Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte

şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş

R E P E R E C U L T U R A L E M U R E Ş E N E

2004

I.S.B.N. 973 – 8021 – 96 – 0

Coperta de Nicolae Băciuţ

Coperta I – Catedrala Mare Ortodoxă din Târgu-Mureş

Coperta IV – “Turnul cu ceas” – Cetatea Medievală Sighişoara

_________________________________

Editura TIPOMUR

Târgu-Mureş, str. Poligrafiei nr. 3

Lector Nicolae Băciuţ

Copyright © D.J.C.C.P.C.N.M. & Nicolae Băciuţ 2004

Toate drepturile rezervate

Culegere Maria Rus

Tehnoredactare Mariana Solovăstru

Format 16/61x86, Coli tipo

________________________________________

Tiparul executat la S.C.Tipomur S.A.

Târgu-Mureş, str. Poligrafiei nr. 3

România

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte

şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş

R E P E R E C U L T U R A L E

M U R E Ş E N E

Documentar de Nicolae Băciuţ

EDITURA TIPOMUR

TENDINŢE ŞI TENTAŢII CULTURALE

Reperele culturale mureşene au ajuns la al treilea an de apariţie, dovedindu-şi, cu prisosinţă, rostul,

devenind istorie culturală, încercând să dea identitate dinamicii culturale pe parcursul unui an.

Sigur, ceea ce conţine acest documentar sunt repere, un inventar de proiecte minimale, cu care

instituţiile culturale cele mai importante din judeţ îşi “provoacă” beneficiarii.

În realitate, oferta culturală a fiecărei instituţii a fost mai bogată în fiecare an, într-o firească valorificare

a oricăror noi oportunităţi apărute, dincolo de ceea ce poate fi anticipat, programat.

Cu plusurile şi minusurile ei, mişcarea culturală mureşeană e una care, în bună măsură, are ritm,

diversitate, consistenţă, este performantă, situându-se în “plutonul fruntaş” al maratonului cultural

naţional, la finalul fiecărui an destui performeri culturali mureşeni putând spune: “Am învins”.

Ramarcabilă e solidaritatea multor instituţii de cultură care, conjugându-şi eforturile şi resursele

financiare, dau prestanţă multor proiecte care “pe cont propriu”nu şi-ar fi atins ţinta.

Sigur, există un centru al culturii mureşene, Târgu-Mureşul, şi doi poli, Reghinul şi Târnăveniul. Dacă

Sighişoara şi-ar valorifica nu doar moştenirea istorică ci şi potenţialul intelectual de care dispune,

câştigul culturii mureşene ar fi unul apreciabil. Pentru că Sighişoara, deşi e la margine de judeţ, are

toate atributele unui centru cultural, dar care încă nu şi-a dat măsura adevăratei sale valori.

Luduşul, Iernutul, Sovata, Sărmaşul, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului sunt şi ele aşteptate să-

şi confirme statutul de oraş pe care-l au, şi din perspectivă culturală.

Câteva localităţi din mediul rural – Râciu, Deda, Idicel Sat, Gurghiu, Ibăneşti, Şincai, Solovăstru,

Bahnea, Voivodeni ş.a. – sunt şi ele bune conducătoare de cultură, prin eforturile de conservare şi

promovare a tradiţiilor populare.

Revigorarea culturii mureşene, după ce părea a-şi fi pierdut interesul şi energiile, este de domeniul

evidenţei, putându-se chiar vorbi, fără rezerve, de o reală perioadă de regăsire şi renaştere.

Nicolae BĂCIUŢ,

Director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte

şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL MUREŞ Palatul Culturii, Str. George Enescu nr. 2, Tel./fax: 0265-262515, 26695 e-mail: cult.ms@orizont .net Director: NICOLAE BĂCIUŢ

PROIECTE 2004

1. Concurs de recitări din lirica eminesciană “Pururi tânăr”, Ediţia a III-a, Târgu-Mureş - 10- 11

ianuarie 2004.

2. Lansare agendă culturală judeţeană, Târgu-Mureş – 15 ianuarie 2004.

3. Expoziţie de Artă, Galeria B.C.R., Târgu-Mureş - 17 ianuarie 2004.

4. Simpozion “Creştinism, gândire creştină, viaţă civică”- ediţia a III-a, 17 - 18 ianuarie 2004.

5. Spectacol omagial “Hai să-ntindem Hora Mare” – 24 ianuarie 2004.

6. “Întâlniri de miercuri seara”, Târgu-Mureş – serate culturale, a treia zi de miercuri din fiecare lună.

7. Expoziţie de artă, Galeria “Izvorul” - ianuarie 2004.

8. Luna cărţii la sate, întâlniri cu scriitorii, lansări de carte, în judeţ – 1 – 28 februarie 2004.

9. Simpozionul “250 de ani de la naşterea lui Gheorghe Şincai”, localitatea Şincai – 28 februarie

2004 – Anul Naţional Gheorghe Şincai.

10. Zilele culturale mureşene la Budapesta – Colocviu-dezbatere “Provincia cărturarului”; Expoziţie

de artă plastică; Recital de flaut – Budapesta – 24 – 28 februarie 2004.

11. Expoziţie de pictură “Femeia, tărâm de iubire”, Galeria Radio, Târgu-Mureş - martie 2004.

12. Festivalul de Creaţie Literară Religioasă “Credo”, Ediţia a IV-a, Simpozion “Credinţă şi

literatură” - 24 – 25 martie 2004.

13. Expoziţie de icoane, autori contemporani, Târgu-Mureş – 26 martie 2004.

14. Podium literar Lato: Aniversare “Szekely Janos – 75 de ani de la naştere” – martie 2004.

15. Lansare carte, Lazăr Lădariu, Târgu-Mureş, Reghin – martie 2004.

16. Expoziţie de pictură, Galeria “Izvorul” Lunca - martie 2004.

17. Simpozion “Renaşterea în literatura maghiară – 450 de ani de la naşterea lui Ballassi Balint,

Tinodi Lantos Sebestyen”, spectacol literar-artistic – aprilie 2004.

18. Expoziţie de icoane, Galeria B.C.R. Târgu-Mureş - aprilie 2004.

19. Lansare carte, Valentin Marica, Reghin, Târgu-Mureş – aprilie 2004.

20. Festivalul “Zilele Muzicale Târgumureşene”, Ediţia a XXIX-a , Târgu-Mureş - 17 – 23 mai 2004.

21. Salon Judeţean de Carte “Ex libris”, lansări de carte, întâlniri cu cititorii, Târgu-Mureş – 10 - 16

mai 2004.

22. Festival de Artă, Artă Populară şi Artizanat, Ediţia a III-a, Dezbatere “Arta populară încotro?”,

Lunca, jud.Mureş – 21 - 23 mai 2004.

23. Expoziţie de artă, Galeria B.C.R. Târgu-Mureş - mai 2004.

24. Expoziţie de icoane, autori - copiii - 1 iunie 2004.

25. Festivalul Naţional de Dansuri Populare pentru Copii, Luduş - 1 iunie 2004

26. Festivalul de Folclor şi Tradiţii Populare ale Etniilor, Ediţia a III-a, Simpozion “Etniile – bogăţie în

diversitate”, Reghin – 5 – 6 iunie 2004.

27. Tabăra Naţională de Pictură “Apollo”, ediţia a II-a – 19 – 27 iunie 2004.

Expoziţie de artă, Simpozion “Tendinţe şi tentaţii în arta plastică” – 26 iunie 2003.

28. Ziua Drapelului Naţional - Simpozion şi expoziţie - 20 iunie 2004.

29. Festival-Concurs “Romulus Guga”, Simpozion “Literatura – moştenire şi actualitate” – 25 iunie

2004.

30. Zilele Catolice, ediţia a IV-a - iunie 2004

31. Spectacol festiv “75 de ani de la naşterea artistei emerite a cântecului maghiar Kerekes Toth

Erzsebet” – 26 iunie 2004.

32. Zilele târgumureşene – premiera muzicală “Opera baroc” – 24 – 27 iunie 2004.

33. Tabăra de sculptură “Interart 2004”, Ediţia a III-a - Dialoguri interculturale, Lansări de carte,

Recitaluri muzicale, Simpozion “Ut sculptura poesis” - 5 – 11 iulie 2004.

34. Tabăra de Vară Scena - 14 iulie – 31 august 2004.

35. Ziua Imnului - Expoziţie de carte “Şcoala Ardeleană”, Simpozion “Literatura patriotică paşoptistă”

- 27 iulie 2004.

36. Tabăra Internaţională de Dansuri şi Cântece Populare de la Sâmbriaş – 5 - 11 iulie 2004.

37. Editarea lucrării “Biserici ortodoxe de lemn din judeţul Mureş”, de Eugen Ioan Man – iulie 2004.

38. Festivalul Internaţional de Muzică Academică, Concerte la Sighişoara, Salina Praid, Târgu-Mureş -

1 – 10 august 2004.

39. Festival de Artă Medievală, Sighişoara – 6 – 8 august 2004.

39. Festival Naţional de Artă Fotografică şi Cinematografică pentru Elevi – 6 – 8 august 2004.

40. Tabăra Naţională de Sculptură “In Memoriam”, Oarba de Mureş, Ediţia a XI-a, editare catalog al

celor XI ediţii - 11 – 30 august 2004.

41. Expoziţie Internaţională de Pictură, Sculptură şi Arte Decorative “TOTEM”, ediţia a III-a – 1 – 30

august 2004.

42. Tabăra Internaţională de Sculptură “Bolyai” – 18 – 31 august 2004.

43. Întâlnirea familiilor urmaşilor membrilor cercului literar Helikon – 21 august 2004.

44. Tabăra Internaţională de Sculptură în Sare, Ediţia a IV-a - 1 - 12 septembrie 2004.

45. Zilele Europene ale Patrimoniului - Expoziţie de icoane, obiecte de cult, carte veche –

18 septembrie 2004.

46. Simpozion “450 de ani de unitarism” – 18 septembrie 2004.

47. Editare “Dicţionar de artişti plastici mureşeni” - 19 septembrie 2004.

48. Concurs literar pentru elevi “George Coşbuc” – 20 septembrie 2004.

49. Festival Naţional de Muzică Populară “Flori de pe Mureş” - 25 – 26 septembrie 2004.

50. Festivalul de Cântece şi Dansuri Ţigăneşti “Inimi fierbinţi” - 26 septembrie 2004.

51. Târgul ONG-urilor – happeninguri culturale – septembrie 2004.

52. Bienala Naţională de Artă Fotografică - Salon Internaţional de Artă Fotografică – 1 – 2 octombrie

2004.

53. Zilele Bibliotecii “Târgu-Mureş” din Chişinău, Simpozion “Interferenţe literare româneşti”,

Lansări de carte, întâlniri cu cititorii – 4 - 8 octombrie 2004.

54. Festival-Concurs de Poezie “Romulus Guga”, Simpozion “Tendinţe în literatura scriitorilor tineri”

– 15 – 16 octombrie 2004.

55. Festival-Concurs de Epigrame “Cobra - 23 octombrie 2004.

56. Lansare carte – Nicolae Băciuţ – octombrie 2004.

57. Festival Naţional de Satiră şi Umor Studenţesc – 6 - 7 noiembrie 2004.

58. Festival Internaţional de Film de Scurt Metraj “Alter-native” – 4 - 7 noiembrie 2004.

59. Târg Internaţional de Carte – 4 - 6 noiembrie 2004.

60. Simpozion “100 de ani de la moartea lui Jokai Mor”, “125 de ani de la naşterea lui Moricz

Zsigmond” – Proza maghiară la intersecţie de secole şi stil – 20 noiembrie 2004.

61. Simpozion “Unire-n cuget şi simţiri” - Expoziţie - 1 decembrie 2004.

62. Festivalul Naţional de Muzică Folk “Chitara de argint”, Reghin – 4 - 5 decembrie 2004.

63. “Philobiblon mureşean”, expoziţie de carte, premii literare anuale, Ziua Tipografilor - 13

decembrie 2004.

64. Sărbătoarea Colindelor şi Obiceiurilor de Iarnă “Datini străbune” - 27 – 28 decembrie 2004.

65. Festival de Colinde, Bistra Mureşului - 27 decembrie 2004.

66. Editare revistă social-culturală “Comlodul” – trimestrial, I – IV, 2004.

67. Lansare carte – Răzvan Ducan – decembrie 2004.

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ

TÂRGU-MUREŞ, str. Enescu nr. 2, Telefon: 262631

Director: DIMITRIE POPTĂMAŞ

După încă un an de activitate, Biblioteca Judeţeană Mureş se impune în faţa publicului mureşean cu

colecţii mai bogate, utilizatori mai numeroşi şi o variată paletă de activităţi educative şi de dezvăluire a

colecţiilor. Prezenţei noastre prin activităţi tradiţionale, ale căror ediţii cresc an de an, cum sunt cele

privitoare la aniversarea şi comemorarea poetului Mihai Eminescu “Porni Luceafărul” şi

“Eminesciana”, “Basarabie română” şi “Dor de Bucovina”, “Philobiblon mureşean” şi “Zilele

Bibliotecii Târgu-Mureş din Chişinău”, decernarea diplomei “Pro Libro Senator”, le-am alăturat altele,

din calendarul actual sau din evenimentele curente, apariţii editoriale însoţite de lansări. Între acestea

amintim implicarea instituţiei în “Caravana Gaudeamus”, cu prezentările propriilor publicaţii (seria

“Bibliografii mureşene”), Zilele târgumureşene, Festivalul “Lucian Blaga”, Săptămâna eroilor şi

martirilor neamului românesc, Festivalul-concurs de poezie “Romulus Guga”, activităţi de primă

mărime ca importanţă şi dimensiuni. Momente de neuitat au fost consacrate unor personalităţi

româneşti şi străine, între care Vasile Netea, Elena Farago, Gheorghe I. Brătianu, Francois-Marie

Voltaire, Alexix Carrel, Emil A. Dandea şi Ciprian Porumbescu. Un simpozion a avut ca temă “Tipar şi

tipărituri în secolele XV – XVI”. La toate acestea, se înscriu numeroase participări la întruniri culturale

locale, naţionale şi internaţionale. Pe linia acestora se înscrie participarea noastră la a VIII-a

“Conferinţă a bibliotecarilor maghiari de dinafara graniţelor”, care a avut loc la Sarospatak (Ungaria), şi

Zilele Bibliotecii “Transilvania” (R. Moldova). Altele au fost dedicate micilor cititori ai bibliotecii:

“Jules Verne şi farmecul copilăriei”, “Gânduri închinate mamei”, Ludoteca “Alice”, “De ziua

internaţională a copilului” şi “Păpuşi muzicale”. Diplomele “Pro Libro Senator” au fost decernate

reputatului sculptor Martin Izsak şi lui Meszaros Jozsef, fost coleg, bibliotecar, om de aleasă cultură.

Anul 2003 s-a finalizat cu partea noastră de contribuţie la marcarea Zilei de 1 Decembrie, Ziua

Naţională a României şi manifestarea complexă “Philobiblon mureşean”.

PROIECTE 2004

1. Medalion literar-artistic “Porni Luceafărul…” – 15 ianuarie 2004.

2. Evocare literară “Jokai Mor” (1825 – 1904) – 18 februarie 2004.

3. Simpozion ştiinţific “Gheorghe Şincai” – 27 februarie 2004.

4. Medalion literar “Alexandru Macedonski” – 12 martie 2004.

5. Reuniunea culturală “Basarabie română…” – 27 martie 2004.

6. Conferirea titlului “Pro libro Senator”, poetului Ion Horea – 7 mai 2004.

7. Program literar-artistic “EMINESCIANA” – 15 iunie 2004.

8. Medalion literar ”Moricz Zsigmond” – 30 iunie 2004.

9. Simpozion ştiinţific “Ştefan cel Mare şi Sfânt” – 2 iulie 2004.

10. Conferinţă “Francesco Petrarca” – 20 iulie 2004.

11. Dimineaţă de basm închinată povestitorului “Benedek Elek” – 17 august 2004.

12. Zilele Bibliotecii “Târgu-Mureş” la Chişinău – 7 – 8 octombrie 2004.

13. Medalion “Iosif Hodoş” – 20 octombrie 2004.

14. Reuniunea culturală “Dor de Bucovina…” – 24 noiembrie 2004.

15. Zilele Bibliotecii Judeţene Mureş - “Philobiblon mureşean” – 13 – 15 decembrie 2004.

TIPĂRITURI

1. Referinţe despre judeţul Mureş în cărţi (Fulop Maria).

2. Anuarul Bibliotecii “LIBRARIA”.

3. Indicele bibliografic al revistei “Igaz Szo” (Meszaros Jozsef şi Agyagasi Hajnal.)

4. Lexiconul oamenilor de ştiinţă din judeţul Mureş.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ “ZAHARIA BOIU”

SIGHIŞOARA, str. Herman Oberth nr. 22, Telefon: 771032

Bibliotecar responsabil: LUCIA ŢARĂLUNGĂ

În ziua de astăzi, păstrându-şi înţelesul şi funcţia de instituţie de cultură, biblioteca are funcţionalităţi

multiple privind colectarea, depozitarea şi tezaurizarea culturii şi civilizaţiei umane cuprinse în paginile

cărţilor, ale documentelor în general, organizarea şi valorificarea acestora în sprijinul procesului de

cunoaştere.

Biblioteca municipală “Zaharia Boiu” Sighişoara este un astfel de “leagăn” de cultură, unde cititorii

interesaţi au posibilitatea să consulte cărţi din cele mai diferite domenii (literatură, ştiinţe exacte, artă,

istorie, geografie, sociologie, psihologie etc.).

Biblioteca se află în centrul oraşului, într-o clădire mare, şi cuprinde 13 încăperi, din care 7 sunt

depozite. În aceste încăperi există un fond de carte de peste 159.275 volume.

Biblioteca are trei secţii distincte: secţia adulţi, secţia copii, fiecare având sală proprie de lectură, şi

separat de această clădire, secţia documentară, care din anul 1969 funcţionează într-o clădire din Piaţa

Cetăţii, unde îi stau la dispoziţie patru încăperi spaţioase, dintre care una serveşte drept sală de lectură.

Secţia documentară este cea mai valoroasă secţie a bibliotecii. Ea mai este numită şi Biblioteca

documentară, fiind şi cea mai veche secţie a bibliotecii, având o vechime de peste 400 de ani. Ea este

nucleul pe care s-a format mai apoi Biblioteca Municipală.

În anul 2003 , Biblioteca şi-a mărit spaţiul cu încă patru încăperi în aceeaşi clădire, puse la dispoziţie de

către Primăria municipiului Sighişoara. De asemenea, au mai fost achiziţionate două calculatoare noi,

astfel încât fiecare secţie din bibliotecă este dotată cu calculator.

S-a mai realizat de asemenea şi conectarea calculatoarelor la reţeaua de Internet, în acest sens

Biblioteca beneficiind de ajutorul Primăriei Municipiului Sighişoara şi al firmei de televiziune locală

SC “Teleson” SA.

Tot în anul 2003 Biblioteca municipală “Zaharia Boiu” a preluat fondul bibliotecii Clubului CFR, din

localitate, care s-a desfiinţat.

Aflată într-un proces de modernizare, Biblioteca municipală “Zaharia Boiu” Sighişoara, răspunde tot

mai mult cerinţelor unei biblioteci moderne.

PROIECTE 2004

1. Eminescu – “poetul nepereche” – evocarea operei eminesciene, recital de poezii, expoziţie de carte

– secţia pentru adulţi – 15 ianuarie 2004.

2. “Basmele eminesciene” – audiţie de basme, expoziţie de carte – secţia pentru copii – 15 ianuarie

2004.

3. “Unirea Principatelor Române, primul pas spre făurirea României Mari” – expoziţie de carte –

secţia pentru adulţi – 23 ianuarie 2004.

4. “Moş Ioan Roată şi Unirea” – evocarea importanţei Unirii Principatelor Române din 1859 pentru

făurirea României Mari – secţia pentru copii – 23 ianuarie 2004.

5. “190 de ani de la naşterea scriitorului Grigore Alexandrescu” – evocarea operei şi expoziţie de

carte – secţia pentru copii – 13 februarie 2004.

6. “50 de ani de la moartea scriitorului Ionel Teodoreanu” – evocarea operei şi expoziţie de carte –

secţia pentru copii – 20 februarie 2004.

7. “O mamă, dulce mamă…” – expoziţie de carte şi recital de poezii – secţia pentru copii – 8 martie

2004.

8. “150 de ani de la naşterea marelui poet Al. Macedonski”– expoziţie de carte şi evocarea operei lui

– secţia pentru adulţi – 19 martie 2004.

9. “110 ani de la naşterea scriitorilor Camil Petrescu şi Gib Mihăescu” – expoziţie de carte şi

evocarea operei lor – secţia pentru adulţi – 22 aprilie 2004.

10. Mari dramaturgi ai lumii: Shakespeare (440 de ani de la naşterea sa) – expoziţie de carte şi evocarea

operei – secţia pentru adulţi – 14 mai 2004.

11. “Copiii – viitorul omenirii” – 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului – expoziţie de carte şi recital

de poezie – secţia pentru copii – 3 iunie 2004.

12. Incursiune în lumea copilăriei prin evocarea operei lui Ion Creangă (165 de ani de la naşterea lui) –

evocarea operei şi expoziţie de carte – secţia pentru copii – 10 iunie 2004.

13. “105 ani de la naşterea criticului şi scriitorului George Călinescu” – expoziţie de carte şi evocarea

operei lui – secţia pentru adulţi – 23 iunie 2004.

14. Mari scriitori francezi care sunt evocaţi în anul 2004: Honore de Balzac (205 de ani de la naşterea

sa) şi Anatole France (160 de ani de la naşterea lui) – evocarea operei lor şi expoziţie de carte –

secţia pentru adulţi – 14 iulie 2004.

15. Mari scriitori ruşi evocaţi în anul 2004: A.P.Cehov (100 de ani de la moarte) şi N.V.Gogol (195 de

ani de la naştere)– evocarea operei lor şi expoziţie de carte – secţia pentru adulţi – 19 august 2004.

16. “185 de ani de la naşterea scriitorului Nicolae Filimon”– evocarea operei lui şi expoziţie de carte –

secţia pentru adulţi – 6 septembrie 2004.

17. Titani ai literaturii universale – “J.W. Goethe – 255 de ani de la naşterea lui”– evocarea operei lui

şi expoziţie de carte – secţia pentru adulţi – 16 septembrie 2004.

18. Mari scriitori americani: “J.F.Cooper– 215 ani de la naşterea lui” – expoziţie de carte – secţia

pentru copii – 14 octombrie 2004.

19. “120 de ani de la naşterea scriitorului V.Voiculescu” – evocarea operei lui şi expoziţie de carte –

secţia pentru adulţi – 25 noiembrie 2004.

20. “1 Decembrie – Ziua Naţională a României” – recital de poezie şi expoziţie de carte – 1 decembrie

2004.

Biblioteca va participa şi se va implica în organizarea tuturor acţiunilor cultural-educative la nivel de

municipiu, în colaborare cu instituţiile de cultură.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ “PETRU MAIOR”

REGHIN, str. Petru Maior nr. 1, telefon: 520579

Director: MARIN ŞARA

Aflată în al 53-lea an de activitate, Biblioteca municipală “Petru Maior” este una din principalele

instituţii culturale ale municipiului, permanent raportată la comunitatea ale cărei interese de informare

şi documentare le serveşte şi pentru care a fost de altfel creată.

De la înfiinţarea sa, în anul 1950, şi până în prezent, a cunoscut un drum continuu ascendent, sub

raportul îmbogăţirii patrimoniului său, al diversificării serviciilor pe care le oferă populaţiei, dar mai

ales în privinţa creşterii numărului utilizatorilor care beneficiază de acest însemnat act de cultură.

Extinzându-şi în permanenţă activitatea, a reuşit să se impună în viaţa spirituală a urbei, fiind apreciată

şi căutată de numerosul public, pe care-l deserveşte. Prin aceasta, pe bună dreptate, i s-a conferit acestui

lăcaş de cultură atributul de instituţie de ţinută ştiinţifică, cu profil distinct, care răspunde cerinţelor de

lectură ale tuturor categoriilor de cititori.

Principalele direcţii urmărite vizează valorificarea fondului de publicaţii al Bibliotecii, prin elaborarea

de studii şi volume bibliografice, activitate ştiinţifică, de informare şi documentare, conservarea

colecţiilor printr-o permanentă selecţie calitativă, achiziţii directe de la edituri sau librării, donaţii,

îmbogăţirea fondului bibliotecii cu carte diversă, utilă, care cere diversificarea ofertelor către utilizatori,

dotarea cu aparatură de practică culturală.

În acest sens am urmărit promovarea instituţiei bibliotecare printr-un complex de activităţi prin care se

urmăreşte fidelizarea utilizatorilor faţă de instituţie, construirea unei imagini pozitive a instituţiei la

nivelul comunităţii, edificarea încrederii cititorilor şi a colaboratorilor în valoarea colecţiilor, a

manifestărilor şi a personalului bibliotecii.

Astfel, activitatea bibliotecii în această perioadă a fost orientată spre organizarea şi promovarea unui

program complex de metode prin care s-a urmărit formarea unei imagini pozitive la nivelul comunităţii,

o bună colaborare cu toate structurile comunităţii, administraţiei, instituţiilor culturale şi şcolare, mass-

media, cu întreaga populaţie a municipiului, reuşind în mare măsură să răspundem tuturor doleanţelor

utilizatorilor, asigurând fiecărui cetăţean accesul la informaţii, documentare, un larg acces la toate

valorile bibliotecii.

Creşterea numărului de solicitări privind serviciile bibliotecii ne determină în permanenţă să

îmbunătăţim şi să valorificăm instrumentele de informare şi documentare pe care le deţine biblioteca, să

diversificăm tematic bibliografiile de recomandare, să avem o bună comunicare cu toate structurile

comunităţii, în aşa fel ca obiectul muncii noastre, cartea, să o ridicăm la rang de valoare spirituală.

Pentru creştrea eficienţei şi modernizării activităţii în bibliotecă, conform noilor standarde folosite pe

plan universal, biblioteca a început o nouă etapă în organizarea şi evidenţa fondului de carte prin

dotarea cu mijloace de informare moderne.

În prezent, Biblioteca dispune de cinci calculatoare, două imprimante şi un scanner, care constituie

începutul trecerii activităţii la toate secţiile spre un sistem modern de evidenţă a activităţii.

Baza materială este asigurată în cea mai mare parte, de asemenea, spaţiul unde ne desfăşurăm

activitatea, mai ales prin extinderea lui în cursul anului 2003, prin preluarea şi trecerea imobilului în

care ne desfăşurăm activitatea în proprietatea domeniului public, oferă condiţii bune de lucru.

Avem toată speranţa că printr-o bună colaborare cu toţi factorii educaţionali cu sprijiul Consiliului

Local, biblioteca să se impună tot mai mult în viaţa comunităţii prin diversele activităţi pe care le

organizează.

PROIECTE 2004

1. La bustul lui Eminescu din Parcul Central al municipiului, recital de poezie şi muzică din creaţia

poetului nostru naţional - 15 ianuarie 2004 - cu participarea Cenaclului literar “Lucian Blaga”.

2. Lansarea volumului “REGHINUL CULTURAL”- VII - Studii şi articole, la Biblioteca municipală

“Petru Maior” - 30 ianuarie 2004. Coordonatori prof.univ.dr. Grigore Ploeşteanu şi prof. Marin

Şara.

3. Simpozion aniversar “Gheorghe Şincai” - 250 de ani de la naştere - 26 februarie 2004, la sediul

bibliotecii.

4. Medalion literar “Alexandru Macedonski”, la Biblioteca municipală “Petru Maior” - 15 martie

2004.

5. Ziua bibliotecarului. Evocare “Personalităţi ale culturii, personalităţi ale profesiei” - 23 aprilie

2004, în sala de şedinţe a bibliotecii.

6. Evocare – personalităţi reghinene – “Virgil Oniţiu” şi ”Arnold Muller” - 21 mai 2004, la sediul

bibliotecii.

7. Săptămâna culturii reghinene, în perioada 24-30 mai 2004. Dialog cultural cu scriitorii şi publiciştii

mureşeni: Nicolae Băciuţ, Lazăr Lădariu şi Valentin Marica.

8. Simpozion comemorativ “Ştefan cel Mare şi Sfânt – 1457-1504”, 2 iulie 2004, la bibliotecă.

9. Medalion literar “Francesco Petrarca (1304-1374) - 700 de ani de la naştere”, 23 iulie 2004, la

sediul Bibliotecii municipale “Petru Maior”.

10. Şezătoare literară “Jokai Mor (1825-1904) – 100 de ani de la moarte”, 20 septembrie 2004, la

bibliotecă.

11. Evocare”Iosif Hodoş – cărturar şi om politic transilvan - 175 de ani de la naştere”, 20 octombrie

2004, la sediul bibliotecii.

12. Zilele Bibliotecii Municipale “Petru Maior”, 4-5 noiembrie 2004. Dezbateri profesionale, lansări

de cărţi, întâlniri cu oameni de ştiinţă şi cultură.

13. Şezătoare literară închinată Zilei de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, 1 decembrie 2004,

la Biblioteca municipală “Petru Maior”.

14. Lansarea volumului biobibliografic “Personalităţi de seamă ale Reghinului”, 14 decembrie 2004,

la Biblioteca municipală “Petru Maior”.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ TÂRNĂVENI

Str. Republicii nr. 65, Telefon: 440573

Bibliotecar responsabil: VASILE BACIU

Aidoma unei fiinţe vii, cu destin, biblioteca din Târnăveni, s-a născut din dragostea unor intelectuali cu

patimă pentru cultură, care în anul 1949 au donat circa 2000 de volume în beneficiul comunităţii locale.

După un an, aceasta devine bibliotecă raională, iar până în 1952 îşi dublează oferta, iar numărul celor

care o frecventează creşte proporţional.

Tânăra firavă de la debuturi ajunge ca, la şapte ani de la naştere, să ofere celor aproximativ 1500 de

cititori fideli, posibilitatea consultării unei colecţii de peste 17.000 de tomuri, sporite prin aportul mai

multor biblioteci sindicale din zonă.

La pubertate, în 1964, îşi deschide şi mai larg braţele, permiţând, cu generozitate, pentru prima dată,

accesul liber la raft, celor muşcaţi de morbul înţelegerii, al cunoaşterii.

Urmează maturitatea, legitimată prin crearea succesivă, în 1970, 1973 şi 1980, a catalogului alfabetic,

sistematic şi, respectiv, topografic.

Morfologic bine constituită şi perfect funcţională, această fiinţă nobilă şi împlinită zămisleşte, firesc, un

urmaş, care să se dedice, la rândul său, viitorimii: secţia pentru copii a bibliotecii orăşeneşti (1971).

La fel ca orice organism viu, care vibrează frenetic în sânul comunităţii, “fiinţa” pe care o evocăm s-a

bucurat de dragostea, aprecierea şi respectul celor cărora s-a dăruit, dar a avut parte şi de vicisitudinile

vieţii: a trebuit să-şi găsească sălaşuri, mai mult sau mai puţin fericite, în diverse spaţii (respectiv,

clădirile fostului Club Muncitoresc, a Poştei, a Casei de Cultură şi, actualmente, la parterul imobilului

din strada Republicii 65, din centrul municipiului Târnăveni).

Constituţia robustă a acestei instituţii pline de vitalitate este rodul unei creşteri armonioase, ritmice şi în

progresie aproape geometrică. Dacă la 20 de ani de existenţă, biblioteca număra circa 20.000 de

exemplare, iar după 40 de ani ajunge la peste 65.000 de volume, după scurta criză post-revoluţionară

de după 1989, urmează o uşoară redresare, ea beneficiind, în prezent, de un tezaur de aproximativ

74.000 documente.

Chiar dacă, temporal, se îndreaptă spre vârsta a treia, Biblioteca Municipală din Târnăveni, matură şi

consolidată, trăieşte şi va trăi perpetuu prin cei care sorb din izvorul cunoaşterii oferit de această

instituţie. Numărul impresionent de personalităţi marcante, care s-au format consultând cărţile acestei

alma mater, probează rolul şi aportul său incontestabil la formarea spirituală a locuitorilor de pe

Târnava Mică.

Câteva cifre reci reflectă potenţialul cultural al acestui lăcaş: secţia pentru adulţi însumează peste

56.000 volume (20.000 direct accesibile, iar peste 36.000 aflate în depozit). Peste 17.000 cărţi

constituie fondul secţiei pentru copii, al cărei sediu se află în Str. Republicii nr. 32.

Fondul de carte are caracter enciclopedic, adresându-se tuturor categoriilor de cititori. Indiferent de

vârstă, de formaţie profesională, de domeniu de interes, locuitorii sunt aşteptaţi cu dragoste, cu atenţie

şi cu generozitate de personalul Bibliotecii Municipale (reprezentat de 5 bibliotecari, pentru ambele

secţii, plus un legător şi un îngrijitor). Efectul este firesc: aproape 4.000 de persoane care consultă

colecţiile bibliotecii în fiecare an.

Pe viitor, ne propunem stabilirea unor mai strânse legături cu bibliotecile din judeţ şi din ţară, crearea

unor parteneriate cu diverse organizaţii neguvernamentale, precum şi realizarea de contacte cu

comunităţi din străinătate, pentru sporirea colecţiilor de carte străină prin eventuale donaţii din partea

acestora din urmă (avem în vedere faptul că a devenit aproape indispensabilă cunoaşterea limbilor de

circulaţie internaţională, a căror aprofundare se poate realiza mai ales prin lectură).

Dorim, de asemenea, să ne intensificăm eforturile în sensul popularizării cărţii, al atragerii, în special a

tineretului şcolar, spre sursa de lumină care este cartea, şi al satisfacerii, cu şi mai multă promptitudine

şi profesionalism, a cerinţelor tutoror categoriilor de cititori.

PROIECTE 2004

1. “Dacă treci râul Selenei…” – evocarea copilăriei şi tinereţii Luceafărului – 15 ianuarie 2004.

2. “Unirea românilor şi unirea cu Europa” – dezbatere – 23 ianuarie 2004.

3. “Sub semnul raţiunii pure” – 200 de ani de la moartea marelui filosof Immanuel Kant – prezentarea

operei şi expoziţie de carte – 12 februarie 2004.

4. “Alexandru Macedonski – 150 de ani de la naşterea poetului” – medalion literar (secţia copii) – 14

martie 2004.

5. “Gala Galaction – 125 de ani de la naşterea scriitorului român” - medalion literar (secţia copii) –

16 aprilie 2004.

6. “Ziua bibliotecarului” – aniversare UNESCO – întâlnire colegială şi profesională cu bibliotecarii

din localitate – 23 aprilie 2004.

7. “Jokai Mor - 100 de ani de la moartea scriitorului maghiar” – prezentarea vieţii şi operei,

expoziţie de carte – 5 mai 2004.

8. “Zilele Bibliotecii Municipale Târnăveni” – medalioane literare, prezentări de carte, întâlniri ale

autorilor cu cititorii – 27 – 28 mai 2004.

9. “Copilărie fericită” – expoziţie cu desenele copiilor (secţia copii) – 1 iunie 2004.

10. “Gheorghe Lazăr - 225 de ani de la naşterea cărturarului iluminist român” – prezentare şi vitrină

omagială – 4 iunie 2004.

11. “Mihai Eminescu - 115 ani de la moartea poetului” – montaj omagial, literar-artistic – 15 iunie

2004.

12. “A.P.Cehov – 100 de ani de la moartea scriitorului rus” – prezentarea operei şi a impactului

acesteia asupra literaturii universale – 15 iulie 2004.

13. “Victor Babeş – 150 de ani de la naşterea medicului şi bacteriologului român” – prezentare – 28

iulie 2004.

14. Concurs de cultură generală, cu premii: “Cine ştie, răspunde” – 20 august 2004.

15. “Incursiune în universul cărţii” – vizite de iniţiere şi de informare a elevilor din ciclul II al şcolilor

generale, la biblioteca municipală – 27 – 30 septembrie 2004

16. “Al. Davila – 75 de ani de la moartea dramaturgului şi omului de teatru român” – vitrină omagială

– 19 octombrie 2004.

17. “Arthur Rimbaud – 150 de ani de la naşterea poetului francez” – recital de poezie al elevilor de

liceu, în limbile română şi franceză – 20 octombrie 2004.

18. “Anton Pann – 150 de ani de la moartea scriitorului, folcloristului şi muzicianului român” –

şezătoare literară (secţia copii) – 2 noiembrie 2004.

19. Ziua Naţională a României – expoziţie de carte, expunere – 1 decembrie 2004.

20. “O, ce veste minunată!” – expoziţii de carte religioasă, audiţii muzicale de colinde şi urări de Anul

Nou, prezentări de carte pe tema Crăciunului – 16 – 22 decembrie 2004.

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ LUDUŞ

Str. Republicii nr. 16, Telefon: 412074

Bibliotecar responsabil: CAMELIA ADELA CAZACU

În anul 1949 ia fiinţă Biblioteca Căminului Cultural “Nicolae Bălcescu”, care a funcţionat în aceeaşi

clădire cu Căminul Cultural până în anul 1953. Între anii 1951 – 1968 devine Biblioteca Raională, iar

din 1968 Biblioteca Orăşenească.

Din 1961, biblioteca îşi desfăşoară activitatea într-o clădire din centrul vechi al oraşului, iar din 1997,

datorită degradării clădirii, biblioteca a fost mutată într-un sediu provizoriu (fost depozit de mobilă) pe

Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 19.

Prin structura colecţiilor, biblioteca noastră are un caracter enciclopedic, ea adresându-se tuturor

categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu şi lectură. De-a lungul anilor, ea a acumulat

o colecţie de publicaţii valoroasă, oglindită în cele peste 61.000 de cărţi, în limba română şi în limbi

străine.

În limita posibilităţilor, anual achiziţionează titluri noi şi înscrie peste 1.200 de cititori (numărul de

locuitori al oraşului este de aproximativ 19.000), difuzează peste 24.000 de volume şi înregistrează o

frecvenţă anuală de peste 15.000 de cititori.

În prezent, biblioteca funcţionează cu următoarele secţii:

- secţia pentru completarea colecţiilor

- secţia de împrumut pentru adulţi (cu acces liber la raft)

- secţia de împrumut pentru copii până la 14 ani (cu acces liber la raft)

Prezentându-se astăzi ca o adevărată oază de cultură, în Biblioteca Orăşenească Luduş se desfăşoară

activităţi complexe, menite să îmbie cititorii a se opri şi a sorbi, fie şi numai câteva picături, din izvorul

nesecat al cunoaşterii.

PROIECTE 2004

1. Al. Odobescu (23.01.1834 – 10.11.1895) – expoziţie de carte - ianuarie 2004.

2. „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500 de ani de la moartea domnitorului” – spectacol realizat de elevii

Şcolii Generale “Ioan Th. Olteanu” – îndrumător prof. Radu Cornelia – ianuarie 2004.

3. „Ionel Teodoreanu şi copiii” (6.01.1897 – 3.02.1954) – medalion literar realizat de elevii Şcolii

Generale “Ion Vlăduţiu”, prof. Bota Anca – februarie 2004.

4. „Portrete, portrete...” – expoziţie realizată de elevii Şcolii Generale “Ion Vlăduţiu”, prof. Petrea

Delia – februarie 2004.

5. Al.Macedonski (14.03.1854 – 23.11.1920) – expoziţie de carte – martie 2004.

6. „Nică, copil universal” – spectacol realizat de elevii Şcolii Generale “Ion Vlăduţiu” şi “Ioan Th.

Olteanu”, prof. Bota Anca şi Rusu Cornelia – martie 2004.

7. „Gala Galaction” (16.04.1879 – 8.03.1961) – expoziţie de carte – aprilie 2004.

8. „Cârcotaşii la bibliotecă” – spectacol realizat de elevii Şcolii Generale Ion Vlăduţiu, prof. Bota

Anca – aprilie 2004

9. „Cu mască, fără mască” – expoziţie de colaje realizată de elevii Şcolii Generale “Ioan Th.

Olteanu”, prof. Şopterean Ioan – aprilie 2004.

10. „Jokai Mor, cel mai popular prozator maghiar” (18.02.1825 . 5.05.1904) – medalion literar

realizat de elevii Grupului Industrial, prof. Nagy Eva – mai 2004.

11. „Vis de mai” – concurs de recitări – mai 2004.

12. Florarul anului oglindit în desenele elevilor de la Şcoala Generală nr. 1, prof. Soos Hajnal – mai

2004.

13. „Antoine De Saint-Exupery – poet al acţiunii” (29.06.1900 – 31.07.1944) – medalion literar

realizat de elevii Grupului Şcolar Industrial, prof. Maior Doina – iunie 2004.

14. „Plimbare prin lumea poeziei” – concurs de creaţie literară – iunie 2004.

15. „D.Diderot - unul dintre ultimii mari intraţi în sacrul panteon al culturii franceze” (5.10.1713 –

31.07.1784) – expoziţie de carte – iulie 2004.

16. „Veronica Micle – 115 ani de la moartea poetei” – expoziţie de carte – august 2004.

17. „Nicolae Filimon – primul romancier român” (6.09.1819 – 19.03.1865) – expoziţie de carte,

medalion literar realizat de elevii Grupului Şcolar Industrial, prof. Şerban Lucreţia – septembrie

2004.

18. „Pierre Corneille – fondatorul tragediei clasice franceze” (6.06.1606 – 2.10.1864) – medalion

literar realizat de elevii Grupului Şcolar Industrial, prof. Maior Doina – octombrie 2004.

19. Anton Pann – expoziţie de carte – noiembrie 1004.

20. „De la lume adunate...” – şezătoare realizată de elevii Şcolii Generale “Ion Vlăduţiu” şi “Ioan Th.

Olteanu”, prof. Bota Anca şi Rusu Cornelia – noiembrie 2004.

21. „Despre mănăstirile lui Ştefan” – prezentare istorică, geografică şi artistică, prof. Banea Ioan

Adrian – decembrie 2004.

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ IERNUT

P-ţa 1 Decembrie 1918 nr.6, telefon: 471266

Bibliotecar: VIRGINIA VUŢĂ

La data de 1 martie 1953 se înfiinţează prima bibliotecă publică în comuna Iernut, având un fond de

1.946 volume. Acest fond s-a constituit din donaţii de la fosta bibliotecă raională Luduş şi Cooperativa

de consum Iernut.

Biblioteca comunală Iernut a funcţionat la început pe str. Dacia Traiana, într-un spaţiu impropriu

desfăşurării activităţii corespunzătoare a bibliotecii; între timp, fondul de carte s-a mai îmbunătăţit,

astfel în anul 1968 atinge cifra de 10.325 volume. În acelaşi an biblioteca primeşte un spaţiu

corespunzător compus din patru încăperi: sala cataloagelor, sala de lectură, o încăpere destinată

literaturii universale şi un depozit. Tot în anul 1968, prin desfiinţarea bibliotecii sindicale a C.T.E.

Iernut, biblioteca comunală îşi măreşte fondul cu încă 5.000 volume cărţi cu caracter tehnic.

În anul 1989, comuna Iernut devine oraş, biblioteca se va numi bibliotecă orăşenească şi începe să

funcţioneze cu un post de bibliotecar cu normă întreagă.

În anul 1990, biblioteca deţinea un fond de 18.004 volume, colecţiile erau în scădere, deoarece în anul

1990 s-a operat la scoaterea unui număr de 12.000 volume de la clasa 3 şi cărţi cu conţinut depăşit.

Colecţiile bibliotecii orăşeneşti sunt structurate în colecţii de bază destinate conservării şi studierii la

sala de lectură şi colecţii uzuale destinate împrumutului la domiciliul utilizatorilor. În prezent,

biblioteca orăşenească are un număr de 27.690 volume şi un număr de 786 utilizatori.

Referitor la dotarea bibliotecii, se vor achiziona câteva rafturi pentru cărţi, despre informatizare nu ne

putem pronunţa momentan, numai după discutarea bugetului pentru 2004.

Biblioteca orăşenească Iernut a semnat un protocol de colaborare cu Clubul copiilor Iernut, astfel avem

programate mai multe manifestări în comun:

1. Medalion literar muzical Mihai Eminescu.

2. Concurs literar „Eroii basmelor româneşti”.

3. Moment poetic „Nichita Stănescu”, în colaborare cu Liceul Teoretic Iernut.

4. „Marea Unire de la 1918” - evocare

TEATRUL NAŢIONAL TÂRGU-MUREŞ

P-ţa Teatrului Nr. 1, Telefon: 264848

Director: CRISTIAN IOAN

Situat în estul Depresiunii Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Mureşului, Târgu-Mureş este un

important centru cultural şi turistic.

Viaţa artistică a oraşului este animată de Teatrul Naţional, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Ariel”,

Universitatea de Artă Teatrală (toate având secţii în limbile română şi maghiară), Filarmonica de Stat,

Ansamblul de Cântece şi Jocuri ”Mureşul”. Teatrul din Târgu-Mureş, cunoscut ca unul dintre cele mai

importante colective artistice din România, numără peste 50 de ani de existenţă. Din anul 1946, când a

fost înfiinţat de marele regizor şi animator de teatru , Miklós Tompa, până în 1973, activitatea teatrului

s-a desfăşurat în clădirea Palatului Culturii.

Actuala clădire a Teatrului, dovadă a preţuirii de care se bucură arta în România, a fost inaugurată la 13

octombrie 1973. Proiectul a fost realizat de arhitectul Constantin Săvescu din Bucureşti, distins pentru

această lucrare cu premiul Uniunii Arhitecţilor pe anul 1973. Tapiseria din foaierul principal, de o

inestimabilă valoare, a fost concepută de Aspasia Burduja, artistă plastică din Bucureşti.

Pentru bogata sa activitate, evidenţiată de-a lungul anilor în valoroase repertorii, în numeroase distincţii

obţinute la diferite festivaluri de teatru din ţară şi străinătate şi nu în ultimul rând în succesul la public,

în anul 1978 Teatrului din Târgu-Mureş i s-a conferit numele de Teatru Naţional.

Teatrul Naţional din Târgu-Mureş este subordonat Comsiliului Judeţean Mureş. Specificul artistic: este

un teatru de repertoriu, unicul teatru naţional din România (şi din lume), cuprinzând două secţii -

română şi maghiară. Are în dotare o sală principală cu 599 de locuri, o sală studio cu 100 de locuri, 7

ateliere, cabine pentru actori, spaţii de repetiţii. Numărul premierelor scoase într-o stagiune este de 18 (9

în limba română, 9 în limba maghiară). Personalul artistic este angajat prin contract: sunt 62 actori;

regizori; scenografi; graficieni.

Turnee efectuate în străinătate - Viena (Austria); Budapesta, Esztergom, Kisvárda, Eger

(Ungaria);Ljubljana (Slovenia); Belgrad, Novi Sad (Iugoslavia), Paris, Strasbourg (Franţa). În Franţa

spectacolele au fost prezentate atât în limba franceză, cât şi în limba română.

Rămân înscrise în cartea de onoare a instituţiei spectacole care au înnobilat menirea teatrului românesc,

a slujitorilor lui. Repertoriul a cuprins întotdeauna valorile literaturii române şi străine, clasice, moderne

şi contemporane, începând cu Sofocle, Racine, Moliere, Shakespeare, Goldoni, continuând cu Schiller,

Ibsen, Dostoievski, Cehov, Durrenmatt, Osborne, I.L.Caragiale, Kiriţescu, Sebastian, D.R.Popescu,

Zsigmond Móricz, Ferenc Molnár, Jenö Heltai, Cocteau, Ionesco, Tremblay, Jean-Claude Grumberg,

Victor Haïm, Arnold Wesker, Francis Veber, Eric-Emmanuele Schmitt etc.

Versiunile scenice rafinate, interpretate cu multă sensibilitate, atrag în fiecare an un mare număr de

spectatori.

Regizorii Teatrului Naţional din Târgu-Mureş sunt creatori de mare prestigiu, care au obţinut numeroase

premii la diverse festivaluri naţionale.

De asemenea, numeroşi regizori de renume, atât români cât şi străini, au colaborat cu Teatrul din

Târgu-Mureş: Liviu Ciulei, R. Penciulescu, Sică Alexandrescu, Gh. Harag, D. Alexandrescu (România),

Radoslav Lazici (Iugoslavia); Rial Karmi Johnes (Anglia); András Ronai şi Anatol Constantin (Israel);

Gali Lászlo (Ungaria); Tino Geirun (Austria); Scott Johnston (Scoţia); Pierre Bokor (Canada),

Alexandre Colpacci (Franţa), Achille Roselletti (Italia).

În cele două limbi în care comunică, română şi maghiară, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş se

dovedeşte a fi locul de elită în care arta dramatică clasică, modernă şi contemporană îşi dezvăluie

semnificaţiile şi frumuseţea, dăruindu-se cu generozitate oamenilor.

PROIECTE 2004

1. Promovarea dramaturgiei române contamporane – cuprinde următoarele premiere: Românie,

dragă, Elveţia mea…, Steaua fără nume, Provocarea, Dramaturgie autohtonă transilvăneană,

Regina Iocasta – versiunea în limba română – continuare şi a programului Face - a – Face.

2. Festivalul Internaţional “TEATRU - IMAGINE” .

3. Festivalul Naţional al Teatrelor din Provincie.

4. Dramaturgi de renume mondial – cuprinde următoarele premiere: Livada de vişini, de A.P.Cehov,

Pescăruşul, de A.P.Cehov, Picasso, Einstein şi alţi clienţi, Lulu, Antigona la New-Zork, Comedie

Englezească.

5. Viitorul începe în prezent - cuprinde următoarele premiere: Undeva în Europa, Buratino, Cartea

junglei.

6. Regizori străini la Târgu-Mureş- cuprinde următoarele premiere: Scrisori intime ale Elizei M,

Nunta lui Figaro.

7. Comedie de vară târgumureşeană– turnee cu spectacole reprezentative.

8. DIVERTISMENT CABARET.

9. Hai să ne jucăm de-a teatrul la orice vârstă şi Adevăr şi legendă.

10. Dramaturgie maghiară contemporană.

11. FACE – A – FACE – schimburi franco-române în plan teatral – program 2000 – 2006.

TEATRUL PENTRU COPII ŞI TINERET “ARIEL”

TÂRGU-MUREŞ, Str. Poştei Nr. 2, Telefon: 215184

Director: GAVRIL CADARIU

Înfiinţat în 1949, într-un imobil de pe strada Poştei nr.2 din Târgu-Mureş, este unul din cele trei teatre

de păpuşi din România cu secţii în limbile română şi maghiară şi unul din cele mai mari din ţară: 24 de

actori (câte 12 la fiecare secţie), cărora li se adaugă tehnicieni şi personal administrativ.

Secţia română a Teatrului Ariel a luat fiinţă în anul 1963. Primele spectacole au fost regizate de Antal

Pál, unul dintre întemeietorii Teatrului de păpuşi din Târgu-Mureş. Au regizat apoi, la secţia română:

Mihai Raicu (1963 - Capra cu trei iezi, 1964 - Katia şi crocodilul, Prietenii Mihaelei); Claudiu

Cristescu (1966 - Cenuşăreasa), reputatul şi regretatul Harag György, în 1967 (Patru pagini din istoria

râsului, de Valentin Silvestru.)

În ciuda enormelor greutăţi materiale, a sediului impropriu (un fost restaurant), a interdicţiilor

repertoriale din anii dictaturii comuniste, artiştii au dat dovadă de un deosebit curaj, afirmând prin

comportamentul lor profesionist, autonomia creaţiei. Repertoriul a cuprins practic toate valorile

literaturii române şi maghiare clasice şi contemporane, de la Ion Creangă la Petőfi Sándor, alături de

Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu, Gellu Naum, Alecu Popovici, Valentin Silvestru, până la Mihai

Sin,Vörösmarty Mihály, Arany János, Éltető József, Fodor Sándor, Méhes György.

Participările la festivaluri naţionale şi internaţionale, turneele în ţară şi străinătate, în Europa şi în alte

părţi ale lumii (Pakistan, Iordania, India, alături de Ungaria, Bulgaria, Franţa, Italia, Polonia, Iugoslavia

etc.) au fost întotdeauna încununate de succes şi de numeroase premii de regie şi interpretare.

Din 1991, se numeşte Teatrul pentru copii şi Tineret ARIEL.

Din 1998, de când directorul teatrului este regizorul Gavril Cadariu, Teatrul a căpătat un aer înnoitor şi o

deschidere europeană. Mijloacele tradiţionale ale animaţiei pentru copii sunt permanent reînnoite, teatrul

şi-a deschis porţile adolescenţilor şi publicului adult, prin spectacole de seară, aria colaboratorilor s-a

extins, iar proiectele teatrului au început să aibă parteneri europeni.

Din octombrie 1999, teatrul dispune de un spaţiu alternativ de spectacol, înfiinţat împreună cu fundaţia

Dramafest, spaţiu dedicat experimentului şi căutării noului. Spectacolele deja produse în underground

s-au bucurat de participări la festivaluri şi de un considerabil succes de public.

Underground este un program teatral semiindependent, fondat în 1999, de Teatrul Ariel şi Fundaţia

Dramafest din Târgu-Mureş, cu ajutorul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – Bucureşti.

Amplasat în pivniţa Teatrului Ariel, underground prezintă de doi ani încoace spectacole pentru un

public-ţintă, format din tineri intelectuali, studenţi, elevi, artişti, oameni al căror gust se îndreaptă spre

experiment, ludic, căutare, nonconformism estetic. Spectacolele underground au participat în ultimii

cinci ani la festivaluri în ţară şi străinătate (Leipzig, Ljubljana, Piatra Neamţ, Bucureşti etc.) contribuind

la crearea unei imagini actuale, pozitive şi dinamice a Teatrului Ariel şi programelor sale.

Dotări:

- 1 sală mare multifuncţională (160 locuri), 1 sală mică Underground (40 locuri), ateliere de creaţie

proprii (pictură, sculptură, croitorie, lăcătuşerie)

- instalaţie amplificată de sunet, orgă de lumini cu 40 reflectoare

- o cafenea teatrală deschisă pe tot parcursul anului cu posibilitatea prezentării spectacolelor de

interval, arte participative (Teatru Forum, teatru invizibil, recital actorie, seri de muzică, expoziţii

de artă plastică etc.)

- o curte interioară amenajată pentru spectacole şi ateliere de lucru cu copii în aer liber

- o bibliotecă cu enciclopedii, dicţionare, cărţi şi reviste de artă în limbi de circulaţie mondială

- acces pe internet pentru copiii şi tinerii care activează în programele de teatru educaţional şi dramă

în educaţie derulate de Teatrul Ariel şi Fundaţia Dramafest

PROIECTE 2004

1. Repertoriu de spectacole pentru copii la secţiile română şi maghiară – permanent.

2. Deplasări, turnee în ţară cu spectacole pentru copii – mai, octombrie 2004.

3. Participări la festivaluri în ţară cu spectacole de animaţie şi experimentale cu secţiile română şi maghiară

– ianuarie, aprilie, iunie, noiembrie 2004.

4. Participări la festivaluri în ţară cu spectacole pentru tineret cu ambele secţii - aprilie, iunie, noiembrie

2004.

5. Participări la festivaluri în străinătate cu spectacole pentru copii cu ambele secţii – iunie, august,

septembrie 2004.

6. Participări la festivaluri în străinătate cu spectacole pentru tineret cu ambele sec ţii – iunie, septembrie.

7. Realizarea la Târgu-Mureş a Festivalului Internaţional TANDEM de teatru pentru copii şi tineret –

octombrie 2004.

8. Spectacole pentru tineret în cadrul programului Underground în colaborare cu Fundaţia Dramafest –

permanent.

9. Spectacole pentru copii în colaborare cu Universitatea de Artă Teatrală Tg.Mureş – februarie, iunie 2004.

10. Spectacole Underground în colaborare cu Cafeneaua 6 fix – permanent.

11. Microstagiune estivală cu spectacole pentru copii şi tineret în colaborare cu Fundaţia Dramafest şi

Cafeneaua 6 fix - iunie 2004.

12. Personalizarea relaţiei cu publicul prin lansări de carte, seri de muzică clasică şi contemporană, în

colaborare cu Liceul de artă, expoziţii de artă plastică în colaborare cu Cafeneaua 6 fix – permanent.

13. Program de teatru educaţional în colaborare cu Fundaţia Dramafest, Fundaţia Concept Bucureşti,

Fundaţia Cultural Europeană pe Centrul de Resurse Tg.Mureş, având ca parteneri ECYnet – permanent.

14. Textul nou în arta teatrului contemporan – program teatral pentru tineret în colaborare cu Fundaţia

Dramafest, UAT, Teatrul Act Bucure şti – permanent.

15. Realizarea unui spectacol pe model AGORA în parteneriat cu Fundaţia Dramafest, Fundaţia Concept

Bucureşti şi Reţeaua Internaţională ECYnet – iulie 2004.

16. Spectacole de animaţie de păpuşi supradiomensionate pentru Teatrul de Vară – iunie 2004.

17. Parteneriate pentru realizarea unui schimb de spectacole experimentale cu centrul Gift din Carlow-

Irlanda, respectiv Noul Teatru din Porto-Portugalia – iulie, octombrie 2004.

18. Realizarea unor parteneriate cu presa scrisă şi audio-video – permanent.

19. Crearea unei biblioteci cu cărţi, reviste, enciclopedii, dicţionare, publicaţii teatrale cu o secţie de

împrumut pentru tineri şi copii, în colaborare cu Fundaţia Dramafest şi Cafeneaua 6 fix – permanent.

20. Întâlniri cu actorii teatrului şi actori colaboratori la Cafeneaua 6 fix (artişti şi public) – permanent.

21. Publicaţii teatrale – carte, tipărituri publicitare, pagină internet – permanent.

FILARMONICA DE STAT TÂRGU-MUREŞ

Str. Enescu Nr. 2, Telefon: 262548, 266958, e-mail: filmures@orizont.net

Director: VASILE CAZAN

Filarmonica de Stat Târgu-Mureş a fost înfiinţată în 1950, această acţiune fiind o încununare şi o

recunoaştere oficială a statutului unor orchestre care au funcţionat sistematic în oraşul nostru încă din a

doua jumătate a secolului XIX.

Pe parcursul celor cinci decenii de existenţă, Filarmonica şi-a desfăşurat activitatea pe stagiuni anuale,

aducând pe scena de concerte, pe lângă angajaţii săi, şi artişti (dirijori şi solişti) de valoare de la noi şi

din toată ţara şi de peste hotare, unii de talie mondială.

Orchestrei simfonice existente din 1950 i s-a adăugat începând cu anul 1970 şi Corul mixt, ambele

colective artistice funcţionând şi la această oră.

Menirea Filarmonicii de Stat a fost, este şi va fi aceea de a promova genul muzicii culte: simfonii,

concerte instrumentale, lucrări corale, lucrări camerale, oratorii, mise, opere (gen concert), fiind

prezentată aproape întreaga creaţie românească şi universală a genurilor mai sus menţionate.

În afară de concertele la sediu, au mai fost susţinute concerte în foarte multe localităţi din judeţ şi în

alte mari centre ale ţării, cât şi în străinătate (în majoritatea ţărilor europene şi chiar în Japonia).

Pe lângă stagiunile anuale organizăm mini-stagiuni pentru elevii târgumureşeni cu seri de concerte

lecţie şi educative.

Un loc important în cadrul fiecărei stagiuni îl ocupă cele trei festivaluri de renume: “Zilele Muzicale

Târgumureşene”, “In memoriam Constantin Silvestri” şi „Musica Sacra”.

La ora actuală, Filarmonica de Stat din Târgu-Mureş este una dintre cele mai dotate instituţii muzicale

profesioniste din ţară (mai ales în urma donaţiei constând în instrumente pentru Orchestra Simfonică

făcute de Guvernul Japonez în 1999), iar în plan profesional fiind apreciată ca printre primele 3 – 4 din

ţară.

Sala de concerte în care ne desfăşurăm activitatea este de asemenea una dintre cele mai frumoase de la

noi, iar cabinele, care au fost reparate în vara anului 2003, ne permit într-adevăr o activitate cât mai

reuşită.

Suntem convinşi că şi publicul nostru, atât cel tradiţional cât şi noua generaţie pe care dorim să o

atragem spre sala de concert, va fi alături de noi înţelegând şi apreciind rolul unei asemenea instituţii în

satisfacerea celor mai nobile aspiraţii estetice.

PROIECTE 2004

1. Festivalul “Zilele Muzicale Târgumureşene” – manifestare artistică de rezonanţă naţională – ediţia a

XXXIV-a - mai 2004.

2. Festivalul Internaţional “Constantin Silvestri” – manifestare artistică de răsunet internaţional –

ediţia a XIV-a - octombrie 2004.

3. Festivalul „Musica Sacra” – manifestare artistică de interes local – ediţia a XIV-a – decembrie

2004.

4. În luna septembrie, chiar la începutul stagiunii, conform unei acţiuni care prinde tradiţie, organizăm

„Zilele Culturii Japoneze”, ca o recunoştinţă pentru gestul Guvernului Japonez care a donat

instituţiei noastre, în anul 1999, instrumente noi pentru orchestra simfonică, în valoare de peste

500.000 USD.

ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST “MUREŞUL”

TÂRGU-MURŞ, B-dul 1 Dec. 1918, nr. 33, tel.-fax: 306650

Director: IOSIF BOANTĂ

Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul” s-a constituit în anul 1956 şi poartă numele celui mai mare

curs de apă din interiorul potcoavei munţilor Carpaţi, zonă în care noi trăim, el născându-se din

necesitatea cercetării şi valorificării scenice a bogatelor tradiţii, obiceiuri, cântece şi jocuri populare

moştenite din străbuni.

În această nobilă misiune, ansamblul îşi trage seva din lumea satelor est-transilvănene locuite de

români, maghiari, saşi, dar nelipsite de prezenţa pitorescă a ţiganilor.

Faptul că suntem singura instituţie de acest fel din România în care fiinţează două secţii, română şi

maghiară, ne dă posibilitatea cercetării şi valorificării a cât mai multor zone etnofolclorice ale României

şi ne conferă în acelaşi timp o şi mai mare forţă de exprimare artistică.

În repertoriul formaţiilor noastre se regăsesc atât învârtitele de pe Mureş, Târnave, Câmpie, cât şi

ceardaşul de pe Valea Nirajului sau Glodeni, dar şi virtuozitatea jocurilor din Banat, Sic, Moldova,

Bihor sau Calata.

Frumuseţea costumelor, melosul cântecelor, interpretarea dusă până la virtuozitate fac ca ansamblul

nostru să fie apreciat în egală măsură de milioane de spectatori din ţară sau de peste hotare, dar şi de

către specialiştii din domeniu.

Artiştii noştri au fost mesagerii spiritualităţii populare româneşti şi maghiare, ai frumosului, ai

prieteniei şi colaborării pe mai toate continentele lumii: Europa (Ungaria, Franţa, Olanda, Belgia,

Italia), Asia (Japonia, Taiwan), Africa (Egipt) şi S.U.A., acestea fiind doar câteva din ţările unde am

cucerit aplauzele a sute de mii de spectatori.

Acum, prin tot ceea ce facem dorim să susţinem intrarea noastră într-o Europă unită în care să ducem

cu noi dota de bogăţie spirituală specifică.

PROIECTE 2004

1. Valorificarea folclorului românesc şi a altor etnii – pe tot parcursul anului 2004.

2. Turneu Ungaria – Zalaegerseg – mai 2004.

3. Turneu Ungaria – Budapesta – iunie 2004.

4. Premieră – secţia maghiară – mai 2004.

5. Premieră - secţia română – octombrie 2004.

6. Turneu Franţa – iulie 2004.

7. Turneu în ţară – secţia română – iunie 2004.

8. Turneu în ţară – secţia maghiară – octombrie 2004.

9. Achiziţionarea de instrumente muzicale – martie 2004.

10. Înregistrări C.D.-uri, casete – februarie 2004.

11. Festivalul Naţional al Ansamblurilor Profesioniste – iunie 2004.

12. Turneu Danemarca – august 2004.

Ca şi în anii anteriori, preocuparea noastră de bază va fi valorificarea scenică a folclorului românesc,

maghiar şi a altor etnii din zonele etno-folclorice ale judeţului Mureş şi din alte judeţe.

Vom susţine în ţară şi în străinătate peste 120 de spectacole.

Instituţia va fi prezentă la toate acţiunile organizate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, Prefectura Judeţului Mureş, Primăria

Municipiului Târgu-Mureş, pentru 1 Decembrie, 24 Ianuarie şi alte evenimente cu caracter local sau

naţional.

MUZEUL JUDEŢEAN MUREŞ

TÂRGU-MUREŞ, Str. Horea nr. 24, Tel./fax: 236987

Director: VALER POP

Perfecţionarea profesională a întregului colectiv de specialişti şi auxiliar. Toţi oamenii de specialitate

au fost atestaţi de către Centrul special de pregătire şi formare a personalului din instituţiile de cultură.

Din totalul de 39 specialişti, 27 sunt cu studii superioare dintre care 4 au titlul de doctor în ştiinţe, iar 7

sunt doctoranzi, majoritatea aflându-se în faza de pregătire şi susţinere a tezelor finale.

Pentru asigurarea în perspectivă a unui spaţiu corespunzător activităţilor muzeale s-a realizat un studiu

de fezabilitate prin extinderea clădirii muzeului de pe strada Horea nr. 24, cu o construcţie pe patru

nivele. Sperăm ca începerea lucrărilor să demareze în anul 2004 cu ocazia aniversării a 70 de ani de la

realizarea primei expoziţii muzeale de bază în Palatul Culturii (1934).

PROIECTE 2003

1. Noutăţi în conservarea cărţilor din patrimoniu – expoziţie – februarie.

2. Icoane din sec. XVII-XIX în Muzeul Recea – expoziţie - aprilie 2004.

3. 70 de ani de la deschiderea Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Tg.Mureş – sesiune de

comunicări – mai 2004

4. Medalistica şi filatelia cu tematica culturală în colecţiile muzeului – expoziţie – mai 2004.

5. Vestigii feudale din perimetrul oraşului – expoziţie – iunie 2004.

6. Valori expoziţionale din tezaurul Muzeului de istorie – expoziţie – septembrie 2004.

7. Istoria contemporană în expoziţii – simpozion – septembrie 2004.

8. Conservarea-restaurarea descoperirilor arheologice – expoziţie – martie 2004.

9. Chipul Maicii Docmnului în icoanele pe sticlă, lemn, xilogravură, gravură şi sculptură – expoziţie

– decembrie 2004.

10. Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice – prezentarea activităţii ştiinţifice a specialiştilor din

muzeu şi din ţară – octombrie 2004.

11. Textile de interior între meşteşug şi artă românească – expoziţie – iulie 2004.

12. Pictura şi sculptura în prima jumătate a secolului XX - expoziţie – noiembrie 2004.

13. TOTEM – ediţia a III-a – expoziţie de artă plastică contemporană – august 2004.

14. Arta plastică contemporană - simpozion naţional – decembrie 2004.

15. Realizarea unei casete audio de prezentare a expoziţiei permanente – noiembrie 2004.

PLAN EDITORIAL 2001 – 2004

1. Marisia – arheologie, istorie.

2. Catalogul icoanelor de Iernuţeni – album.

3. Aşezarea romană de la Cristeşti – monografie arheologică.

4. Ioan Şincai – manuscris românesc (1794).

5. Ocupaţiile de bază tradiţionale din zona etnografică Topliţa.

6. Istoria breslelor din Târgu-Mureş.

7. Majoritari şi minoritari în Transilvania interbelică. Cazul fostelor judeţe Mureş şi Târnava Mare.

8. Contribuţii la cunoaşterea Reghinului săsesc.

9. Jurnal de război (1944 – 1945) Ioan Mureşan.

10. Alegeri parlamentare din judeţul Mureş.

11. Mureşeni la Marea Unire.

MUZEUL DE ISTORIE SIGHIŞOARA

P-ţa Muzeului nr. 1, Tel./fax: 771108, e-mail:muzeusighisoara@xnet.ro

Director: ADRIANA ANTIHI

Muzeul de Istorie Sighişoara se află în Turnul cu ceas, turn care a devenit în timp un veritabil simbol al

oraşului Sighişoara. El măsoară 64 m înălţime şi numără 6 nivele. Până în anul 1556, în turn a

funcţionat Primăria oraşului Sighişoara, iar din 24 iunie 1899, adăposteşte Muzeul de istorie.

Muzeul de Istorie este structurat pe colecţii grupate în săli tematice: arheologie, farmacie şi

instrumentar medical, mobilier din diferite perioade istorice, meşteşuguri şi bresle, ceramică

transilvăneană, ceasuri de epocă şi elemente de orologerie, iar la parter într-o sală recent introdusă în

circuitul muzeal se prezintă expoziţii temporare pe diferite teme. Mai poate fi admirat şi mecanismul

actual al ceasului din turn, alături de figurinele care întruchipează zeii patronimici ai zilelor săptămânii.

Ultimul etaj al turnului este un balcon deschis de unde se poate admira întreg oraşul.

Secţiunea de arme a muzeului şi Camera de tortură sunt alte două expoziţii care pot fi vizitate şi sunt

situate în apropierea Turnului cu Ceas.

Muzeul de istorie Sighişoara este o instituţie bugetară, subordonată Primăriei municipiului Sighişoara,

fără personalitate juridică, şi are 12 angajaţi, după cum urmează: 4 muzeografi (din care unul – dl. Gh.

Baltag este degrevat de sarcinile de serviciu), 1 conservator, 1 restaurator, 1 gestionar-custode, 1

fotograf, 3 supraveghetori, 1 îngrijitor.

Activitatea Muzeului pe anii 2002 – 2003 a fost structurată în patru direcţii:

I. Cercetarea, valorificarea şi îmbogăţirea patrimoniului

- finalizarea cercetării arheologice „Bazinul Târnavei Mari între sec. IV – X” – elemente de

continuitate şi discontinuitate în sudul Transilvaniei – muzeograf dr. Gheorghe Baltag

- finalizarea cercetării “Breslele sighişorene oglindite în expoziţia de bază a muzeului” – muzeograf

Nicolae Tescula

- finalizarea cercetării „Mentalităţi şi economie la Sighişoara între anii 1850 – 1914” – muzeograf

Mihai Adonis

- activitate desfăşurată în cadrul Agendei Locale 21 pentru întocmirea ghidului pe plan local de

acţiune – finalizarea primei etape şi trecerea la a doua – muzeograf-director Adriana Antihi

- cercetare în derulare a temei “Vecinătăţile româneşti la Sighişoara” – muzeograf-director Adriana

Antihi

- achiziţionarea de piese de patrimoniu: port şi unelte populare, ceramică, sticlă, cărţi vechi şi altele

- elaborarea de fişe analitice de evidenţă şi de conservare şi restaurare, după caz, actualizate –

activitate în curs de derulare

- fotografierea pieselor de patrimoniu din categoria etnografie pentru fişele sus amintite

II.Conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeistic

- tratamente de dezinsecţie anuale în perioada mai-septembrie

- dezprăfuirea pieselor de patrimoniu din depozitele muzeului – trimestrial

- urmărirea permanentă a microclimatului în expoziţii şi depozite – conservator Niculina Ciotloş

- continuarea restaurării pieselor care necesită această operaţiune, conform planului stabilit, precum

şi a celor nou achiziţionate

- întreţinerea anuală a păpuşilor de la ceas, în sensul protejării acestora cu un strat de „Vernay” –

restaurator Sorina Parchirie

III. Lucrări de reparaţii şi întreţinere a monumentului istoric Turnul cu ceas

- renovarea sălii boltite de la colecţia de arme medievale şi izolarea împotriva umezelii a acesteia,

îmbrăcarea cu stofă nouă a modulilor expoziţionali

- lucrări de întreţinere uzuale la centrala termică, protejarea caloriferelor cu apărători din lemn

- repararea bolţii la accesul de sub turn şi montarea a două porţi din fier forjat, pentru închiderea

gangului după orele de vizitare

- paralel cu întreţinerea monumentului s-a îmbunătăţit şi dotarea muzeului cu:

- spoturi luminoase pentru expoziţiile temporare

- tuburi de neon pentru expoziţia de bază şi colecţia de arme

- amenajarea unui loc, în condiţiile actuale, pentru Cartea de impresii

- dotarea muzeului cu o cameră foto digitală şi imprimantă color aferentă acesteia

- conectarea la internet prin cablu a calculatoarelor de la birourile muzeului şi de la Turnul cu

Ceas

- perfecţionarea sistemului de alarmă existent cu încă două camere de luat vederi, senzori şi

comunicator digital telefonic, monitor nou, sursa UPS, acumulator nou

IV. Activitatea de popularizare a patrimoniului şi promovare turistică

- reeditarea de către muzeu a mapelor mari din colecţia de acuarele „Betty Schulle”, tiraj 2000 de

exemplare

- reeditarea biletului special tematic de intrare pentru cele 3 expoziţii într-un tiraj de 36.000 de

exemplare

- realizarea de venituri suplimentare prin comercializarea în regim de consignaţie la standul muzeului

a diferite publicaţii, ilustrate noi, CD-uri, videocasete tematice, albume, pliante vederi, hărţi

turistice şi rutiere, obiecte de artă şi artizanat – gest.-custode Florina Hent

- participarea muzeului în anul 2003 la cele două ediţii (de primăvară şi toamnă) ale Târgului

Internaţional de Turism Bucureşti, unde s-a promovat imaginea muzeului şi implicit a oraşului

Sighişoara – gest.-custode Florina Hent

- în incinta muzeului, în sala de la parter, s-au realizat următoarele expoziţii temporare:

- expoziţie de metalo-plastice (piese din aramă şi alamă), 4 aprilie – 4 mai 2003, artist plastic

local Nagy Vilhelm

- expoziţie comemorativă în cadrul Simpozionului Internaţional „In memoriam Radu Popa” –

17 – 19 mai 2003

- expoziţie cu piese tridimensionale „Restaurarea-redarea imaginii de altădată a obiectelor” –

5 – 30 iunie 2003, restaurator Sorina Parchirie

- expoziţie de grafică a pictorului Osan Lucian, 1 – 25 iulie 2003

- expoziţie de fotografii „Zile şi nopţi la Sighişoara” – 28 iulie – 11 octombrie 2003,

fotograful ing. Sorin Burla, Bucureşti (vernisajul a avut loc în cadrul Festivalului de Artă

Medievală, cu participarea Ansamblului de oboi Pavel Tornea din Cluj-Napoca)

- expoziţia de pictură a comunităţii armene, în cadrul Festivalului ProEtnica 2003, 22 – 24

august 2003

Menţiune: Toate lucrările şi investiţiile s-au realizat din încasările proprii ale muzeului, încasări care au

fost posibile a fi atât de mari şi datorită programului larg de vizitare în sezonul de vară: 9,00 – 19,00

zilnic, inclusiv faptul că în zilele de luni muzeul este deschis după acelaşi program.

PROIECTE 2004

1. Expoziţie de icoane pe sticlă şi lemn a pictoriţei locale Mariuca Covrig – decembrie 2203 – ianuarie

2004.

2. Expoziţii temporare cu tema: “Sighişoara, oglindită în stampe vechi, tablouri, fotografii şi

ilustrate”, a colecţionarului prof. Colceriu Cornel – mai – iunie 2004.

3. Expoziţie de fotografii şi piese tridimensionale despre istoricul Asociaţiei Pompierilor din

Sighişoara, sec. XIX-XX.

4. Figuri marcante ale culturii sighişorene: Ilarie Chendi, Zaharia Boiu, Horea Teculescu, Miron

Neagu şi alţii – iunie – iulie 2004.

5. Expoziţie „Comerţ şi meşteşuguri la Sighişoara” – septembrie 2004.

6. Publicarea de articole de către specialiştii muzeului în revistele “Marisia” şi „Revista muzeului

Bistriţa” şi în ziarul Asociaţiei Saşilor din Germania.

MUZEUL ETNOGRAFIC REGHIN

Str. Vânătorilor nr. 51, telefon: 512571

Director: MARIA BORZAN Organizat din dorinţa de a conserva şi valorifica expoziţional monumente de arhitectură, instalaţii

tehnice şi obiecte de artă populară, muzeul îşi are începuturile în anul 1960, având ca fondator pe

vrednicul etnograf Anton Badea.

Situat în centrul de interferenţă a unor zone specifice – Mureşul Superior, zona Subcălimanilor, Valea

Gurghiului, Câmpia Transilvaniei, muzeul şi-a păstrat până azi menirea de simbol şi mărturie a

veşniciei populaţiei româneşti pe aceste meleaguri.

Alături de expoziţia pavilionară, Secţia în aer liber prezintă în ceea ce are ea mai caracteristic, cultura

populară a zonei, prin construcţii gospodăreşti şi instalaţii meşteşugăreşti.

Din dorinţa ca fenomenul culturii materiale şi spirituale populare să fie înţeles în dinamica lui firească,

în cadrul lui natural, muzeul şi-a însoţit campania de cercetare în teren cu filmări şi înregistrări pe

bandă magnetică şi casete audio.

Arhiva etnografică cuprinde pelicule pe 16 mm şi casete video cu documente din domeniul ocupaţiilor

şi obiceiurilor, diapozitive alb negru şi color, mii de fotografii, schiţe, desene, relevee cu ajutorul cărora

se realizează o imagine completă despre trăsăturile definitorii ale zonei respective.

Muzeul îşi foloseşte de regulă propriul patrimoniu pentru organizare de expoziţii temporare – ce sunt o

adevărată „fântână a tinereţii” pentru muzeu şi un bun exerciţiu pentru specialişti.

Muzeul reghinean a devenit un spaţiu vivant, capabil să ofere publicului de toate vârstele şi categoriilor

socio-profesionale, cele mai diverse programe culturale, în cea mai strânsă relaţie cu însăşi patrimoniul

muzeului expus sau depozitat sau având relaţie cu spaţiul cultural reprezentat – cultura satului

tradiţional.

Prezentarea individuală a unor meşteri populari, artişti de excepţie, a culminat cu participarea

meşterilor la Festivalul etniilor, completat cu un simpozion având menirea de a analiza activitatea

creatorilor.

Începând cu anul 1990, odată cu redarea libertăţii de proclamare a cultului religios, a fost iniţiată în

Biserica de lemn „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” din muzeu, oficierea slujbei religioase a

treia zi de Sfintele Paşti.

Începând cu anul 2002, Muzeul s-a oferit şi ca spaţiu de creaţie culturală modernă, prin valoarea sa

documentară şi ca sursă de inspiraţie. Este vorba de Tabăra de sculptură „Interart 2002”, organizată sub

patronajul D.J.C.C.P.C.N Mureş.

Televiziunea a început să utilizeze tot mai frecvent muzeul în aer liber pentru înregistrări de spectacole

folclorice.

În 2003, cu sprijinul Primăriei, în mod special a domnului primar Marian Traian, şi a Consiliului local

Reghin, a fost terminată construcţia depozitului de patrimoniu, activitatea de conservare şi restaurare va

fi simţitor îmbunătăţită.

În acest fel, muzeul reghinean îşi asumă pe lângă funcţiile clasice, inalienabile, o multitudine de funcţii

noi ce urmăresc deopotrivă CULTURA, EDUCAŢIA ŞI RECREEREA.

PROIECTE 2003

1. Simpozion “Medicina populară” – Expuneri: Tratamente medicale populare, Reţete medicale

populare – 22 ianuarie 2004.

2. Simpozion “Animalele în credinţa populară” – Expuneri: Credinţe şi superstiţii legate de animale,

Calendarul popular şi animalele– 18 februarie 2004.

3. Simpozion “Unelte şi instalaţii ţărăneşti pentru prelucrarea unor produse alimentare” – Expuneri:

Unelte şi instalaţii de măcinat în colecţiile M.E.R., Tipuri de teascuri pentru ulei – prezentarea

filmului etnografic: Uleitul – 16 martie 2004.

4. Simpozion “Sărbătoarea Sfintelor Paşti în muzeu”– Expuneri: Rituri agrare în cadrul sărbătorilor

de primăvară – Plugarul, Reflectarea agriculturii în colecţiile M.E.R.; Expoziţie: “Bâtele

ciobăneşti” – 13 aprilie 2004.

5. Masă rotundă “Relaţia muzeu – public şcolar” – 12 mai 2004.

6. Festivalul Etniilor - ediţia a IV-a, Târgul meşterilor populari, Simpozion “Interferenţe cultural-

etnice”, Expoziţii ”Portul popular maghiar din zona de cercetare a muzeului” şi “Interior

tradiţional maghiar” – 5 – 6 iunie 2004.

7. Tabăra de sculptură “Interart 2004” – ediţia a III-a, Expoziţie “Creaţiile artiştilor participanţi la

tabără”– iulie 2004.

8. Masă rotundă “Casa şi obiceiurile din ciclul vieţii”, Expuneri: Elemente componente ale casei şi

obiceiurile la naştere, Obiceiuri de nuntă legate de casă – 10 august 2004.

9. Masă rotundă “Participarea tinerilor la viaţa socială a satului tradiţional” - Expuneri: Ceata

feciorilor colindători, Şezătoarea şi claca – prilejuri de muncă şi petrecere – 22 septembrie 2004.

10. Deschiderea spre vizitare a Depozitului de patrimoniu – Expoziţie “Noile achiziţii ale muzeului” –

26 octombrie 2004.

11. Masă rotundă “Femeia în proverbele şi zicătorile româneşti”” – 10 noiembrie 2004.

12. Simpozion “Plugul şi pluguşorul – unealtă şi obicei”- Expuneri: Plugul ca unealtă agricolă – tipuri

şi variante, Pluguşorul – un obicei agrar de Anul Nou - 14 decembrie 2004.

MUZEUL MUNICIPAL TÂRNĂVENI

Str. Stadionului nr. 2, telefon: 440902

Muzeograf: EMILIA ALDEA

Implacabilul curs al existenţei şi-a pus amprenta şi pe meleagurile ce azi dau contur localităţii noastre:

municipiul Târnăveni.

Mărturie a acestui curs, exprimat prin evoluţia vieţii sub toate aspectele ei, Muzeul Municipal din

localitate este pentru noi, localnicii, dar şi pentru străinii ce-i trec pragul, un “centru unificator”, ce

iradiază spiritualitate, un simbol purtător al spiritului creator veşnic viu de pe aceste meleaguri, parte

inseparabilă de Marele Spirit al neamului românesc.

Ca punct de plecare pentru constituirea patrimoniului şi fondului muzeistic a fost colecţia de

paleontologie, constituită din piese descoperite în zona Târnavei Mici, piese aparţinând perioadei

mezozoic, de acum aproximativ 180 milioane de ani. Colecţia, însumând 250 de piese, a fost alcătuită

cu multă pasiune de domnul farmacist Scheitz Andrei (1901 – 1982), doctor în chimie, cel care este din

1961, fondatorul muzeului.

Patrimoniul a fost expus iniţial în 1962, în câteva vitrine, în incinta Casei de Cultură. A fost alcătuită

apoi şi o expoziţie de arheologie, cuprinzând obiecte din perioada neoliticului până în perioada Daciei

romane. În anul 1969, muzeul se stabileşte în actuala clădire, situată pe strada Stadionului nr. 2 (nu

departe de Primăria municipiului), clădire în care funcţionase până atunci Comisariatul Militar.

Aici, beneficiind de un spaţiu mult mai generos, munca de achiziţionare, valorificare, conservare şi

extindere a muzeului a continuat datorită interesului celor care de-a lungul anilor au fost la conducerea

acestuia: Mircea Istrate, Pană Virgil, Crişan Aurelia, Cătăllina Despina etc…

Tipul muzeului a devenit unul mixt, deoarece, azi, el cuprinde în colecţiile sale bunuri culturale de

paleontologie, arheologie, documente de istorie, ştiinţă şi tehnică, carte veche, numismatică, etnografie

şi ştiinţele naturii.

Cele aproximativ 5.000 de bunuri culturale, repartizate în patru săli, cuprind:

- Paleontologie – 250 piese

- Arheologie, unelte, arme – 2344 piese

- Tehnică, aparate farmaceutice, - 16 piese

- Documente, foto-documente de istorie medievală, modernă şi contemporană – 300 piese

- Carte veche şi ziare - aprox. 40 bucăţi

- Numismatică (bancnote, monede româneşti şi străine) - aprox. 400 piese

- Etnografie - 289 piese

- Ştiinţele naturii - 67 piese

Prin grija deosebită a domnului ing. Octavian Popa, primarul municipiului Târnăveni şi interesul real al

Consiliului Local, clădirea Muzeului Municipal a fost renovată din temelii în 2003, executându-se

lucrări complexe atât în interior cât şi în exterior, muzeul fiind dotat şi cu centrală termică proprie.

Astfel “primenit”, acest lăcaş valoros a devenit un spaţiu deosebit de cochet, primitor, loc de cugetare şi

retrăire a istoriei.

PROIECTE 2004

1. Închiderea sărbătorilor de iarnă – obiceiuri de Bobotează şi Sf.Ion – comunicare.

2. Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi Unirea – concurs intergimnazial.

3. Cartea veche românească pe valea Târnavei Mici – comunicare.

4. Ţinutul Hertei – petec de ţară şi spiritualitate românească – evocarea lui Gheorghe Asachi.

5. “A coborât un dac de pe Columnă” – evocarea lui Badea Cârţan.

6. Obiceiuri de primăvară şi tradiţii populare: anul nou agricol şi anul nou pastoral.

7. Expoziţie de icoane pe sticlă.

8. Continuarea tradiţiei olăritului – expoziţie de vase ceramice executate de elevii de la Clubul

Copiilor.

9. Istoria unei lungi şi fructuoase domnii: Ştefan cel Mare – 500 de ani de la moartea domnitorului

român – comunicare şi concurs intergimnazial.

10. “Un nume strălucit al antichităţii: geto-dacii şi spiritualitatea lor” – comunicare.

11. Locul şi rolul textilelor în interiorul locuinţei ţărăneşti. Podoabe şi găteli ale capului pe Valea

Târnavei Mici – comunicare.

12. “Deşteaptă-te române – istoria unui imn” – simboluri naţionale – stema, drapelul, sigiliul.

13. “Românii pe lungul drum bătut de gloanţe” – din cronica glorioasă a luptei împotriva fascismului.

14. Obiceiuri şi ritualuri străvechi din timpul verii la poporul român.

15. Moneda în Transilvania sub habsburgi.

16. “Limba noastră-i o comoară” – câteva verbe… despre proverbe.

17. Capodopere ale arhitecturii româneşti. Cetăţi dacice, Biserica din Densuşi, Curtea Veche din

Bucureşti etc.

18. Lunile anului şi explicaţia lor.

19. “Suma vieţii noastre istorice” – 1 Decembrie 1919 pe Valea Târnavei Mici.

20. Sărbătoarea Crăciunului la români. Expoziţie de măşti. Tradiţii şi obiceiuri.

Oportunităţi, activităţi de protecţie, conservare, restaurare

- se va continua activitatea de protecţie, conservare şi restaurare

- rescrierea etichetelor prin metode noi de tehnoredactare

- prezentarea într-o lumină nouă a exponatelor paleontologice şi arheologice, printr-o nouă prezentare

grafică a hărţilor

- ne-am propus pentru secţia de Ştiinţele Naturii, o prezentare mai elocventă, prin amenajarea unor

diorame în colaborare cu artistul plastic Iuliu Moldovan

- achiziţionarea de noi manechine pentru secţia de etnografie

- continuarea în buna tradiţie muzeistică a achiziţionării de piese valoroase pentru colecţiile muzeului

- se va continua colaborarea cu atelierul de restaurare a Muzeului Brunckenthal din Sibiu pentru

restaurarea câtorva piese de port popular deteriorate

- recaşerarea panourilor a căror material s-a deteriorat

- redactarea şi punerea în rame a unor note explicative pentru expoziţiile permanente ale muzeului

- crearea arhivelor, înregistrarea fişelor analitice de evidenţă în vederea realizării unei baze de date

ştiinţifice (programul DOCPAT) cu sprijinul Primăriei municipiului

- cumpărarea de catifea-velur de diferite culori pentru etalare (prezentarea colecţiilor de

numismatică)

- panou mobil-pictat (pentru colecţia de ştiinţele naturii)

- reamenajarea machetei cu Delta Dunării

- un ecran mobil şi retro-proiector

- lanterne-poziţie pentru punerea în valoare a unor exponate

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA SI PROMOVAREA CULTURII

TRADIŢIONALE MUREŞ

Târgu-Mureş, str. Cuza-Vodă nr. 97, telefon: 220062, e-mail: creatie@cjmures.orizont.net

Director: CONSTANTIN COTÂRLAN

Înfiinţat în anul 1955 şi purtând succesiv denumirile de Casa de Creaţie, Centrul Judeţean de Îndrumare

a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Amatori, Centrul Judeţean al Creaţiei Populate, Centrul

Judeţean de Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare, Centrul Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş este o instituţie publică de cultură, cu

personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea şi cu sprijinul financiar al

Consiliului Judeţean Mureş, având ca obiective principale conservare şi promovarea culturii

tradiţionale, în contextul dezvoltării culturii maţionale. Principalele atribuţii pe care le îndeplineşte

sunt: coordonarea, în plan judeţean, din punct de vedere metodologic, a activităţii aşezămintelor de

cultură, iniţierea de proiecte şi programe de promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor populare, efectuarea

de studii şi cercetări privind obiceiurile, tradiţiile, precum şi meşteşugurile tradiţionale, realizarea de

programe de educaţie permanentă în colaborare cu alte instituţii de cultură.

Structura organizatorică a instituţiei cuprinde specialişti în domeniile: muzică, coregrafie, literatură-

teatru, folclor literar, artă plastică – artă populară, precum şi personal administrativ: contabil-şef,

secretar-dactilograf-casier, şofer şi îngrijitor.

Pe lângă dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii zilnice (telecomunicaţii – telefoane, fax,

copiator, calculator, imprimantă etc.), instituţia noastră beneficiază de o aparatură necesară în

activitatea de cercetare şi conservare, pentru arhivarea informaţiilor din baza de date pe care Centrul şi-

a creat-o şi o îmbogăţeşte permanent – reportofoane, aparat foto, cameră video, aparate video şi TV,

scanner, inscriptor digital etc.

PROIECTE 2004

1. Expoziţia de pictură cu lucrări realizate în “Tabăra de creaţie Sovata”, ediţia a XVII-a, sala de

expoziţii “Unirea” din Târgu-Mureş – ianuarie 2004.

2. Tipărirea volumului “Artişti plastici din judeţul Mureş” – martie 2004.

3. Concursul judeţean de culegeri de folclor “Simion C.Mândrescu”, ediţia II – martie 2004.

4. Expoziţia colectivă a artiştilor plastici amatori dedicată zilei de 8 martie, sala de expoziţii “Unirea”

din Târgu-Mureş – martie 2004.

5. Festivalul folcloric judeţean “Nestemate mureşene”, ediţia a II-a – 18 aprilie 2004.

6. Tabăra de pictură de la Cund – aprilie 2004.

7. Editarea unei broşuri anuale de prezentare a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale - aprilie 2004.

8. Festivalul de cântece, dansuri şi port popular maghiar “Tiszta Forrasbol” (“Din izvor curat”),

ediţia I – mai 2004.

9. Schimb cultural cu judeţul Bistriţa-Năsăud, participare la “Sărbătoarea cântecului şi jocului

popular de pe Câmpie” – 27 iunie 2004.

10. “Târgul meşterilor populari” – manifestare culturală organizată în colaborare cu Muzeul

Etnografic Reghin – 5 iunie 2004.

11. Festivalul etniilor – realizat în colaborare cu Muzeul Etnografic Reghin – 6 iunie 2004.

12. Salonul judeţean de artă populară şi meşteşuguri tradiţionale, ediţia a IV-a – 26 iunie – 10 iulie

2004.

13. Cercetare – inventarierea meşterilor populari din judeţul Mureş pe centre meşteşugăreşti şi domenii

– trimestrul II 2004.

14. Spectacol folcloric cu ocazia “Târgului tradiţional al cireşelor” de la Brâncoveneşti – 4 iulie

2004.

15. Tabăra de sculptură de la Cund – iulie 2004.

16. Schimb cultural cu judeţul Cluj, participare la un festival folcloric – august 2004.

17. Schimb cultural cu judeţul Harghita, participare cu o formaţie de teatru neprofesionist la un festival

– august 2004.

18. Tabăra de pictură de la Berghia – august 2004.

19. Festivalul folcloric “La holdă de aur”, ediţia I - august 2004..

20. Festivalul folcloric interjudeţean “Jocul din bătrâni”, ediţia a XXII-a – septembrie 2004

21. Salonul judeţean de artă naivă, ediţia a IX-a – septembrie 2004.

22. Tabăra de creaţie (pictură) de la Sovata, ediţia a XVIII-a – octombrie 2004.

23. Festivalul de teatru de amatori “Scena”, secţia română, ediţia a XII-a – noiembrie 2004.

24. Festivalul de teatru de amatori “Szinpad”, secţia maghiară, ediţia a XII-a – noiembrie 2004.

25. Tipărirea unui volum de folclor literar cuprinzând texte din culegerile efectuate în judeţ – noiembrie

2004.

26. Salonul judeţean de icoane şi obiecte de cult – decembrie 2004.

27. Festivalul judeţean de datini şi obiceiuri de iarnă “Florile dalbe, flori de măr”, ediţia a XXIV-a –

decembrie 2004.

28. Reprezentarea judeţului Mureş la diferite festivaluri, concursuri expoziţii şi târguri tradiţionale.

29. Editarea revistei de cultură populară “Tradiţia” , nr. 1 – iunie 2004, nr. 2 – decembrie 2004.

30. Cercetare de teren “Trasee etnofolclorice mureşene – trecut, prezent, viitor” – ianuarie – decembrie

2004.

CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ “MIHAI EMINESCU”

TÂRNĂVENI, str. Republicii nr. 32, telefon: 442347

Director: RĂZVAN DUCAN

Ceea ce este astăzi impozanta clădire a Casei Municipale de Cultură “Mihai Eminescu” s-a inaugurat la

1 ianuarie 1960, anii scurşi de atunci până acum constiutind zestrea de timp în care s-a sedimentat, pe

drept cuvânt, statutul de instituţie fanion a culturii târnăvene. Au fost şi momente bune, au fost şi

momente mai puţin fericite, revoluţia de la 1989 deschizând incontestabil noi perspective. Venirea, în

anul 1990, ca primar al localităţii a domnului ing. Octavian Popa, mare iubitor şi sprijinitor al culturii, a

făcut ca şi această instituţie să-şi recalibreze cantitativ şi calitativ activitatea, revirimentul petrecându-se

însă doar din toamna anului 2000. În perioada octombrie 2001 – aprilie 2002 instituţia (ce cuprinde pe

lângă diverse săli de repetiţii, de cursuri tehnico-aplicative, de spaţii expoziţionale etc. şi o sală mare de

spectacole cu 450 de locuri) a fost dotată cu un nou şi modern sistem de încălzire, iar în primăvara

anului 2003 s-au executat importante reparaţii şi operaţii de vopsit şi zugrăvit ce au dat o nouă

înfăţişare părţii exterioare a clădirii. În aceste condiţii de ambient stimulator şi activitatea culturală

trebuia să se ridice la alte standarde. În anul 2003 nu numai că s-a continuat în mod fericit emulaţia

culturală începută cu câţiva ani în urmă, ci a fost chiar o perioadă de vârf datorită sărbătoririi jubileului

celor 725 de ani de la prima atestare documentară a localităţii.

Instituţia, prin personalul său, s-a implicat exemplar în lansarea şi realizarea unor importante obiective

culturale. Astfel, în anul 2003 s-au definitivat şi lansat cărţile de cunoaştere cultural-istorică:

“Târnăveni – repere culturale şi istorice” şi “Târnăveni – 725 de ani de istorie şi devenire” (album),

ambele de Răzvan Ducan; “Târnăveni – cercetare monografică 1278 – 2003” de Nicolae Victor Fola.

Sub egida Primăriei, a aceluiaşi primar de excepţie amintit anterior, cu acordul Consiliului local, s-a

realizat revista jubiliară “Târnăveni – 725” şi filmul documentar “Târnăveni – incursiune în timp”.

Casa Municipală de Cultură “Mihai Eminescu”, s-a implicat major în realizarea programelor artistice

în zilele de vârf ale sărbătorii jubiliare – 6, 7 şi 8 iulie – realizând, de asemenea, în tot cursul anului

2003 programe artistice, în funcţie de felul şi locul manifestărilor (la statuile din oraş, la locurile de

veci ale personalităţilor culturale locale, la casele lor memoriale, la Cimitirul Eroilor etc.).

În anul 2003, în instituţie s-a continuat excepţionala activitate a Cenaclului literar “Elena din Ardeal”

(cenaclu considerat de cunoscători ca fiind cel mai bun din judeţ şi din zonă), a Cercului de artă plastică

“Atelier ‘96”, a dansului sportiv (pentru care în instituţie s-au derulat deja două ediţii ale Festivalului-

concurs dotat cu trofeul Cupa „Târnava Mică”), a grupurilor vocal-instrumentale de muzică modernă

etc.

Concursurile de creaţie şi de cunoaştere cultural-istorică şi-au continuat şi în 2003 ediţiile: Concursul

de creaţie literară „Elena din Ardeal”, ediţia a XII-a, Concursul intergimnazial „Pro Urbe”, ediţia a III-

a, Concursul intergimnazial „Eminescu şi Târnăveniul”, ediţia a II-a etc.

Numeroasele spectacole de teatru (în special pentru copii), de muzică populară, de dnas şi umor,

numeroasele expoziţii de artă plastică (acestea din urmă adăugate galeriei permanente de artă

contemporană „Sever Suciu”), simpozioanele şi întâlnirile pe diverse teme, foarte numeroasele lansări

de carte având ca protagonişti autori târnăveneni, întâlniri cu personalităţi culturale, istorice etc., au

întregit imaginea instituţiei de „centru nervos” al culturii municipiului de pe Târnava Mică.

Dacă la toate acestea, prezentate fără pretenţii exhaustive, am adăuga faptul că instituţia a organizat şi

organizează, pe lângă cercuri culturale şi de cunoaştere şi cercuri tehnico-aplicative (acestea din urmă

sub egida Universităţii Populare), că este locul de întâlnire şi desfăşurare a activităţii unor asociaţii de

persoane defavorizate, că este locul predilect al şedinţelor diverselor partide din spectrul politic

românesc, că este loc de întâlnire şi dezbatere pentru diversele probleme ivite în sânul comunităţii etc.

Şi că ea a stat şi stă mereu deschisă la propriu şi la figurat diverselor oportunităţi (în primul rând

culturale), s-ar întocmi o imagine care ar fi mai aproape de realitatea obiectivă.

PROIECTE 2004

1. Omagierea Prefectului de la 1848 Vasile Moldovan - 109 ani de la moarte – depunere de coroane

de flori la mormânt – 3 ianuarie 2004.

2. Expoziţie de grup cu lucrări de pictură, sculptură, grafică, desen – închinată Luceafărului poeziei

româneşti, Mihai Eminescu – 9 – 20 ianuarie 2004.

3. Omagiu Eminului Eminescu – Program muzical-literar “Porni Luceafărul, creşteau din cer a lui

aripe…” – 15 ianuarie 2004.

4. Actualitatea poeziei lui Eminescu - Concurs de recitare a poeziei eminesciene “Ce-ţi doresc eu ţie,

dulce Românie” – ediţia a IV-a – 12 şi 17 ianuarie 2004.

5. Expoziţie de grup – grafică, desen, pictură şi reproduceri-pliante – închinată zilei de 24 ianuarie –

23 – 31 ianuarie 2004.

6. Lansare de carte “În drum spre mine”, versuri de Dumitru D. Silitră – 2 februarie 2004.

7. Omagierea sculptorului Sever Suciu” – 80 de ani de la naştere – evocare, pelerinaj la mormânt şi la

casa acestuia – 17 februarie 2004.

8. Medalion “Elena din Ardeal – 79 de ani de la moartea poetei” , prezentarea biografiei poetei şi

recital de poezie din lirica sa, depunere de coroane de flori la mormânt – 6 şi 7 februarie 2004.

9. Lansare de carte – versuri de Viorica Feierdan – 20 februarie 2004.

10. Expoziţie de grup – pictură şi desen – închinată zilei femeii şi venirii primăverii – 1 – 14 martie

2004.

11. “Astăzi e ziua ta, zi frumoasă ca tine” – spectacol dedicat Zilei Femeii – 8 martie 2004.

12. “Revoluţia de la 1848 pe Târnava Mică” – expunere şi depunere de coroane la busturile lui Avram

Iancu şi Vasile Moldovan – 15 martie 2004.

13. “Aproape-departe” , de poetul Ştefan Fuli – comemorarea a 9 ani de la moarte – 26 martie 2004.

14. “Peisaj transilvan” - expoziţie de grup (grafică şi desen) – expun: Claudia Moldovan, Miklos

Adela şi Porcolab Andrei – 10 – 20 aprilie 2004.

15. Comemorare – poetul Victor Vezan – 20 aprilie 2004.

16. “Icoana din sufletul copilului” - expoziţie de icoane pictate pe lemn şi sticlă – 20 aprilie – 10 mai

2004.

17. Zilele culturii târnăvenene – Concurs de creaţie literară “Elena din Ardeal”, Lansare de carte

“Ortacii minelor de pix” – versuri de Darie Ducan, Concurs interşcolar “Pro Urbe”, Concurs de

desene pe asfalt, Expoziţie de grup (pictură, sculptură, desen, grafică) etc. – 25 mai – 1 iunie 2004.

18. “Eminescu şi Târnăveniul” – concurs interşcolar de cunoaştere culturală, ediţia a III-a – 12 iunie

2004.

19. “Holograme” - Expoziţie de pictură, desen şi grafică închinată marelui poet Mihai Eminescu – 10

– 25 iunie 2004.

20. “La bronzul numit Eminescu” – depuneri de coroane şi spectacol literar-muzical – 15 iunie 2004.

21. “Club de vacanţă” – tenis de masă, şah, remmy, table, scrabble - 16 iunie – 1 septembrie 2004.

22. Expoziţie personală Iuliu Moldovan (compoziţii, peisaj, portret şi natură statică) – 16 – 30 august

2004.

23. Simpozion “Luptele de la Oarba de Mureş şi Corneşti” – 7 septembrie 2004.

24. “Anotimpurile - Toamna” – Expoziţie de grup (grafică, pictură, desen, sculptură) – 24 septembrie –

15 octombrie 2004.

25. Întâlnire cu scriitorii târgumureşeni: Nicolae Băciuţ, Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Mariana

Cristescu – 8 noiembrie 2004.

26. “Portret” – expoziţie personală Iuliu Moldovan (pictură, grafică, desen, sculptură) – 10 – 22

noiembrie 2004.

27. “Cu cărţile pe faţă” – întâlnire cu intelectuali de la Iernut reuniţi în grupul “Dialog XXI”– 16

noiembrie 2004.

28. Concurs interjudeţean de dans sportiv dotat cu trofeul “Cupa Târnava Mică”, ediţia a III-a – 21

noiembrie 2004.

29. “1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2004” – microsimpozion şi program literar-muzical – 30

noiembrie 2004.

30. “…veniţi la Alba-Iulia-n Ardeal” – 1 decembrie 2004.

31. “Târnăveniul în sărbătorile de iarnă” – organizarea Orăşelului Copiilor, seară de colinde “Ziurel

de ziuă”, spectacol de muzică, dans şi obiceiuri de iarnă “Florile dalbe, flori de măr” – 13 – 17

decembrie 2004.

32. Expoziţie de grup (pictură, desen, grafică) şi o expoziţie de icoane pe lemn şi sticlă – 20 – 30

decembrie 2004.

Pe lângă manifestările culturale inserate în Programul-proiect, Casa Municipală de Cultură “Mihai

Eminescu” va mai iniţia, organiza şi găzdui, în funcţie de diversele oportunităţi ivite, manifestări

precum: lansări de carte, spectacole de teatru, spectacole de divertisment, concursuri culturale, expoziţii

diverse, întruniri festive, şedinţe de partid etc. Acestea se vor adăuga cursurilor cu plată din cadrul

Universităţii Populare, ce se vor organiza în funcţie de interesul şi solicitările locuitorilor municipiului,

cât şi cercurilor cultural-artistice ce au în instituţie program permanent de desfăşurare: cenaclu literar,

cerc de artă plastică, dans sportiv, cerc de filatelie şi numismatică etc.

Casa Municipală de Cultură “Mihai Eminescu” va răspunde, de asemenea, solicitărilor culturale

municipale şi extramunicipale şi va participa la aceste manifestări, după posibilităţi, cu instrumentar şi

aparatură sau cu personalul angajat. Salariaţii instituţiei vor căuta să întreţină în anul 2004 statuile,

busturile şi plăcile comemorative din localitate. De asemenea, se vor iniţia şi executa, în cadrul

instituţiei, şi lucrări de proiectare şi execuţie a unor lucrări ambientale pentru Parcul Copiilor, diverse

clădiri din municipiu etc. Se vor iniţia şi publica lucrări de istorie literară, poezie, proză, aparţinând

angajaţilor şi colaboratorilor instituţiei.

CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ “EUGEN NICOARĂ”

REGHIN, Str. Spitalului nr. 11, telefon: 520887

Director: EMIL ŞERBĂNESCU

Casa de Cultură “Eugen Nicoară” – instituţie reprezentativă a vieţii cultural-spirituale reghinene a avut

un rol de mare importanţă în dezvoltarea culturală locală în cei 63 de ani de existenţă.

Continuând bogatele tradiţii culturale ale ASTREI, ale unor personalităţi culturale marcante, printre

care dr. Eugen Nicoară, preşedintele Despărţământului Reghin al ASTREI, ctitor al Casei de cultură ce-

i poartă numele, Alexandru Ceuşanu, avocat, scriitor, ce au avut un rol pozitiv în această frumoasă

vatră de spirit românesc, care este Reghinul cu împrejurimile lui, aşezământul nostru de cultură s-a

impus în viaţa spirituală locală câştigându-şi prin ceea ce întreprinde, an de an, un binemeritat prestigiu.

O activitate notabilă s-a desfăşurat în domeniul artei teatrale. La Reghin se joacă teatru în limba română

din anul 1874. Această meritorie activitate a fost continuată pe coordonate superioare după cel de al

doilea război mondial, prin Cercul dramatic care reuneşte, în prezent, peste 40 de artişti amatori (secţia

română şi secţia maghiară), la care se adaugă şi Teatrul de păpuşi (secţia română şi secţia maghiară).

Din 1950 şi până în prezent s-au jucat peste 80 de piese de teatru scrise de autori români şi străini,

clasici şi contemporani, fiind prezentate sute de spectacole în localitate, în deplasare şi turnee, la

festivaluri şi concursuri, cu caracter interjudeţean, zonal şi naţional.

Rezultatele obţinute se datoresc, mai cu seamă, muncii pasionate şi dăruirii unor animatori ai scenei,

printre care avocatul şi omul de litere Alexandru Ceuşanu, Gheorghe Enăchescu, Dumitru Pătru, Kiss

Jozsef care au strâns în jurul lor pe toţi slujitorii Thaliei, precum şi fructuoasei colaborări cu regizori de

certă autoritate în arta spectacolului teatral, de la Teatrul Naţional Târgu-Mureş.

Formaţiile de teatru au participat la toate ediţiile Festivalului bienal I.L.Caragiale, secţia română fiind

finalistă cu piesa “Gaiţele”, comedie de Alexandru Kiriţescu (Bucureşti, 1964). Au obţinut premii şi

distincţii la Festivalul “Zilele teatrului de amatori” (Făgăraş, 1975), la alte multe festivaluri şi

concursuri naţionale, înainte şi după anul 1989.

Graţie rezultatelor obţinute, teatrul reghinean a dobândit – în anul 1982 – statut de Teatru Popular,

moment de referinţă în dezvoltarea ulterioară a acestuia. A urmat o perioadă în care Teatrul Popular s-a

afirmat în viaţa spirituală locală, şi-a conturat personalitatea, ridicând mişcarea teatrală reghineană la

cote valorice superioare.

Înfiinţat cu 43 de ani în urmă, Teatrul de păpuşi, care a delectat copios generaţii întregi de copii, s-a

remarcat la festivalul bienal de teatru I.L.Caragiale (premiul III), Premiul special al juriului pentru

“Satiră şi umor” la Festivalul “Vasilache” (Braşov, 1970), premiul III (ambele secţii) la Festivalul

naţional (Buziaş-Timiş, 1993), la spectacolele-concurs “Tip-Top – Mini Top” etc.

O deplină dezvoltare a cunoscut în “oraşul viorilor” viaţa muzicală. Despre aceasta nu se poate vorbi

fără a evoca intensa activitate corală. Cea mai prestigioasă formaţie corală a fost corul mixt pe patru

voci al Casei de Cultură, al cărui act de naştere a fost semnat în anul 1949. Reunind iubitorii artei

corale în număr de peste 100 de corişti din rândul cadrelor didactice, formaţia corală a fost condusă 24

de ani de profesorul Liviu Cira. Din bogatul palmares al corului menţionăm:

- participarea prestigioasă a acestuia la toate reuniunile corale judeţene şi interjudeţene;

- laureat la festivalurile corale zonale “Ciprian Porumbescu” (Suceava, 1970), “D.G.Kiriac” (Piteşti,

1972), “Ion Vidu” (Lugoj, 1975 – unde a obţinut locul II şi 1980)

- laureat pe plan naţional (trei titluri) la concursurile corale: ediţia I (locul III), ediţia a II-a (locul II),

ediţia a III-a (locul I)

Viaţa corală reghineană a fost continuată după anul 1989 de către formaţii corale bisericeşti, la care au

participat şi se mai regăsesc şi în prezent o parte dintre vocile de excepţie ale corului Casei de Cultură.

Tradiţiile vieţii muzicale reghinene au fost continuate, îmbogăţite şi revitalizate şi prin activitatea altor

formaţii şi interpreţi, care se regăsesc şi astăzi, cum sunt: grupurile vocale, orchestrele de muzică

populară şi uşoară, folk, rock, cercuri şi cenacluri, solişti vocali şi instrumentişti de toate genurile, ce

activează pe lângă Casa de Cultură.

Pentru valorificarea nestematelor bogatului tezaur folcloric din zona Reghinului, s-a constituit în anul

1975, la Casa de Cultură, Ansamblul folcloric “Plaiuri mureşene”. În acelaşi scop, îşi desfăşoară

activitatea în prezent, Ansamblul folcloric “Hora”, ai căror membri (solişti şi dansatori) purtând în

fiinţa lor cântecul şi jocul popular românesc, relevă încă o dată valoarea demersului artistic spre

izvoarele proaspete ale creaţiei populare tradiţionale.

În prezent, îşi desfăşoară activitatea, în cadrul Casei de Cultură “dr. Eugen Nicoară”, un număr de 15

formaţii, cercuri artistice de creaţie şi interpretare (cenaclurile literare “Petru Maior” şi “Kemeny

Janos”) şi o Universitate Populară cu cercuri şi cursuri de educaţie şi cultură generală, cultură şi artă,

limbi străine, economice, educaţie profesională, tehnologie electronică şi informatică, tehnico-

aplicative, sportive etc.

Casa Municipală de Cultură “Dr. Eugen Nicoară”, nume atribuit acestui edificiu la 22 octombrie 1991,

şi care poartă, pentru preţuirea şi cinstirea ctitorului său – numele doctorului Eugen Nicoară – este

aşezământul de cultură care după 1989 şi-a orientat întreaga activitate în spiritul vremurilor noi pe care

le trăim, fără a renunţa nici o clipă la frumoasele manifestări culturale tradiţionale, ca “Săptămâna

culturală reghineană”, aflată anul acesta la a XXXIII-a ediţie, la bogata activitate teatrală şi muzicală a

ASTREI.

Am iniţiat şi organizat, totodată, noi manifestări, devenite deja tradiţionale, ca:

- Sărbătoarea colindelor şi obiceiurilor de iarnă “Datini străbune”, ediţia a XIV-a;

- Concursul interjudeţean de creaţie literară (poezie) “La porţile visului” – ediţia a XIII-a;

- Festivalul naţional de creaţie şi interpretare a muzicii folk “Chitara de argint” – ediţia a VIII-a;

- Concursul interjudeţean de creaţie a epigramei “Cobra” – ediţia a IX-a.

Condiţiile materiale şi de muncă sunt bune. Graţie sprijinului permanent acordat de Primăria

municipiului, de Consiliul local, personal de domnul primar Traian Marian, Casa de Cultură

beneficiază de o centrală termică proprie, modernă, care asigură încălzirea şi apa caldă. Dispunem de

un sistem complet de sonorizare-amplificare care contribuie la calitatea spectacolelor şi acţiunilor

întreprinse, urmând ca din venituri proprii să ne dotăm treptat şi cu alte mijloace tehnice de practică

culturală, moderne, calculatoare performante etc.

PROIECTE 2004

1. Şezătoare literar-muzicală “Eminescu – Luceafărul poeziei româneşti” – 15 ianuarie 2004.

2. Simpozion “Importanţa şi semnificaţiile actului istoric de la 24 ianuarie 1859 – Unirea

Principatelor Române” – 24 ianuarie 2004.

3. Spectacol festiv “Hai să dăm mână cu mână” – prezintă Ansamblul folcloric al Casei Municipale

de Cultură – 24 ianuarie 2004.

4. Spectacol de romanţe dedicat Zilei de 8 Martie – prezintă soliştii şi orchestra Casei municipale de

cultură - 5 martie 2004.

5. Spectacol în premieră cu piesa de teatru pentru copii “Marci, hoţul cinstitl” de Illyes Gyula – secţia

maghiară a Teatrului de păpuşi al Casei Municipale de Cultură - 26 martie 2004.

6. Concurs judeţean de interpretare a cântecului popular românesc “Mureş doinitor, pe strune de dor”,

ediţia I – 16 – 17 aprilie 2004.

7. Spectacol de teatru în premieră cu piesa “Fetele Didinei”, de Victor Eftimiu, prezintă secţia română

a Teatrului Popular Reghin – 21 mai 2004.

8. “Săptămâna culturală reghineană” – ediţia a XXXIII-a – 31 mai – 6 iunie 2004.

9. Vernisajul expoziţiei tradiţionale anuale de arte plastice a elevilor – 1 iunie 2004.

10. Spectacol de teatru în premieră cu piesa “Iubire pasională”, de Tabi Laszlo, prezintă secţia

maghiară a Teatrului Popular Reghin - 3 iunie 2004.

11. “La porţile visului” – concurs naţional de creaţie literară (poezie) – ediţia a XIV-a – 4 iunie 2004.

12. Deschiderea festivă a cursurilor Universităţii Populare, anul şcolar 2004 – 2005 – 1 octombrie

2004.

13. Festival naţional de creaţie şi interpretare a muzicii folk “Chitara de argint” – ediţia a IX-a – 11 –

12 noiembrie 2004.

14. Concurs naţional de creaţie a epigramei “Cobra” – ediţia a IX-a – 19 noiembrie 2004.

15. Simpozion “Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”; Spectacolul festiv “Unirea e puterea”, dedicat

zilei de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României; Tradiţionala Horă a Unirii în acordurile fanfarei,

în Piaţa Petru Maior, cu participarea formaţiilor artistice – 1 decembrie 2004.

16. Spectacol Jubiliar dedicat împlinirii a 10 ani de la ridicarea oraşului Reghin la rang de municipiu

(14 decembrie 1994 – 14 decembrie 2004) – 14 decembrie 2004.

17. Sărbătoarea colindelor, cântecelor şi obiceiurilor de iarnă “Datini străbune” – ediţia a XV-a – 20

decembrie 2004.

CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ SIGHIŞOARA

Str. Turnului nr. 1, Telefon: 771045

Director: OVIDIU MUNTEANU

Casa de cultură a municipiului Sighişoara dispune de două clădiri proprii pentru desfăşurarea

activităţilor:

1. Sala Mihai Eminescu, situată pe strada Hermann Oberth nr. 22, compusă dintr-o sală de spectacole

cu capacitatea de 474 locuri, foaier de 300 mp, trei cabine pentru actori şi o sală de repetiţii. Sala a

fost construită în anul 1898. Ultima reparaţie capitală s-a executat în anul 1988, în prezent fiind

necesare zugrăveli interioare şi reparaţii capitale la grupurile sanitare. Dotare: 1 pian, staţie de

amplificare voce JBL 2x300W, 12 reflectoare fixe.

2. Sala Ciprian Porumbescu, situată pe str. Turnului nr. 1, compusă din două săli de repetiţie şi două

birouri. Clădirea a fost construită în anul 1873 şi necesită reparaţii capitale. Dotare: 2 piane.

În cadrul Casei de Cultură funcţionează următoarele formaţii artistice:

- Teatru pentru tineret – participări la festivaluri naţionale: Lugoj, Baia Mare, Covasna, Bahnea etc.

- Ansamblul folcloric “Cetatea” – a participat la festivaluri naţionale şi internaţionale: Rupea,

Zărneşti, Agnita, Elveţia, Franţa, Germania, SUA

- Corul de Cameră – a efectuat turnee în: Austria, Elveţia, Germania

- Grupul Coral “Armonia” – participări la festivaluri naţionale şi internaţionale: Blaj, Logoj, Braşov,

Franţa, Ungaria, Belgia, Elveţia

- Ansamblul folcloric de copii

- Formaţia de dans modern

- Orchestra de muzică populară cu trei solişti vocali

- Formaţia de muzică uşoară “Classic”, cu doi solişti vocali

- Solişti muzică folk

Casa de Cultură este gazda spectacolelor vizită organizate de instituţiile de spectacole din ţară şi din

străinătate. În acest an au fost 16 spectacole vizită cu un număr de 13.506 spectatori. Formaţiile proprii

au susţinut 26 de spectacole cu 20.399 spectatori în perioada 01.01.2003 – 12.10.2003.

Tot în cadrul Casei de Cultură, se organizează cursuri de învăţare a dansurilor de societate şi a

dansurilor populare româneşti.

Se organizează lunar concerte lecţii în colaborare cu Filarmonica din Cluj-Napoca şi cursuri de cultură

muzicală sub egida “Prietenii muzicii”.

În cadrul Casei de Cultură funcţionează şi Universitatea Populară. În acest an s-au organizat cursuri de

laboranţi, stenodactilografie, bucătari, ospătari.

Casa de Cultură este organizatoarea următoarelor festivaluri naţionale:

- Festivalul de Muzică veche “Castrum Sex” – 9 ediţii

- Festivalul de Poezie “Poezia în avangardă” – 9 ediţii

- Festivalul de Fanfară “Paul Schuller” – 3 ediţii

- Festivalul de Folclor “Hai să dăm mână cu mână” – 4 ediţii

Casa de Cultură a participat la organizarea Festivalului de Artă Medievală (9 ediţii) şi a Festivalului

ProEtnica (3 ediţii).

PROIECTE 2004

1. Spectacol omagial Mihai Eminescu “Trecut-au anii…” – 15 ianuarie 2004.

2. Festivalul de Folclor “Hai să dăm mână cu mână” - ediţia a V-a – 24 ianuarie 2004.

3. Festivalul de Poezie “Poezia în avangardă” – ediţia a X-a – 29 – 30 mai 2004.

4. Festivalul de Artă Medievală – ediţia a X-a – 23 - 25 iulie 2004.

5. Festivalul de Fanfară “Paul Schuller” – ediţia a IV-a – 19 septembrie 2004.

6. Simpozion urmat de spectacol dedicat Zilei Naţionale – 1 decembrie 2004.

7. Festivalul de Muzică veche “Castrum Sex” – ediţia a X-a – 5 decembrie 2004.

8. Comemorarea Eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 – 22 decembrie 2004.

CASA ORĂŞENEASCĂ DE CULTURĂ LUDUŞ

B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 20, telefon: 411560

Director: IOSIF ANDREICA

Casa de Cultură Luduş a luat fiinţă în anul 1950 sub denumirea de Casă Raională de Cultură, ca

instituţie organizatoare de manifestări cultural-educative şi artistice pentru localitatea Luduş şi de

îndrumare metodică a activităţii cultural-artistice din fostul raion Luduş. În perioada anterioară, între

anii 1946 şi 1950, activitatea culturală în Luduş a fost organizată de Căminul Cultural “Nicolae

Bălcescu”, iar din 1968, după desfiinţarea raioanelor, instituţia a fost numită, ca şi în prezent, Casa

Orăşenească de Cultură.

Din 1974, funcţionează într-o clădire amenajată special în acest scop, din fosta sală de şedinţe a

raionului, condiţiile materiale fiind corespunzătoare. De menţionat sprijinul primit din partea

Consiliului local Luduş privind baza materială a instituţiei. Numai în anul trecut a fost înlocuită

hidroizolaţia pe toată clădirea, zugrăvită sala de spectacole şi scena dotată cu pânze noi – pantaloni,

sufite, fundal – iar în acest an au fost confecţionate huse noi pe toate cele 450 de scaune din sala de

spectacole, zugrăvit Căminul Cultural din Gheja şi altele.

Casa de Cultură dispune de 12 încăperi, toate funcţionale, printre care sala de spectacole, două săli mai

mici a câte 30 de locuri, folosite îndeosebi pentru cursuri ale Universităţii Populare sau manifestări de

mai mică amploare, sala de pian, atelier foto, cabine, magazii etc.Avem o dotare mulţumitoare, fiind şi

loc de mai bine.

Cu sprijinul Consiliului local şi al unor asociaţii culturale, la Casa de Cultură Luduş activează, cu

realizări notabile, trei ansambluri folclorice: “Ardealul”, “Transilvania” şi “Hajdina” (lb.maghiară), cu

peste 150 de dansatori, fiecare ansamblu având 2 – 3 formaţii, cu multe spectacole în oraş, în ţară şi

străinătate - Turcia, Franţa, Italia, Portugalia, Grecia şi Ungaria – cu dese apariţii pe posturile TV. Mai

avem un taraf cu solişti vocali şi instrumentişti, o orchestră de muzică uşoară, cu solişti, şi o formaţie

de dans modern.

La Casa de Cultură funcţionează, de 33 de ani, o Universitate Populară sub egida căreia au loc şi în

prezent cursuri precum cele de pian, chitară, calculatoare, mecanică şi electricieni auto, croitorie,

zidari-zugravi şi altele.

Ţinem să subliniem faptul că la Casa de Cultură au loc aproape toate manifestările culturale din oraş, ca

şi toate spectacolele formaţiilor profesioniste sau de amatori care ne vizitează oraşul. Avem şi două

filiale – căminele culturale din cartierele Gheja şi Roşiori, unde au loc programe artistice prezentate

îndeosebi de elevii şcolilor generale din cele două cartiere dar şi de alte formaţii de amatori sau chiar

profesionişti, ca şi alte activităţi de interes local.

La Casa de Cultură suntem trei salariaţi – director, administrator-magaziner şi îngrijitoare curăţenie –

dar avem mai mulţi colaboratori angajaţi cu convenţie în baza Codului civil ori care activează pe bază

de voluntariat, astfel că activitatea Casei de Cultură Luduş se desfăşoară în bune condiţii. Bineînţeles că

este oricând loc de mai bine.

PROIECTE 2004

Pe lângă activităţile cultural-artistice obişnuite, cum sunt spectacole proprii sau ale altor formaţii de

diferite genuri care vin în oraş, expuneri, lansări şi prezentări de carte, expoziţii, simpozioane, diverse

întâlniri etc., vom organiza şi următoarele manifestări artistice mai importante:

1. Festivalul interjudeţean de folclor “Obiceiuri şi jocuri din bătrâni” (în colaborare cu Şcoala

Generală “Ioan Th.Oltean” din Gheja) – ediţia a II-a – 2 mai 2004.

2. Zilele oraşului Luduş – ediţia a XXIV-a - 30 mai – 1 iunie 2004.

3. Festivalul interjudeţean al dansului popular pentru ansambluri de copii şi tineret “La curţile

dorului” – ediţia a V-a – 1 iunie 2004.

4. Festivalul interjudeţean al cântecului, dansului şi portului popular maghiar “Gyongykoszoru” –

ediţia a III-a – august 2004.

5. Adunare omagială şi spectacol festiv cu prilejul Zilei Internaţionale a Vârstnicilor – 1 octombrie

2004.

6. Festivalul-concurs de muzică uşoară şi dans “Tinere talente” – ediţia a IV-a – 6 noiembrie 2004.

7. Festivalul zonal de colinde şi obiceiuri prilejuite de sărbătorile de iarnă “O, ce veste minunată” –

ediţia a III-a – 18 decembrie 2004.

CASA ORĂŞENEASCĂ DE CULTURĂ

IERNUT, P-ţa 1 Decembrie 1918 nr. 6, telefon: 471266

Director: LIVIU PRECUP

Casa de Cultură Iernut a fost dată în folosinţă în anul 1965 şi are în componenţă o sală de spectacole de

400 de locuri, scenă, o sală mică de 60 de locuri, biblioteca cu sala de lectură, două cabine pentru

scenă, două birouri la etaj, o cabină de proiecţie, iar la demisol are 3 încăperi pentru diverse activităţi.

Din anul 1965, adică de la înfiinţare, scaunele din sala de spectacole au rămas aceleaşi, sunt vechi, au

uzură mare, chiar dacă au mai fost reparate nu mai fac faţă cerinţelor şi pretenţiilor actuale. De

asemenea, elementele de scenă, cortină, corpuri de iluminat şi altele au un grad ridicat de îmbătrânire şi

nu mai asigură condiţii optime pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-artistice.

Mobilierul necesar, mese, scaune, cuier, a fost scos din inventar, fiind degradat, iar altul nu a mai fost

cumpărat. De-a lungul anilor, spaţiile existente în Casa de Cultură au fost închiriate de Primărie pentru

diverse activităţi, camera agricolă, protecţia civilă, birou notarial, birou de copiat acte, spaţiu pentru

tineret, xerox.

În prezent, mai sunt disponibile doar cele două cabine pentru actori, necesare activităţilor de scenă,

pentru unele dintre aceste spaţii se plăteşte chirie, pentru altele nu.

În cadrul Casei de Cultură îşi desfăşoară activitatea Ansamblul artistic “Iernuţeana”, dansuri populare şi

solişti copii, taraful Casei de Cultură, se organizează cursuri de dansuri sportive şi de societate, cursuri

de vioară, activează trupa de muzică uşoară MIXX STAILLES şi STILL SUPREM, cu repetiţii zilnice

până vineri inclusiv. În zilele de sâmbătă şi duminică se desfăşoară jocuri distractive de recreere şi

petrecere a timpului liber, tenis de masă, şah, remy şi altele.

Casa de Cultură are încheiate contracte de parteneriat, colaborare şi sprijin cu şcolile generale din oraş

şi raza oraşului şi, de asemenea, asigură, în limita posibilităţilor, spaţiu şi asistenţă pentru orice fel de

activitate din domeniul culturii, expoziţii, lansări de carte, seri distractive, concursuri, spectacole şi

altele.

În ceea ce priveşte dotările audio-video, Casa de Cultură are în dotare o staţie de amplificare cu două

boxe şi 3 microfoane. Nu dispunem de alte mijloace audio necesare unor activităţi.

Căminele culturale din satele aparţinătoare oraşului Iernut, în număr de 6, sunt funcţionale şi asigură

pentru fiecare sat în parte condiţii bune pentru activităţile necesare vieţii culturale.

PROIECTE 2004

1. Manifestări dedicate actului istoric al Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 2004.

2. Săptămâna cultural-artistică şi sportivă - mai 2004.

3. Tabăra de sculptură “In Memoriam”, Oarba de Mureş, ediţia a XI-a, iulie 2004.

4. Zilele oraşului Iernut – august 2004.

5. Manifestări dedicate Zilei Naţionale a României - 1 decembrie 2004.

CASA DE CULTURĂ A TINERETULUI “GEORGE ENESCU”

REGHIN, str. Republicii nr. 1, telefon: 520580

Director: ZAHARIE MAN

Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu”, situată în zona ultracentrală a municipiului Reghin, str.

Republicii nr. 2, lângă semaforul din centrul oraşului, dispune de spaţii situate pe trei nivele, după cum

urmează: la parter, un spaţiu de 60 mp., folosit în prezent ca BAR de zi, un spaţiu de casierie pentru

spectacole şi alte manifestări; la etajul I, o sală de expoziţii de 72 mp., un spaţiu de magazie de 24 mp.,

o sală de spectacole de 264 mp., cu 328 de locuri în sală şi 72 locuri în balcon, 400 locuri în total, o sală

de discotecă şi repetiţii de 144 mp., două săli de cursuri cu suprafaţa de 80 mp., o sală de machiaj de 16

mp., scenă cu deschidere de 8 m şi adâncime de 6 m.

Înălţimea sălii de spectacole de 8,50 m, rezonanţa şi acustica sălii de spectacole perfecte. La etajul I un

spaţiu de birou de 15 mp.

La etajul II o cameră de protocol cu suprafaţa de 22 mp., în care funcţionează cursuri de croitorie,

cosmetică; o mică sală de 12 mp., în care îşi desfăşoară activitatea cursul de coafură şi o magazie de 10

mp.

La etajul III, patru cabine de proiecţie de diferite dimensiuni, în suprafaţă totală de 60 mp., ocupate cu

aparate de proiecţie cinemascop. Dacă mai adăugăm casele scărilor şi holurile, suprafaţa totală ajunge

la 1000 mp.

Din cele arătate mai sus, rezultă că această instituţie de cultură dispune de spaţii pentru desfăşurarea

multor activităţi pentru toate categoriile sociale din oraş.

Din păcate, instituţia nu dispune de încălzire centrală. Sistemul de încălzire – cel vechi – s-a deteriorat

în decembrie 1998, când gerul a distrus aproape toate caloriferele. În câteva încăperi, încălzim cu lemne

de foc.

În prezent, se lucrează la noul proiect de introducere a gazului metan şi a încălzirii centrale.

Primăria municipiului Reghin a preluat instituţia în anul 1998 de la Fundaţia pentru Tineret Mureş,

printr-o Hotărâre a Consiliului Local.

Pentru anul 2003, am primit de la bugetul local 300.000.000 lei pentru introducerea gazului şi a

sistemului nou de încălzire.

După terminarea încălzirii centrale este necesar ca instituţia să dispună de personal calificat pentru toate

genurile de manifestări cultural-artistice.

Dacă în anul 1990, instituţia avea 11 angajaţi, în prezent are 2: un director şi un referent. Se impune cu

necesitate un post de referent în domeniul muzical, unul în domeniul literar-teatral, un electrician şi

specialist în întreţinerea instalaţiilor de încălzire, apă-canal şi un post de femeie de serviciu

(îngrijitoare).

Deci, aceasta ar fi o schemă minimă pentru un început mai bun de funcţionare a instituţiei, urmând ca

pe parcurs să fie aprobate toate posturile necesare pentru a desfăşura o activitate cultural-educativă

corespunzătoare noilor condiţii social-economice din municipiul Reghin.

Cu toate greutăţile cu care ne-am confruntat după evenimentele din 1989, datorită unor măsuri de

reducere a posturilor de la 11 la un singur post, măsuri luate de Fundaţia pentru Tineret Mureş, care a

fost până în anul 1998 organul tutelar orientat să anihileze orice activitate, ca în final să poată prelua

instituţia, respectiv clădirea cu toate bunurile materiale ce aparţineau Clubului Tineretului, care în anul

2001 şi-a dobândit statutul de Casă de Cultură a Tineretului, acordându-i-se numele celui mai mare

compozitor, dirijor, violonist şi pianist din România, cel care a concertat în această clădire în anii 1927-

1929-1935, Luceafărul muzicii simfonice româneşti – George Enescu.

Oricât au încercat unii factori de decizie de la judeţ cărora instituţia le era subordonată, dar şi anumite

persoane din oraş, în lupta lor aprigă pentru putere, instituţia n-a putut fi îngenuncheată. Ea şi-a păstrat

identitatea şi profilul acţiunilor sale până în prezent.

În condiţiile deosebit de grele, fără personal şi fără căldură de peste 6 ani, activitatea acestei

prestigioase instituţii de cultură (în anii 1980 – 1989 fiind cea mai bună din judeţ) s-a impus în viaţa

culturală şi spirituală din oraş dar şi în afara lui.

În condiţiile menţionate mai sus, a reuşit să organizeze numeroase manifestări cultural-artistice printre

care amintim cele 9 ediţii ale Festivalului Naţional de Muzică Populară “Flori de pe Mureş”, cea mai

valoroasă manifestare a cântecului popular din Transilvania, cu participarea tuturor judeţelor ţării.

În anul 2003, printre principalele manifestări susţinute de noi şi unele organizate în colaborare cu

celelalte instituţii de cultură amintim:

- Medalion literar: Eminescu în creaţia literară şi universală – 15.01.2003.

- Spectacol muzical-coregrafic dedicat sărbătoririi Unirii Principatelor Române, unde Casa de

Cultură a Tineretului a avut ca invitat Ansamblul de cântece şi jocuri populare “Junii Călimanilor”

din comuna Deda.

- Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită într-un mod cu totul deosebit. În 2003, cu acest prilej,

Casa de Cultură a Tineretului a invitat la un festival de cântece şi jocuri populare, 3 ansambluri din

Judeţ: Ansamblul “Ardealul” din Luduş, Ansamblul “Izvoraşul” din Gurghiu şi Ansamblul de copii

“Silva” al Clubului copiilor din Reghin.

- Spectacol literar Primăvara în poezia românească.

- Expoziţia de icoane pe lemn şi sticlă a pictorilor din Tg.Mureş – Adriana Man şi Călin Bogătean –

închinată marelui praznic prilejuit de Învierea Domnului Iisus Hristos.

- Spectacol de poezie şi muzică dedicat Zilei copiluluii – 01 iunie 2003.

- Expoziţie de pictură, sculptură şi desen – 03 – 17 iunie – a pictorului Simion Moldovan – vernisajul

expoziţiei şi vizionarea ei au avut loc în cadrul manifestărilor prilejuite de Săptămâna Culturală

Reghineană, ediţia a XXXII-a 2003.

- În ziua de 3 iunie, la spectacolul prilejuit de inaugurarea Săptămânii Culturale Reghinene, Casa de

Cultură a Tineretului “George Enescu” a participat cu formaţia de dansuri populare româneşti.

- Evocare: “Personalitatea şi creaţia marele geniu al muzicii simfonice româneşti, creatorul şcolii

naţionale de compoziţie – George Enescu” – 122 ani de la naşterea sa.

- Expunere succedată de un program artistic dedicate Zilei Naţionale a României.

- Spectacole de Colinzi şi Obiceiuri de iarnă “Florile dalbe, flori de măr” şi “Ziurel de ziuă”,

manifestări care au încheiat anul 2003.

PROIECTE 2004

1. Omagiu marelui poet Mihai Eminescu – 14 – 15 ianuarie 2004.

2. Spectacol muzical-coregrafic “Hai să dăm mână cu mână” - 24 ianuarie 2004.

3. Spectacol dedicat zilei femeii “Astăzi e ziua ta, zi frumoasă ca tine” – 8 martie 2004.

4. Expoziţie de pictură - Primăvara în viziunea copiilor.

5. Participarea la organizarea şi susţinerea manifestărilor ocazionate de desfăşurarea Săptămânii

Culturale Reghinene.

6. Festivalul Naţional de Muzică Populară “Flori de pe Mureş” – ediţia a XXII-a, Reghin, 4 – 6 iunie

2004.

7. Spectacol muzical-literar închinat Zilei învăţătorului, organizat în colaborare cu Şcoala de muzică

din oraş – 30 iunie 2004.

8. Medalion muzical “George Enescu în conştiinţa lumii muzicale” – 123 ani de la naştere.

9. Expoziţie de pictură şi sculptură. Expun pictori din Tg.Mureş.

10. Soliştii vocali de muzică populară şi formaţiile de dansuri ale Casei de Cultură a Tineretului

“George Enescu” vor participa la Târgul Fetelor de la Gurghiu, Târgul Cireşelor de la

Brâncoveneşti, Târgurile de la Ruşii Munţi, Deda, Dumbrava.

11. Expoziţie de grafică şi pictură modernă, expun pictori din Reghin profesionişti şi amatori.

12. Spectacol literar-muzical-coregrafic dedicat Zilei Naţionale a României – 1 decembrie 2004.

13. Participare şi susţinere a festivalului “Fulgi de nea” şi “Colinzi şi obiceiuri de iarnă” – decembrie

2004.

CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR TÂRGU-MUREŞ

Str. Nicolae Grigorescu nr. 19, telefon: 216066, fax: 212380, e-mail: ccsmures@yahoo.com

Director: VASILE URZICĂ

Casa de Cultură a Studenţilor din Tg-Mureş este instituţie publică cu personalitate juridică, ce asigură

condiţii de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale, educative, artistice, distractive, turistice şi

de agrement precum şi a altor manifestări specifice pentru studenţi, atât pe plan intern cât şi extern.

În anul 2004, sărbătorind 30 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii care de-a lungul anilor prin

activităţile organizate şi desfăşurate de colectivul de specialişti format din profesori, studenţi şi alţi

animatori culturali promovând sincer dialogul între generaţii au format o echipă educaţională mereu cu

privirea îndreptată spre viitor îndeplinindu-şi cu brio misiunea de formatori şi modelatori ai studenţilor

pentru ataşamentul faţă de valorile culturii şi artei naţionale şi universale.

În acest context, în 2004 ne propunem ca obiective:

a) introducerea unui management modern şi eficient al resurselor umane care împreună cu resursele

materiale şi informaţionale să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor culturale şi să

asigure realizarea obiectivelor prestabilite.

b) oferta culturală să aibă nu numai menirea de a satisface nevoia de cultură şi artă ci să devină şi

formatoare de cerere pentru că, „nici un obiect (act artistic) nu-şi poate afirma valoarea estetică fără

un subiect apt să i-o descopere”.

c) prin întreaga activitate se va urmări valorificarea potenţialului studenţesc şi promovarea tinerelor

talente.

d) ameliorarea calităţii animatorilor culturali (referenţi, instructori etc.) prin instruirea personalului

existent pentru a fi capabili să implementeze practicile culturale bine elaborate prin care să sprijine

şi să dezvolte cererile de artă şi cultură prin intensificarea efectelor precum şi crearea unui cadru

adecvat pentru realizarea de sinergii (cultură, învăţământ, turism etc.) care să genereze eficienţa

muncii sale în domeniul spiritual dar şi material, într-un cuvânt „să creeze viitorul, nu să-l aştepte”.

Strategia preconizată pe acest an, pentru realizarea acestor obiective, cuprinde mai multe activităţi de

popularizare a formaţiilor, cercurilor artistice şi ştiinţifice, atragerea de noi membri, realizarea unor

spectacole cu formaţiile proprii dar şi în colaborare cu alte Case de Cultură Studenţeşti şi cu alte

instituţii pe plan local.

O pondere însemnată a activităţii noastre o constituie, ca şi în anii precedenţi, organizarea şi

participarea la festivalurile naţionale studenţeşti, acoperind aproape toată gama de genuri la care se

organizează aceste manifestări.

Pornind de la posibilităţile materiale, umane şi de spaţiu, din cei peste 10.000 de studenţi câţi are

centrul universitar Tg-Mureş, în Casa de Cultură a Studenţilor activează peste 200 de studenţi în cele

17 formaţii artistice, iar în cele 18 cercuri, cursuri şi cluburi sunt cuprinşi peste 400 de cursanţi.

Tradiţii şi inovaţii:

A. Iniţierea şi organizarea în 1988 a primei ediţii a Festivalului Naţional Studenţesc de Dans

Modern şi Contemporan (unic în ţară la acel moment). Primele patru ediţii au fost organizate de CCS

Tg-Mureş, următoarele trei au fost organizate în colaborare cu CCS Cluj-Napoca, iar restul la CCS din

Iaşi, Craiova, Timişoara. Festivalul a ajuns în acest an la ediţia a XIV-a.

B. Iniţierea şi organizarea din 1999 a Festivalului Naţional Studenţesc de Satiră şi Umor. Ediţia a

IV-a a festivalului s-a desfăşurat în perioada 8-10 noiembrie 2002 cu participarea marelui caricaturist

Ştefan Popa Popa’s şi a avut secţiunile:

1. Concurs de creaţie: caricatură; creaţie literară umoristică; foto, videoclipuri umoristice;

2. Concurs de interpretare: teatru scurt; pantomimă; dans comic; cântec satiric; prezentări de program

satiric şi umoristic;

C. Zilele Studenţeşti Târgumureşene - complex de manifestări culturale, artistice, sportive, turistice şi

de divertisment - se desfăşoară anual pe parcursul lunii mai, prima ediţie fiind organizată în anul 1999.

Acţiunile organizate în colaborare cu ligile studenţeşti şi conducerile universităţilor se bucură de un real

succes atât din partea studenţilor cât şi din partea tinerilor târgumureşeni.

PROIECTE 2004

Activităţi organizate:

A. ZILELE STUDENŢEŞTI „MARISIENSIS”, ediţia a VI-a, aprilie-mai 2004, complex de

manifestări cuprinzând:

- Expoziţia de artă religioasă - "ICOANE" (aprilie-mai 2004) – organizată de Casa de Cultură a

Studenţilor Târgu-Mureş. Locul de desfăşurare: Sala de Expoziţii a CCS.

- Concursul de fotografie "ART-FOTO-ECO-TURISM" (mai 2004) – organizat de Casa de

Cultură a Studenţilor Târgu-Mureş. Locul de desfăşurare: Sala de Expoziţii a CCS.

- Festivalul de muzică uşoară „Marisiensis” (mai 2004) - organizat de Casa de Cultură a

Studenţilor Târgu-Mureş. Locul de desfăşurare: Sala de spectacole a Casei de Cultură „Mihai

Eminescu”.

- Spectacol de muzică şi dansuri populare „Flori de Mai” (mai 2004) organizat de Casa de

Cultură a Studenţilor şi Primăria Târgu-Mureş. Locul de desfăşurare: Teatrul de vară, P-ţa

Trandafirilor.

- Zilele montane „Zăspezel” (aprilie-mai 2004) constând din dezbateri cu temă ecologică şi excursii

în M-ţii Călimani şi Gurghiu.

- Vizionări de spectacole: Teatrul Naţional, Teatrul „Ariel”, Filarmonica Târgu-Mureş.

- Festivalul Medi-Fun (complex de activităţi sportive, culturale, distractive şi de divertisment – mai

2004) – organizate de Liga studenţilor Târgu-Mureş şi Casa de Cultură a Studenţilor.

- Sesiuni de comunicări ştiinţifice studenţeşti (UMF – aprilie 2004, UPM – mai 2004).

- Festival Studenţesc de Muzică Rock, ediţia a II-a, iunie 2004, Scena din Cetate.

B. FESTIVALUL NAŢIONAL DE SATIRĂ ŞI UMOR, ediţia a VI-a, noiembrie 2004

Manifestare desfăşurată pe parcursul a trei zile, în organizarea Casei de Cultură a Studenţilor Tg-

Mureş, în prima săptămână a lunii noiembrie, care se adresează studenţilor şi elevilor. Locul de

desfăşurare: Sala de Expoziţii a CCS şi Sala de spectacole a Casei de Cultură „Mihai Eminescu”.

Festivalul cuprinde mai multe secţiuni: creaţie literară umoristică, interpretare, video-clip umoristic,

fotografie umoristică, caricatură, dans comic etc.

C. „STUDENŢI AU FOST, STUDENŢI MAI SUNT” (15-30 noiembrie 2004)

Ciclu de manifestări cultural-artistice, ştiinţifice şi distractive dedicate aniversării a 35 de ani de la

înfiinţarea Casei de Cultură a Studenţilor Tg-Mureş, sub genericul „35 de ani de muncă şi împliniri”.

D. PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

Conform graficului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2004.

NOTĂ:

Proiectele pe anul 2004 vor fi dimensionate şi realizate în funcţie de subvenţiile care vor fi primite de la

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Agenţia Socială a Studenţilor şi a comunităţii locale

(Consiliul Municipal, Primăria Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean, Prefectură etc.) şi a surselor proprii de

venituri. OFERTA ANULUI UNIVERSITAR 2003-2004 PENTRU STUDENŢI ŞI ELEVI

1. Formaţii artistice

§ Ansamblul Folcloric "Cununiţa" (dansuri populare, taraf, grup vocal şi solişti vocali).

§ Trupa de dans "Puţin Stil" (dans modern, inedit, contemporan).

§ formaţia de majorete "Styl".

§ Trupa de umor "Inginer 2000".

§ Trupa de teatru (în limba română).

§ Trupa de teatru "Arnyek" (în limba maghiară).

§ Muzică Uşoară, Rock şi Folk (solişti şi trupe studenţeşti).

§ Trupa de manechine "Estudiantina".

§ Grupul de break dance "Bravo".

§ Grup coral „Marisiensis”.

2. Cercuri artistice, cursuri teoretice şi practice

§ Turism montan (curs de ghizi montani, activităţi practice, excursii)

§ Foto (începători şi avansaţi)

§ Şcoală de dans (societate, modern, contemporan, break dance)

§ Aerobic (instructori atestaţi)

§ Limba engleză (începători şi avansaţi)

§ Manechine (iniţiere)

§ Design vestimentar

§ Arte plastice

§ Cercul "Stud-Info" - dezbateri interdisciplinare

§ Audiţii muzicale

§ Etno - şcoală de dansuri populare

3. Activităţi distractiv-recreative şi de divertisment

§ Baluri şi carnavaluri studenţeşti

§ Expoziţii de artă plastică şi foto

§ Aniversări şi sărbători studenţeşti

§ Coffee House (sâmbăta)

§ Expoziţii

§ Revelion 2003

§ Discoteci

4. Cluburi, asociaţii şi cenacluri

§ Cenaclul literar (proză, poezie, dramaturgie, critică etc.)

§ Clubul studenţesc de turism "Călimani" - afiliat la Federaţia Naţională de Turism pentru

Tineret

§ Clubul "Studioul Artelor" (muzică, film, literatură, teatru)

§ Centrul pentru sprijinirea iniţiativelor studenţeşti "Şi Noi Putem Reuşi"

§ Club aerobic

Notă:

La propunerea colectivelor de studenţi se pot promova şi alte forme de activităţi culturale, artistice,

sportive, turistice şi de divertisment.

ŞCOALA DE ARTE TÂRGU-MUREŞ

Piaţa Trandafirilor nr. 5, telefon: 236970

Director: LELIA MARIANA ALBU

Misiune: Instituţie de stat cu caracter cultural-educativ pe profil de învăţământ artistic, cu misiunea de

pregătire a interpreţilor, creatorilor şi instructorilor de formaţii artistice.

Scopul: educativ-formativ, asigurând cetăţenilor judeţului Mureş posibilitatea de a învăţa la orice vârstă

în cadrul unei forme de învăţământ organizat.

Obiective: Dezvoltarea gradului de cultură, a simţului artistic şi estetic al populaţiei, realizarea unei

calificări în domeniu, precum şi formarea unui public avizat, capabil să aprecieze în mod just actul

artistic.

ISTORIC:

Şcoala (Populară) de Arte este continuatoarea Şcolii înfiinţate în oraşul nostru în anul 1908. Denumirea

s-a schimbat de-a lungul vremii astfel că, în anul 1954, Conservatorul târgumureşean – unul dintre cele

16 conservatoare existente la acea oră în ţară a primit denumirea de Şcoala Populară de Arte.

SEDIU:

- În perioada 1908 – 1913, şcoala şi-a desfăşurat activitatea în diferite sedii.

- În anul 1913, terminându-se clădirea Palatului Culturii, Şcoala este mutată în cele trei etaje ale

clădirii construite în acest scop, având la dispoziţie săli de curs, două săli de spectacole şi spaţii

pentru expoziţii.

- În perioada 1978, Şcoala Populară de Arte a fost în mod abuziv scoasă din Palatul Culturii, primind

ca sediu clădirea “Apollo”.

- În perioada 1978 – 2003, sediul Şcolii de Arte se află în corpul principal al clădirii “Apollo”,

ocupând în prezent etajele I - II şi o parte din etajul III, fără spaţii proprii pentru spectacole şi

expoziţii.

FUNCŢIONARE:

- Instituţie de stat, cu personalitate juridică, de interes judeţean.

- Admiterea în şcoală se face pe baza unui examen de admitere, indiferent de stare socială,

naţionalitate, religie, apartenenţă politică.

- Şcolarizarea se face:

- cu sau fără cunoştinţe de specialitate prealabile

- cu o durată a cursurilor între 1 şi 5 ani, în funcţie de specialitate

- cu predare individuală sau colectivă, în funcţie de specialitate

- cu achitare de taxe şcolare

- Diploma se obţine în urma promovării examenului de diplomă

SECŢIILE ŞCOLII:

La sediu:

- Muzică: canto clasic, canto muzică uşoară, canto muzică populară, pian, vioară, chitară, acordeon,

orgă electronică, percuţie, instrumente de suflat, dirijat coral

- Arte plastice: pictură, grafică, istoria artelor, sculptură, design, artă decorativă, tapiţerie, vitrinierie,

împletituri, artă fotografică

- Coregrafie: balet contemporan, arta mişcării “manechine”, dans de societate, balet, dans popular,

stepp-ritm

- Actorie: arta actorului, arta păpuşerească

- Regie

- Grădiniţă de specialitate

Secţii externe: cusături populare, cioplit în lemn, pictură populară, instrumente populare, dans popular

(iniţiere), ansamblu instrumental taraf (iniţiere), artizanat (cusături, împletituri, obiecte decorative).

Predarea de specialitate este asigurată de profesori, absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată

sau scurtă durată şi instructori – profesori cu pregătire medie de specialitate sau perfecţionări în

specialitatea pe care o predau.

ASOCIAŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI - MUREŞ

TÂRGU-MUREŞ, str. Republicii nr. 9, telefon: 216676

Preşedinte: NICOLAE TUNARU

Calendarul expoziţional pe anul 2004

Expoziţii organizate la sediul A.A.P.Mureş – Sala “Unirea”:

1. Expoziţia Taberei de pictură Sovata, ediţia a XVII-a – 3 – 16 ianuarie 2004.

2. Expoziţia artiştilor profesionişti, membri ai A.A.P. – 17 – 30 ianuarie 2004.

3. Expoziţia Radu Florea - pictură – 31 ianuarie – 13 februarie 2004.

4. Expoziţia Kulcsar Erzsebet – pictură – 14 – 27 februarie 2004.

5. Expoziţia colectivă dedicată zilei de 8 Martie – 28 februarie – 12 martie 2004.

6. Expoziţia Fabian Margareta – pictură – 13 – 26 martie 2004.

7. Expoziţia Vultur Angel – pictură – 27 martie – 9 aprilie 2004.

8. Expoziţia Călugăr Ana – pictură – 10 – 23 aprilie 2004.

9. Salonul Judeţean de Primăvară, ediţia a XX-a – 24 aprilie – 20 mai 2004.

10. Expoziţia Absolvenţilor Şcolii de Arte – 21 – 28 mai 2004.

11. Expoziţia Osz Zoltan - grafică şi Fekete Pal - sculptură mică – 29 mai – 11 iunie 2004.

12. Expoziţia Ştef Liviu - pictură şi Palaghie Nicolae - ceramică – 12 – 25 iunie 2004.

13. Salonul de artă meşteşugărească, ediţia a IV-a – 26 iunie – 9 iulie 2004.

14. Expoziţia Alecu Erica şi Alecu Gabriela - pictură – 10 – 23 iulie 2004.

15. Expoziţia Tunaru Nicolae – pictură şi Nicuşan Grigore – sticlărie – 24 iulie – 6 august 2004.

16. Expoziţia Moraru Teodor – pictură naivă – 7 – 20 august 2004.

17. Expoziţia Laţco Aranka – grafică-tapiserie şi Petz Jozsef – pictură – 21 august – 3 septembrie 2004.

18. Expoziţia Purcariu Sabina – pictură – 4 – 17 septembrie 2004.

19. Salonul de Artă Naivă, ediţia a XI-a – 18 septembrie – 1 octombrie 2004.

20. Expoziţia Petria Cristina şi Goron Sabina – pictură – 2 – 15 octombrie 2004.

21. Expoziţia Hadnagy Gabriela – pastel şi pictură – 16 – 29 octombrie 2004.

22. Expoziţia “Tinere talente”, ediţia a VI-a – 30 octombrie – 12 noiembrie 2004.

23. Expoziţia dr.Molnar Vincze – 13 – 26 noiembrie 2004.

24. Salonul Judeţean de Iarnă (icoane şi obiecte de cult) – 27 noiembrie – 31 decembrie 2004.

Expoziţii organizate în cetatea medievală:

1. Expoziţie colectivă cu prilejul Zilelor târgumureşene – iunie 2004.

2. Expoziţie colectivă cu prilejul Târgului meşteşugarilor – august 2004.

3. Expoziţie colectivă cu prilejul Târgului mustului şi vinului – octombrie 2004.

Expoziţii organizate în localităţile judeţului:

1. Expoziţia Taberei de la Sovata – Casa de Cultură din Târnăveni – februarie – martie 2004.

2. Expoziţia Taberei de la Sovata – Casa de Cultură din Reghin – aprilie – mai 2004.

Tabere organizate în localităţile judeţului:

1. Tabără de pictură – Cund, ediţia a IV-a - aprilie 2004.

2. Tabără de sculptură – Cund, ediţia a II-a – iulie 2004.

3. Tabără de pictură – Berghia, ediţia a II-a – august 2004.

4. Tabără de pictură – Mădăraş, ediţia a III-a – august 2004.

5. Tabără de pictură (pictură în ulei) – Sovata, ediţia a XVIII-a – octombrie 2004.

FUNDAŢIA CULTURALĂ “CEZARA CODRUŢA MARICA”

TÂRGU-MUREŞ, B-dul Ion Antonescu nr. 13

tel.-fax: 235702 – e-mail vmarica @ radiomures.ro

Preşedinte: VALENTIN MARICA

Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica” a luat fiinţă în anul 1996, desfăşurându-şi activitatea, la

nivel local, judeţean şi naţional, în memoria celei care a fost adolescenta de excepţie, Cezara Codruţa.

Proiectele Fundaţiei vin în sprijinul adolescenţilor performeri şi al celor aflaţi în dificultate. Sunt

cunoscute bursele şi premiile „Cezara” acordate adolescenţilor cu rezultate şcolare meritorii, dar şi

celor cu nevoi speciale. Fundaţia editează creaţiile literare ale adolescenţilor în seria Prima verba a

Editurii „Cezara”, organizează concursurile naţionale de creativitate Jocul de-a ziua cea bună şi Vreme

trece, vreme vine…, Olimpiada de ortografie Ecologia limbii român, colocviile Cuvântul ce exprimă

adevărul. Pentru protecţia copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale, Fundaţia a iniţiat programe speciale şi

a deschis Centrul de Zi „Cezara”, apreciat pentru rezultatele deosebite înregistrate în derularea unor

proiecte Phare, World Learning-ChildNet Program, Agenda 21 Locală Târgu-Mureş. Au fost, de

asemenea, derulate la Târgu-Mureş proiecte culturale în parteneriat cu Primăria municipiului Târgu-

Mureş, Direcţia Generală pentru Drepturile Copilului Mureş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş,

Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş sau în colaborare cu Fundaţia

pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi CRIPS din Bucureşti. Fundaţia colaborează cu organizaţii

nonguvernamentale din Belgia (Folk Festival Dranouter), Germania, Italia, Franţa, Suedia, Mexic.

PROIECTE 2004

1. Organizarea ediţiei a IV-a a colocviilor adolescenţilor Cuvântul ce exprimă adevărul, de ziua

naşterii lui Mihai Eminescu.

2. Editarea antologiei lirice Lacrima se face scut…dedicată împlinirii a 500 de ani de la moartea lui

Ştefan cel Mare.

3. Organizarea ediţiei a VI-a a concursurilor naţionale de creaţie literară Jocul de-a ziua cea bună şi

Vreme trece, vreme vine…, cu editarea unei antologii a premiaţilor intitulată De-a prinderea

sufletului.

4. Acordarea premiilor Exemplarium la festivităţile de absolvire în liceele judeţului Mureş.

5. Iniţierea concursului de proiecte pentru Monumentul Candorii.

6. Editarea volumului Albăstriţa, un basm de Cezara Codruţa Marica, într-o ediţie care să marcheze

împlinirea a 9 ani de la moartea autoarei.

7. Editarea foii-informative Mâini care vorbesc a Centrului de Zi „Cezara” şi organizarea expoziţiei

Cuvântul meu, culoarea… a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi din Târgu-Mureş de Ziua Copilului.

8. Lansarea în cadrul manifestării Ziua Liceelor a volumului Mic dicţionar enciclopedic al Târgu-

Mureşului, realizat de elevi ai liceelor târgumureşene, sub îndrumarea preşedintelui Fundaţiei,

scriitorul Valentin Marica, în colaborare cu Primăria municipiului Târgu-Mureş şi Direcţia pentru

Cultură Mureş.

9. Organizarea de Ziua Mamei a concursului de compuneri şcolare În ochii tăi, Mamă…

S I N T E Z A

activităţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş pe

anul 2003

Activitatea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, în 2003, a

fost una de continuitate, de diversificare în termenii strategiei de renaştere a culturii naţionale.

În ciuda personalului insuficient, subţiat şi prin prevederile Legii 161/2003, Direcţia şi-a atins

obiectivele.

Din păcate, prevederile Legii 188/1994, cu modificările şi completările ulterioare şi ale H.G.

1087/2001, nu ne-au permis să organizăm concurs de ocupare a trei posturi vacante de consilieri,

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici comunicându-ne că “nu se poate acorda aviz favorabil

organizării concursului şi datorită faptului că nu există temei legal pentru acordarea drepturilor

salariale” (Adresa nr. 12462/01.09.2003), deficitul de personal trebuind să fie compensat prin eforturile

personalului existent.

Activitatea Direcţiei a fost organizată plecând de la specificul şi complexitatea judeţului Mureş, de la

legislaţia în domeniu, atribuţiile ce îi revin Direcţiei ca instituţie descentralizată.

Prin Ordinul 2527/2003 al Ministrului Culturii şi Cultelor, acad. Răzvan Theodorescu, Direcţiei Mureş

i-a fost aprobat un buget de 265 de milioane pe 2003, pentru programe şi proiecte culturale minimale.

Pentru desfăşurarea acestora şi a celorlalte proiecte care nu au beneficiat de alocări bugetare, Direcţia a

atras surse extrabugetare şi colaborări cu instituţii publice şi ONG-uri, dimensionând acţiunile în

funcţie de finanţările de care a dispus. Totodată, Direcţia a sprijinit proiecte ale altor instituţii şi ale

ONG-urilor.

Acţiunile Direcţiei au avut în vedere specificul cultural şi spiritual al zonei, sensibilităţile locale,

interesele fiecărei categorii sociale, de vârstă, religioase, etnice, urmărind deopotrivă descoperirea,

susţinerea şi promovarea valorilor culturale autentice, atât din mediul urban cât şi din cel rural.

Proiectele Direcţiei au fost dimensionate local, judeţean, interjudeţean, naţional, reuşindu-se şi

parteneriate pentru acţiuni cu caracter internaţional.

Dincolo de proiectele iniţiale, Direcţia a manifestat flexibilitate, implicându-se în acţiuni, organizând

acţiuni determinate de oportunităţi noi, într-o dinamică culturală şi într-un climat favorabil.

Au fost întărite legăturile şi cooperarea cu un număr mare de instituţii de cultură din judeţ, cu ONG-

urile cu deschidere spre fenomenul cultural. Cele mai eficiente parteneriate le-am avut cu instituţiile

culturale din Târgu-Mureş, Reghin, Târnăveni, Iernut, aceasta şi datorită bunei colaborări cu instituţiile

administrative din aceste localităţi.

Am susţinut administraţii locale în vederea rezolvării unor probleme manageriale (Biblioteca

Municipală Târnăveni, Biblioteca Municipală Sighişoara) în finalizarea unor obiective culturale şi

religioase din mediul rural (reamenajări de cămine culturale, construcţia de noi lăcaşuri de cult), în

restaurarea unor monumente istorice (Porumbeni).

Am iniţiat şi promovat atribuirea de nume de mari personalităţi literare (George Coşbuc, Romulus

Guga) unor instituţii de învăţământ şi unor nume de străzi. Totodată am sprijinit finalizarea unor

proiecte memoriale (“Monumentul Holocaustului” şi “Mihai Viteazul”).

Într-un judeţ cu numeroase instituţii de cultură, cu un potenţial cultural substanţial, am urmărit atât

susţinerea principalelor instituţii de cultură, cât şi a unor zone cu mai mică acoperire instituţională sau

insuficientă.

Am antrenat în acţiunile Direcţiei personalităţi ale vieţii publice, politicieni, oameni de afaceri, oameni

de cultură, precum şi tineri creatori, studenţi şi elevi.

Publicul căruia ne-am adresat a vizat întreaga scară socio-profesională şi de vârstă, atât pentru categorii

largi cât şi pentru un public ţintă.

Ca formule, am abordat atât pe cele convenţionale, dar am vizat şi nonconvenţionalul, ineditul.

Am propus Ministerului Culturii şi Cultelor un program minimal de 23 de proiecte pentru finanţare în

2003, din care au fost aprobate spre finanţare 9 proiecte cu suma orientativă de 265 milioane lei.

Programul iniţial al Direcţiei a cuprins 52 de proiecte ca, în final, numărul acestora, să depăşească cifra

de 140.

Totodată, prin colaborarea cu Direcţia Minorităţi Naţionale – devenită la mijlocul lui 2003, prin

reorganizare, Direcţia Integrare Europeană, Armonizare, Media, au fost atrase 42 milioane lei, pentru

proiecte iniţiate de organizaţii nonguvernamentale.

Activitatea Direcţiei s-a desfăşurat atât la sediul său cât şi în teritoriu.

La sediu, activitatea de expertiză a bunurilor de patrimoniu mobil pentru export temporar/definitiv s-a

efectuat în condiţii bune, consilierii deplasându-se şi în teritoriu pentru expertize, atunci când situaţia a

impus acest lucru, făcându-se încasări în sumă de 432 milioane lei din care 239 milioane lei au fost

încasate şi virate la bugetul statului în perioada 01.01.-11.04.2003.

A fost verificat modul în care sunt depozitate bunurile de patrimoniu mobil aflate în inventarul unor

biserici, iar pentru asigurarea protecţiei valorilor deosebite de patrimoniu s-au făcut demersuri pentru

depozitarea centralizată a acestora, la nivelul protopopiatelor, acolo unde sunt şi condiţii bune de

păstrare dar şi de securitate.

Au fost întocmite fişe ale bunurilor culturale dispărute (de la Casa parohială Păingeni, pentru a fi

înscrise în Registrul bunurilor culturale distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal).

S-a colaborat cu serviciul specializat al Poliţiei în cazuri care au vizat bunuri de patrimoniu mobil.

Activitatea de avizare a intervenţiilor la clădiri de patrimoniu sau aflate în zonele protejate s-a

desfăşurat în condiţii bune, încasându-se 93 milioane lei.

A fost întocmit un număr de 36 dosare/documentaţii pentru Comisia Zonală a Monumentelor Istorice

de la Braşov, urmărindu-se respectarea termenilor de execuţie din avizele acordate în număr de 66.

Au fost întocmite 68 dosare (împreună cu S.C. Apa Termic Transport Sighişoara şi S.C. Locativ Târgu-

Mureş) şi au fost transmise Ministerului Culturii şi Cultelor, conform legii 422/2001, în vederea

vânzării/cumpărării de spaţii din clădiri monumente istorice. Au fost eliberate 115 avize Provizorii

pentru vânzarea-cumpărarea spaţiilor din clădiri monumente istorice, după ce Ministerul Culturii şi

Cultelor a renunţat la dreptul de cumpărare.

Dificultăţi au apărut prin întârzierea răspunsurilor de la Ministerul Culturii şi Cultelor, legate de

exercitarea dreptului de preemţiune în cazul solicitărilor de cumpărare a unor spaţii din clădiri

monumente istorice.

Cea mai importantă activitate a Direcţiei în domeniul patrimoniului imobil a fost cea legată de Lista

monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, pentru care s-au efectuat verificările listei pe teren, s-

au actualizat date referitoare la acestea, s-au executat fotografii pentru monumentele propuse pentru

grupa A, în conformitate cu Normele metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice

(aprobate şi publicate în M.O./24 iunie 2003).

Documentaţia, imaginile, atât pe suport clasic cât şi pe CD, au fost transmise Institutului Naţional al

Monumentelor Istorice..

Tot în domeniul patrimoniului imobil, în 2003 s-au încheiat lucrările de restaurare la Biserica din Deal,

din Sighişoara, monument istoric din secolele XII – XIV, recepţia finală făcându-se în prezenţa

Ministrului Culturii şi Cultelor, acad. Răzvan Theodorescu.

În colaborare cu Muzeul de Istorie au fost puse la dispoziţia celor interesaţi, documentaţii în vederea

descărcării de sarcină arheologică la investiţia “Autostrada Bucureşti-Budapesta”, pentru tronsonul care

va traversa judeţul Mureş.

Am organizat acţiuni de punere în valoare, de înscriere în circuitul public prin expoziţii, a unor valori

de patrimoniu mobil, la Muzeul Etnografic Reghin şi Protopopiatul Ortodox Târgu-Mureş, am susţinut

elaborarea unor lucrări de promovare a valorilor de patrimoniu, monografii ş.a.

Am adus la cunoştiinţa consiliilor locale, a celorlalţi factori vizaţi, reglementări din domeniul legislaţiei

actuale (Legea 182/2000 şi Legea 422/2001, O.U. 31/2002) intervenind acolo unde s-a încălcat legea

(Reghin, Lunca Mureşului) sau stopând încălcarea acesteia (Sânpaul, Deleni).

Am făcut demersuri pentru intrarea în legalitate la Reghin şi Lunca Mureşului, unde au fost ridicate

busturi ale lui Wass Albert, condamnat pentru crime de război. Am efectuat verificări pe teren în aceste

cazuri, cu Mihail Gorgoi, şeful corpului de control al Ministrului Culturii şi Cultelor, aplanând

potenţiale stări conflictuale.

Am avut întâlniri cu factori responsabili pentru aplanarea stării de tensiune create de înlocuirea ilegală a

“Altoreliefului Bernady” din Palatul Administrativ din Târgu-Mureş.

S-au făcut demersuri pentru finalizarea lucrărilor de amenajare a Monumentului de la Sărmaş, închinat

victimelor horthysmului. S-au făcut demersuri pentru demararea inscripţionării monumentelor istorice.

Au fost întocmite dosare pentru premiile din domeniul Patrimoniului Naţional, proiectul “Tabăra de

Pictură şi Sculptură în Sare de la Praid”, numărându-se printre proiectele nominalizate.

Am participat la Conferinţa Naţională a Specialiştilor din domeniul ocrotirii Patrimoniului Cultural

Naţional de la Sinaia.

Am făcut demersuri pentru înfiinţarea unui muzeu al tiparului şi a Muzeului Memorial “Ion Vlasiu”.

A fost întocmită Evidenţa Centralizată a Bibliotecilor, Muzeelor şi instituţiilor de spectacole din judeţ,

au fost întocmite dosare pentru acordarea indemnizaţiilor de merit, conform Legii 118/2002. Am făcut

propuneri pentru acordarea de titluri de “Cetăţean de onoare”. S-au făcut propuneri şi s-au întocmit

documentaţii, pentru decorarea unor personalităţi ale vieţii culturale mureşene, de către preşedintele

României, Ion Iliescu: Berdj Aşgian, Ion Fiscuteanu şi Izsak Marton. Decorarea s-a făcut în cadru

festiv, de către Ministrul Culturii şi Cultelor, acad. Răzvan Theodorescu.

S-a participat la şedinţele Comisiei Consultative de avizare a documentaţiilor de urbanism şi

amenajarea teritoriului.

Consiliera Marko Eniko a participat la şedinţele Comisiei Naţionale pentru Subvenţionarea Culturii

Scrise.

Proiectele culturale au avut un ritm susţinut pe tot parcursul anului 2003.

Dintre acţiunile Direcţiei, evidenţiem:

În domeniul culturii scrise, Direcţia a organizat Concursul de Poezie Religioasă “Credo”, ediţia a III-a,

şi simpozionul “Literatura credinţei” (martie), Festivalul-Concurs de Poezie “Romulus Guga”, ediţia a

XI-a (octombrie), şi Festivalul Concurs de Poezie şi Eseu pentru Elevi şi Studenţi “Serafim Duicu”,

ediţia a III-a (decembrie), a fost sprijinită editarea revistei “Comlodul” şi a “Gazetei Reghinului”, a

organizat lansarea volumelor “Alb pe alb”, de Nicolae Băciuţ (ianuarie), “Vasile Netea”, de Florin

Bengean (ianuarie), “Reghinul cultural” (februarie), “Cabana de foc”, de Mugurel Puşcaş (aprilie),

Monografia satului Poarta (mai), “Strugurii de furat îs mai buni”, de Ion Fiscuteanu (mai), “Secretul din

camera verde” de Maria Tereza Socol (iunie), “Miron Cristea, primul Patriarh al României”, de Florin

Bengean (septembrie), “Monografia oraşului Târnăveni”, de Nicolae Victor Fola (septembrie),

“Funingine pe rană”, de Darie Ducan (noiembrie), “Biruinţa numelui”, de Daniela Cecilia Bogdan”

(noiembrie), “Îmblânzitorul de timp”, antologie literară mureşeană, de Nicolae Băciuţ (decembrie).

Au fost organizate dezbaterile “Actualitatea lui Eminescu – Eminescu după Eminescu” (ianuarie),

“Priorităţi în cultura mureşeană” (ianuarie), Concursul de interpretare a liricii eminesciene “Pururi

tânăr” (ianuarie), întâlniri cu scriitorii mureşeni, şezători literare (Târgu-Mureş, Târnăveni, Reghin,

Ideciu de Jos, Râciu), am sprijinit organizarea Olimpiadei Naţionale de Literatură Română, prin

acordarea de premii, prin dezbateri de actualitate literară cu scriitori mureşeni, am organizat întâlniri cu

cititorii la Târgul de Carte “Gaudeamus”, am sprijinit Concursul de poezie “La porţile visului” (iunie),

Concursul de epigrame “Cobra” (noiembrie), am organizat evocări literare: George Coşbuc

(septembrie), Ion Vlasiu (iulie), Romulus Guga (octombrie), Serafim Duicu (decembrie), întâlniri cu

scriitori din ţară şi din Republica Moldova, Macedonia, Serbia, Ungaria (august), lansări de carte de

autori mureşeni la Chişinău (octombrie) etc.

În cadrul Anului Internaţional al Persoanelor cu Handicap, am organizat o întâlnire literară acasă la

poeta Magdalena Dorina Suciu, care trăieşte de două decenii într-un scaun cu rotile (decembrie).

În domeniul artelor plastice, am organizat Tabăra de Sculptură în Lemn “Interart” (iunie), Tabăra de

Pictură “Apolo” (iunie) şi Tabăra de Pictură şi Sculptură în Sare de la Praid (septembrie), expoziţii de

pictură: Marian Aurel (ianuarie), Ioan Şulea (ianuarie), expoziţia colectivă “Tărâmuri de iubire”

(martie), Cristina Petria (martie, septembrie), Floarea Vultur (icoane) (aprilie, august), expo colectivă

“Ariadne” (mai), expo colectivă “Nudul” (iunie), expo colectivă elevi (iunie), expoziţie colectivă “NO

– 13” (iunie). A fost organizată o evocare a sculptorului Sever Suciu (august), aniversarea “Izsak

Marton la 90 de ani” (aprilie), am participat la dezvelirea Monumentului Holocaustului (mai), a

bustului Primului Patriarh al României Miron Cristea (iulie).

S-a organizat Festivalul de Artă, Artă Populară şi Artizanat (mai), o expoziţie de icoane la centrul

Cultural al României de la Budapesta (mai), Tabăra de Sculptură “Memorialul Bolyai” (august) etc.

În domeniul muzical am organizat spectacolul muzical “Harap Alb” (Memoria Musicalis – Belgia)

(aprilie), Festivalul de Muzică Academică (august), concerte la Praid, Târgu-Mureş (august), recitaluri

muzicale (iulie, august, septembrie).

Folclorul a fost sprijinit prin organizarea Colocviului de Etnografie “Interferenţe culturale etnice”

(iunie), a Festivalului Folcloric al Etniilor (iunie), a Taberei de Dansuri şi Muzică Populară de la

Voivodeni (iulie), a întâlnirii formaţiilor de dansuri populare “Coroana de mărgele” (iulie – Târgu-

Mureş), a Festivalului de cântece şi Dansuri Ţigăneşti “Inimi Fierbinţi” (septembrie).

Am susţinut activitatea Comitetului Naţional al Grupurilor Folclorice şi al Interpreţilor din România,

revirimentul unor ansambluri şi grupuri folclorice din mediul rural, a unor manifestări tradiţionale, sub

genericul “Fiii satului”.

În domeniul cultelor am dezvoltat relaţii de colaborare şi sprijin în elaborarea de documentaţii pentru

lucrări de restaurare de biserici şi obiecte de cult, de organizare a unor manifestări specifice –

concursuri de creaţie religioasă, festivaluri de colinde.

Am participat la festivităţi de sfinţire a unor lăcaşuri de cult, la Adunarea Arhiepiscopiei de Alba-Iulia

şi la Adunarea Naţională Bisericească de la Bucureşti, în calitate de deputat.

Am sprijinit organizarea vizitei Patriarhului României, Teoctist, şi a Patriarhului Petros al VII-lea, la

sfinţirea Mănăstirii Recea.

Am însoţit o delegaţie religioasă la Muntele Athos (Grecia).

Am sprijinit editarea unei cărţi religioase – Nicolae Streja, “Plângeţi cu cei ce plâng”. S-a organizat

simpozionul ştiinţific “Creştinismul şi viaţa civică – gândirea creştină” (ianuarie), am organizat

expoziţii de icoane etc.

Am organizat, la Centrul Cultural al României de la Budapesta, Simpozionul “Valori ale ortodoxiei

româneşti”, un recital de pricesne (Dorina Oprea) şi o expoziţie de icoane (Floarea Vultur);

Simpozionul “Religia în reînnoirea vieţii civile” (noiembrie).

Între proiectele organizate pentru minorităţile naţionale, menţionăm “Întâlniri de miercuri seara – citind

împreună pe Petofi” (ianuarie), Simpozionul şi expoziţia “200 de ani de la naşterea lui Dosa Eler”

(martie), “Podium literar – Lato” (martie), Ziua liricii maghiare (aprilie), “Activitatea literară a

laureatului Nobel pe 2002, Imre Kertesz” (aprilie), “Caravana rromilor” (aprilie), “Evocarea

Holocaustului” (mai), Simpozionul “Zilele catolice” (iunie), editarea volumului “Prima promoţie după

reforma în învăţământ” (iulie), Forumul Femeilor Creştine”, “Copiii cu handicap mintal – povara

societăţii?” (septembrie), Simpozionul “Secession şi activitatea artistului Korosfar Kriesch Aladar”

(octombrie), Festivalul Internaţional de Film de Scurt Metraj “Alter-Native” (noiembrie) etc.

Proiectele Direcţiei au beneficiat de sprijin substanţial din partea multor instituţii şi ONG-uri, între care

Biblioteca Judeţeană Mureş, Biblioteca Municipală “Petru Maior” Reghin, Casa de Cultură “Mihai

Eminescu” Târnăveni, Casa de Cultură “Eugen Nicoară” Reghin, Muzeul Etnografic Reghin,

Protopopiatul Ortodox Târgu-Mureş, Fundaţiile Culturale “Cezara”, “Vasile Netea”, “Şcoala

Ardeleană”, “Romulus Guga”, ASTRA, Societatea Culturală “Avram Iancu” ş.a.

La rândul său, Direcţia a sprijinit un număr important de proiecte într-o colaborare reciproc

avantajoasă.

Direcţia s-a bucurat de sprijinul Prefecturii, Consiliului Judeţean, Consiliilor locale Târgu-Mureş,

Reghin, Târnăveni, Iernut, Râciu.

Am desfăşurat activităţi în colaborare şi cu instituţii de profil şi ONG-uri din judeţele Alba, Bistriţa-

Năsăud şi Cluj, ca şi cu instituţii de cultură din Belgia, Republica Moldova şi Ungaria.

Am beneficiat de o mediatizare bună a acţiunilor culturale, am promovat în media locală proiecte ale

instituţiilor de cultură din ţară, au fost publicate materiale de specialitate, iar consilierii Direcţiei au

participat la emisiuni TV, Radio pe teme culturale.

Pentru merite culturale, au fost acordate din partea Preşedinţiei distincţii pentru Marton Izsak, Berdj

Aşgian şi Ion Fiscuteanu. Direcţia a acordat “Diplome de excelenţă” lui Lazăr Lădariu, Marianei

Cristescu, Margaretei Puşcaş, lui Dimitrie Poptămaş, Şerban Melinte, Voica Foişoreanu Guga.

La rândul său, Nicolae Băciuţ a fost distins cu “Diplomă de excelenţă” pentru merite în promovarea

folclorului în 2002, din partea Comitetului Naţional al Grupurilor Folclorice şi Interpreţilor din

România, cu “Diploma de excelenţă” din partea Consiliului local Reghin, Primăriei Râciu, pentru

merite în promovarea valorilor culturale, pentru aceeaşi contribuţie a primit “Diploma de Excelenţă” a

Casei de Cultură “Mihai Eminescu” din Târnăveni. Pentru susţinerea şi promovarea valorilor culturale,

Nicolae Băciuţ a fost distins şi cu “Diplomă de excelenţă” de către Consiliul local Blaj, iar Consiliul

local Ideciu de Jos i-a acordat titlul de “Cetăţean de onoare”.

Au fost soluţionate toate adresele de la Ministerul Culturii şi Cultelor, instituţii şi persoane fizice, în

termen legal.

Pentru toate proiectele culturale ale Direcţiei, au fost publicate, după caz, afişe, pliante.

În anul 2003 Direcţia a avut şi Controlul Curţii de Conturi care n-a identificat nereguli în execuţia

bugetară.

În ansamblu, apreciem activitatea Direcţiei ca desfăşurându-se la o cotă înaltă, în ciuda problemelor de

personal cu care s-a confruntat. Aceasta în contextul în care cele mai importante instituţii de cultură din

judeţul Mureş au creat o mişcare culturală de bună factură.

DIRECTOR,

Nicolae Băciuţ

CUPRINS

Tendinţe şi tentaţii culturale – Nicolae Băciuţ /

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş /

Biblioteca Judeţeană Mureş /

Biblioteca Municipală “Zaharia Boiu”, Sighişoara /

Biblioteca Municipală “Petru Maior”, Reghin /

Biblioteca Municipală Târnăveni /

Biblioteca Orăşenească Luduş /

Biblioteca Orăşenească Iernut /

Teatrul Naţional Târgu-Mureş /

Teatrul pentru Copii şi Tineret “Ariel”, Târgu-Mureş /

Filarmonica de Stat Târgu-Mureş /

Ansamblul Artistic Profesionis “Mureşul”, Târgu-Mureş /

Muzeul Judeţean Mureş /

Muzeul de Istorie Sighişoara /

Muzeul Etnografic Reghin /

Muzeul Municipal Târnăveni /

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş /

Casa Municipală de Cultură “Mihai Eminescu”, Târnăveni /

Casa Municipală de Cultură “Eugen Nicoară”, Reghin /

Casa Municipală de Cultură, Sighişoara /

Casa Orăşenească de Cultură, Luduş /

Casa Orăşenească de Cultură, Iernut /

Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu”, Reghin /

Casa de Cultură a Studenţilor Târgu-Mureş /

Şcoala de Arte Târgu-Mureş /

Universitatea Populară Târgu-Mureş /

Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş /

Fundaţia Culturală “Cezara Codruţa Marica” /

Sinteza activităţii D.J.C.C.P.C.N.Mureş pe anul 2003 /