de gând să-i cer o livră de lacau un loc de portar# <u, aşa ceva mă lasă rece; 3rea

tiu doar, dacă o să se învoiască să-mi dea arem o me lire din anii care sunt şi aşa ai mei9 Sunt sigursă ţi-i dea, i-am răspuns eu# Toţi marinarii ar & urm

ă-şi primească partea din comorile găsite# 7i are smă ducă până acasă9 mă între ă el, privin-du-măscoditor# ineînţeles; am eAclamat eu# Squirerelawney e un adevărat gentleman# +%ară de asta, căpăm de tâl ari, a5utorul unui navigator atât deAperimentat cum eşti dumneata va & %oarte preţuiora ia noastră# 8a, spuse el, vasă'ică c iar o să mcoateţi de aici9 Sărmanul en răsu(ă uşurat# 7i acscultă ce-am să-ţi povestesc, urmă el# :ăceam partec ipa5ul lui :lint, când şi-a îngropat el comorile# $lus cu alţi şase marinari pe uscat toţi oameni

draveni şi voinici şi au 'ă ovit o săptămână de 'ilee insulă, în vreme ce noi ceilalţi rămăsesem pe ord

ătrânei */orse*# într-o ună 'i am vă'ut în s%ârşit ntorcân-du-se, iar la vâsle se a(a numai :lint, cu capu



lo5it într-un şăluţ al astru# ?ăsărea soarele# $l stăn arcă palid ca moartea şi se întorcea### singur, căeilalţi şase erau ucişi### ucişi şi îngropaţi### da##

& ră%uit cu ei n-a a(at nimeni niciodată# "-o & %osătaie, că sor & tăiat cu cuţitele, ori altcumva, cine ştâta se ştie că el %usese unul, iar ei şase;## illy oare era timonier, şi Eo n Lunganul maga'ionerul au între at unde-s comorile# *0o%tim de co orâţiscat şi căuta-ţi-le, i-a %ost răspunsul# 8ar vă 5ur pe

%ulgerele din cer că n-am să vă aştept cu cora ia ni

lipită*# =ite aşa le-a spus :lint# !ar trei ani în urmă (am marinar pe altă cora ie, când am trecut pe aici m vă'ut iar insula# * ăieţi, le-am spus eu ortacilor, ici şi-a îngropat :lint comorile# Dai pe mal să leăutăm*# "ăpitanul s-a supărat gro'av# 8ar toţi marin-au învoit cu mine şi am acostat la ţărm# 8ouăspre'ele am tot căutat noi comorile şi nu le-am găsit# 7i pe trecea, tovarăşii mei se înciudau tot mai crâncenmpotriva mea# în cele din urmă au otărât să sentoarcă pe cora ie# *!ar tu, en5amin @unn, rămâi

mi-au spus ei# =ite o musc etă, o ca'ma şi o rangă,nele, en5amin @unn### ?ămâi cu ele aici şi cautăărăluţele lui :lint*# 7i uite, de atunci trăiesc aici# Ee trei anişori de 'ile, şi niciodată n-am vă'ut ucatemeneşti# =ită-te la mine6 semăn eu a simplu marinpui că nu9 0ăi nici n-am semănat vreodată# /i-a clip

ăstruşnic dintr-un oc i şi m-a ciupit tare de mână# şa să-i spui squire-ului tău, Eim6 n-a semănat nicio

simplu marinar# 7i să-i mai spui că en a stat trei aici pe insulă, singursingurel, 'i şi noapte pe vreme i pe vreme rea# =neori spunea poate câte o rugăciunlteori îşi aducea aminte de maică-sa cea ătrână, dee mult nu mai e printre cei vii, uite aşa să-i spui# 8aea mai mare parte din vreme### asta să i-o spuiumaidecât### cea mai mare parte din vreme @unncupat de alte lucruri# Mi când ai să-i spui cuvintelestea, să-l ciupeşti uite-aşa# Mi el mă ciupi iar de mâu toată prietenia# Si uite ce să-i mai spui, urmă el

@unn e un om %oarte cumsecade, aşa să-i spui# @umult mai multă încredere într-un cavaler înnăscut dentr-un cavaler al norocului, tocmai pentru că a %ostnsuşi cândva cavaler al norocului# 8in tot ce-miovesteşti dumneata n-am înţeles aproape nimic, i-ampus eu# 8e alt%el asta n-are acum nici o însemnătatentru că totuna a ar n-am cum am să a5ung înapoora ie# 8a, spuse el, ai scrântit-o# 8ar nu-i nimicu o arcă pe care mi-am %ăcut-o singur cu mâinileţin ascunsă su o stâncă# în ca' de nevoie putem p

u ea, când s-o întuneca### 8ar ia stai; strigă el deodsta ce-o mai &9 " iar în clipa aceea răspunse dinspora ie o lovitură de tun# $coul prinse tunetul,urtându-l peste toată insula# "iudat lucru6 până lapusul soarelui mai rămâneau cel puţin două ceasuri-a început lupta; am strigat eu# înainte; Dai mai rep

Mi m-am repe'it în direcţia coră iei, uitând de toatepaimele de mai adineauri# <enorocitul de en alerg

tât de sprinten alături de mine# /ai la stânga, ia-omai la stânga; repeta el# /ai la stânga, Eim, drăguţule

ine-te mai în um ra pomilor; =ite în locul ăsta ammpuşcat eu prima căprioară# +cuma nu mai co oarână aici, rămân sus pe creste, se tem de en5amin

@unn# +; =ite şi cimitirul# 3e'i moviliţele9 3eneam i mă rugam uneori, când îmi înc ipuiam că sar pute

&e 'i de duminică# <-o & c iar ca la iserică, dar toarcă-i mai s&nţit olecuţică locul# <u-i vor ă, nu avici capelan, nici i lie### 7i tot pălăvrăgea aşa, %ă

mai oprească şi %ără să aştepte vre-un răspuns# <u-or ă, nici nu i-aş & putut răspunde# 8upă lovitura un lungă vreme domni liniştea, apoi răsună o salvă d

%ocuri de puşcă# 7i iar se lăsă liniştea# +poi, la un se milă de noi, am vă'ut deodată înălţându-se deasupădurii steagul ritanic# 0artea a patra 0+L!S+8+apitolul 23! $venimentele ce urmea'ă sunt povestitee doctor# "um a %ost părăsită cora ia +mândouă u părăsit *Dispaniola* aproape de orele unu şi 5umau, dacă e să ne eAprimăm în stil marin, după a treiătaie de gong# "ăpitanul, squire Trelawney şi cu miedeam toţi trei în ca ină şi ne s%ătuiam ce să %acer & su(at o cât de sla ă adiere, am & dat năvală peeaşteptate asupra celor sase răsculaţi rămaşi pe coram & ridicat ancora şi am & ieşit în larg# 8ar nu su(ici oare de vânt# a, colac peste pupă'ă, s-a în%ăţ

Dunter, dându-ne de ştire că Eim DawFins s-a strecuntr-o arcă şi a plecat cu piraţii spre ţărm# <u ne-am

ândit, &reşte, nici o clipă că Eim DawFins ar puteaădător, dar eram %oarte îngri5oraţi pentru el# /arinu care plecase erau atât de întărâtaţi, încât,

mărturisesc, nu mai nădă5duia nimeni dintre noi să-ladă pe Eim vreodată# <e-am gră it să urcăm pe pue dogoare prinsese să se topească smoala, cu careeruisem crăpăturile# Mi asemenea du oare veneainspre smârcuri, de era mai să-mi vie rău# întrâmtoarea asta păcătoasă du nea a %riguri şii'enterie# "ei şase ticăloşi şedeau ursu'i su pân'ă, p

ac# ărcile se vedeau trase la mal,ângă gura unui râuleţ, şi în &ecare din ele şedea cân marinar# =nul din ei şuiera agale *Lilli ullero1*#şteptarea devenind insuporta ilă, am otărât săornesc împreună cu Dunter într-o recunoaştere, luânu noi ărcuţa cea mică *0uiul*# ărcile se a(aucostate la mal cam în dreapta coră iei# $u cu Duntensă, am pornit direct spre locul unde se a(a însemnae artă palisada# > servându-ne, marinarii lăsaţi da'ă au început să dea semne de nelinişte# *Lilli ullamuţit rusc# +poi au prins să se certe între ei, neşesemne ce otărâre să ia# 8aca le-ar & trecut prin că-i dea de ştire lui Silver, toate ar & luat, pro a il, ntorsătură# 8ar se vede că primiseră ordin să nuărăsească în nici un ca' ărcile, aşa că în cele din ur-au cui ărit iar amândoi în ele şi unul din ei a prins

uiere în continuare *Lilli ullero*# 4ărmul se omşor %ormând un soi de mic capB am manevrat într-

n aşa %el, încât capul acesta să ne ascundă vederiiuşmanilor până în clipa acostării# Sărind pe mal, amupt-o de %ugă cât mă ţineau picioarele, păturindu-mreala il su pălărie o atistă de mătase, care să măpere de ra'ele soarelui ar'ător# 4ineam în &ece mânâte un pistol încărcat# 8ar n-am stră ătut nici o sutaar'i, ca m-am şi vă'ut a5uns la palisadă# 1 Lilli ullen cântec engle'esc de glumă# =n i'vor cu apă străveâşnea din pământ aproape de culmea unui deluşor# ot aici în 5urul i'vorului se înălţa o căsoaie tocmită d

ârne tari# 8upă cât era de mare, ar & %ost să încapa vreo patru'eci de oameni# în pereţi avea găuritem ra'uri pentru tras cu puşca# !ar în 5urul casei seşternea o ătătură largă pre5muită de o palisadă de icioare, %ără urmă de portiţă ori 'ăplas# <-ar & %o-o s%ărâmi şi era cu neputinţă să te adăposteşti în di de %ocurile celor a(aţi în casă# >amenii asediaţi îar & împuşcat pe rând pe atacanţi ca pe nişteotârnic i# "u stră5eri uni şi merinde de a5uns ar &utut respinge atacul unui regiment întreg# /ai ales mucurat i'vorul# <u-i vor ă, nici în ca ina de peDispaniola* nu eram instalaţi rău6 aveam şi acolo omulţime de arme, muniţie, merinde şi vin în cantităţindestulătoare, dar apă n-aveam# "ugetam tocmai laro lema asta, când am au'it deodată un groa'nic ţipăe agonie# <u mă întâlneam pentru prima oară cu

moartea doar am servit cândva în oştile ducelui deum erland1 şi am %ost c iar rănit la :on-tenoy. d

pătul acesta a %ăcut să mi se strângă inima# *<i l-amorât pe Eim DawFins*, m-am gândit eu atunci# /unseamnă să &i vec i soldat, dar să &i doctor înseam

mai mult# în meseria noastră nu-ţi este îngăduit să pici o clipă# +m luat pe loc o otărâre, m-am întors

mal şi am sărit în ărcuţă# 8in %ericire, Dunter s-aovedit a & un eAcelent vâslaş# H uram prin strâma săgeata# +u acostat la ord şi m-am căţărat iar peora ie# 0rietenii mei erau pur şi simplu 'guduiţi# Srelawney stătea al ca varul şi sărmanul de el;

u-şi putea ierta prime5diile ce tre uia să le în%runtin cau'a lui# =nul din marinarii ce şedeau pe ac erl %oarte palid şi a ătut# 1 8ucele de "u erland omandant de oşti engle', a trăit pe la mi5locul sec#3!!!# . în lupta de la :ontenoy, în elgia la 1)NG,ştirile engle'e au %ost în%rânte de %rance'i# >mcesta, spuse căpitanul Smollett, arătând spre el, nu-eprins încă cu pirateria# "ând a au'it ţipătul, doctorera mai să-şi piardă cunoştinţa# <u-i mai tre uie mueacă de partea noastră# !-am eApus căpitanului pla

meu şi apoi l-am discutat cu toţii# 0e ătrânul ?edrupostat pe coridor, între ca ină şi ac, dându-i trei oatru musc ete încărcate şi o saltea, care să-i slu5eae parapet# Dunter a trântit o arcă la cârmă, şi eumpreună cu Eoyce ne-am apucat să încărcăm în ea pe puşcă, musc ete, pesmeţi şi carne de porc# +poi a

o orât în arcă un utoiaş cu coniac şi preţioasa mădiţă cu medicamente# în vremea asta squire Trelaw



i căpitanul sau urcat iar pe punte# "ăpitanul l-a c eme al doilea şe% de ec ipa5, care era mai mare peste

marinarii rămaşi pe ord# /ister Dands, îi spuse eluntem doi şi &ecare din noi are câte o perec e deistoale# "are din voi va cute'a să dea vreun semnal v

& ucis pe loc# andiţii au rămas uimăciţi# +poi, du-au mai s%ătuit în şoaptă, s-au năpustit cu toţii la

epeng, cu gând să ne atace pe la spate, dar,ntâlnindu-l în trecătoarea îngustă pe ?edrut cu

musc etele, s-au repe'it iar îndărăt# =nul din ei şia iţ

apul din c epeng, să vadă ce mai e pe punte# Eosapul, potaie; i-a strigat căpitanul# "apul a dispărut#ase, speriaţi de moarte, s-au ascuns pe undeva,muţind# 1 0ort desc i'ătură în ordul vasului# $uoyce am încărcat cu vâr% ărcuţa, aruncând toate ceste grămadă# +poi am co orât şi noi în ea prin pore la cârmă, şi, vâslind din răsputeri, am pornit îndatpre mal# + doua noastră incursiune i-a scos din ţâţâe amândoi stră5erii lăsaţi pe mal# *Lilli ullero* amar, şi mai înainte de a-i pierde noi din vedere, ocolinapul, unul din ei îşi lăsă altă postul şi o luă la %ugdâncul insulei# /-am gândit o clipă să mă %olosescrile5ul acesta şi să le distrug ărcile, dar m-am temu se a(e cumva peaproape Silver cu întreaga andă ă nu pierdem totul, vrând să câştigăm prea mult# +mcostat deci în acelaşi loc şi am început să cărăm

aga5ele în reduta noastră# împovăraţi din greu, ne-us merindele şi muniţiile până-n %ort şi le-am arun

este palisadă, lăsându-l pe Eoyce de pa'ă lângă ele#rma să rămână singur, în sc im avea cu el o 5umăe du'ină de puşti# $u cu Dunter ne-am întors la arm luat amândoi în spate câte o nouă sarcină de agn %elul acesta, lucrând %ără întrerupere, am transpeptat toată încărcătura# Eoyce şi Dunter au rămas î

edută, iar eu, vâslind tot aşa din răsputeri, am pornitpre *Dis-paniola*# Dotărâsem să mai încerc o dataărcuţa# $ra riscant lucru, dar mai periculos pe cât autea să vă pară# $i erau ineînţeles mai mulţi ca no

c im noi eram mai ine înarmaţi# <ici unul din celecaţi pe uscat n-avea musc etă, şi mai înainte de autea ei apropia până la o ătaie de pistol, am & apuă împuşcăm cel puţin şase din ei# Squire Trelawneyştepta la %erestruica de la cârmă# 0ărea mult îm ăi c iar vesel# înş%ăcând %râng ia ce i-o aruncasemărcuţa la ord şi am început să încărcăm iar în ea ce porc, pra% de puşcă şi pesmeţi# +poi am luat câte

musc etă şi câte un pumnal pentru mine, pentru squrelawney, pentru ?edrut şi pentru căpitan# ?estul drme şi pra% de puşcă leam aruncat peste ord#trâmtoarea avea doi stân5eni şi 5umătate adâncimeuteam vedea prin apa limpede cum străluceşte în soţelul pe %undul nisipos# începuse re(uAul şi vasul ă se întoarcă în 5urul ancorei# Lângă ărcile de pe e au'eau glasuri strigân-du-se# 8eşi asta ne dovedea

oyce şi Dunter, care se găseau mai spre răsărit, nu%useseră încă o servaţi, am otărât să ne gră im#

edrut şi-a părăsit postul din coridor şi a sărit înărcuţă# !ar noi am remorcat spre celălalt ord, ca s

uăm pe căpitanul Smollett# ăieţi, strigă el cu glaare, mă au'iţi9 <ui răspunse nimeni din ac# 4ie mdrese', + ra am @ray# Tăcere# @ray, urmă mistmollett, înălţându-şi glasul, părăsesc cora ia şi-ţi oă-ţi urme'i căpitanul# 7tiu că de %apt eşti un omumsecade şi nici ceilalţi nu sunt aşa de răi, precum trăduiesc să pară# 4in ceasul în mână# îţi dau trei'ececunde să mi te alături# !ar tăcere# 3ino odată,

rietene, urmă căpitanul, nu ne sili să pierdem vremee pomană# :iece clipă de 'ă avă poate costa viaţa mi a acestor gentlemeni# Eos în cală s-a început oân'oleală surdă, am au'it 'gomot de lovituri şi în cliprmătoare a răsărit pe punte + ra am @ray# +vea

ra'ul crestat cu cuţitul şi a venit %uga la căpitan, câine, pe care-l (uieră stăpânul# /erg şi eu cuumneavoastră, sir, spuse el, după care au sărit amânn ărcuţă şi ne-am urnit din loc# 8e părăsit părăsiseoi cora ia# 8ar mai aveam mult până a a5unge laedută# "apitolul 23!! 8octorul îşi urmea'ă povestirealtimul raid al *0uiului* +cest ultim raid al cincileumăr s-a s%ârşit mai puţin ine decât celerecedente# /ai întâi că iata noastră coa5ă de nucă eeste seamă de încărcată# "inci ăr aţi în toată &reaag destul de greu la cântar, mai ales că trei din ei

relawney, ?edrut şi căpitanul depăşeau şaseicioare în înălţime# /ai adăugaţi iar a de puşcă, car

i sacii cu pesmeţi, şi o să vedeţi ca nu e de mirare dpa prinsese să lingă la cârmă copastia1, revărsându-n arcă la &ece mişcare mai violenta# <ici o sută dar'i nu stră ătusem, dar pantalonii şi pulpanele

erocului mi se udaseră leoarcă# l "opastie şipcă e scândură pusa în lungul orduluiB rigletă# "ăpitae-a arătat cum să strămutăm încărcătura şi încetul cncetul ărcuţa şi-a recăpătat ec ili rul# Totuşi neemeam să şi răsu(ăm, ca să nu se răstoarne cumva#%ară de asta, din cau'a re(uAului se %ormase un

uternic curent, care se îndrepta spre apus şi apoi cotpre sud în largul marii, prin trecătoarea ce-otră ătusem dimineaţa intrând în gol%# ărcuţa noaupraîncărcată n-ar & re'istat nici la cea mai sla ăălurare a re(uAului# =nde

mai pui, însă, că undele curentului ne a ăteau din campiedicându-ne să acostăm la ţărm în locul acela deincolo de lim a de pământ, unde acostasem până acn câteva rânduri# 8acă nu i' uteam să iruim curenram ameninţaţi să acostăm c iar lângă cele două ăle piraţilor, unde s-ar & putut arăta şi ei din clipă înlipă# <u mă simt în putere să ţin direcţia spre redir, i-am mărturisit eu căpitanului# /ă a(am la cârmă,ar căpitanul şi ?edrut , mai odi niţi ca ceilalţi, vâslurentul ne mână la vale# <u puteţi trage oare maiârtos la lopeţi9 /ă tem să nu nă oiască apa în

ărcuţă, îmi răspunse căpitanul# :ă tot ce poţi şi ţinearca împotriva curentului# :ă tot ce poţi, sir, te

mplor### 7i ne-am a ătut ast%el spre apus, până câeam pomenit cu prora drept spre răsărit, în ung i două'eci de grade cu ruta pe care ar & tre uit so urm+şa nu mai a5ungem niciodată la ţărm, am spus eu

e'năde5de# 7i totuşi va tre ui să rămânem la curscesta, mi-a răspuns căpitanul# "u orice preţ tre uie naintăm împotriva curentului# +lt%el, dacă ne a ate prinde vântul, urmă el, nu se ştie unde o să maiutem acosta, a ne mai pot şi ataca ărcile piraţilorre uie să ne urmăm cu dâr'enie cursul, căci curentu

re să slă ească curând şi o să putem manevra mai înnişte la ţărm# "urentul a şi început să slă ească, sea dat de veste @ray, care şedea la proră# 0utemntoarce puţintel spre ţărm# /ulţumesc, onora ile, m spus eu cu politeţe, de parcă nici gând să & %ost

mai mica neînţelegere între noi# 8e altminteri,onvenisem toţi în mod tacit să ne purtăm cu el ast%a şi cum ar & %ost de la începutul începuturilor aliostru# 7i deodată căpitanul a eAclamat cu glasc im at6 Tunul; /-am gândit şi eu la asta, ampus eu cu nepăsare, presupunând că vor eşte deosi ilitatea ce-ar avea-o piraţii să ne om arde'e%ortul# <-o să poată în nici un ca' transporta tunul p

mal şi c iar dacă ar i' uti, n-ar putea ră' ate cu el prădure# <u, nu, uitaţi-vă la cârmă, spuse căpitanulra a noastră uitasem toţi de tunul cu pivot de pe

ora ie# !ar acum cei cinci ticăloşi se %oiau în 5uruespuindu-l de * lu'ă*, cum denumeau ei sacul de p

n care era învălătucit# /i-am amintit că lăsasem într-devăr pe cora ie pul ere şi g iulele, aşa că tâl ariiveau a întâmpina prea multă trudă pentru a le scoatin maga'ie6 o lovitură ună de topor şi uşa ar & sărin alamale# !srael a %ost tunar la :lint, mormăiăguşit @ray# +m pornit arca drept spre ţărm# <u n

mai venea aşa de greu să în%runtăm curentul, deşinaintam încă destul de încet# ărcuţa se supunea de

minune cârmei, dar, ca un %ăcut, eram acum întorşi coastă spre *Dispaniola* şi-i o%eream o ţintă min

u numai că vedeam, dar puteam să şi aud cumostogoleşte cu mare 'gomot g iulele pe punteepădătura aceea roşcovană de !srael Dands# "are-el mai un ţintaş printre noi9 între ă căpitanul# ster Trelawney, &reşte, i-am răspuns eu# /isterrelawney, împuşcă, rogu-te, pe unul din tâl ari# 8ae poate, c iar pe Dands, urmă căpitanul# Trelawneyece ca oţelul# îşi cercetă &tilul armei# /ai încet, strigă căpitanul, să nu ne răstorni cumva; !ar ceilalţi ata şi în clipa când va trage căutaţi să păstraţic ili rul ărcii# Squire Trelawney ridică arma, vâsăsară 5os lopeţile şi ne-am dat cu toţii mai aproape dord, ca să ne păstrăm şu redul ec ili ru# Toate auecurs în ună ordine6 ărcuţa nu luă nici un pic dentre timp piraţii întoarseră tunul pe pivot, şi Dands,are statea cu vergeaua gata, ne o%erea el acum nou

ntă minunată# 8ar n-am avut noroc# " iar în clipa relawney trimise glonţul, Dands se aplecă şi, suierâ

easupra lui, plum ul lovi pe alt marinar# ?ănitul scn răcnet, pe care îl repetară nu numai tovarăşii lui de cora ie, ci şi alte nenumărate glasuri de pe mal# m privit întracolo, i-am vă'ut pe piraţi dând %uga dădure spre ărci# >r să se îm arce îndată, sir, ampus eu# 8aţi-i 'or la lopeţi; strigă căpitanul# +cumu mai are însemnătate dacă luăm apă sau nu# "ăci du i' utim să a5ungem la mal, suntem pierduţi# 3ăă s-a desprins de ţărm numai o arcă, sir, am remaru# $c ipa5ul celeilalte s-a pornit pesemne pe uscat

e taie drumul# 3or tre ui să alerge o ucata unămi-a replicat căpitanul# /ai ales că marinarii nu sunrea îndemânatici pe uscat# <u de ei mă tem, ci de tuiavolii; Tunul meu trage %ără greş# Squire Trelawnă ne previi când ai să ve'i că se aprinde &tilul, ca săutem sc im a direcţia ărcii# "u toată greutateancărcăturii, ărcuţa noastră înainta acum destul deepede şi aproape că nu lua apă# <e mai rămânea săagem doar de vreo trei'eci-patru'eci de ori la lopeţi,m & a5uns la adăpostul copacilor# <u mai aveam aeme nici de şalupa piraţilor, deoarece între noi şi ea (a acum lim a de pământ ce înainta în mare# ?e(uAare mai adineaori ne împiedica pe noi, stăvilea acumrmăritorii noştri# <u ne ameninţa decât tunul# ir & se ne oprim şi să mai împuşcăm pe unul din ei,puse căpitanul# 8ar era limpede că tunul poate să tr

in clipă-n clipă# Tâl arii nici nu se uitau măcar laamaradul lor rănit, deşi mai trăia încă şi-l vedeam c

ncearcă să se târâie mai la o parte# @ata; strigă sqrelawney# Stai; îi răspunse ca un ecou căpitanul#i ?edrut %rânară atât de puternic arca cu lopeţilencât cârma dispăru su apă# 8etună lovitura de tun ceea pe care o au'ise şi Eim, deoarece %ocul tras dequire Trelawney nu a5unsese până la el# <-am o sende a lovit g iuleaua# 0resupun că a şuierat deasupapetelor noastre şi valul de aer stârnit de ea a %ostesemne pricina nenorocirii ce-a urmat# >ricum ar &

%ost, îndată după detunătură, ărcuţa noastră începu

a apă şi să se scu%unde încetişor# 8e altminteri, apara prea adâncă aici, avea cel mult vreo trei picioare#i căpitanul am rămas în picioare, %aţa-n %aţă, şi nueilalţi trei au că'ut âldă âc în apă, de unde au ieşitpoi pu%nind şi strănutând# 8e %apt am scăpat ie%imeni nu şi-a pierdut viaţa şi am a5uns cu toţii une%eri la mal# 8ar merindele noastre rămăseseră la %i, ceea ce era mai rău ca toate, din cele cinci puştiumai două nu se udaseră# $u, că'ând în apă, îmidicasem instinctiv puşca deasupra capului, iarăpitanul, om cu eAperienţă, îşi agăţase puşca înandulieră, cu înc i'ătorul în sus, aşa că şi arma lui ne udase# "elelalte trei puşti se cu%undaseră o dată cărcuţa# în răstimpul acesta glasurile din pădure

ncepură să se audă %oarte aproape# <i s-ar & pututalea spre redută# +%ară de asta, ne îndoiam că Dun

oyce ar & în stare să re'iste, dacă ar da năvală asupor o 5umătate de du'ină de piraţi# 0e Dunter îl ştiam

c ipa5 Eo +nderson în %runte, dădură u'na dinădure, răcnind cât îi lua gura# S-au oprit toţi uimau şi squire Trelawney am desc is îndată %ocul penu le mai da răga' să-şi vină în &re# Dunter şi Eoyce(aţi în redută, au tras şi ei# "ele patru împuşcăturiăsunară toate odată şi nu se pierdură în 'adar6 unul duşmani că'u, ceilalţi se ascunseră în gra ă după copncărcându-ne iar armele, ne-am %urişat de-a lungulsadei, să privim la cel că'ut# $ra mort de-a inelea#

@lonţul îl lovise drept în inimă# Succesul ne-a înari

eodată însă din tu&şuri a răsunat un %oc de pistol#@lonţul a trecut şuierând pe la urec ea mea şi sărmaom ?edrut poticnindu-se, a că'ut cât era de lung laământ# $u şi squire Trelawney am tras amândoi cât

%oc în direcţia tu&şurilor, dar trimisesem gloanţele imereală şi mai mult ca sigur că s-au pierdut degeancărcându-ne iar puştile, am dat %uga la sărmanul Tăpitanul şi @ray se a(au de acum lângă el# 8intr-ocurtă privire mi-am şi dat seama că nu mai e nici oăde5de# 0esemne că împuşcăturile noastre îi siliseriraţi să se retragă, căci am i' utit să-l transportămesting eriţi pe ne%ericitul vânător dincolo de palisn ca ană# Sărmanul nostru tovarăş; <imic nu-l uime nimic nu se plânsese, de nimic nu se temuse şi nic

măcar nu cârtise o singură clipă de când începuserăventurile noastre şi până-n 'iua asta, când l-am întin

ici în ca ană, să-şi dea su(etul# "a un apărător al veroie stătuse el eroic la post acolo, la intrarea în cori



e cora ie# Toate ordinele le eAecutase în tăcere, sui conştiincios# $ra cu două'eci de ani mai mare decâoi toţi# 7i iată că acest ătrân şi credincios servitorage acum să moară su oc ii noştri# Squire Trelawă'u în genunc i în %aţa lui, sărutân-du-i mâinile şilângând ca un copil# /or, doctore, nu-i aşa9 măntre ă ătrânul# 8a, prietene, i-am răspuns eu# are-aş & vrut înainte de moarte să le mai trimit unlonţ# Tom, suspină squire Trelawney, spune-mi c

mă ierţi# /i se cuvine mie oare, sir, să iert ori să

umi iert stăpânul9 îl mustră ătrânul servitor# :ie c&# +min; Tăcu o vreme, apoi ceru să-i citească cinevugăciune la căpătâi# +şa-i o iceiul, sir, mai adăugl, de parcăşi cerea iertare, şi scurt timp după asta îşiădu su(etul# între timp, căpitanul, al cărui g eroc1 ăruse ciudat de um(at la piept şi prin u'unare, prină scoată din ele un şir întreg de lucruri, care de care

mai neaşteptate6 un steag ritanic, o i lie, un g em%ori, o pană de scris, cerneală, 5urnalul nostru de âteva plite de tutun# 8upă asta găsi pe undeva o prăin lemn de rad stru5it şi cu a5utorul lui Dunter o &easupra ca anei# "ăţărându-se pe acoperiş, el prinsră5ină steagul ritanic# Toată procedura asta îi %ăcum se vede, mare plăcere# +poi co orî şi începu săleagă merindele şi muniţiile, de parcă nimic altcevaar mai & interesat pe lumea asta# 8in când în când

runca totuşi o privire spre Tom# !ar după ce-şi dăduu(etul Tom, scoase alt steag şi-l acoperi cu el pe

ăposat# <u vă mai amărâţi atâta, sir, spuse căpitantrângând cu putere mâna lui squire Trelawney# $l a

murit %ăcându-şi datoria# 0uteţi să nu vă îndoiţi deoarta ce-l aşteaptă pe lumea cealaltă pe un om, oareă'ut %ăcân-du-şi datoria %aţă de căpitanul şi stăpânău# <u sunt prea tare în teologie, dar amănuntul aceu sc im ă nimic din convingerea mea# @ eroc ăr ătească, 5ac etă# +poi m-a c emat la o parte pe

mine# 8octor Livesey, m-a între at el, peste câteăptămâni aştepţi dumneata şi squire Trelawney sosi

oră iei ce urmea'ă să ne &e trimisă în a5utor9 !-amăspuns că a5utorul acesta va mai 'ă ovi cine ştie câtmp# <u e vor a de săptămâni, ci de luni# 8acă nu n

ntoarcem până spre s%ârşitul lui august, landly neimite o cora ie în a5utor, dar nici mai devreme, nic

mai târ'iu de acest termen# +cuma n-ai decât săocoteşti şi dumneata când are să a5ungă aici cora im înc eiat eu# în ca'ul acesta, sir, spuse căpitanucărpinându-se la cea%ă, c iar dacă vom avea norocarul, tot o să tre uiască să ne strângem cureaua# e9 l-am între at eu# 0entru că toată încărcătura pare am transportat-o a doua oară s-a prăpădit, iată de, sir, mi-a răspuns căpitanul# 0ul ere şi gloanţe avestule, dar provi'ii ne-au rămas pe sponci# +ş crede

iar că n-avem de ce regreta că am scăpat de o gurărisos# 7i mi-a arătat spre mortul învelit în steag# în

sta sus peste ca ană a trecut cu mare vuiet şi şuier oiulea, că'ând undeva departe în pădure# > o;

Aclamă căpitanul# <e om ardea'ă; ine că nu le-area rămas ticăloşilor pul ere# + doua g iulea %usec ită mai ine# Trecu în ' or peste palisadă şi că'u

%aţa ca anei, înălţând o trâm ă uriaşa de nisip# ăpitane, spuse squire Trelawney, ca ana nu se vedee cora ie# $i oc esc, pro a il, în steagul nostru# <

mai ine să-l co orâm9 Să co orâm steagul9 sendignă căpitanul# <u, sir# Lasă să-l co oare cine vrar eu n-am să %ac aşa ceva# !-am dat cu toţii dreptândra tradiţie marinărească nu îngăduie să co ori

teagul în timp de ătălie# +%ară de asta, era o tactiună să le arătăm duşmanilor că nu ne prea pasă dom ardamentul lor# $i au continuat să om arde'e

oată seara# > g iulea a trecut peste capetele noastrelta a că'ut în %aţa palisadei, a treia a scurmat nisipu

iar lângă ca ană# 8ar piraţii tre uiau să oc eascăus, aşa că g iulelele pierdeau din putere şi se a%unn nisip# 8e ricoşeuri n-aveam a ne teme# 7i cu toatena din g iulele ne-a străpuns acoperişul şi duşumeae-am deprins curând cu om ar-damentul şi nu-iădeam mai multă importanţă decât unui simplu ţârâe greier# +re şi o latură ună c estia asta, remarcăpitanul# Se vede că nu se a(ă nici un pirat peaproan pădure# ?e(uAul s-a înteţit şi merindele noastree uie să se & arătat la supra%aţă# <u se găseşte nioluntar pe-aici să dea %uga după %riptura noastră

cu%undată9 @ray şi Dunter s-au gră it să se înscririmii printre voluntari# ine înarmaţi, ei au sărit pe

alisadă, pornind în recunoaştere# 8ar nu le-a %ost dună mâna pe merinde# 0iraţii se dovediseră a & maite5i decât ne aşteptaserăm noi, ori poate că se i'uie tunul lui !srael Dands# >ricum, dar cinci tâl ari spucaseră să pescuiască merindele din ărcuţa noastcu%undată şi să le transporte într-o şalupă din apropei din şalupă erau nevoiţi să vâslească %ără întrerupeoarece curentul îi a ătea mereu într-o parte# Silvetătea la cârmă şi conducea operaţia# $rau toţi înarmu musc ete, do ândite pesemne din cine ştie ce tain

umai de ei ştiută# "ăpitanul se aşe'ă pe o ârnă şincepu să scrie în 5urnalul nostru de ord6 *+leAanmollett căpitan, 8avid Livesey medic de ord,

ra am @ray a5utor de dulg er, Eo n Trelawnermator şi proprietar de vas, Eo n Dunter şi ?iceardoyce, slugi ale armatorului, aceştia sunt toţi cei rămredincioşi datoriei lor# Luând cu ei merinde doar pe

mult 'ece 'ile, au de arcat a'i pe ţărm şi au înălţatteagul ritanic deasupra redutei de pe !nsula "omorom ?edrut , slugă a armatorului, a %ost ucis de reames DawFins, elev marinar###* /-am oprit şi eu cândul la soarta sărmanului nostru Eim DawFins# 7ieodată în pădure a răsunat un strigăt# <e c eamăineva, spuse Dunter, care se a(a de santinelă# octore; Squire Trelawney; "ăpitane; $i, Dunter, tuşti9 am au'it eu un glas# +m dat %uga la uşă şi l-am

ă'ut pe Eim DawFins# Tea%ăr şi nevătămat, tocmaeste palisada noastră# "apitolul 2!2 !ar vor eşte Eim

DawFins# @arni'oana din ca ană "um a vă'ut en @teagul ritanic, s-a oprit, m-a luat de mână şi s-a lăsa pământ# $i, spuse el, uite şi pe prietenii tăi#ltcineva nu poate &# a mai degra ă sunt re eliiăspuns eu# <iciodată; eAclamă el# 0e insula asta,ustietatea asta, unde nu vine nimeni niciodată a%aravalerii norocului, Silver ar & înălţat steagul negru iraţilor# 0oţi să mă cre'i, mă pricep eu la atâta lucrui sigur că sunt prietenii tăi# 0esemne că au dat o lupi au iruit# 7i acum sunt pe mal, apăraţi de vec ea

alisadă# 0alisada asta a ridicat-o însuşi :lint mulţi an urmă# $ e, ce cap avea şi :lint ăsta; <umai romulutea să-i vină de ac# 7i nu se temea de nimeni, dee Silver# "ăci de Silver, tre uie s-o recunoaştem, seemea ca de %oc# $i ine, l-am întrerupt eu, dacă oştri au ocupat ca ana, ai să mergem la ei# a mtai, protestă en# +şteaptă# $şti un ăiat de trea ă e, dar nu eşti mai mult decât un ăiat# 0e când en

@unn e un ăiat şiret# 0e en @unn nu-l tragi pe s%ici pentru toată ăutura din lume nu merg până n-aă-l vad cu oc ii mei pe no ilul tău gentleman şi pânu-mi dă cuvântul de onoare# <u uita ce-ţi spun# <uând cunoşti personal omul poţi avea încredere în el,ă-i transmiţi din partea mea# 7i să-l ciupeşti uite-aş

mină# 7i m-a ciupit pentru a treia oară, cu un aer plinu înţeles# !ar când o să aveţi nevoie de en @un

tii unde poate & găsit, Eim# +colo unde l-ai găsit tuel care o să vină după el tre uie să ţină ceva al în

mână şi mai ales să vină singur# +şa să le şi spui# *@unn are motivele lui să se poarte ast%el*# ine,ăspuns eu# "red că te-am înţeles# 3rei să ne propui i pentru asta ai nevoie să te ve'i cu squire-ul sau cuoctorul# Totodată spui că poţi & găsit unde te-am vu astă'i# +sta-i tot9 8ar de ce nu între i între ce oot & găsit9 $u primesc de la prân' şi până la a şaseaătaie de gong# ine, ine, am spus eu# +cum polec9 8ar n-ai să uiţi9 m-a între at el alarmat# Spucă *numai când cunoşti personal omul* şi că *are

motivele lui*# +m să vor esc cu el ca între ăr aţi#cum poţi să pleci, Eim, îmi spuse el, urmând însă sănă strâns de mână# +scultă, Eim, dar dacă ai să-l vee Silver, n-ai să-l trăde'i pe en @unn9 " iar dacă oe lege de coada unui cal săl atic n-ai să-l trăde'i9 8aacă piraţii or să de arce pe mal, Eim, n-ai să teă'gândeşti până dimineaţa9### =n u uit de tun i-acoperit cuvintele# @ iuleaua a trecut printre copacă'ut pe nisip la o sută de iar'i1 de locul unde ne a(amoi# <e-am repe'it &ecare în direcţii opuse# 3reme deas se cutremură de eAplo'ii insula şi g iulelele ' un pădure, nimicind totul în calea lor# /ă ascundeamând ici, când colo, dar oriunde m-aş & a(at, îmi %ămpresia că g iulelele vin drept spre mine# încetul la

unitate de măsură egală cu R1,NN cm# cu încetul m recăpătat ăr ăţia, dar tot nu mă puteam otărî î

ă mă apropii de palisadă, unde cădeau mai cu seamaiulelele# :ăcând un ocol spre răsărit, am a5uns în

%ulgerat gândul că tocmai asta tre uie să &e stâncae care-mi vor ise en @unn, şi că dacă am să amevoie de o luntre, ştiu acum unde s-o găsesc# +m to

mers aşa de-a lungul li'ierei, până când am dat pestemarginea din dos a palisadei# +i noştri m-au întâmpiu cea mai caldă ucurie# Le-am povestit toate păţa

mele şi am eAaminat apoi cu atenţie noul nostrudăpost# "a ana era construită toata din trunc iuriestru5ite de pin şi pereţii, şi acoperişul, şi podeleluşumeaua se înălţa cu un picior şi pe alocuri c iar c

n picior şi 5umătate deasupra solului# La intrare sen %el de cerdac, iar pe su cerdac murmura un pârare se vărsa într-un a'in arti&cial %oarte original ledere6 un uriaş ca'an de cora ie, %ără %und şi vârisip până la *linia de plutire*, cum spunea căpitanuasă nu se a(a aproape nimic# <umai într-un colţ seedea o lespede de piatră ce slu5ea drept vatră, cu unrătar de &er în %ormă de coş în 5urul ei, ca să nu t

%ocul de marginea lespe'ii# Toţi copacii de pe coastâm ului ce împresurau pali-sada %useseră tăiaţi şi

%olosiţi la construcţie# 8upă cioturile rămase se vedierit aici o dum ravă de toată %rumuseţea# Stratuleasupra al solului, spălat de ploi după ce se tăiaserăopacii, lăsase de'golit stratul de nisip de dedesu t#umai în 5urul ca'anului, unde se scurgea pârâul,reşteau muşc i, %erigi şi tu&şuri# !ar dincolo de p

ncepea îndată pădurea înaltă şi deasă# +sta ne îngremult apărarea# Spre partea uscatului pădurea era

lcătuită din pâlcuri dese de pini, iar în %aţă, spre goe mai adăugau şi ste5ari cu %run'a veşnic verde# rece de seară, de care am mai pomenit, su(a prin toatrăpăturile ca anei, tocmite grosolan din ârne, şiducea necontenit nori de nisip mărunt# <isipul acese intra în oc i, ne scrâşnea în dinţi, cădea în mânca

%or%otea la %undul ca'anului, în i'vor, cum %or%orişul, în oală# Dorn n-aveam, aşa că %umul ieşea pesc i'ătură pătrată în tavan# 8ar mai înainte de a-şi(a ieşirea, se răspândea prin toata casa, %ăcându-ne

uşim şi să lăcrimăm de 'or# @ray, noul nostru tovarra cu %aţa anda5ată, căci tâl arii îi crestară o ra'uătrânul Tom ?edrut , rămas încă neîngropat, 'ăcea

nţepenit lângă perete, acoperit cu steagul ritanic# 8m & %ost lăsaţi să stăm cu raţele încrucişate, proă ne-am & descura5at curând# 8ar căpitanul Smollericepea să ne găsească tuturor de lucru# <e-a c eml şi nea împărţit în două carturi# într-unul din ele antrat doctorul, @ray şi cu mine, iar în celălalt squrelawney, Dunter şi Eoyce# în cursul 'ilei ne

stoviserăm toţi, dar căpitanul i-a trimis totuşi pe doioi în pădure după lemne, iar pe alţi doi i-a pus să samormântul lui ?edrut # 8octorul s-a apucat deucătărie, eu am %ost pus de santinelă la uşă, iarăpitanul trecea mereu de la unul la altul,m ăr ătându-ne şi a5utându-ne pe &ecare# 8in vre

reme doctorul se da mai aproape de uşă, ca să maiespire o ţâră de aer curat şi săşi odi nească oc ii

nroşiţi de %um# Sc im a şi cu mine din când în câouă-trei vor e# Smollett acesta, mi-a spus el odan om mult mai acătării decât mine# 8acă o recunose ună voie, să ştii că aşa e, dragă Eim# în alt rând

%ăcut mai întâi o pau'ă, apoi şi-a întors capul şi m-arivit atent în %aţă# <e putem i'ui pe en @unn ău9 m-a între at el# <u ştiu, sir, am răspuns eu# <unt tocmai sigur că e în toate minţile# 3asă'ică nun toate minţile, spuse doctorul# 8acă un om şi-a ronei ani în şir ung iile pe o insulă pustie, să ştii, Eim

u poate & în toate minţile, ca tine sau ca mine# +şa%ăcuţi oamenii# Spui că visea'ă la o ucata de râna, sir, am răspuns eu# ine, Eim, a înc eiat el# +tunci ce %olositor e să-ţi placă delicatesele# /i-ai văesemne ta ac era, dar nu cred să mă & vă'ut vreoduând o pri'ă de ta ac din ea# 7i nu m-ai vă'ut pentruu ţin ta ac în ea, ci o ucăţică de parme'an rân'ăalienească# $i, ine, rân'a asta o să i-o dăm lui e

@unn; înainte de cină l-am îngropat în nisip pe ătrâom şi am stat un răstimp cu capetele descoperite, înătaia vântului, lângă mormântul lui# +dusesem dinădure o grămadă întreagă de vreascuri, dar căpitanuămase totuşi nemulţumit# /âine am să vă %ac eu

munciţi cum tre uie, ne spuse el, clătinând din cap ao5ană# 8upă ce am mâncat cu toţii câte un artan dam on a%umat şi am ăut câte un pa ar de grog

&er inte, căpitanul, squire-ul şi doctorul se retraserănă s%at# 8ar se vede trea a că degea a se mai adu



i, totuna nu le putea veni în cap nici o soluţie# 0rove mai rămăseseră aşa de puţine, încât urma să murimu toţii de %oame cu mult înainte de a ne veni a5uto

%ăgăduit# "e-i drept, mai rămânea o soluţie, una sină omorâm cât mai mulţi piraţi, să-i omorâm până câr să-şi co oare steagul lor cel negru sau până când lece în larg cu *Dispaniola* noastră# 8in nouăspre'ămăseseră cincispre'ece, mai având şi doi răniţi prini, iar cel împuşcat lângă tun, c iar dacă n-a murit,e uie să &e în orice ca' rănit# >ri de câte ori vom a

eci putinţa să tragem în ei, tre uie să tragem# Totoe uie să ne %erim oamenii şi să ţinem minte că avoi aliaţi de năde5de6 romul şi clima# ?omul îşi arăte acum e%ectul6 o 5umătate de milă ne despărţea diraţi, dar au'eam per%ect până târ'iu noaptea cumântă şi urlă# !ar doctorul se 5ura pe peruca sa că %ourând va intra în acţiune şi clima6 lagărul piraţilor eşe'at aproape de mlaştini, medicamente n-au de nici

%el, aşa că, peste o săptămână, 5umătate din ei or săeceraţi de %riguri# +şadar, spunea doctorul, dacăă ne poată %ace de petrecanie cât mai curând, or săucuroşi să părăsească insula şi să se întoarcă pe vasora ie şi se pot ocupa oricând de vec ea lor meseriirateria# +sta-i prima cora ie, pe care am pierdutu vreodată, spuse căpitanul Smollett# $u eram comstovit# /-am răsucit multă vreme până a adormi, dar

rmă am adormit uştean# Toţi erau de mult tre5i,e5unaseră şi aduseseră lemne, când m-am tre'it eu,

u steagul vostru al 9 le strigă el# 8e data asta îiăspunse nu Silver, ci celălalt pirat# "ăpitanul Silvir, vrea să urce pe ordul dumneavoastră şi să înc enţelegere; "ăpitanul Silver9 <u cunosc asemeneaăpitan# "are-i9 între ă căpitanul# 7i-l au'irăm adăuu 5umătate de glas6 !a te uită; + şi a5uns căpitan;epede mai avansea'ă; Eo n Lunganul răspunse el îne astă data6 $u sunt, sir# ieţii ăieţi m-au alesăpitan după ce-aţi de'ertat dumneavoastră, sir#uvântul *aţi de'ertat* îl rosti mai apăsat# Suntem ga

ă ne supunem, dar, &reşte, cu anumite condiţii6 dacunteţi de acord să iscăliţi o înţelegere cu noi#eocamdată însă daţi-mi cuvântul dumneavoastră deinste, domnule căpitan, ca o să mă lăsaţi să plecevătămat şi că nu veţi desc ide %ocul până nam săepărte' de palisadă# <-am nici un c e% să vor esumneata, îi răspunse căpitanul Smollett# 8ar dacă vă vor eşti cu mine, po%tim încoace# 4ine minte înacă pui la cale vreo mişelie, să nu regreţi pe urmă# tâta mi-e de a5uns, căpitane; eAclamă cu veselieunganul# =n singur cuvânt al dumneavoastră mi-eer%ect de a5uns# 7tiu ca sunteţi un gentleman şi căot i'ui deplin pe cuvântul dumneavoastră# >mul cteagul al încercă să-i oprească# 7i nu era de mirareeoarece tonul capitanului era departe de a & ama iar Silver i' ucni în râs şi. 1



i ătu pe umăr tovarăşul, de parcă până şi gândul laventuală prime5die i se părea o prostie# Se apropie alisadă, îşi aruncă mai întâi peste gard câr5a, apoi săţără şi-l trecu cu o neaşteptată repe'iciune şindemânare# Tre uie să mărturisesc că eram atât denteresat de tot ce se petrecea, încât am uitat şi dendatoririle de santinelă# /i-am părăsit postul lam ra'ura dinspre răsărit şi m-am proptit în spateleăpitanului, care şedea pe prag, cu ăr ia în palme şoatele spri5inite de genunc i, privind la ca'anul cel

ec i de &er, în care ul ucea apa şi %or%oteau &isip# 7edea aşa, şuierând încetişor printre dinţi cântDaideţi după mine, %eciori şi %ete*# Lui Silver îi

%oarte greu să suie coasta a ruptă# înaintând prin me nisip mişcător din care răsăreau ici-colo cioturile,ărea, cu câr5a lui, neputincios ca o cora ie eşuată# stră ătut cu ăr ăţie şi într-o stoică tăcere toată ca

i, oprindu-se în %aţa căpitanului, şi-a ridicat mânaalutând cu eAtremă graţie# $ra în cele mai une ale sale6 ca%tan al astru lung până la genunc i, cu

mulţime de um i de alamă, iar pălăria, dată pe cea%ra şi ea de paradă, căptuşită cu dantelă &nă# !ată-n s%ârşit, stima ile, spuse căpitanul, înăl-ţându-şi

%runtea# !a loc# 8aţi-mi, vă rog, drumul în casă,omnule căpitan, se rugă cu glas 5alnic Lunganul# 0semenea răcoare nu prea îmi vine să mă aşe' 5os pe

isip, sir# 8acă ai & pre%erat să rămâi om cinstit,ilver, spuse căpitanul, ai & stat acum la ucătăria

umitale# Tot dumneata eşti de vină# >ri eşti ucătameu de vas şi atunci am toate motivele să mă port

ine cu dumneata, ori eşti căpitanul Silver, re el şi pi atunci aşea'ă-te din parte-mi doar să te urc în %urcine, ine, căpitane, spuse ucătarul, aşe'ându-se 5oisip# <umai că pe urmă va tre ui să-mi dai mâna, c

mă pot scula de 5os### Dm, nu v-aţi aran5at rău aiciite-l şi pe Eim; ună dumneata, Eim### +m onoareoctore; 8a, vă văd adunaţi pe toţi în păr, ca o %amil

%ericită, dacă-mi îngăduiţi să mă eAprim ast%el###

ungi vor a, stima ile, îl întrerupse căpitanul# Spunentru ce ai venit# +i dreptate, căpitane Smollett,ăspunse Silver# <-avem timp de (eacuri# Tre uie să

mărturisesc că aţi %ost la înălţime a'i-noapte# <u ştiare din dumneavoastră e într-adevăr meşter să

mânuiască ranga# =nii din oamenii mei au %ost deareptul 'guduiţi de tre uşoara asta, şi nu numai unii, oi toţi# 0ână şi eu am %ost 'guduit, tre uie s-o

mărturisesc# 0oate numai asta m-a îndemnat să vin aa să înc eiem o înţelegere# 8ar, 5ur pe toate %ulgein cer, căpitane, a doua oară nu mai i' utiţi aşa cevasă postăm pretutindeni santinele şi o să micşorămorţiile de rom# Sunteţi siguri, pesemne, că am %oseţi, nu-i aşa9 0uteţi să mă credeţi, însă, că eu n-am eat nici atâticaB eram doar o osit ca un câine# 8e me'eam eu o clipă mai devreme, n-aţi & scăpat de mâ

mea# $l mai era viu, când am dat %uga să-l ridic# mai departe9 replică cu sânge rece căpitanul Smollet

ot ce spunea Silver era doar o şaradă pentru căpitanostru, dar el nici nu clipi măcar# <umai eu, drept săpun, m-am cam priceput despre ce poate & vor a# m adus aminte de ultimele cuvinte ale lui en @unm înţeles că tre uie să se & strecurat noaptea în lagandiţilor, pe când 'ăceau eţi în 5urul %ocului# /-aucurat gândul că au rămas în viaţă doar paispre'ecein duşmanii noştri# !ată despre ce e vor a, urmăilver# <oi vrem să punem mâna pe comori şi o săunem numaidecât mâna pe ele# !ar voi vreţi să vă

căpaţi viaţa şi aveţi tot dreptul s-o vreţi# Darta-i la vu-i aşa9 Tot ce se poate, răspunse căpitanul# au ştiu sigur că-i la voi, urmă Lunganul# 7i de ce votât de uscat cu mine9 <u e spre %olosul vostru# Toreau să vă spun e că avem nevoie de arta voastră şimic mai mult, personal nu vă doresc nici un rău###ncetea'ă, stima ile, îl întrerupse căpitanul# <u ţi-aiăsit omul cu mine# 7tim noi ine ce gânduri aveţi var asta n-are nici o importanţă, pentru că nu v-a ţinuureaua să le aduceţi la îndeplinire# "ăpitanul îl privepăsare şi începu să-şi îndoape luleaua# 8acă + e

@ray ### dădu să înceapă Silver# Stop; strigă mismollett# @ray nu mi-a spus nimic şi nici eu nu l-amntre at nimic, mai mult c iar6 te-aş arunca cu plăceer şi pe dumneata împreună cu el, ca şi toată insulasta lestemată; !ată tot ce cred eu despre anda

umitale, stima ile# !' ucnirea asta îl linişti pesemnilver, care începuse să se în%urie, dar se stăpânea d

ăsputeri# "um po%tiţi, mormăi el# 0uteţi să credereţi, nu vă inter'ic### 0are-se că vreţi să trageţi puţiin lulea, domnule căpitan# +m să %ac la %el, dacăaţi voie# îşi umplu şi el luleaua şi o aprinse# "ei doăr aţi stătură multă vreme în tăcere, a scrutându-

eciproc, a întorcându-se să tragă din lulea ori săcuipe# $ra %oarte amu'ant să stai să-i priveşti, ca laepre'entaţie teatrală# !ată care ne sunt condiţiile,eluă în s%ârşit Silver# <e daţi arta, pentru ca să puăsi comorile, şi încetaţi să mai trageţi în sărmanii

marinari ori să le s%ărâmaţi capetele în vremeaomnului# 8acă sunteţi de acord, vă propunem, lalegere, două soluţii# 0rima6 după ce încărcăm comă îngăduim să vă înapoieţi pe cora ie şi vă dauuvântul meu de cinste că am să vă de arc undeva pscat te%eri şi nevătămaţi# 8acă prima soluţie nu vălace, întrucât mulţi din marinarii mei vă poartă de mâm etele, iată şi a doua soluţie6 vă lăsăm aici pe inmpărţim merindele cu voi în două 5umătăţi egale, ş

%ăgăduiesc să trimit după voi prima cora ie ce ne vn cale# 3ă s%ătuiesc să primiţi condiţiile acestea# +

mai une n-o să puteţi o ţine# <ădă5duiesc, şi el îşidică semeţ glasul, că toţi oamenii voştri mi-auduvintele, căci cele ce le spun unuia se adresea'ăuturor# "ăpitanul Smollett se ridică în picioare şicutură scrumul din lulea în căuşul palmei stângi#

sta-i tot9 între ă el# +cesta e ultimul meu cuvântur pe %ulgerul din cer; răspunse Eo n# 8acă re%u

ăsa să vor ească în locul meu ţevile de puşcă# er%ect, spuse căpitanul# 7i acum ascultă ce spun euacă veniţi toţi pe rând aici la mine, %ără arme, mă oă vă pun în lanţuri, să vă aduc în +nglia şi să vă dau

mâna dreptei 5udecăţi# !ar dacă nu veniţi, ţineţi minmă c eamă +leAander Smollett, că stau su steagulcesta şi că am să vă trimit pe toţi drept în iad# "omo-aveţi cum le găsi# Să %ugiţi cu vasul n-o să reuşiţeoarece nimeni din voi nu ştie să conducă o cora ieici să vă ateţi nu sunteţi meşteri6 aţi %ost cinci

mpotriva lui @ray, şi totuşi v-a scăpat din mâini# +şuat 'dravăn, căpitane Silver, şi n-o să te poţi urniurând# +ceasta-i ultima vor ă ună pe care o mai ae la mine# !ar la viitoarea întâlnire am să-ţi trimit ulonţ în tigvă# "ară-te, stima ile; Dai, dă-i 'or; >c iiilver se aprinseră de mânie# Scutură %ocul din luleaţi-mi mâna să mă scol; strigă el# <u ţi-o dau, spuăpitanul# "ine-mi dă mâna9 urlă Silver# <imeni doi nu se clinti din loc# în5urând îngro'itor, Silver seână la cerdac, se agăţă de el şi numai ast%el i' uti sdice# Scuipă în i'vor# <u însemnaţi nimic mai m

n oc ii mei decât scuipatul ăsta; strigă el# 0este o om să vă pun la încăl'it ardug ia ca pe-un polo oc om# ?âdeti, trăsni-v-ar să vă trăsnească, râdeţi; 0esteas o să râdeţi voi alt%el, iar care din voi o să maiămână în viaţă, o să pi'muiască morţii; 7i, mai trăgâ

sudalmă, o luă şontâc-şontâc prin nisip# 8e câteva n şir încercă el să sară peste gard şi de &ecare data

ădea# în s%ârşit, îl trase dincolo omul cu steagul alntr-o clipă dispărură amândoi printre copaci# "apito2! +tacul "um se %ăcu nevă'ut Silver, căpitanul, carrmărise mereu cu luare-aminte, se întoarse şi o seră la post rămăsese doar @ray# 0entru întâia dată l-aă'ut noi în%uriat pe căpitan# La locurile voastre; l# <e-am repe'it cu toţii la am ra'uri# @ray, spusm să-ţi înscriu numele în 5urnalul de ord# 4i-aindeplinit datoria cum se cuvine unui adevărat

marinar### /ister Trelawney, mă uimeşti;### 8octore

umneata ai purtat cândva uni%ormă militară; 8acă -ai îndeplinit datoria şi la :ontenoy, mai ine nu teculai din pat# >amenii doctorului se a(au de-acum dtra5ă la creneluri, iar ceilalţi încărcau musc etele# oşit cu toţii de ruşine# "ăpitanul ne privi în tăcere# rinse iar să vor ească6 0rieteni, începu el# L-amntâmpinat pe Silver cu toate gurile de %oc, cum s-apune, întradins l-am %ăcut să tur e# 8upă cum a sp.NQ

re să treacă nici un ceas şi vom & atacaţi# 7tiţi că eunt mai mulţi ca noi, în sc im noi ne a(ăm ca într-

%ortăreaţă# =n minut în urmă aş & spus c iar că suni disciplinaţi# <u mă îndoiesc că putem să-i iruim,acă veţi vrea cu toţii să iruim# +poi ne inspectă pei recunoscu că de astă dată sunt toate în ordine# 8oiintre pereţii ca anei cel dinspre răsărit şi cel dinspus aveau câte două am ra'uri# în cel dinspre

mia'ă'i, unde se a(a şi uşa, erau tot două, iar celinspre mia'ănoapte avea cinci am ra'uri# 8ispuneam

e două'eci de musc ete pentru şapte oameni# Lemne pusesem în patru stive, câte una în dreptul &ecăruerete# Stivele acestea le denumeam mese# 0e &eca

masă se a(au câte patru musc ete încărcate, pentru cpărătorii %ortului să le ai ă mereu la îndemână# !antre musc ete se a(au aşe'ate pumnalele# Stingeţi

%ocul, spuse căpitanul# S-a încăl'it destul a%ară, şi e mănâncă oc ii# /ister Trelawney scoase a%arărătarul căminului şi aruncă tăciunii în nisip#

DawFins nu şi-a luat încă gustarea### DawFins, ia cmâncare şi poţi să îm uci stând la post, urmă căpitan

mollett# /işcă mai repede, drăguţă, să nu rămâiămând### Dunter, împarte tuturor câte un gât de grn timp ce ne vedeam de-ale noastre, căpitanul c i 'lanul apărării# 8octore, dumneata să ai în gri5ă upuse el# !a seama ine, dar ve'i să nu te prea eApui

loanţelor# Stai înăuntru şi trage de după uşă# ?untea-ţi pe seamă peretele dinspre răsărit### Tu, Eoyce,

rietene, ia pe cel dinspre apus### /ister Trelawney,umneata eşti cel mai un ţintaş, pă'eşte împreunău @ray peretele dinspre mia'ănoapte, cel lung, cu cim ra'uri# +sta-i partea cea mai prime5duită# 8acăâl arii i' utesc să a5ungă până la perete şi să tragă pm ra'uri, are să &e %oarte rău de noi### !ar noi do

DawFins, suntem nişte puşcaşi %oarte răi, aşa că o sncărcăm musc etele şi o să a5utăm după puterielorlalţi# "ăpitanul avea dreptate# "um se ridică soaeste creştetele copacilor, începu să dogorască şi cea

e destrămă# "urând nisipul începu să ne %rigă tălpirintre ârnele ca anei se arătară &ricele de smoalăncinsă# <e-am de' răcat toţi de aine, ne-am descămăşile la gât şi ne-am su(ecat mânecile până mai se coate# Stătea &ecare la postul său, încins de arşiţţâţat de nelinişte# +şa a trecut un ceas# 8race; spuăpitanul, începe să-mi &e urât# @ray, ia şuieră tu uântecel# în clipa asta ne-am dat seama parcă şi maimpede că ne aşteaptă din clipă-n clipă atacul# 8a

mi voie să vă între , sir, mormăi Eoyce6 dacă văd peareva, tre uie să trag9 :ireşte; strigă căpitanul# ulţumesc, sir, spuse Eoyce tot atât de calm şi politicimic nu se întâmplase, dar între area lui Eoyce ne e toţi să &m şi mai cu luare aminte# 0uşcaşii îşi ţin

musc etele gata, iar căpitanul se opri în mi5locula anei, cu u'ele strânse şi %runtea încruntată# +u

ecut ast%el câteva clipe# 7i de-odată Eoyce îşi scoeava musc etei prin am ra'ură şi apăsă pe trăgaci#

u se stinsese ecoul împuşcăturii lui, că şi se pornirăoate părţile salve îndreptate spre noi# "âteva gloanţeoviră în ârnele palisadei# 8ar nici unul nu pătrunseână la noi, şi, când se împrăştie %umul, aceeaşi liniărea să domnească de 5ur împre5urul palisadei şi înădure# <u se clintea nici o rămurică# <ici o ţeavă drmă nu strălucea în tu&şuri# 8uşmanii noştri păreau

& intrat în pământ# +i nimerit în careva9 între ăăpitanul# <u, sir, răspunse Eoyce# /i se pare că naimerit, sir# ine măcar că spui adevărul, mormăi

ăpitanul Smollett# încarcă-i arma, DawFins### "umare, doctore, câte împuşcături s-au tras dinspre partumitale9 0ot răspunde eAact, spuse doctorul Liveei împuşcaturi# +m vă'ut trei lim i de (ăcări doulături, şi una mai încolo spre apus# Trei; repetăăpitanul# 8ar dinspre partea dumitale, misterrelawney9 +ici era mai greu de răspuns# 8inspre noe trăseseră multe %ocuri# Squire Trelawney ne asigă'use doar şapte %ocuri, în vreme ce @ray spunea c

%useseră opt sau nouă# 8inspre răsărit şi apus se trăoar câte un %oc# "um se vede, atacul urma să vieinspre nord, iar din celelalte părţi se trăsese doarentru a ni se distrage atenţia# Totuşi, căpitanul Smou sc im a nimic din dispo'iţiile anterioare# andu tre uie lăsaţi să sară nicăieri peste pali-sadă, alt%rice am ra'ură ar a5unge, ne pot împuşca pe toţi ca

işte şoareci în propriul nostru %ort# 8e altminteri, nrea aveam răga' de stat la gânduri# 8inspre



mia'ănoapte se au'i un răcnet şi în aceeaşi clipă o miceată de piraţi ieşi în goană din pădure, repe'indu-sepre palisadă# 7i iar se porniră din toate părţile salvee armă# =n glonţ venit prin uşa desc isă s%ărâmă îucăţi musc eta doctorului# +tacanţii se căţărau în se pali-sadă ca maimuţele# Squire Trelawney şi @raăgeau %oc după %oc în ei# Trei că'ură unul înăuoi a%ară# 8e alt%el, unul din ei %usese doar speriaesemne, pentru că se sculă îndată în picioare şi dispn pădure# 8oi 'ăceau la pământ, unul %ugise, iar cei

atru i' utiseră să sară peste palisadă# +lţi şapte sau iraţi, câţi mai rămăseseră, având &ecare câtevamusc ete la îndemână, continuau să tragă %ărăntrerupere din pădure spre ca ană# 8ar tirul lor nu nduse nici o pagu ă# "ei patru piraţi pătrunşi dincoae palisadă veneau în %ugă şi cu mare larmă spre clei din pădure răcneau şi ei cât îi lua gura, ca să-şim ăr ăte'e tovarăşii# 0uşcaşii noştri trăgeau %ărăntrerupere, dar se gră eau în asemenea al, încât seare că nu-şi atinseră niciodată ţinta# într-o clipă ceiatru piraţi a5unseră în dreptul dealului şi dădură năsupra noastră# "apul lui Eo +nderson, şe%ul de ece arătă la am ra'ura centrală# 8ă-i; =cide-i; mugel# în aceeaşi clipă alt pirat, în ăţând de ţeavă muscui Dunter i-o smulse din mâini şi, vârând-o iar prinm ra-'ură, îl lovi cu atâta putere cu stratul, încât

e%ericitul se pră uşi în nesimţire pe duşumele# întmp al treilea, dând ocol casei, se arătă pe neaştepta

i, că'ând, m-am rostogolit pe povârniş devale# "ândădusem eu u'na a%ară pe uşă, în vremea atacului,eilalţi piraţi veniseră şi ei în %ugă din pădure, ca săermine cu noi# =nul din ei, cu o tic iuţă roşie de non vâr%ul capului, ţinând pumnalul în dinţi, apucaseeacă un picior peste palisadă, gata să sară# "ă'ătura

mea %usese atât de ruscă, încât, când m-am ridicaticioare, toate rămăseseră încă în aceeaşi po'iţie6 piru tic iuţă roşie stătea călare pe gard, iar capul altui

ia apucase să se iţească de după palisadă# 7i totuş

ceste câteva clipe ătălia avea să ia s%ârşit, şi iruămase de partea noastră# @ray, care dăduse năvală%ară odată cu mine, îl culcă la pământ dintr-o lovite vlă5ganul de +nderson, mai înainte de-a apuca el dice a doua oară cuţitul# +lt pirat primise un plumap c iar în clipa când se pregătea să tragă prinm ra'ură# Se 'vârcolea acum pe nisip, în agonie, %ă lase din mână pistolul ce mai %umega încă# +l treupă cum am mai spus, că'use străpuns de doctor# 8ei patru, care săriseră primii peste palisadă, rămăsesiaţă numai unul# +runcându-şi pumnalul pe câmpuătaie, plin de groa'a morţii, căuta acum să sară pestard, ca să-şi piardă urma, şi luneca mereu# Trage

ntraţi în casă şi trageţi; striga doctorul# !ar voi căraţa adăpost, voinicoşilor; 8ar cuvintele lui se pierdurăadar# <imeni nu trase# =ltimul din atacanţi trecu cu

ine peste palisadă şi dispăru împreună cu toţi ceilalăţis# "âteva clipe mai târ'iu nu mai rămăseseră în %

oastră decât cei cinci piraţi do orâţi6 patru 'ăceaunăuntrul întăriturii şi unul dincolo de ea# 8octorul, @i cu mine ne-am re%ugiat toţi în ca ană, la adăpostereţilor groşi de ârne# 0iraţii din pădure ar & putuune iar mâna pe musc ete, desc i'ând %ocul împooastră, aşa că tre uia să &m prevă'ători# :umul sesipise şi am vă'ut cu ce preţ do ândiserăm iruinţa

Dunter 'ăcea în nesimţire lângă am ra'ura sa# Eoyceeasta străpunsă de un glonţ, amuţise pe vecie# Squirrelawney îl spri5inea pe căpitan, şi erau amândoi pa

a moartea# "ăpitanul e rănit; spuse misterrelawney# +u %ugit toţi9 între ă mister Smollette %apt, rămăseseră în viaţă numai opt andiţi, pentă piratul pe care-l împuşcase mister Trelawney peordul vasului murise în aceeaşi noapte# 8ar noi,ineînţeles, am a(at de moartea lui doar mult mai târ<ota autoruluiK# Toţi care au putut să %ugă, răspoctorul# 8ar cinci din ei n-or să mai poată %ugiiciodată; "inci; strigă căpitanul# <u-i c iar aşa deău# $i au pierdut cinci oameni, pe când noi am pierumai trei vasă'ică suntem acum patru contra nouămai ine decât era la început6 şapte contraouăspre'ece1#

0artea a cincea +3$<T=?!L$ /$L$ 0$ /+?$ "apitolul2!! "um s-au început aventurile mele pe mare andu se întorceau# <ici măcar un %oc nu sa mai tras d

ădure înspre noi# *7i-au căpătat porţia pe a'i*, şi-a u părerea despre ei căpitanul# <e puteam deci pansa

nişte răniţii şi găti mâncarea# +'i eram de rând la găucate, squire Trelawney şi cu mine# "u tot pericolum pre%erat să gătim a%ară în curte, dar ne urmăreaici gemetele groa'nice ale răniţilor noştri# 8in optameni, câţi avuseseră de su%erit în luptă, doar trei ămăseseră în viaţă6 piratul împuşcat lângă am ra-'u

Dunter şi căpitanul Smollett# 0rimii doi erau într-o sisperată# 0iratul muri curând în timpul operaţieiB

Dunter, cu toate e%orturile noastre, nu-şi mai veni înimţiri# + mai trăit o 'i su(ând greu, cum su(a după c

%usese lovit de dam la ătrânul pirat care se opriseanul nostru# 8ar coastele lui Dunter erau %rânte, îşdro ise şi craniul în cădere, aşa că în noaptea ce-armat şi-a dat su(etul, %ără să geamă şi %ără să-şi mină în simţire# ?ănile căpitanului erau %oarte durerar nui puneau în pericol viaţa# <u-i %usese vătămaău nici unul din organele vitale# @lonţul lui +nders

căci Eo trăsese primul în căpitan îi străpunsesemoplatul, atingând plămânul# "el deal doilea glonţ tră ătuse pulpa, le'ând ligamentele# 8octorul ne spuă Smollett se va tămădui cu siguranţă, dar în decursâteva săptămâni n-are voie să um le, n-are voie sămişte mâna şi nici să vor ească prea mult# ?ana meaa degete s-a dovedit a & un (eac# 8octorul Livesey us un plasture pe 'gârietură şi m-a tras drăgăstos derec e# 8upă ce am stat la masă, squire Trelawney ş

octorul s-au aşe'at lângă căpitan, ca să se s%ătuiascons%ătuirea lor luă s%ârşit curând după prân'# !me

octorul îşi luă pălăria şi pistoalele, îşi în&pse îningătoare pumnalul, îşi puse în u'unar arta, luă pmăr musc eta şi, sărind peste palisadă, dispăru curn ăţiş, îndreptându-se spre mia'ă-noapte# @ray şi

mine şedeam într-un colţ mai îndepărtat al ca anei,entru a nu putea au'i cele ce vor esc mai marii noşt

@ray %u atât de 'guduit de ciudata plecare a doctoruncât îşi scoase luleaua din gură, uitând s-o mai vârea loc# "e drăcie o mai & şi asta9 spuse el# <u şi-oărit din alamale cumva doctorul Livesey9 <u cre

m răspuns eu# 8ac-o & să înne unească careva dinl e ultimul care va înne uni# Se prea poate să &eiar aşa, replică @ray# 8ar daca el e tea%ăr, înseam

u sunt ne un# 0ur şi simplu o & având vreun plaoctorul, l-am lămurit eu# "red că s-a dus să sentâlnească cu en @unn# "um s-a dovedit pe urmă,veam dreptate# între timp 'ăpuşeala din ca ană5unsese de nesuportat# Soarele dogorea din înalturincingând nisipul, şi m-a stră%ulgerat un gând năstruu şi-o & sărit din alamale cumva doctorul care umrin pădurea răcoroasă, asculta păsărelele şi trăgea îniept mireasma pinilor, în vreme ce eu mă coceam înadul acesta lestemat, unde îm răcămintea mi seăclăia la &ece pas în smoală &er inte, unde toate e

mân5ite cu sânge de om şi unde 'ăceau în 5urul meutâtea leşuri# 8e'gustul, pe care mi-l insu(a %ortul

ostru, nu era întrecut decât de spaima ce măuprinsese# /-am apucat să spăl podelele, apoi vasele

i cu &ece minut simţeam că mă cuprinde tot maie'isti il de'gustul de cele din 5urul meu şi invidia %e doctor# La un moment dat am atins întâmplător su pesmeţi# /u mă vedea nimeni# Si m-am apucat săregătesc de %ugă6 în primul rând mi-am umplutmândouă u'unarele g erocu-lui cu pesmeţi# <-aveecât să mă credeţi un nătărău# 8a, săvârşeam o %ape unească, mă eApuneam celui mai a surd risc, dam luat toate măsurile de precauţie ce-mi stăteau înutere# 0esmeţii aceştia o să-mi ţină de %oame cel p

ouă 'ile# +poi am pus mâna pe două pistoale# @loai pul ere aveam de a5uns şi mă simţeam eAcelentnarmat# 0lanul meu, la drept vor ind, nu era c iar e rău# 3roiam să %ac un drum până la lim a de nisespărţea dinspre răsărit gol%ul nostru de mare, să gtânca cea al ă, pe care o vă'usem seara trecută, şi săăd dacă en @unn nu-şi ascunde c iar su ea arcupă părerea mea, %ăcea să risc pornind înecunoaşterea asta# 8ar, sigur &ind că în nici un ca' n

mi s-ar da drumul, otărâsem să %ug# :ireşte, era o tât de urâtă pentru în%ăptuirea intenţiilor mele, încână şi intenţia părea să & devenit din cau'a asta maiuţin dreaptă, dar nu uitaţi că nu eram decât unăieţandru şi că luasem o otărâre %ermă# "urând aăsit un prile5 potrivit pentru %uga mea# Squirerelawney şi @ray erau ocupaţi6 îl pansau pe căpita

alea mi-era slo odă# +m sărit peste palisadă şi mi-aierdut urma în pădure# /ai înainte de a-mi &

escoperită lipsa a5unsesem atât de departe, încât numai puteam au'i strigătele de c emare# +ceastă a două' âtie a mea era şi mai urâtă decât prima, deoareceu mai rămâneau în %ort decât doi oameni 'draveni#a şi prima, numai ea ne-a a5utat să acăpăm# +m poirect spre ţărmul de răsărit al insulei, căci nu vroiam

merg pe %ale'ă, ca să nu &u vă'ut de pe ordul vasuo ora amurgul, deşi soarele mai era încă sus# înainrin pădure, au'eam nu numai mugetul neîntrerupt aluAului ătând în maluri, ci şi scârţâitul 5alnic al

amurilor şi %oşnetul %run'elor# +sta însemna că rstă'i e mai puternică decât de o icei# "urând începue lase răcoare# +m mai %ăcut câţiva paşi şi m-amomenit în marginea pădurii# în %aţa mea se aşterneână departe spre ori'ont marea aurită de soare, iar laărm clocotea şi spumega (uAul# <-avusesem încările5ul să văd marea liniştită aici lângă !nsulaomorilor# 0ână şi în 'ilele senine, când soareletrălucea or itor şi vă'du ul stătea în neclintire,ala'urile uriaşe ăteau cu vuiet surd în maluri# <u cră & %ost vreun locşor pe insulă, de unde să nu se &

mugetul (uAului# 0ăşeam pe mal, ucurându-mă dine toate deliciile plim ării mele# în s%ârşit, cugetânm înaintat destul de departe spre sud, am început săârâi prudent, la adăpostul tu%ărişurilor dese, a urcâ

mă în sus spre culmea lim ii de pământ# în urmă av

marea, în %aţă gol%ul# ri'a, parcă ostenită de proi su(are vi5elioasă, se molcomise# îi luară locul niş



dieri uşoare ce veneau dinspre sud şi sud-est, aducâu ele pale de ceaţă# în laguna apărată de !nsulac eletului apa urma să &e tot aşa de nemişcată,lum urie şi opacă, ca şi în 'iua când o vă'usem pentntâia oară# *Dispaniola* se re(ecta toata în ea, ca înglindă, din vâr%ul catargului cu steagul negrupân'urând nemişcat, până la linia de plutire# Lângăora ie am 'ărit ărcuţa cea mica# La cârmă se a(ailver# L-aş & recunoscut la orice distanţă# 3or ea oi piraţi, aplecaţi spre el peste parapet# =nul din ei

urta pe cap o tic iuţă roşie# $ra, se vede, ticălosulcela, care mai adineaori se muncea să sară pestealisadă# 3or eau şi râdeau, dar mă despărţea de ei n

mai puţin de o mila, şi &reşte că nu le puteam au'iuvintele# +poi a ră' it până la mine un ţipat îngro'iteomenesc# La început m-am speriat, dar am recunondată vocea căpitanului :lint, papagalul# /i s-a părut

iar că desluşesc pasărea cea pestriţă, cocoţată pemărul lui Silver# ărcuţa se desprinse de ord şi popre ţărm, iar omul cu tic ie roşie, însoţit de tovarăşău, co orî în ca ină# Soarele scăpătase dincolo deealul >c eanului, ceaţa se îngroşa din ce în ce,ntunericul co ora repede# +m înţeles ca nu mai treă pierd nici o clipă, daca vreau să mai găsesc luntrestă'i# Stânca cea al ă se vedea ine printre tu%ărişar se a(a destul de departe de mine, cam la vreo

ptime de milă, şi mi-a tre uit nu puţină vreme ca să5ung până la ea# 8eseori tre uia să mă las în patru



lan# 7i eram atât de mulţumit de planul acesta, încâici un căpitan Smollett nu ar & avut cum mă sili săenunţ la el# îmi pusesem de gând să pro&t de întună mă apropii cu luntrea de *Dispaniola* şi să tai otgncorei# Las-s-o arunce curentul apoi undeva la ţărmram convins că andiţii, după ce au primit o ast%elecţie astă'i, se pregătesc să ridice ancora şi să plece îarg# Tre uie împiedicaţi cât nu-i prea târ'iu# 0e coru mai rămăsese nici o arcă, aşa că nu riscam prea

mult apropiindu-mă# +şteptând să co oare de&nitiv

ntunericul, m-am apucat de ronţăit pesmeţi# +r & %reu să-mi înc ipui o noapte mai potrivită pentru cee-mi pusesem eu de gând# Tot cerul plutea în ceaţăând s-au stins ultimele ra'e ale 'ilei, o e'nă deasă seăsă peste !nsula "omorilor# Mi când mi-am a urcat%ârşit, în spate luntrea şi am ieşit potic-nindu-mă dăiugă, co orând spre ţărm, numai două luminiţe macăreau în e'nă6 prima luminiţă venea de la %ocul

mare, pe care şi-l aprinseseră în smârcuri piraţii,e%uind în 5urul luiB cea de-a doua luminiţă era d

%erestruica de la cârmă a coră iei, care se a(a acumntoarsă cu prora spre mine, aşa că vedeam doar pataumină, pe care o proiecta ea în ceaţă# ?e(uAulncepuse, de'golind între apă şi mal un râu lat de niilav# 8e câteva ori m-am în%undat până la gle'ne înpicioasă, până am a5uns în s%ârşit la apa ce se retr

ai %ăcând câţiva paşi prin apă, am co orât de pe umărcuţa şi i-am dat drumul cu c ila în 5os pe valuri#



apitolul 22!!! în voia valurilor 8upă cumresupusesem, ărcuţa se dovedi cât se poate deotrivită pentru un om de înălţimea şi greutatea meara uşoară şi mo ilă, dar mai era totodată atât detrâm ă şi săltăreaţă, încât era cu neputinţă s-otăpâneşti# 0uteai să te munceşti oricât cu ea, dar nu

uteai decât s-o %aci să se rotească pe loc# en @mi-a mărturisit şi el pe urmă că numai un om care *ieprins năravul*, poate um la cu ea# $u n-avusesemând, &reşte, *să-i deprind năravul*# 7i ărcuţa era

ă mi se supună şi să pornească în orice direcţie, numu în direcţia de care aveam eu nevoie# "el mai adesărăvea să se întoarcă pe ţărm, şi, de n-ar & %oste(uAul, n-aş & putut nicicând a5unge la cora ie# 8pre norocul meu, m-a prins re(uAul, ducându-mă drpre *Dispaniola*# +m 'ărit mai întâi pata, pe care o

%ăcea cora ia şi care era mai neagră decât e'na ce ncon5ura# +poi i-am desluşit contururile şi catargellipă mai târ'iu Jpentru că re(uAul mă purta din ce în

mai repedeK am şi a5uns la otgonul de care era prinsncora şi l-am înş%ăcat cu amândouă mâinile# >tgora întins ca o strună, aşa de năvalnic se încorda coraă scape din ancoră# Su c ila ei re(uAul clocotea şpumega ca un torent de munte# > singură lovitură duţit şi *Dispaniola* are să pornească încotro o s-o

mâne curentul# 8ar m-am gândit la timp că otgonul

ntins are să mă lovească ca o copită uriaşă, dacă-l taintr-o data şi ărcuţa are să se răstoarne, trimiţându



earta înceta, pentru ca să înceapă iar şi să se stingă ou după câteva minute# 0e mal, printre trunc iurileopacilor, urmă să ardă %ocul# "ineva cânta acolo uântec vec i marinăresc, monoton şi trist, cu un %elemur tânguitor la s%ârşitul &ecărui vers# în timpuălătoriei noastre au'isem de multe ori cântecul acestra aşa de lung, încât nici un cântăreţ nu-l putea ducână la s%ârşit şi-l întindea până-i seca ră darea#eţinusem doar câteva cuvinte6 Toţi şapte'eci şi cinc-au mai întors nicicând !-a primit marea în al ei

dânc# +m cugetat că pesemne cântecul acesta tristorespunde pe deplin mâ nirii ce tre uie să-i & cupe piraţi, care şi-au pierdut în dimineaţa asta atâţiaovarăşi# 8ar curând mi-a %ost dat să mă conving căealitate andiţii aceştia sunt tot atât de nesimţitori c

marea pe care navig ea'ă# în s%ârşit, iar a dat năvală u%nire de vânt# 3asul s-a urnit din nou în e'nă#imţit că otgonul slă eşte iar, şi cu o singura loviturăuternică am tăiat ultimele două &re# 3ântul n-avea putere asupra ărcuţei mele, şi m-am pomenit dintata c iar lângă ordul *Dispaniolei*# "ora ia purturent se întorcea încet în 5urul propriei sale aAe#âsleam din răsputeri, aşteptând din clipă-n clipă să ăsturnat# 8ar cora ia trăgea după ea şi ărcuţa înâltoare, şi nu mă puteam nicicum despărţi de ea, cioar înaintam încet de la proră spre cârmă# în s%ârş

Dispaniola* a început să se îndepărte'e, şi am prinsăde5de că mă voi i' ăvi de vecinătatea asta



rime5dioasă# 8ar în clipa următoare m-am pomenitmă loveşte peste mână capătul otgonului ce spân'uraârmă# Lam înş%ăcat în pumn# 8e ce am %ăcut astatiu# 0ro a il că am %ăcut-o instinctiv# 8ar când amtrâns otgonul în mâini şi m-am convins că e legat

m-a cuprins deodată curio'itatea şi am otărât să aruprivire prin luminătorul ca inei# "ăţărându-mă pe

%râng ie m-am lăsat să spân'ur în aer# $ra eAtraorde prime5dios, căci ărcuţa de su picioarele mele sutea răsturna în orice clipă# înălţându-mă în muşc

m vă'ut o parte din ca ină şi din tavan# între timpora ia şi ărcuţa, care o urma ca un satelit, înaintauepede, duse de curent# +5unsesem de acum în drept

%ocului de pe mal# "ora ia prinse glas, cum spunmarinarii, adică începu să despice cu vuiet valurile, şână nu m-am uitat pe %erestruică nu am putut pricee ce nu dau alarma andiţii rămaşi de pa'ă pe vas#

mi-a %ost de a5uns o singură privire pentru a înţelegotul# Dands şi tovarăşul lui, în ăţându-se de gât, sencăieraseră într-o luptă pe viaţă şi pe moarte# /-amăsat să cad iar în ărcuţă, năruindu-mă pe ancă# >lipă de mai întâr'iam ărcuţa s-ar & răsturnat# îmtăruiau încă în %aţă c ipurile sc imonosite de ură iraţilor, luminate de pâlpâirea lămpii %umegânde,găţată de perete# +m înc is oc ii, ca să-i o işnuiesu întunericul# alada aceea nes%ârşită se înc eiase

otuşi, şi c e(iii de lângă %oc porniseră alt cântec, cra nu mai puţin cunoscut6 Lada mortului un şip de

u- u- u şi un şip de rom; "inC şpe andralăi ţinea, u- u şi un şip de rom; ea şi dracii să te ia, !u- u-n şip de rom; Tot stând aşa şi cugetând la cele ce

%ăceau acum dracul şi romul în ca ina *Dispanioleimţit deodată o ruscă 'guduire# ărcuţa mea se plee-o coastă, sc im ându-şi rusc direcţia# "urentulevenise ciudat de năvalnic şi rapid# +m desc is ocn 5urul meu vuiau şi spumegau în scânteieri

%os%orescente mici valuri agitate# *Dispaniola*, înăreia pluteam la câţiva iar'i distanţă, îşi sc im ase

a cursul# îi vedeam nedesluşit catargurile, pro&lâne cerul întunecat# 8a, cu cât priveam mai atent, eramot mai convins că vasul se lasă mânat de curent spreud# /-am întors, şi inima era cât pe ce să-mi sară dinoc de spaimă6 %ocul se a(a acum drept în spatele masă'ică, curentul cotise rusc la dreapta, ducând cu mpreună cu săltăreaţa mea ărcuţă, şi cora ia#pumegând tot mai puternic, torentul înălţa tala'uri,

ârându-ne prin trecătoarea îngustă spre largul mării#eodată cora ia mai %ăcu o întorsătură de cel puţinouă'eci de grade şi în aceeaşi clipă am au'it un ţipătrmat imediat de un al doilea ţipăt# +u răsunat tropoe picioare pe scări în sus şi am priceput că eţivii ancetat să se mai ată# 0rime5dia îi tre'ise pe amândam întins la %undul ietei mele coa5e de nucă,

ăsându-mă în voia soartei# "ând voi ieşi din strâmto

i mă voi pomeni în larg, tala'urile or să mă i' ăveascn curând de toate gri5ile# <u mă temeam de moarte



ra un c in să 'ac aşa în nemişcare, aşteptând-o să vii totuşi am stat aşa culcat la %undul ărcii câtevaeasuri# 3alurile mi-o purtau în voie# :iece nou tala'nsemna pentru mine o prime5die de moarte# 8ar încu încetul mă cuprinse o totală nepăsare# "u toatărime5dia, am că'ut până la urmă într-un %el deoropeală lâncedă# 7i când am adormit, m-am visat îocurile copilăriei, la vec iul nostru *+miral en owapitolul 22!3 în ărcuţă "ând m-am tre'it, se luminae-a inelea# +m vă'ut că ărcuţa mă poartă în lung

oastei de sud-vest a !nsulei "omorilor# Soarele răsăar mi-l ascundea încă grămada uriaşă a 8ealuluic eanului, care-şi co ora spre mare pereţii a rupţitâncă# "apul ?emorc erului şi 8âm ul "atargului alreilea se a(au acum alăturea# 8âm ul era gol şi

ntunecat, iar "apul era împresurat ce stânci ce măsurână la cinci'eci de picioare înălţime şi de mormane ietre îngrămădite în de'ordine# 0ână la insulă n-ave

mai mult de un s%ert de milă, aşa că am otărât să pmâna pe vâslă şi să încerc să a5ung la ţărm# "urând a%ost însă nevoit să renunţ la intenţia asta, căci printrmormanele de stânci se ' uciumau şi mugeau tala'urinul după altul veneau să ată-n ţărm valurile, înălţâreste înspumate# 3edeam că în încercarea mea de a propia de ţărm îmi rămâne doar să pier în valuri sau

mi irosesc în 'adar puterile, %ără să mă pot căţăra pe

tâncile inaccesi ile# 8ar nu numai perspectiva asta ngro'ea# 0e stâncile netede ca o tă lie de masă vede



ârându-se nişte monştri uriaşi şi vâscoşi, un %el demaci în%ricoşător de mari# 8in când în când monşăreau cu 'gomot în apă şi porneau să înoate# $rauâteva du'ini# Lătrau, şi ecoul asur'itor al stâncilor leepeta lătrăturile săl atice# /ai târ'iu am a(at că nurau decât nişte lei de mare, vietăţi a solut ino%ensiar aveau un aspect în%ricoşător, ţărmul era inaccesalurile (uAului ăteau %urioase, s%ărâmându-se dtânci, aşa că mi-a pierit imediat c e%ul să mă maindrept spre insulă# /ai ine să mor de %oame în lar

mării decât să în%runt asemenea prime5dii# între time pre'entă altă posi ilitate de a mă salva# Spre nordapul ?emorc erului se aşternea o lungă lim ă de nial en, rămasă de'golită în timpul re(uAului# !ar maord era un alt cap cel care era însemnat pe artaoastră cu numele de "apul 0ăduros# $ra năpădit de ăţiş des de pini, care co orau până aproape de oglinpei# /i-am adus aminte de cuvintele lui Silver, cum n tot lungul ţărmului de vest al !nsulei "omorilorirculă un curent ce se îndreaptă spre nord# +m înţelă m-a şi prins curentul acesta şi am otărât să nu-m

mai irosesc în 'adar puterile, ci să mă las purtat pe lâapul ?emorc erului, încercând apoi să acoste' la "apăduros, care mi se părea mult mai primitor# /area eeliniştită# 8inspre sud ătea însă vântuleţul acelalând, a5utându-mă să înainte' purtat de curent# 3alu

e înălţau şi cădeau iar ca o răsu(are egală# Să & ătmai tare vântul, de mult m-aş & scu%undat# 8ar şi a



imea cât de ine se ţine pe valuri mica mea ărcuţăulcat la %und şi privind în 5uru-mi, nu o dată vedeanălţându-mise deasupra capului creasta sinilie a câtenui val uriaş# =ite-o că se pră uşeşte peste mine##ărcuţa, săltând ca pe arcuri, se căţăra sprintenă pereasta valului şi co ora apoi lin în ăul dintre ele casăre în ' or# încetul cu încetul a5unsei să prind cuână într-asemenea măsură, încât de la o vreme m-amncumetat c iar să vâslesc# 8ar cea mai mică încălcae ec ili ru se resimţea %ulgerător asupra comportă

ărcuţei mele# "um am dat să %ac o mişcare, cu%unâsla în apă, şi-a sc im at mersul şi s-a năruit cusemenea vite'ă de pe creasta unui val în genunaesc isă în %aţă-mi, încât am ameţit, iar ărcuţa nuăltă pe coama celuilalt val, ci pătrunse în el cu proraproape să se scu%unde# înspăimântat şi ud până la

m-am culcat iar la %und# ărcuţa îşi reveni îndată,urtându-mă cuminte mai departe# înţelegeam acummpede că nu se cuvine să vâslesc# 8ar cum să a5un

mal9 8e speriat mă speriasem eu, dar nu-mi pierduseapul# /ai întâi de toate am început să golesc de apăărcuţa cu ereta mea marinărească, apoi, luând seaa mersul ărcuţei şi străduindu-mă să înţeleg cum d

unecă atât de uşor pe valuri, am o servat că &ece vare de pe mal ori de pe ordul coră iei pare un %el

munte uriaş, drept şi neted, de-aici de 5os, însă, seam

mai curând cu un lanţ de coline neregulate, încununae piscuri ascuţite, cu pante şi văi între ele# ărcuţa,

ăsată-n voia ei, manevra cu di ăcie, alegând de &ecată văile şi evitând pe cât se putea coastele a rupteiscurile înalte# *0er%ect, m-am gândit eu# 0rincipaă stau cuminte, ca să nu stric cumva ec ili rul# 8aroc drept aş putea risca din când în când să vâslesc sp

mal*# +şa am şi %ăcut# "ulcat pe rânci şi spri5initoate, într-o po'iţie cât se poate de incomodă, dădeamin când în când din vâslă, îndreptând ărcuţa sprensulă# /unca asta înceată şi monotonă avea oarecarepor# 8ar când am a5uns în dreptul "apului 0ăduros,

m dat seama că nu voi putea acosta, deşi n-aveamecât sute de iar'i până la mal şi vedeam de aicireştetele ver'i şi răcoroase ale copacilor, clătinate deri'ă# /-am îm ăr ătat însă la gândul că la celălalt cm să acoste' cu siguranţă# 3remea trecea şi începea

mă c inuie setea# Soarele scăpăra or itor, oglindit îe %ocuri de valurile mării# +pa marină se usca şi p

mea, lăsându-mi pe o ra5i şi c iar pe u'e un sloi deare# @âtle5ul mi se uscase şi capul mă durea sămilesnească# "opacii erau atât de aproape şi atât dedemenitoare le era um ra; 8ar curentul mă în ăţase

mă depărta de lim a de pământ# /-am pomenit iar înargul mării, şi am vă'ut atunci ceva care mi-a sc imoate planurile# 8rept în %ata mea, la o 5umătate de oate şi mai puţin c iar, am 'ărit-o pe *Dispaniola*lutind cu toate pân'ele întinse# <u încăpea îndoială

oi & vă'ut de pe ord şi cules din arcă# Setea măinuia în asemenea ai, încât nici nu ştiam dacă tre



ă mă ucur sau să mă amărăsc de o ast%el dentorsătură# 8ar n-am avut timp să cuget prea mult laoate acestea, căci, cum v-am spus, m-a surprins laulme apariţia *Dispaniolei*, cu pân'ele al e ca 'ăpa

%rumoasă ca-n povesti şi scăpărând în soare ca polergint# Se îndrepta spre nord-vest# /-a stră%ulgeratândul că oamenii de pe ord or & otărât, pesemneea ocol insulei pentru a se întoarce în locul undetătuse ancorat până acum vasul# 8ar l-am vă'ut curâ

ătându-se tot mai mult spre apus şi m-am în&orat

asă'ică m-or & o servat şi se pregătesc să mă culea-am apucat însă să-mi s%ârşesc gândul, că *Dispan-a întors iar drept împotriva vântului şi s-a opriteputincioasă, cu pân'ele spân'urând# *"e urşi; mi-ampus eu în sinea mea# S-o & îm ătat până la nesimţioţi*# $ e, ce papară ar mai & mâncat ei de la căpitamollett pentru asemenea manevră; între timp, vasulc im ând cursul, descrise un cerc, stră ătu în plinăite'ă vreo două mile şi iar se întoarse cu prorampotriva vântului, înţepenind pe loc# /anevra asta sepetat de câteva ori# *Dispaniola* pornea a spre na spre sud, a spre est, a spre vest, ătând din pânevenind mereu la direcţia pe care doar cu o clipă

nainte o părăsise# +m priceput curând că nimeni n-omai cârmuieşte# 8ar ce să se & %ăcut cu oamenii9esemne că sunt toţi eţi morţi sau %ugiţi de pe or

acă a5ung pe vas se prea poate să-i pot da iar pe mâăpitanului său# "urentul mâna la %el de repede şi



ora ia cea mare şi ărcuţa mea cea mică, dar coraşi sc im a atât de des cursul şi se oprea atât de desncât aproape că nu înainta# 8acă m-as & putut aşe'auntre ca să vâslesc, as & a5uns negreşit *Dispaniolarusc m-a cuprins într-adevăr dorinţa s-o a5ung# Seoi aventuri mă în%rigura, iar gândul la un gât de apmi du la temerara otărâre# /-am ridicat de pe râni în aceeaşi clipă m-a năvălit un val, udându-mă dinână-n picioare# 8ar acum nu mă mai în%ricoşa atâtucru# /-am aşe'at şi, adunându-mi ultimele puteri, m

m apucat să vâslesc, pornind în goană dupăDispaniola*# >dată m-a repe'it atât de cumplit un vncât am simţit cum mi se %ace inima g em în pieptm oprit şi-am început să golesc apa din ărcuţă#urând, însă, am prins mec ere'ul cum tre uie să măort cu ea şi m-am pomenit că o conduc cu atâta dirintre valurile ' uciumate, încât doar rareori mă malesneau în o ra' stropi de spumă# 8istanţa dintre mi cora ie scădea repede# +5unsesem să desluşesc laotituri licărul de aramă al manivelei de la cârmă# 0eunte nu se vedea nici ţipenie de om# Tâl arii îşi luaesemne tălpăşiţa, iar de nu, înseamnă că 'ac morţi n ca ină# +colo am să-i şi înc id, rămânând singurtăpân pe vas# în s%ârşit, mi-a surâs norocul6 vântuontenit câteva clipe# ?ămasă în voia curentului,Dispaniola* se întoarse încet în 5urul propriei sale

uminătorul de la cârmă era desc is şi am vă'ut ar'ânampa deasupra mesei din ca ină, deşi demult se %ă

uă# 0ân'ă cea mare spân'ura ca un steag# 3asul îşincetini mersul, purtat numai de curent# ?ămăsesemuţintel în urmă, dar acum, du lân-du-mi e%orturile

& putut a5unge iar# $ram doar la vreo câteva sute dear'i de cora ie, când vântul îi um(ă iar pân'ele#Dispaniola* se lăsă pe coasta stânga şi porni să lunee creştetul valurilor ca o rândunică# +m simţit că muprinde de'năde5dea, dar i-a luat îndată locul ucurând am vă'ut că goeleta %ace un cerc şi vine drept s

mine# !at-o că a stră ătut 5umătate, apoi două treim

ei s%erturi din distanţa ce ne despărţea# 3edeam cupumegă apa su proră# 8in ărcuţa mea pitică, goemi se părea uriaşă# Mi deodată am înţeles ce prime5mă paste# "ora ia se apropia cu mare repe'iciune# <veam prea mult timp să stau pe gânduri, tre uia săncerc să mă salve'# $ram pe creştetul unui val, cândompresul coră iei străpunsese pe cel vecin# într-o

%ulgerare de clipă l-am vă'ut răsărind deasupra-mi#ărit în picioare şi am %ăcut un salt năprasnic în aer,rin'ându-mă cu mâna de capătul om-presului#ng eţat de groa'ă, am rămas aşa, spân'urat în vă'du

uşoară i' itură mi-a dat a înţelege că goeleta mi-acu%undat ărcuţa şi că acum îmi va & imposi il săărăsesc *Dispaniola*# "apitolul 223 îl co or pe *?oel vesel* + ia mă căţărasem sus la proră, când pân'ocului trosni asur'itor, ca un %oc de tun, se um(ă, şi

oeleta se cutremură din vâr%ul catargului, pânăn car peste o clipă, deşi celelalte pân'e mai rămâneau

m(ate, (ocul trosni iar şi rămase spân'urând moale#Hguduitura asta neaşteptată %usese cât pe ce să mă

oare în apă# :ără să mai pierd timpul m-am căţăratele şi am venit de-a er eleacul 5os pe punte# /ă a(upă cum am constatat îndată, în partea de su vânt acului# "atargul cel mare din mi5loc îmi ascundeaederii o parte din pupă# sticlă goală, cu gpart, se rostogolea de colo-colo pe covertă# "ând m

şteptam mai puţin, *Dispaniola* porni iar purtată dânt# 0ân'ele (ocului trosniră întinse în spatele meu#oata cârmei %ăcu o învârtitură şi goeleta se cutremn aceeaşi clipa pân'ele se răsuciră spre stânga şi amă'ut pupa# +mândoi piraţii erau la pupă# *Tic ia ro

ăcea nemişcat pe spate# raţele îi erau răstignite înături, dinţii rân5iţi# !srael Dands şedea spri5init dealustradă, cu ăr ia în&ptă în piept# /âinile îi atârn

%ără putereB %aţa, deşi arsă de soare, era al ă ca oumânare de seu# "ora ia ca ra ca un cal ridicat în dicioare# 0ân'ele se um(au cu asemenea putere, încâtatargul gemea, scârţâind din rădăcină# 8in când în crora se pleca străpungând valurile şi nori de stropi

mărunţi mă împroşcau peste alustradă# 0e cinstea măltăreaţă cum era, ărcuţa mea cea scu%undată acunuse mult mai ine pe valuri decât cora ia asta atâ

mare şi ine în'estrată# La &ece nou salt al goeletei,âl arul cel în tic ie roşie sălta şi el# 8ar, spre groa'a



mea, eApresia %eţei nu i se sc im a de%el piratuontinua să râdă, rân5indu-şi dinţii, încetul cu încetu5unse să-i spân'ure un picior peste ord, deasupra avedeam, de aici de unde eram, doar o urec e şi un

ârlionţ stu%os de %avorit pe o ra'# +m luat seamaurând că pe scândurile punţii sau lăţit lângă ei douăăltoace de sânge şi am presupus îndată că, eţi cumrau, încăierându-se, s-or & tăiat cu cuţitele# 8eodatând cora ia se oprise iar pe câteva clipe, !srael Dancoase un geamăt uşor şi se mişcă din loc# 3aietul ac

lângător şi %alca, care-i atârna ca la un rănit de momi-au stârnit o clipă mila# 8ar mi-am amintit îndată onvor irea, pe care-o au'isem stând ascuns în utoiu mere, şi mila mi-a pierit într-o clipă# /-am apropie catarg# !ată-mă iar pe goeletă, mister Dands, amostit eu at5ocoritor# $l şi-a ridicat cu greu privireaici măcar nu s-a arătat uimit, atât era de eat# + rosn singur cuvânt6 rendy1 ; +m înţeles că n-am time pierdut# Trecând pe su pân'ele ce spân'urau peunte, am dat %uga în 5os pe scări în ca ină# rendac iu Jengl#K $ greu să vă puteţi înc ipui ce de'astra acolo# încuietoarele de la toate lă'ile erau s%ărâmâl arii căutaseră pesemne arta# 8uşumelele erau pe noroiul ce-l aduceau din smârcuri, unde-şi aveaua ăra şi unde c e%uiau# 0e paravanele vopsite în a

mpodo ite cu ag ete aurite rămăseseră urme de de

murdare# Heci de sticle goale se rostogoleau cu 'gomin colţ în colţ la &ecare legănare a goeletei# =na di



ărţile de medicină ale doctorului 'ăcea des%ăcută pmasă, cu mai ine de 5umătate din %oi lipsăB pesemupseseră piraţii să-şi aprindă cu ele pipele# Si în

mi5locul acestui aos continua să %umege lampa apm aruncat o privire şi în eci# utoiaşele nu se maiedeau, în sc im un număr in&nit de sticle goale săvăleau pe 5os# +m înţeles că piraţii nu se mai tre'isin 'iua răscoalei# în cele din urmă am găsit totuşi oticlă de rendy pentru Dands# /ie mi-am luat doarâţiva pesmeţi, nişte %ructe uscate, o mână de sta&d

ucăţică de rân'ă# Suind iar pe punte, mi-am pusmerindele lângă roata cârmei, ca şe%ul de ec ipa5 soată a5unge la ele# +m ăut pe săturate apă din ui numai pe urmă i-am întins lui Dands sticla, pe caremai lăsat-o de la gură până n-a dat pe gât mai multumătate# /ă 5ur pe tunetul din cer că tocmai asta e uia, spuse el# $u m-am aşe'at într-un colţ şi am

nceput să mănânc# $şti rău rănit9 l-am între at eu-a răspuns cu glas lătrat6 Să & %ost aici un docto

mi-aş & venit repede în &re# 8ar cum ve'i, n-am norât despre şo olanul de colo, a crăpat, adăugă elrătând din oc i spre piratul cu tic ie roşie# 7i nu-i n păcat# + %ost un marinar ca vai de lume### 8ar nde te-ai luat9 +m venit aici să comand cora ia,

mister Dands, i-am spus eu# 0ână la noi ordine te rogmă consideri căpitanul dumitale# /i-a aruncat o privi

runtă, dar n-a răspuns nimic# > ra5ii i-au roşit uşorontinua însă să arate ori il, şi la &ece salt al goelete

uneca neputincios pe covertă# 0rintre altele &e spm urmat eu, nu-mi place steagul acesta, mister Danacă-mi dai voie, am să-l co or# /ai ine să rămânem

%ără steag, decât să-l ar orăm pe acesta# +m dat %uatarg, am tras de %râng ioara pavilionului şi, co olestematul de steag negru, l-am aruncat peste ord,

mare# 8oamne, apără-l pe rege; Eos căpitanul Silvm strigat eu, (uturându-mi şapca# $l mă urmărea at

%ără să ridice capul, cu o eApresie şireată, pe %aţă#resupun### spuse el în s%ârşit, presupun, căpitane

DawFins, că n-ai nimic împotrivă să de arci pe mal#ă vor im de posi ilitatea asta# /ă rog, am spus euu mare plăcere, mister Dands# =rmea'ă# 7i m-am înar la merindele mele, devorân-du-le cu şi mai mareo%tă# >mul acesta### începu el, arătând uşor dinpre cadavru# >mul acesta purta numele de >C rienra irlande'### +m înălţat împreună pân'ele şi am vrue înapoiem în gol%# 8ar a murit şi pute acum ca unutoi de apă stătută în cală# <u mai ştiu cine are săonducă goele-ta# :ără îndrumările mele n-ai cum s-coţi nici tu la capăt cu ea# +şa că &i un de-mi dă s

mănânc şi să eau, leagă-mi rana cu un %ular vec iu atista, iar în sc im am să-ţi arăt cum să conducora ia# $şti de acord9 8ar să ţii minte că la popasăpitanului Iidd n-am de gând să mă întorc, am răspuu# 3reau să conduc cora ia spre ţărmul de nord şi s

coste' acolo liniştit# în regulă; eAclamă el# 0arcău înţeleg9 /ă cre'i c iar aşa de prost9 înţeleg per%e

onştiinţă nu-mi mai reproşa de'ertarea din %ort# +ş%ost pe deplin mulţumit de nu m-ar & neliniştităutăturile pe care mi le arunca şe%ul de ec ipa5# /rmărea mereu cu nişte oc i plini de at5ocură şi peîncremenise un 'âm et ciudat# $ra ceva plin de

u%erinţă şi neputinţă în 'âm etul acesta întunecat# celaşi timp era în el un %el de viclenie trădătoare#

munceam, iar el rân5ea viclean şi mă tot urmărea, mrmărea mereu cu privirea#apitolul 223! !srael Dands 0arcă vrând să ne %acă

mai pe plac, vântul îşi sc im ă direcţia şi începu să inspre apus# +m stră ătut %ără nici un %el de di&alea de la marginea de nord-est a insulei până lantrarea în rada de nord# 8ar ne-am temut să intrăm îol% până a se înălţa mai sus apele (uAului, deoarecaveam ancoră# Tre uia să mai aşteptăm# 7e%ul dec ipa5 s-a apucat să mă înveţe cum să aşe' vasul înerivă şi curând am %ăcut remarca ile progrese înrivinţa asta# +poi ne-am aşe'at amândoi în tăcere la

masă# "ăpitane, mi se adresă el în s%ârşit cu acelaâm et viclean, n-ai vrea să-l arunci peste ord peec iul meu tovarăş >C rein9 <u sunt un om cu premulte scrupule şi nu simt nici un %el de remuşcări cm trimis pe lumea cealaltă# 8ar sunt de părere ca nurea în%rumuseţea'ă cora ia# Tu ce cre'i9 <-amestulă putere# +%ară de asta, nici nu-mi prea place

semenea muncă# LasC să stea cum stă, am apus eu#ora ie %ără noroc mai e şi *Dispaniola* asta, Eim;

%ăcu el cu oc iul# "âţi oameni au pierit pe ea de cânărăsit noi ristolul; <-am mai vă'ut niciodatăsemenea călătorie plină de g inion# =ite c-a murit ietul >C rien, căci a murit, nu-i aşa9 $u sunt un omtiinţă de carte, pe când tu ştii să citeşti şi să socoteştpune-mi pe şleau6 morţii rămân morţi ori învie şi eiândva9 0oţi să omori corpul, mister Dands, dar nupiritul, i-am spus eu# +(ă, deci6 >C rien e viu şi teriveşte acum de pe celălalt tărâm# + ; mormăi elăcat; 3asă'ică n-am pierdut vremea degea a# 8e

ltminteri, sunt de părere că spiritele nu pot să ne %aine ştie ce mari neplăceri# $u nu mă tem de spirite#a ascultă, as vrea să te rog să co ori în ca ină şi sămduci### drace; am uitat ce vreau să-mi aduci### da

mi o sticluţă de vin, Eim# <enorocirea asta de rendrea tare pentru mine# $'itările şe%ului de ec ipa5 mu părut %oarte suspecte şi, drept să vă spun, nu l-amre'ut că vinul îi place mai mult ca rac iul# 0esemneugămintea lui e doar un preteAt# a c iar e %oartempede că vrea să mă vadă plecat de pe punte# 8ar de vrea el asta9 îl vedeam că evita să mă privească înc i# 0rivea împrăştiat în 5ur, căutând a la cer, a adavrul lui >C rien# Mi tot timpul 'âm ea şiret,rătându-şi până şi vâr%ul lim ii# " iar şi un prunc

icit că pune ceva la cale# 8ar nici gând n-aveam srăt ca-l ănuiesc# 3in9 am între at eu# /ă rog# 8a

e %el de vin al sau roşu9 8e care vrei, prietenăspunse el# 8ar să &e cât mai tare şi cât mai mult#

ine### +m să-ţi aduc nişte porter, mister Dands# 8ai ră dare până ţi-l găsesc# +m dat %uga 5os, strădu

mă să ocănesc cât mai 'gomotos# +poi m-am descăe otine, mam %urişat %ără cel mai mic %oşnet sproră, am suit scările şi mi-am scos inişor capul pri

epeng# Dands n-avea cum îşi da seama că-l ţin suservaţie# Mi totuşi mi-am luat toate măsurile de

recauţiune cu putinţă, pentru ca nu cumva să mărindă# 8intr-o singură oc ire m-am convins dereptatea ănuielilor mele# 7e%ul de ec ipa5 se rid

n patru la e şi pornise să se târâie destul de sprintenunte, deşi piciorul rănit tre uie că-l durea tare, căci&ece mişcare gemea înă uşit# într-o 5umătate de m

târât până la 5g ea ul de scurgere a apei, lângă ca(a un otgon %ăcut colac, şi-a smuls din el un cuţit lri mai ine spus un pumnal scurt, mân5it de sânge a mâner# L-a cercetat atent, strângând din %ălci, i-ancercat cu degetul tăişul şi, punându-şi-l repede în s-a târât iar la locul sau de lângă alustradă# +(asemst%el tot ce-mi tre uia# !srael e în stare să se miştecum mai e şi înarmat# !ar o dată ce a căutat să scapre'enţa mea pe punte, înseamnă că urmea'ă să-i &u rima victimă# :ireşte, n-aveam de unde să ştiu şi cere de gând după moartea mea să-şi %acă drum deopasul de <ord, stră ătând toata insula, până la tairaţilor în smârcuri, sau să tragă un %oc de tun, c e

u-şi ciracii într-a5utor# "u toate acestea, puteam avncredere în Dands acolo unde interesele noastre

oincideau6 amândurora ne convenea să ducem goelânăntr-un loc %erit, de unde ar putea & mai apoi sc

%ără prea mare trudă sau riscuri# 7i câtă vreme nuusesem încă la îndeplinire sarcina asta, viaţa mea nra în pericol# "ugetând aşa, n-am mai stat să pierdremea6 m-am %urişat îndărăt în ca ină, mam încălm luat o sticlă de vin şi m-am întors pe punte# Dantătea lungit în po'iţia în care-l lăsasem, ca un sac# +c ii înc işi, de parcă era atât de sla , încât nu puteuporta lumina prea tare# S-a uitat la mine, a i' it sti

e alustradă, să-i %rângă gâtul, şi a dat-o de duşcă oata dintr-o răsu(are, %ără a uita să-mi spună, cum iceiul6 în sănătatea ta; +poi, trăgându-şi su(etul

cos din u'unar o %elie de tutun de mestecat şi m-augat să-i tai o ucăţică# :ii un de taie tu, îmi spul, că n-am cuţit, şi nici putere nu mai am# $ , Eim, m slă it de tot; Taie-mi o ucăţică# +sta e ultima pe-mi mai e dat s-o mestec în viaţa mea# Simt că n-ouc mult# "urând am să-mi iau tălpăşiţa pe lumeaealaltă### ine, am spus eu# +m să ţi-l tai# 8ar, îocul dumi-tale### dacă m-as simţi aşa de rău, m-aş nainte de moarte# Să mă pocăiesc9 a %ăcut el# 8"um de ce9 am eAclamat eu# <u ştii de ce ai a teocăi9 0entru că ţi-ai călcat datoria# 0entru că ţi-ai toată viaţa în greşeală, în minciună şi sânge# =ite, laicioarele dumitale e omul pe care l-ai ucis# 7i mă m

ntre i de ce ai a te pocăi; =ite, de păcatul acesta, mi



Dands; 3or eam mai în%ocat decât s-ar & cuvenit, cmă gândeam la pumnalul năclăit de sânge pe care.RO



avea ascuns în sân şi la intenţia lui de a mă ucide# l ăuse prea mult vin, şi poate asta-l %ăcu să-mior ească cu atâta solemnitate# 8e trei'eci de anim lu pe apă, începu el# +m vă'ut şi ce e inele şi căul, şi %urtuni, şi vreme ună, şi %oamete, şi încăii nai a mai ştie ce altele, dar crede-mă6 niciodată nă'ut ca virtutea să-i aducă omului un cât de mic %oreptate are acela care loveşte primul# /orţii nu muscite asta mi-e toată credinţa# +min;### 8ar, ia ascultrmă el sc im ând rusc tonul# +5unge atâta

ălăvrăgeală# +pele (uAului s-au ridicat îndestul# +somanda la mine, căpitane DawFins, ca să putem intu vasul în radă# într-adevăr, ne mai rămăseseră detră ătut doar vreo două mile# însă ne venea %oarteă înaintăm# !ntrarea în radă se dovedi a & nu numangustă, ci şi %oarte întortoc eată, a c iar şi prea pdâncă pentru tona5ul nostru# Tre uia să ne punem ătaie toată priceperea şi atenţia# 8ar eu eram unAecutant îndemânatic, iar Dands un comandantncercat# +tât de iscusit manevram şi atât de di acicoleam toate ancurile de nisip în cale, încât era m

mare plăcerea să te uiţi la noi# +m ocolit cu inemândouă capurile şi ne-am pomenit împresuraţi deământ, lăsând în urmă strâmtoarea# /alurile ?adei dord erau tot atât de împădurite ca şi cele ale ?adei dud# 8ar însăşi rada era mai lungă şi la drept vor in

mintea mai curând o gură de (uviu decât un gol%#rept în %aţa noastră am vă'ut sc eletul pe 5umătate

utre'it al unei coră ii s%ărâmate# $ra un vas mare, ei catarge# Stătuse atâta vreme, încât algele îl

mpre5uraseră din toate părţile# 0e punte creşteau niu%ărişuri din care răsăreau (ori mari, viu colorate#riveliştea era de'olantă, dar ne dovedea că rada e câe poate de potrivită pentru a poposi aici# !a te uităpuse Dands, ce locşor %rumuşel şi un de acostat#e nisip curat şi neted, nici valurile nu a5ung până aii pădure de 5ur împre5ur, iar pe cora ia de colo creoricele ca într-o adevărată grădină# 8ar n-o să

şuăm cumva pe nisip dacă acostăm la mal9 am întreu# <-o să &e nici o greutate să urnim apoi goeletiar dacă o să eşue'e acum pe nisip, mi-a răspuns el

i decât să întin'i un otgon în timpul re(uAului,n%ăşurându-l în 5urul unuia din pinii cei groşi de car capătul să-l legi de vas# "ând vine (uAul şi se ridpele, dai poruncă ec ipa5ului să pună mâna pe otgoă tragă vârtos# într-o clipă urneşti goeleta şi o pui ppă# $i, dar mai avem până atunci# 3e'i de &i atentcuma, am a5uns aproape de ancul de nisip# !a-o mreapta puţintel### aşa### drept înainte### cârmuiereapta### acum ceva mai la stânga### aşa, drept, dnainte;### $l dădea ordine, pe care eu le eAecutamrompt şi cu preci'ie# 7i deodată l-am au'it strigând6ntoarce cora ia spre vânt, repede, drăguţule; /-amăsat cu toată puterea pe roata cârmei# *Dispanio-la*

irat în loc şi s-a alăturat de ţărmul împădurit# $rame preocupat de toate manevrele ce avusesem a le

ndeplini, încât uitasem cu totul că tre uie să &u %otent la şe%ul de ec ipa5# /ă interesa numai clipa câoeleta va scrâşni cu %undul pe nisip# =itasem ce p

mă ameninţa şi, plecat peste alustradă, la tri ord,riveam cum spumegă apa la proră# =ite-aşa m-aş &răpădit, %ără să sc iţe' măcar un gest de apărare, dş & simţit o ruscă nelinişte, care m-a %ăcut să măntorc# <u mai ştiu, ori că oi & au'it vreun %oşnet, oi & o servat cu coada oc iului o mişcare de um răoate c iar să se & tre'it în mine un %el de instinct c

isică, cine ştie, dar m-am întors şi lam vă'ut pe Danoar la doi paşi de mine, cu pumnalul înălţat în mânareaptă# 0rivirile ni s-au întâlnit şi am scos amândoipăt# $u ţipasem de groa'ă# $l a scos un muget de ta

%urios şi s-a năpustit spre mine# +m %ăcut un salt sroră, lăsând din mâini roata cârmei# +sta mi-a salvaiaţaB revenind vertiginos la loc, roata l-a lovit în pie Dands, do orându-l 5os# /ai înainte de a apuca ele ridice, am scăpat din ung erul unde mă îng esuiscum aveam la dispo'iţie toată puntea şi mă puteam e el în voie# /-am oprit lângă catarg, am scos pistolin u'unar, am oc it şi am apăsat pe trăgaci# Dandsenea drept spre mine# + ţăcănit cocoşul, dar n-a urmici o împuşcătură# 0esemne se udase pul erea îngăiţă# /-am lestemat pentru negli5enţa mea# 8e ce

mi-am încărcat iar arma, că doar avusesem tot timpu

%ac; <-as & stat acum neputincios şi de'armat, ca aie în %aţa măcelarului# "u toată rana să, Dands se

mişca uimitor de repede# 3iţele de păr cărunt îi cădee %aţa roşie de tur are şi e%ort# <u mai aveam tim

mai scot şi al doilea pistol# +%ară de asta, eram conă se udase şi el# =n singur lucru era limpede6 nu treă mă retrag, ci să mă %eresc de Dands, ca să nu măng esuiască la proră cum mă îng esuise adineaori lârmă# 8acă-i reuşeşte asta, întreg pumnalul acestaăclăit de sânge are să mi se în&gă în piept până-nrăsele# +m îm răţişat cu amândouă mâinile catarguare era destul de gros şi am rămas în aşteptare cu to

muşc ii încordaţi# 3ă'ând că mă pregătesc să mă 5ocl de-a vaţi as-cunselea, Dands se opri# "âteva clipe re%ăcu că se repede la mine a din dreapta, a dintânga# /-am dat şi eu uşurel a la dreapta, a la stânupă mişcările lui# Lupta asta semăna gro'av cu 5ocăieţilor acolo, acasă, la 8ealul <egru, pe când neâr5oneam printre stâncile din gol%# :ireşte, însă, ctunci nu-mi ătea aşa inima, mai să-mi sară din piei totuşi mai uşor îi venea să se 5oace ast%el unuiăieţandru, decât marinarului acesta ătrân şi cu coatrăpunsă de cuţit# +m prins c iar cura5 de la o vremm început să cuget cum poate lua s%ârşit 5oaca astoastră# *:ireşte, m-am gândit eu, pot re'ista încă lunreme, dar pân-la urmă are să mă prindă totuşi###*#tăteam amândoi %aţă-n %aţă# *Dispaniola*, care-şontinua mersul, intră deodată cu prora în nisip# !' i

%usese atât de puternică, încât vasul se lăsă pe partetângă, puntea se plecă într-un ung i de patru'eci şi

euşisem între timp să-mi încarc pistoalele# /ai înaine a stră ate el o treime din distanţa ce ne despărţeam îndreptat amândouă pistoalele spre el şi am rostitncă un pas, mister Dands, şi-ţi ' or creierii; /orţii,upă cum ştii, nu muscă, am adăugat eu at5ocoritoprit îndată# +m citit pe %aţa lui că stă şi cugetă înca ceva# 8ar cugeta atât de încet şi greu, încât, %eric

mă a(u în a%ară de prime5die, am i' ucnit într-un oe râs# în s%ârşit, după ce şi-a îng iţit de câteva orialiva, a prins să vor ească# +vea o eApresie tot atâ

ătăcită, dar îşi scosese cuţitul din dinţi şi nu mai încă se apropie# Eim, începu el, am %ăcut amândoiestule prostii, tre uie să înc eiem armistiţiu# 4i-aş

%ăcut de petrecanie, nu-i vor ă, dar m-a împiedicatitura asta# <-am niciodată noroc, niciodată; +şa că

m ce mă %ace, tre uie să mă supun, marinar ătrânunt, unui mucos de elev ca tine# $u mă îm ătam deuvintele lui şi surâdeam ucuros, um(at în pene ca uocoşel ce s-a căţărat pe gard, când l-am vă'ut deodadicând repede mâna dreaptă# + şuierat ceva prin aesăgeată şi am simţit o lovitură şi o durere ascuţită#mărul îmi rămăsese pironit de catarg# 8e durere şiurpri'ă nu ştiu, cu intenţie ori inconştient ampăsat pe amândouă trăgacele# 0istoalele au luat %o

mi-au că'ut din mâini# 8ar n-au că'ut numai ele6 cu upat înă uşit, şe%ul de ec ipa5 scăpă sarturile din m

i se pră uşi cu capul în 5os drept în apă# "apitolul 20iaştri;* 3asul se înclinase atât de tare, încât catargu



e a(au aproape paralel cu apa# 7edeam pe cavas ca în cui ar şi su mine se aşternea apa gol%ului# Danare n-a5unsese atât de sus, se a(a mai spre punte şi ă'ut în apă între mine şi ord# > singură dată a maipărut la supra%aţă, într-un cerc de spumă însângera-a cu%undat pe vecie# "ând s-a alinat apa, l-am vă'u

Hăcea pe nisipul curat şi strălucitor, în um ra vasuluoi peştişori roteau deasupra lui# =neori, datorităălurării apei, părea că se mişcă şi încearcă să se scoe %apt, însă, era de două ori mort6 străpuns de gloa

i înecat# +5unsese rană peştilor c iar pe locul undregătise să mă ucidă# Simţeam ameţeală, spaimă şies%ârşită greaţă# 0ârăiaşe &er inţi de sânge îmi cue piept şi pe spinare# 0umnalul, care-mi pironea ume catarg, mă ardea ca un &er înroşit în %oc# 8ar nuurerea mă în%ricoşa durerea aş & îndurat-o eu %ici un suspin# /ă îngro'ea gândul că pot să cad de peavas drept în apa asta molcomă şi verde, lângă cadae%ului de ec ipa5# /ă ţineam atât de strâns cumândouă mâinile de ca-vas, încât prinseseră să măoară degetele# +m înc is oc ii, ca să nu mai vădrime5dia# încetul cu încetul, însă, creierii mi s-aumpe'it, inima a început să-mi ată mai liniştit şi mievenit în &re# /ai întâi de toate am încercat să smulumnalul# 8ar, ori că se în&pse prea adânc în catargă nervii îmi erau prea 'druncinaţi, însă nu-l puteam

icidecum smulge# +m început să tremur# 7i, oricâtărea de ridicol, tocmai tremurul acesta mi-a a5utat#

umnalul mă atinse doar în treacăt, prin'ând pielea#ând am început să tremur, pielea s-a rupt# + început

mi curgă sânge mai tare, dar, în sc im , mă eli erasu-i vor ă, g erocul şi cămaşa îmi rămăseseră pirone catarg# Smuncindu-mă, m-am eli erat complet şio orât 5os pe sarturile tri ordului# <imic pe lume r & putut %ace să co or pe aceleaşi sarturi, de pe cră uşise adineaori !srael# +m intrat în ca ină şi amncercat să-mi o lo5esc rana, care-mi pricinuia o ducută# /ai curgea sânge, dar rana nu era nici adâncă,

ici periculoasă şi nu mă împiedica să mişc mâna# +rivit în 5urul meu# +cuma eram singur stăpân peora ie şi am început să c i 'uiesc cum să %ac ca se ultimul pasager, leşul lui >C rien# 8upă cum v

mai spus, leşul se rostogolise până la alustradă şi 'ăcolo ca o păpuşă mătă ăloasă şi ori ilă la vedere# riaşă păpuşă, cât un stat de om, dar lipsită de toateulorile şi %armecul vieţii# <u mi-a %ost prea greu a capăt cu el, căci, de când începuseră tragicele meleripeţii, mă deprinsesem cu morţii şi aproape că nu

mai temeam de ei# L-am ridicat de râu, ca pe un saărâţe şi dintr-o singură s%orţare l-am 'vârlit peste că'ut plescăind 'gomotos# Tic iuţa roşie i-a ' urat ap, pornind pe apă# "ând s-au ogoit valurile stârniteăderea cadavrului, i-am vă'ut desluşit pe amândoi#

Hăceau alături cei doi duşmani >C rien şi !srael#

ălurând, îi legăna pe amândoi# >C rien, deşi %oarânăr, era complet c el# Hăcea acum, cu tigva c eal



pri5inită de genunc ii ucigaşului sau# !ar de asupraăgetau peştişori repe'i# începu re(uAul# Soareleo orâse atât de 5os, încât um rele pinilor dinspre ae aşterneau peste gol%, a5ungând până aici pe puntncepuse să ată ri'a de seară şi, cu toate că gol%ulpărat dinspre răsărit de dâm ul cel cu două creste,reiementul scârţâia şi pân'ele se legănau în ătaiaântului# 8ându-mi seama ce prime5die mă paşte, amn%ăşurat repede (ocurile şi le-am co orât pe punte,u vela de 5os a ar orelui mare nu puteam %ace nim

ând se înclinase goeleta, g iul că'use peste ord,%ăcând să se scu%unde o una ucată de velă# +staomplica şi mai mult situaţia, %oarte prime5-dioasă ltminteri# 8ar sarcina era atât de grea, încât nundră'neam să mă ating de nimic, în cele din urmă amcos cuţitul şi am tăiat %râng iile# Sting ia, de carenea marginea de sus a velei, s-a pră uşit în apă şiân'a, um(ată ca un pântec uriaş, s-a pornit pe valuri#ar oricât mam străduit, n-am mai putut %ace nimic#este puterile mele să manevre'# /ă vedeam nevoit săas în voia soartei *Dispaniola*# 8ar, la urma urmelo

mă a(am şi eu în voia soartei9 între timp prinsese să ase amurgul# =ltimele ra'e de soare, ră' ătând prinăţiş, scânteiau pe pân'ele coră iei ca nişte pietreestemate pe o mantie împărătească# începea să se lai %rigul# +pa, mânată de re(uA, se retrăgea, şi goel

leca tot mai mult pe a ord# /i-am %ăcut loc până roră şi am privit în 5os# +pa era aici %oarte puţin



dâncă# 0rin'ându-mă pentru orice eventualitate cumândouă mâinile de un otgon, m-am lăsat să alunecână am simţit cu picioarele %undul# într-adevăr, ap

ia de-mi a5ungea până la râu şi am pornit pe nisiare, ră'dat de valuri, căţărându-mă pe mal şi lăsândDis-paniola* să 'acă în urma mea pe-o coastă, cuân'ele plutind pe apă# Soarele as&nţise şi vântul vu

%run'etul pinilor# +şadar, aventurile mele pe mare auat s%ârşit# 7i au luat s%ârşit printr-un neîndoielniucces6 goeleta e smulsă din mâinile andiţilor şi ne

utem porni c iar acum cu ea în larg# 3isam să măntorc cât mai repede acasă, în %ortul nostru, să mă u isprăvile mele# 8e ună seama că voi & mustratentru că plecasem %ără voie, dar capturareaDispaniolei* are să-mi şteargă toata vina şi căpitanumollett însuşi va tre ui să-mi recunoască meritele#ugetând ast%el şi eAtrem de ine dispus, am pornitrum spre %ortăreaţa, în care, după cum presupuneau, mă aşteptau prietenii# 4ineam ine minte că cea stică dintre gârlele ce se vărsau în gol%ul căpitanuldd începea de la poalele dâm ului cu două creste# otit deci la stânga, spre dâm , c i 'uind să trec gâre unde era mai îngustă# 0ădurea nu era prea deasă#uând curme'iş costişa, am lăsat curând în urmă dâmi am trecut gârla prin vad# "am pe aici îl întâlnisemen @unn# +m început să păşesc mai prevă'ător, luâ

mereu aminte în 5ur# Se %ăcuse întuneric detot# Trrintr-o văiugă aşternută între două dealuri, am vă'ut



er re(eAele unor lim i de %oc# +m presupus îndatăe uie să &e en @unn, careşi găteşte cina pe %oc

%undul su(etului m-a uimit imprudenţa lui# 8acă văe(eAele %ocului, le poate vedea şi Silver din lagăruşe'at în smârc# întunericul co ora tot mai negru, nue g icite mai puteam ţine drumul# 8ealul cel cu doreste rămas în urma mea şi culmea *>c eanului* înreapta îmi slu5eau drept unice puncte de reper, darontururile lor se aşterneau tot mai mult în e'nă#lipeau stins în înalturi stele rare# /ai la &ece pas

ădeam u'na or eşte prin mărăcinişuri şi lunecam îropi# 8e la o vreme a prins să se lumine'e# +m privus# > aureolă palidă împresura culmea *>c eanuluar 5os, printre creştetele copacilor am 'ărit o seceră

mare de argint şi am înţeles că răsărise luna# +cum îenea mult mai uşor să desluşesc drumul şi mi-am gasul# 8in când în când o luam c iar la %ugă, atât deră dător eram să a5ung mai curând la ca ană# 8antrând în crângul ce încon5ura reduta noastră, mi-amdus iar aminte că tre uie să &u prevă'ător şi mi-amncetinit mersul# Trist s-ar s%ârşi aventurile mele, duat drept duşman, m-ar împuşca din greşeală c iarrietenii mei# Luna urca tot mai sus, scăldând în lumoate poienile din pădure# 8ar drept în %aţa mea amrintre copaci o lumină, care nu semăna deloc cu lumunii# $ra roşie-&er inte şi din când în când părea să

ntunece# "um se vede, ardea undeva un %oc, care%umega şi pâlpâia su spu'ă# 8race, ce-o mai & şi a

n s%ârşit am a5uns la li'ieră# /arginea de apus aalisadei era luminată de lună# ?estul palisadei cua ana rămâneau în e'nă şi numai pe alocuriestrămau întunericul nişte lungi %âşii argintii# !ar îosul casei pâlpâia un %oc uriaş# ?e(eAele lui purpulungau parcă licărul gingaş şi palid al lunii# <u seedea nicăieri nici ţipenie de om# <ici un %oşnet nuul ura liniştea# <umai vântul su(a printre ramuri# /m oprit uimit şi c iar un pic speriat# <iciodată nu mprinsesem noi asemenea %ocuri# 8in ordinul căpita

co-nomiseam cu 'gârcenie lemnele# /-a cuprins teamă nu se & întâmplat ceva cu prietenii mei câtă vrem%usesem lipsă# /-am strecurat de-a lungul întărituriiăsărit, ţinându-mă mereu în um ră, şi am sărit pestealisadă, pe unde mi s-a părut întunericul mai des# "u alarme' pe nimeni, m-am lăsat în patru la e şi m-ârât %ără 'gomot spre colţul casei# 7i deodată am oşurat# <u pot să su%ăr când aud pe cineva s%orăinomn# 8ar de astă dată s%orăitul răsunător şi paşnicrietenilor mei mi s-a părut cea mai plăcută mu'ică# niştit, cum te linişteşte pe mare strigătul noptatic almului de cart6 *Toate une;* =n lucru îl vedeam înmpede6 dorm cu toţii %ără nici o stra5ă# 8acă în lo

meu s-ar & %urişat acum Silver cu anda sa, nici uni n-ar mai & apucat 'orile# /-am gândit că toată price uie să &e slă irea disciplinei de când a %ost răn

ăpitanul# 7i iar m-am mustrat în gând că mi-am părrietenii în asemenea prime5die, când nici n-au măc

ine pune de pa'ă# /-am apropiat de uşă şi am aruncaprivire înăuntru# $ra aşa de întuneric, încât n-am pesluşi nimic# +%ară de s%orăieli se mai au'ea un 'giudat6 parc-ar & ătut cineva din aripi ori ar & ciocn lemn# "u mâinile întinse, di uind în e'nă, am intn casă# *+m să mă culc la locul meu, m-am gândit eâm ind, şi ce-o să mai râd mâine, când le-oi vedeamutrele uimite;* /-am împiedicat de piciorul cuiva#

dormitul s-a întors pe cealaltă coastă, a gemut, dar -a tre'it# 7i deodată a răsunat în întuneric un ţipăt

scuţit6 *0iaştri; 0iaştri; 0iaştri; 0iaştri; 0iaştri;* 7i toşa mai departe, %ără repaus şi %ără nici o sc im alas, ca un mecanism de ceasornic# $ căpitanul :lint,apagalul cel verde al lui Silver; $l ătea din aripi şiiocănea cu clonţul, s%redelind într-o coa5ă de copaine pă'ea adormiţii mai ine decât orice santinelă,ând acum de veste despre venirea mea prin ţipătulcesta monoton şi urâcios; <u mai aveam cum să măscund# La au'ul ţipătului strident al papagalului toţidormiţi sau tre'it şi au sărit în picioare# +m au'it voui Silver# + tras o sudalmă şi a urlat6 "ine-i acolom dat s-o rup de %ugă, dar m-am ciocnit în întunerineva# L-am îm râncit şi m-am ciocnit iar de altul#cela m-a înş%ăcat strâns# !a adu încoa o %ăclie, strigat Silver# =nul din tâl ari dădu %uga în casă

ntoarse cu un vreasc aprins# 0artea a şasea "U0!T+<

!L3$? "apitolul 223!!! în lagărul vră5maşă 3reasculprins din mâna piratului scălda într-o lumina roşieti

ncăperea, con&rmându-mi cele mai pesimiste aştepiraţii puseseră mâna pe redută şi pe toate merindeleoastre# utoiaşul cu coniac, 5am onul, sacii cu pese a(au ca şi mai înainte la locurile lor# Spre groa'a

mea, n-am vă'ut însă nici un pri'onier# 0esemne toţirietenii mei că'useră în luptă# !nima mi se strânse durere# + , de ce n-am pierit eu odată cu ei ;## <umase piraţi mai rămăseseră în viată, şi se a(au acum ton %aţa mea# "inci din ei, cu %eţele u ăite şi roşiie'iseră din somnul eţiei şi săriseră în picioare# +l

aselea nu se ridică însă de 5os, ci rămase spri5init înra palid ca moartea# "apul îi era o lo5it cu o cârpănsângerată# 3asă'ică e rănit, şi-i rănit de curând# /i-mintit că în timpul atacului unul din piraţi %usese le gloanţe, dar i' utise totuşi să se %acă nevă'ut în desemne acesta %usese# 0apagalul stătea cocoţat pemărul Lunganului şi-şi curăţa cu clanţul penele# Siărea şi el mai palid şi mai posomorât decât îl ştiam#ai purta încă ca%tanul cel de săr ătoare, în care venă ducă tratativele, dar acum veşmântul îi era mân5itut şi 'drenţuit de spinii tuturor mărăcinişurilor# $puse el, să &u al nai ii, dacă nu-l am în %aţă pe EiDawFins în persoană; +i venit în ospeţie, ai9 !ntră, in

mă ucur întotdeauna când văd prieteni# Silver se aşe un utoiaş cu rendy şi prinse să-şi umple pipa# ă-mi un %oc, 8icF se rugă el de piratul ce urma să s

u vreascul aprins în mână# 7i, după ce-şi aprinse pidăugă6 /ulţumesc, prietene# 0oţi să pui vreascul la



ar dumneavoastră, gentlemeni, culcaţi-vă, nu vă 5enu sunteţi deloc o ligaţi să staţi smirna în %aţa lui m

DawFins# > să ne ierte el pentru ădărănia noastră; şadar, iată-te aici, Eim, urmă el, trăgând din pipă# "urpri'ă plăcută pentru mine, ătrânul; 8e la primaedere te-am g icit că eşti un (ăcău ager, dar acum tăd că eşti c iar un erou# $u nu i-am răspuns nici unuvânt, &reşte# 0iraţii m-au pus la perete, şi am rămtau aşa în picioare, privindu-l drept în oc i pe Silvetrăduindu-mă să par cât mai calm# 8ar de'năde5dea

nea ca într-un cleşte de g eaţă inima# Silver mai pe câteva ori din pipă şi prinse să vor ească iar6 dată ce ne-ai venit în vi'ită, Eim, spuse el, am să-ţipun tot ce cred# /i-ai plăcut întotdeauna, pentru că tm vă'ut că eşti un (ăcău cu scaun la cap# 0rivindu-tmi aduc aminte de vremea când eram şi eu tot atât dânăr şi %rumos ca tine# +m vrut de la început să ni lături, să-ţi capeţi partea din comoară şi să mori apouA şi ogăţie# 7i uite că ai venit în s%ârşit, &ule#ăpitanul Smollett e un un marinar, asta am spus-ontotdeauna, dar prea e însetat de disciplină# 8atoria ntâi de toate, spune el, şi are completă dreptate# 8ari %ugit de su comanda lui, ţi-ai părăsit căpitanul#i doctorul e nemulţumit de tine# *> canalie ingrată*-a spus după ce ai plecat# 3asă'ică, aşa stând lucruru mai ai cum te întoarce la ai tai, căci n-or să vrea s

rimească, şi dacă nu vrei cumva să recrute'i o a treiac ipă, va tre ui să te alături căpitanului Silver# $i,

asă'ică nu stau c iar aşa de rău lucrurile6 prietenii munt în viaţă# Si, cu toate că eram gata să-i dau cre'aui Silver, când spunea că prietenii mei sunt supăraţi

mine pentru de'ertarea mea, m-am ucurat nespus# u-ţi mai spun că eşti în puterea noastră, urmă Silvertii şi tu# /ie-mi place vor a cu rost# <iciodată nu mlăcut şi n-am găsit %olos în ameninţări# 8acă ai c

%aci slu5 a cu noi, vino de ună voie în rândurileoastre, iar dacă n-ai c e%, Eim, poţi să spui desc iesc is, %ără nici o teamă# 3e'i, vor esc pe şleau cu

%ără vicleşug# 3rei să-ţi răspund9 am între at eu las tremurător# în cuvintele lui at5ocoritoare g icgroa'nică ameninţare# > ra5ii-mi ardeau, inimamiătea să-mi spargă pieptul# <u te sileşte nimeni,răguţă, spuse Silver# " i 'uieşte ine# <-avem de crea gră i, doar ştii ine că în compania ta nu selictiseşte omul niciodată# /ă rog, am spus eu,rin'ând cura5, dacă vreţi să otărăsc de partea cui s

mă dau, tre uie să-mi lămuriţi ce se petrece# "um de5uns voi aici şi unde sunt prietenii mei9 "e seetrece9 mi-a repetat ursu' între area unul din piraţi

e, ce n-aş da să pricep şi eu ce se petrece pe-aici poi# Tine-ţi gura, că nu te întrea ă nimeni de vorîntrerupt %urios Silver şi s-a întors iar prietenos sp

mine# !eri dimineaţa, mister DawFins, spuse el, a veoi doctorul Livesey, înălţând un steag al # *+i răm

urta pe uscat, căpitane Silver, m-a anunţat el, coraispărut*# într-adevăr nu pot să neg, câtă vreme am



tiţi cine poartă vina pentru toate acestea, po%tim, au port vina, eu şi nimeni altul# $u mă a(am în utoiu mere în noaptea când am a5uns la insulă, şi am auot ce vor eai dumneata, Eo n, şi tu, 8icF Eo nson eea ce vor ea Dands, care 'ace acum la %undul măar tot ce-am au'it am şi povestit pe loc alor mei# Totm %ost acela care a tăiat ancora goeletei, eu am uciamenii ce i-aţi lăsat pe ord, şi tot eu am dus-o întrscun'iş unde n-o s-o găsiţi niciodată# 3oi aţi rămasroşti, nu eu, şi nu mă tem de voi, cum nu m-aş teme

muscă# 0uteţi să mă omorâţi ori să mă cruţaţi, cumo%tiţi# 8ar am să vă mai spun ceva şi cu asta înc eacă mă cruţaţi, am să trec cu uretele peste trecut şând veţi & 5udecaţi pentru piraterie am să vă scap dtreang# +cum e rândul vostru să alegeţi# /oartea meu v-ar aduce nici un %olos# 8acă mă lăsaţi în viaţăm să mă străduiesc să nu a5ungeţi la spân'urătoare#cestea &ind spuse, am amuţit# /ă su%ocam de emoar spre marea mea uimire nici unul din ei nu s-a clin

măcar din loc# "ătau la mine ca nişte oi# :ără să maiştept răspuns, am continuat6 +m impresia, misterilver, că dumneata eşti cel mai de trea ă din toatădunătura asta# Mi dacă va tre ui să mor, să-i povesoctorului că n-am murit ca un laş# +m să am înedere, spuse Silver pe un ton atât da ciudat, încât n-utut înţelege, îşi ate 5oc de mine sau i-a plăcut

ăr ăţia mea# Să nu uităm### a strigăt un marinaătrân cu %aţa arsă de soare, pe nume /organ, c iar

organ, pe care-l vă'usem cândva în tavernaunganului la ristol# Să nu uităm că el l-a recunosctunci pe "âinele <egru; Si asta nu-i totul, adăugăilver# Tot el e puştanul care a şterpelit arta din lad

ui illy ones# /ii de trăsnete, în s%ârşit, Eim DawFea că'ut în mână; Să-i lăsăm o ţâră de sânge; răcnorgan şi trase o sudalmă# +poi, smulgându-şi cuţituin teacă, sări atât de sprinten în picioare, de parcă avut două'eci de ani# Stai pe loc; strigă Silver# "e u aici, Tom /organ9 <u cumva cre'i că tu eşti căpitan

ici9 0e cinstea mea c-am să te învăţ ce-i aceeaisciplina# 8oar să mai cute'i o dată să-mi ieşi dinuvânt; în ultimii trei'eci de ani oricine a încercat să e pună în cale, a a5uns ori sus în vâr%ul catargului,pân'urând în laţ, ori 5os su c ilă, rană peştilor# 8ine minte, Tom /organ6 n-am întâlnit încă om care

mai rămână în viaţă după ce s-a pus în poară cu mineom amuţi, dar ceilalţi urmau să cârtească# +rereptate Tom, spuse unul# LasC că destui comandm avut peste noi şi până acuma, adăugă altul# /ă 5ue %urcile spân'urătorii, Eo n Silver, că nu mă voi lus de nas de tine; "ine vrea să ai ă de-a %ace cumine, gentlemeni9 mugi Silver# =rma să şadă pe ulecat înainte, de parcă s-ar & pregătit să sară, cu pip

%umegând în mâna dreaptă# $i, ce po%tiţi; Spunedreptul# >ri aţi muţit9 !eşi în %aţă care vrei, că eu

ştept# <-am trăit atâţia ani pe pământul acesta, doarentru că cine ştie ce eţivan cu i%os de curcan să m

ună acum în cale# "unoaşteţi o iceiul, că doar văocotiţi toţi cavaleri ai norocului# $i, care vrea să iasunt gata# 0e cine-l ţine cureaua n-are decât să-şi traumnalul şi, aşa şc iop cum mă vedeţi, am să-i scot%ară măruntaiele până a nu se stinge de tot pipa astimeni nu se clinti şi nimeni nu crâcni un cuvânt# ite-aşa sunteţi voi totdeauna, urmă Silver, vârându-

ar pipa între dinţi# 3oinicoşi nevoie mare; 8ar când or a să intraţi în luptă nu vă ţine c eresteaua# "e, nunteţi în stare să înţelegeţi de vor ă ună9 "ă doar v

ăpitan, ales de voi# 3i-s căpitan pentru că sunt cu omilă întreagă mai deştept ca voi toţi# 8acă nu vreţi sateţi cu mine, cum le stă ine unor cavaleri aiorocului, atunci, mii de trăsnete, tre uie să măscultaţi; /i-a plăcut ăieţaşul ăsta# <-am vă'uticiodată un ăieţaş mai simpatic# Seamănă de o sutri mai mult a ăr at decât voi, gu'gani păcătoşi ceunteţi# 4ineţi minte6 care-l va atinge cu un deget ma avea de-a %ace cu mine# Lungă vreme domni tăcontinuam să stau lângă perete, drept ca lumânarea#nima îmi mai ătea ca un ciocan, dar simţeam cum n&ripă în mine un germene de năde5de# Silver şedraţele încrucişate, spri5init de perete# 0âcâia din piăstra o tăcere ca în iserică# <umai oc ii îi 5ucau îr ite, urmărind ce-i %ace anda# 0iraţii se grămădoţi într-un colţ, şoptindu-se între ei# Sâsâitul lor îmi

una în au' ca un vuiet de (uviu# =neori se întorceau umina roşiatică a vreascului cădea pe %eţele lor

părarea lui DawFins, Eo n, şi DawFins are să-ţi ia e apărarea# Tu eşti ultima lui carte, Eo n, iar el, măsnete, e la rândul său ultima ta carte; > mâna spalăe alta, mi-am 'is eu în sinea mea# Tu îţi salve'i

martorul care, când vor a5unge lucrurile la 5udecatăăţi scoată gâtul din laţ# începeam să mă cam pricepor să însemne vor ele lui# 3rei să spui că ai pierdartida9 am între at eu# 8a, pe toţi dracii; îmiăspunse el# >dată ce nu mai avem cora ie, înseamne rămâne doar spân'urătoarea# Sunt un om îndărătn

im DawFins, dar când am vă'ut că goeleta a dispăruin gol%, am înţeles6 5ocul a luat s%ârşit# "ât desprăcătoşii cei de a%ară, lasC să se s%ătuiască cât or voţi sunt nişte nătărăi şi nişte laşi# +m să caut să-ti scielea# 8ar ascultă, Eim, o mâna spală pe alta6 să-l si tu de ştreang pe Lungan# $ram uluit# 8e ce 5alnici-a găsit să se agaţe ata-manul piraţilor; +m să %aot ce am să pot, am răspuns eu# 3asă'ică, atemalma; eAclamă el# +i scăpat ie%tin, dar mă 5ur pe in cer că am căpătat şi eu în sc im o 'are de năde5-a îndreptat şc iopătând spre %ocul ce ardea în miasei şi şi-a aprins pe îndelete iar pipa# înţelege-mim, urmă el, întorcându-se la loc# /ai am cap pe umşa că am otărât să trec de partea squire-ului# 7tiu scuns cora ia într-un locşor de năde5de# "um ai %u ştiu, dar sunt convins că go-eleta e tea%ără şi

evătămată# Dands şi >C rien s-au dovedit a & niştătărăi# <-am avut niciodată năde5de în ei# > -serv

omplotiştii avuseseră nevoie de %ăclia noastră# :ăcoată cu toţii pe costişă, între casă şi palisadă# =nul di ţinea vreascul aprins în mână, altul se plecase într-enunc i, încleştând în pumn un cuţit, a cărui lamăcăpăra a în lumina lunii, a în ătaia luminilor deăcări ce mistuia torţa# "eilalţi se plecaseră asup-ra-iarcă urmăreau cu luare-aminte ce %ace# +poi omuuţitul scoase de undeva o carte# <-am mai avut timpuget de unde s-o & luat asemenea ciudat lucru în mnui tâl ar, căci l-am vă'ut ridicându-se deodată din

enunc i şi îndreptânduse cu toată ceata spre casă# in încoace, am spus eu# /-am întors la locul meu, căroiam să mă ţin demn în %aţa piraţilor, lipsindu-i dlăcerea de a o serva că-i urmăresc# 0o%teascăănătoşi, drăguţă; spuse cu veselie Silver# <u te temrăguţă, am eu cu ce-i ospăta# =şa se dădu de pereteinci dintre piraţi, îngrămădiţi în prag, îl împinserăindărăt pe al şaselea# în alte împre5urări m-ar & ameama şi şovăiala cu care s-a apropiat mesagerul lor,prindu-se la &ece pas şi întin'ând spre noi mânareaptă, cu pumnul strâns încleştat# 3ino, vino maproape, prietene, spuse Silver, şi nu te teme, că nu tmănânc# Dai, dă-mi ce ai de dat, găligane; "unosc

iceiul, aşa că nam să mă ating de tine, câtă vreme a deputat# îm ăr ătat de vor ele lui, tâl arul grăasul şi, lăsând ceva în palma întinsă a lui Silver, se

etrase repede în spatele tovarăşilor săi# ucătarul pra o iectul ce-i rămăsese în palmă# Semnul negru

ăpitanul vostru# Tre uie să-mi spuneţi mai întâi demă învinuiţi şi să-mi ascultaţi răspunsul, iar până atuemnul vostru negru nu %ace nici o ceapă degerată#asă, nu te teme, n-avem să încălcăm o iceiul, îi

ăspunse @eorge # 3rem să %acem toate după cuviiite şi învinuirile# /ai întâi de toate tre uie să-ţi spună datorită ţie ne-a dat greş toată întreprinderea# "red-ai să ai o ra' să negi# într-al doilea rând, tot tu le-angăduit vră5maşilor să plece, deşi se a(au aici ca întdevărată capcană# 8e ce vroiau ei să plece9 ,edem noi ce-ţi poate osul, Eo n Silver; 8uci un 5ocu lu# 7i-ntr-al patrulea rând, ai luat apărareauştanului ăstuia# +sta-i tot9 între ă calm Silver#red că-i prea de a5uns, răspunse @eorge# 7i acum,

&indcă tu eşti un gură-cască, avem să spân'urăm toţin %urci, uscându-ne la soare# 3-aţi spus cuvântulcum ascultaţi ce-am să vă răspund eu la toate celeatru puncte ale voastre# Le iau pe rând# Spuneţi căricina mea s-a pră uşit toată întreprinderea9 /ă rog,ine v-a împiedicat să mă ascultaţi, că dacă mă asculm & stat acum pe *Dispaniola*, te%eri şi nevătămaurul s-ar & odi nit 5os în cală; încă o data vă întreine v-a împiedicat9 "ine m-a gră it şi m-a tot împinin urmă, deşi eram căpitanul vostru9 "ine mi-a trim

emnul negru c iar în prima 'i când ne-am vă'ut a5une insulă şi cine a început tot 5ocul acesta diavolesc9

@eorge /erry, Dands şi +nderson şi alţi câţiva de teapor; 0e urmă, lua-v-ar dracu, vă mai interesea'ă şiunctul patru --- ăieţaşul de colo# 0ăi ăieţaşul acestatec, nu înţelegeţi9 <u cumva credeţi că tre uie smorâm9 8acă vreţi să ştiţi, el poate că e ultima noasăde5de# Să-l omorâm9 <u, scumpilor, n-am să-l ome alt%el, nu v-am răspuns încă la punctul trei# <u-iimic, răspund îndată# "redeţi poate că puţin %ac vilnice ale doctorului, şi ce mai doctor un doctor caterminat colegiul; >ri nu cumva tigva ta ciuruită n-

evoie de doctor, Eo n9 !ar tu, @eorge /erry, pe carecutură %rigurile din şase în şase ceasuri, şi ai nişte al eni ca lămâia, nici tu nu vrei să te trate'i la doctoau poate nu ştiţi că tre uie să sosească curând şi a dora ie, venind în a5utorul celei dintâi9 8aca nu ştiţiot să vă spun6 tre uie să sosească din clipăn clipă#ite atunci are să ne &e de %olos ostatecul# =rmea'ăunctul doi6 mă învinuiţi că am înc eiat înţelegereaot voi m-aţi rugat în genunc i s-o înc ei# 3oi, şi nuă târâiaţi în genunc i, vă tânguiaţi şi vă temeaţi să nrăpaţi cumva de %oame### 8ar toate nu sunt decât eacuri# !ată ce e principalul, şi uitaţi-vă de dragul cm înc eiat eu înţelegerea; Silver aruncă pe duşume

%oaie de ârtie# +m recu-noscut-o îndată# $ra artae ârtie gal enă, cu trei cruciuliţe roşii, pe care oăsisem eu cândva la %undul lă'ii lui ill ones# <u

uteam nicidecum înţelege de ce i-a dat-o doctorul luilver# <u mai puţin uluiţi au %ost şi piraţii, vă'ând-



au repe'it la ea, cum se repede pisica la şoarece# Mmulgeau unul altuia din mâini, în5urând, răcnind şiâ'ând ca nişte copii# S-ar & putut crede că-şi vânture-acum mâinile printre gal eni, a(aţi la adăpost peora ie# 8a, spuse unul din ei, asta-i c iar iscălituui :lint, nu mai încape nici o îndoială# =n 8# şi un :#ar 5os un nod marinăresc# +şa se iscălea el întotdea

Toate une, spuse @eorge, dar cum o să ne cărămomorile de vreme ce am rămas %ără cora ie9 Silverusc de la locul său, spri5inindu-se cu mâna de pere

0entru ultima dată te mai previn, @eorge; scrâşni ee mai rosteşti un cuvânt, sar la ătaie### "um9 8e urei să ştiu eu, cum o să cărăm9 Tu tre uie s-o ştii, toţi ceilalţi, care maţi lăsat %ără de cora ie, lua-v-arracul; 8ar nu, nam de ce mă aştepta la cine ştie ceor ă cuminte din parte-ţi, căci n-ai minte nici cât uândac# "el puţin %ă ine de vor eşte cuviincios curi am să te învăţ eu ce-i aceea una-cuviinţă; +şapuse ătrânul /organ# 0ăi cum alt%el; :ireşte că a; îi luă vor a din gură ucătarul# Tu ne-ai pierdutora ia, iar eu am găsit comorile# 3asă'ică, care-i mrea' dintre noi doi9 Mi totuşi nu mai vreau să vă &uăpitan; +legeţi-vă pe cine vreţi# /ie mi-a5unge; 0e Silver să-l alegem; răcniră toţi într-un glas# 0eam on; $l să ne &e căpitan acum şi în vecii vecilor

a, v-aţi întors la vor a mea; strigă ucătarul# 3a

e ui să aşteptaţi acuma alt prile5, @eorge, drăguţuorocul tău că nu port niciodată pică nimănui# +m



eal, doar pentru a-şi scăpa viata păcătoasă# 8ormeacum şi s%orăia %ără nici o gri5ă# 7i totuşi mi se stnima de milă, uitându-mă la el şi gândindu-mă larime5diile ce-l încon5oară şi la moartea ruşinoasă cşteaptă# "apitolul 222 îmi dau cuvântul /-a tre'it, maine spus ne-a tre'it pe toţi un glas limpede şi răsună

ncât până şi santinela ce pirotea lângă uşă a sărit,ţintindu-şi privirea spre li'iera pădurii# $i,arni'oană, sus; 3ine doctorul; într-adevăr, doctorul eam ucurat au'indu-i vocea, dar la simţământul

cesta de ucurie se adăuga s&ală şi ruşine# /i-ammintit de %elul cum am de'ertat, părăsin-du-miovarăşii# 7i unde m-a dus neascultarea9 8rept în

earele andiţilor, care mă pot ucide în orice clipă#imţeam că mi-e ruşine să privesc în oc ii doctoruluum se vede, doctorul Livesey pornise la drum încă du noapte, căci a%ară de a ia se lumina de 'i# +m da

%uga la am ra'ură şi m-am uitat să-l văd# Stătea 5ooalele dâm ului, înotând până la genunc i în ceaţaălura la %aţa pământului, cum stătuse cândva şi elnsuşi, Silver# ună dimineaţa, doctore; ine aţi vir; eAclamă Silver, ştergându-se la oc i şi 'âm indrietenos# 8evreme v-aţi mai sculat; "ine se scoală dimineaţă, mai departe a5unge, cum spune 'icala###

@eorge, tre'eşte-te, &ule, şi a5ută-i doctorului să sem race### Toate sunt în ordine, doctore# 0acienţii

umneavoastră s-au în'dravenit detot; +şa tot sporovl, stând pe creasta dâm ului, cu câr5a su suoară şi



unt cine ştie ce şcolărei cuminţi, nu tâl ari cum îi ştoi# +5unge pe 'iua de a'i# !ar acum, dacă-mi îngăduş vrea să stau de vor ă cu tinerelul de colo# Mi arăegetul spre mine, păstrând însă acelaşi aer nepăsătoece# @eorge /erry stătea în prag şi sor ea cu un aercâr it din miAtura lui cea amară# +u'ind rugăminteoctorului, se %ăcu staco5iu la %aţă, se întoarse sprăcni %urios6 0entru nimic în lume; Mi trase oudalmă murdară# Silver ătu cu pumnul în utoi#

@ura; mugi el, căutând în 5ur ca un leu %urios# 8oc

rmă el, apoi cu o politeţe aleasă, eram convins că airei să vor eşti cu Eim, căci ştiu cât ţii dumneata laăieţandrul acesta# îţi suntem toţi atât de recunoscăti avem atâta încredere în dumneata, încât am să aranndată toate# 3e'i doar şi dumneata că-ţi em leacuri

mai di ai ca rac iul### DawFins, poţi să-mi dai cuvău de gentlemen, căci eşti un gentleman, deşi părinţăi sunt săraci poţi vasă'ică să-mi dai cuvântul că nă %ugi9 ineînţeles că mi-am dat îndată cuvântul dnoare pe care mi-l cerea# în ca'ul acesta, doctore,puse Silver, &i un şi treci de cealaltă parte a palisaar eu ţi-l voi lăsa pe Eim de partea astălaltă# "red căceastă mică arieră n-o să vă împiedice să vor iţi do%ta inimii# Toate cele une, sir; Transmite, te rogalutări lui squire Trelawney şi căpitanului Smollett#

ia apucase să iasă doctorul, că piraţii, pe carei

eţinuse până atunci teama de Silver, îşi dădură %râuer indignării, învinuindu-l că duce un 5oc du lu ş

rea să se salve'e pe el, trădându-i pe toţi ceilalţi# întn cuvânt, ei îi g iciseră întradevăr intenţiile# <u-mnc ipuiam că o să i' utească să se descurce de astăată# 8ar el era de două ori mai deştept decât erau eioţi la un loc, şi victoria lui de ieri %ăcuse să-i creasemăsurat puterea şi autoritatea# îi %ăcu pe toţi nătăe declară că e cu neputinţă să inter'ică convor irea mu doctorul# Le tot vâra în nas arta şi între a veninacă nu cumva au de gând să calce înţelegerea c iarua când ar putea începe căutarea comorilor# 0e

unetul din cer; striga el# +re să vină o vreme când leterge nasul, dar până atunci am să mă linguşesc peângă doctor, ca să-i adorm ănuielile, c iar de-ar &ustruiesc în &ece 'i ci'mele cu rom; 0orunci să seprindă %ocul, îşi luă câr5a şi cu o mână pe umărul orni şc iopătând la vale, lăsându-i pe piraţi cu guriăscate# Se vedea că nu atât argumentele, câtndărătnicia lui semeaţă le impunea# r să seepeadă îndată la noi, dacă ne-or vedea gră indu-ne#o orât agale costişa spre locul unde ne aşteptaoctorul, care trecuse dincolo de palisadă# Silver se LasC să-ţi povestească Eim, doctore, cum iam scăpiaţa, deşi era cât pe ce să &u dat 5os din căpitănie dricina asta, spuse el# + , doctore, când omul e silit oarte arca spre pieire, când se 5oacă de-a a a oa

u moartea, ar vrea să audă măcar o vor ă ună; 4inminte, doctore, că e în 5oc nu numai viaţa mea, ci şi

iaţa ăieţaşului acesta# Te con5ur, doctore, &i milou mine, dă-mi măcar Q ra'ă de năde5de; +cum, depe tovarăşii săi şi întors cu spatele spre redută, Silveevenise dintr-o dată cu totul alt om# > ra5ii i seco%âlciseră, vocea îi tremura, arăta ca un cadavru#u cumva ai a5uns să ştii şi dumneata ce e teama, Eo

ntre ă doctorul Livesey# m

mai un ca dumneata n-am vă'ut în viaţa mea# +şa cunt sigur că n-ai să uiţi inele ce lam %ăcut, deşi niăul, &reşte, nu-l poţi uita# +cum, cum ve'i, mă dau arte şi te las singur cu Eim# Sper că n-ai să-mi uiţi

%acerea asta de ine, nu-i aşa9 Silver se retrase câţiaşi, eAact atât cât ne tre uia ca să putem vor iesting eriţi, se aşe'ă pe-o uturugă şi începu să (uieuiera şi se tot răsucea să privească a la mine şi laoctor, a la piraţii ce tot um lau de colo până colo tăteau tolăniţi pe nisip, a spre casă, de unde unul di scotea acum a%ară pâinea şi %riptura pentru guste dimineaţă# +şadar, eşti aici, Eim, spuse cu tristeoctorul# "ine seamănă vânt, culege %urtună, draguăiat# 8ar nu mă simt în putere să te cert# +tâta aş vă-ţi spun6 dacă era sănătos căpitanul Smollett, n-ai ndră'nit să ne părăseşti şi să %ugi# +i procedat neci

im, l-ai părăsit pe când era olnav şi nu te putea opu %orţa# Tre uie să mărturisesc, că la cuvintele ac



sta că o să te lăsăm să mori s%ârtecat de cuţitele lor& o proastă răsplată pentru tot ce ai %ăcut tu pentru ragul meu ăiat# "ăci tu ai descoperit complotul, şiu l-ai găsit pe en @unn# " iar de-ar & să mai trăieută de ani, şi tot n-ai putea săvârşi o %aptă mai une- e, en @unn acesta### a a, ine că mi-am aduminte de el### Silver; strigă doctorul# 3reau să-ţi d%at, Silver, urmă el când se apropie de noi ucătarue gră i să cauţi comorile# +m să mă străduiesc diăsputeri să amân trea a asta, sir, răspunse Silver# 8

mă 5ur că numai căutând comorile pot să-mi mai saliaţa mea, ca şi viaţa acestui sărman copil# ine,ilver, răspunse doctorul, dacă-i aşa --- caută# 8ar ammai dau un s%at6 când o să cauţi comorile, să &i a

a strigătele ce vei au'i# Sir, spuse Silver, mi-ai spuri prea mult ori prea puţin# "e po%tiţi dumneavoaste ce aţi părăsit cu toţii %ortul9 8e ce mi-aţi dat artam putut să vă înţeleg intenţiile nici atunci, şi nu vi

nţeleg nici acum# Totuşi, m-am supus or eşte şi amAecutat tot ce mi s-a cerut, deşi nu mi s-a dat nici c

mai sla ă speranţă# +cum vii cu alte taine### 8acă nă mă lămureşti de-a dreptul, spune aşa, ca să ştiu şi um să întorc de acum înainte roata cârmei# a nupuse îngândurat doctorul, n-am dreptul să dau în vilaina asta, căci nu e taina mea, Silver# +lt%el, mă 5ueruca mea, ţi-as & mărturisit totul# 8ar dacă mai ad

n singur cuvânt, o să am de %urcă cu Smollett# Mim să-ţi dau o ra'ă de năde5de6 dacă scăpăm amândo

in capcana asta, am să mă străduiesc să te scap depân'urătoare, în ca' de nu, va tre ui să-mi calcurământul pentru a o %ace# :aţa lui Silver se iluminucurie# <ici mama care m-a %ăcut n-ar & %ost în stare să

mângâie mai ine decât o %aci dumneata acum; eAcl# +sta e ce-am avut să-ţi spun în primul rând,dăugă doctorul# într-al doilea rând6 ve'i de ţine ăie lângă dumneata şi, daca ai să ai nevoie de a5utor,

eamă-mă# +m să mă străduiesc să te scap, şi atunc

ă ve'i că nu vor esc în vânt ### "u ine, Eim# 8octivesey îmi întinse mâna peste palisadă, îl salută uşoin cap pe Silver şi porni cu paşi repe'i spre pădure#apitolul 222! în căutarea comorilor# Săgeata lui :linEim, începu Silver, după ce ne vă'urăm iar singuri,

-am scăpat ţie viaţa, iar tu-mi ai scăpat-o acum pe amea# <-am să uit niciodată asta# 8oar am vă'ut cum m ia doctorul să %ugi# /ă uitam cu coada oc iului edeam# <-am au'it ce i-ai răspuns, dar te-am vă'ut ci re%u'at# <-am să-ţi uit %apta asta, Eim# +stă'i miăsărit prima ra'ă de speranţă după atacul nereuşitsupra %ortului# 7i tot mulţumită ţie# 0ornim or eşăutăm comorile, Eim, şi asta nu-mi place deloc# 8ae ţinem mereu aproape unul de altul şi o să ne salvăielea în ciuda tuturor prime5diilor ce ne aşteaptă# =in piraţii ce se învârteau pe lângă %oc ne strigă că m

gata# <e-am cui ărit toţi în 5urul %ocului, începânm ucăm din %riptură, tâl arii aprinseră un %oc de

ltima lui întâlnire cu ai săi# 8in discuţia lor am a(ate-am vrut să a(u, şi-i sunt %oarte recunoscător# 8arcum asta# "ând o să pornim să căutăm comorile, aă-l iau şi pe el, legat de o s%oricică, căci e mai scumurul şi are să ne mai prindă ine# !ar când o să pun

mâna pe cora ie şi pe comori, când o să ne vedem ien largul mării cu toată vesela noastră companie, atunsă mai stăm noi de vor ă cu mister DawFins şi o s

apete el ceea ce i se cuvine# <u-i de mirare, deci, căiraţii se înveseliră pe dată# $u însă am simţit că mă

uprinde de'năde5dea şi mi se duce inima în călcâie#acă Silver îşi va aduce la îndeplinire planul, şi nu mndoiam că aşa va încerca să %acă, precum spusese, u lu trădător nu va e'ita nici o clipă să ne tragă pe%oară# $l 5oacă pe două %ronturi, dar nu se poate re%ere li ertatea şi ogăţia, pe care i-o o%eră viaţirat, sla ei năde5di de-a scăpa de ştreang, ce i-o pu%eri noi# Mi c iar dacă împre5urările îl vor sili peă se ţină de cuvântul ce i-l dase doctorului, totuna nmeninţa o prime5die de moarte# ănuielile tovarăşiui se pot pre%ace în orice clipă în certitudine# Mi aa tre ui să ne apărăm viaţa6 el calic, iar eu ăieţanmpotriva a cinci marinari 'draveni# 8e mai adăugaţiceste du le temeri taina ce mai acoperea încă %aptrietenilor mei, o să vă înc ipuiţi uşor tot ' uciumul

meu# 8e ce au părăsit ei %ortul9 8e ce au dat arta9

roiau să însemne cuvintele pe care i le spusese doctui Silver6 *"ând o să cauţi comorile, să &i atent la



trigătele ce vei au'i*9 +şa că nu e deloc ciudat de ce%riptura nu mi s-a părut cine ştie ce gustoasă şi de cornit cu inima grea în urma tâl arilor, să căutămomorile# în%ăţişam o privelişte destul de i'ară6 tolu'e marinăreşti murdare şi rupte, şi toţi, a%ară de

mine, înarmaţi până-n dinţi# Silver avea c iar douăuşti6 una în andulieră, alta atârnată de gât# La râurta pumnal, şi în &ece u'unar căpitanul îşi vârâseâte un pistol# "olac peste pupă'ă, îl mai luase cu el şe căpitanul :lint, care, cocoţat pe umărul lui, turuia

eîntrerupt %el de %el de eApresii marinăreşti# $u %egat în 5urul mi5locului cu o %râng ie şi păşeam surma ucătarului, care ţinea încleştat în pumn capătu

%râng iei, sau, când avea mâinile ocupate, o prindeinţii puternici# 0ăream un urs presat, aşa legat cumram şi mergând în urma lui# :iecare din noi căra câteva6 unii cărau ârleţe şi răngi de &er Jpe care tâle co orâseră în primul rând de pe ordul *Dispaniolţii duceau carne, pesmeţi şi rendy pentru prân'# +

servat că toate merindele erau într-adevăr luate dimaga'ia noastră, şi am înţeles că Silver spusese ieridevărul adevărat# 8e nu înc eia o înţelegere cuoctorul, tâl arii, ramaşi %ără cora ie, ar & tre uit rănească cu păsările, pe care lear & vânat, şi să eaioară# 8ar apa nu le prea era pe plac, şi nici prea m

alent la vânat n-au marinarii, după cum se ştie# !ar,

moment ce nu-şi %ăcuseră re'erve de rană, era de line înţeles că pul ere nu-şi luaseră nici atât# >ricum

& %ost, am pornit cu toţii la drum, luându-l cu noi pi pe marinarul cel cu capul găurit, căruia de %apt m

mai ine i-ar & priit să rămână culcat în aşternut# +şrin (anc câte unul, am a5uns cu c iu cu vai până la

mal, unde ne aşteptau ărcile# 0ână şi ărcile acesteădau nepăsarea prostească a piraţilor, veşnic eţi6mândouă erau pline de murdărie, iar în una din eleână şi anc etele erau stricate# +m otărât să le lue amândouă, ca să nu se piardă cumva vreuna din empărţindu-ne în două cete, am pornit otărâţi în s%

a drum# 8ar pe drum au început certurile în legăturăarta# "ruciuliţa cea roşie era prea mare şi, &reşte, nutea indica prea eAact locul comorii# !ar lămuririlee dosul ărţii erau prea scurte şi ceţoase# 8acă-şi mduce aminte cititorul, în lămuririle acestea nu sepunea decât următoarele6 *"opacul cel înalt de pemărul *>c eanului*, direcţia spre <# dinspre <#-<#nsula Sc eletului $#-S#-$# şi spre $# Hece picioareşadar, mai întâi de toate tre uia să găsim copacul c

nalt# 8rept în %aţa noastră rada era mărginită de unodiş ce a5ungea până la trei sute de picioare înălţime mărginea spre mia'ănoapte cu panta de sud a>c eanului*, iar spre mia'ă-'i se termina cu înălţimtâncoasă ce purta numele de +l Treilea "atarg# 0e preşteau %el de %el de pini, şi mai înalţi şi mai scunlocuri se vedea câte un pin ce-şi întrecea cu patru'ec

inci'eci de picioare vecinii# <umai pe loc, şi cu a5uusolei, puteai să-ţi dai seama pe care dintre ei îl

vusese în vedere căpitanul :lint când vor ise deopacul cel înalt# "u toate acestea, n-apucasem să %ici 5umătate de drum, că &ecare dintre noi îşi şi aleopacul# Eo n Lunganul dădea doar din umeri,%ătuindu-ne să aşteptăm până a5ungem la locul curicina# 8in porunca lui Silver, ne cruţam puterile şi e prea încordam la vâsle# 8upă o călătorie destul dendelungată am a5uns în s%ârşit la gurile celui de-aloilea râu, şi am de arcat pe costişa păduratică aealului *>c eanului*# 8e acolo, cotind la stânga, am

ornit să ne căţărăm spre podiş# La început ne venea%oarte greu să înaintăm din pricina smârcurilor şiegetaţiei lor %oarte ogate# 8ar încetul cu încetul aă' ătut la teren stâncos şi vegetaţia a prins să seărească, pe când copacii deveneau tot mai înalţi# <epropiam de cea mai %rumoasă parte a insulei# în loar ă se aşterneau în %aţă-ne tu%e miresmate de groi dum răvi în (oare# 0rintre ăţişurile ver'i deucşoară răsăreau din loc în loc trunc iurile roşiaticinilor, împrăştiind în 5uru-le um ră deasă# /ireasmucşoară se contopea cu i' de rad# +erul era răcororoaspăt# Strălucea soarele, dar o adiere uşoară de ve răcorea plăcut %eţele# Tâl arii înaintau în evantatrigându-se vesel între ei# La mi5locul lor, rămânânrma celorlalţi, păşea Silver, care mă ducea de %unienea greu ucătarului să se caţăre pe costişa luneco

u o dată %usesem nevoit să-l spri5in, ca să nu sempiedice şi să nu pornească de-a rostogolul pe coas

evale# +şa am stră ătut noi cam la vreo 5umătate dmilă şi eram de acum aproape de culme, când unul diraţi, care păşea mai în stânga celorlalţi, a scos un ţie groa'ă# + tot ţipat aşa până când ne-am adunat toţurul lui# "redeţi că a dat peste comoară9 ne spuseătrânul /organ# <ici gând, încă n-am a5uns până laopacul cu pricina# 8a, piratul nu găsise comoara, ciase peste un sc elet de om, care 'ăcea la rădăcina uin înalt, ier urile îl năpădiseră, mişcând din loc unein oscioarele mai mărunţele# Se mai păstraseră pe e

âteva petece de îm răcăminte# Sunt convins că n-aămas printre noi nici unul pe care să nu-l & trecut &a vederea acestui sc elet# Să ştiţi că marinar a %opuse @eorge /erry, care se dovedi mai cura5os decâoţi ceilalţi şi se aplecă să-i cercete'e 'drenţele# "ăcim răcămintea-i de marinar# :ireşte, că e marinar,puse Silver# <u cumva te aşteptai să găseşti aici unpiscop9 <umai că de ce 'ace în po'iţia asta ciudată9ntr-adevăr, sc eletul 'ăcea într-o po'iţie cât se poate e&rească# întâmplarea Jori poate păsările care-liuguliseră şi ier urile care-l năpădiseră din toateărţileK %ăcuse ca sc eletul să 'acă în po'iţie de dreicioarele arătau într-o direcţie, iar mâinile aruncateeasupra capului, cum şi le aruncă un înotător gata sară în apă, arătau în direcţia opusă# $ e, încep sănţeleg, spuse Silver# Sc eletul acesta e un %el de

a, da; =ite cum se vede, ca un dinte, culmea !nsuleic eletului# "ontrolaţi după usolă ce direcţie anum

rată# +m controlat# +răta într-adevăr spre !nsulac eletului, iar usola indica şi ea direcţia spre $st-Sst şi spre $st# +şa credeam şi eu; eAclamă ucătaasă'ică asta e săgeata indicatoare# "olo e Steauaolară, iar dincolo tre uie să se a(e ănuţii noştri# +racului să &u că mă trec &orii când mă gândesc la sta-i una din glumele lui# + rămas aici cu şase tovai le-a %ăcut de petrecanie la toţi# !ar pe urmă şi-a %usolă dintr-un mort### >a-selei sunt lungi, şi văd ce cap nişte &re de păr roşcat# $i, păi să mă trăsneas

umne'eu, daca nu-i c iar +llardyce; îl mai ţii minte llardyce, Tom /organ9 "um de nu, spuse /organ,&reşte că-l mai ţin minte, îmi rămăsese dator niştearale şi, colac peste pupă'ă, îmi mai luase şi cuţitulând a de arcat pe insulă# 3asă'ică cuţitul tre uie săe undeva pe-aici, mormăi alt tâl ar# :lint nu era omă-şi u'unărească tovarăşii# Mi-apoi nici păsărileaveau cum răpi cuţitul; Să ştii că ai dreptate, lua-r dracul; eAclamă Silver# Totuşi nu văd nimic, sperry, pipăind cu luare-aminte pământul în 5urulc eletului# /ăcar vreun gologan de aramă să & rămri o ta ac eră, dar aşa îmi cam dă de ănuit### +şa-i; spuse şi Silver# "eva nu-i în regulă# 8a, scumpă & %ost în viaţă :lint nu ne mai plim am noi pe-aiesting eriţi# <oi suntem şase, dar şi ei tot şase au %-au mai rămas decât ciolanele de pe urma lor#

inişteşte-te, a murit :lint al tău6 l-am vă'ut mort cuc ii mei, răspunse /organ# S-a dus illy la căpătâiu

i l-am vă'ut 'ăcând, cu doi gologani de aramăpăsându-i pleoapele# :ireşte că a murit, con&rmăiratul o lo5it la cap# 8ar dacă mai um lă cineva peământ după moarte, să ştiţi că nu-i altul decât :lint#ăci tare greu a mai murit; 8a, urât a mai murit, îlusţinu altul# a-l apuca tur area, a cerea rom, ancepea să urle cât îl lua gura *Lada mortului cea grelt cântec nu l-am mai au'it să & cântat vreodată# 7irept să vă spun, de atunci nu-mi mai place cânteculcesta# $ra gro'av de cald în 'iua aceea şi %erestrele

esc ise, iar :lint cânta de 'or, deşi a ia-şi mai trăgeau(etul şi-l îneca orcăitul morţii### Dai, a5unge ălăvrăgeală, înainte; strigă Silver# :lint a murit şi niând să um le strigoi pe pământ# 7i c iar dacă i-ar umva prin cap să iasă din groapă, ştiţi prea ine că

%antomele nu se arată decât noaptea, iar acum, cumedeţi, e 'iua-n amia'a mare### "e să mai vor im deăposaţi când ne aşteaptă colea du lonii# <e-amontinuat calea# 8ar deşi soarele strălucea sus pe ceriraţii nu se mai împrăştiau şi nu se mai strigau deeparte între ei# Se ţineau toţi grămadă şi vor eau înoaptă6 asemenea groa'ă continua să le inspire piratumort de atâta vreme# "apitolul 222!! în căutareaomorilor# 3ocea din pădure 0oate şi pentru că groa'ceasta le cam luase tuturor piuitul, şi în orice ca'entru a le mai da răga' să răsu(e lui Silver şi piratulu

elui olnav, detaşamentul %ăcu un popas pe creastaodişului# 0odişul acesta co ora uşor spre apus, aşa

e unde ne a(am noi se desc ideau privelişti înmândouă părţile# în %aţă, dincolo de creşteteleopacilor, vedeam "apul 0ăduratic, înrămat de valuripumegânde ale (uAului# în urma noastră se 'ăreau numai strâmtoarea şi !nsula Sc eletului, ci, dincolo

%ale'ă şi şesul dinspre partea răsăritului, se aşterneaarga oglindă a mării# 8rept deasupra noastră se ridicpre tăriile cerului *>c eanul*, năpădit pe alocuri deum păvi de pin şi crestat de râpe adânci# 8oar mugepărtat al (uAului şi â'âitul nenumăratelor insecte

ul ura liniştea# <u se vedea nici ţipenie de om# 0e nici o pân'ă# Sen'aţia asta de singurătate, care neopleşea, venea, poate, şi din prea largul întinsurilor e încon5urau# "ât am poposit, Silver a %ăcut calcue uinţă# =ite ici sunt trei copaci înalţi, spuse el,

mânuind usola, şi toţi trei sunt aşe'aţi în linie dreap%aţă de !nsula Sc eletului# *=mărul >c eanului* tră &e valea de colo# +cum şi un copil ar putea găsiomorile# <-ar strica, cred, să mai punem ceva în gunainte de a ne apuca de lucru# 0arcă nu-mi prea cu(etul mâncare, ol orosi /organ# "ând mi-am adusminte de :lint, mi-a pierit pe loc tot c e%ul# 8a,&ule, norocul tău că a murit, spuse Silver# +vea şi

mutră de te ăga în răcori; eAclamă cutremurându-seilea pirat# 3ânătă toată; 3ânătă era de atâta romât ea, adăugă /erry# 3ânătă; "um să nu & %ost vân

omul te învineţeşte mai di ai ca moartea# 3edereac eletului şi amintirea lui :lint îi impresionase în



semenea al pe oamenii aceştia, încât vor eau tot mncet, până când a5unseră la o şoaptă care nu maiul ura de%el liniştea pădurii# Si deodată, din ăţiş

%ăcu au'it un glas piţigăiat şi strident, care intonăântecul cel atât de ine cunoscut6 Lada mortului cerea, !u- u- u şi-un şip de rom; "inC şpe andralăinea### > groa'ă ne ună îi cuprinse pe piraţi# într-oe înver'iră toţi de spaimă# =nul sări în picioare, ceile agăţară convulsiv unii de alţii# /organ că'u laământ şi prinse să se târâie prin iar ă ca un şarpe#

enit :lint; eAclamă /erry# "ântecul se întrerupse totşa de rusc cum începuse, de parcă i-ar & astupatineva gura cântăreţului, gâtuindu-l la 5umătate de n

Hiua era însorită şi senină, iar glasul cântăreţului atâăsunător, încât n-am putut înţelege deloc de ce s-auperiat aşa de cumplit tovarăşii mei de drum# înainpuse Silver, a ia mişcând din u'ele palide ca cenuşa nu mai %acem noi trea ă# :ireşte, toate astea sue poate de ciudate şi nu ştiu cine şi-o & %ăcând de eacolo în pădure, dar sunt sigur că tre uie să &e unn carne şi oase, şi nu răposatul# între timp Silver îşievenise şi o ra5ii lui îşi recăpătaseră culoareaanda&rie# Se îm ăr ătaseră un pic şi ceilalţi au-'inând deodată răsună iar în depărtare aceeaşi voce# 8cum nu mai cânta, ci striga un cuvânt de undeva de

%oarte departe, şi strigătul acesta stârnea ecouri ciud

rintre stâncile *>c eanului*# 8ar y /ac @raw; stocea# 8ar y /ac @raw; +şa repetă la nes%ârşit voc

ână când mai adăuga o sudalmă urâtă şi mugi6 ar y, adu-mi nişte rom; Tâl arii parcă prinseserăădăcini în pământ, şi oc ii le erau gata să iasă dinr ite# 8e mult amuţise vocea, dar ei mai urmau să sşa, pironiţi locului, muţi de groa'ă# <e-am lămuriâigui unul# Tre uie să %ugim# +stea au %ost ul

ui cuvinte, gemu /organ# =ltimele lui cuvinte înainte moarte# 8icF îşi scoase dintre catra%use i lia şincepu să se roage# înainte de a porni pe mare şi a5unge andit, 8icF crescuse într-o %amilie evlavio

umai Silver nu se da ătut# 8inţii îi clănţăneau deroa'ă, dar nici nu vroia să audă de retragere# <im%ară de noi n-a mai au'it pe insula asta de 8ar y,ol orosea el năuc# <imeni, a%ară de noi### +poi î

ecăpătă stăpânirea de sine şi strigă6 +scultaţi colea lmine; +m venit aici să găsesc comoara şi nimeni nu a putea opri nici om, nici diavol# <u m-am temutint pe când trăia şi, dracul să-l ia, n-am să mă tem ncum, când e mort# La un s%ert de milă depărtare d

ac îngropate şapte sute de mii de lire sterline# <uumva se va găsi un cavaler al norocului, care săntoarcă pupa şi s-o şteargă de lângă asemenea grăme ani de %rica unui eţivan cu mutra vânătă, careşi mort pe lângă toate9; 8ar cuvintele lui nu mai avuterea să-i îm ăr ăte'e pe tâl ari# 8impotrivă, lipssta de cuviinţă %aţă de um ra mortului nu %ăcea d

ă le mărească groa'a# Taci, Eo n; şoptea /erry# <udui %antoma# "eilalţi erau atât de împietriţi de spa

ncât nu puteau rosti nici un cuvânt# <ici măcar nuute'au s-o rupă de %ugă# :rica îi %ăcea să se strângile în 5urul lui Silver, simţindu-l că el e cel mai curintre dânşii# !ar el i' utise, cum am mai spus, să seescotorosească de spaima care-i înţepenea pe ei# redeţi că strigă o %antomă9 0oate să &e şi %antompuse el# 8ar am au'it cu toţii ecoul, nu-i aşa9 $i inare dintre voi a mai vă'ut să ai ă %antoma um ră9ă'ut nimeni# 7i dacă %antomele n-au um ră, înseamă n-au nici ecou# înţelesu-m-aţi9 +rgumentele lui m

u părut destul de sla e# 8ar niciodată nu-i c ip să şinainte ce anume poate avea in(uenţă asupraamenilor superstiţioşi# Spre marea mea uimire, @eerry strigă îndată, uşurat6 +şa e# 7i ce cap mai ai e umeri, Eo n;### Toate-s în regulă, prieteni; +ţi lulecuţică ăisa cu toţii; @lasul cam semăna el, nu-ior ă, cu al lui :lint, dar parcă tot nu al lui era### mărut a semăna mai curând cu glasul lui### 0e toţiracii, să ştiţi că era glasul lui en @unn; mugi Silvei dreptate; eAclamă /organ, ridicându-se de 5os şiămânând într-un genunc i# $ra glasul lui en @unnarcă e mare deose ire9 între ă 8icF# +mândoi sunăposaţi# 8ar marinarii mai în vârstă îl priviră cu disp8ă-l încolo pe en @unn; strigă /erry# 3iu ori mor

-avem ce ne teme de o stârpitură ca el; /-a cuprinsmirarea vă'ându-i cât de repede şiau venit în &re cu

i cum le-au revenit într-o clipă culorile în o ra5i# 0âteva minute se puseseră pe pălăvrăgeală şi doar

alurile în ărcuţa mea câteva 'ile în urmă# "el dintâopac mai înalt la care am a5uns se dovedi a & altulecât cel indicat pe artă# 8upă ce am consultat iarusola, l-am găsit nepotrivit pe cel de-al doilea# +leilea avea aproape două sute de picioare înălţime# n uriaş al lumii vegetale, cu trunc i roşu şi gros, deputeau cuprinde cu raţele câţiva oameni# La umr & putut poposi un pluton întreg# 0inul acesta puteă'ut %ără îndoială de departe, şi dinspre răsărit, undşternea marea, şi dinspre as&nţit, unde era uscatul,

ă putea să &e trecut pe artă ca un singur punct deeper# 8ar tovarăşii mei de drum nu se arătaumpresionaţi de dimensiunile copacului, ci mai curânul ura gândul că la um ra lui s-ar putea să &e îngroele şapte sute de mii de lire sterline# La gândul ane pieriseră toate spaimele# >c ii le ardeau în cap, pae devenise mai sigur# Se gândeau cu toţii numai laogăţia ce-i aşteaptă şi la viaţa de luA şi risipă ce le-duce# Silver ţopăia, spri5inindu-se în câr5ă# <ărilem(a-seră# în5ura ca un ne un când muştele i se aşee %aţa asudată şi în&er ântată# La mine privea cue moarte, smuncind %urios de %unia cu care eram ici nu se mai străduia să-şi ascundă gândurile# ! leiteam pe %aţă ca din carte# +5uns în s%ârşit la doiurul râvnit, uitase de toate şi de %ăgăduielile salee avertismentele doctorului# :ireşte, el nădă5duia să

ună mâna pe comoară, să găsească apoi noapteaoeleta şi să pornească în larg, după ce ne va & tăiat



ntâi eregata la toţi# H uciumat de gândurile acestegre, a ia mă mai puteam ţine de piraţi, poticnindua &ecare pas# Silver smuncea mereu de %unie,runcându-mi priviri cumplite### 8icF păşea lălâu înrma tuturor, ol orosind rugăciuni şi sudalme#igurile îl scuturau din ce în ce mai tare# La vedereacestui nenorocit mă simţeam şi mai rău# /i se năluc

mereu tragediile ce se petrecuseră cândva pe lo-curilcestea# îl vedeam aievea pe tâl arul cu %aţa învineare omorâse aici şase oameni şi se dusese apoi să m

ndeva la Sivanna , urlând cântece şi cerând rom îneasul morţii# 8um rava asta ti nită răsunase cândvtrigăte de agonie# /i se nă'ăreau gemetele şi ţipeteleenorociţilor acelora# în s%ârşit am ieşit din tu&şurupă mine, prieteni; strigă /erry# Toţi piraţii a(aţi în

%aţa noastră se repe'iră în %ugă după el# 8ar nu %ăici 'ece paşi, că se opriră rusc# ?ăsună un urlet de

mânie# Silver săltă ca tur at, spri5inin-du-se în câr5lipă mai târ'iu ne oprirăm şi noi# în %aţa noastră segroapă mare, săpată se vede mai demult, căci

marginile i se năruiseră şi pe %undul ei creştea iar ă%undul săpăturii se vedea răsărind un mâner de târni câteva scânduri care înc ipuiseră cândva o ladă# 0na din scânduri se a(a săpată cu &erul roşu onscripţie6 */orsa*# +şa se c ema vasul ce-i aparţinuui :lint# $ra limpede că cineva găsise şi răpise como

apte sute de mii de lire sterline dispăruseră#

apitolul 222!!! "ăderea căpeteniei 0arcă de când%usese %ăcută lumea nu se mai pră uşiseră atât deăprasnic cele mai luminoase năde5di# Toţi cei şaseiraţi stăteau ca loviţi de trăsnet# Silver îşi veni în &rimul# +tât de dornic %usese el de anii aceştia şi intr-o singură clipă s-a pomenit %ără nimic# 8ar nu-ierdu capul, îşi recăpătă stăpânirea de sine şi i' uti

iar să-şi sc im e planurile mai înainte ca tovarăşiă-şi poată da măcar seama de cele întâmplate# Eiopti el, uite, ţine asta şi &i gata# 7imi vârî în mină u

istol cu două ţevi# Totodată el o porni încetişor la dst%el ca groapa să rămână între noi şi cei cinci tâlpoi Silver îmi aruncă o privire şi dădu din cap de pr & vrut să spună6 *@rea situaţie*# $ram în totul dcord cu el# 0rivirea i se %ăcuse iar mângâietoare# imţit că mă cuprinde de'gustul de %ăţărnicia lui# <um putut stăpâni să nu-i şoptesc6 3asă'ică iar îţiăde'i tovarăşii# 8ar el nu mai avu când să-mi

ăspundă# Tâl arii săriseră în groapă, urlând şi în5ui răscoleau pământul cu g earele, aruncând scândurn toate părţile# /organ găsise o monedă de aur şi odică în5urând# /oneda era de două guinee# "âtevalipe trecu din mână-n mână# 8ouă guinee; urlă

erry, întin'ând moneda spre Silver# <u cumva asteaunt cele şapte sute de mii ale tale9 "e mai spui acummatorule de tratate9 +şa-i că reuşeşti în toate, cap d

emn ce eşti9 Săpaţi, săpaţi, ăieţi, spuse Silver cuonie rece# 0oate găsiţi şi nişte g inde, că tare le ma

lac porcilor# @ inde9; scrâşni cu tur are /erry# u'iţi ce spune, %raţilor9 +l nai ii să &u de nu ştia tinainte; =itaţi-vă la mutra lui, stă scris pe ea; $ , /erry, spuse cu reproş Silver# <u cumva iar vr

ă te %aci căpitan9 "um te văd eu, eşti un (ăcău careă ră' ată# 8ar de data asta toată lumea era de parteaui /erry# =nul câte unul prinseră să iasă din groapăâl arii, aruncându-ne priviri însetate de sânge# însăpre norocul nostru, toţi erau pe malul celălalt# +şa atat cu toţii câteva clipe, doi împotriva celorlalţi cinc

espărţiţi de groapă# <ici una din părţi nu se otărî stace prima# Silver stătea neclintit# "alm şi cu sângeece, se spri5inea în câr5ă, urmărind cu oc i ageri

mişcările duşmanilor# $ra într-adevăr un om cura5osilver acesta# în s%ârşit, /erry otărî să-şi îm ăr ătiracii printr-o cuvântare# 0rieteni, spuse el, avem

%aţă doi oameni6 unul e sc ilodul cel ătrân care ndus aici la pieire, iar celălalt e ţâncanul pe care de mroiam să-l ăcuiesc ucăţi# +cum### Mi el ridică mnălţându-şi glasul, gata să-şi pornească la atac ceataând deodată, poc; poc; poc; răsunară din desiş tre

%ocuri de musc etă# /erry că'u cu capul în 5os, dreproapă# >mul cu o lo5eala pe %runte se răsuci în lon titire' şi că'u alături de el# "eilalţi trei o rupseră de

%ugă# în aceeaşi clipă Eo n Lunganul îşi descărcămândouă pistoalele drept în /erry, care încerca să ia

in groapă# /urind, /erry îl privi drept în oc i pecigaşul său# +cum suntem c it, nu-i aşa, @eorge

trigă Silver# 0rintre tu%ărişuri îl vă'urăm pe doctor@ray şi en @unn# Toţi trei stăteau cu musc etele%umegând în mâini# înainte; strigă doctorul# @răă, ăieţi; Tre uie să le tăiem calea spre şalupe# <e-epe'it cu toţii înainte, %ăcându-ne loc printreu%ărişurile ce ne a5ungeau până la piept# Silver setrăduia din răsputeri să nu rămână în urma noastră#e avan se sălta în câr5ă, încât părea că or să i se rupucăţi muşc ii încordaţi ai pieptului# 8upă cum spu

mai târ'iu doctorul, nici un om sănătos n-ar & putut

e'ista la o asemenea goană# "ând am a5uns la costişilver rămăsese cu trei'eci de iar'i în urmă noastră şi lăguit detot# 8octore, strigă el, priveşte; <u maivem de ce ne gră i; într-adevăr, gra a noastră era drisos# +5unşi la luminiş, i-am vă'ut pe cei trei tâl aonind spre +l Treilea "atarg ast%el, că ne a(am acumntre %ugari şi ărci şi puteam să poposim o clipă# Eunganul se apropie încetişor de noi, ştergându-şi %e sudoare# /ulţumesc din toată inima, doctore,puse el# +i a5uns eAact la vreme pentru a ne salva mândoi### +-a, vasă'ică tu erai, en @unn9 adăugăravo ţie, ăiatule# 8a, eu sunt, răspunse sting er%ostul pirat, tot %ăcându-i la plecăciuni lui Silver#

%aceţi, mister Silver9 între ă el după o lungă pau'ă#uceţi ine, nu-i aşa9 $ , en, en, mormăi Silverredeam să-mi %aci tu una ca asta; 8octorul îl trimis

@ray după târnăcopul ce-l aruncaseră în %ugă tâl apoi, în vreme ce co oram cu toţii %ără gra ă costiş

rmelor, numai tu eşti vinovat că nu erai cu noi# 8arimineaţa când m-a vă'ut pri'onier la piraţi, doctorul nţeles că dacă or a(a cumva andiţii de dispariţiaomorilor, au să-şi verse %ocul pe mine# 8e aceea l-ăsat pe squire Trelawney săl pă'ească pe căpitan şi,mpreună cu @ray şi en @unn, a pornit spre pinul

mare# 3ă'ând pe drum detaşamentul nostru i-a luat-oinainteB doctorul l-a trimis după noi pe en @unn ra %oarte iute de picior# en a otărât să pro&te duperstiţia %oştilor săi tovarăşi, %ăcându-i să se opr

n cale şi vârându-i în toate spaimele după cum v-ammai descris# Hă ava asta le-a dat putinţa lui @ray şoctorului să a5ungă la pin şi să se ascundă în prea5ui, mai înainte de a-şi %ace apariţia piraţii# "e innimerit că DawFins era cu mine; spuse Silver# Să

%ost el, nici n-ai & clipit, doctore, să mă tai în ucăa ine că nu; răspunse râ'ând doctorul Livesey# întmp a5unsesem la ţărm# 8octorul s%ărâmă îndată c

ârnăcopul una din ărci, ca să nu se mai poată %oloâl arii de ea, apoi ne suirăm cu toţii în cealaltă arcornirăm în 5urul insulei spre ?ada de <ord# +veam tră ătut opt sau nouă mile# "ât era de o osit, Silverşe'ă şi el la lopeţi, vâslind alături de noi# +m ieşit dol% în largul mării, care era netedă ca oglinda# +mcolit capul de sud-est al insulei, urmând calea pe ca

%ăcusem patru 'ile în urmă cu *Dispaniola*# Trecân

ângă dâm ul cu două creste, am vă'ut gura neagră antrării în peştera lui en @unn şi un om stând alătur

pri5init în musc etă# >mul acesta era squire Trelaw-am %ăcut semn cu atistele şi am strigat de trei oriura*, iar Silver striga mai tare ca noi toţi# /aitră ătând trei mile, am intrat în ?ada de <ord şi amă'u-t-o pe *Dispaniola* noastră# Sălta pe apă în voialurilor# :luAul o urnise de pe ancul de nisip# Să ătut vântul astă'i, ori să & %ost aici un curent tot atuternic, cum era în ?ada de Sud, am & putut pierdeentru totdeauna cora ia# în cel mai un ca' am & gnumai ţăndări# Spre norocul nostru însă, goeleta er

ea%ără şi nevătămată, dacă %acem a stracţie de %ă-şi pier-du-se pân'ă cea mare# +m aruncat în apăncora de re'ervă la o adâncime de un stân5en şiumătate, apoi am pornit cu şalupa spre "olţul eţivuel mai apropiat punct de peştera lui en @unn# +com de arcat şi l-am trimis pe @ray să %acă de stra5Dispaniola* în cursul nopţii# 0e costişa lină ne-antâmpinat squire Trelawney# "u mine squire-ul s-arătat %oarte drăgăstos şi nu mi-a pomenit nici un cue de'ertarea mea# 8ar când s-a apropiat Silver,alutându-l ceremonios, squire Trelawney a roşit de

mânie# $şti un trădător mârşav şi un escroc, Eo nilver; spuse el# =n escroc cum nu s-a mai pomenit ir; /-au convins oamenii să te las în pace, şi le-am

%ăgăduit că aşa voi %ace# 8ar morţii continuă să atâe gâtul dumitale, sir, ca nişte pietre de moară###

mulţumesc din inimă, sir, răspunse Lunganul, salutâniar# <u cute'a să-mi mulţumeşti; răcni squire

oţi prietenii mei; "e gustoasă mi s-a părut sărătura dăprioară a lui en, pe care am stropit-o cu vin vece *Dispanio-la*; <u mai %useseră niciodată oameneseli şi %ericiţi ca noi# Silver şedea într-un colţ, %e de lumină, dar mânca cât şapte şi sărea îndatăprinten să ne servească ori de câte ori era nevoie deerviciile lui, râ'ând la toate glumele noastre, într-unuvânt, redevenise iar ucătarul acela vesel, cuviincupus din timpul călătoriei noastre#apitolul 222!3 7i ultimul + doua 'i dimineaţa ne-am

pucat devreme de lucru# 0ână la ţărm era o milăntreagă# Tre uia să cărăm pe mal tot aurul nostru şcolo să-l ducem cu arca până la ordul *Dispanioo muncă %oarte grea pentru o ceată atât de mică d

ameni# "ei trei tâl ari care rătăceau în prea5mă nu mai inspirau de%el teamă# $ra de a5uns să punem uingur om de stra5ă pe culmea dâm ului, pentru ca se mai poată lua nimeni prin surprindere# +%ară de resupuneam că andiţii s-au săturat pentru multăreme de ciocniri ră' oinice# /unceam cu toţii înudoarea %runţii# @ray şi en @unn cărau aurul cuână la goeletă, iar noi ceilalţi îl duceam la ţărm# Leu %râng ii două lingouri de aur şi ni le încărcam ultora pe umeri, căci mai mult de două lingouri nu ertare să ducă nimenea dintre noi# $u, care nu preaveam putere să car asemenea greutăţi, am %ost lăsa

eşteră să încarc anii în sacii unde ţinusem până atuesmeţi# "a şi în lada lui illy ones, găsisem aici

oate acestea, toţi se purtau cu el mai rău decât s-ar &urtat cu un câine# <umai eu şi en @unn ne purtameva mai ine cu el# en @unn se mai temea încă d

%ostul său şe%, iar eu îi eram recunoscător pentru ccăpase de moarte, deşi aveam, &reşte, toate motivelă-l cred şi mai rău decât l-ar & cre'ut oricine altul, cu puteam uita cum se pregătise el să mă trăde'e şi aoua oară# 8octorul răspunse tăios la replica lui Silv0oate că sunt olnavi şi aiurea'ă### :oarte

devărat, sir, spuse Silver, dar pentru noi asta are pre

uţină importanţă# 0resupun că nu pretin'i să teonsideri cine ştie ce om sensi il şi no il, mister Sileplică ironic doctorul, şi ştiu că sentimentele mele pă-ti para oarecum ciudate# 8ar dacă aş & întradevăronvins că măcar unul din ei e olnav şi delirea'ă, muce c iar cu riscul vieţii să-i dau a5utor medical# er iertare, sir, dar aţi săvârşi o mare greşeală, protesilver# <-aţi %ace decât să vă pierdeţi preţioasaumneavoastră viaţă6 atâta tot# +cum sunt cu tot su(e partea dumneavoastră şi n-as vrea ca detaşamentuostru să piardă un om cum sunteţi dumneavoastră# unt %oarte îndatorat# !ar oamenii aceştia n-ar & în entru nimica în lume să-şi respecte cuvântul de cinsai mult c iar6 nici în cuvântul dumneavoastră de ciu s-ar încrede niciodată# în sc im dumneata şti

%oarte ine să te ţii de cuvânt, spuse doctorul# +m a

rile5ul să mă conving nu demult# <-am mai putut aproape nimic despre cei trei piraţi# <umai o dată a m

5uns până la au'ul nostru un %oc de armăB am trasonclu'ia că piraţii or & um lând la vânat# La oons%ătuire ce a urmat au luat cu toţii otărârea să n

mai primim pe ord, ci să-i lăsăm pe insulă# /ai alesen @unn sa ucurat gro'av de otărârea asta# +pro at-o şi @ray# Le-am lăsat o mare re'ervă de pui gloanţe, un morman de carne de căprioară, ceva

medicamente şi alte o iecte de tre uinţă6 scule,m răcăminte, o pân'ă de re'ervă, câţiva colaci de

%râng ie şi, după stăruinţa deose ită a doctorului, o

ună porţie de tutun# <u ne mai rămânea nimic de %e insulă# încărcasem pe cora ie şi aurul, şi apa de i, pentru orice eventualitate, resturile de carne deăprioară# în s%ârşit am ridicat ancora şi am ieşit diada de <ord# 8easupra noastră %âl%âia acelaşi steaare luptasem şi ne apărasem %ortul împotriva piraţiurând ieşi la iveală că tâl arii ne urmăreau mult mau luare-aminte decât cre'userăm noi, căci, stră ătântrâmtoarea şi apropiindu-ne de ţărmul sudic al insulam vă'ut pe toţi trei stând în genunc i pe lim a deământ şi întin'ându-şi rugător spre noi mâinile# <eimţeam inima grea, dar n-aveam altă soluţie# "ine şacă n-ar & pornit o nouă re eliune în ca' că-i luam oi pe ord9 +%ară de asta, e şi crud să iei cu tine nameni pe care-i aşteaptă la destinaţie spân'urătoareaoctorul le strigă unde le-am lăsat merindele şi

ul erea, eAplicându-le cum pot & găsite# 8ar ei netrigau pe nume, ne implorau să ne %acem milă şi să

ăsăm să moară în pustietatea asta# în cele din urmă,ă'ând că goeleta se îndepărtea'ă, unul din ei nu ştiare scoase un ţipăt săl atic, sări în picioare şi,ucând la oc i musc eta, o descărcă în direcţia noas

@lonţul trecu şuierând deasupra capului lui Silver şiăuri pân'ă cea mare# 8upă împuşcătura asta deveniroţi mai prevă'ători, ascun'ându-ne în dosul alustradând m-am otărât, în s%ârşit, să arunc o privire dinscun'işul meu, piraţii nu se mai vedeau pe ţărm, şi nărmul aproape că nu se mai vedea, iar pe aproape de

rân', spre nespusa mea ucurie, a dispărut la ori'ontel mai înalt dintre dâm urile !nsulei "omorilor# $ratât de puţini, încât tre ui să muncim toţi din răsputeăpitanul ne dădea toate poruncile stând culcat pe oaltea la pupă# Se întremase, dar mai avea nevoie dedi nă# Dotărâsem să acostăm în cel mai apropiat pl +mericii Spaniole, pentru a anga5a un nou ec ipaăci %ără a5utorul lui nu ne puteam decide să săvârşungul drum spre casă# 3ântul se sc im a des şi ne

ătea din caleB a%ara de asta, de două ori am trecuişte %urtuni groa'nice şi eram cu toţii complet istovleiţi de puteri, când ne-am vă'ut, în s%ârşit, a5unşi lărmul american# Soarele as&nţea când am aruncat nncora într-o radă pitorească# <e-au încon5urat înda

mulţime de ărci, pline de negri, mulatri şi indienimeAicani, care ne vindeau %el de %el de %ructe şi

i se arătau gata să sară în orice clipă în apă dupămonedele ce le lăsam să cadă de sus de pe ord# :eţe

rietenoase şi la5ine Jcele mai multe negreK,elicioasele %ructe tropicale şi mai ales luminile ce edeam scăpărând pretutindeni în oraş cât de

minunate erau toate acestea, cât de puţin semănau cuosomorâta şi sângeroasa !nsulă a "omorilor; 8octoruquire-ul otărâră să-şi petreacă seara în oraş# /-au li pe mine cu ei# 0e ţărm ne-am întâlnit cu căpitanulnui vas de ră' oi engle', care ne-a invitat la el pe om petrecut %oarte ine şi ne-am întors pe *Dispanoar spre 'ori# <u l-am găsit pe punte decât pe en

@unn, şi de îndată ce ne-a vă'ut, începu să se ată cuumnul în piept, tânguindu-se şi învinuindu-se de cemai gro'ave crime# Toată pricina era că Silver dispăr

en ne-a mărturisit că de %apt i-a a5utat c iar el să uie în arcă, deoarece era convins că ne ameninţaeşnic prime5dia *câtă vreme se a(ă pe ord diavolucesta sc iop*# 8ar ucătarul nu-şi luase tălpăşiţa cu

mâinile goale# :ăcând o spărtură în peretele coră iei%urase un săculeţ cu ani trei ori patru sute de gu

care, %ără îndoială, aveau să-i prindă ine îneregrinările lui viitoare# <u-i vor ă, am %ost şi no

mulţumiţi că am scăpat atât de ie%tin de el# "a să nuungesc istoria asta, voi spune doar că, luând pe ordâţiva marinari, am a5uns cu ine la ristol# *Dispa-a întors tocmai la timp, căci mister landly începuugete dacă n-ar & ca'ul să ne trimită în a5utor cea d

oua cora ie# 8in tot ec ipa5ul ne întorceam acasă inci oameni# * ea şi dracii să te ia* iată o pro%e



are se adeverise pe deplin în privinţa tuturor celorlae altminteri, *Dispaniola* se dovedise mai norocoaecât cora ia despre care cântau piraţii6 Toţi şapte'einci nu s-au mai întors nicicând !-a primit marea îl ei adânc# :iecare din noi îşi primi partea sa deomoară# =nii s-au %olosit cu cap de averea lor, alţiimpotrivă, şi-au risipit prosteşte anii, &ecare dupăum îi era şi &rea# "ăpitanul Smollett se lăsă deavigaţie# @ray nu numai că îşi păstră anii, dar,otărând neaşteptat să-şi re%acă viaţa, se apucă să

tudie'e serios arta militară# +cum e timonier şioproprietar al unui vas eAcelent şi ine ec ipat# "âespre en @unn, şi-a primit şi el mia să de lire steri le-a c eltuit în trei săptămâni, ori mai eAact înouăspre'ece 'ile, căci într-a două'ecea a venit la noierşetor# Squire Trelawney a %ăcut tocmai ceea ce semuse en că va %ace cu el6 i-a dat un loc de pa'nirădină# en trăieşte şi până acum, se ceartă, se ceare 'or şi apoi iar se împacă cu pric indeii din sat, iaruminica şi săr ătorile cântă cu mare însu(eţire în coisericii# 8e Silver n-am mai au'it niciodată nimic#

arinarul cel şc iop, care mi-a otrăvit copilăria, aispărut pentru totdeauna din viaţa mea# Mi-o & găsesemne consoarta tuciurie şi trăieşte pe undeva %ărri5i, cu ea şi cu căpitanul :lint# Să sperăm că aşa e, ansele ce le are de-a găsi o viaţă mai ună pe cealal

ume sunt cu totul reduse# ?estul comorilor lingoue argint şi armele continuă să 'acă unde lea îngrop

ăposatul :lint# Mi, în ceea ce mă priveşte, rămân deărere că e mai ine aşa# <imic în lume nu m-ar ma

%ace să plec încă o dată spre insula aceea lestematână acum mai vise' uneori noaptea valurile ce i' escpumegând în maluri şi sar din pat speriat, când mi să'are glasul răguşit al căpitanului :lint6 0iaştri;iaştri; 0iaştri;

?$:$?!<4$ "?!T!"$ 0rimele opere ale lui Stevensonparţin genului eseului şi sc iţei6 > călătorie înnteriorul ţării J+n !nland 3oyage, 1V)VK, "ălătorii c

măgar prin "evennes JTravels wit a 8onFey in t eevennes, 1V)RK, Studii %amiliare despre oameni şamiliar Studies o% /en and ooFs, 1VV.K şi altele#in aceste opere Stevenson s-a dovedit a & un maesttilului literar elegant, iar în cartea <oile asme araT e <ew +ra ian <ig ts, 1VV.K, el a apărut în %aţititorilor ca un captivant povestitor de aventuriAtraordinare# Stevenson şi-a eApus concepţia desparcinile creaţiei literare într-o serie de articole# în +crisului JT e +rts o% WritingK, el a declarat descocietatea modernă arta nu are alt scop decât acela dmu'a# Scriitorul se ridică împotriva artei realiste, cae(ectă activitatea de &ecare 'i# Sarcina literaturii esceea de-a răni imaginaţia cititorilor# în eseulampagiii JT e Lantern earersK, Stevenson a&rmdevărata viaţă a omului constă nu în activitatea lui

ractică, ci în visuri6 *$a este atât de puţin legată dempre5urările eAterioare Jpe care o servatorul le



onsemnea'ă în cai-etul său de noteK, încât poate că nu ai ă nici o legătură cu ele6 şi adevărata viaţă amului, pentru care el şi consimte să eAiste, sees%ăşoară pe de-a-ntregul în s%era imaginaţiei# 0roate să se pasione'e în orele li ere după %apte de a

%ermierul după navigaţie, iar anc erul dupăeali'ări în domeniul artei*# ?enunţarea lui Stevensoescrierea realităţii cotidiene a %ost un act de repudmodului de viaţă urg e'# $l a vă'ut că aceastărânduire îl lipseşte complet pe om de o viaţă spiritu

devărată, înlocuieşte dorinţele estetice cu practicaucidă, mercantilă a luptei pentru eAistenţă# Stevensespinge categoric orice legătură a artei cu morala#rtistul nu este un mentor al cititorilor, ci un maestruare creea'ă ta louri interesante pentru a satis%aceă'uinţa omului spre eAtraordinar, pentru a-l amu'aovestindu-i întâmplări prin care cititorul însuşi nu ticiodată, dar pe care, în sc im , le poate trăi înmaginaţie# "oncepţiile estetice ale lui Stevenson pon-contesta il amprenta teoriilor literare din epocaecadentismului# +ceastă concepţie despre sarcinileteraturii stă şi la a'a ro-manelor lui Stevenson, dinare c iar primul, !nsula comorilor JTreasure !slandVV K, i-a adus scriitorului o mare popularitate# 8evenimentele din roman se petrec în secolul al 23!!!-pera nu are un caracter istoric în sensul eAact al

uvântului# "ititorul nu găseşte aici nici evenimentestorice importante, nici descrieri de moravuri şi



entru înţelegerea evenimentelor lor# 0ovestirea see'voltă dinamic şi într-o serie de episoade atinge o

mare intensitate dramatică# în acelaşi spirit şi-a desctevenson şi celelalte romane# ?ăpit JIidnapped, 1Vi "atriona J1VR K istorisesc povestirea tânărului scavid la%our, al cărui unc i i-a lăsat o moştenire# ece printr-o mulţime de aventuri până când Jîn aloilea romanK îşi găseşte %ericirea alături de %ata atriona# 8eşi în aceste opere %ondul istoric este maApresiv decât în !nsula comorilor, totuşi lupta

aco iţilor, pe care a descris-o cu atâta pro%un'ime lmpul său Walter Scott, are doar o importanţăecundară pentru de'voltarea acţiunii principale#venimentele răscoalei iaco ite din 1)NG servesc cai romanului Stăpânul moşiei allantrae JT e /asre oallantrae, 1VVRK, în care acţiunea principală este e duşmănia născută între doi %raţi din cau'a unei

moşteniri# 0rintre operele lui Stevenson se distingeuvela "iudata poveste a doctorului EerFyll şi aomnului Dyde JT e Strange "ase o% 8r# EeFyll an

Dyde, 1VVOK, care aminteşte de cele mai sum re %omantice ale scriitorului american $dgar 0oe# Spreeose ire de celelalte romane, scriitorul pune aiciro lema &loso&că-etică a luptei dintre ine şi rău m# 8octorul EeFyll, dându-şi seama de eAistenţa unclinaţii rele în &rea sa, este o sedat de ideea de a-

rea un alter ego care să întrupe'e una dintre laturileersonalităţii sale# EeFyll reuşeşte să invente'e un



roului se re(ectă pe portretul lui# La Stevenson un mol în dedu larea personalităţii îl 5oacă ştiinţa# 8octeFyll îşi creea'ă cel de al doilea *eu* în urmaescoperirii unui medicament# $lementele ştiinţi&co

%antastice din nuvela lui Stevenson şi-au găsit ulterontinuarea la @eorge Der ert Wells# "ri'a culturiiurg e'e şi-a pus pecetea asupra creaţiei lui Stevenscest lucru s-a vădit atât în renunţarea la descriereaealităţii contemporane, cât şi în tendinţa scriitoruluise esc iva de la o apreciere etică a conduitei

ersoana5elor# 8e aici, caracterul original alomantismului lui Stevenson# ?omanticii de la începecolului al 2!2-lea erau su iectivi, în sensul că operor îşi &Aau întotdeauna simpatiile asupra uneia saulteia dintre părţile a(ate în luptă# ?omantismul luitevenson avea, putem spune, un caracter o iectivisceasta nu înseamnă, &reşte, că scriitorul nu lua atitine %aţă de ceea ce descria# Stevenson însuşi, 5udupă amintirile persoanelor care l-au cunoscutndeaproape, era un om de un mare %armec personartist care iu ea ceea ce era cu adevărat %rumos# $lreţuia la oameni cura5ul, energia, cinstea şievotamentul# 8eşi în operele sale el evita să-şi eApn mod direct simpatia sau antipatia %aţă de di%eritersona5e, cititorul nu poate să nu simtă că, în adâncnimii, Stevenson este de partea acelor eroi ai săi car

ntruc ipea'ă o atitudine morală %aţă de viaţă# /eriteui ca stilist s-au vădit şi în romane, care sunt scrise î

lim ă ci'elată, %ără ornamente de prisos# Stevensăutat nu atât să tre'ească cititorului percepţii vi'ualeât să-i provoace, printr-o povestire dinamică, anumimoţii, interesul, aşteptarea, teama, să-i în(ăcăre'emaginaţia# >punând realităţii cotidiene eAtraordinatevenson voia, după cum spune scriitorul Denry Eaă de'volte *sentimentele cele mai alese eastâmpărul, cute'anţa, otărârea, pasiunea,urio'itatea, no leţea, elocvenţa şi prietenia*, căutântradiţiile acestor însuşiri preţioase să nu dispară*# +

<!2Tărţile lui Stevenson captivea'ă cititorii de toateârstele# 8ar, cu toate că operele sale sunt incluse înirca trei'eci de volume, la nivelul mondial Stevensoămâne a &, totuşi, autorul unei singure cărţi, care esvident, !nsula comorilor# +nume prin acest roman smpune adevăratul Stevenson, unicul în %elul său, cuţin aşa cum l-au savurat şi continuă să-l savure'e

miile de cititori# 8mitri =?<>3 Scrisă în anii 1VVQ-i pu licată iniţial cu pseudonimul *"ăpitan @eorgeort*, !nsula comorilor n-are nici un rând plictisitorceea ce corespunde întocmai eAigenţelor autoruluiKonalitatea con%esională, vi raţia încordată şi agreastilului so ru, an-grenarea persona5elor într-un su

%rapant, plin de con(icte şi re'olvări romantico-ramatice, tensiunea sporită a mani%estării per-sona

au universului acestei opere o ţinută şi o pregnanţărtis-tică impunătoare# 8e aici şi paralelismele 5usti&



%ăcute între !nsula comorilor şi 8oamna ovary a lu@ustave :lau ert de către ?ic ard +ldington, iograui ?o ert Louis Stevenson# 8ar prospeţimea, atât ac

mesa5ului artistic, cât şi a stilului vi rant, pe care oduce în genere romanul său de aventuri, nu stă numn dinamismul, eAu eranţa şi în so rietatea lui stilisi, întâi de toate, în însăşi concepţia şi vi'iuneanterioară a autorului asupra pro lemelor a ordate şnterpretării şi reali'ării persona5elor# 8eoarece, cumpunea Denry Eames, Stevenson voia să de'volte pu

cului cititor *sentimentele cele mai alese eastâmpărul, cute'anţa, otărârea, pasiunea,urio'itatea, no leţea, elocvenţa şi prietenia*# "ultulAtraordinarului pe care îl opune realităţii cotidieneespective i-a dictat evident lui Stevenson să luptentreaga viaţă pentru o maAimă posi ilitate de reali'visului, comoara căruia iar putea tre'i cititoruluinume emoţii şi i-ar aprinde interesul, l-ar agita şi i-aeştepta şi stimula simţirea şi imaginaţia# !n(uenţatndiscuta il, după cum remarcă istoricii literari, deeoriile literare ale decadentismului, ?o ert Louistevenson a pledat întotdeauna pentru caracterulelecta il al artei, proclamându-se ast%el contraealismului rut al acesteia# +tât în arta scrisului, cân eseul Lampagiii el menţionea'ă că viaţa individuluu constă în activitatea, ci în visurile lui# însă renun

a la descrierea vieţii imediate repre'intă mai degran act îndră'neţ de renegare totală şi a solută a modu



e trai urg e', %apt care l-a %ăcut să &e ve emene orice raport dintre artă şi morală# 8e unde credemu-i deloc incidental ca'ul că Stevenson dă totuşirioritate inventării de acţiuni şi situaţii captivante sa

mai ine 'is eAtraordinare şi nu creării de caractere#n aceasta de %apt şi re'idă trăsăturile caracteristice a

măiestriei sale narative# 8upă propriile de&niţii, opeale nu sunt *romane realiste* JnovelK, ci *romaneomantice* JromanceK# $locventă în această constee idei este şi capodopera !nsula comorilor#

venimentele ce i-au servit drept %undal istoric pentcrierea acestui roman au avut loc doar în secolul al3!!!-lea# +utorul însă nu reconstituie nici cât de câtvenimentele importante ale vremii şi nici nu se lasătras de descrierea unor moravuri sau o iceiuri detunci# Stevenson e o sedat în %ond de imagineaomantico-dramatică ce-o tăinuieşte comoaraăpitanului :lint, de su sidiarul misterios al visuluiomantic pe care îl opune celui avid de ogăţie alealului, întru reali'area căruia persona5ele sale au aece printr-o serie de peripeţii eAtraordinare# 8upă a descoperi mai apoi însuşi micul Eim, întreg ec ipe năieri ai goeletei *Dis-paniola* cu care purceserăăutarea insulei comorilor din largul mărilor se vorovedi piraţi adevăraţi# Trăirile şi aventurile dramati circumstanţele romantice prin care trece persona5u

entral al romanului, cât şi altele J unăoară, cum esto n Silver unul dintre cele mai complicate, mai

ctivă, etico-civică şi umanitară6 cura5ul şi ăr ăţianestitatea şi ingenio'itatea, a ilitatea şi deci'ia,umsecădenia şi credinţa în realităţile de prietenie şindeplinirea datoriilor de serviciu şi de om### <oteleline de optimism şi ăr ăţie a caracterului micului mprimă o tonalitate ma5oră, patetică şi umanăntregului operei, îi con%eră un su(u romantic irepetare stă în adevăr su semnele visului# ?omanelelterioare ale scriitorului ?ăpit J1VVVK, "atriona J1

iar graţie %undalului istoric mult mai plastic %aţă

cel, unăoară, din !nsula comorilor, cu voia sau %ăoia autorului însă poartă amprenta aceloraşi stări depirit, cutreierate de aventuri# 8acă în paginile acestoreaţii răscoala iaco ită în cele din urmă ocupă direcor ind totuşi măcar un loc secund în de'voltareacţiunii principale a su iectelor, apoi în Stăpânul moallantrae J1VVRK, spre eAemplu, autorul re%u'ă t

muia pana în valul %rământărilor istorice ale vremiicţiunea propriu-'isă a pro'ei &ind alimentată doar deon(ictul duşmănos dintre doi %raţi, născut din pricinei averi# > etapă considera ilă în căutările şieali'ările visului său literar găsim în scrierile autoruin perioada de la ornmut Jseptem rie 1VVN aVV)K, între care Săgeata neagră Jprimul roman istoui Stevenson, care ne mai aminteşte o dată deentimentul şi atitudinea, de pre%erinţele sale sporit

e creaţia lui Sir Walter ScottK, 0rinţul >tto, @rădinoetică pentru a copilăriei şi Tu%ărişuri Jculegeri de



oemeK, nuvelele /arF eim şi >lalla, şi o serie de esntre care /emorii şi portrete# +rta nuvelistică a luio ert Louis Stevenson, anunţată de prima nuvelă "ae pe dune Jcea mai însemnată lucrare din perioada mpurie de creaţieK, este încununată de pro'a "iudatoveste a doctorului EeFyll şi a domnului Dyde J1Ve menţionat că nuvela respectivă ocupă un loc aparn opera scriitorului# $vident, se poate vor i şi de animilitudini între ea şi 0ortretul lui 8orian @ray de >

Wilde# Lupta acută dintre ine şi rău în om îşi a(ă în

niversul nuvelei o a ordare %oarte interesantă,lementele ei ştiinţi&co%antastice însă îşi vor găsi oatare mai amplă în opera lui Der ert @eorge Welsunăoară, >mul indivi'i il şi alteleK# $ ştiut că un

moment decisiv în desăvârşirea concepţiei literare şirtei narative la 5ucat în creaţia lui Stevenson in(uencriitorilor ruşi, între care acea a lui Turg eniev Jînrma convor irilor sale cu Denry Eames care l-aunoscut pe Turg eniev ###K, Tolstoi J*Tolstoi,

mărturiseşte un martor ocular, i-a a5utat lui Stevensoă-şi clari&ce opiniile, concepţiile sale ceţoase şi adeaotice*K, deşi el ştia mai mult despre Tolstoi decâtolstoi, şi 8ostoievsFi# !n(uenţa eAercitată de creaţicestuia din urmă asupra lui Stevenson a %ost atât duternică şi pro%undă, încât după lectura romanuluirimă şi pedeapsă, con%orm mărturisirilor proprii, s

m olnăvit# /ărturie a muncii eroice, pline de sacri&unt înseşi lucrările lui pe care lea smuls nu numai d

mâinile inspiraţiei, ci şi din cele ale olii# >peraomanescă Stăpânul moşiei allantrae e considerată

%ără temei o variantă scoţiană a :raţilor Iarama'ov#escriind pră uşirea unei vec i %amilii, Stevenson

ugrăvit de %apt un moment crucial din istoria naţiunale, depistând ast%el de sine stătător aceeaşi ideertistică pe care a depistat-o şi 8ostoievsFi în opera se geniu# 8intre operele ne&nisate merită a & menţintâi de toate ro-manul =ir @ ermiston J*o ucată, râmpei de statuie %rumoasă* ?ic ard +ldingtonK

oman despre care mărturisise însuşi creatorul lui6 *ă va & cea mai ună carte a mea*# <umai moartea ăpit dintre cei vii şi entu'iasmaţi de romanticaestinului, de co-moara acestuia, numai moartea, carntr-un moment de repaos l-a găsit în ultima 'i %atalăa în momentul când tocmai lăsase pentru o clipă lucsupra acestei opere literare, l-a împiedicat s-o de&nve'e, să-i dea deplinul său su(u interior, romantico-ramatic J*$u nu sunt dintre cei ce uită de viaţa lor*enei lui ?o ert Louis Stevenson îi aparţin de asemeserie de eseuri literare, de memorii, de note de

ălătorie şi scrisori preţioase, precum şi multe paginioetice Jvolumele "ântece de pri egie, alade, @rădoetică a copilărieiK# :iind unul dintre primii scriitoro%esionişti, Stevenson a trăit în adevăr şi spiritual

material numai datorită muncii inspirate, dar şi

nsistente şi pline de eroism pe ogorul literaturii# 8e i vestita lui devi'ă6 *$u trăiesc cu cuvântul*# Dărţu



inurile olii &'ice şi ale traiului material, Stevensoi-a consacrat întreaga viaţă căutării comorii 8estinuîntruc ipării visului său veşnic de a & un adevăr

nvingător, un re el al sănătăţii şi al vieţii sale# 8eşi uptat totdeauna cu maladia sa tu erculo'a, totuşioarta i-a 5ucat %esta şi l-a răpit dintre rândurileontemporanilor săi cu mult înainte de vreme laumai NN de ani o emoragie cere rală, cau'ată dstovirea totală în urma munci literare încordate# 8aroate că *ultima sa nuntă* a sosit su it, marele năier

uvântului, ?o ert Luois Stevenson a presimţit-o şi ccântat-o indirect, atingându-şi cu (ăcările invi'i ilele destinului său adevărata comoară a visului topit îemurirea cuvântului cu care a trăit o viaţă de om şi reator de valori literare ce per%ectea'ă drumul nostpre ideea de om# 8e aici se vede şi ca'ul deloc ciudaau oarecum incidental al uneia dintre poe'iile saleAprese Jor, el a %ost şi a rămas nu numai un romane primă mărime al timpului respectiv, dar şi un eseie %orţă, precum şi un poet de vocaţie gravă, deespiraţie interioară personalăK, poe'ie în careurprindem tocmai acea mişcare internă a ideii de sine om şi de creator, de întoarcere a sinelui acasă, adin sine şi în pământul stră unilor şi părinţilor care l-dus pe lume în %atala 'i de 1 noiem rie 1VGQ *Seru-ntins, spu'it de stele X Loc să a(aţi odi nei mel

esel am vieţuit şi tot aşa să mor X "u voia din urmălas tuturor6 X Săpaţi-mi un vers care să sune aşa6

di neşte cum îşi dorea# X +casă-i năierul, întors demări X +casăi vânătorul, întors de pe naltele cărări*?ecviem# 3ersiune de /argareta SterianK# *<ăierul*vânătorul* de sine şi de %rumos, meta%oric vor inedu lat în persoana creatorului şi a omului Stevensa cutreiera multe ţări şi meleaguri şi se va statorniciele din urmă în Samoa, în una din insulele din /ărileudului, graţie ' uciumatei sale vieţi ărţuite deinurile olii &'ice, unde din păcate şi se trece în

umea, în împărăţia um relor, însă mereu rămânând

ândul acasă Jla vatră, la ine şi la %rumos, la creaţnsăşi viaţa lui &ind unul din cele mai romantice şi mmiraculoase, mai insolu ile, mai dramatice şi pline dventura cunoaşterii depline, poeme din vieţile strălui eroice ale scriitorilor de ieri şi de a'i# =rmea'ă săedem, dar, prin intermediul scrisului său Jgraţie c icestei traduceri a romanului !nsula comorilor %ăcuni în urmă de admira ilul şi regretatul slu5itor aluvântului inspirat şi adevărat maestru în arta traducterare care a %ost +leAandru "osmescuK acel tărâm

miraculos al lui ?o ert Louis Stevenson şi să pro ămcel dar irepeta il care este viaţa în iposta'ele eiecreatoare, re'idite după c ipul şi asemănareaeînc ipuită a talentului său netrecătorB urmea'ă să-ănuim comoara destinului său trans&gurat îneşmântul cuvintelor Jîn noua aină de eApresie

eolatină, românăK, încercată de alt%el îndea5uns decerea ireversi ilă a timpului, dâr'ă şi demnă, de

epeta ila mu'ă a plăsmuitorului de sine şi cu sine c%ost şi pururea va & ?o ert Louis Stevenson# Lec

eluată a oricărei opere din palmaresul lui te %ace săimţi acele (ăcări invi'i ile, al astre-portocalii, aleomorii destinului său stevensonian şi visului săumnipre'ent care într-un cuvânt este însăşi arta saterară, eul său turnat în tiparul cuvintelor mereuia ile şi purtătoare, molipsitoare de %rumos, de reai poe'ie, de îndemn şi povaţă întru %ăurirea cura5oam iţioasă a omului, a c ipului său moral, cristalin

intr-o ucată măsura perenă, de eternitate a &inţăoastre# >pera marelui scriitor engle' o ert Louistevenson pluteşte aidoma unui ais erg în apele adâle literaturii universale, întrunind în cele trei'eci deolume ale palmaresului său acea insulă a comorilorare a %ost şi este imaginea visului ce i-a domnit dea propriu şi la &gurat# <oua întâlnire cu romanul !nomorilor, cu *această stră%ulgerare de geniu* J?icldingtonK în versiunea lui +leAandru "osmescu căstrea'ă în totul ei tot pecetea inspiraţiei nealterate,recum şi ţinuta stilistică pregnantă a originalului %eră posi ilitatea, atât tânărului pu lic cititor, cât uturor îndrăgostiţilor de scrisul lui Stevenson, de austa din tumultul operei lui, din comoara 8estinuluiău care a %ost în %elul ei un vis, însă nu un vis o ii un vis ales, cu sclipiri în adevăr de stea# Tudor

+LL+8!

+ $L "?><>L>@!"

VGQ 1 noiem rie Se naşte la $din urg JScoţiaKo ert Louis Stevenson# Tatăl său, Tomas Stevensone pro%esie inginer de %aruri# 1VO :iind elev, purimele povestiri în paginile *5urnalelor* de %amilicolare# 1VO) !ntră la =niversitate, la %acultatea denginerie, la dorinţa tatălui său# 0ro%esia însă îi dispV)1 ?o ert Louis Stevenson pre%eră să studie'e drei se înscrie la avocatură# 8ar nici dreptul nu corespu

reocupărilor sale spirituale# 8in acest an datea'ăcrierea unei serii de portrete literare şi de note deălătorie# 1V) 0u lică întâia lucrare eletristică ovestirea @ă'duirea lui :ranpois 3illon# 1V)) 8in acn se consacră totalmente activităţii literare# + trăit mmp când în :ranţa, când în "ali%ornia# 0u lică eseurticole, în care îşi eApune concepţiile sale artistice#V)) +par lucrările memorialistice > călătorie înnteriorul ţării, !mpresii de călătorie în :ranţa# 1V)Rălătorii cu un măgar prin "evennes Jsc iţe şi eseuriKVVQ 8rama 8eacon rodie#

VV1

irgini us 0uerisque JeseuriK# 1VV. Stevenson putudii %amiliare despre oameni şi cărţi, pre-cum şi

ulegerea de povestiri <oile asme ara e# 1VV Scnsula comorilor, primul său roman, considerat şi cea



mai repre'entativă lucrare a lui Stevenson# 1VVN-1Vcrie şi pu lică câteva culegeri de poeme, printre carădină poetică pentru copii, Tu%ărişuri, nuvelelearF eim şi >lalla, precum şi o serie de eseurinmănunc eate în cartea /emorii şi portrete# 1VVOomanul "iudata poveste a doctorului EeFyll şi aomnului Dyde# 1VVV ?omanul istoric Săgeata neaomanul de aventuri ?ăpit# 1VVR Stăpânul moşieiallantrae JromanK# 1VR "atriona JromanK, 0etreocturne pe insulă Jnote de călătorieK# 1VRN dec

o ert Louis Stevenson se stinge din viaţă pe insulaamoa, unde a venit în speranţa atenuării su%erinţeiu erculo'ă# 1VRG +par postum Scrisori din 3ai im

C P!I #

artea întâi - UT?Y<=L 0!?+T ################"apitolul ! - "um s-a pripăşit ătrânul lup de mare * i l * #########################

R. L. Stevenson - Comoara Din Insula

Documents

Transcript of R. L. Stevenson - Comoara Din Insula