CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 2 (259) 30 ianuarie 2009 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Suntem obosiþi sã tot negãmºi atunci, din lipsa altor opþiuni,sã fim nevoiþi sã afirmãmîntr-una tot felul de banalitãþi.Ar trebui sã începem sã cãutãmmotivele pentru care lucrurile numerg bine, ar trebui sã începemsã cãutãm rezolvãri ºi nu vino-vaþi. Ar fi ceva dacã am reuºi sãpromovãm profesioniºtii, nutupeiºtii ºi caricaturiºtii, fiind

cât mai obiectivi prin puterea noastrã analiticã. Se pare cãsuntem interesaþi sã ºtim ºi se pare cã suntem ºtiuþi. Sun-tem adevãraþi ºi din ce în ce mai atenþi la tot ºi la toate.

RReeccuunnooººtt iinnþþaa,,ccaa vv iirrttuuttee ccrreeººtt iinnãã

La Varºovia, în perioada 13 – 17 octombrie 2008,România, alãturi de alte state, a participat la cea de-a 5-areuniune a grupului de lucru NATO pe probleme de spri-jin logistic.

Activitatea a avut ca scop implementarea unorSTANAG-uri pe linie dementenanþã ºi s-a desfãºuratpe grupuri ºi subgrupuri delucru.

Grupul de lucru dinRomânia a fost reprezentat decadre militare de la StatulMajor al Forþelor Terestre, dela Comandamentul Logistic ºide la Divizia 1 Infanterie„Dacica”.

De fiecaredatã, la puþinãvreme dupã în-cheierea cicluluiliturgic al marilorsãrbãtori creºtinede iarnã, carereunesc cerul cupãmântul, care factrecerea din anul„vechi” în NoulAn, într-una dinduminici se facepomenirea vinde-cãrii celor zeceleproºi, al cãrei accent dinspre latura umanã, cade pe o vir-tute demult ºi de mulþi uitatã: RECUNOªTINÞA.

ªtiaþi cã o cometã e mereu orientatã cu faþa spresoare? Prin urmare, când ocometã se îndepãrteazã desoare, înainteazã de fapt cucoada în faþã! Acest fenomense întâmplã deoarece praful ºigazele, pe care le pierdecometa ºi care alcãtuiesccoada acesteia, sunt împinseînainte de vântul solar ºi depresiunea radiaþiei solare.

FFoorrmmuullãã ddee lluuccrruu ccoommuunnãã ppee lliinniiaa mmeenntteennaannþþeeii

U n n o u î n c e p u t

Actuala clãdireîn care îºi

desfãºoarã activitatea comandamentulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, continua-toarea fostului comandament al Armatei 1,mai apoi, a Corpului 1 Armatã Teritorial„General Ioan Culcer” a fost datã în folo-sinþã, în februarie 1980. Timp de 28 de ani,clãdirea a suportat mici retuºuri. Anul 1999a fost cel în care, clãdirea fostului coman-dament al Armatei 1 a suportat renovãrimajore. În cazarmã s-a desfãºurat, atunci,exerciþiul internaþional “Cooperative

Determination `99”. De atunci ºi pânã

în prezent, în clãdireau funcþionat douãfoarte mari comanda-mente (cel de armatãºi, dupã transfor-mare, cel de corp dearmatã). Mii deoameni au trecut,de-a lungul timpului,pragul acestei clãdiri.

(pag. 7)

Un comandant , un omprintre a l þ i oameni

CCoommeetteelleeaauu ffaaþþaa sspprree ssooaarree

OO nnoouuãã ffaaþþaa((ddãã)) aa ccoommaannddaammeennttuulluuii

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Joi, 22 ianuarie 2008, lacomandamentul Diviziei 1Infanterie „Dacica” s-adesfãºurat, în prezenþaºefului Statului Major Ge-neral, amiralul GheorgheMARIN, ºi a ºefului Statu-lui Major al Forþelor Tere-stre, generalul-locotenentTeodor FRUNZETI, auto-evaluarea activitãþii pe anul 2008. Comandantul Diviziei 1Infanterie „Dacica”, generalul-maior Nicolaie DOHOTARIUa prezentat, la breefing, detaliat, reuºitele, dar ºi nereuºitelecompartimentelor diviziei din anul ce tocmai s-a încheiat.

CMYK

În perioada 16 - 19 ianuarie,generalul de brigadã CãtãlinTOMESCU, Senior NaþionalReprezentativ al României ºi Direc-tor Adjunct la C.J.5. pentru Operaþiial Coaliþiei însoþit de ofiþeri români ºiamericani, specialiºti în domeniileinformaþii, operaþii ºi logisticã, i-avizitat pe militarii Batalionului 341Infanterie „Rechinii Albi“ dinTopraisar, aflaþi în misiune în teatrulde operaþii din Irak .

Pe parcursul întrevederii, încadrul unui briefing de informare,generalul Cãtãlin TOMESCU, ºimembrii echipei care l-au însoþit auluat la cunoºtinþã despre structura,capabilitãþile ºi dotarea batalionului,modul de utilizare a resurselor aflatela dispoziþie, situaþia de securitatedin zonã, precum ºi despre noilesarcini pe care le îndeplinesc mili-tarii români de la 1 ianuarie 2009.

În cadrul unei întâlniri cu militariiromâni, SNR a înmânat certificatede apreciere unui numãr de 42 demilitari, pentru rezultate deosebite înîndeplinirea misiunilor în teatrul deoperaþii.

Seniorul Naþional Reprezentatival României a avut ºi o întâlnire cu

comandantul Brigãzii 4Cavalerie/SUA, colonelul PhililBattaglia, cu care a discutat desprenoile sarcini primite de cãtre batali-onul românesc ºi buna cooperare pecare acesta o are cu partenerul ame-rican:

„Nu vreau sã fiu retoric, dar suntfoarte mândru de contribuþia mili-tarilor români la instaurarea unuiclimat de securitate ºi stabilitate înaceastã zonã”, a declarat general debrigadã Cãtãlin TOMESCU.

AAllããttuurrii ddee ffooººttiiii ccaammaarraazzii

Participarea la operaþiunea „IraqiFreedom” le-a oferit militarilorBatalionului 341Infanterie „RechiniiAlbi”, posibilitateaca, spre finalul celeide-a cincea lunã demisiune, sã se reîn-tâlneascã cu fostullor comandant, actu-alul Senior NaþionalReprezentativ alRomâniei ºi Direc-tor adjunct la C.J.5.pentru Operaþii alCoaliþiei, general debrigadã CãtãlinTOMESCU

În perioada 16 –19 ianuarie a.c.,Seniorul NaþionalReprezentativ alRomâniei, însoþit deo echipã de ofiþeri români ºi ameri-cani, specialiºti în domeniile infor-maþii, operaþii ºi logisticã, i-a vizitatpe militarii constãnþeni dislocaþi înbaza militarã Tallil.

Pe parcursul vizitei, în cadrulunui briefing deinformare desfãºuratîn campul românesc,generalul de brigadãCãtãlin TOMESCUºi echipa care l-aînsoþit au luat cu-noºtiinþã desprestructura, capabili-tãþile ºi dotareabatalionului, modulde utilizare aresurselor aflate ladispoziþie, situaþiade securitate dinzonã, precum ºidespre noile sarcinipe care „Rechinii

Albi” le îndeplinesc de la 01 ianuarie2009.

U n u ldintre mo-m e n t e l eemoþionanteale vizitei afost acela încare gene-r a l u lTOMESCUs-a întâlnitcu militarii

batalionului, cãrora le-a înmânat cer-tificate de apreciere, pentru rezultatedeosebite în îndeplinirea misiunilorîn teatrul de operaþii din Irak. Cuacest prilej, generalul Tomescu adeclarat: „Cu aproape un deceniu înurmã porneam împreunã pe drumulunei afirmãri, atât pe plan naþional,cât ºi internaþional. Aþi continuataceastã afirmare în teatrele de ope-raþii din Balcanii de Vest, Afganistanºi acum în cel din Irak, unde am avutplãcutul ºi onorantul prilej de a mãrevedea cu dumneavoastrã, foºtiimei camarazi”.

Seniorul Naþional Reprezentatival României a avut ºi o întâlnire cucomandantul Brigãzii 4 Cavale-rie/SUA, colonelul Philil Battaglia,unde se aflã integrat Batalionul341Infanterie pe timpul participãriila misiune în teatrul de operaþii dinIrak, cu care a discutat despre noilesarcini primite de cãtre batalionulromânesc ºi despre buna cooperarepe care acesta o are cu partenerulamerican:

„Nu vreau sã fiu retoric, dar suntfoarte mândru de contribuþia mili-tarilor români la instaurarea unuiclimat de securitate ºi stabilitate înaceastã zonã” a declarat generalul debrigadã Cãtãlin TOMESCU.

În perioada cuprinsã între anii2000 – 2003, generalul de brigadãCãtãlin TOMESCU a îndeplinitfuncþia de comandant al Batalionului341 Infanterie. Sub comanda sa,infanteriºtii de la Topraisar au parti-cipat la o serie de exerciþii naþionaleºi internaþionale, cele mai reprezen-tative regãsindu-se în cadrul iniþia-tivei regionale SEEBRIG ºi a exer-ciþiului multinaþional „CooperativePartner `02” unde au participat mili-tari din ºapte þãri, iar militarii dincompunerea batalionului, au re-prezentat principala structurã pentrucomponenta terestrã a exerciþiului,componentã al cãrei comandant afost actualul Senior NaþionalReprezentativ al României.

Maior Toni ENE

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

NEW DELHI - India testeazã o rachetã super-sonicã de croazierã, de tip BrahMos. Armata indianã atestat versiunea terestrã a rachetei supersonice de croazierã,de tip BrahMos, pe care a construit-o în colaborare cuRusia, a declarat un purtãtor de cuvânt al MinisteruluiApãrãrii, citat de AFP. Racheta a fost lansatã din Pokhram,în deºertul Rajasthan, la frontiera cu Pakistanul. Testul,calificat drept un exerciþiu de "rutinã", survine pe fondultensiunilor între cele douã state cu privire la atacurile tero-riste din Bombay, de la sfârºitul lui noiembrie, despre careIndia afirmã cã au fost organizate în Pakistan ºi efectuatede pakistanezi. Racheta, cu o razã de acþiune de 290 dekilometri poate transporta o încãrcãturã convenþionalã de300 de kilograme ºi poate fi lansatã de la sol, de pe navã,submarin sau avion. Lungã de opt metri, aceasta a fost tes-tatã pentru prima oarã în iunie 2001. BEIJING - Chinavrea sã finalizeze pânã în 2015 propriul sistem de navi-gaþie prin satelit. China vrea sã finalizeze pânã în 2015propriul sistem de navigaþie ºi poziþionare prin satelit, careo va face independentã de tehnologiile strãine precumGPS-ul american, a anunþat agenþia China Nouã, citatã deAFP. Beijingul va lansa pe orbitã circa 30 de sateliþi denavigaþie suplimentari, zece dintre aceºtia în perioada 2009- 2010, dupã ce a lansat deja cinci, de la începutul progra-mului, în 2000. Sistemul de navigaþie ºi poziþionare Beidu(constelaþia Ursa Mare) "ne va elimina dependenþa de sis-temele strãine", a declarat Zhang Xiaojin, expert din cadrulChina aerospace science and technology corp. Datoritãacestui sistem, China nu va mai depinde de Global posi-tionning system (GPS), de Galileo, proiectul de navigaþieprin satelit al Uniunii Europene sau de sistemul rus, Glob-al navigation satellite system (GLONASS). Potrivitagenþiei China Nouã, cei cinci sateliþi existenþi nu permitpânã în prezent decât servicii regionale pe teritoriul chinez,conform agenþiei China Nouã. WASHINGTON - Orga-nizaþia Al-Qaida din Algeria a realizat experimente cuarme biologice sau chimice. Organizaþia algerianã areþelei teroriste Al-Qaida ºi-a închis o bazã, dupã ce unexperiment cu arme neconvenþionale a eºuat, potrivit unuioficial al serviciilor americane de informaþii, relateazãWashington Times în ediþia electronicã. Oficialul a refuzatsã confirme speculaþiile presei cum cã, în urma accidentu-lui ar fi murit cel puþin 40 de membri ai Al-Qaida, dar adeclarat cã acþiunea a determinat închiderea bazei dinprovincia Tizi Ouzou din estul Algeriei. Potrivit sursei, înprima sãptãmânã a lui ianuarie, autoritãþile au interceptat oconvorbire între liderii Al-Qaida din Magreb ºi cei dinregiunile tribale pakistaneze, din care reieºea cã zona a fostizolatã pentru a preveni rãspândirea unei substanþe biolo-gice sau chimice. "Nu ºtim dacã aceasta este chimicã saubiologicã", a precizat acesta. Informaþiile privind moartea a40 de membri ai Al-Qaida au apãrut iniþial în tabloidul bri-tanic The Sun. Acesta preciza cã teroriºtii au fost infectaþicu o formã de ciumã bubonicã, boalã care a ucis o treimedin populaþia Europei în secolul al 14-lea. Oficialul arespins însã aceste informaþii. Oficialii americani ºi occi-dentali suspecteazã Al-Qaida cã ar fi încercat sã se dotezecu arme biologice încã de la sfârºitul anilor '90. Autoritãþilebritanice au arestat în ianuarie 2003 ºapte persoane suspec-tate cã voiau sã producã ricinã, iar ancheta a condus la otabãrã de antrenament a Al-Qaida, unde a fost descoperitun manual de asasinare cu ajutorul otrãvurilor. ªi liderulAl-Qaida în Irak, Abu Musab al-Zarqawi a fost suspectatcã încerca sã obþinã ricinã. BRUXELLES - Secretarulgeneral al NATO cere suplimentarea trupelor dinAfganistan cu 10.000 de militari. NATO are nevoie de10.000 de militari în plus în Afganistan pentru a suprave-ghea alegerile prezidenþiale din acest an, a afirmat în faþaParlamentului belgian, secretarul general al AlianþeiNord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, citat de AFP. Forþainternaþionalã de asistenþã pentru securitate (ISAF), aflatãsub comanda NATO în Afganistan, numãrã aproximativ52.000 de militari. Cererea de suplimentãri temporare asecretarului general este independentã de intenþiaWashingtonului de a trimite în acest an între 20.000 ºi30.000 de soldaþi care sã se alãture celor aproximativ32.000 de militari americani deja prezenþi în Afganistan.Noul preºedinte american Barack Obama a anunþat oschimbare a prioritãþilor, cu o retragere gradualã a trupeloramericane din Irak, în beneficiul Afganistanului, þarã pecare a decretat-o un "front al rãzboiului împotriva teroris-mului". În faþa parlamentarilor belgieni, secretarul generalal NATO a recunoscut totuºi, potrivit agenþiei Belga, cã nuva fi uºor sã gãseascã trupe suplimentare în aceastãperioadã de crizã financiarã. Jaap de Hoop Scheffer a evo-cat un posibil angajament al forþei de reacþie rapidã aNATO, "Forþa de rãspuns NATO" (NRF), dar a admis înacelaºi timp cã nu existã nici un consens între aliaþi privindacest subiect. Aceastã forþã este consideratã ca o rezervã cuo înaltã funcþie strategicã, folositã ca avangardã în teatrulde operaþiuni, în aºteptarea pãrþii principale a trupelor, ime-diat ce se decide o intervenþie, de unde ºi reticenþa anumi-tor þãri, în special Franþa, de fi folositã în alte scopuri.

(Þ.D.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Î n v i z i t ã l a r e c h i n i

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

SSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 2/2009

Organizeazã în perioada februarie 2009 – iunie 2009, cursuride limbi strãine pentru adulþi: englezã - curs acreditat de cãtreComisia Naþionalã de Autorizare a Furnizorilor de FormareProfesionalã a Adulþilor, italianã, francezã, spaniolã – începãtori,mediu, avansaþi; dans modern ºi sportiv pentru copii ºi adulþi.

Cursurile încep la 16 februarie 2009.Înscrieri: în perioada 02 – 13 februarie 2009, de luni pânã vineri,

orele 08.30–20.30, la secretariatul cursurilor (et. IV, cam.75).Relaþii: tel. 0213138680, 0213138689 int. 156

CERCUL MILITAR NAÞIONAL

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009

Pagina 3

Joi, 22 ianuarie 2008, la comandamentul Diviziei 1Infanterie „Dacica” s-a desfãºurat, în prezenþa ºefului Statu-lui Major General, amiralul Gheorghe MARIN, ºi a ºefuluiStatului Major al Forþelor Terestre, generalul-locotenentTeodor FRUNZETI, autoevaluarea activitãþii pe anul 2008.Comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU a prezentat, la breefing, deta-liat, reuºitele, dar ºi nereuºitele compartimentelor divizieidin anul ce tocmai s-a încheiat.

Astfel, s-a scos în evidenþã faptul cã încadrarea cu ofiþeria comandamentului Diviziei 1 Infanterie este realizatã înprocent de 87%, iar cu maiºtri militari ºi subofiþeri, de 76%.

S-a arãtat cã nivelul de încadrare cu ofiþeri al Diviziei 1Infanterie este de 76%, iar structurile dislocabile suntîncadrate în procent de 82% ºi cele de generare-regenerarede 70%. Ca un neajuns, s-a mai scos în evidenþã faptul cãpentru încadrarea funcþiilor vacante este nevoie de cel puþin4 luni pentru a parcurge procedura de încadrare. În coman-dament au absolvit cursuri de învãþare a limbii englezenumai 9% din total, ceea ce face ca nivelul de competenþãlingvisticã sã nu fie corespunzãtor. Din necesarul de ofiþeriai unitãþile dislocabile, numai 589 au certificat de compe-tenþã lingvisticã conform cerinþelor funcþiei. Având învedere cã, într-un an, posibilitãþile de pregãtire prin cursurisunt limitate (cel mult 420 de locuri), rezultã necesitatea cafiecare ofiþer sã se preocupe sã înveþe limba englezã prinstudiu individual, în vederea atingerii cerinþelor. Totuºi, faþãde anul trecut, s-a îmbunãtãþit procentul de realizare anivelului de competenþã lingvisticã cu 9%. Nivelul decunoaºtere a limbii engleze este destul de scãzut, în special,la structurile care finalizeazã procesul de operaþionalizare înanul 2009.

La structurile dislocabile, gradul de încadrare cu sub-ofiþeri este de 90 %, iar la forþele de generare-regenerare de82%. Deficite se înregistreazã la mecanici-conductori, per-sonal sanitar ºi operatori ai mijloacelor de comunicaþii ºiinformaticã. Având în vedere necesitatea cunoaºterii limbiiengleze conform cerinþelor prevãzute în fiºele posturilor, arezultat un necesar de pregãtire prin cursuri de 1358 demaiºtri militari ºi subofiþeri.

În cursul anului 2008, un numãr de 91 de cadre militare(28 ofiþeri, 63 maiºtri militari ºi subofiþeri) ºi 1240 SGVºi-au prezentat demisia deoarece nivelul de salarizare, labaza carierei, este mic, iar insuficienta încadrare a unor com-partimente solicitã personaluldin punct de vedere psihic ºifizic,dar ºi ca timp, astfel încât, rezolvarea problemelorsufleteºti sau de comunicare, altele decât cele de serviciu,este limitatã la maximum. A reieºit, totodatã, cã nu suntcunoscute problemele oamenilor ºi cauzele ce pot generalipsa randamentului în muncã.

Un procent de 65 % dintre cadrele militare, soldaþii ºigradaþii voluntari nu are asigurate spaþii de locuit corespun-zãtoare. Aceºtia nu au posibilitatea închirierii unor spaþiilocative adecvate din cauza preþului ridicat al chiriei ºi cuan-tumului scãzut al compensaþiei lunare pentru aceasta. Înacest mod apare fluctuaþia acestora în funcþii datoritã solici-tãrilor de mutare în garnizoanele în care au locuinþã propri-etate personalã.

În domeniul logisticii, s-a scos în evidenþã faptul cã, petimpul dislocãrii în raioanele de dispunere temporarã (acþi-unilor militare), condiþiile de odihnã ºi îmbãiere a personalu-lui sunt precare ºi nefuncþionale; nu sunt asigurate sursealternative de alimentare cu energie electricã, iar lipsanormelor de înzestrare, determinã ca aparatura nou-intratã îndotare sã nu poatã fi distribuitã subunitãþilor. S-a mai pre-cizat cã materialele specifice (produse agroalimentare, mate-riale de resortul hranei, articole de igienã personalã, apã,îmbrãcãminte, încãlþãminte, corturi, pavilioane, dispozitiveºi articole de birou, echipamente de recreere ºi sportive etc.),au fost asigurate în procent de 100% pentru efectivele par-ticipante la misiuni internaþionale ºi în procent de peste 80%pentru efectivele celorlalte unitãþi militare, astfel încât, înacest moment este realizat un grad de asigurare de peste90%.

Pentru cã nivelul de operativitate a tehnicii a scãzut înunele structuri puse la dispoziþia NATO, din cauza uzuriimorale ºi fizice a acesteia, în anul 2008, au mai intrat îndotarea structurilor subordonate D.1 I., un numãr de 121complete, tehnicã nouã sau modernizatã, printre care ºi auto-turismele de teren VAMTAC S3 – 62 buc. (la Bg. 282 I. Mc.

ºi la Bg. 2 V.M.). La structurile care finalizeazã operaþionalizarea în anul

2009, nu este asiguratã în întregime tehnica esenþialã pentruîndeplinirea cerinþelor NATO. La nivelul structurilor care nusunt supuse procesului de operaþionalizare, coeficientul destare tehnicã este mai scãzut cu 5-10 %, în funcþie de tipulautovehiculelor.

Anul trecut s-au retras, la operatorii economici de profilºi în depozitele centrale, peste 300 tone de muniþii interzisela trageri ºi depozitare de lungã duratã, ceea ce denotã faptulcã ritmul de îmbãtrânire a muniþiei este foarte mare. Deasemenea, au fost valorificate prin C.N. ROMTEHNICA

S.A. un numãr de 42 active fixe ºi349723 kg deºeuri metalice. Tot în 2008au fost scoase din funcþiune (declasate)un numãr de 630 active fixe, respectivpeste 660000 bunuri.

Cu fondurile financiare asigurate s-areuºit achiziþionarea reperelor necesaredotãrii cu piese de schimb ºi materiale încomplete. Pentru structurile care nu suntsupuse procesului de operaþionalizare,din fondurile financiare alocate s-auachiziþionat materiale pentru executareaîntreþinerilor tehnice periodice ºireparaþiilor curente. Fondurile alocate nuau permis achiziþia de bunuri materialepentru completarea materialelor dincomplete ºi loturi de bord.

Cu tehnica din dotarea D. 1 I. au fostexecutate, în 2008, peste 3170 misiunide transport pe cãile de comunicaþiirutiere - transportându-se 15728 tone demateriale ºi tehnicã militarã, iar pe caleaferatã au fost executate peste 83 indica-tive de transport - transportându-se

11660 tone de materiale ºi tehnicã militarã.Pe linie medicalã s-a evidenþiat faptul cã jumãtate din

mijloacele de evacuare sunt TVD 14-S sau TV 12. Cel maivechi are anul de fabricaþie1976. Aparatura, tehnica ºiechipamentele medicale au, în general, o vechime de peste20 de ani. Starea de operativitate este realizatã în procent de67 %. Tot la acest domeniu, în anul 2008, s-a achiziþionatechipament medical destinat Companiei Medicale Rol-2(Facilitãþi extinse), pentru menþinerea stãrii de sãnãtate aefectivelor ºi susþinerea în acest fel a misiunilor conduse deNATO.

La nivelul personalului s-au înregistrat 131465 zile deabsenþã de la program din motive medicale astfel: scutiri laconsultaþii - 69605, scutiri medicale acordate de cãtremedicii de unitate - 3926, internãri în spitalele militare ºicivile - 19829, scutiri ºi concedii medicale acordate de spi-tale - 38.645.

Gradul mic de efectuare a recuperãrii postmisiune arecauze diverse. Cea mai importantã acuzã fiind reprezentatãde faptul cã planificarea recuperãrii postmisiune nu serespectã. De asemenea, de cele mai multe ori, nici perioadelecalendaristice ºi nici locurile solicitate de cãtre militariiîntorºi din T.O. nu se respectã. Aceastã activitate nu poatefi consideratã recuperare deoarece militarilor li se asigurãdoar cazare gratuitã, aceºtia nebeneficiind de anumite pro-cedee de recuperare, medicalã, psihicã sau fizicã. De aseme-nea, nu este precizat în nici un document, obligativitatea par-ticipãrii militarilor la activitatea de recuperare. Spaþiile decazare existente la munte, au fost repartizate exclusiv pentrupersonalul întors din teatrele de operaþii, în vederea recu-perãrii dupã misiune rãmânând disponibile, pentru odihnã ºirecreere, numai spaþiile existente la mare.

Hrãnirea efectivelor, în cursul anului 2008, s-a executatatât în sistem clasic, cât ºi prin agenþii economici în urmacontractelor încheiate de cãtre unitãþile militare stabilite prinordin al ministrului. 61% din unitãþile ºi marile unitãþi subor-donate D.1 I., îºi hrãnesc efectivele prin operatori economici.Dintre acestea, 8 sunt titulare de contract, iar celelalte suntarondate acestora sau la unitãþi militare subordonate altorstructuri. Hrãnirea în sistem clasic s-a executat în 18 unitãþimilitare. În acestea nu s-a reuºit, în cursul anului 2008,implementarea serviciului de hrãnire prin agenþi economici.În acelaºi timp, un numãr de 7 unitãþi militare nu au încãimplementat un sistem de hrãnire deoarece nu s-a reuºit con-tractarea acestuia din cauza problemelor legate de reamena-

jarea spaþiilor de preparare ºi servire a hranei sau pentru cãacest serviciu nu a fost atractiv pentru agenþii economici dinzona respectivã.

Dotarea structurilor cu tehnicã modernã de comunicaþii,interoperabilã cu cea existentã în armatele membre NATO,s-a realizat, cu prioritate, la unitãþile nominalizate în planulde operaþionalizare, în conformitate cu programele de înzes-trare iniþiate. În acest sens, un accent deosebit a fost pus peadaptarea ºi modernizarea instalaþiilor de comunicaþii de petehnica blindatã, pe achiziþionarea ºi dotarea structurilormilitare cu autostaþii ºi staþii radio cu salt în frecvenþã. Struc-turile subordonate D. 1 I., care nu sunt prevãzute pentruoperaþionalizare, au în dotare mijloace de comunicaþii pre-ponderent analogice din generaþia anilor ’70 – ’80, comple-tate cu un numãr redus de echipamente moderne. Sistemelede comunicaþii întrebuinþate de cãtre forþele nominalizatepentru intervenþie în þarã, sunt incompatibile ºi uzate tehnicºi moral.

În D.1 I. cea mai mare parte dintre reþelele de calcula-toare sunt realizate cu mijloace ºi forþe proprii ºi nu core-spund standardelor de cablare structuratã ºi securitate. Cal-culatoarele independente, care funcþioneazã, sunt în procentde 61 % din necesar, iar reþele locale de calculatoare suntrealizate în procent de numai 52% din necesar. Din acestea15 reþele sunt conectate la reþeaua nesecretã pe canale dedate RMNC a D.1 I. Pentru acreditarea tuturor sistemelorinformatice este necesarã asigurarea licenþelor software, înmod deosebit pentru programele antivirus.

Instrucþia comandamentelor a vizat menþinerea ºi dez-voltarea capacitãþii comandamentului D.1 I. ºi a comanda-mentelor marilor unitãþi ºi unitãþi pentru îndeplinireaatribuþiilor/misiunilor în timp de pace, în situaþii de crizã ºipe timp de rãzboi. Activitãþile s-au desfãºurat secvenþial lanivelul fiecãrui comandament, dar ºi întrunit pentruîndeplinirea obiectivelor privind funcþionarea lanþului decomandã ºi control, precum ºi a relaþiilor de cooperare pe ori-zontalã. Activitãþile de comandament organizate, au abordatprobleme de actualitate, în strânsã corelaþie cu contextulpolitico-militar actual ºi cu nevoile de pregãtire a personalu-lui, punându-se accent pe conducerea, pregãtirea ºi ducereaacþiunilor militare în situaþii complexe.

Instrucþia colectivã a forþelor destinate NATO/UE ºiiniþiativelor regionale a constituit forma de bazã a instrucþiei.A fost conceputã ºi executatã pe structuri organice, s-a orga-nizat ºi desfãºurat gradual în scopul realizãrii capabilitãþior

necesare îndeplinirii întregului spectru de misiuni specificealianþei ºi a avut ca finalitate: creºterea calitativã a moduluide organizare ºi desfãºurare a instrucþiei; finalizarea proce-sului de operaþionalizare de cãtre B. 348 Ap. AA.; instruireacorespunzãtoare ºi îndeplinirea misiunilor specifice de cãtrestructurile nominalizate pentru misiuni externe; realizareaunui nivel ridicat de pregãtire ºi interoperabilitate cu struc-turile militare NATO pentru subunitãþile participante laexerciþii bilaterale de instrucþie; cunoaºterea ºi exploatareaîn condiþii optime a tehnicii noi, intratã în dotarea unitãþilordin subordinea Bg. 282 I. Mc. ºi 8 Art. Mxt.; realizareacoeziunii structurilor ºi îndeplinirea misiunilor specifice aleacestora.

Principalele obiective ale instrucþiei colective au fost:creºterea coeziunii comandamentelor în ansamblu, prin

îmbunãtãþirea sistemului de lucru în echipã ºimenþinerea unei stãri psihomorale bune, precum ºidezvoltarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor în planifi-carea ºi conducerea acþiunilor militare.

Din cele 140 de activitãþi desfãºurate, 37 au fostactivitãþi de instrucþie (faþã de 20, în anul 2007), iarcelelalte au fost activitãþi cu implicaþii în instrucþieºi conexe (schimburi de experienþã, vizite, confe-rinþe de planificare etc.).

Cele mai multe activitãþi au fost desfãºurate încadrul Bg. 2 V.M., Bg. 282 I. Mc., Bg. 34 I. Activi-tãþile s-au desfãºurat în cooperare cu un numãr de24 de state, cele mai multe fiind desfãºurate cupartenerul american - 14.

Activitatea de educaþie fizicã militarã a fostorganizatã pe grupe de vârstã ºi s-a desfãºurat sis-tematic ºi continuu pe întreaga perioadã a procesu-lui de instruire, urmãrindu-se dezvoltarea ºi per-fecþionarea calitãþilor motrice, precum ºi întãrirea ºimenþinerea unei stãri optime de sãnãtate ºi creºterea rezistenþei.

AAuuttooeevvaalluuaarreeaa DDiivviizziieeii 11 IInnffaanntteerriiee „„DDaacciiccaa””

Un nou început

(ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaaggiinnaa 1122)Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009Pagina 4

La Varºovia, în perioada 13 – 17 octombrie 2008,România, alãturi de alte state, a participat la cea de-a 5-areuniune a grupului de lucru NATO pe probleme de sprijinlogistic.

Activitatea a avut ca scop implementarea unorSTANAG-uri pe linie de mentenanþã ºi s-a desfãºurat pegrupuri ºi subgrupuri de lucru.

Grupul de lucru din România a fost reprezentat de cadremilitare de la Statul Major al Forþelor Terestre, de la Coman-damentul Logistic ºi de la Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

Din partea Diviziei 1 Infanterie „Dacica” a participatdomnul locotenent-colonel Neculai CONSTANTIN, locþi-itorul tehnic al comandamentului Diviziei 1 Infanteria„Dacica”. Dumnealui a fãcut parte din subgrupul de lucru pelinie de mentenanþã. Aici s-au discutat probleme de stan-dardizare a mentenanþei în cadrul NATO, în câmpul deluptã. Altfel spus, s-a încercat gãsirea unei formule de lucrucomune.

Activitatea în sine s-a dovedit a fi o bunã ocazie pentruun ofiþer de stat major cum este domnul locotenent-colonelNeculai CONSTANTIN, care lucreazã, momentan într-unstaff ºi care, atunci când va ocupa o funcþie de comandã,fiind în cunoºtinþã de cauzã, va aprecia ºi aproba mãsurileluate pe linie de mentenanþã.

Totodatã, aceastã reuniune l-a ajutat sã identifice mairepede care sunt aºteptãrile ºi chiar imperativele ce stau înfaþa acestui segment al armatei, mentenenþa, în ducerea labun-sfârºit ºi îndeplinirea unei misiuni pe câmpul de luptã.

Se poate spune cã a fost un început necesar în

deschiderea unui dialog care va fi continuat ºi la care auparticipat membri din toate armatele.

Misiunea ºi-a urmat algoritmii de lucru deja stabiliþi,ºi anume: fiecare þarã a primit sarcina sã întocmeascã unproiect pe linie de standardizare referitor la evacuare-recuperare în domeniul mentenanþei. La reuniunea urmã-

toare noul proiect este supus analizei ºi fiecare membruspune cum este reglementat în þara de unde provine. Propu-nerile ºi modificãrile fãcute sunt avizate sau nu, de un altgrup însãrcinat cu acest lucru.

În urma acordãrii avizului, proiectele sunt trimise laMadrid, ºi dacã sunt bune, ajung apoi la fiecare þarã membrãNATO.

De la o reuniune, la alta, existã termeni, definiþii, caresunt acceptate sau nu. Dacã sunt respinse, sunt trimise înapoi(în interval de cinci zile), rãmânând sã fie dezbãtute încadrul urmãtoarei misiuni.

Trebuie menþionat cã þãrile care primesc sarcina sã pre-zinte un astfel de plan, sunt nominalizate, însã abia peste treiani o pot face.

Ca o concluzie a ceea ce s-a petrecut la Varºovia, în celecinci zile de misiune, domnul locotenent-colonelCONSTANTIN, a afirmat cã: „Domeniul mentenanþei estefoarte complex, astfel încât, în cazul nostru gãsirea unei for-mule de lucru este de duratã. Acest demers este îngreunat defactori de naturã obiectivã: România a intrat de curând înNATO, iar experienþa ei ca þarã este mult mai micã. Aceas-ta se capãtã în timp ºi se bazeazã pe lecþiile învãþate înteatre, pe modul de colaborare cu alte þãri ce au reuºit”.

Daniela ÞÃRUªI

Formulã de lucru comunã pe linia mentenanþei

Ordonanþa de Guvern Nr. 230 din2008, referitoare la aruncarea înstradã a pensionarilor care lucreazãtot la stat sau, pentru o exprimare maielegantã, care cumuleazã pensia cusalariul, a creat ºi va crea în conti-nuare dispute între susþinãtori ºi con-testatari.

Susþinãtorii fac trimiteri la morali-

tate, la incompatibilitate, la orice alteaspecte, dar nu suflã o vorbã despredrepturile constituþionale, despredrepturile fundamentale ale omuluiinserate în diferite legi, ordonanþe,hotãrâri ale guvernului, regulamente,etc.

Contestatarii ºtiu cã toate legileacestui stat sunt de partea lor; ºtiu cãs-au pregãtit, au dat concurs pentrupost, au fãcut uneori eforturi ºi sacri-ficii de neimaginat, iar acum, când sãse bucure de rodul muncii lor, vine undoctor în drept constituþional ºi lestrigã: Imoralilor! Ori..., ori...!

Eu nu mi-am propus sã apãr drep-turile marilor artiºti, ale medicilor,cercetãtorilor, învãþãtorilor, profeso-rilor, asistenþilor maternali sau aleînsoþitorilor persoanelor cu dizabi-litãþi (mulþi dintre domniile lor - pen-sionari) cãrora societatea nu lerecunoaºte munca imensã, rolul cul-tural–formativ, menþinerea sãnãtãþii...dar ce tot bat eu apa în piuã, nu lerecunoaºte mai nimic!... , ci vreau sãfac ceva pentru drepturile pensiona-rilor militari.

Drama acestor oameni a începutîn anul 1998, odatã cu apariþia Ordo-nanþei nr. 7, - ordonanþã ce se referã larestructurarea personalului armatei ºi

la unele drepturi ale celor restruc-turaþi. Cunosc bine conþinutul acestuidocument, întrucât sunt una dintrenefericitele persoane obligate sã opunã în aplicare ºi, în final, sã mi-oaplic inclusiv mie. Mi-am mutilatsufletul contribuind indirect la neferi-cirea tinerelor cadre sub 40 de ani,care încã nu aveau drept de pensie,dar care trebuia sã plece. Mai trebuiasã plece ºi cadrele militare mature,de peste 40-50 de ani, absolvenþi aiacademiei armelor, ai UniversitãþiiNaþionale de Apãrare ºi ai multorcursuri postacademice, militari cu omare experienþã ºi cu vastecunoºtinþe de specialitate, adevãraþiprofesioniºti. Am crezut sã scurgereatimpului dupã pensionare va duce lacicatrizarea rãnilor sufleteºti ºi laestomparea lor. Am crezut cã mã voiapropia în liniºte de bãtrâneþe,urmând cursul firesc al lucrurilor, darm-am înºelat.

Dupã ce mi-am servit þara ºi nea-mul sub arme timp de aproape 35 deani, dupã ce am învãþat pentru mineºi pentru alþii, aproape 18 ani (anulde învãþãmânt militar dura aproape11 luni), dupã ce am fost obligat desituaþie sã mã pensionez la, nici 53de ani, a trebuit sã vinã cineva sã-mispunã cã sunt un profitor, cã sunt unpensionar de lux, etc. Se pare cãacest cineva uitã în mod deliberat cãam ieºit la pensie dupã legile acestuistat, primind o sumã compensatorieegalã cu o cincime din salariul pe olunã al doamnei (sau domniºoarei)preºedinte a Fondului Proprietatea, ºi

o pensie de lux de 30 de ori mai micãdecât acelaºi salariu.

Ce nu vã spun aceºti domniîmburgheziþi este faptul cã am retur-nat statului, din fiecare salariu,aproximativ 52% (40% impozit, 7%sãnãtate ºi 5% pensie suplimentarã),dar niciodatã nu m-am supãrat,crezând în inconºtienþa mea cã acestesume îmi vor fi returnate prin pensie.Ce nu vã spun aceºti îmbuibaþi aitranziþiei este ºi adevãrul cã, pentrucopiii mei, nu am primit niciodatãalocaþia de stat. Ce refuzã cu îndârjiresã vã spunã devalizatorii de þarã ºineam este programul de lucru alcadrelor militare, program care, înesenþã, depãºeºte cu mult cele 8 orezilnice, iar pentru ofiþerii ceîndeplinesc funcþii de comandã pot sãafirm, fãrã a greºi prea mult, cã aces-ta este de peste 12 ore, în medie, pezi. Mã vãd obligat sã vã spun cã multedrepturi cetãþeneºti sunt interzisecadrelor militare, iar altele suntrestrânse.

În urma apariþiei acestui nefericitdocument, am asistat la o adevãratãcampanie mediaticã cu participareainclusiv a preºedintelui þãrii, coman-dantul suprem al armatei, care, în locsã ne apere, aceasta fiind o obligaþie

de onoare a oricãrui comandant (artrebui sã citeascã atribuþiunilecomandantului), a început sã lo-veascã în generali ºi colonei, ca ºicând aceºtia s-ar gãsi pe toate dru-murile, iar la cãderea întunericuluis-ar încolona disciplinaþi, pentru a-ilinge încãlþãrile pline cu colbulmuncii de peste zi.

De domnul premier nu zic nimic,pentru cã atâta poate, mititelu`!, darau apãrut câþiva moraliºti destoinici,jurnaliºti deontologi, comentatoripolitici, politologi (cu ªt. Gheorghiu),demnitari spilcuiþi care au vorbitdespre gl.lt. (în retragere) GabrielOPREA ca fiind un numãrãtor deizmene (cu referire la logisticã) ºiapreciam cã, în urmãtoarea zi, amsã-i vãd arestaþi ºi nu pentru calom-nie! Gradul de general este sinonimunei instituþii a statului; când sevorbeºte cu sau despre un general, nute adresezi persoanei, ci instituþiei pecare o reprezintã, respectiv, armatei,armatã care ocupã de departe locul 2în încrederea populaþiei, armatã caretrebuie denigratã pentru a netezi dru-mul ascendent al ciumei roºii, porto-calii ºi galbene.

Am aºteptat, sperând ca cinevadin cadrul Ministerului ApãrãriiNaþionale sã iasã pe postul naþionalde televiziune sau de radio ºi sã deaexplicaþiile necesare pentru ca opiniapublicã sã înþeleagã adevãrata situaþiea pensionarilor militari. Am sperat caacel cineva sã le explice tuturor cumstãm cu pensiile militare, cum în anul2008 acestea au crescut numai cu 2%(ianuarie – martie: 0%; aprilie – sep-tembrie: 2%; octombrie – decembrie:4%; 24 de procente împãrþite la 12luni = 2%), în condiþiile unei creºterieconomice de peste 8% ºi ale uneiinflaþii de 5%.

M-am aºteptat ca A.N.C.M.R.R.sã ia atitudine pentru lãmurirea situ-aþiei, dar nu a fãcut-o ºi nici nu o vaface, pentru cã ºtie cum a fost consti-tuitã prin încãlcarea Ordonanþei Nr.26/2000 cu privire la asociaþii ºi fun-daþii ºi a Legii Nr. 246/2005 pentruaprobarea aceleiaºi ordonanþe.

Încã mai aºtept ca „Nemuritorul”guvernator al B.N.R. sã iasã ºi sãexplice poporului de ce monedanaþionalã în loc sã se întãreascã, eacade ºi se tot prãbuºeºte, iar când afost întrebat de un reporter „Ce estecu aceastã devalorizare?”, el arãspuns, râzând: „Ce? Þi se pare cãeste prea mare?”. ªi poate cã acelconsilier al guvernatorului, dl.Vasilescu, care ne îndemna sãpariem pe leu, ne va explica de cemoneda naþionalã (dolarul) a unui statprãbuºit financiar ºi economic s-aapreciat atât de mult, de la 2,3 la 3,3?

Sunt convins cã, dupã acestexpozeu, îmi daþi voie ºi mie sã mãîntreb: Pe mine, cine mã apãrã?

Pe mine, c ine mã apãrã?Ca orice alt animal de

pradã (Uite de ce ne dãm noiîn vânt dupã Pradã! D-aci nise trage!), omul primitiv eraîndrumat în tot ceea ce fãceadoar de câteva instincte domi-nante, dorindu-ºi de la lumeaînconjurãtoare casã, masã ºisex! Cam atât! Vãzându-l atâtde neajutorat ºi bãnuind cã aravea ceva potenþial în el,Mama Naturã a încercat sã-lperfecþioneze, pe ici, pe colo,ºi … l-a evoluat! Din momentulîn care omul cavernelor s-avãzut fãrã pãr pe el ºi cu uncreieraº mai zglobiu, a începutsã vrea o altfel de viaþã, unamai bunã bineînþeles, dar cumai multe nevoi de satisfãcut.Astfel, bipedul acoperit deþoale ºi-a dat seama cã arenevoie de mai mult spaþiuvital, de un fel de cavernã maimare, ºi chiar a început sã sebatã cu semenii lui pentru a oavea. Dupã ce a pus laba peuna destul de încãpãtoare, înmod brusc, nici asta nu a maifost de ajuns. Acum ar fi vrut ohranã mai sofisticatã, o femeiemai sofisticatã, mai bine zis, arfi vrut tot ceea ce era mai bun.ªi pentru cã nu le putea aveaoricum, au început rãzboaiele.Iar pentru cã nu avea o altã jus-tificare pentru ceea ce fãcea ºise petrecea în jurul sãu, omul a

apelat la religie. ªi, în ziua deazi religia se dovedeºte a fi ceamai bunã explicaþie, fiindcã eaare un rãspuns pentru absolutorice: de ce ninge, de ce plouã,de ce existã zi ºi noapte, paceºi rãzboi, alb ºi negru. Putemsã spunem, deci, cã nevoia demai bine implicã nevoia derãzboaie, iar nevoia derãzboaie atrage dupã sinenevoia de religie! Dorinþa de adeveni învingãtor a stat la bazaapariþiei armelor, care auevoluat ºi ele, fiind din ce în cemai eficiente în a omorî alþioameni… La naiba cu evoluþiaasta! A venit ºi un moment încare, însãºi religia a ajuns un

motiv pentru rãzboaie, de fapt,de la apariþia ei, religia a avutun rol bine conturat în fiecareconflagraþie. Timpul a trecut,iar omul nostru s-a trezit însecolul 21. Încã are nevoie decasã, de mâncare, de sex, derãzboi ºi de religie. Practic, înmii de ani, nu s-a schimbatnimic, ci doar aceste primenevoi s-au mai... sofisticat!

În acest ultim plan alevoluþiei, unde trãieºte ºi seînmulþeºte homo sofisticatus,un studiu ºtiinþific mai atent,concentrat asupra exemplaru-lui în speþã, a scos în evidenþão asemãnare izbitoare a acestu-ia cu... rasa porcinã. Pe planbiologic, în acord cu structuraADN-ului, porcul poate donaomului ficatul ºi rinichii sãi,iar dacã geneticienii maiumblã puþin, chiar ºi sângelelui poate deveni transfuzabil.Din punct de vedere comporta-mental, existã unii oameni beþica porcii, iar dacã luãm înseamã trãsãturile fizionomice,nu se poate sã nu-i vedem cumse lãfãie, în toatã splendoarealor, pe porcii de politicieni cufaþã umanã! Dar, sã nu neamãgim! Existã ºi unele deose-biri, pentru cã altfel, am grohãicu toþii în patru labe ºi amrâma pe la colþuri, cu câte uninel în nas! Spre exemplu, por-

cul nu a încercat niciodatã sãschimbe aceastã listã de simili-tudini cu omul sau sã o facãpierdutã! Mai mult, porcul nuºtie sã cânte manele ºi nicimãcar sã înjure! Dacã staubine sã mã gândesc, ar fi maibine sã mã opresc aici!

În concluzie, nu ºtiu dacã eporcesc ce zic, dar cred cãunul dintre dezideratele noas-tre ar trebui sã fie acela de aîncerca sã ne apropiem deporci, fie ºi numai în plansocial. Pentru cã civilizaþiaoricum evolueazã, indiferentdacã vrem noi sau nu... Ideal arfi sã-i imprimãm o direcþie!

Cristina FRATU

CCuu mmiinntteeaa-nn ccooll þþuurrii !!

Teoria evoluþ ionistã a . . . porcului !

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009

Pagina 5

Sursele de energie, generatoarele,greoaie ºi prea puþin eficiente vorrãmâne undeva în trecut, deoarece, înultima vreme, s-au fãcut câtevadescoperiri în domeniul tehnologieicombustibilului, al energiei!

Curate, de o calitate superioarã,portabile, flexibile, uºoare ºi „deîncredere” – acestea sunt pretenþiilearmatelor de pretutindeni când vinevorba despre sursele de energie. Dori-nþa de a combina maximum deadaptabilitate ºi putere este ideea careguverneazã minþile promoterilorenergiei din întreaga lume. Pentruforþele armate acest lucru nu înseam-nã doar a fi „verde” (adicã ecologic),ci ºansa de a revoluþiona câmpul deluptã. Primele beneficii oferite detehnologia energiei se vãd acolo undene doare cel mai tare, adicã în bugetulpentru apãrare! Ca parte a progra-mului, aflat acum în derulare, care adebutat în anul 1997, armata StatelorUnite a semnat un contract în valoarede 91 milioane de dolari, cu DRS Tech-nologies, pentru producerea unorgeneratoare tactice silenþioase, de 3kW, 5 kW, 10 kW, 15 kW ºi 100 kW,de diferite dimensiuni. Pânã la fineleanului 2009, compania DRS va trebuisã livreze 30.000 de astfel de genera-toare! Concluzia noastrã? Se pare cãsunt fiabile! Aceste generatoare, sursede energie electricã, modulare ºiportabile, care pot fi aduse pe câmpulde luptã, reduc de fapt cheltuielilelogistice pe de o parte, iar pe de altãparte, mãresc flexibilitatea ºi mobili-tatea trupelor în teren, fapt carereprezintã un avantaj crucial în faþatrupelor inamice!

VVaalloorriiffiiccaarreeaaeenneerrggiieeii

Undeva prin anii '60, tehnologiaenergiei a fãcut un imens pasînainte în momentul în care

N.A.S.A. a instrumentat hidrogenul, casursã de energie în spaþiu. Astãzi, con-tainerele pot fi umplute cu diferiþi com-bustibili, de la metan, biogaz ºi metanol,la hidrocarbonul care poate fi practicînnoit! De asemenea, generatoarele au oputere care variazã de la un simplu kilo-watt, la sisteme masive de multi-megawatti.

Unitãþile de putere vin acum subdiferite înfãþiºãri ºi sunt, de obicei, denu-mite dupã electrolitul pe care-l folosesc.Mai mult, fiecare container arecaracteristici distincte, care variazã înfuncþie de materialele folosite la fabri-carea lui ºi de temperaturile de operare.Ceea ce au însã în comun sunt potenþialulmaxim, eficienþa ºi emisiile minime.

Într-un scenariu de luptã, toate aceste„amãnunte”, se constituie într-un avantajmajor care poate face diferenþa ºi carepoate înclina balanþa victoriei în favoareaunuia dintre „jucãtori”. Cu cât este maidezvoltat ºi mai sofisticat echipamentulunui soldat, cu atât mai urgentã ºi strin-gentã este nevoia de soluþii viabile înceea ce priveºte furnizarea energiei.

Generatoarele au, în prezent, douãmari calitãþi: sunt silenþioase ºi nu maidegajã cãldurã. Prin aceste douã trãsãturiele au devenit operative în terenul deluptã, fiind practic invizibile, la nivel ter-mic, pentru inamic. Spre deosebire debanalele baterii, generatoarele pot oferi oenergie continuã atâta timp cât rezer-voarele care le deservesc sunt alimentatecu combustibil. Cele portabile au,bineînþeles, o greutate acceptabilã ºigenereazã o energie continuã, de calitate,

fãrã a fi nevoie sã li se reîncarce bateriilepe durata unei operaþiuni. Aºa ºi trebuieîntr-un teatru de operaþii în care soldatulexecutã misiuni, soldat care este„îmbunãtãþit” cu echipamente de comu-nicaþii, cu GPS ºi cu alte sisteme com-puterizate, toate aceste accesorii fiind„mâncãtoare” de energie.

Compania Protonex a conceput ungenerator compact, uºor, foarte perfor-mant ºi, sã nu uitãm, portabil, destinatpentru diverse aplicaþii. În luna aprilie aanului 2008, armata americanã a semnatun contract cu Protonex, pentru dez-voltarea unui proiect, numit Pulse M250.Acesta foloseºte proton în loc de metanolºi are o duratã de viaþã incomparabilã cucea a unei simple baterii. O a doua partea contractului prevede alocarea a 3,65milioane de dolari companiei Raytheon,care s-a angajat sã-i aducã câtevaîmbunãtãþiri pentru optimizarea designu-lui ºi a sistemelor de testare. În plus, decurând, compania producãtoare ºi-aanunþat intenþia de a introduce genera-

torul M250 pe piaþavehiculelor comerciale ºi adezvãluit publicului intere-sat, noul proiect M250-B,în luna decembrie a anuluitrecut.

Ministerul Apãrãrii dinMarea Britanie a fondat, larândul lui, „Programulpentru sisteme portabile deenergie”, reunind în acestfel marii „jucãtori” de pepiaþã: ABLS, QinetiQ,Jadoo ºi Ultracell. Dorindsã punã la dispoziþie sis-teme portabile de energieurmãtoarelor generaþii demilitari din armata brita-nicã, ministerul a contrac-tat 10 surse de energiedenumite PPS15, pentru a

le da în folosinþã începând cu anul aces-ta. De la generatorul PPS15 se aºteaptãsã nu fie foarte greu, sã fie rezistent laapã, ºi sã aibã „calitatea” de a porni latemperaturi extreme de – 20 de gradeCelsius.

PPootteennþþiiaalluull eenneerrggeettiiccaall vviiiittoorruulluuii

Ideea de a da libertate cercetãrii îndomeniul sistemelor de energie areimplicaþii masive, nu numai din

punct de vedere economic ºi ecologic, ciºi financiar. Este, practic, gãleata cu aurcare aºteaptã sã fie descoperitã la capã-tul curcubeului, iar companiile din acestdomeniu îºi dau seama de acest lucru.Statele Unite au investit foarte multe fon-duri în cercetarea tehnologiei energetice,mai mult decât oricare altã þarã din lume.Doar Japonia se apropie cât de cât, daraceasta a investit în alt domeniu ºianume, în industria motoarelor auto-propulsate.

Existã sute de companii care dorescsã gãseascã o portiþã, o cale de accescãtre visul oricãrei armate din lume, iarGermany's Smart Fuel Cell este doar unadintre ele. Împreunã cu partenerul ameri-can DuPont, a scos la bãtaie un premiude un milion de dolari care va fi oferitcelui care va concepe un sistem portabilde energie, individual, pentru fiecare sol-dat în parte. La marea bãtãlie s-auînscris, cu idei inovatoare, nu mai puþinde 169 de combatanþi. Unul dintreaceºtia a propus un proiect, denumitM-25, care poate fi ataºat soldatului cu

ajutorul unor chingi ºi care are capaci-tatea de a genera 20 W, timp de 96 deore. Cântãrind aproape 4 Kg, generatorulfuncþioneazã pe bazã de metanol.

Alãturându-se ºi susþinând programulfondat de cãtre britanici, bursele pentrucercetare în domeniul energetic auînceput sã aparã ca ciupercile dupãploaie, în mai toate colþurile lumii. Înacest sens, QuantumSphere a primit unmilion de dolari de la guvernul StatelorUnite pentru a se implica în primele douãfaze ale acestui program. Prima fazã sereferã la cercetarea componentelorsintetice ºi electrochimice ale genera-torului de 5 W, iar cea de-a doua fazãurmãreºte adaptarea celui de 200 W pen-tru diferite dispozitive electronice. Un altproiect din Australia ºi-a propus sã îm-pingã limitele cercetãrii ºi mai departe înceea ce priveºte soldatul viitorului. Deºinu este încã finalizat, proiectul încearcãsã valorifice energia provenitã dinvibraþiile corpului uman. AustralianCommonwealth Scientific and ResearchOrganization are la îndemânã 4,4 mili-oane de dolari australieni pentru a dez-volta aceastã idee. Cercetãtorul principaldr. Adam Best a spus cã geniala tehnolo-gie va fi încorporatã într-o piesã deîmbrãcãminte ºi va avea trei componenteimportante: un material inovator, con-ductiv, ca parte a bateriei, un dispozitivcare sã valorifice energia vibraþiilor cor-pului uman ºi un sistem care sã coor-doneze energia ºi care sã aibã ºi rolul dea starta echipamentul electronic.

„O astfel de tehnologie are aplicaþiiimportante pentru soldaþii combatanþi,care vor fi astfel scutiþi de a mai cãraalte dispozitive sau baterii greoaie.Esenþial este ca ei sã poatã purta ener-gia, nu sã o care!”.

A fost raportat faptul cã 70% din can-titatea de materiale necesare, cerute decãtre armata americanã, pentru a fioperativã pe câmpul de luptã, estereprezentatã de... combustibil!

Soldatul viitorului se va baza, nunumai pe tehnologia de a alimentaechipamente de protecþie ºi de susþinere avieþii, ci ºi pe tehnologia care asigurãoperaþiuni silenþioase, fãrã degajare decãldurã. Iar aceastã specificaþie este, încele din urmã, adevãratul potenþial desalvare a vieþilor omeneºti, pe care-lpoate oferi un simplu sistem portabil deenergie.

Cristina FRATU

Forþele armate pr imesc energie portabi lã! „„SSuunntteemm ggaattaa

ssãã ccoonndduucceemm dd iinn nnoouu !!”” a spus Barack Obama

Cel de-al 44-lea preºedinte al Statelor Unite aleAmericii, Barack Obama, a susþinut un discurs imediatdupã depunerea jurã-mântului de învesti-turã. Obama a începutprin a-i mulþumi luiGeorge W. Bush pentruceea ce a fãcut pentruSUA ºi a continuat prina-i asigura pe ameri-cani cã vor fi sprijiniþiîn trecerea peste crizaeconomicã ºi pesteproblemele cu care seconfruntã în prezent Statele Unite. „Suntem în mijloculunei crize, þara noastrã este în rãzboi, economia este afec-tatã. Trebuie sã facem unele alegeri ºi sã ne pregãtim pen-tru viitor. Afaceri au fost închise, case au fost pierdute,educaþia are probleme, dupã cum aratã statisticile. Aces-tea sunt semne ale crizei. Ceea ce nu aratã statisticile estelipsa de încredere din aceastã þarã. Urmãtoarea generaþietrebuie sã aibã grijã ºã-ºi coboare pretenþiile. Dar sã ºtiþi,vom avea grijã de toate acestea!", le-a transmis BarackObama americanilor, în prima sa zi ca preºedinte al SUA.„Trebuie sã ne ridicãm, sã ne ºtergem de praf ºi sãmuncim din nou pentru a reconstrui America. Pentru ceicare ne urmãresc din capitalele Occidentale, sã ºtie cãAmerica cautã numai pacea ºi liniºtea ºi suntem gata sãconducem din nou.” Acesta a fost mesajul lui Obama cãtreîntreaga lume. El a subliniat cã puterea nu stã numai înarme, ci ºi în ideologie. Ca urmare, SUA va face ce trebuieîn Irak ºi Afganistan: „Vom începe prin a lãsa, în modresponsabil, Irakul poporului sãu ºi prin a implementa opace binemeritatã în Afganistan".

În ceea ce priveºte lumea musulmanã, „ne dorim sãmergem înainte", a spus preºedintele SUA. „Nu mai daþivina pe Occident pentru ceea ce se întâmplã rãu în þãrilevoastre", a mai adãugat el. Astfel, noul preºedinte ameri-can s-a demarcat de predecesorul sãu George W. Bush încãde la ceremonia de învestiturã de la Washington, propu-nând lumii arabe „o nouã abordare".

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, sã ducem mai departecadoul libertãþii generaþiilor viitoare!", a fost îndemnul cucare Obama ºi-a încheiat primul discurs în calitate depreºedinte al Statelor Unite ale Americii.

AAffggaanniissttaannuull cceerree ,, MMoossccoovvaa aacccceeppttãã

Preºedintele afgan Hamid Karzai a cerut Rusiei asis-tenþã militarã, iar Moscova a acceptat. Anunþul a fost fãcutde Guvernul afgan într-un comunicat dat publicitãþii.Aceastã decizie intervine pe fondul nemulþumirii

autoritãþilor afgane, careconsiderã cã NATO ºiStatele Unite, ce au miide militari desfãºuraþi înAfganistan, nu echi-peazã suficient de re-pede ºi de bine forþelenaþionale pentru a luptaîmpotriva talibanilor. Dela îndepãrtarea regimu-lui taliban, în 2001,Kabulul s-a bazat înmare parte pe Alianþa

Nord-Atlanticã ºi pe Washington, atât pe planul securitãþii,cât ºi pe cel economic. Dar, deºi au primit unele echipa-mente militare din partea NATO, Afganistanul foloseºte încontinuare arme, avioane ºi elicoptere lãsate în urmã deURSS, dupã ocupaþia din anii '80.

Karzai, care conduce Afganistanul din 2001, a formulatcererea de asistenþã într-o scrisoare trimisã preºedinteluirus, Dmitri Medvedev, în noiembrie 2008. Medvedev a datasigurãri cã legãturile din acest sector dintre Kabul ºiMoscova vor duce la o cooperare efectivã a celor douã pãrþipentru asigurarea securitãþii din regiune, potrivit textuluidin comunicat. Liderul de la Kremlin a mai precizat cãRusia doreºte sã coopereze cu Afganistanul ºi în altedomenii. Purtãtorul de cuvânt al preºedintelui afgan,Humayun Hamidzada, a dat asigurãri cã, deºi a cerut aju-tor Rusiei, Kabulul îºi va respecta angajamentele asumatefaþã de NATO ºi Statele Unite.

…… iiaarr PPuutt iinn vv iinnddee ttaabblloouurrii !!Premierul rus, Vladimir Putin, a devenit cel mai bine

plãtit pictor din Rusia! Primul lui tablou s-a vândut la lici-taþie cu 1,1 milioane dedolari. Preþul de pornirea fost de doar 600 dedolari. Tabloul a fostcumpãrat de propri-etara unei galerii deartã din Moscova. Putinl-a pictat special, pen-tru licitaþia organizatãîn scopuri caritabile.Ca sã-i sporeascãvaloarea, l-a ºi semnat.Cu aceastã picturã, Putin i-a adus un omagiu scriitoruluiNikolai Gogol, care este de origine ucraineanã. Baniistrânºi vor fi împãrþiþi între douã spitale de copii ºi o bise-ricã aflatã în curs de restaurare. (F.C.)

KAKI 24/7

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009Pagina 6

CMYK

((ccoonnttiinnuuaarree ddiinn nnrr.. ttrreeccuutt))Unul din obiectivele majore ale Agenþiei

de Cercetare pentru Tehnicã ºi TehnologiiMilitare este de a studia, testa ºi implemen-ta cele mai noi soluþii ºi cele mai avansatetehnologii în tehnica militarã aflatã în înzes-trarea Armatei Române. În aceastã categorieintrã ºi simulatorul de câmp de luptã virtualpentru antrenamentul soldatului terestru pecare ACTTM îl dezvoltã ºi doreºte sã-limplementeze în sistemul de antrenare almilitarilor.

În acest scop, ACTTM a efectuat o seriede studii ºi analize aprofundate asupra vari-atelor soluþii implementate de diversearmate ale lumii ºi a echipamentelor deultimã orã disponibile pe piaþã. În urmaacestor studii a rezultat cã una din variantelecele mai avansate ºi care oferã un marepotenþial privind dezvoltãrile viitoare estecea oferitã de Quantum3D Inc. din SUA.

ACTTM a achiziþionat suportul hard-ware furnizat de aceastã firmã în scopultestãrii evaluãrii acestuia ºi dezvoltãrii unuisistem de antrenament bazat pe realitateavirtualã de ultimã generaþie, mediul virtualde antrenament urmând sã fie dezvoltat ulte-rior cu sprijinul Quantum3D.

Aceastã soluþie este implementatãexperimental în armata SUA, iar în Europa,conform declaraþiilor Quantum3D, doarRomânia ºi Suedia au achiziþionat câte unsistem în scopul testãrii ºi evaluãrii. Accesulla acest sistem este restricþionat ºi achiziþialui se face numai pe bazã de licenþã deexport acordatã de guvernul SUA.

Acest sistem are un mare avantaj ºianume este bazat pe COTS. Acest lucru

oferã avan-tajul unuicost redusal mente-nanþei ºi up-grade-ului.De aseme-nea, struc-tura sa mo-dularã con-þine o seriede modulesimilare cucele dincompunereasoldatului –sistem alviitorului.

I n t e -grarea echipamentelor din compunereasimulatorului în mediul virtual de antrena-ment se face prin intermediul unui SDK.Acesta permite programarea tuturor senzo-rilor în medii de programare vizuale ca Net,Visual C++, Visual #, etc. De asemenea,permite interfaþarea senzorilor cu jocurileachiziþionate direct de pe piaþã, fãrã a mai finevoie de alte costuri suplimentare necesaremodificãrii acestora de cãtre producãtor.Toate miºcãrile capului, armei, corpului vorfi sincronizate cu mediul virtual, astfel încâtsoldatul sã poatã executa activitãþi specificemisiunii, cât mai apropiate de cele reale.

Deplasarea în mediul virtual se face cuajutorul joystick-ului fixat pe armã. Deasemenea, mai pot fi sincronizate activitãþicum ar fi schimbarea încãrcãtorului armei.

Simulatorul fiind unul portabil ºi purta-

bil, poate fi utilizat, atât îninterior, cât ºi în exterior. Înexterior el poate fi utilizat cu oarmã realã cu muniþie deantrenament.

De asemenea, sunt imple-mentate o serie de sunetespecifice acþiunilor de luptã,similare cu cele reale.

Un alt mare avantaj alacestui tip de simulator esteacela cã mai multe sisteme sepot lega în reþea, permiþând astfel antrena-mentul simultan al unei întregi grupe. Defapt, acesta este punctul forte al unui astfelde sistem, deoarece unul din elementelecheie al succesului unei misiuni este coor-donarea. Acest lucru este ºi unul din celemai grele elemente din antrenamentul unuisoldat deoarece în poligoanele de antrena-

ment, mediulcreat este li-mitat ºi estegreu de simu-lat un inamicactiv cu caregrupa sã in-teracþioneze.

De aseme-nea, acestesisteme pot fiintegrate însisteme desimulare maic o m p l e x e ,care implicã,nu numai sol-daþi debar-

caþi, dar ºi blindate, aviaþie, artilerie etc.,executându-se astfel simulãri extrem decomplexe.

Deºi costurile de implementare ale unuiastfel de sistem sunt destul de ridicate, aces-tea sunt amortizate destul de rapid, în plusoferind avantajul unui antrenament complex,care sã adapteze noii soldaþi la condiþiilecurente de ducere a rãzboiului (rãzboi bazatpe reþea, operaþiuni în mediu urban, rãzboiulîmpotriva terorismului etc.).

Aceste sisteme nu exclud antrenamenteleclasice, doar le completeazã. Însã nivelultehnologic atins de acestea nu poate suplinitoate aspectele antrenamentului complet alunui soldat.

Tendinþele tehnologice actuale sunt de ase implementa elemente noi, care sã spo-reascã realismul simulãrilor, cum ar fiforce – feedback-ul, care sã simuleze lovirea,crearea unor platforme care sã simulezeterenul, astfel încât, sã fie inclus ºi efortulfizic în antrenamentul soldatului.

Maior dr.ing Tiberius TOMOIAGÃ

Suntem obosiþi sã tot negãm ºiatunci, din lipsa altor opþiuni, sãfim nevoiþi sã afirmãm într-una

tot felul de banalitãþi. Ar trebui sãîncepem sã cãutãm motivele pentru carelucrurile nu merg bine, ar trebui sãîncepem sã cãutãm rezolvãri ºi nu vino-vaþi. Ar fi ceva dacã am reuºi sã pro-movãm profesioniºtii, nu tupeiºtii ºi cari-caturiºtii, fiind cât mai obiectivi prinputerea noastrã analiticã. Se pare cã sun-tem interesaþi sã ºtim ºi se pare cã suntemºtiuþi. Suntem adevãraþi ºi din ce în cemai atenþi la tot ºi la toate. Suntem puºipe fapte bune ºi am devenit, prin expe-rienþã, mai greu de manipulat; am ajunspoate prea buni pentru lumea asta rea.Suntem de bunã credinþã ºi împotrivaoricãrui pãcat; suntem cu toþii dispuºi sãcredem într-o ºansã ºi, încã mai cred, cãsuntem o echipã unitã într-o Românie pecare nu o mai vrem dezbinatã. Într-un felsau altul, aº prefera sã fiþi de acord cumine atunci când îndrãznesc sã afirm cãtrebuie sã ne facem bine treaba, pentrucã nu ne place sã ne facem cã plouã!

Domnul locotenent-colonel ViorelStuhuleþ este un om deosebit, cãruia îiplace sã spunã lucrurilor pe nume, un ompe care am avut ocazia sã-l cunosc maibine la comandamentul de divizie, unde-va la etajul patru, dumnealui avândbiroul apropiat de cel al redacþiei.

– TTrraasseeuull ccaarriieerreeii dduummnneeaavvooaassttrrãã ddiinnuullttiimmiiii aannii nnuu aa ffoosstt uunnuull ssiinnuuooss,, ccii,, mmaaiiddeeggrraabbãã,, uunnuull cciirrccuullaarr.. DDuuppãã ccee vv-aa ppuurrttaattddee llaa GGaallaaþþii îînn ccaappiittaallãã,, vv-aa îînnddrruummaatt îînnaappooiisspprree GGaallaaþþii.. ÎÎnn aaffaarrãã ddee ffaappttuull ccãã vv-aaþþiiaapprrooppiiaatt ddee ffaammiilliiee,, ccee aallttee ssaattiissffaaccþþiiii vv-aaaadduuss aacceeaassttãã nnuummiirree îînn ffuunnccþþiiee?

– Pânã în anul 2006, mi-am desfãºuratactivitatea în poligonul Smârdan, unde amîndeplinit funcþii pe linie de personal ºiinstrucþie. Din vara aceluiaºi an, am fost pro-movat la comandamentul Corpului 1Armatã Teritorial, pe o funcþie din cadrulbiroului instrucþie. Dupã transformarea cor-pului de armatã, în divizie, la 15 iunie 2008,pe o perioadã de încã 5 luni am fost cuprinsîn noul stat de organizare al comandamentu-lui. De la 15 noiembrie, am fost numit lacomanda poligonului Smârdan, de fapt, lacomanda unitãþii de unde am plecat. Într-adevãr, m-am apropiat de familie, dar satis-facþia mea rezidã din faptul cã, acum, amposibilitatea sã fac ceea ce trebuie pentruunitate, ºi anume, sã rezolv problemele pecare înainte doar puteam sã le sesizez.Comanda unitãþii mi-a pus la îndemânãmijloacele, instrumentele, prin care pot sã

intervin efectiv în rezolvareaproblemelor cu care ne con-fruntãm.

– NNuu ccrreedd ccãã mmaaii eesstteenneevvooiiee ssãã vvãã îînnttrreebb ddeesspprreessttaarreeaa tteehhnniiccãã aa ppoolliiggoonnuulluuii,,ppee ccaarree ttooaattãã lluummeeaa,, ddee aalltt-ffeell,, oo ccuunnooaaººttee.. NNuu ccrreedd ccããeexxiissttãã ccaaddrruu mmiilliittaarr ppee ccaarreeppllaannuull ccuu pprriinncciippaalleelleeaaccttiivviittããþþii ssãã nnuu-ll ffii ttrriimmiiss,,mmããccaarr oo ssiinngguurrãã ddaattãã,, îînnmmiissiiuunnee llaa SSmmâârrddaann.. CCee aarrttrreebbuuii ffããccuutt ddee aaccuumm îînnccoollooppeennttrruu aa îîmmbbuunnããttããþþii ccoonnddiiþþii-iillee ddiinn ppoolliiggoonn?

– În cei doi ani ºi jumã-tate cât am lipsit, nu au avutloc mari transformãri.poligonul Smârdan a fost ºireprezintã în continuare unadintre componentele impor-tante ale bazei de instrucþie aforþelor terestre. Pânã la ple-carea mea din unitate, s-auinvestit unele fonduri pentrudezvoltarea poligonului ºipentru îmbunãtãþirea condi-þiilor de cazare, având învedere faptul cã anumiteactivitãþi, care au implicat ºi parteneri strãi-ni, au determinat implicit ºi creºterea intere-sului eºaloanelor superioare pentru modern-izare. ªi totuºi, starea tehnicã a mijloacelorcare asigurã desfãºurarea activitãþilor nueste încã cea doritã. Dar, cu personalul dinunitate care are în spate o experienþãîndelungatã în exploatarea lor, reuºim sãatingem standardele pe care ni le-am propus.Bineînþeles cã mai sunt multe de fãcut, de larecondiþionarea clãdirilor ºi a spaþiilor decazare pentru efectivele unitãþilor ce vin sãexecute trageri de luptã, pânã la înnoireatehnicii de poligon. La Smârdan, trag toatecategoriile de armament din dotarea forþelorterestre, mai puþin cele de antiaerianã, carese duc la Capu Midia. În plus, poligonul nos-tru oferã unitãþilor Statului Major al ForþelorAeriene spaþiul sigur, necesar pentru exe-cutarea tragerilor de bombardament ºi devânãtoare. Numai poligonul Babadag maipoate îndeplini condiþiile executãrii unor ast-fel de exerciþii combinate. Aºa cã, înþelept arfi sã ne ridicãm la nivelul aºteptãrilor.

– CCee ppllaannuurrii aavveeþþii ppeennttrruu aannuull 22000099?– Am înþeles din concepþia de utilizare a

poligoanelor, emisã la sfârºitul anului trecut,cã vom rãmâne în continuare în centrulatenþiei eºaloanelor superioare, dat fiindplanul tragerilor în poligon pentru noul an deinstrucþie. Prin studiul acestui document, am

tras concluzia cã reprezentãm o prioritatepentru conducerea armatei în modernizareabazei de instrucþie de la Smârdan.

De la 1 martie, ne vom resubordonaStatului Major al Forþelor Terestre, iar acestlucru reprezintã speranþa noastrã de maibine. Pentru începutul acestui an, este pre-vãzut a avea loc un exerciþiu româno-ameri-can, cu aviaþie, cu paraºutiºti, cu forþe com-binate. De-a lungul timpului, militarii bri-tanici, americani ºi francezi, cei dinRepublica Moldova, au venit în poligonulSmârdan, în special pentru exerciþiile carecombinau forþele terestre cu cele aeriene,deoarece aici se întrunesc toate condiþiilenecesare pentru desfãºurarea misiunilor îndeplinã siguranþã. Îi aºteptãm ºi de aici înco-lo, punându-ne practic la dispoziþia milita-rilor noºtri ºi ai celor din forþele aliate.

– CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunnee ddeesspprree îînnccaaddrraarreeaaccuu ppeerrssoonnaall aa uunniittããþþiiii?

– La acest capitol, pot sã mã considernorocos. Am douã funcþii de ofiþer libere, ceade locþiitor al comandantului ºi cea de ºef alcompartimentului achiziþii, care se pare cãvor fi încadrate cât de curând. Statul sub-ofiþerilor ºi al maiºtrilor militari esteîncadrat 100%, iar în ceea ce priveºte cate-goria salariaþilor civili, a rãmas un singur locvacant, dupã ce a avut loc o pensionare. Pen-tru încadrarea acestuia, vom urma mai întâi

procedura de deblocare. La soldaþi ºi gradaþivoluntari, mai am doar douã funcþii libere.Dupã cum puteþi sã constataþi, încadrarea cupersonal a unitãþii este una foarte bunã, com-parativ cu cea din alte unitãþi.

Ceea ce conteazã însã mai mult, pentrubunul mers al lucrurilor, este experienþaacelor oameni care au rãmas în unitate ºi pecare i-am gãsit tot aici când m-am întors. Eidau cu adevãrat valoare unitãþii. Ei îi potforma pe cei nou veniþi, mai tineri ºi fãrãprea multã experienþã de poligonar, dar caresunt animaþi de dorinþa de a lucra cu noi ºiprintre noi. Sunt mulþumit ºi copleºit toto-datã de faptul cã oamenii mei sunt conºtienþicã prestigiul unitãþii este determinat directde calitatea oamenilor care lucreazã aici,oameni ce sunt definiþi nu printr-un numepropriu trecut cu majuscule în statul de orga-nizare ºi nici de legitimaþia pe care o aratãsantinelei din postul de control de la intrare.Aici, la Smârdan, permisul de intrare estedevotamentul faþã de instituþia armatei ºifaþã de valorile acesteia.

– UUnn ccoommaannddaanntt nnuu ssee ffaaccee,, ccii ssee nnaaººtteeccuu aacceesstt ddeessttiinn.. CCaarree ccrreeddeeþþii ccãã ssuunntt aacceelleeeennttiittããþþii vvaalloorriiccee ccaarree vv-aauu gguuvveerrnnaatt ccuurrssuullvviieeþþiiii ººii aall ccaarriieerreeii?

– Seriozitatea ºi perseverenþa. Acestedouã cuvinte reprezintã pentru mine cheiasuccesului. Când m-am întors printre ai mei,nu am vrut sã fiu perceput ca fiind un alt omdoar prin simpla schimbare a funcþiei. Prinatitudinea mea, prin seriozitate ºi perseve-renþã, le-am arãtat cã am rãmas acelaºi ºi cãam revenit sã lucrez împreunã cu ei. Faptulcã ne cunoaºtem de atâþia ani ºi cãîmpãrtãºim o experienþã de viaþã împreunãnu poate fi considerat decât un avantaj, atâtpentru mine, cât ºi pentru unitatea la coman-da cãreia am fost învestit.

Eu aº mai adãuga ceva legat de seriozi-tate ºi experienþã, ºi anume – calitatea deom. A fi om ºi a rãmâne om, în condiþiileunei societãþi „crizate”, într-adevãr, e marelucru! ªi, poate, cã nu trebuie decât sãredescoperim în noi ºi în cel de lângã noiacea calitate care ne defineºte ca oameni,pentru ca lucrurile sã înceapã sã meargãdin nou. ªi, poate, cã ar fi bine sã maiascultãm ºi de alþii, mai înþelepþi decât noi,când vine vorba de omenire ºi umanitate:„Cei care cred cã omul provine dinmaimuþã, provin într-adevãr din maimuþã,iar cei care considerã ºi au convingerea cãei au fost creaþi de Dumnezeu, sunt într-ade-var creaþi de Dumnezeu ºi alcãtuiesc o rasãaparte de cei care provin din maimuþã.”Leon Sestov

Cristina FRATU

O perspectivã a cercetãrii militare româneºti

S O L D A T U L V I I T O R U L U I

Un comandant , un om printre a l þ i oameniInterviu cu domnul locotenent-colonel Viorel STUHULEÞ, comandantul poligonului Smârdan

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009

Pagina 7

CMYK

Actuala clãdire în care îºi desfãºoarã activitateacomandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,continuatoarea fostului comandament al Armatei 1,mai apoi, a Corpului 1 Armatã Teritorial „General Ioan

Culcer” a fost datã în folosinþã, în februarie 1980.Timp de 28 de ani, clãdirea a suportat mici retuºuri.Anul 1999 a fost cel în care, clãdirea fostului coman-dament al Armatei 1 a suportat renovãri majore. Încazarmã s-a desfãºurat, atunci, exerciþiul internaþional“Cooperative Determination `99”.

De atunci ºi pânã în prezent, în clãdire au funcþio-nat douã foarte mari comandamente (cel de armatã ºi,dupã transformare, cel de corp de armatã). Mii de

oameni au trecut, de-a lungul timpului, pragul acesteiclãdiri.

Dupã transformarea Corpului 1 Armatã Teritorial“General Ioan Culcer” în Divizia 1 Infanterie„Dacica”, timp de peste ºase luni, clãdirea comanda-mentului de pe ºoseaua Antiaerianã a primit o hainãnouã. Rezultatullucrãrilor de repa-raþii este vizibilchiar ºi din avion.

Pentru amena-jarea comandamen-tului a fost organi-zatã, de cãtre cen-trul 21 CartiruireTrupe ºi Adminis-trare Cazãrmi con-form legii, o lici-taþie. Dintre firmeleparticipante la lici-taþie, doar una aîndeplinit condiþi-ile, aceasta luându-ºi angajamentul sãdea o nouã faþãclãdirii. Holurile,birourile, grupurilesanitare, sala defestivitãþi, dar, ºipopota au intratîntr-un plin procesde remodelare.

Ca orice lucrarede mare anvergurã, s-a început cu ultimul nivel ºi cuacoperiºul. Rând pe rând, fiecare etaj a fost golit,oamenii desfãºurându-ºi activitatea în sala de festivi-tãþi, birourile din aceastã salã fiind despãrþite prin para-vane de perete expandat.

S-a muncit în condiþii vitrege în sala de festivitãþi,dar toþi aºteptamordinul de mutare în„casã nouã”, aºa cã, numai contau condiþiilede muncã.

Holurile comanda-mentului au suferit, perând, mari transfor-mãri. Au fost montatetavane false. În acestfel, toate firele au fostascunse. Pe jos, în lo-cul cimentului de mo-zaic, s-a montat lino-leum, la fel ºi pe casascãrilor. În acest mod,s-a dat o patã deculoare ºi de dinamismholurilor.

Dupã venirea no-ului stat de organizareºi dupã redistribuireaîncãperilor, s-a realizatºi redistribuirea per-sonalului. Birourile auprimit o nouã faþã.Geamurile din lemn au

fost înlocuite cu cele din termopan, avantajele acestorafiind rezistenþã, flexibilitate supleþe. Calitãþile tâm-plãriei sunt multiple: întreþinere simplã, izolare termicãºi fonicã. În locul perdelelor au fost montate jaluzeleverticale, mochetele au fost înlocuite cu parchet lami-nat, mult mai uºor de întreþinut. Dacã pânã nu de mult,culorile vii erau frecvent utilizate în amenajarea inte-rioarelor, albul a cunoscut în ultima perioadã o puter-nicã revenire.

Mobilierul care nu mai îndeplinea condiþiile pentrunoua amenajare a comandamentului a fost predat ladepozit, în încãperi rãmânând doar mobilierul de stric-tã necesitate ºi acesta urmând a fi înlocuit, pe par-cursul anului 2009, aºa suna promisiunea fãcutã lafinele anului 2008. Mobilierul rãmas a fost reparat,fiºetele au fost îndreptate ºi proaspãt vopsite. Birourilecu nivel ridicat de securitate, au fost distribuite pe unsingur palier, asigurându-se astfel, de cãtre structura desecuritate a comandamentului, un grad mare de sigu-ranþã.

Numeroasele calculatoare, dar ºi reºourile,caloriferele, instalaþiile de aer condiþionat, folosite petimpul sezonului rece sau cald, provocau dese întreru-peri de curent, ceea ce a fãcut ca instalaþia electricã sãsufere modificãri, fiind adaptatã noilor cerinþe ale con-sumatorilor. Alãturi de instalaþia electricã, ºi cea deîncãlzire a fost regânditã ºi reamenajatã. Vechilecalorifere de fontã au fost înlocuite cu unele moderne,emailate, cu elementi de tablã verticali pentru a per-mite circulþia aerului de jos în sus ºi, astfel, încãlzireamai rapidã a camerelor.

Grupurile sanitare au fost ºi el reamenajate. Insta-laþiile au fost înlocuite la rândul lor. Uºile de la birouri,cât ºi cele de la intrare ºi de la capetele holurilor au fost

schimbate cu uºi din lemn, la birouri ºi din termopan,pe holuri. Sistemul de acces pe baza cartelei a fost larândul lui adaptat cerinþelor, vechiul sistem fiindînlocuit.

Faþada comandamentului a primit ºi aceasta un aerproaspãt, a fost reparatã ºi proaspãt vopsitã într-onuanþã de culori vii. Nici popota nu a scãpat ºi a sufe-rit transformãri, creându-se un ambient cât mai plãcut.

Prezent la autoevaluarea Diviziei 1 Infanterie“Dacica”, ºeful Statului Major General, amiralulGheorghe MARIN, a fost plãcut impresionat de ceea ces-a realizat.

Sergent-major Radu SÃCÃREA

OO nnoouuãã ffaaþþaa((ddãã)) aa ccoommaannddaammeennttuulluuii

De fiecare datã, la puþinã vremedupã încheierea ciclului liturgic almarilor sãrbãtori creºtine de iarnã, carereunesc cerul cu pãmântul, care fac tre-cerea din anul „vechi” în Noul An,într-una din duminici se facepomenirea vindecãrii celor zeceleproºi, al cãrei accent dinspre laturaumanã, cade pe o virtute demult ºi demulþi uitatã: RECUNOªTINÞA.

Dacã ar fi sã analizãm conþinutulEvangheliei cu exigenþa criticului lite-rar, am constata cã aceasta este o ade-vãratã capodoperã literarã, de o fru-museþe fãrã egal, lucru confirmat dealtfel, ºi de sfinþii pãrinþi ºi scriitoribisericeºti.

Cel mai frumos, expresiv ºi bogatconþinut despre viaþa ºi fapteleMântuitorului Hristos îl gãsim înEvanghelia Sfântului Luca; desigur,minunea vindecãrii celor zece leproºinu face excepþie de la aceasta.

Mântuitorul se îndrepta spreIerusalim – venind de undeva din nor-dul Þãrii Sfinte; ajungând în provinciaSamaria ºi trecând printr-un sat, „L-auîntâmpinat zece leproºi care stãteaudeparte ºi care au ridicat glasul ºi auzis: Iisuse, Învãþãtorule, fie-Þi milã denoi!”. Ce au cerut, de fapt leproºii? Numâncarea – de care mâine iarãºi vor

flãmânzi ºi care nu-i izbãveau de boalã– ci altceva: vindecarea de leprã.Mântuitorului I s-a fãcut milã ºi i-atrimis sã se arate preoþilor. Au plecat,ºi pânã sã ajungã la preoþi, s-au vinde-cat. Evanghelistul nu face referire labucuria ce i-a cuprins. Dintre cei zece,doar unul s-a întors ºi a mulþumitMântuitorului Hristos. Dumnezeufiind, Mântuitorul nu avea nevoie deun asemenea gest pe care, însã, l-aapreciat ºi rãsplãtit în mod deosebit:„Scoalã-te ºi du-te; credinþa ta te-amântuit!”.

Cei nouã doar s-au vindecat, pecând al zecelea s-a vindecat ºi s-a mân-tuit.

Deºi „ar trebui sã fie deasã, sã segãseascã peste tot, pentru cãrecunoºtinþa ar trebui sã fie sentimen-tul cel mai firesc din inimile tuturorcelor care, într-un fel sau altul,primesc de la Dumnezeu sau de laoameni, de la oricine, un bine, un dar,o vindecare” (Antonie Plãmãdealã),„este o floare rarã”. A fi recunoscãtorînseamnã a te asemãna MântuitoruluiHristos, înseamnã a fi mai curat decâtlacrima, mai limpede decât apa deizvor, mai strãlucitor decât soarele,mai puternic decât întreg universul.

Dacã sfinþii Bisericii, dacã „eroul”pericopei evanghelice, careera din neamul samarite-nilor, ºi nu evreu, dacãfiinþele necuvântãtoare ºinatura însãºi se aratã mulþu-mitori ºi recunoscãtori faþãde binefãcãtori, nouã ce nemai rãmâne de fãcut? Desi-gur, sã le urmãm exemplul!

Sã fim mulþumitori luiDumnezeu Care ne-a trimisdarul vieþii: pe MântuitorulIisus Hristos, Care, el Însuºi,ºi-a dat viaþa pentru ca noi,viaþã sã avem, din belºug.

Aºa cum ne îndeamnã ºiSfântul Ioan Gurã de aur,

„sã mulþumim totdeauna luiDumnezeu”.

Sã ne arãtãm respectul ºirecunoºtinþa faþã de pãrinþii care ne-audat viaþã! „Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pemama ta, ca sã-þi fie bine ºi sã trãieºtiani mulþi pe pãmânt”.

Celor care ne-au aºezat condeiul înmânã ºi ne-au sãdit în suflet ºi-n mintefolositoare învãþãturi, de pe urma cãro-ra avem un rol în societate, le suntemdatori, de-a pururi, cu recunoºtinþã.

Pãrinþilor spirituali, duhovnicilornoºtri sã le arãtãm respect ºirecunoºtinþã pentru cele ce ne învaþã,deoarece, la spovedanie, iau asupra lorpovara greºelilor noastre, mijlocind laDumnezeu, prin rugãciune, ca sã fimvindecaþi de „lepra” pãcatelor.

Dacã, vreodatã, la cãpãtâiul nostru,acasã sau la spital, am fost mângâiaþi,ajutaþi ºi îmbãrbãtaþi de semeni, sã learãtãm preþuire ºi recunoºtinþã!

Dacã pe stradã, la locul de muncã,ori în mijloacele de transport, oameniine dau bineþe, sã le fim mulþumitori!

Dacã, în sfânta bisericã, genunchiiºi inimile frãþiilor voastre se pleacã înrugãciune pentru sãnãtatea, pacea ºibuna sporire a celor din nevoi sau dinboli, meritaþi a le primi recunoºtinþa.

Dacã, uneori, aflaþi în lipsuri mate-riale, am întins mâna spre ajutor,semenii rupând din puþinul lor ºidându-ne nouã, sã le fim recunoscã-tori! ªi celor ce ne-au ajutat, dar ºi luiDumnezeu, Care i-a cãlãuzit sprefaptele milosteniei.

Ca ºi creºtini, ca împlinitori aiînvãþãturilor Evangheliei lui Hristos,se cuvine sã mulþumim, acum ºi pururi,lui Dumnezeu ºi binefãcãtorilor noºtridupã cum ne îndeamnã ºi SfântulApostol Pavel: „Daþi mulþumire pentrutoate, cãci aceasta este voia luiDumnezeu întru Hristos Iisus, pentruvoi”.

Adaptare deCol. (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009Pagina 8

AGENDÃCULTURALÃ Recunoºt inþa , ca v ir tute creºt inã

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CC ee ss ãã mm aa ii cc ii tt ii mm .. .. ..Cutremur de timpKKuurrtt VVoonnnneegguuttCând un cutremur de timp aruncã întreaga omenire cu

zece ani în urmã, pãmântenii se vãd nevoiþi sã-ºi retrãi-ascã, fãrã a putea schimba nimic, ultimii ani din viaþã,începând de la 17 februarie1991. Ideea îi aparþine bãtrânu-lui scriitor de science-fiction,Kilgore Trout, un alter ego alautorului, ale cãrui povestiriîmpânzesc naraþiunea, venind încompletarea evenimentelor. Ast-fel, aflãm despre existenþabuubuulingilor, extratereºtridotaþi cu o inteligenþã strãlucitã,care, odatã cu apariþia televiziu-nii, refuzã sã-ºi mai foloseascãimaginaþia transformându-se înniºte fãpturi rãutãcioase ºi lipsitede sensibilitate. Avem de-a face,deci, cu cele trei surori „B-36” care sunt numite astfeldupã un bombardier de pe planeta Pãmânt, cea mai readintre ele fiind om de ºtiinþã. Doctorul Schadenfreudeeste psihiatrul care le interzice pacienþilor sã mai ros-teascã pronumele „eu”, intenþionând prin aceastã ineditãterapie sã-i elibereze de propriul sine. Urmãrind epopeeatragi-comicã a vieþii personajelor, autorul îºi reaminteºteîntâmplãri din propriul trecut, împãnând naraþiunea cumici povestioare moralizatoare, anecdote ºi comentariipline de umor ºi autoironie. Cutremur de timp este unroman ce împleteºte abil elementele autobiografice cuficþiunea, un roman care s-a aflat luni de zile pe lista debestselleruri New York Times. Iar Kurt Vonnegut este,fãrã îndoialã, „unul dintre cei mai mari scriitori ameri-cani.”

CC ee ss ãã mm aa ii vv ee dd ee mm .. .. ..Amurgul (Twilight)Regizor: CCaatthheerriinnee HHaarrddwwiicckkeeScenariºti: SStteepphheenniiee MMeeyyeerr,, MMeelliissssaa RRoosseennbbeerrggGenul: tthhrriilllleerr // ddrraaggoossttee // ggrrooaazzãã // aaccþþiiuunneeDurata: 112200 mmiinnuutteeDistribuþie: RRoobbeerrtt PPaattttiinnssoonn ((Edward Cullen)),,

KKrriisstteenn SStteewwaarrtt ((Bella Swan),, SSaarraahh CCllaarrkkee ((Renee),,MMaatttt BBuusshheellll ((Phil))

Viaþa unei adolescente pe nume Bella ia o turnurãdiferitã din momentul în care se mutã în orãºelul Forks-Washington, pentru a locui cu tatãl ei. Iniþial, totul i se

pãrea deprimant, pentru cã tre-buia sã se acomodeze cu noualocuinþã ºi cu noii colegi, însã,la scurt timp, îl întâlneºte pemisteriosul ºi seducãtorulEdward Cullen. Acesta seîndrãgosteºte de ea, dar are unmare secret de ascuns, care lepune în pericol relaþia – el ºifamilia lui sunt vampiri care aurenunþat însã la vânatul oame-nilor. Bella aflã secretul lui,dar nu realizeazã cã îºi riscãviaþa continuând aceastã

relaþie. Totul se complicã atunci când duºmanii vampiriai familiei Cullen apar ºi vor sã o vâneze pe Bella. Vaputea oare Edward sã o protejeze ºi sã se abþinã el însuºide pofta pe care i-o provoacã mirosul ei?

CC ee ss ãã mm aa ii vv ii zz ii tt ãã mm .. .. .... .. .. pp oo aa tt ee LL oo nn dd rr aa ?? !!Profesioniºtii români din diferite discipline umaniste

pot obþine un rezidenþiat de douã luni la Londra, timp încare vor locui în garsoniera mansardatã a Institutului Cul-tural Român (ICR), din Bel-grave Square. Aceºtia vorprimi ºi o bursã lunarã de 1.700de euro.

Programul Attic Arts din2009 se desfãºoarã în douãsesiuni, termenele limitã dedepunere a candidaturilor fiind31 ianuarie ºi 15 iunie. Pentruînscriere, candidaþii au nevoiede o cerere de acordare a bur-sei, un CV, un formular deînscriere, copii ale diplomelorde studii, o scrisoare de intenþieºi un proiect de lucru.

La Attic Arts poate aspira orice cetãþean român careare proiecte în urmãtoarele domenii: arte vizuale, criticãde artã, muzeologie / muzeografie, muzicã ºi muzicolo-gie, jurnalism, traduceri, cercetare ºi documentare, arhi-tecturã, urbanism ºi design, literaturã ºi criticã literarã,dans, artele spectacolului, film ºi criticã de specialitate,patrimoniu cultural, management cultural, ºtiinþe sociale(economie, psihologie, relaþii internaþionale, drept, ºtiinþepolitice, sociologie, filosofie, istorie ºi istoria ideilor).

Attic Arts a fost lansat în noiembrie 2006, iar pânã înprezent au obþinut rezidenþã 10 români: violoniºti, dra-maturgi, designeri sau artiºti vizuali. Anual sunt acordateopt.

Cristina FRATU

Istoria bisericeascã ne spune cã întinereþe Sfântul Ioan Gurã de Aur a fostîndrumat de cãtre mamã sã urmeze opregãtire în arta oratoricã ce reprezentaîn acea vreme cea mai înaltã treaptã aeducaþiei unui tânãr ºi îi oferea posibili-tatea unei realizãri remarcabile în dome-niul juridic.

În acest scop, a beneficiat, datoritãsacrificiilor materiale îndurate de mamã,de frecventarea ºcolii unui retor renumit,pe nume Libanios. În scurt timp, a ajunssã stãpâneascã în mod strãlucit oratoria,deþinând toate datele necesare pentru adeveni un avocat de seamã.

Se pare, însã, cã Divinitatea a avutun alt plan cu tânãrul Ioan, care nu vapractica profesiunea de avocat decâtpentru o scurtã perioadã de timp. „Gurãde Aur” (cum a fost numit) va pledapentru o altfel de dreptate – dreptateaabsolutã, adicã Dumnezeu.

Iatã cã astfel, justiþia a pierdut unilustru avocat, iar umanitatea a câºtigatuna dintre cele mai mari personalitãþi,nu doar din spaþiul creºtinãtãþii, ci ºi dincel al culturii europene ºi universale.Succesul educaþiei retorice va fi încu-nunat de frumuseþea predicilor sale,motiv pentru care posteritatea i-a adãu-gat supranumele „Gurã deAur”(Chrysostom), ceea ce nu s-a maiîntâmplat în istoria Bisericii, decât încazul unui episcop de Ravenna, PetruChrysologul.

Folositoare sufletului ºi pline deînþelepciune, predicile sale îºi dovedescactualitatea chiar ºi astãzi.

Una dintre acestea este ºi predicaintitulatã „Despre Conºtiinþã”, rostitã laDuminica a Treia a Marelui Post:

„Dumnezeu a pus în sufletul nostruun judecãtor neobosit si un paznicnecontenit: conºtiinþa.

Intr-adevãr printre oameni nu estenici un judecãtor care sã fie aºa treaz,precum conºtiinþa noastrã.

Dintre judecãtorii omeneºti, unii semituiesc, alþii se câºtigã prin mãguliri,

alþii se intimideazã prin ameninþãri ºiîncã multe altele îi împiedicã de la jude-cata cea dreaptã.

Conºtiinþa însã, nu se biruieºte printoate acestea; ci poþi sã mãguleºti, sã daidaruri, sã ameninþi sau sã faci orice,acest judecãtor va rosti purureahotãrârea cea dreaptã, chiar ºi asupragândurilor noastre cele mai pãcãtoase.

De ar fi trecut oricât de mult timp,conºtiinþa niciodatã nu uitã cele petre-cute; atât în timpul când se sãvârºeºtepãcatul, cât ºi înainte ºi dupã sãvârºirealui, ea se ridicã împotriva noastrã ca unmartor acuzator.

În timpul sãvârºirii pãcatului suntembeþi ºi nu bãgãm în seamã conºtiinþa, dardupã ce am sãvârºit pãcatul, atunci vinespinul cel amarnic al cãinþei.

De aceea vã îndemn, pãziþi-vã chiarde la început, sã nu zãmisliþi în voi opoftã rea; iar dacã am zãmislit-o,atunci sã înãbuºim în noi sãmânþa cearea. Dacã însã ºi la aceasta am fostleneºi, atunci, îndatã ce pãcatul s-a arã-tat prin faptã, sã-l omorâm prin mãrtur-isire, prin cãinþã ºi prin pazã asupranoastrã înºine.

De aceea zic: osândeºte pãcatul tãu,ºi te vei libera de o grea povarã!

Socoteºte acum înþelepciunea luiDumnezeu! Conºtiinþa nu are trebuinþãsã ne pârascã necontenit, cã noi nu amputea purta o povarã aºa grea, dacã ea arvorbi împotriva noastrã neîncetat.

Dumnezeu a rânduit astfel ca sã nemustre conºtiinþa de multe ori ºi cu sâr-guinþã, dar nu neîncetat; de multe ori, casã nu cãdem în delãsare, ci sã rãmânemtreji pânã la moarte; nu neîncetat ºi fãrãrãgaz, ca sã nu ne descurajãm, ci câteo-datã sã ne liniºtim, sã ne mângâiem ºi sãputem iarãºi rãsufla.

Mustrarea conºtiinþei, iubiþilor, esteo ancorã sfântã a sufletului, care nu nelasã sã ne cufundãm cu totul în cursapãcatului. Cã nu numai când sãvârºimpãcatul, ci adeseori mulþi ani dupãaceea, conºtiinþa iarãºi ne aminteºte

nelegiuirile noastre cele vechi. Sã ne gândim acum la acest adevãr:

o conºtiinþã curatã este cea mai maremângâiere în nenorocire. Pentru ce netemem noi de moarte? Pentru cã nuavem o conºtiinþã curatã. Dacã noi amavea aceasta, nu ne-ar înspãimânta nicimoartea, nici foametea, nici pierdereaaverii, nici orice altceva.

Cã pe cel bun nu-l pot vãtãma toateacestea. Sã zicem cã i se rãpeºte averea;dar el are o comoara în cer!”

Cineva îl izgoneºte din tara sa; dar elare tara saîn cer!Poate cãcineva îlfereca înlanþuri; darconºtiinþalui îl facepe el un omliber, ºi nubagã îns e a m ãînchisoareacea dina f a r ã !T o t u º i ,poate cã cineva ucide trupul lui; totuºi elva învia!

În sfârºit, sã ne gândim ce dragostemare ne-a arãtat Dumnezeu, prin aceeaca ne-a dat conºtiinþa!

Fiindcã El cândva are sã ne tragã larãspundere pentru pãcatele noastre, deaceea a pus în inima noastrã pe acestjudecãtor nemituit, pentru ca el chiaraici pe pãmânt, sã ne judece pentrupãcatele noastre, sã ne facã mai înþelepþiºi sã ne mântuiascã de înfricoºata jude-catã viitoare; pentru cã noi încã de aicisã lepãdãm pãcatele noastre, ºi sã neputem duce în acea lume cu veselã sigu-ranþã, prin harul ºi iubirea de oameni aDomnului nostru Iisus Hristos, cãruiaîmpreunã cu Tatãl ºi cu Sfântul Duh, secuvine cinstea în vecii vecilor! Amin.

Daniela ÞÃRUªI

DDeesspprree ccoonnºº tt ii iinn þþãã - SSffâânnttuull IIooaann GGuurrãã ddee AAuurr ,, cceell mmaaii mmaarree pprreeddiiccaattoorr ccrreeººtt iinn

i s .

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009

Pagina 9

La un moment dat, în zilele sale de glorie, faimosulImperiu Otoman dispunea de o forþã militarã care ar fi pututnimici orice armatã de pe teritoriul Europei. În aceastãperioadã, frica ºi groaza semãnate de turci i-au pus pe toþi cubotul pe labe, singurul care a avut curajul de a înfrunta cuvitejie ºi succes puhoiul otoman din secolul XVI fiind MihaiViteazul. Iar mâna lui dreaptã a fost un destoinic general, unbãtrân haiduc sârb, care l-a urmat pretutindeni în viaþã ºidincolo de moarte, în legende ºi istoria neamului – BabaNovac.

Fiul lui Pãtraºcu Vodã, Mihai Viteazul a avut denenumãrate ori ocazia sã cunoascã starea de spirit a supuºilorcreºtini din provinciile, care se aflau deja sub jugul Imperiu-lui Otoman. Intrarea sub dominaþie turceascã a popoarelordin Balcani ºi transformarea acestor regiuni în villayet-uri aucoincis cu instalarea unui regim de opresiune, caracterizatprin biruri aspre, jafuri ºi multe alte violenþe inimaginabile.Fãrã a avea posibilitatea de a organiza armate în adevãratulsens al cuvântului, popoarele din sudul Dunãrii s-au orientatcãtre haiducie, singura formã de luptã care le mai rãmãsese.Haiducia în Balcani a apãrut ca fenomen generalizat înSerbia, Bulgaria, Macedonia ºi nordul Greciei, pentru a sedezvolta mai apoi ºi în Þãrile Române. Dacã la început aavut o manifestare sporadicã, de-a lungul secolului XVI,miºcarea haiduceascã din Balcani s-a transformat într-o ade-vãratã rezistenþã cu caracter popular. Haiducia a devenit ceamai activã ºi mai eficientã formã de luptã, care a inoculat înconºtiinþa maselor cutuma rãzbunãrii, speranþa în libertate ºiredobândirea independenþei propriilor state.

Haiducii primeau în rândurile lor o serie de rãzboiniciexperimentaþi, duri, mânaþi în luptã de o urã nemãsuratãîmpotriva cotropitorilor turci. Însufleþiþi de victoriile în serieale lui Mihai Viteazul, grupãrile haiducilor au cunoscut unreviriment fãrã precedent. Organizaþi în cete mici, de doar

15-30 de cãlãreþi, ei atacau ºi se ascundeau mult mai uºor.Fiecare ceatã avea propriul steag ºi era condusã de cãtre celmai experimentat rãzboinic. Câteodatã, cetele se uneau îndetaºamente mari ºi atacau chiar oraºe sau cetãþi, cum aufãcut deseori în timpul domniei voievodului. Prin politica saexternã, prin tot ceea ce fãcea, Mihai Viteazu a acordat oatenþie importantã problemelor din sud-estul Europei. Ca oreacþie de rãspuns, popoarele balcanice, oprimate de sis-temul paºalâcurilor, au vãzut în victoriile de rãsunet alevoievodului valah o excelentã ocazie de a da, la rândul lor,lovituri aprige Imperiului Otoman.

BBaabbaa NNoovvaacc,, bblleesstteemmuull ttuurrcciilloorrDespre acest erou legendar existã puþine însemnãri.

Potrivit documentelor cronicarului Szamoskozy, BabaNovac s-a nãscut în satul Poreci, situat pe o insulã a Dunãrii,în imediata apropiere a cetãþii Semedria, din Serbia, în jurulanului 1520. Viaþa ºi faptele lui Baba Novac se pot împãrþiîn trei mari perioade distincte:

- copilãria în satul de pe malurile Dunãrii;- haiducia din Balcani; -perioada în care a fãcut parte din oastea Þãrii

Româneºti. În satul Poreci, cunoaºte umilinþele, cruzimea ºi nedrep-

tatea unor stãpânitori strãini. Se pare cã a învãþat puþinãcarte, sã scrie ºi sã citeascã în limba slavonã, în chiliilemãnãstirilor din apropiere. Din acel moment, tânãrul Novaca devenit ºi un luptãtor spiritual, un adevãrat apãrãtor alcredinþei ortodoxe în faþa turcilor, care-i forþau pe locuitoriidin Balcani sã treacã la islamism. În misiunea sa religioasãde-a lungul întregii sale vieþi, l-a avut alãturi pe preotulSasca, cu care de altfel a ºi împãrþit tragicul sãu destin.

Arta mânuirii armelor a deprins-o de mic copil, în preaj-ma unui rãzboinic sârb, cãpetenie a unui grup de rãzvrãtiþilocali. Pe lângã abilitatea sa în luptã, izvoarele vremiinoteazã cã Baba Novac era un munte de om, cu o staturãimpozantã, care fãcea uz de forþa sa fizicã neobiºnuitã pen-tru a bãga spaima în duºmani pe câmpul de luptã. Puterea ºivitalitatea sa extraordinare explicã faptul cã, la vârsta de 80

de ani, încã se arunca în ºaua calului ºi participa la lupte,înarmat cu o sabie ºi secure, fiind la un moment dat cãpita-nul a 8.000 de haiduci. În armata voievodului Mihai, avearangul de general, alãturi de fraþii Preda ºi Stroe Buzescu,Banul Mihalcea, Banul Manta ºi Banul Udrea.

Pentru cã era foarte sãrac ºi nu mai putea face faþã dãrilorimpuse de regimul otoman, dar ºi pentru cã muncise timp detrei ani la ridicarea cetãþii Semendria fãrã a fi plãtit, tânãrulNovac se vede nevoit sã ia drumul pribegiei. Baladele popu-lare ne spun cã unul dintre motivele care l-au împins pe BabaNovac sã devinã haiduc este faptul cã era recunoscut dreptun bãrbat dintr-o bucatã, care nu „scotea cãciula în faþanimãnui”. Autoritãþile turceºti, auzind despre el, au trimis ungrup de 10 ieniceri care l-au prins ºi l-au bãtut crunt. Într-unacces de disperare, Novac s-a ridicat ºi s-a repezit asupratorþionarilor sãi, pe care i-a ºi rãpus. Pe cãpetenia grupului aucis-o, izbind-o repetat de pãmânt pânã când i-a sfãrâmatoasele. Dupã o asemenea faptã, tânãrul Novac se refugiazãpe Valea Timocului, unde organizeazã o bandã de haiducidin românii timoceni, sârbi ºi bulgari. Aflat la conducereaacestei cete de luptãtori dornici de rãzbunare, Baba Novac îizdrobeºte pe turci la Cladova, cetatea timoceanã Florentinºi la Vidin.

Dupã câþiva ani de lupte în Bosnia, timp în care facemulte zile negre turcilor, Baba Novac este prins. Impresio-naþi de curajul ºi de forþa sa, turcii ajung sã-i propunã sã-lfacã agã la Istanbul, lãsându-i ºi privilegiul de a-ºi pãstracredinþa ortodoxã. Sârb adevãrat pânã în mãduva oaselor,Novac refuzã ºi alege închisoarea, ocazie cu care învaþã sãvorbeascã turceºte ºi greceºte. Evadeazã dupã doi ani decaptivitate ºi revine în pãrþile Bosniei, unde se reapucã dehaiducie.

În aceeaºi perioadã, tot în Balcani, se afla în plinã activi-tate un alt cãpitan de haiduci, originar din Dalmaþia, haidu-cul Deli Marcu. Acesta conducea un grup de 1.500 de luptã-tori. Între cei doi eroi se va lega o strânsã prietenie ºi vorlupta împreunã pe multe câmpuri de bãtãlie, sub comanda luiMihai Viteazul. Vestea cã domnitorul Valahiei a întorsarmele împotriva Semilunii a ajuns imediat la urechile celordoi rãzboinici, Baba Novac fiind puternic impresionat depersonalitatea lui Mihai Viteazul. Bãtrânul sârb l-a iubit ºil-a preþuit toatã viaþa pe ilustrul conducãtor român. La unmoment dat, garda personalã a Viteazului era alcãtuitãnumai din haiducii sârbi ai lui Novac. Conform izvoarelor,sigurul regret al lui Baba Novac era legat de vârsta sa, haidu-cul octogenar mãrturisind de nenumãrate ori cã ºi-ar fi doritsã-l fi întâlnit pe Viteaz când era mai tânãr… Dintre toþi cãpi-tanii strãini care serviserã în armata lui Mihai Viteazul, figu-ra lui Baba Novac se detaºeazã net. El este singurulcare i-a rãmas alãturi fãrã bani, animat doar depreþuirea faþã de domnitor ºi de lupta împotrivaduºmanilor acestuia.

MMeerreeuu îînn ttooiiuull lluupptteeiiÎn toate marile bãtãlii, Baba Novac se arunca în

mijlocul luptei, nefiind niciodatã impresionat desuperioritatea numericã a duºmanului. A atacatcetatea Plevnei alãturi de doar 1.200 haiduci. De aicia reuºit sã ia mulþi prizonieri, printre care soþia ºi ceidoi copii ai bogatului paºã Mohamed Mihailoglu.Turcoaica ºi copiii sãi au fost rãscumpãraþi deotomani contra sumei de 500.000 galbeni. În primã-vara anului 1595, în fruntea a doar 700 de haiduci,Baba Novac trece Dunãrea ºi mãrºãluieºte pânã înMunþii Sarplanina, unde aºteaptã oastea condusã deHasan Paºa, care traversa munþii pentru a facejoncþiunea cu armata sultanului, lângã Sofia. Într-oambuscadã, Baba Novac atacã ºi distruge întreagaarmatã de ieniceri, capturând toþi caii, cãmilele,tunurile ºi o mare sumã de bani.

ªi episodul victoriei de la ªelimbãr se învârte înjurul numelui lui Baba Novac. Haiducul sârb nu maisuportã tratativele episcopului Malaspina, sol al luiAndrei Bathory, ºi atacã prin surprindere. Aflat înlinia întâi, s-a bãtut ºi a învins pe toþi cãpitanii deoaste ai armatei ungurilor, umiliþi astfel de bãtrânulde peste 80 de ani. Armurile învinºilor au fostdepuse personal la picioarele lui Mihai Viteazul. În anul1600, trimis de Mihai în Banat, Baba Novac iese victoriosîntr-o serie de lupte. Ajuns în Moldova, pe urmele luiIeremia Movilã, ocupã aceastã provincie româneascã ºi

cucereºte Iaºul. Luptã neobosit pânã în Hotin ºi Cameniþa.Alãturi de Mihai, la Cãlugãreni, are partede o victorieistoricã. La Nãieni, lângã Ploieºti, se bate cu polonezii.Luptele de la Sãrata ºi Bucov îl au din nou în centrul atenþiei.

MMooaarrtteeaa nneeddrreeaappttãã aa uunnuuii eerroouuÎn timp ce Mihai Viteazu se afla la Viena, în ianuarie

1601, nobilii unguri din Transilvania plãnuiesc o rãscoalã.Conducãtorul nemeºilor maghiari, cãpitanul ªtefan Csaki,duºmanul personal al lui Baba Novac, trimite un corp deoaste sã atace prin surprindere tabãra haiducului la Lipov, înBanat. Csaki nu doreºte decât sã se rãzbune personal pebãtrânul sârb pentru înfrângerea de la ªelimbãr, în timp cenobilimea ungureascã urmãreºte sã-l lipseascã pe Mihai decel mai capabil general al sãu. Dupã ce au fost prinºi, înurma unui simulacru de proces, Baba Novac ºi preotul Sascasunt învinuiþi de colaborare cu turcii ºi condamnaþi lamoarte. Pe data de 5 februarie 1601, cei doi prieteni de-oviaþã au fost aduºi în piaþa din mijlocul cetãþii Clujului.Cãlãii au primit ordinul de a face supliciul bãtrânului haiduccât mai îndelungat ºi dureros, pentru ca nemeºii sã se poatãbucura cât mai mult de chinurile luptãtorului pe care l-auurât din rãsputeri. Dupã ce au fost aduºi în lanþuri pe plat-forma de execuþie, unde au fost atârnaþi de douã grinzi ºispânzuraþi deasupra unui rug, Baba Novac ºi preotul Sascaau fost jupuiþi de vii, cãlãii aruncând din când în când cu apãpeste ei pentru a le prelungi agonia. Nu a fost auzit nici unsunet de vaiet ºi durere. Supliciul a durat o orã ºi jumãtate,dar sadismul nobililor maghiari nu s-a oprit aici! Csaki aordonat tragerea în þeapã a trupurilor lipsite de viaþã dupãcare, aceiaºi nobili s-au pus pe un ospãþ finalizat cu o beþie.A doua zi, în aburii mahmurelii, au compus o poezie intitu-latã „Când a rãbdat Baba de frig în gerul iernii”, în care aucomentat batjocoritor modul în care corbii au mâncat dincadavrul lui Novac…

Mihai Viteazul a oficiat o comemorare solemnã, urmatãde o pomanã în amintirea eroului sârb. Pe Bastionul Croito-rilor din Cluj, domnitorul a arborat toate steagurile câºtigateîn luptã de Baba Novac. Vestea morþii sale îngrozitoare i-aimpresionat pânã ºi pe turci, sultanul Mehmet al III-leaapreciind într-o notã personalã cã sfârºitul unui astfel derãzboinic trebuia sã fie pe câmpul de luptã, nu schingiuit dealþi ghiauri laºi… Pe teritoriul moºiei dãruite fiilor sãi decãtre însuºi Mihai Viteazul, se înalþã astãzi cartierulcraiovean Brazda lui Novac.

BBããttrrâânnuull ººii lleeggeennddeellee„Baba Novac / Sare Dunãrea-n ciomag / Dincolo la

Calafat / Unde zace un turc legat / ªi-altu-n þapã alinat!”Nimeni nu a uitat lupta ºi sacrificiul haiducului pentru

libertate. Baba Novac a intrat în legendã ºi în inimapopoarelor creºtine fiind, de altfel, unul dintre puþinii eroidespre care s-au scris balade ºi cântece de vitejie încã de pevremea când era în viaþã. Figura eroicã a haiducului a ajunsla asemenea dimensiuni în folclorul românesc, încât secunosc pânã în prezent nu mai puþin de 101 cântece vechidespre Novãceºti!

Eroii creºtini din aceastã parte a lumii au un statutapropiat sfinþilor, prin jertfa lor pentru credinþa ortodoxã ºiprin lupta împotriva pãgânilor turci. Baba Novac a fostpatronul spiritual al generaþiilor de haiduci balcanici cares-au nãscut pe aceste meleaguri de-a lungul istoriei, precumºi ocrotitorul cel mai iubit al þãranilor asupriþi din Balcani.Românii de odinioarã l-au cinstit nu doar în balade ºiamintiri pe marele erou. Multe aºezãri din þara noastrã poartãnumele haiducului, precum: Baba Novac din Satu Mare,comunele Baba din judeþele Alba ºi Maramureº, Novac(Dolj), Novaci (Ilfov, Gorj), Novãceºti (Alba, Prahova,Satu-Mare). În istoricul oraºului Novaci din judeþul Gorj,este notat faptul cã aici a poposit o bucatã de vreme BabaNovac împreunã cu cei 5.000 de haiduci sârbi ai lui, atuncicând a luptat sub steagul Þãrii Româneºti.

În final, se poate spune cã într-o lume în care valorile,indiferent de natura lor, încep sã pãleascã, eroul octogenarrãmâne încã printre noi pentru a ne þine o lecþie deschisãdespre vitejie, sacrificiu, dragoste de þarã ºi credinþã!

Cristina FRATU

Baba Novac, un haiduc peste care încã nu s-aa pus praful

Partea îndepãrtatã ºi misterioasã a Lunii a suscitat întot-deauna interesul astronomilor ºi scriitorilor de science-fiction,pentru cã nu a fost niciodatã îndreptatã cãtre Pãmânt. Oameniide ºtiinþã cred însã cã aceastã faþã îndepãrtatã a Lunii a fostîndreptatã cãtre planeta noastrã înainte ca un asteroid sã oîntoarcã în sensul opus.

O analizã a craterelor de impact aratã cã satelitul nostrunatural a realizat o întoarcere de 180 de grade, informeazãdailymail.co.uk. Mark Wieczorek ºi Matthieu Le Feuvre de laInstitutul de Fizica Pãmântului din Paris, au analizat vârsta ºidistribuþia celor 46 de cratere identificate pânã acum pe Lunã.Având în vedere cã este îndreptatã pe direcþia orbitalã, emis-fera vesticã a Lunii ar fi trebuit sã prezinte mai multe crateredecât cea esticã. Oamenii de ºtiinþã au descoperit câtevacratere pe partea vesticã, însã toate foarte tinere, majoritateacelor vechi fiind concentrate în emisfera esticã. Plecând deaici, cercetãtorii francezi au ajuns la concluzia cã partea esticãa Lunii a experimentat în trecut mai multe „bombardamente''decât cea vesticã. „Aceastã descoperire ar putea fi explicatãprin impactul unui asteroid, care a întors Luna în sensinvers'', scrie revista New Scientist. „Un asemenea impact arfi mãrit considerabil rata de rotaþie a Lunii, dar pe parcursula câþiva zeci de mii de ani, de pe Pãmânt, aceastã miºcare arfi fost observatã ca una extrem de lentã. În cele din urmã,Luna s-a oprit în poziþia în care se aflã acum'', mai scrie New

Scientist. Emis-

fera înde-pãrtatã aLunii af o s tfotografi-atã pen-tru primadatã des o n d asovieticãLuna 3,în 1959,dar nu a

putut fi observatã direct de ochiul uman pânã la misiuneaApollo 8, din 1968. Emisfera esticã a Lunii prezintã cel maimare crater de impact din sistemul solar, cu un diametru de2.500 km ºi o adâncime de 12 km.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009Pagina 10

Device Mania

O serie de locuri extraordinare ºi ciu-date au ocupat o paginã specialã înCartea Recordurilor datoritã culoriinisipului de pe plajele din acele locaþii.

Astfel, s-au descoperit în lume plaje cunisipuri negre, verzi, roºii ºi albe.

PPllaajjaa PPuunnaalluu''uu Este cea mai vizitatã dintre cele câte-

va plaje negre care existã în Hawaii.Nisipul negru uluitor provine din rocavulcanicã, depusã sub formã de lavã ºirãcitã treptat în urma contactului cuoceanul. Existã ºi o legendã în zonã carespune cã, dacã cumva te gândeºti sã ieinisip acasã, ca amintire, vei fi blestematde cãtre Pele, zeiþa vulcanilor.

PPllaajjaa PPaappaakkoolleeaa Este o plajã cu nisip verde, care se

gãseºte în regiunea Ka'u, tot din Hawaii.Culoarea fantasticã a nisipului estedatoratã activitãþii vulcanice, nuanþaverde fiind datã de cristalele de olivinã.Cealaltã plajã verde din lume se gãseºteîn Guam.

PPllaajjaa HHyyaammssSe gãseºte în New South Wales din

Australia. Peticul acesta de plajã esteformat din cel mai alb nisip din lume,lucru care a fãcut ca aceastã plajã sã aibãun loc binemeritat în Cartea Recor-durilor.

PPllaajjaa PPffeeiiffffeerrDealurile din jurul plajei Pfeiffer din

Big Sur, California, sunt formate dingranat. Treptat, roca de pe dealuri s-aerodat, iar nisipul a ajuns pe þãrm for-mând o plajã cu nuanþe roz ºi violet.

PPllaajjaa KKaaiihhaalluulluuIncredibil, dar în lume existã ºi o

plajã cu un nisip atât de roºu, încât pareînsângeratã, de la distanþã. PlajaKaihalulu sau Plaja cu nisip roºu, segãseºte pe insula Maui.

ªtiaþi cã o cometã e mereu orientatãcu faþa spre soare? Prin urmare, când ocometã se îndepãrteazã de soare, înain-teazã de fapt cu coada în faþã! Acestfenomen se întâmplã deoarece praful ºigazele, pe care le pierde cometa ºi carealcãtuiesc coada acesteia, sunt împinseînainte de vântul solar ºi de presiunearadiaþiei solare.

Kome, în limba greacã, înseamnãplete, iar cel care a folosit prima oarãderivaþia kometes a fost Aristotel, caredescria astfel cometele, drept „stele cuplete". Celebra cometã Halley ne vaonora din nou cu prezenþa abia în 2061.Însã mult mai devreme, la 27 februarie,ne vom bucura de vizita cometei Wolf,

care are o perioadã orbitalã de 8,84 de ani.Aceasta poartã numele celui caredescoperit-o, în 1884, astronomul germanMax Wolf.

Cu formele sale voluptoase, MarilynMonroe este consideratã esenþa absolutãa atractivitãþii feminine. Corpul sãu înformã de clepsidrã, care a fãcut sã fiedoritã de milioane de bãrbaþi ºi invidiatãde tot atâtea femei, are strânsã legãturãcu un hormon. Oamenii de ºtiinþã spundespre acesta cã este responsabil deincapacitatea actriþei de a avea o relaþiestabilã. Hormonul pe care l-au identifi-cat este un factor major care determinãinfidelitatea femeilor frumoase.

Cele care au în organism hormonulestradiol, o formã a estrogenului, suntmai atractive din punct de vedere fizic,mai ales, pentru cine credeþi? ... pentrubãrbaþi! Existã, însã, ºi pãrþi negative.Aceleaºi femei sunt mai puþin mulþu-mite de iubiþii actuali ºi, prin urmare,mai predispuse sã calce strâmb, potrivitunui studiu publicat în revista BiologyLetters. Hormonul ovarian steroid, esteresponsabil ºi de forma simetricã a feþei,de sânii mari ºi de talia subþire.„Femeile atractive din punct de vederefizic nu doar cã au mai multe alterna-tive, dar în acelaºi timp, au ºi standardemai ridicate, dificil de satisfãcut. Înaceste condiþii, ele au mai puþine motivesã fie credincioase unui singur parte-ner, mai ales dacã sunt disponibili alþipotenþiali iubiþi, de o calitate maibunã'', explicã dr. Kristina Durante.

Dr. Durante a mãsurat nivelurile deestradiol din corp, în cazul a 52 de stu-dente. Tinerele au fost rugate sã spunãcât de atractive cred ele cã sunt. Oparte din personalul universitar a fost,de asemenea, rugat sã le evalueze pefemei. Rezultatele finale au arãtat cãfemeile considerate cele mai atractiveaveau ºi cele mai înalte niveluri deestradiol. Cu toate acestea, ele alegeauo aventurã de lungã duratã, în loculcelei de o singurã noapte, se aratã tot înstudiul din Biology Letter.

Diamantele sunt cele maibune prietene ale doamnelor,dupã cum ºtiu foarte bine bãr-

baþii, dar în curând, ar puteafi ºi...tequila! ªi asta, dupã ceo echipã de cercetãtori mexi-cani a descoperit cã poatetransforma bãutura tradiþio-nalã a mexicanilor în pietrepreþioase. Cercetãtorii de laCentrul de Fizicã ºi EnergiiAplicate au aflat din întâm-plare cã, dacã încãlzesc forþat

tequila, dupã evaporare,rãmân trei elemente - carbon,hidrogen ºi oxigen, exact în

proporþiile în care segãsesc ºi în diamante.„Într-o zi am cumpãrato sticlã de tequila iefti-nã ºi am fãcut primulexperiment. De fapt, afost ideea unui studentcare îºi dãdea teza dedoctorat. La un momentdat, mi-a spus cã amputea folosi tequila înloc de etanol ºi apã.Pentru cã tequila areetanol ºi apã.'', po-vesteºte dr. Luis MiguelApatiga, de la Universi-tatea din Mexico.

Diamantele nu suntde cea mai bunã calitate ºisunt sub formã de peliculã,aºa cã, industria bijuteriilorde lux nu le râvneºte. Dar potfi utilizate ca instrumente detãiat în chirurgie ºi în indus-tria computerelor. Cum tequi-la se face din cactus, sursa dediamante este, ecologicã... ºiatât de ieftinã!

Garmin a anunþat lansarea modelului nüvi 865T.GPS-ul are integratã tehnologia de asistenþã în trafic (laneassist), cu funcþia junction view ºi tehnologia derecunoaºtere a vocii, creându-se astfel un sistem de navi-gaþie portabil ºi valoros. De acum, ºoferii pot fi atenþi doarla drum, aproape orice sarcinã putând fi rezolvatã fãrã aatinge sistemul de navigaþie. Tehnologia de recunoaºtere avocii a stabilit un standard în industrie ºi este consideratãcea mai sigurã ºi avantajoasã funcþie. Dupã ce ajusteazãun dispozitiv push-to-talk wireless la volan, utilizatoriipot activa fãrã efort nüvi-ul, prin rostirea comenzilor cecorespund tastelor de pe ecranul tactil. Recunoaºtereavocii este disponibilã pentru limbile englezã americanã,englezã britanicã, francezã, spaniolã, germanã, italianã ºilimbile nordice.

Oricând, ºoferii pot rosti întrebarea „Unde mã aflu?”ºi imediat vor putea vizualiza coordonatele exacte ale lati-tudinii ºi longitudinii, cea mai apropiatã adresã ºi inter-secþie, cele mai apropiate spitale, secþii de poliþie ºi ben-zinãrii. ªoferii pot asocia imaginilepreferate cu locaþiile salvatefolosind Garmin Connect Photos,de unde utilizatorii pot selecta dinmilioane de imagini oferite decomunitatea foto GooglePanoramio.

Nüvi 865T dispune de tehnologia wireless Bluetoothpentru efectuarea de apeluri hands-free cu telefoane com-patibile. Aceste sisteme de navigaþie premium se mân-dresc, de asemenea, cu un transmiþãtor FM integrat, cuajutorul cãruia utilizatorii pot transmite direcþii, pas cupas, ºi nume de strãzi, MP3-uri ºi cãrþi audio, prin sis-temul stereo al maºinii. Nüvi 865T suportã conexiunea deînaltã vitezã USB 2.0, permiþând dispozitivului sãdescarce la viteze mari muzicã, fotografii ºi multe altele.

La fel ca celelalte sisteme de navigaþie din seria 800,nüvi 865T dispune de boxe stereo pe partea din faþã ºi obaterie litiu-ion detaºabilã. Nüvi 865T are un ecran tactilde 4,3” (480x272 pixeli) ºi vine încãrcat cu hãrþileEuropei ºi ale României, dacã se opteazã pentru încãr-carea Atlasului Digital al României 2008. Garmin nüvi865T va avea un preþ recomandat de 430 Euro ºi va fidisponibil în Europa, din luna martie a acestui an.

Noile plasme se mândresc cu un ecran foarte subþire ºiun consum minim de energie.

Rezoluþie bunãDispunând de o rezoluþie HD de 1080p, consum de

energie mult mai eficient, design de top ºi nuanþe maiadânci de negru, cele mai recente televizoare cu plasmã dela Samsung stabilesc un nou standard de excelenþã în cate-goria lor. „Samsung începe în forþã anul 2009 prinlansarea acestei linii de televizoare cu plasmã. Îmbinândimaginile de calitate superioarã, consumul redus deenergie ºi opþiunile de reþea cu ultimele tehnologii dindomeniul audio-video, seriile 8 ºi 6 vor deveni cu sigu-ranþã cele mai bune modele în categoria de televizoare cuplasma HDTV", a declarat Michael Zoeller, manager demarketing pe televizoare, la Samsung Electronics.

Design plãcutAvând o grosime de sub 30 mm, televizoarele

Samsung din seria 8 o recomandã ca cea mai subþire gamãde televizoare cu plasmã de 1080p din lume, ce are inte-grate tunere DVB-T/C MPEG4 HDTV. Ecranelor le-a fostaplicat designul New Crystal TV, astfel încât seria 8 are o

suprafaþã translucidã cromatã ceînveleºte rama. Acest tratamentunic contrasteazã cu rama nea-grã a televizorului pentru a-ireliefa supleþea. În plus, limitele

exterioare ale ramei mãresc cantitatea de luminã, astfelîncât, intensitatea culorii sã se schimbe în funcþie deunghiul de vizualizare.

Plasme în culoriSeria 6 are un design nuanþat într-o culoare neagrã-roz

semi-transparentã. Limitele exterioare ale fiecãrui ecranHDTV sunt transparente, creând iluzia unui display maimare. Pentru a îmbunãtãþi ºi mai mult experienþa designu-lui, televizoarele sunt susþinute de suporturi de sticlãfoarte rezistente, ce le conferã un aer discret.

Imagine bunãDeºi au un design foarte subþire, plasmele HDTV au

integratã cea mai nouã tehnologie ce produce o imaginefoarte bunã ºi oferã cea mai nouã experienþã de vizionareHDTV. Aceste progrese includ un constrast ratio foartedinamic, precum ºi tehnologia Ultra FilterBright, ce mini-mizeazã strãlucirea orbitoare ºi maximizeazã contrastul.În plus, tehnologia Samsung Ultra Filter Bright Plusreduce iluminarea în nuanþele de negru cu 50% faþã demodelele anterioare. Tehnologia Samsung Wide ColorEnhancer 3 traseazã semnale HD sau SD cãtre spaþiulecranului color, rezultând nuanþe foarte reale.

Multimedia 100%Seriile 8 ºi 6 sunt echipate cu Internet@TV - Content

Service, o platformã de servicii ce transferã tot ce este maibun de pe Internet pe televizor. Susþinut de cãtre inova-tivul Yahoo! Widget Engine, aplicaþia Samsung Inter-net@TV - Content Service permite utilizatorilor sã acce-seze fiºiere multimedia de pe paginile web preferate.Aceºtia nu se vor rezuma doar la aflarea ultimelor ºtiri,vor putea cãuta filme, împãrtãºi fotografii ºi interacþionacu prietenii. Multitudinea de servicii se întinde de la apli-caþiile Yahoo! (Flickr, News, Weather ºi Finance), pânãla cele mai cunoscute nume, precum YouTube. (F.C.)

Plaje cu nisip negru, verde,roºu ºi violet

Femeile frumoase sunt programate sã fie infidele

DDiiaammaannttee ddiinn...... tteeqquuiillaa!!

PPoozziiþþiiaa lluunniiii ffaaþþãã ddee TTeerrrraa aa ffoosstt iinnvveerrssaattãã

Cometeleau faþa spre soare

Paginã real izatã de Crist ina FRATUfratu.cr is t ina@forter . ro

GGaarrmmiinn ssee llaauuddããccuu uunn nnoouu mmooddeell ddee GGPPSS

NNooiillee sseerriiii ddee ppllaassmmee ddee llaa SSaammssuunngg

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009

Pagina 11

EE ggaattaa WWoorrlldd iinn CCoonnfflliicctt::SSoovviieett AAssssaauulltt

Ubisoft zice cã va lansa pe piaþã, înluna martie 2009, jocul video World inConflict: Soviet Assault, pentru PC.Ediþia completã va include, pe lângãadd-on-ul Soviet Assault, ºi jocul origi-

nal World in Conflict. Cei care deþin dejajocul de bazã vor avea posibilitatea de adescãrca Soviet Assault de unde cre-deþi??? … de pe Internet!

„Echipa de la Massive Entertain-ment a lucrat din greu pentru a aduce unconþinut nou ºi de calitate branduluiWorld in Conflict”, a declarat JohnParkes, directorul de marketing alUbisoft.

World in Conflict: Soviet Assault lepermite jucãtorilor sã retrãiascã întâm-plãrile rãzboiului rece, prezentate într-unmod dramatic, povestea ºi personajeledin joc fiind bazate pe întâmplãri prelu-ate din lumea realã. Soviet Assault aducenoi personaje, gameplay-ul din perspec-

tiva sovieticilor, zece noi filme ºi maimulte hãrþi pentru jocul în multiplayer.

OO ccoonnttiinnuuaarree ppeennttrruuCCaallll ooff JJuuaarreezz

Ubisoft ºi Techland au anunþat cãjocul video Call of Juarez: Bound inBlood este în producþie. Noul titlu esteun prequel al shooter-ului Call of Juarezºi va ajunge pe rafturile magazinelor în2009, în versiunile pentru Xbox 360,PlayStation3 ºi pentru PC.

„Call of Juarez a fost bine primit dejucãtori ºi critici”, a declarat JohnParkes, Marketing Director al Ubisoft.„Suntem siguri cã aceastã nouã colabo-rare cu Techland va avea ca rezultat onouã aventurã, mai mare ºi mai palpi-tantã, dedicatã în special fanilorshooterelor ºi fanilor Vestului Sãlbatic.”

Call of Juarez: Bound in Blood vamuta jucãtorii din Georgia, mãcinatã deRãzboiul Civil, în ruinele aztece dinMexico. În cel mai sãlbatic Vest descrisvreodatã, jucãtorii se pot pune în pieleafraþilor McCall pentru a parcurgepovestea plinã de lãcomie desfãºuratãîntr-un þinut lipsit de orice fel de legi.

IImmaaggiinnii ddiinn CCoommmmaanndd && CCoonnqquueerr

RReedd AAlleerrtt 33:: UUpprriissiinnggElectronic Arts a dat publicitãþii

primele imagini din jocul video Com-mand & Conquer Red Alert 3: Uprising.Acesta este primul expansion-pack aljocului de bazã. Uprising este un joc destrategie, în timp real, care va avea câteo campanie pentru fiecare facþiune înparte ºi o campanie bonus, în care uni-t a t e acomandojaponezãcu puteriparanor-m a l edenumitãY u r i k oare rolulde prima-donã.

Arma-ta sovie-ticã în-cearcã sã se regrupeze în urma înfrân-gerii; Imperiul Soarelui Rãsare îºi cautãidentitatea ºi îºi aperã onoarea; iar Ali-aþii, deºi au câºtigat o bãtãlie, au ºanse sãpiardã rãzboiul din cauza trãdãtorilor dinpropria tabãrã.

Command & Conquer Red Alert 3:Uprising este un expansion-pack stand-alone, ceea ce înseamnã cã jucãtorii nutrebuie sã instaleze ºi jocul C&C RedAlert 3. Data de lansare, anunþatã decãtre Electronic Arts, pentru C&C RedAlert 3: Uprising este 27 martie 2009.

Cristina FRATU

Cu ochiul peCu ochiul pegaura chei igaura chei i

INFLAMATE

APLICÃRI

NÃSCÃTORI

MILITARE

REGAT

CLENI

OPT

CUTIE!

CURÃ!

CÃLÃTOR

EDITA

CÃLIÞI

NAMILE

DEMARATÃ

LACRÃ

CALICI

AÞICÃ

MILENARE

TELAL

PUSÃ PECAL

GÃRI

RAITÃ

CAPÃ!

GRAI

A - S - D - F -P O D - S - M -JUCÃRIOARÃ-O P E R A -T O B O ª A R -L O C ATA R -R O T O C O L -Þ E S Ã T U R I -M I T O C A N -Þ A T - R I T -B O T - C I -ACAT-MIT-B-B O A N T Ã -U ª Ã - A C -H I B Ã - T O -PARAªUTÃ-L A N S A R E -PARAPET

Cunoscutul actor de comedie, Steve Martin, ºi-alansat albumul „The Crow: New Songs For The Five

String Banjo", la sfârºitullunii ianuarie, exclusivprin intermediul Ama-zon.com. Albumul con-þine 15 piese la care SteveMartin a colaborat cuDolly Parton, Vince Gill,Mary Black, EarlScruggs, Tony Trischka,Tim O'Brien ºi Pete

Wrenick. A fost produs de John McEuen (care faceparte din trupa „Nitty Gritty Dirt Band"), prieten deliceu al lui Steve Martin. „Am început sã cânt la banjocând aveam 17 ani. ªtiu la ce mã pricep, sã cânt piesepe care le compun ºi, dacã mã scoateþi din ritmul meu,s-ar putea sã devin un pic nervos", a declarat actorulpentru revista Billboard. Steve Martin îºi continuã ºicariera cinematograficã, el putând fi urmãrit în curândîn filmul „Pink Panther 2", ce va avea premiera înRomânia, pe 13 februarie.

Un sondaj realizat pe site-ul askmen.com a scos laivealã preferinþele bãrbaþilor în materie de femei.Potrivit acestuia, peste 10 milioane de bãrbaþi consi-derã cã Eva Mendes este întruchiparea soþiei sau pri-etenei perfecte. Actriþa, în vârstã de 34 de ani, s-a situ-at pe prima poziþie a topului celor mai dorite 99 defemei („Top 99 Most Desirable Women").

Katherine Heigl a deþi-nut prima poziþie anul tre-cut, în 2009, ea situându-sedoar pe locul patru. ActriþaMegan Fox ocupã loculsecund în top, iar MarisaMiller, model, s-a clasat pelocul al treilea. Printre celemai dorite femei în top s-aunumãrat Anne Hathaway,Scarlett Johansson,Rihanna, Kristen Bell ºiKate Beckinsale. Soþia preºedintelui francez NicolasSarkozy, Carla Bruni, nu a obþinut decât locul 76 înclasament.

Unele dintre cele mai îndrãgite personaje de deseneanimate, Tom ºi Jerry, urmeazã sã aparã într-un lung-metraj. Dan Lin, producãtor, va adapta povestea cla-sicã, proprietate a companiei „Hanna&Barbera" ºi vada ocazia spectatorilor de a afla cum s-au cunoscut

Tom ºi Jerry ºi peripeþiile lorprin Chicago. Scenariul va fiprodus de Eric Gravning.

Studiourile Warner Brosdeþin drepturile deseneloranimate cu Tom ºi Jerry,produse de Hanna&Barberaºi au în pregãtire lungmetra-

je dupã „The Jetsons" sau „Yogi Bear". Lungmetrajul„Scooby-Doo", produs de Warner Bros, dupã desenulanimat cu acelaºi nume, a avut succes la public înre-gistrând încasãri totale de 457 milioane de dolari.

Desenele „Tom ºi Jerry" au fost produse iniþial deMGM, în 114 episoade scurte, între 1940-1960. Dupãaceastã perioadã, au fost realizate episoade noi, apoistudiourile Warner Bros au lansat „Tom and Jerry: TheMovie", în 1992.

Starul din „Strania poveste a lui Benjamin Button"a apãrut într-o serie specialã de timbre, ce a marcatziua naþionalã a Australiei, din 26 ianuarie.”Sunt pro-fund încântatã cã apar pe timbru. Voi fi linsã de mili-oane de australieni ºi de abia aºtept", a declarat CateBlanchett, pentru LiveNews.

Nicole Kidman, Russell Crowe ºi Geoffrey Rushsunt ºi ei incluºi în seria filatelicã ce mai cuprinde ºipersonaje din filme: Nicole în „Moulin Rouge", CateBlanchett în „Elizabeth",Russell Crowe în „Gladia-torul" ºi Geoffrey Rush în„Shine".

Nicole Kidman este ºi eamândrã cã a apãrut pe tim-brele din Australia. „Suntfoarte interesatã de Australia. Îmi doresc sã îmi aduccopiii acolo, sã vadã ce frumos este. Ar fi drãguþ ca eisã ia un timbru, sã-l lipeascã pe o scrisoare ºi sãspunã: „Ea e mama mea!", a precizat Nicole Kidman.

(n.r. Lãrgiþi gaura cheii!)Cristina FRATU

Tom ºi Jerry, din nou la cinema

Cate Blanchett, lipitã descrisori

Steve Martin cântã la banjo

Eva Mendes,cea mai doritã femeie

C i n e n u e g a t a , e l u a t c u l o p a t a !

GAMEING

Într-un muzeu, un poliþist dã pe jos ovazã, din neatenþie, iar aceasta se sparge.Paznicul, palid, se apropie în fugã:

- Vai de mine! Era o piesã care datade acum 3.000 de ani...

- Uf! Ce m-am speriat! Credeam cãam spart ceva nou...

☺☺Doi poliþai discutã:- De ce îþi tot freci mâinile?- Cã mi-e frig...- Da' de ce nu-þi bagi mâinile în buzu-

nar?- Pãi, acolo mi-s mãnuºile!

☺☺La secþia de poliþie, vine un bãrbat

alergând ºi strigând:- Domnule poliþist, te rog, aresteazã-

mã imediat, închide-mã!- Dar ce s-a întâmplat?- Am tras cu pistolul în nevastã-mea.

Patru cartuºe!- Ai omorât-o, nenorocitule?- Nu, din pãcate nu am atins-o. De

aceea, vã rog, bãgaþi-mã într-o celulã,repede!

☺☺La postul comunal de jandarmi se

prezintã un individ cu aripa maºinii

înfundatã.- Domnule plutonier, aveþi vaci negre

în satul acesta?- Din câte ºtiu eu, nu.- Dar capre negre?- Nu, nu cred.- Cai negri?- Nu. De ce întrebaþi?- Înseamnã cã am lovit un popã.

☺☺Douã soþii de poliþiºti stau de vorbã.

Una zice: - Dragã, soþul meu are post lângã o

florãrie. Niciodatã nu mi-a adus vreofloare...

- ªi ce? Al meu are post lângã Con-servator. O conservã n-am vãzut pânãacum!

☺☺- De nu mai primesc poliþiºtii pantofi

cu gãurele? - Pentru cã nu le ajunge ºiretul!

☺☺Doi poliþiºti stau de vorbã:- Dom' sergent, nu cumpãraþi o juma'

de porc?- Nu ! Pentru ce? Sã se rãstoarne în

coteþ?

CALP

LÃCAª

SOARE

BRAGÃ

ÎN PIPÃ

ARIERA PÃCÃLITE

AUT

MAI

ÎN FAPT!

AVE

ACE

ARTA

ICAR!

PARTENERÃ

BÃLÃCITÃ

CERTÃ

RIT

VANÃ

GIR

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

Anagrame

- Ipocrizia este omagiul pe careviciul îl aduce ipocriziei.

- Orgoliul nu vrea sã fie dator, iaramorul-propriu nu vrea sã plãteascã.

- Orice pretext am da marilor noas-tre necazuri, adesea numai interesul ºivanitatea le pricinuiesc.

- Nu e atât de primejdios sã faci rãumajoritãþii oamenilor, cât e sã le faciprea mult bine.

- Este o mare iscusinþã sã ºtii sã-þiascunzi iscusinþa.

- Mãrinimia dispreþuieºte totul pen-tru a obþine totul.

- Sunt persoane cãrora le vin binedefectele, iar altele care displac, cutoate însuºirile lor alese.

- Bunul gust provine mai mult dinjudecatã decât din spirit.

- Onoarea dobânditã este o chezãºiepentru aceea pe care trebuie s-odobândim.

- Existã mai multe defecte în fireaomului decât în mintea lui.

- Câteodatã este de ajuns sã fiiincult ca sã nu fii înºelat de un intri-gant. Selecþie realizatã de

Col. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

TNA

PROSTITÃ

DE LA LUME ADUNATE...

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 2 (259) din 30 ianuarie 2009Pagina 12

CMYK

În fiecare an, la 24 ianuarie sãrbãtorim Ziua UniriiPrincipatelor Române, când, prin dubla alegere acolonelului Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazeleviitorului stat modern român.

Cu ocazia acestui eveniment, sâmbãtã, 24 ianua-rie, în baza militarã Tallil, Irak, unde sunt dislocaþimilitarii Batalionului 341 Infanterie, s-a organizat ºidesfãºurat un ceremonial militar ºi religios prilejuitde aniversarea a 150 de ani de la Unirea Moldovei cuÞara Româneascã.

Ceremonialul a început la orele 09.00, în prezenþaîntregului personal al batalionului, prin oficierea unuiserviciu religios de cãtre preotul militar, prezentareasemnificaþiei zilei de 24 ianuarie ºi a contribuþiei pecare domnitorul Alexandru Ioan Cuza a avut-o larealizarea ºi consolidarea unirii celor douã principate,dar ºi la unificarea ºi modernizarea ArmateiRomâniei. Cu acest prilej, s-a fãcut ºi o evocare amomentului de la 01 Septembrie 1863, când au fostînmânate primele drapele de luptã unitãþilor militare.

În alocuþiunea sa, comandantul Batalionului 341

Infanterie, locotenent-colonelul doctor VasileVREME a precizat cã: „La un secol ºi jumãtate dis-tanþã faþã de acest moment deosebit al istoriei noas-tre naþionale avem obligaþia onorantã de arecunoaºte rolul deosebit de important pe careAlexandru Ioan Cuza l-a avut în modernizareaarmatei. În timpul domniei sale este consemnatã ºiprima participare a unor ofiþeri români ca observa-tori militari, în teatre de operaþii, precum cel dinItalia în 1859, ºi cel din SUA în 1864”.

Activitãþile dedicate aniversãrii Zilei Unirii s-auîncheiat în mod tradiþional, cu Hora Unirii, în cares-au prins militarii români, americanii ºi irakienii par-ticipanþi la eveniment.

Batalionul 341 Infanterie „Rechinii Albi” se aflãîn a ºasea lunã de misiune în teatrul de operaþii dinIrak. Pe parcursul acestei perioade, militarii con-stãnþeni au îndeplinit aproximativ 900 de misiuni înaria de responsabilitate.

Maior Gabriel PÃRTRAªCU

Ziua Unir i i Principatelor Românesãrbãtori tã º i în Irak

În fiecare zi de vineri, în baza militarã Tallil,Irak, unde sunt dislocaþi ºi militarii Batalionului341 Infanterie, sunt organizate activitãþi sportiveîn care, crosul se aflã la loc de cinste ºi la careparticiparea este benevolã. Pentru toþi cei carevin la acest gen de competiþie conteazã partici-parea ºi nu câºtigarea ei, chiar dacã aleargãîntr-o cursã de 5, 21 sau 42 km.

La sfârºitul acestei sãptãmâni a fost organizatde cãtre militarii americani din compunereaForþelor Aeriene ale SUA un cros intitulat „5 kFun Run”, „Cursa de alergare de plãcere pe o dis-tanþã de 5 km”, care s-a desfãºurat în stilultradiþional american, ºi anume, acela de a fi subegida unui eveniment. De aceastã datã, crosul afost dedicat lui Martin Luther King Jr.

Condiþiile climatice, ºi anume temperaturilescãzute, i-au determinat pe organizatori cadesfãºurarea competiþiei sportive sã se producãdupã-amiazã, când soarele irakian se aratã maidarnic în cãldurã ºi nu la primele ore aledimineþii când aici termometrul aratã multegrade sub zero.

Pentru „Rechinii Albi”, prezenþa la cros adevenit o obiºnuinþã, cei doritori sã participe îºigãsesc printre activitãþile pe care le desfãºoarã ºitimpul necesar. În apropierea orei de desfãºurare,fiecare participant se echipeazã în vitezã în þinu-ta sportivã ºi, alãturi de colegii lui, porneºte întrombã cãtre locul unde urmeazã sã se dea star-tul. Aici se face înregistrarea ºi obiºnuitaîncãlzire. Þinuta sportivilor se diferenþiazã net.Românii sunt complet echipaþi în albastru, iaramericanii, în funcþie de categoria de forþe dincare fac parte.

Prin gigafon, alergãtorii sunt chemaþi la liniade start, militarii români ºi americani îºi ureazãreciproc succes ºi sunt cu ochii la cel care va dastartul. Semnalul pentru începerea cursei estedat, odatã cu el este pornit ºi cronometrul elec-tronic, iar competitorii încep sã alerge. În curând,toþi ies din raza vizualã a asistenþei.

Minutele trec cu repeziciune ºi timpul alocatcursei se apropie de final, fapt care se vede peafiºajul cronometrului. Apar ºi concurenþii.Primul care trece linia de sosire este locotenent-colonelul Carl Rahn din Forþele Aeriene/SUA,urmat de alþi alergãtori printre care se aflã ºimilitarii constãnþeni. Aceºtia þin cu toþii aproape.Plutonierul-major Filip Grigorescu, maistrulmilitar Florin Stoian, cãpitanul OctavianDorobanþu, plutonierul-major Stelian Nistor,locotenent-colonelul Ion Atasie, cãpitanulAdrian Bãlan ºi plutonierul-adjutant GheorgheGabãrã trec linia de sosire, umãr lângã umãr, lafel cum au ºi pornit în cursã. La final, ei suntîntâmpinaþi cu apã de cãtre organizatori ºi felici-taþi pentru participarea la cros. Fiecare concurentprimeºte în încheiere câte un tricou pe care seaflã inscripþionatã denumirea competiþiei.

La finalul competiþiei fiecare finalist porneºtecãtre locul de activitate. La nici unul dintre ei nuse observã efortul cursei. Toþi afiºeazã o stare derelaxare ºi de mulþumire. Privindu-i, nu poþidecât sã te gândeºti la cunoscuta devizã: „Menssana in corpore sano”. (P.G.)

CCrroossuull ddee vviinneerriidduuppãã-aammiiaazzãã

((uurrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 33))Baza materialã pentru instrucþie ºi

antrenament este asiguratã conformnormelor în vigoare, dar o parte semni-ficativã a acesteia este de generaþie vecheºi uzatã, necesitând lucrãri de întreþinere,reparaþii, modernizare sau înlocuire. S-arealizat un grad de asigurare la echipa-mentele ºi materialele specifice bazeimateriale de instruire, cuprins între 30%ºi 75%, însã, în derularea procesului auavut loc ºi unele disfuncþii determinatede: asigurarea prin redistribuiri a unorcategorii de materiale deficitare la carerezervele D.1 I. sunt limitate; consumurimari de motoresurse pentru asigurareaunor materiale prin redistribuiri. Exce-dentele de materiale necesare procesuluide instrucþie sunt în general deteriorate,nefuncþionale.

În anul de instrucþie 2008 a crescutnumãrul personalului care urmeazã studiide masterat ºi doctorat în ºtiinþe militare.Numãrul de cadre care urmeazã studii demasterat arfi crescut simþitor, dacã nu arfi apãrut temerile cu privire la pro-blemele sociale care pot apare odatã cuabsolvirea acestora (repartiþie în garni-zoane, altele decât cele în care îºidesfãºoarã în prezent activitatea).

În activitatea de planificare ºibugetare, fondurile au fost direcþionate înprincipal unitãþilor cuprinse în planul deoperaþionalizare, celor participante lamisiuni externe, cdm. Bz. 2 Log ºi C. 238Mat. Tranzit ºi Achiziþii pentru achiziþiiîn sistem centralizat în folosul celorlaltestructuri, batalioanelor de mentenanþã.

Resursele limitate la acest capitol auafectat în mare mãsurã: extinderea pazeiexternalizate programatã pentru anul2008; mentenanþa tehnicii din dotare;reparaþiile curente la clãdiri; asigurarea

echipamentului ºi lotului deautomenþinere pentru unitãþile partici-pante la misiuni externe.

Ca urmare a rectificãrii bugetarenegative din luna noiembrie ºi a hotãrâriiMinisterului Finanþelor Publice de a nudeschide finanþarea în limita prevederilorbugetare în luna decembrie, au fãcut ca lafinele anului sã ne înregistrãm cu furni-zori neachitaþi în valoare de 3.722.012lei.

Activitatea de inventariere s-a execu-tat ºi finalizat în toate unitãþile subordo-nate, iar rezultatele acesteia au fost înre-gistrate în evidenþa contabilã. S-a con-statat existenþa unor bunuri materialeatipice, fãrã miºcare sau cu miºcare lentã.Cele mai semnificative cantitãþi sunt lacompartimentele tancuri-auto, echipa-ment, alimente. Aceste materiale (pentrucare spaþiile de depozitare sunt insufi-ciente ºi cu nevoi de reparaþii) necesitãcheltuieli suplimentare cu depozitarea,inventarierea, mânuirea ºi o rãspunderemare din partea gestionarilor.

Cele mai semnificative pagube înre-gistrate în cursul anului 2008 sunt: chel-tuieli neeconomicoase, aferente contrac-tului, pentru spãlarea ºi curãþarea chi-micã a echipamentului; plãþi nelegaleprivind acordarea cotei pãrþi de echipa-ment, consumuri peste normele legale ºineconcordanþe între comenzile emisepentru repararea tehnicii ºi piesele deschimb consumate; plãþi nelegaleprivind acordarea ajutoarelor ºi plãþilorcompensatorii; lipsuri materiale de resor-tul cazarmãrii. Principalele cauze care aucondus la producerea pagubelor materi-ale sunt: neglijenþã în gestionareabunurilor materiale; necunoaºterea întoc-mai a prevederilor unor acte normativereferitoare la stabilirea unor drepturi

bãneºti ºi a achiziþiilor publice;întocmirea ºi prezentarea unor docu-mente justificative pentru viza de controlfinanciar preventiv propriu, cu dateeronate sau neactualizate de cãtre ºefii decompartimente; acordarea vizei de con-trol financiar preventiv propriu fãrã asolicita iniþiatorilor toate actele norma-tive care reglementeazã acordarea unordrepturi.

În ceea ce priveºte ordinea ºi disci-plina, principalele cauze care au generatºi genereazã în continuare abateri sunt:menþinerea unei atitudini îngãduitoare ºineprincipiale de cãtre factorii de rãspun-dere faþã de lipsa de profesionalism ºiactele de indisciplinã ale personalului dinsubordine; exigenþa diminuatã a con-troalelor ºi a mãsurilor disciplinare sta-bilite la constatarea neregulilor;necunoaºterea actelor normative îndomeniul de activitate; adoptarea uneiatitudini de renunþare la exigenþã ºi fer-mitate în executarea conducerii; forma-lismul cu care s-au executat, în unelesituaþii, analizele periodice privind disci-plina militarã, fãrã a se evidenþia ºi înlã-tura adevãratele cauze care constituiepremisele producerii abaterilor discipli-nare. Deºi s-a acþionat în permanenþãpentru reducerea evenimentelor dincomandamentul Diviziei 1 Infanterie ºiunitãþile subordonate, totuºi, numãrulevenimentelor a crescut, în special,evenimentele rutiere.

ªeful SMG, amiralul GheorgheMARIN, a fost mulþumit de prezentareafãcutã, ºi, punctual, a intervenit dupãprezentarea fiecãrui indicator. În ceea cepriveºte modul în care s-au executatreparaþiile la clãdirea comandamentului,ºeful SMG a fost plãcut impresionat deceea ce s-a realizat.

AAuuttooeevvaalluuaarreeaa DDiivviizziieeii 11 IInnffaanntteerriiee „„DDaacciiccaa””

Un nou început