Recomandărigenerale despre oenologie și vin

APLICAȚIA VIVINOFolosește aplicația Vivino pentru a recunoaște vinuri , a vedea recenziiși pentru a-ți lărgi orizonturile în ceea ce privește domeniul oenologiei.

1.

BIBLIA VINURILORAsemeni bibliei , vinurile nu se terminăniciodată. Ar fi păcat să găsești unul careîți place și să te cramponezi acolo.Încearcă cât mai multe, compară-le șidezvoltă-ți orizonturile cu fiecare etichetănouă pe care o încerci!

2.

DE UNDE CUMPĂR?Recomand 5 locații din Cluj-Napoca(desigur, asta pe lângă magazinele online):- Liquor Store- Mega Image (da, au vinuri super la prețuriexcelente, dar nu în shop and go-uri)- Top Drinks (Bvd. Eroilor)- Licori si Tabieturi (Dorobanților)- Osteria del Buon Vino (e și restaurant)

3.

pagina 1

OENOLOGIAOenologia sau tehnologia vinului este ști ința care se ocupă cu studiul șimetodele de preparare, condiționare și păstrare a vinurilor și aproduselor derivate din struguri , must sau vin, în scopul realizării unorproduse finite conform cerințelor pieței.

4.

ÎNVECHIREA VINURILORSunt vinuri care îşi îmbogăţesc paleta gustativă şi aromatică în urmaproceselor de maturare şi învechire. Sunt însă şi vinuri care evolueazărapid: acestora, maturarea şi învechirea prelungită nu le sporeştecalitatea, ci chiar din contră. Vinurile albe sau rosé proaspete, fructate, uşoare, sunt menite pentru a ficonsumate în același an sau în următorul an de la îmbuteliere.

5.

SOIURI PRINCIPALE DE STRUGURIRoșii:Malbec, Gamay, Brunello di Montalcino, Sangiovese, Vin de Porto,Cabernet Sauvignon, Merlot, Grenache, Shiraz (Syrah), Pinot Noir.Albi:White Zinfandel, Viognier, Verdelho, Trebbiano, Sylvaner, Chardonnay,Sauvignon Blanc, Muscatul, Rieslingul, Pinot grigio

6.

pagina 2

ZONE VITICOLE CUNOSCUTE1 . Burgundia, Franța2. Toscana, Italia3. Bordeaux, Franța4. Mendoza, Argentina5. Valea Barossa, Australia6. Valea Napa, California, USA7. Mosel, Germania8. Rioja, Spania9. Central Otago, Noua Zeelandă10. Valea Douro, Portugalia

7.

DEFECTUL DE DOPUn vin, oricât de bun, dar cu defect de dop, este greu de băut: are miros(şi gust) de lemn putred, de mucegai, de pivniţă nearisită

8.

CLASIFICAREA VINURILOR (ZAHĂR)Seci:- în cazul în care conţinutul de zahăr al vinului este de maximum 4,0 g/L;Demiseci: - în cazul în care conţinutul de zahăr al vinului este de maximum 12,0 g/L;Demidulci: - în cazul în care conţinutul de zahăr al vinului este cuprins între: 12,01 şi45,0 g/LDulci: - în cazul în care conţinutul de zahăr al vinului este mai mare de 45 g/L.

9.

pagina 3

CLASIFICAREA SPUMANTELOR-ZAHĂRa) brut natur; conţinutul de zahăr exprimat în glucoză plus fructoză este demaximum 3 g/L; această menţiune poate fi uti l izată numai pentru produselela care nu s-a adăugat zahăr după cea de-a doua fermentaţieb) extrabrut; conţinutul de zahăr este de maximum 6 g/Lc) brut; conţinutul de zahăr este de maximum 12 g/Ld) extrasec; conţinutul de zahăr este cuprins între 12,01 şi maximum 17 g/Le) sec; conţinutul de zahăr este cuprins între 17,01 şi maximum 32 g/Lf) demisec; conţinutul de zahăr este cuprins între 32,01 şi maximum 50 g/Lg) dulce; conţinutul de zahăr este mai mare de 50 g/L.

10.

DEPOZITAREA CORECTĂ A VINULUI- temperatură constantă între 7-18 °C- locuri întunecoase- umiditate între 50-80%- locuri cât mai necirculate- poziționarea sticlelor trebuie să fie orizontală sau puțin cu dopul în josdeoarece dopurile de plută se pot usca, iar oxigenul poate să degradezevinul.

11.

TEMPERATURI CORECTE DE SERVIREVinuri roșii: 12 C̊ - 18 C̊ Vinuri albe: 5 C̊ - 12 C̊ Spumante / Vinuri Desert: 5 C̊ - 7 C̊.

12.

TIPURI DE PAHARE PENTRU VINVinul roșu își arată adevărata valoare în pahare mari, cu picior, o cupăadâncă, rotundă și amplă, și o deschidere mai îngustă decât pântecul. Înpahar se toarnă vin până în zona în care diametrul cupei este cel maimare. Are o înălțime de peste 20 de cm și o capacitate de circa 500 ml.

Paharele de vin alb au picior, formă de lalea, cu gâtul puțin mai îngustdecât pântecul și cu o cupă mai puțin amplă decât cea a paharelorpentru vin roșu. Dimensiunea este mai mică decât în cazul paharelorpentru vin roșu, pentru că vinurile albe sunt destinate serviri i la otemperatură mai mică și nu trebuie să se încălzească în pahar. Înălțimealor este de peste 20 de cm, capacitatea de circa 350 de ml și trebuieneapărat ținute de picior pentru a nu se încălzi vinul.

Paharele pentru spumant sunt înguste, piciorul este mai puțin înalt decâtîn cazul celorlalte pahare, deoarece compensează înălțimea în cupă. Lise mai spune și pahare tip flute. Au în general o capacitate de circa200-220 ml. Șampania se servește în astfel de pahare pentru a mențineefervescența ei.

Pahare pentru vinul dulce: vinul dulce, servit la desert, se bea din paharecu o cupă mică și o capacitate mai mică, de maximum 250 de ml. Auformă de lalea, gândită pentru a păstra în interior aromele și esențele lui.Același tip de pahar poate fi folosit și pentru servirea vinului roze.

13.

pagina 4

GUST VERSUS AROMĂAromele sunt mirosurile care intră spre receptorii olfactivi prin nas sauprin gură. Aromele sunt substanțe chimice volatile care ajung direct înzona limbică a creierului , sursa tuturor amintiri lor emoționale.Receptorii de aromă din creier interceptează acești compuși chimici șiautomat îi înregistrează după miros, împreună cu vizualul și emoții lepe care le însoțesc. Rezultă astfel anumite amintiri legate strict deanumite produse coapte sau gătite. 80% din experiența de savoare aunui produs vine din aromă, făcând astfel simțul olfactiv unul dintrecele mai importante în experiența consumului unui produs.

Gustul este senzația pe care o detectăm cu ajutorul substanțelor /compușilor care intră în contact cu papilele gustative (dulce, sărat,amar, acru și umami). Acești senzori răspund nu doar la gust, ci și lacald, rece sau durere. Ori de câte ori un anumit gust este detectat, unset de neuroni este activat în creier, astfel încât, prin experiență,învățăm să diferențiem aceste gusturi și să creăm modele de gust.Unele astfel de modele sunt simple, altele sunt complexe, pe unele nicinu reușim să le detectăm toți la fel.

Arome principale regăsite în vin:Chardonnay: pară, măr, piersică, vanil ie, caisă, lămâie, pepene, ananas şialte fructe tropicale, miere.Sauvignon Blanc: iarbă, verdeţuri , struguri , pară, agrişe, lămâie, l ime,măsline şi… pipi de pisică. Da, aţi citit bine, nu-i nevoie să vă frecaţi laochi. De când am aflat și noi asta, l it iera pisicii miroase numai aSauvignon Blanc.Gewürztraminer şi Riesling: struguri , caise, l ime, mentă, pepene, piersică,l i l iac, iasomie, scorţişoară, trifoi.Viognier: flori , lămâie, nectarine şi mâna maicii domnului – plantă extremde puternic aromată.Aromele cel mai des întâlnite ale vinurilor roşiiCabernet Sauvignon şi Merlot: afine, zmeură, cireşe, prune, coacăzenegre, ciocolată, cafea, ceai, tutun, cidru, ardei gras, mentă, nuci.Pinot Noir: zmeură, căpşuni, merişor, violete, trandafiri .Zinfandel şi Syrah: coacăze negre, afine, prune, lavandă, rodie, pipernegru şi chiar lemn umed.Sangiovese: zmeură, cireşe, prune, măsline sau anason.

14.

pagina 5

TIPURI DE STICLE DE VIN15.

pagina 6

DIFERENȚE DINTRE UN VIN IEFTIN ȘIUNUL SCUMP

modul de procesarecantitatea producțieianul recolteiregiunea în care a fost produs comparativ cu zona de vânzaredurata învechiri it ipul de butoi în care a fost lăsat la învechitbrandingmarketingvânzări

Ca oricare alt lucru, diferența de preț este redată de calitatea produsuluisau a serviciului , dar și de atenția de care a beneficiat acesta. Cândvorbim despre vin, vorbim despre arome și cum evoluează acestea.

Există mai mulți factori care influențează prețul vinurilor:1.2.3.4.5.6.7.8.9.

Cei din urmă sunt poate cei mai importanți factori deoarece există atâtde mulți viticultori și producători de vin încât marea majoritate secopiază între ei. Desigur, fiecare producător are o gamă personală cucare se mândrește, dar de obicei acestea vin în ediți i l imitate, iar accesulla ele este destul de restricționat.

Din punctul de vedere al aromelor, nu putem spune că scump înseamnăîntotdeauna mai bun. Faptul că ne place sau nu un vin este destul derelativ și subiectiv, așa că bucură-te de toate vinurile încercate și lasă-țipapilele gustative să se bucure de această licoare magică cât de despoți. (Desigur, recomandăm consumul moderat)

Recomandăm să încerci și vinuri locale și vinuri de peste granițele țării încare te afli , să le încerci acasă cu persoana / persoanele iubite, să leîncerci la restaurant cu prietenii , cu partenerii de afaceri și cu oricine aiocazia. Vinul creează prietenii așa că de ce să nu profiți de un vin bunalături de o poveste interesantă cu și despre vin. Și altele.

16.

pagina 7

CUM DEGUSTĂM UN VIN?

Robusteţe AciditateaTaninulGustulDulceaţaGustul fructat

# 1 AspectulPrimul lucru pe care-l remarcăm la un vin este, fireşte, aspectul: culoareaşi claritatea. Într-un context mai pretenţios se cere ca paharul de vin săfie ţinut în paralel cu un perete sau panou alb într-o lumină foarte bună.

# 2 AromaBuchetul vinului ne poate gâdila simţul olfactiv cu arome diferite defructe, condimente, ierburi sau flori . Fiecare nas (adică miros, da?) însăare particularităţile sale şi aşa se face că, persoane diferite pot simţiarome diferite ale aceluiaşi vin. Totuşi, vinurile au şi ele personalităţile lorspecifice după care pot fi recunoscute.

# 3 GustulGustul vinului trebuie privit ca o combinaţie de savori şi arome, aşa că nuîncercaţi s-o luaţi pe scurtătură şi să evitaţi etapa mirositului. După cev-aţi băgat nasul la propriu, este timpul să şi sorbiţi din băutură. Înaintede a face acest lucru ar trebui să ştiţi că limba este împărţită în patrusecţiuni, f iecare responsabilă pentru recunoaşterea unui tip de gustanume: cu vârful l imbii putem simţi gusturile dulci , părţi le interioarerecunosc gustul amar, marginile l imbii percep tot ce este sărat, în timpce partea din spate a limbii ne ajută să recunoaştem gustul amar sau celde alcool.

17.

pagina 8

CUM ALEGEM VINUL LA RAFT?Pasul 1:

Pasul 2:

Pasul 3:

Vinuri clasice: Acestea sunt de culori deschise, de obicei încombinații de alb cu auriu sau argintiu și păstrează un font elegant cuun stil care este regăsit pe marea majoritate a sticlelor de vin.Detali i le acestea ne spun despre acel vin că el este un vin care îșipăstrează caracteristicile cunoscute de foarte mult timp. Vinuri moderne: Acestea sunt colorate, cu forme și fonturi creative, nuse păstrează niciun element clasic de design. Acestea sunt, de obicei,vinuri tinere, pregătite pentru consumul de zi cu zi , iar caracteristicileacestora pot varia destul de mult de la un vin la altul.

Stabilim bugetul! Primul pas este întotdeauna bugetul, desigur acestapoate fi estimativ. De ce spun că este primul și cel mai important pas?Deoarece dintr-o mare de vinuri , reduci drastic decizia stabilind un bugetcât de cât fix, iar mai apoi totul este mult mai ușor.

Stabilim tipul de vin! Ne gândim dacă este vreun eveniment special saudacă urmărim un vin de masă. Ne gândim dacă vrem să-l asociem cu unpreparat gastronomic sau cu vreo gustare și desigur ne uităm laanotimpul de afară. Este recomandat ca vara să se consume vinuri albe,spumante, deoarece acestea sunt ușoare și nu ridică tensiunea arterialăasemenea vinurilor roșii . În schimb, pe timp de iarnă, consumămpreparate mai grele, așa că este recomandat consumul vinurilor roșii latemperaturi de maxim 18 °C. Acestea nu sunt reguli fixe, pot varia dar pot fi tratate ca recomandări!

Ne uităm la etichetă. Eticheta și forma sticlei ne pot spune în proporție de90% ce se află în interiorul sticlei fără ca noi să gustăm din acel vin!Cum facem asta? Consultăm pagina anterioară în ceea ce priveșteforma sticlei , iar eticheta este împărțită în două mari categorii:

1 .

2.

18.

pagina 9

DECIZIA RĂMÂNE LA TINE:CLASIC SAU MODERN?

COD REDUCERE: DEGLASU201