Redacţia dispoziţiei în raport cu varianta veche a normei penale privind fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false a suferit unele modificări, în sensul includerii suplimentare ca obiect material al infracţiunii a hârtiilor de valoarede stat şi a altor titluri de valoare şi al includerii de noi forme agravante - săvârşirea infracţiunii de către un grup criminal organizat sau de către o organizaţie criminală, precum şiîn proporţii mari. Infracţiunea incriminată de art. 236 nu se mai consideră o infracţiunecontra statului, însă aceasta nu poate fi interpretată ca o scădere a gradului prejudiciabil alfaptelor infracţionale, fapte care atentează la funcţionarea normală a sistemului financiar-bancar, a relaţiilor social-economice. Conform Decretului Preşedintelui Republicii Moldova din 24.11.1993 nr. 200, începând cu 29.11.1993 în Republica Moldova a fost introdusăca unic mijloc de plată moneda naţională - leul, egal cu 100 de bani. Politica monetară şicea valutară în stat ţin de competenţa BNM, care este unicul organ de emisiune a monedeinaţionale sub formă de bancnotă şi monedă metalică cu valoarea nominală respectivă.Obiectul material al infracţiunii analizate îl constituie biletele (bancnotele) şi monedele metalice ale Băncii Naţionale, bilete, monede ale valutei străine, hârtiile de valoare emise de BNM ori de Guvern, precum şi alte titluri de valoare utilizate pentru efectuarea plăţilor, care sunt falsificate (bonuri de trezorerie, obligaţii de stat).Biletele de bancă (bancnotele) sunt în valoare nominală de 1, 5, 10,20,50, 100,200,500 de lei, iar monedele metalice au valoarea de 1, 5, 10, 25, 50 de bani.Hârtii şi alte titluri de valoare, potrivit CC, se consideră acţiunile (art. 163), obligaţiile (art. 163), cecul (art. 1259), cambia (trata) şi biletul de ordin (art. 1279), acreditivul (art.1280), care se emit în numele statului de către BNM, Guvern, Comisia Naţională a Valori¬lor Mobiliare ori de către alte instituţii competente. Latura obiectivă a infracţiunii presupune în primul rând o acţiune de fabricare falsă de bilete (bancnote), monede metalice, hârtii ori titluri de valoare, valută străină prin operaţiuni de contrafacere sau de alterare. Prin contrafacere se înţelege confecţionarea, producerea, imitarea biletelor, monedelor, hârtiilor ori a titlurilor de valoare respective, nu numaidecât ca acestea să fie perfect identice cu originalul, ci e suficient ca ele să poată circula.Alterarea constă în modificarea conţinutului sau a aspectului unei bancnote, monede, hârtii ori al unui titlu de valoare autentice, prin atribuirea unei valori mai mari compara¬tiv cu valoarea iniţială (schimbarea nominal ului, culorii, greutăţii (la monede metalice), a semnelor originalului). Pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii comentate este esenţial ca obiectul material să se afle în mod legal în circuitul financiar sau monetar al ţării, să fie utilizat ca mijloc de plată sau de schimb.În cazul în care necorespunderea vădită a bancnotei false celei autentice exclude participarea ei la circulaţie, precum şi alte circumstanţe denotă~r intenţia celui vinovat de înşelare grosolană a unei persoane sau a unui cerc restrâns de persoane, profitând de anu-mite condiţii (lipsa de iluminare, vederea slabă a persoanei înşelate, credulitatea acesteia etc.), astfel de acţiuni pot fi încadrate în baza legii care prevede infracţiunea de escrocherie (HP CSJ nr. 23 din 29.10.2001). Fabricarea biletelor, monedelor, valutei străine, hârtiilor şi titlurilor de valoare false trebuie să urmărească scopul punerii lor în circulaţie pentru efectuarea plăţilor. Infracţiunea se consideră consumată din momentul fabricării chiar numai a unui singur exemplar, indiferent de faptul dacă persoana a reuşit sau nu să-I pună în circulaţie.Prin punere în circulaţie se are în vedere introducerea banilor falşi ori a titlurilor de va¬loare false în circuitul monetar-financiar, ca mijloc de plată la achitarea pentru mărfuri, servicii, la operarea schimbului, donaţiei, împrumut ului etc. Punerea în circulaţie esteun element de sine stătător al infracţiunii prevăzute de arI. 236 alin. 1 CP. Punerea încirculaţie se consideră consumată chiar şi la introducerea în circuit numai a unei singure bancnote ori a unui singur titlu de valoare false.Infracţiunea de fabrica re sau punere în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false poate fi săvârşită prin pregătire şi prin tentativă. Tentativa există în situaţia în care acţiunea de falsificare începută a fost curmată înainte de a se produce rezultatul din cauze independente de voinţa făptuitorului sau rezultatul nu s-a produs fiindcă nu s-au obţinut banii şi titlurile de valoare false, ori cele obţinute sunt nereuşite, necorespunzătoare într-atât, încât nu pot fi puse în circulaţie. Procurarea

hârtiei, vopselei, a altor mijloace pentru fabrica rea banilor falşi se consideră ca pregătire de săvârşirea infracţiunii (p. 5 al HP CSJCU privire la practica judiciară în cauzele penale despre fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi din 29.10.2001).Deţinerea (posesia) de către făptuitor a banilor ori a titlurilor de valoare false în scop de punere a lor în circulaţie se consideră pregătire pentru săvârşirea infracţiunii.Practica judiciară de aplicare a art. 84 CP vechi a demonstrat cazuri în care acţiunile de falsificare şi punere în circulaţie a banilor falşi au fost apreciate ca înşelăciune şi încadrate ca dobândire a avutului proprietarului prin escrocherie. O asemenea practică este greşită. Fabricarea, în scopul punerii în circulaţie, precum şi punerea în circulaţie a banilor şi titlurilor de valoare false, din primele acţiuni ale făptuitorului conţin elemente de inducere în eroare a altor persoane fizice ori juridice, conţin o formă specială de înşelăciune în do-meniul monetar sau bancar, prin care sunt obţinute venituri materiale, acţiuni cuprinse în dispoziţia ar!. 236 CP. Din acest punct de vedere calificarea acestor fapte şi ca un concurs de infracţiuni (art. 190 CP) este de prisos. O atare explicaţie se conţine şi în p. 8 al HP CSJ nr. 23 din 29.10.200l.Subiectul. Infracţiunea de fabrica re sau punere în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false, potrivit art. 16 CP, este considerată gravă, iar în circumstanţe agravante - deosebit de gravă. Sunt pasibile de răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii comentate persoanele care îndeplinesc condiţiile cerute de lege şi au atins vârsta de 16 ani. Participaţia poate avea loc în formă simplă ori în una complexă. Celelalte două forme ale participaţiei - grup criminal organizat şi organizaţie criminală - sunt prevăzute de textul art. 236 alin. 2lit. b) CP ca circumstanţe separate prin care se săvârşeşte infracţiunea.Infracţiunea prevăzută de ar!. 236 CP se comite cu intenţie directă.Fabricarea cu scop de punere în circulaţie ori punerea în circulaţie a banilor falşi, a titluri¬lor de valoare false se consideră săvârşită repetat dacă aceste fapte au fost comise de sine stătător sau împreună de două sau de mai multe ori, cu condiţia că persoana nu a fost condamnată pentru vreuna dintre fapte şi nu a expirat termenul de tragere la răspundere penală, în funcţie de intenţia făptuitorului, infracţiunea poate avea forma prelungită. Nu pot fi recunoscute ca săvârşite în mod repetat acţiunile de fabricare ori procurare a unei sume de bani falşi o singură dată şi care ulterior a fost pusă în circulaţie în timp şi de persoane diferite. Astfel de acţiuni nu pot fi divizate în componenţe de infracţiuni separate, deoarece ele au un caracter prelungit, se compun dintr-un şir de acţiuni criminale identice, sunt cuprinse de o intenţie unică şi alcătuiesc în cumul o singură infracţiune (p. 9 al HP CSJ nr. 23 din 23.10.2001).Infracţiunea poate fi încadrată pe baza ar!. 2361it. b) CP după semnele săvârşirii de către un grup criminal sau de către o organizaţie criminală, dacă sunt prezente toate criteriile prevăzute de art. 46-47CP.Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi ori a titlurilor de valoare false în pro¬porţii mari are loc atunci când suma acestora depăşeşte 500 de unităţii convenţionale.

Practica judiciarăPrezentarea de către V.A. la casa valutară a filialei BC "Moldova Agroindbank", pentru a schimba în lei o bancnotă cu nominalul de 100 de dolari SUA, despre care ştia că este falsă, dar, fiind observat falsul, schimbul s-a refuzat, se consideră tentativă de punere în circulaţie a valutei străine false. (Decizia CSJ lca-63/03).c.v. deţinea o bancnotă de 100 de lei, care era falsă, fapt ştiut de el şi, pentru a o pune în circulaţie, i-a transmis-o lui B.N., fără a-i spune că este falsă, rugându-l să-i procure câteva sticle de bere, acţiune realizată de către acesta din urmă. Prima instanţă l-a condamnat pe C.V. pentru punere în circulaţie a banilor falşi. Instanţa de apel a casat sentinţa, recalificând fapta drept escrocherie prin înşelăciune.Instanţa de recurs a casat decizia instanţei de apel cu menţinerea în vigoare a sentinţei, menţionând că punerea în circulaţie a bancnotei false conţine în sine o formă de înşelăciune, princare se doreşte obţinerea venitului, acţiuni cuprinse de dispoziţia art. 236 CP. (Decizia CSJ lca-162/0l).B.O. şi C.A., intrând în posesia a 900 de dolari SUA falşi, au hotărât să-i pună în circulaţie şi, în timp de o lună au procurat, achitându-se de fiecare dată cu câte o bancnotă de 100 de dolari falsă, de la T.T. un porc la preţul de 850 de lei, primind rest 350 de lei; de la V.T. 150 de litri de vin; de la P.P. un porc şi 20 de litri de vin; de la V.M. un porc şi 50 de litri de vin, după care au fost reţinuţi. Fapta a fost calificată ca

punere în circulaţie a valutei străine false, printr-o in-fracţiune prelungită. Instanţa de recurs a remarcat că acţiunile făptuitorilor nu fac obiectul punerii repetate a valutei străine false în circulaţie, deoarece din momentul în care ei au intrat în posesia sumei de 900 dolari falşi ei au acţionat cu intenţia unică de a-i pune în circulaţie şi prin acţiuni identice şi-au realizat o parte a intenţiei, punând în circulaţie 400 de dolari falşi. (Decizia CSIlca-13/02).Se consideră punere în circulaţie a valutei străine false, săvârşită în proporţii mari, fapta lui D.I., care, înţelegându-se cu G.N. să cumpere de la acesta din urmă automobilul de marcă "Golf-2" la preţul de 1000 de dolari SUA, i-a transmis proprietarului pachetul cu bancnote. din care două bancnote valabile, iar celelalte, în sumă de 900 de dolari - false (echivalentul în lei - 11 156 de lei). (Decizia CSIlca-102/02)P.A., ştiind că V.N. vinde dolari falşi, s-a înţeles cu acesta să-i vândă 6000 de dolari SUA falşi, contra sumei de 2000 de dolari SUA originali. La momentul acestei înţelegeri V.N. i-a vândut din suma preconizată lui P.A. 100 de dolari falşi, urmând ca peste o zi să-i transmită şi restul sumei. P.A., a pus în circulaţie în aceeaşi zi bancnota de 100 de dolari falsă. A doua zi, la întâlnire, ambii au fost reţinuţi, ridicându-se de la P.A. 6000 de dolari falşi şi 1400 de dolari SUA originali. Instanţele de judecată au calificat fapta lui P.A. ca infracţiune unică şi consumată de punere în circulaţie a valutei străine false. (Decizia CSIlca-56/03).