,,Unitatea de la Predeal a fost pentru mine o adevă -ra tă şcoală de viaţă şi pregătire militară. Acolo pot spunecă mi-am de să -vâr şit pregătireapu nând în practi -că ceea ce am în -vă ţat în cei treiani de şcoa lă mi -li tară. La toateacestea s-a adău -gat şi lucrul peşan tier. La vâ nă -to rii de munteam întâlnit un ...

New Strategy CenterNew Strategy Center

Istoria Războiului de Întregire a României (1916-1920) este marcată de evocarea şi eviden ţie rea unorper sonalităţi politice şi militare care, incontestabil, au

avut un loc şi rol impor-tant în realizarea şi apă -ra rea Ma rii Uniri dinanul 1918. Comandanţiide la eşa loa ne le mari şiunii militari care au avut„moar te de erou”, au fă -cut obiectul prezentării,obiec tive sau...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI I nr . 3 (511) l 14 februarie 2020 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Profesiase construieşte pas cu pas

New Strategy Center a continuat seria conferinţelorde dicate apărării şi programelor de înzestrare ale Arma-tei României organizând în Sala Alba Iulia, la Cercul

Mi litar Naţional,pe data de 4 fe -bru arie, confe-rinţa cu tema„Ar mata Româ-niei în 2020.Obiec tive, resur-se, direcţii de ac -ţi une”, iar pe 6fe bruarie confe-rinţa...

Generalul Generalul Ştefan PanaitescuŞtefan Panaitescu

KAKI 100%

O unitate militară devine importantă prin oameniicare o deservesc, indiferent de gradul sau funcţia pe careo ocupă. Pentru fie -care dintre aceştia,de la comandant lasol datul ce încheiesta tul de organizare,im plicarea şi respon-sabilitatea sunt esen -ţi a le în îndeplinireade z idera te lor.Unexem plu de dăruireşi de ambiţie este şisub locotenentul...

Cariera militară - Cariera militară - muncă şi dăruiremuncă şi dăruire

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

A fost descoperit codul folosit de cancer pentru a ucide

C M Y K

Modificările genetice specifice care apar în peste 30de tipuri de cancer au fost descoperite de cercetători, iarge nomul diferitelor forme ale acestei boli va fa ce posi-bilă diagnosticarea înainte de apariţia oricăror simp to -me, potrivitupi.com. Can-cerul ar puteafi des co peritînain te deapa ri ţia ori că -ror simp tome.Ceea ce era den e i m a g i n a tpână acumeste ...

Studenţii Teodor Tăbăcariuşi Ga briel Oprea au parti -

ci pat, în pe rioada 25 ianuarie-7fe bruarie la modulul de instrucţie„Win terTraining Camp Morocco2020”, or ganizat de AcademiaMi litară Re gală din Bruxelles. La acest eveniment au maipar ticipat şi cadeţi din: Polonia, Olanda, Lituania, Letoniaşi Maroc.

Timp de două săptămâni, studenţii au parcurs un pro-gram de pregătire foarte intens, care a presupus şedinţe detac tică la nivel grupă şi pluton, tehnici de supravieţuire înte ren deşertic, acordarea primului ajutor în câmp tactic şire ac ţia la descoperirea unui dispozitiv exploziv improvizat.

Perioada de instrucţie s-a finalizat cu un marş de 33 km

prin valea Râului Ziz.În ceea ce priveşte acti -vi tă ţile cultu ra le, parti -ci panţii au avut oportu-nitatea de a vi zita ora -şul Erachidia şi de a

par ticipa la „De sert Games”, având, de ase menea, ocazia săin tre în contact cu populaţia şi cultura marocană.

<< Participarea la acest eveniment sub coordonareaaca demieibel giene afost deo se -bi tă, deoa -re ce am lu -at contactcu un altsis tem deor ganizareşi cu un altme diu deo p e r a r e .Dacă la în -ce putul ta -be rei am simţit o pre siune mai mare asupra noas tră din cau -za lip sei de experienţă în ceea ce pre supune ope ra rea într-un mediu in ternaţional şi în te ren deşertic, până la final,ne-am integrat perfect, demonstrând că Academia ForţelorTe restre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu este capabilă să in -stru iască cadeţi ce pot face faţă oricărui mediu>>, ne-a re -la tat Teodor Tăbăcariu. n

Programul vizitelor de docu-mentare ale participanţilor lacursul postuniversitar „Problemeac tuale ale securităţii naţionale” alCo legiului Naţional de Apărare ade butat cu primirea acestei seriide studiu postuniversitar, pe datade 11 februarie, de către echipa deco mandă a Statului Major al For -ţe lor Terestre

Cursanţii programului de for-mare şi dezvoltare profesionalăcon tinuă al Colegiului Naţional deApă rare din cadrul Universităţii

de Apărare „Carol I” s-au întâlnit cu gene -ra lul-maior Dorin Blaiu, locţiitor al şefuluiSta tului Major al Forţelor Terestre şi co -man dant al Componentei Operaţionale Te -res tre, şi cu generalul de brigadă Liviu-Ma rian Mazilu, locţiitorul pentru resurse alşe fului Statului Major al Forţelor Terestre.

Cursanţilor civili şi militari le-au fostpre zentate de către directorul Statului Ma -jor al Forţelor Terestre, colonel Vasile Ene,pe de-o parte, teme privind structura şi mi -si unile Forţelor Terestre Române şi, pe deal ta, subiecte legate de înzestrarea acesteica tegorii de forţe. n

New Strategy Center a continuat seria conferinţelor de -di cate apărării şi programelor de înzestrare ale Armatei Ro -mâ niei organizând în Sala Alba Iulia, la Cercul Militar Na -ţi onal, pe data de 4 februarie, conferinţa cu tema „ArmataRomâniei în 2020. Obiective, resurse, direcţii de acţiune”,iar pe 6 februarie conferinţa „Riscuri, Ameninţări: o dis cu -ţie despre securitatea României în perspectiva noii Strate-gii Naţionale de Apărare a Ţării”.

Pe data de 4 februarie, invitaţi speciali au fost: NicolaeCiu că, ministrul Apărării Naţionale şi generalul-locotenentDa niel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării. Au maipar ticipat parlamentari, generali şi ofiţeri din M.Ap.N. pre-cum şi reprezentanţii preşedinţiei Iulian Chifu şi IulianFota. Cu acest prilej, au fost dezbătute aspecte cu privire laobiec tivele, resursele şi direcţiile de acţiune ale ArmateiRo mâniei în anul 2020 şi perioada ulterioară. De aseme-nea, discuţiile au avut loc în vedere eforturile pentru conso -

li darea rolului României de garant de securitate în regiune,de aliat de încredere în NATO şi UE, creşterea cooperăriiîn cadrul parteneriatului strategic cu SUA.

Pe 6 februarie, discuţiile au început cu intervenţiile lui

Con stantin Dudu Ionescu, directorul Oficiului de Informa -ţii Integrate, Administraţia Prezidenţială, Simon Cojocaru,se cretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica deapă rare, planificare şi relaţii internaţionale la M. Ap. N.,Dan Niculescu, Secretar de Stat la MAE, Dan Stan, Subse-cretar de Stat la MAI, general de brigadă Cristian Bizadea,ad junct al Directorului Serviciului Român de Informaţii şige neralul-maior Vasile Toader, locţiitorul pentru Operaţiişi Instrucţie al şefului Statului Major al Apărării.

New Strategy Center a organizat dezbaterea dedicată„eva luării vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor carepot afecta securitatea României”, în perspectiva elaborăriinoii Strategii de Apărare. Speakeri din partea instituţiilorcare au atribuţii în domeniu, au făcut ca dezbaterea să de -vi nă interesantă şi, în acelaşi timp, foarte utilă cu privire lace poate afecta România.

Strategia Naţională de Apărare este cel mai importantdo cument supus de Preşedintele României spre aprobareaPar lamentului, în baza căreia se fundamentează toate cele-lalte strategii sectoriale în domeniul securităţii naţionale.

Colonel Ion PAPALEŢ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.3 (511) din 14 februarie 2020Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Marian Duþã(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 71/ 2018

lANKARA - Turcia ameninţă că-i va lovi pe ji ha -dişti în provincia Idlib dacă nu respectă încetareafo cului. Turcia a ameninţat că-i va lovi pe jihadiştiidin regiunea siriană Idlib dacă nu respectă o încetarea fo cului menită să pună capăt luptelor în această pro -vin cie rebelă, a doua zi după ce Ankara a fost criticatădur de Moscova, relatează AFP. „Va fi utilizată forţala Idlib împotriva celor care nu respectă încetarea fo -cu lui, inclusiv radicalii”, a declarat ministrul turc alapă ră rii Hulusi Akar, citat de agenţia de stat turcăAna do lu. Turcia şi Rusia, care coordonează un procesme nit să pună capăt luptelor la Idlib, au anunţat în maimul te rân duri instituirea unei încetări a focului înaceas tă pro vincie din nord-vestul Siriei, dar nici unanu a re zis tat. În pofida unui acord de diminuare a ten-siunilor între Ankara şi Moscova, regimul sirian de ru -lea ză de mai multe luni o ofensivă, cu sprijinul avia -ţi ei ruse, în pro vincia Idlib, controlată de grupuri re -be le şi de ji ha dişti, în special fosta ramură a Al-Qaidadin Siria. In ten sificarea în ultimele săptămâni a bom -bar damen te lor în Idlib a dat naştere unor schimburi dere plici dure între Ankara, care susţine grupări insur-gente, şi Mos co va, care este aliată cu preşedintele si -ri an Bashar al-Assad. l WASHINGTON - Forţelete restre ale SUA se dotează cu un corp de armatădes tinat Eu ro pei. For ţele terestre ale Statelor Uniteau anunţat ac ti varea unui corp suplimentar de armată,des tinat Eu ro pei. Într-un comunicat, US Army in for -mea ză opinia pu bli că în legătură cu activarea Corpu-lui V, cu sediul la Fort Knox, în Kentucky. „Corpul Vva fi format din apro xi ma tiv 635 de militari, dintrecare aproape 200 vor sus ţi ne, prin rotaţie, un post deco mandă opera ţio nal în Eu ropa. Sediul Corpului ur -mea ză să devină ope ra ţio nal până în toamna anului2020”, se arată în co mu nicat. Noul corp este menit săcon tribuie la ameliorarea strategiei naţionale de apă -ra re a Statelor Unite, la pro tejarea intereselor sale,pre cum şi ale aliaţilor săi. Po trivit cotidianului „TheWall Street Journal”, noul corp face parte dintr-o în -cer care a Statelor Unite de a des curaja potenţiale ame -nin ţări ale Rusiei în Europa.l KIEV - Ucrainaanun ţă că este pregătită să parti ci pe la ProgramulPar teneriatului Consolidat al NATO. Ministrulucrai nean al apărării, Andri Za ho rod niuk, a declaratcă acceptarea Ucrainei în Programul ParteneriatuluiCon solidat (Enhanced Opportunities Partners/EOP) alAlian ţei Nord-Atlantice re pre zin tă o prioritate pentruau torităţile de la Kiev şi a amin tit că partea ucraineanăa transmis recent către NATO o solicitare în acest sens- scrie RBC. Agenţia men ţionează că, la un mic dejunde lucru, la care a fost pre zent şi secretarul general alNATO, Jens Stol ten berg, ministrul ucrainean al apă ră -rii a subliniat că Ucra i na a înregistrat progrese semni-ficative în privinţa im plementării standardelor Alian -ţei şi îndeplineşte deja criteriile militare pentru adera -rea la EOP. „Noi sun tem pregătiţi, iar acum există oim portantă fereastră de oportunitate”, a declarat AndriZa horodniuk, în dem nându-i pe partenerii din Alianţăsă examineze ce re rea Ucrainei de a fi acceptată înEOP şi să sprijine aceas tă decizie.lBERLIN- Franţaşi Germania vor con strui împreună noua generaţiede tancuri şi avi oa ne de luptă europene. Deputaţiiger mani au validat pro iectul viitorului avion de luptăeu ropean, care într-un orizont de timp îndepărtat vaîn locui actualele avi oane Rafale şi Eurofighter şi vada o nouă dina mică apărării europene, dar cu anumitecon diţii, relatează AFP. După mai multe luni de rivali -tăţi politico-industriale între Germania şi Franţa,mem brii comisiei pentru buget a Bundestagului şi-audat acordul pentru deblocarea unor credite de 77 demi lioane de euro destinate lansării primei etape ma jo -re a proiectului franco-german, căruia i s-a alăturat şiSpa nia. Deputaţii partidelor ce formează marea coali -ţie condusă de Angela Merkel - conservatorii şi so -cial-democraţii - au votat pentru, la fel si extremadreap tă. Ecologiştii şi extrema stângă au votat îm po -triva. Deblocarea acestei sume va permite finanţareastu diilor ce au ca obiectiv construcţia până în 2026 aunui demonstrator tehnologic al avionului de luptaeu ropean de noua generaţie, denumit New GenerationFi ghter (NGF). n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Winter Training CampMorocco 2020

Viz i ta cur sanţ i lo r Co leg iu lu i Naţ iona lde Apărare (ser ia XXXI ) la SMFT

New Strategy Center

Militarii români se instruiesc alături de aliaţi

Pe parcursul acestei săptămâni, camarazii din Detaşa-mentul de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negri” s-au antre-nat alături de militarii polonezi în poligonul Wierzbiny.Aceştia au avut oportunitatea de a cunoaşte modul de ope -ra re al tehnicii din dotarea naţiunii-gazdă, de a coopera peli nie de instrucţie şi de a face schimb de cunoştinţe de spe-

cialitate. Rezul ta -te le acestor in -stru iri comune sevor concretiza înîn deplinirea mi si -u nilor şi în reali -za rea interope ra -bi lităţii în cadrulexer ciţiilor multi -na ţionale.

Începând culuna octombrie a anului trecut, militarii români participăîn cadrul Grupului de Luptă din Polonia pentru asigurareapre zenţei înaintate consolidate în flancul Nord-Estic alAli an ţei NATO, alături de partenerii americani, britanicişi croaţi, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrulSu mmit-ului de la Varşovia.

Militarii români participă la exerciţiul „ŁASICA-20”

În perioada 3-7 februarie, trei ofiţeri din cadrul De ta -şa mentului de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negri” aupar ticipat la Bata-lionul 1 Mecanizatdin localitatea Or -zysz la un CPX(Co mmand PostExer cise), exerci -ţiu asistat de calcu -la tor, în care se vorin strui alături deali aţi polonezi, bri -ta nici, croaţi şi

ame ricani, utilizând sistemul JCATS (Joint Conflict andTac tical Simulation).

Prin intermediul acestui program software, militarii sepot antrena în mod constructiv prin simularea şi planifica -rea diferitelor acţiuni tactice ce se pot realiza în câmpul delup tă, cu un consum de resurse minim.

Invitaţi la grădiniţăMilitarii români şi americani aparţinând Grupului de

Lup tă NATO din Polonia au fost invitaţii unei grădiniţedin localitatea Ełk. Copiii au ţinut un spectacol care mar -chea ză finalulsăr bă to rilor deiar nă, iar, în ur -ma reprezenta -ţi ei, au fost re -com pensaţi decătre militaricu re chi zite şidul ciuri. Mi li -ta rii iau partepe ri odic la ac -ti vităţile în tre -prin se de institu ţii le publice din zona de dislocare şi suntim plicaţi activ în viaţa comunităţii locale.

AntrenamentPentru „apărătorii cerului” din Polonia, militari ai De -

ta şamentului de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negri” ro ta -ţia a VI-a, instrucţia are un ritm dinamic. În următoarelezi le ale lunii februarie, aceştia se vor antrena alături deali aţi şi vor planifica împreună detaliile de desfăşurare aleexer ciţiilor multinaţionale la care vor lua parte în perioa-da următoare.

Locotenent Corina CIOBANU

InstrucţieInstrucţia continuă la Detaşamentul de Apărare An ti -

ae riană ,,Scorpionii Albaştri”. După ce au parcurs etapagru pă şi etapa secţie, în această săptămână, ,,ScorpioniiAlbaştri” au executat un exerciţiu de rezolvare a unei si -

tua ţii tactice şi un exerciţiu de antrenament în teren de ni -vel baterie. Pe timpul executării celor două exerciţii, s-aob servat îmbunătăţirea nivelului de pregătire a militarilor,

aceş tia atingând obiecti-vele impuse pentru parti-ciparea la misiune.

Militarii români parti-cipă în cadrul Grupului deLup tă din Polonia pentruasi gurarea prezenţei îna -in tate consolidate în flan-

cul Nord-Estic al Alianţei NATO, alături de partenerii po -lo nezi, americani, britanici şi croaţi, în conformitate cumă surile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşovia.

Blue Scorpions! Semper Altius!Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană

,,Scor pionii Albaştri” rotaţia VII, au ajuns într-un momentex trem de important al pregătirii pentru misiune, şi anumeace la de a-şid e m o n s t r aprofe sio na lis -mul în faţa co -mi siei de eva-luarea a Co -man da men tu -lui Forţelor În -tru nite.

Camaraziicra ioveni aufost evaluaţi,pentru primada tă, de către comandanţii care i-au coordonat pe timpulpre gătirii pentru misiune şi au primit precizări referitoarela misiunea pe care urmează să o execute în cadrul Grupu -lui de Luptă din Polonia.

Activităţile de instruire executate pe timpul pregătiriipentru misiune au fost complexe şi solicitante, însă cu re -zul tate productive, pe care militarii urmează să le valorifi -ce pe parcursul celor 6 luni de misiune.

Locotenent Florin RUŢĂ

O unitate militară devine importantă prin oamenii careo deservesc, indiferent de gradul sau funcţia pe care oocu pă. Pentru fiecare dintre aceştia, de la comandant lasol datul ce încheie statul de organizare, o unitate militarăde vine importantă prin oamenii care o deservesc, indife -rent de gradul sau funcţia pe care o ocupă. Pentru fiecaredintre aceştia, de la comandant la soldatul ce încheie sta -tul de organizare, implicarea şi responsabilitatea suntesen ţiale în îndeplinirea dezideratelor.

Un exemplu de dăruire şi de ambiţie este şi sublocote-nentul inginer, Marius-Sorin Stroe, care şi-a început ca ri -e ra militară încă de la vârsta de 14 ani, cum spune şi dum-nealui: „Am urmat Liceul Militar Dimitrie Cantemir de laBrea za între anii 2010-2014. Iniţial, îmi doream să intru laAca demia de Poliţie, dar, când eram în clasa a 7-a, s-ades fiinţat Liceul de Poliţie de la Ploieşti şi m-am îndrep-tat spre cariera militară. Încă din liceu eram pasionat dema tematică şi de fizică, astfel că am ales să mă specia li -zez în construcţii, în cadrul Academiei Tehnice din Bu cu -reşti”.

În anul2018, a fostre partizat laCen trul 21Car t i ru i reTru pe şiAdministra -re Cazărmi, , A n g h e lS a l i g n y ” ,o c u p â n dfunc ţia deofi ţer destat ma jorla Bi roulpa trimoniu,c a d a s t r u ,evi denţă ca -zărmi şi lo -cu inţe, iar,din 2019, afost împuternicit pe funcţia de şef Birou evaluare şi în toc -mi re documentaţii tehnice, din secţia tehnică. Aşa cum amaflat de la dumnealui: „Am fost repartizat în această unita -te, fiind primul loc de muncă din cariera mea. Consider căeste o meserie de viitor, ce are şi o latură aplicativă în via -ţa de zi cu zi, în ideea în care aş vrea să-mi construiesc oca să sau să îi ajut pe oamenii din jurul meu, folosindu-măde cunoştinţele şi experienţa mea. ”

Deşi avea temeri în privinţa noului său loc de muncă,ne ştiind ce o să facă aici şi, mai ales dacă cunoştinţeleacu mulate în academie îi vor folosi în noua lui profesie, aavut parte de tot sprijinul comandantului, cât şi de cel al

co lectivului pe care l-a întâlnit. Lucrează în domeniulcon strucţiilor, pe partea de dirigenţie de şantier, interac -ţio nează cu foarte mulţi oameni şi învăţă multe lucrurinoi: „Dirigenţia de şantier reprezintă în ceea ce ne pri veş -te, urmărirea lucrărilor executate de firmele civile carevin, licitează şi câştigă contractele aferente lucrărilor, iarnoi urmărim calitatea materialelor, stadiul lucrărilor, alpu nerii lor în operă.”

Abilitatea practică se defineşte, atât în modul de pla -ni ficare a lucrărilor, cât şi în calitatea executării acestora.Acest fapt ne-a fost exemplificat de către tânărul locote-nent prin descrierea activităţilor de început de an, cândtre buie să meargă în unităţile unde au lucrări de executat,să realizeze măsurători şi categoriile de materiale necesa -re pentru începerea lucrării, „apoi ne întoarcem la birou,lu ăm dosarele tehnice şi începem să calculăm suprafeţele,can tităţile de materiale necesare lucrărilor şi întocmimdo cumentaţiile pentru licitarea lor”.

Încrezător şi hotărât mi-a spus că, din punct de vederepro fesional, se simte bine în această unitate, în aceastăfunc ţie, în acest loc de muncă pe care îl ocupă şi care îlaju tă având contact: „cu foarte mulţi ingineri de construc -ţii şi instalaţii, cu arhitecţi şi muncitori de la care învăţfoarte multe, iar atunci când nu ştiu ceva, întreb şi mă dez-volt foarte mult pe latura construcţiilor”.

Deşi este la început de drum, are multe calităţi ma na -ge riale, gestionându-i cu înţelegere şi tact pe cei aflaţi însu bordine. Este atent la problemele familiale şi personaleale subalternilor, oferindu-le libertatea necesară atuncicând au probleme sau li se întâmplă ceva grav. Din punctde vedere profesional, încearcă să fie un exemplu prinmun că şi devotament.

Marea realizare a sublocotenentului Stroe a fost exe-cutarea unei reparaţii curente la Căminul militar de garni-zoană de la Râmnicu Vâlcea, o lucrare destul de mare, in -te rior şi exterior, cu tot cu instalaţiile aferente. S-au folositvop sele lavabile, s-a tencuit, s-a introdus tavanul casetatîn clădire, s-a realizat iluminatul încăperilor. A fost schim-bat tot ceea ce era în pavilionul respectiv, mai puţin mo -bi lierul, lucrarea fiind finalizată în anul 2019.

Cu emoţie a mărturisit că, deşi nu a fost uşor „lucrareaaceasta a fost cea mai grea, a fost lucrarea mea de suflet.”

Pregătirea profesională nu se opreşte aici. Învaţăpentru master, iar, în timpul liber, face plimbări la munteşi în afara ţării împreună cu viitoarea soţie.

Pentru tânărul ofiţer al armatei române algerea profe-siei militare a fost cea mai bună decizie, atât în dezvol ta -rea sa profesională, cât şi din punct de vedere material:„să cumperi o casă, maşină, să te aşezi la locul tău, iar acetlu cru m-a ajutat mult”.

Maistrul-militar clasa a IV-a Nicolae-Cătălin Brănes-cu, comandant grupă transport la Centrul 21 CartiruireTru pe şi Administrare Cazărmi ,,Anghel Saligny, a avut

un motiv foarte bine întemeiat atunci când a hotărât să îm -bra ce haina militară.

După cum mi-a mărturisit cu sinceritatea specificăvâr stei, a fost atras de uniforma militară şi viaţa cazonă:dis ciplină, ordine şi seriozitate.

Deşi a terminat liceul tehnologic din Roşia de Amara-dia în anul 2013, destinul i-a îndreptat paşii spre o carierămi litară. Astfel, în anul 2015, a finalizat studiile militarela Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a For -ţe lor Terestre „Basarab I”, specializându-se în arma auto.

În anul 2015, a fost repartizat la Batalionul 468 Apă ra -re Antiaeriană „Trotuş”, în anul 2016, a activat în cadrulBa talionului 1 Instrucţie „Olt”, iar, din anul 2017 până înpre zent, îşi desfăşoară activitatea la Centrul 21 Cartiruire.

Îi place ceea ce face, iar faptul că a găsit un colectivpro fesionist, gata oricând să-l înveţe, să-l ajute, l-a deter-minat să se implice în toate activităţile desfăşurate în ca -drul unităţii şi să ofere toate cunoştiinţele pe care le–aacu mulat în scurta sa experienţă de până acum. Împreunăfor mează o mare familie, unită de spiritul de echipă şi defair play.

Activitatea profesională şi educaţională nu se va opriaici, tânărul militar îşi doreşte şă-şi continuie studiile, săpro fite de experienţa acumulată până acum şi să treacă înrân dl ofiţerilor.

Mihaela DIACONU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 3 (511) din 14 februarie 2020

Pagina 3

Cariera militară - muncă şi dăruire

V e ş t i d i n P o l o n i aV e ş t i d i n P o l o n i a

- Domnule colonel, vă rog să vorbiţi despre traseulpro fesional pe care l-aţi urmat până la momentul ocu -pă rii actualei funcţii. Care au fost cele mai importantemo mente care v-au marcat evoluţia profesională şi lacare vă raportaţi şi acum?

Sunt absolvent al Şcolii militare de ofiţeri activi de ge -niu construcţii şi căi ferate, promoţia 1990. După termi na -rea şcolii, prima funcţie ocupată a fost cea de ofiţer cu ca -zar marea la Batalionul 21 Vânători de Munte de la Pre-deal. Din cauza modificărilor ce au avut loc în armata ro -mâ nă, unitatea se afla în curs de transformare şi moder ni -za re. Atunci au fost înlocuite centralele termice ce fo lo -seau combustibil solid (lemne, cărbuni), cu cele pe com-bustibil gazos. M-am implicat foarte mult în această acti -vi tate plăcându-mi latura de instalaţii ale construcţiilor.După ce s-a terminat această perioadă, toată cazarma a in -trat în reparaţii capitale.

Unitatea de la Predeal a fost pentru mine o adevăratăşcoa lă de viaţă şi pregătire militară. Acolo pot spune cămi-am desăvârşit pregătirea punând în practică ceea ceam învăţat în cei trei ani de şcoală militară. La toate aces-tea s-a adăugat şi lucrul pe şantier. La vânătorii de munteam întâlnit un colectiv deosebit, cu cadre militare foartebine pregătite şi cu un mediu organizaţional care m-a aju-tat să mă formez şi să mă dezvolt profesional în cele maibune condiţii.

Comandantul de acolo m-a primit cu braţele deschise,spu nându-mi totodată că mă aşteaptă un volum mare demun că. Acest lucru nu m-a speriat. Am fost sprijinit întruto tul. Am avut susţinere morală din partea comandanţilorde subunităţi, fapt care m-a ajutat foarte mult.

Am fost nevoit să citesc, să mă pregătesc şi să dau răs -pun suri competente astfel încât lucrările realizate să fie decea mai bună calitate. Dovada certă că am reuşit şi că amlă sat ceva în urmă este şi faptul că, peste ani, am fost invi-tat să particip la festivitatea de aniversare a 80 de ani dela înfiinţarea batalionului.

Acum, din postura de comandant al Centrului îi sprijinpe tinerii care vin de pe băncile şcolii.

Există în unitate astfel de cadre militare venite directdin promoţie. Remarc faptul că sunt bine pregătiţi dinpunct de vedere teoretic, însă am observat că în progra me -le lor de învăţământ nu au avut practica şantierului. Dinex perienţa mea încerc să îi învăţ ce înseamnă lucrul peşan tier. A apărut însă şi un element de noutate. Înainte lu -cram cu sectoare militare de construcţii, acum lucrăm nu -mai cu parteneri civili, prin contracte. Este o foarte maredi ferenţă care însă nu îngreunează procesul de lucru însine.

Brigada 65 Artilerie Antitanc ,,Gheorghe Stavrescu”de la Brăila a fost un alt loc în care mi-am desfăşurat ac -ti v itatea şi unde mi-am definitivat şi studiile de inginer.Sunt absolvent al Facultăţii de construcţii. Din cauza re -struc turărilor ce au avut loc în armata română în perioada1998-2001, funcţiile de ofiţer cu cazarmarea s-au desfiin -ţat. Am fost numit şef birou recepţie şi lichidări lucrări laCen trul 8 Domenii şi Infrastructuri a Direcţiei Domenii şiIn frastructuri de la Focşani. După o perioadă de 1 an şi 4lu ni, am ales să lucrez în domeniul logistic. Având în ve -de re că domeniul logistic are multiple ramuri, pe lângăapro vizionare, hrănire, transport, intră şi asigurarea de in -fras tructură, nu mi-a fost greu. Am fost şef al logisticii laBa talionul 469 de la Focşani şi şef al logisticii la Brigada282 Infanterie Mecanizată timp de 10 ani.

În urma unui examen susţinut în 2016, am ocupatfunc ţia de comandant al Centrului 21. Acest fapt a însem-nat pentru mine o încununare a întregii mele activităţi.Este o mare realizare să fii comandant al unui Centru careprin destinaţie este creat să asigure condiţii de trai şi in -struc ţie unităţilor militare.

Aşa cum în unitatea de la vânătorii de munte am avuto serie de realizări cu care mă mândresc şi la Centrul 21am făcut foarte multe lucruri bune.

De când am fost numit comandant, am încheiat în anul2016, 29 de contracte, în anul 2017, 37, în 2018, 27 decon tracte şi în 2019, 28 de contracte, însemnând 121 deobiec tive realizate în M. Ap. N, în zona mea de respon sa -bi litate, printre care menţionez: blocurile alimentare de laBa talionul 22 Infanterie din Caracal, de la Batalionul 96Ge niu, de la Batalionul de Poliţie Militară, de la Brigada1 Mecanizată ,,Argedava”. Sunt lucrări cu care ne putemmân dri.

Reabilitarea căminelor militare a fost o altă activitateîn care ne-am implicat. Am început cu hotelul militar dela Craiova. Datorită modernizării şi definirii brigăzii de laCra iova ca brigadă multinaţională, era nevoie de un spaţiude cazare în care să fie primiţi ofiţerii străini. Şi am rea li -zat un hotel ce poate echivala după părerea mea cu unulde 5 stele. La fel se va întâmpla şi cu căminele militare aleşco lilor de aplicaţii de la Piteşti, a Şcolii de Aplicaţiipentru EOD de la Râmnicu Vâlcea. Anul acesta avem înplan să reabilităm Căminul militar ,,Crizantema”.

- Cum anume îşi pune amprenta în actul de comandăex perienţa acumulată?

Consider că experienţa acumulată în tot acest timp, încare am ocupat diverse funcţii şi am trecut prin diferitestruc turi, mi-a fost de mare ajutor în ocuparea actualei

funcţ ii. În ultima funcţie îndeplinită, de şef al logisticii,ce rinţele erau de cel mai înalt nivel. Consider că dedicaţiaşi pasiunea mea pentru activităţile desfăşurate în funcţiilepe care am fost încadrat de-a lungul carierei, m-au ajutatsă fiu remarcat de comandanţii mei care au avut încredereîn mine şi care mi-au dat responsabilităţi dintre cele maidi verse şi mai complexe.

Mărturisesc că nu mi-a plăcut să fac aprecieri legate demun ca mea. I-am lăsat pe comandanţii mei să o facă.

- Aveţi o experienţă de aproximativ trei ani la coman-da Centrului 21. Ce a însemnat pentru dumneavoastrăaceas tă perioadă?

Pentru că am vorbit despre cele mai semnificative eta -pe profesionale, trebuie să spun că m-am întors cu mareemo ţie în această unitate, de care mă leagă cele mai fru-moase amintiri.

În anul 1988, ca elev de şcoală militară, de anul II, amfost repartizat la sectorul militar de construcţii care îşiavea sediul în această cazarmă. Chiar în acest birou încare ne aflăm acum, m-a primit colonelul Mihai Bartoş,co mandantul sectorului militar din acea perioadă. Atuncinu am bănuit nici o clipă, că peste ani, aveam să devin co -man dant al acestei unităţi în care am lucrat ca tânăr sta-giar.

A fost un moment de o mare încărcătură emoţională pecare mi-l amintesc întotdeauna cu mare bucurie şi emoţie.

Cei trei ani petrecuţi la comanda Centrului, au fost anide muncă asiduă. Programul unui ofiţer inginer de con-strucţii nu se termină la ora 16:00. Implică mersul pe şan -ti er, iar activităţile de pe şantier sunt multiple şi nu se potdes făşura după un orar fix. Trebuie să stai de vorbă cu be -ne ficiarii, să primeşti cerinţele ope raţionale ale lucrării pecare trebuie să o execuţi, să transmiţi partenerului de con-tract cerinţele beneficiarului, astfel încât ceea ce iese dinmâi nile noastre să fie ceea ce îi trebuie acestuia. Dar, nedes curcăm. Am moştenit un colectiv incomplet. Eram treiin gineri de construcţii care am arătat ce ştim să facem. Laaceastă dată, încadrarea cu personal tehnico-ingineresceste destul de bună astfel încât putem face faţă tuturor sar -ci nilor primite.

- Ce reprezintă Centrul 21 Cartiruire în organica Ba -zei 2 Logistice şi, implicit, a SMFT?

Urmărind domeniile funcţionale ale logisticii, printrecare şi infrastructura, Centrul este o importantă compo-nentă, atât pentru Bază, cât şi pentru SMFT în asigurareacon diţiilor de trai, de lucru şi de instrucţie ale SMFT.

Pe lângă obiectivele pe care vi le-am enumerat, trebuiesă amenajăm spaţii de lucru pentru Brigada 1 Mecanizatădin Bucureşti, pentru Batalionul 26 Infanterie de la Craio-va, pentru Batalionul de Poliţie Militară şi pentru Bata li -o nul 96 Geniu, unde oamenii la fel ca şi la Centrul 21 săîşi poată desfăşura activitatea în condiţii normale.

- Care sunt principalele misiuni şi obiective ale Cen-

trului 21 pentru anul 2020?Ne desfăşurăm activitatea după o planificare ri gu roa -

să. Stabilim cu doi ani înainte obiectivele pe care le avemde realizat pentru anul în curs.

Planul de lucrări pentru 2020 este foarte amplu şi cu -prin de: modernizarea Batalionului Instrucţie Olt de la Ca -ra cal, unde vor fi amenajate blocuri alimentare şi spaţii delu cru pentru oameni. De asemenea, vom realiza lucrări demo dernizare a şcolii de subofiţeri pentru forţele terestredin Piteşti, unde vom executa reparaţiile a două pavi li oa -ne necesare pentru cazarea elevilor.

În anii 2016-2017, m-am ocupat de achiziţia utilajelornoi de tâmplărie ca să putem avea şi producţie şi calitate.Şi, se vede pe teren ceea ce am realizat. Mai avem de exe-cutat lucrări de modernizare la Căminul militar ,,Crizante -ma”, la unele obiective ale SMFT, la Parchetul militar dinBucureşti care se află tot sub administrarea noastră, şi laArhivele Ministerului Apărării Naţionale de la Piteşti.

- Ce ne puteţí spune despre dotarea cu materiale şiuti laje?

Am fost sprijiniţi de Baza 2 Logistică şi de SMFT. Nis-au asigurat fondurile necesare pentru a achiziţiona ma -te rialele de lucru necesare. Ca noutate, la Centrul 21 amdes chis o linie de producţie cu geam termopan. Ne-au fostasi gura mijloacele de transport adecvate pentru a duce lades tinaţie partea ce ţine de tâmplărie.

- Ce metode de lucru adoptaţi pentru a amplificaprin cipalele atribute ale oamenilor din subordine: pu -tere de muncă, prezenţă de spirit, performanţă profesi o -na lă?

În opinia mea, cea mai eficientă metodă de lucru esteaceea de a te oferi pe tine drept exemplu.

Dacă toate aceste atribute pe care le-aţi menţionat (pu -te re de muncă, prezenţă de spirit, performanţă profesio -na lă) se regăsesc în caracterul şi comportamentul tău, oa -me nii te vor urma, nu prin prisma poziţiei ierarhice în carete afli, ci prin ceea ce eşti şi faci ca om.

Plecând de la experienţa proprie de lucru, am încercatsă le imprim subordonaţilor ideea de a nu lăsa pe mâinece poţi face azi. Şi siguranţa am şi reuşit.

Referitor la puterea de muncă, pot spune că m-a ca rac -te rizat dintotdeauna. Programul meu de lucru nu se termi -nă la ora 16:00, ci se prelungeşte în funcţie de sarcinile pecare le avem de îndeplinit. În ceea ce priveşte performanţapro fesională, cred că am o experienţă destul de bogată delu cru în domeniul meu (realizarea infrastructurii, a insta-laţiilor etc). Le-am cerut subordonaţilor să caute metodenoi de lucru, fie că a fost vorba despre încălzire, de clima-tizare, de aerisire, de ventilare, de transport al energiei ter-mice. Am fost preocupat tot timpul de găsirea unor soluţiiino vatoare în domeniu pentru că ne aflăm într-un amplupro ces de transformare şi de moder nizare.

Daniela DUMITRAŞCU

Curierul ARMATEINr. 3 (511) din 14 februarie 2020Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE 

C M Y K

Profes ia se const ru ieşte pas cu pasInterviu cu colonelul ing. Valerică AVRAM, comandantul Centrului 21 Cartiruire Trupe şi Administrare Cazărmi ,,Anghel Saligny”

S-a născut la data de 25 aprilie, 1967, în Tecuci, judeţulGa laţi.

Studii:1981-Liceul Industrial Tecuci;1990-Şcoala militară de ofiţeri activi de geniu, construcţiişi căi ferate, arma construcţii;1991-Curs ofiţeri nou mutaţi în unităţi de vânători demun te;1996-Curs perfecţionare comandanţi companii construc -ţii (ofiţeri cu cazarmarea);2002 - Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galaţi, Facultateade Inginerie-Specializarea inginerie tehnologică şi me ca -ni zare în construcţii; 2004 - Universitatea ,,Dunărea de Jos” Galaţi, Facultateade inginerie-Brăila, Studii postuniversitare de master,pro fil ,,Mecanica solidului deformabil cu aplicaţii în in gi -ne rie.2006-Curs intensiv de limba engleză;2008-Curs de mecanică generală şi conducere a ve hi co le -lor URO VAMTAC S3 şi S3 HD;

2009-Curs de Operaţii în Sprijinul Pă cii(Peace Support Operation Course);2009-Curs de specializare în domeniullo gisticii în teatrul de operaţii;2011-Curs intensiv de limba engleză, ni -vel intermediar; 2013-Curs postuniversitar de dezvoltarepro fesională-Conducere în domeniulpre -gă tirii economiei şi teritoriului pentruapă rare;2017-Curs de comunicare şi relaţii pu -bli ce pentru comandanţi de mari unităţişi comandamente.

Funcţii îndeplinite:1987-Elev şcoală militară de ofiţeri ge -niu construcţii căi ferate;1990-Ofiţer (cu cazarmarea);2003- Şef Birou Recepţii şi Lichidări

lucrări; şef al Logisticii;2006 - Şef Birou Conducere Logistică;2011 - 2013 - Şef birou / birou observatori controlori for -ţe sprijin - CILFT, Cincu;2009 - Şef al Logisticii;2016- Comandant al Centrului 21 Cartiruire Trupe şi Ad -mi nistrare Cazărmi ,,Anghel Saligny”.

Distincţii:2005-Semnul onorific ,,În Serviciul Patriei” pentru 15 deani de activitate;2010-Semnul onorific ,,În Serviciul Patriei” pentru 20 deani de activitate;2011-Emblema de Onoare a Statului Major a Forţelor Te -res tre;2012-Insigna ,,Participant la misiuni în străinătate”;2015-Emblema de onoare a forţelor terestre.

Misiuni internaţionale:2011-2012-Ofiţer 4 în cadrul Elementului Naţional deSprijin din teatrul de operaţii Afganistan.

„Pentru mine acest batalion înseamnă jumătate dinvia ţa mea, cealaltă jumătate o reprezintă familiamea…”- caporal clasa II-a Cosmin Sălăgeanu.

Caporalul clasa a II-a Cosmin Sălăgeanu este unuldintre militarii Batalionului 21 Vânători de Munte „Ge ne -ral Leonard Mociulschi” cu experienţă în teatrele de ope -ra ţii Irak şi Afganistan şi cu o foarte bună pregătire.

Astăzi, când batalionul sărbătoreşte 80 de ani de la în -fiin ţare, Cosmin ne-a transmis cum şi-a ales cariera mi li -ta ră, ce înseamnă pentru el să facă parte timp de 21 de anidintr-o singură structură şi ultimele gânduri înainte să ple -ce în a 5- a misiune, dintr-un teatru de operaţii.

„De mic copil mi-a plăcut haina militară şi priveam cumân drie la tot ceea ce însemna Armata. Ulterior, după ceam îndeplinit toate criteriile, m-am hotărât să fac şi eupar te din această familie. Prima mea funcţie a fost de co -man dant piesă aruncătoare 82 mm la Batalionul 21 Vână-tori de Munte „General Leonard Mociulschi”, în anul1999. Anul acesta împlinesc 21 de ani în această structu -ră. Pentru mine acest batalion înseamnă jumătate din via -ţa mea, cealaltă jumătate o reprezintă familia mea. La ce -re monia de sărbătorire a 80 de ani de la înfiinţarea Bata -lio nului 21 Vânători de Munte am avut sentimente măreţeşi frumoase când am reîntâlnit o mare parte dintre milita -rii care au fost aici, care au plecat din sistem sau care s-au mutat la alte unităţi militare. A fost o revedere plăcută.Ani versarea în sine este o sărbătoare pentru tot personalulcare a făcut parte sau face parte din Batalionul 21 Vână-tori de Munte.

Am patru misiuni în teatrele de operaţii Irak şi Afga -nis tan şi merg cu plăcere în a 5-a misiune, începând cu lu -na februarie, cu „Viperele Negre”. Avem o pregătire in -ten să în spate şi avem colegi pregătiţi. Cei mai tineri mi -li tari au asimilat în formaţiile ca un burete şi au început săde vină ceea ce aşteaptă toţi de la ei, să fie militari foartebuni. Sunt nişte oameni extraordinari şi mă bazez pe ei” -ca poral clasa II-a Cosmin Sălăgeanu.

Căpitan Mariana DINU

În perioada 13-31 ianuarie, la„Cen trul de Perfecţionare Artile-rie Terestră şi Artilerie Antiaeri a -nă” din Sibiu s-a desfăşurat sta-giul de perfecţionare profesională„In structor Training Course”,pentru instructorii militari de laba za carierei. Activitatea, coordo-nată de o echipă de militari en -glezi („British Military AdvisoryTrai ning Team”), a urmărit în celetrei săptămâni planificate, perfec -ţi onarea abilităţilor „instructori-lor militari” prin însuşirea proce-durilor britanice de ducere a ac ţi -u nilor de luptă.

Miercuri, 29 ianuarie, alăturide cei aproximativ 30 de cur sanţi,ti neri instructori ofiţeri şi subofiţeri din Forţele TerestreRo mâne, am participat la etapa finală, respectiv evaluareade către instructorii britanici a felului în care militarii ro -mâni au deprins modalitatea asumării comenzilor şi ordi-

nelor pe timpul desfăşurării unei activităţi de instrucţie/lup tă în teren. Deşi s-a evaluat strict comportamentul lide-rului la comanda unei subunităţi, şedinţele de instrucţie/tes tare au fost organizate într-un cadru activ, unul în cares-au folosit metodemo derne de ducerea luptei în teren des -co perit. Rând perând, toţi cei evalu -aţi au trecut prin fa -ze le de instructor,res pectiv instruit,în cercând să pună înprac tică cunoştinţe-le acumulate în zile-le anterioare. Mili-tarii britanici au fostatenţi la algoritmultrans miterii comen-zilor şi au evaluatfie care instructor înpar te conform stan-dardelor de operaretrans mise cursanţilor în cadrul şedinţelor de pregătire me -to dică. Căpitanul Harry James, şeful echipei BMATT: „Înprin cipiu, acest curs este destinat militarilor ce şi-au de -

mon strat deja capabilităţile de instructori, încercând prac-tic să consolidăm cunoştinţele deja deţinute. Pentru parteafi nală a cursului am împărţit cursanţii în 3 grupe distinc-te, urmărind astfel modalitatea militarilor de a se exprima

în situaţii diferite. Fiecare primeşte şansa de a de -mon stra capabilităţile de lider şi a comanda subuni -tă ţile respectând tipologia britanică. Nu am încercatsă le transmitem că metoda britanică de instruireeste cea mai bună din lume. Suntem aici doar să ară -tăm modalitatea de instruire a militarilor britanici,dez voltând astfel perspectiva unui instructor aco-modat cu mai multe tipuri de a conduce. Am consta-tat deja că majoritatea lucrurilor pe care le practicămi litarii români sunt asemănătoare cu ce facem noiîn cadrul şedinţelor. Sperăm totuşi că ceea ce au în -vă ţat nou aici să le fie de folos atunci când se vor în -toar ce la unităţile de provenienţă. În altă ordine deidei, vreau să menţionez că suntem încântaţi de ni -ve lul de pregătire a militarilor români şi pot să măcon sider norocos că am lucrat cu o astfel de echipă”.

La finalul zilei, sublocotenent Bogdan Brăileanune-a descris în câteva cuvinte activitatea din punctde vedere al participantului la un astfel de curs: „Am

ve nit aici cu inima deschisă pentru a învăţa lucruri noi. Nupot spune că a fost o perioadă extenuată, dar pot susţinecă a fost una foarte fructuoasă din perspectiva unui in -struc tor la început de drum. Spre surprinderea mea nu

exis tă diferenţe majoreîntre standardele deope rare ale noastre şicele ale britanicilor, înschimb mi-a plăcut mo -da litatea de comunicareîntre instructor şi in stru -it, puţin diferită, una încare se poate evidenţiaclar stilul participativ.Simt că perspectiva asu-pra şedinţelor de in stru -i re, pe care le voi susţi-ne la întoarcerea în uni-tatea de acasă, s-aschim bat şi voi încercasă implementez câtevadin metodele pe care le-am exersat la acest

curs”.Vineri, 31 ianuarie, în prezenţa colonelului Marian

Bae, comandantul Şcolii de Instruire Intera rme a Forţelor

Te restre „Mihai Viteazul” şi a comandorului Neil Thomp -son, ataşatul Marii Britanii la Bucureşti, a avut loc festivi -ta tea de încheiere a stagiului de perfecţionare profesională„In structor Trening Course”. Fiecare militar participant afost recompensat cu diplome şi distincţii pentru efortulde pus pe parcursul celor trei săptămâni de instruire, fiindevi denţiaţi cei mai meritoşi dintre aceştia. Plutonierul-ma -jor Valentin Petrache de la Centrul de perfecţionare ISR,Pa raşutişti şi JTAC „General-maior Grigore Baştan” afost desemnat ca fiind cel ce s-a adaptat cel mai rapid ce -rin ţelor şi s-a descurcat cel mai bine în a-şi însuşi cunoş-tinţele transmise în timpul cursului. Colonelul MarianBae, împreună cu comandantul Centrului de Perfecţiona-re Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă”,co lonelul Alexandru Puiu, au oferit echipei britanice em -ble me şi plachete. Cu această ocazie, ataşatul Marii Brita-nii ne-a transmis câteva informaţii: „Parteneriatul dintreMa rea Britanie şi România a ajuns, iată, la un nivel strate -

gic. Recent a fost semnat un plan de acţiune ce implicămai multe activităţi cu caracter bilateral pe parcursul a treiani. Acest curs de tip „train the trainers” este primul eve-niment din seria de activităţi viitoare. Cred că este o acţiu-ne importantă pentru militarii români să obţină informaţiidin experienţa instructorilor britanici în ceea ce priveştein strucţia trupelor proprii. Cel mai important lucru pentruori ce armată este să fie încadrată cu personal profesionist,iar schimbul de experienţă nu poate decât să îm bu nă tă -ţeas că aceste calităţi. Este totodată şi un semn de prietenieîntre cele două state. Nu este prima acţiune în care suntimplicaţi militari britanici şi români lucrând împreună.Avem în fiecare an o serie de exerciţii multinaţionale ceau devenit deja o tradiţie. În 2019, de exemplu, un contin -gent de militari din Ţara Galilor a participat la exerciţiul„Sar mis 19” alături de militarii Brigăzii 2 Vânători deMun te şi au fost foarte mulţumiţi de rezultatele pe care le-au atins lucrând în comun. În încheiere, aş dori să le trans -mit mult succes în carieră tuturor celor ce au fost prezenţila acest curs. Sunt convins că, punând în practică ceea ceau văzut şi trăit în această perioadă, vor reuşi să pre gă -teas că multe generaţii de soldaţi profesionişti”.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.3 (511) din 14 februarie 2020 Pagina 5

Instructor Training Course – un parteneriat de perspectivă

21 de ani în Batalionul 21 Vânători de Munte„General Leonard Mociulschi”

Batalionul 83 LAROM a desfăşurat, în perioada 03-07 februarie, exerciţii tactice cu trageri de luptă în Cen-trul de Instruire Întrunită „Getica” din zona Cincu, Bra -şov. Pre gă -ti rea pentruluptă a avutla bază uns c e n a r i ufic tiv, în -t o c m i tpentru acrea cadrultac tic nece-sar pentruîn deplinireaobiec tivelor de instruire ale participanţilor.

Activitatea a început cu deplasarea tehnicii şi a perso -na lului în facilităţile de instruire, urmate de executareare cunoaşterilor şi culminând cu tragerile de luptă, cu mu -ni ţia LAR, din data de 05 februarie.

- Baterie, Foooc!-„Ţintă distrusă!” au raportat militarii Batalionului 83

LAROM „Bogdan I” din Bârlad la finalul exerciţiului cutra geri reale de luptă, în Poligonul Cincu.

Un avantaj considerabil al sistemului ,,LAROM” îlre prezintă posibilitatea folosirii a două tipuri de muniţii:

- muniţie explozivă, cal. 122 mm cu o bătaie până la20 km;

- rachete LAR M.K.-4, cal. 160 mm cu o bătaie pânăla 45 km.

Artileriştii bârlădeni au folosit în cadrul acestui exer-ciţiu rachete LAR M.K.-4 cal. 160 mm.

Căpitan Oana OLINICI

Bater ie , Foooc!Bater ie , Foooc!

Foto: Sergent Cosmin DARIE

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 3 (511) din 14 februarie 2020Pagina 6

Istoria Războiului de Întregire a României(1916-1920) este marcată de evocarea şi eviden ţie -rea unor per sonalităţi politice şi militare care, incon-testabil, au avut un loc şi rol important în realizareaşi apărarea Ma rii Uniri din anul 1918. Comandanţiide la eşa loa ne le mari şi unii militari care au avut„moar te de erou”, au făcut obiectul prezentării,obiec tive sau cu mul te aspecte subiective, a acti vi tă -ţi lor desfăşurate pe întreaga durată a războiului sauîn diferite mo men te ale acestuia.

Există însă şi categoria celor care au făcut partedin statul major al unor comandamente, cu un loc şirol important în organizarea şi planificarea operaţii -lor militare, cei care au elaborat documente specificeac tivităţii într-o asemenea structură, semnate decătre co mandanţi şi şeful de stat-major sau şeful sec -ţi ei (bi roului), primul fiind, de cele mai multe ori,cre ditat ca autor.

Regulamentele privind serviciul de stat-major încam panie prevedeau documentele care se elaboraude către ofiţerii din birouri şi secţii în diferite situaţii,pro cedurile de redactare, semnare şi aprobare. Şefulde stat-major al unei structuri militare, de la eşalonre giment în sus, este mai puţin prezent în documen -te le elaborate, prin urmare este persoana despre carese scrie mai puţin sau deloc, deşi este artizanul şi res -pon sabilul a tot ce se elaborează scris în cadrul unuico mandament.

Este motivul pentru care am considerat necesarsă aduc în atenţie personalitatea şi activitatea unuige neral al armatei române, Ştefan Panaitescu, celcare în perioada 11/24 decembrie 1918-martie 1921a îndeplinit funcţia de şef de stat-major al Comanda-mentului Trupelor din Transilvania, de la constituirepână la desfiinţare, sub comanda generalilor TraianMo şoiu şi Gheorghe Mărdărescu.

Biografia generalului Ştefan Panaitescu este greude constituit, în condiţiile în care în contextul desfă -şu rării războiului, dosarul cu memoriu original, Foi -le ca lificative şi alte piese la dosar întocmite până înde cem brie 1918 s-au pierdut. Constatarea dispariţieido sarului a avut loc în februarie 1919, când gene ra -lul Tra ian Moşoiu, atunci comandant al Comanda-mentului Trupelor din Transilvania, a solicitatComandamentului Diviziei 15 Infanterie, în cadrulcăreia lu cra se generalul Ştefan Panaitescu în funcţiade co man dant al Brigăzii 40 Infanterie, trimitereadosarului la Sibiu, acolo unde funcţiona structurarecent con stituită.

După îndelungate cercetări, la 30 martie 1920, si -tua ţia pare să fi fost clarificată, rezultând că Divizia15 Infanterie a expediat dosarul la Marele CartierGe ne ral, la 17 decembrie 1918, când a fost depus laofi ciul poştal din Chişinău, aspect confirmat de cătreDi recţia Poştelor, care a constatat înregistrarea plicu-lui cu nr.432/ 17 decembrie 1918. Deşi de la Coman-damentul Diviziei 15 Infanterie s-a transmis Coman-damentului Trupelor din Transilvania că dosarul afost expediat la Marele Cartier General (MCG) - sec -ţia III Adjutantură, la 24 martie 1919, şeful acesteistruc turi, colonelul Grigore Costandache a infirmat oase menea situaţie, având în vedere că: „Domnul ge -ne ral Panaitescu Ştefan nu a făcut niciodată servi ciulla MCG şi memoriile ofiţerilor nu se trimiteau la

MCG”Prin urmare, datele privind activitatea generalului

Şte fan Panaitescu de la începutul carierei militarepână în toamna anului 1916 lipsesc. Ştim doar căs-a năs cut la 10 iunie 1872, în localitatea Puţeni,atunci re şedinţă de plasă, judeţul Tecuci, fiul lui Ionşi Profira, ambii proprietari, iar „Anuarul ofiţerilor”in dică faptul că a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri deIn fan te rie, a fost avansat sublocotenent în anul 1895,fiind înain tat în grad astfel: locotenent-1898, căpi-tan-1905, maior-1911, locotenent-colonel-1915, co -lo nel-1917, general de brigadă-1918. În anii 1906-1908, a ur mat cu succes cursurile Şcolii Superioarede Răz boi, pe care a absolvit-o cu rezultate foartebune, fă când dovada unei bune cariere ca ofiţer destat-major.

La intrarea României în Războiul de Întregire,era în cadrat ca şef de stat-major la Divizia 13 Infan-terie, astfel că prima apreciere asupra activităţii salede care dispunem aparţine generalului Gheorghe Să -nă tes cu, tatăl viitorului general Constantin Sănătes-cu, care scria, în 1916, despre locotenent-colonelulŞte fan Panaitescu: „Ofiţer capabil, brav, priceput, cuînal tă autoritate, este sănătos, rezistent, având marepu tere de muncă şi calităţi vădite pe câmpul de răz -boi. Pe timpul luptelor de pe Valea Oltului, l-am în -săr cinat a dirija lucrările de apărare executate peMun tele Veveriţa şi Pietrosul şi s-a achitat în modelo gios. Greul serviciu de şef de stat-major l-a în de -pli nit cu mult tact, dovedind cunoştinţe militare de -să vâr şite. Este un ofiţer distins sub toate raporturileşi de nădejde, putându-se conta pe el în împrejurărilecele mai grele. I se poate încredinţa orice însărcinare,ga rantând că va fi dusă la bun sfârşit”.

În plină perioadă a luptelor de pe Valea Oltului laco manda Diviziei 13 Infanterie a fost numit co lo ne -lul Hen ri Cihoski, care a avut, de asemenea, apre ci -eri dintre cele mai bune în privinţa calităţilor sale deofi ţer de stat major în timp de război: „Locotenent-co lo ne lul Panaitescu Ştefan a fost sub ordinele sub -sem na tu lui, ca şef de stat-major al Diviziei 13 Infan-terie, pe tim pul 15 octombrie-20 noiembrie 1916,adică în tim pul luptelor celor mai crâncene pe careacea di vi zie le-a susţinut pe Valea Oltului, în primapar te a cam paniei. În calitate de şef de stat-major ado vedit pri cepere şi temperament de război: în drăz -neţ, energic şi calm în situaţiile cele mai critice. Ofi -ţer neobo sit, serios, conştiincios şi cu totul devotatser viciului. În toate zilele în care era nevoie să in -spec teze frontul, lo cotenent-colonelul Panaitescum-a înlocuit la postul de comandă, luând dispoziţiipo tri vite împreju ră ri lor; în special, mă simt dator afa ce men ţiunea de mă surile judicioase luate la 14 oc -tom brie 1916 când ina micul a dat primele atacuriasupra Mun telui Ri glo nul şi eu mă găseam pe Mun -te le Ve ve riţei şi apoi pe Muntele Pietrosul, neputândso si decât seara la Car tier. Este un ofiţer distins, pecare se poate conta, atât ca [sic!] capacitate, cât şi casă nă tate, în orice si tua ţie de război”.

(continuare în numărul următor)

Colonel (r) profesor universitar dr. Ion GIURCĂ

Preluare din revista ,,Document”, nr 3/ 209

Generalul Ştefan Panaitescu Generalul Ştefan Panaitescu

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteRevoluţia din 1989. Învinşi şi în vin -

gă tori, Anneli Ute Gabanyi, AlexandruMu raru, Daniel Şandru

Moment controversat al istoriei Ro -mâ niei, evenimentele din decembrie 1989dau naştere şi astăzi unor dezbateri aprin -se cu privire la caracterul lor - a fost re vo -lu ţie, revoltă populară sau lovitură destat? „Momentul fondator” al Românieide mocratice, după mai bine de 50 de anide regimuri dictatoriale, Revoluţia din de -cem brie 1989 a devenit graniţa în timpîntre două regimuri politice şi între douălu mi. Din cauza caracterului lor violent şia numărului mare de victime, evenimentele din decembrie 1989au lăsat urme distincte în memoria colectivă şi în cea istorică,pre cum şi în felul în care a fost percepută, la nivel individual sauco lectiv, ideea de revoluţie după prăbuşirea comunismului.

www.polirom.ro

ConcertNikos Vertis, 27, 28 februarie, ora 19:30, Sala Palatului Bu -

cu reştiCel mai popular artist al Greciei, revine în România, pentru al

pa trulea an consecutiv, cu două con-certe live de excepţie. Nikos a pre gă -tit un show spectaculos, construit cudra goste şi pasiune, dar mai ales cures pect pentru fanii din România,care şi-au manifestat intens dorinţade a-l revedea pe celebrul artist grec.„Tot ce îmi doresc este ca muzicamea să atingă cât mai multe sufleteşi să bucure cât mai mulţi oameni.Pentru mine, satisfacţia publiculuire prezintă succesul. Le mulţumesctu turor românilor care iubesc muzicamea şi îi asigur că dragostea lor măono rează şi mă obligă. Vă aştept pe

toţi pe 27 şi 28 februarie, la Sala Palatului, să cântăm, să trăimîm preună momente de neuitat”, a declarat Nikos Vertis.

www. infomusic.roFilmThe Invisible man

Prinsă într-o relaţie violentă cuun om de ştiinţă genial şi bo gat, darob sedat de control, Cecilia Kass(Moss) reuşeşte să fugă în miezulnop ţii şi să se ascundă cu ajutorul su -ro rii sale (Harriet Dyer), a prietenu-lui lor din copilărie (Aldis Hodge), şia fiicei adolescente a acestuia (StormReid). Dar, când fostul său partener(Oli v er Jackson-Cohen) se sinucide,şi îi lasă o mare parte din uriaşa saavere, Cecilia începe să suspectezecă moartea lui nu e decât o farsă. Pemă sură ce începe să fie confruntatăcu coincidenţe din ce în ce mai si nis -tre, care pun în pericol viaţa celordragi ei, Cecilia simte că sănătatea ei mentală e tot mai fra gi lă,din cauza eforturilor ei disperate de a le dovedi celorlalţi că e hăr -ţu ită de o fiinţă care nu poate fi văzută.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

S-au împlinit 41 de ani de la întronizarea celui de-al pa -tru lea Patriarh al României, Iustin Moisescu. Primii doi pa tri -arhi, Miron Cristea, respectiv Nicodim Munteanu, păsto riserăîn condiţii aparent normale, deoarece normalitatea politică sesfâr şea în România în ultimul an de patriarhat al lui MironCris tea, odată cu instaurarea dictaturii carliste.

Despre cel de-al patrulea Patriarh al Bisericii Ortodoxes-au scris, în decursul vremii, multe pagini. În prezent, mărtu -rii le despre el mai pot fi găsite la puţinii membri ai SfântuluiSi nod care l-au cunoscut şi au lucrat cu el şi, poate în aceeaşimă sură, la preoţii care au fost hirotoniţi de el.

Ca şi la trecerea spre Domnul a patriarhilor Miron (1939)şi Nicodim (1948), moartea patriarhului Justinian a fost prece-dată de semne istorice. Ele ne arată că în 1977 se sfârşea o pe -ri oadă de relaxare politică, sau de „dezgheţ”, ca să folosim unter men consacrat. Un punct important în anul 1977, după eve -n i mentul tragic din 4 martie, a fost alegerea şi întronizarea Mi -tro politului Moldovei şi Sucevei, Iustin Moisescu, drept celde-al patrulea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.

La înmormântarea Patriarhului Justinian, cel ce a rezistataproa pe 30 de ani (1948-1977) pe o redută cu foc continuu,Mi tropolitul Iustin Moisescu a ţinut o cuvântare magistrală.Ale gătorii au pus în fruntea Bisericii pe Iustin Moisescu, har-nicul Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Şi la întronizare a ţi -nut un discurs - program care vorbea despre superba sa pre gă -ti re cărturărească.

Mitropolitul Iustin Moisescu, marele teolog şi tălmăcitoral Noului Testament, cărturar neîntrecut, pedagog iscusit şipro fesor de o mare ţinută academică, nu era prea bucuros sămai plece din Moldova. Memorialistica rămâne o bună sursăpentru cel care vrea să reconstituie chipul Patriarhului Iustin,căci în 2020 se împlinesc 110 ani de la naşterea sa (5 martie

1910) şi 34 de ani la trecerea sa la Domnul (31 iulie1986).De cele mai multe ori, vrednicul de pomenire patriarh

Ius tin a fost asociat cu catedra. Temeinica sa pregătire teolo gi -că, încununată cu o teză de doctorat la Atena, s-a văzut firesccon tinuată de activitatea sa de profesor, atât în ţară, cât şi înstrăi nătate (Cernăuţi, Bucureşti, Varşovia). Opera sa este ofruc tuoasă îmbinare între Noul Testament şi Patristică, do ve -dind o deplină înţelegere a învăţăturii ortodoxe fundamentatepe Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie.

Am putea spune fără a greşi că Patriarhul Iustin este mo delpentru orice arhiereu. Cheia de înţelegere a slujirii arhi e reşti aPa triarhului Iustin stă în faptul că pronia divină îşi are rân du -ia la cu fiecare om care răspunde chemării tainice a PăstoruluiHris tos. Pentru patrologi, Prea Fericirea Sa a venit cu pro pu -ne rea de a traduce operele Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor bi -se riceşti în limba română. Cei cu aplecare spre administrareaşi buna chivernisire a eparhiei se pot documenta despre modulcum a păstorit pe rând în cele trei mari provincii româneştiTran silvania (1956-1957), Moldova (1957-1977) şi Muntenia,ca Patriarh al României (1977-1986).

În relaţia sa cu elevii sau cu studenţii, chiar dacă nu maipre da Noul Testament, Iustin Patriarhul a fost un om de neui-tat. „În aparenţă, Patriarhul Iustin era un om rece, dar în rea li -ta te era un om cu suflet mare. A reuşit să facă din seminarul dela Mănăstirea Neamţ, cea mai modernă şcoală medie din ţară.Era apropiat de preoţii începători, dar şi de cei mai necăjiţi, şi,în cerca, din punct de vedere administrativ, să găsească soluţiipentru a-i ajuta. Lângă el, propriu-zis, aveai impresia că eştilân gă un uriaş, nu atât din punct de vedere fizic, cât pentru căera un mare domn, care se purta foarte frumos şi foarte drept”,amin tea părintele Alecu Amarinei de la Parohia „Sfânta Cu vi -oa să Parascheva” din Piatra Neamţ.

A reprezentat Biserica Ortodoxă Română la toate consiliileşi comitetele mondiale, creştine şi inter-religioase timp deaproape un sfert de veac. Pe acolo, prin străinătăţi, la congreseşi alte întruniri, cuvântul său era hotărâtor şi definitiv. Nimeninu mai îndrăznea să adauge un cuvânt, o virgulă.

În cei nouă ani de patriarhat va avea durerea mărită prindă râmarea bisericilor din Bucureştiul supus unei modernizărifor ţate şi translarea altora după blocuri, pentru că aşa po run -ceau Ceauşescu şi soţia sa, Elena.

După prima îmbolnăvire de ri nichi, a doua oară patriarhulIustin a fost internat la Spitalul Elias, apoi la Carol Davila, spi-tal care se ocupă de tratarea celor bolnavi de rinichi.

Patriarhul Iustin nu a păstorit în vremuri uşoare. Îl dureaceea ce vedea că se întâmplă în ţară. Tonul patriarhului căpătanuan ţe de vehemenţă. La o întrevedere cu Ceauşescu i le-aspus pe toate, punctual. De atunci nu l-a mai primit în nici oau dienţă, oricât s-a insistat, pentru rezolvarea finanţării preo -ţi lor parohi din Europa şi America. În urma acelei audienţe,Iustin s-a şi îmbolnăvit şi a fost dus la spital, iar la următoareainternare a şi murit.

Sunt episoade emoţionante. Dacă am avea ocazia de a-l în -tâl ni pe Patriarhul Iustin, nu cred că am putea trăi alt sentimentdecât de uimire şi de firească recunoştinţă, având simţămân-tul smereniei.

Patriarhul Iustin a creat o tipologie arhierească şi stă re ţeas -că după chipul şi exigenţele sale. În termeni laici, demersulaces ta poartă numele de şcoală. El s-a continuat astfel prin oa -me nii pe care i-a ales, îndrumat şi promovat. Oameni care i-auper petuat stilul inconfundabil.

Adică, acel aliaj de eleganţă organică, râvnă şi simţ al da -to riei.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Patr iarhul Ius t in MoisescuPatr iarhul Ius t in Moisescu

MOZAICCurierul ARMATEINr. 3 (511) din 14 februarie 2020

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

ASPRIME

CORUPÞIE

A PLANTA

PILOT

A SPERIA

TRÂNDÃVIE

VITÃ

TÃRÃBOI

CURAJ

A OCROTI

GHID

INOCENÞE

TRECERI!

CRAII

EPOCÃ

A ATRIBUI

DIN MERS!

CE VREI

INSULE DECORALI

LA PICNIC!

ÎNÞELES

SONDÃRI

SLUT

DÃ-N FOC

12 LUNI

CERCEVEA

A ALUNECA

VINÃ

PREFERÃPE

VISÃTORI

A fost descoperit codul folosit de cancer pentru a ucide

Modificările genetice specifice care apar în peste30 de tipuri de cancer au fost descoperite de cercetători,iar genomul diferitelor forme ale acestei boli va fa cepo sibilă diagnosticarea înainte de apariţia oricărorsimp tome, potrivit upi.com. Cancerul ar putea fi des co - perit înainte de apariţia oricăror simptome. Ceea ce erade neimaginat până acum este demonstrat de o echi păma mut formată din peste 1.000 de oameni de ştiin ţă dinîn treaga lume.Timp de zeceani, aceştia austu diat aceastăboală şi au reu -şit să afle cemo dificări ge ne -ti ce spe ci ficeapar în mai multde 30 de tipuride cancer, dar şicând aces tea voravea loc. Acest lucru în seamnă că des cifrarea aces torti pare va duce la apariţia unor noi teste de diagnostic cuaju torul cărora cancerul va putea fi descope rit mult maide vreme, în stadii incipiente. Cercetătorii au luat-oma tematic: genomul fiecărui pacient este unic, darexis tă un set finit de modele recurente, aşa că pot fiiden tificate toate tiparele în care acestea apar. Oda tăhar ta genetică descifrată, vor fi optimizate pe vii tordiag nosticul şi tratamentul. „Pentru mai mult de 30 ti -puri de cancer, ştim acum ce modificări genetice spe ci -fi ce sunt, ce este posibil să se întâmple, dar şi când voravea loc aceste modificări” a declarat Peter Van Loounul dintre coordonatorii pro iec tului mamut, po trivitMe diafax. Cercetătorii au fost capabili să iden ti fice înce lule mutaţii precoce care au avut loc cu ani sau chiarde cenii înainte de apariţia cancerului, ceea ce creea zăpre misa că boala ar putea fi descoperită înainte de apa -r iţia oricăror simptome. În lume, în 2018, au fost în re -gis trate peste 17 milioane de cazuri noi de cancer, con -form raportului recent publicat de Organizaţia Mon di -a lă a Sănătăţii (OMS). Specialiştii OMS esti mea ză cănu mărul cazurilor de cancer vor creşte cu 60% în urmă-torii 20 de ani, dacă nu se adoptă măsuri con crete decom batere.

Antidotul pentru coronavirus ar putea figăsit cu ajutorul inteligenţei artificialeCompania americană Insilico Medicine foloseşte

in teligenţa artificială pentru a ajuta la găsirea unui anti -dot pentru coronavirus. Câteva mii de molecule care arpu tea fi transformate în medicamente folosite îm po tri -va virusului au fost identificate deja. Insilico Me dicine,un startup din Maryland, SUA, a început să fo loseascăin teligenţa artificială pentru a identifica o se rie de mo -le cule care ar putea sta la baza unui tratament al epide -mi ei de coronavirus. Potrivit revistei „For tune”, siste -mul AI al startup-ului a reuşit să identi fi ce în patru zilecâ teva mii de molecule care ar putea fi transformate înme dicamente folosite împotriva vi ru sului. Insilico aanun ţat că va sintetiza şi va testa 100 din cele mai pro -mi ţătoare molecule, publicând între timp lista integralăa structurilor moleculare pe care le-a generat pentru afi folosite de alţi cercetători. Ţelul final îl reprezintă gă -si rea şi testarea unor tratamente noi, care să fie puse înapli care în maximum două săptămâni după ce vor fiiden tificate. Alex Zhavoronkov, fon dator şi directorexe cutiv al Insilico, a declarat că fir ma a studiat lista depo sibile ţinte pentru coro na vi rus (2019-nVoV) publica -tă de Institutul Global de Cer ce tare Farmaceutică dinBei jing. Compania a decis să se concentreze asupraunei enzime numite 3C-like, care stă la baza re pro du -

ce rii vi ru sului, po -tri vit Me diafax.Începând cu da ta de31 ianua rie, Insilicoa în ce put să fo lo -seas că 28 de mo de -le dezvol ta te pentrucrea rea unor mole-cule noi care ar pu -tea să oprească en -zi ma 3C-like din a

se mai răspândi. Insilico a fost fondată în 2014 şi reuşitsă inventeze o serie de molecule noi ce pot sta la bazaunor produse farmaceutice şi să de termine dacă pot fifo losite pentru cazuri nemaiîntâlnite până acum. Com-pania nu este singura care speră că in teligenţa ar ti fi ci a -lă va crea tratamente noi pentru co ro navirus. O echipăde cercetători de la Universitatea din Michigan a publi -cat un raport de teste realizate printr-o serie de tehnicide învăţare automată, făcute spe cial pentru a găsi unme dicament suficient de puternic pentru a putea com-bate 2019-nCoV. Săptămâna aceas ta, compania ameri-cană de biotehnologie Gilead a în cheiat un acord cu unspi tal din Beijing pentru a în ce pe testarea imediată aunui medicament, Remdesivir, în Wuhan, oraşul deun de a pornit epidemia de corona vi rus.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Doctore, voi vedeamai bine dacă voi folosilen tilele pe care mile-aţi dat?

- Desigur, domnule!- Şi voi putea chiar să scriu şi să ci -

tesc?- Da, sigur!- Ce bine îmi pare! - până acum

eram un biet analfabet…

J

Un carabinier este trimis de co -man dant să facă încă o cheie pentruuşa de la intrare în unitate. Meşterul,do rind să glumească, întreabă:

-Doriţi cheia pentru a închide saupentru a o deschide?

-Carabinierul cade pe gânduri,apoi spune:

-Asta nu mi s-a spus. Aşteptaţipuţin până mă duc să-l întreb pe co -mandant.

J

Două prietene stau de vorbă:-Ştii, am un nou prieten. Are far -

me cul lui Frank Sinatra şi inteligenţa

lui Einstein.-Fantastic! Şi cum se numeşte

acest nou prieten al tău?-Frankenstein..

J

-Ce vrea să însemne pentru uniisoţi să ajute la treburile casnice?

-Doar să-şi ridice picioarele atuncicând soţiile dau cu aspiratorul prin ca -să.

J

Soţul către soţie:-Dragă, vezi că plânge copilul în

ca mera lui!-Am auzit, dormi în continuare, mă

duc să-l schimb.-Perfect! Dar vezi să-l schimbi cu

unul care plânge mai puţin.

J

-Ieri am luat un câine pentru soacramea.

-Interesant! Şi unde se pot face ast-fel de schimburi?

J

Două tinere doamne stau de vorbăîn parc. Un tânăr care stătea pe o ban -

că din apropiere le priveşte cu in sis -ten ţă.

-Dragă, zice una dintre doamne,dacă acel bărbat ne mai priveşte aşa,eu mă duc şi îi zic vreo două: numelemeu şi adresa…

J

O bătrână doamnă se urcă într-untaxi şi îi oferă şoferului o pungă cualu ne spunându-i că ea, neavând dinţi,nu poate să le mănânce, dar nici nuvrea să le arunce. Omul mulţumeşte şile mănâncă cu poftă. Scena se repetămai multe zile la rând, după care ta xi -me tristul întreabă:

-Mă scuzaţi, doamnă, dar de cemai cumpăraţi alunele dacă nu le pu -teţi mânca?

-Nu pot să rezist, ciocolata careaco peră alunele e atât de bună…

J

M-am dus în parc să alerg şi acoloerau mulţi oameni graşi.

Imediat mi-am dat seama că jo -ggin g-ul îngraşă... şi am plecat acasă.

www.bancuri.ro

Samsung Galaxy Z Flip Este cel mai nou smartphone Sam-

sung cu ecran pliabil. Avem de-a facecu un smartphone pu ternic, compact şicu un design inedit, care are şi un preţdes tul de piperat. Desigur, cei careerau în căutarea unui telefon pliabil seaş teptau deja la acest lucru. Spre dife -ren ţă de Galaxy Fold, telefonul pliabilal companiei livrat în toamna anuluitre cut, Galaxy Z Flip beneficiază de opro tecţie pentru ecran numită Ultra

Thin Glass. Aceasta este o peliculăfoar te subţire de sticlă, rezistentă lazgâ rieturi, care ar trebui să protejezeecra nul pliabil fragil al dispozitivului.Aceas ta este o îmbunătăţire foarte ma -re faţă de modelul pliabil precedent,care putea fi zgâriat chiar şi cu unghia.Din păcate, „dunga” de la pliere esteîncă acolo, în ciuda utilizării unui alttip de material. Balamaua este simila -ră cu cea de pe Fold, dar îmbunătăţită,în trucât există acum un filtru de praf,care protejează mecanismul interior.Ast fel, riscul ca pro blemele la plieresă apară în timp sunt reduse. Nu în ul -

ti mul rând, acest model are şi un ecranse cundar extrem, foarte mic, de 1”,util pentru notificări, însă şi pentrusel fie-uri, acesta afişând ceea ce „ve -de” camera principală. Cu un preţ deaproa pe 1.500 euro, Galaxy Z Flip nueste nici pe departe cel mai accesibilsmart phone, însă ar putea fi conside ratcel mai ieftin telefon pliabil, în trucâteste mai ieftin şi decât Motorola Razr,şi decât modelele superioare GalaxyFold şi Huawei Mate X.

Un nou mod ultra-lowpower pe telefoanele PixelÎn mod previzibil, decizia Google

de a echipa telefoanele Pixel 4 cu unacu mulator de numai 2800 mAh a re -zul tat în probleme serioase pe parteade autonomie, forţând o serie de com-promisuri la partea de performanţă şifunc ţionalitate pe care producătorulîn cearcă fără prea mult succes să le as -cun dă utilizatorilor. Prevăzut cu acu-mulator de 3700 mAh, modelul Pixel4 XL, se prezintă ceva mai bine, darop timizările care sporesc durata defunc ţionare pe baterie sunt oricumbine venite, dacă nu cumva vin cu altecom promisuri care să afecteze în modne gativ experienţa oferită utilizatori -lor. Descoperită de membrii forumuluiXDA Developers, ultima versiune pu -bli că a kit-ului Android AOSP includeo mostră de cod cu referinţă la o func -ţie de economisire extremă a bateriei,care vine „cu costul experienţei oferităuti lizatorului”. Desigur, telefoanelePi xel (şi toate dispozitivele recenteba zate pe Android) suportă deja mod-uri de economisire a bateriei care res -tric ţionează funcţii mari consumatoare

de energie, precum afişarea unei ima -gini de fundal pe dispozitivele cuecran AMOLED, folosirea receptoru-lui GPS pentru stabilirea, luminozita -tea ecranului şi alţi factori. În modevi dent, noul ultra-low-power va ducelu crurile mai departe. Cât de departe?Pu tem lua drept exemplu ultimul dis-

pozitiv care a folosit astfel de practiciag resive pentru economisirea bateriei- Samsung Galaxy S5. Printre „trucu -ri le” folosite se număra comutareaecra nului într-un mod de afişare mo -no crom, dezactivarea conexiunii la in -ter net şi limitarea accesului la aplica -ţii. Nu este clar exact ce caracteristiciva tăia Google de pe telefoanele Pixel4 pentru a permite conservarea ba te ri -ei, însă este de aşteptat ca modul ultra-low-power să-şi facă apariţia şi la altete lefoane din gama Pixel, cum ar fiviitoarele Pixel 5. Având în vederefap tul că Samsung, Huawei şi alţi pro-ducători OEM oferă deja propriile op -ti mizări pentru economisirea bateriei,pro babil că această nouă ca racteristicăeste destinată doar telefoanelor Pixelşi nu va fi integrată în următoarea ver-siune Android.

www.go4it

Pentru ca familia să prospere, n-ar trebuidecât să fac contrariul a tot ce văd.

Şi eu pun bani deoparte, dar nu de partea ceabu nă.

Datorăm virtuţile noastre neputinţei de-aavea vicii.

Fericirea nu ne face buni. E o remarcă pecare o facem când e vorba de fericirea altora.

Nimic mai uşor de simulat ca dispreţul.Nimic mai uşor decât să fii un îndrăzneţ de -

za greabil.Sunt de acord să te baţi în duel pentru a-ţi

apă ra onoarea, cu condiţia să o ai.Iubirea ucide inteligenţa.Cea mai rea închisoare este o inimă închisă.Să-l ajuţi numai pe cel care, chiar dacă nu

mai poate, vrea.Ezitând nu poţi câştiga nici o bătălie.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

România participă, pentru a treia oară, la JocurileIn victus dedicate militarilor răniţi în teatrele de război.Anul acesta, competiţia va fi la Haga, iar Armata Ro -mâ niei şi-a construit deja echipa de eroi.

Unii dintre ei participă anul acesta la „volei în şe -zut”, aşa că, pentru antrenament, echipa de volei a Clu-bului Steaua s-a oferit să-i antreneze pe militari. Pentrua ne dovedi determinarea şi voinţa pe care le au, ne-auche mat şi pe noi pe teren.

Sunt militari! Sunt eroi! Sunt Invictus! Sunt oameniicare prin sacrificiul din teatrele de operaţii au menţinutpa cea la noi acasă. Doar că preţul plătit de ei a fostenorm.

După ani de durere şi o luptă cruntă cu transforma-rea adusă de rănile din război, veteranii noştri au găsit,din nou, puterea să trăiască. Sportul i-a făcut învingă -tori. Şi le-a adus zeci de medalii. Anul acesta, sunt şimai hotărâţi. La Haga, vor să urce pe podium la toateprobele. Una dintre ele este „volei în şezut”.

Antrenamentul neînvinşilor a început cu profesioniş-tii. Echipa de volei a Clubului Sportiv al Armatei, Stea -ua, i-a ajutat astăzi pe militari să înţeleagă secreteleaces tui sport.

Militarii au învăţat atât de repede încât i-au şi învins,în meciul demonstrativ pe stelişti.

Echipa de robotică ArmyBot a Colegiului Militar dinAl ba Iulia, la etapa regională din cadrul FIRST TechCha llenge

Echipa de robotică ArmyBot a Colegiului NaţionalMi litar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia va participa în pe -

ri oada 7 - 9 februarie, la Cluj-Napoca, la prima regionalădin cadrul BRD FIRST Tech Challenge România. Eveni-mentul reuneşte 44 de echipe din ţară care se vor lupta

pentru calificarea la etapa naţională. Elevii militari participă în acest

an şcolar, pentru al treilea sezonconsecutiv la BRD FIRST TechChallenge România, tema din acestan fiind „Skystone”.

BRD FIRST Tech ChallengeRo mâ nia, cea mai mare competiţiede ro botică pentru liceeni din ţarăeste or ganizată de Asociaţia Naţieprin Edu caţie.

Echipa de robotică ArmyBot aCo legiului Naţional Militar „MihaiVi teazul” a fost înfiinţată în anul2017 pentru a da posibilitatea licee-nilor pasionaţi de robotică să sepoa tă ex prima în acest domeniu,ele vii câştigând până acum premiiim por tante la competiţiile de pro -fil.n

Militarii din Batalionul 206 Artilerie „General MihailLă cătuşu”, sub comanda locotenentului Cristian Sabou,au participat în perioada 03-12 februarie, la tabăra de in -struc ţie de la cabana militară Renţea. Aceştia au executatun exerciţiu demonstrativ cu tema executarea unui raid şiex tragerea unui VIP, militarii desfăşurând acţiunea în te -ren muntos împădurit, pe timp de iarnă. De asemenea, mi -li tarii au executatun marş în terenmun tos, cu sco-pul orientării înte ren şi cunoaşte-rii împrejurimi-lor, în vedereades făşurării cusuc ces a acţiuni-lor în mediulmon tan. Pentrum i litarii nou-în -ca draţi a fost unpri lej să îşi for -me ze deprinderi-le la instrucţia

schi ului, iar pentru ceilalţi, o oprtunitate să îşi perfecţio-neze aceste deprinderi.Pe lângă instrucţia schiului, milita-rii s-au instruit şi la instrucţia tactică pe schiuri, instrucţiatac tică generală, dar şi ducerea traiului în condiţii de izo-lare. La finalul taberei, militarii au desfăşurat şi un exerci -ţiu demonstrativ care a vizat acordarea primului ajutor înca zul luxaţiilor, entorselor şi fracturilor, tehnici de imobi-

lizare a membrului afectat, tran-sportarea şi evacuarea rănitului.

Comandantul taberei a fost lo - co tenentul Levente Suciu, care aavut misiunea de a-şi in strui su bor -do naţii, astfel încât la fi nalul pe ri -oa dei de instruire, să fie în măsurăsă execute un marş pe dis tanţa de20 km, atât pe schi uri, cât şi pe jos,pu nând în apli care cunoştinţeleacu mulate pe par cursul celor douăsăp tă mâni.

LocotenentLevente SUCIU

Locotenent Diana STĂNEIU

La Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă dinSmâr dan, judeţul Galaţi, aproximativ 600 de militari par-ticipă, în perioada 09-21 februarie la etapa acţională depre gătire şi executare a tragerilor de luptă, nivel pluton şicom panie, a exerciţiului în context întrunit „Justice Eagle20”. Forţele Terestre Române sunt prezente la evenimen-tul major de instruire cu subunităţi de infanterie, tancuri,ar tilerie antiaeriană şi sprijin logistic din Brigada 9 Meca-nizată, artilerie teres -tră din Brigada 282Blin date şi geniu dinBri gada 10 Geniu.Caracterul multinaţio-nal al antrenamentuluieste dat de angajareaunui detaşament polo-nez constituit din 150de infanterişti din Bri-gada Multinaţionalăde Sud-Est şi a unuiele ment american al -că tuit din 260 de lup -tă tori din Batalionul 1-5 Cavalerie.

Obiectivele princi-pale ale exerciţiuluicons tau în creştereain t e roperab i l i t ă ţ i istruc turilor antrenate,men ţinerea capacităţiide dislocare ale acestora şi instruirea în comun a forţelorpar ticipante pentru dezvoltarea unui mediu regional favo-rabil cooperării militare.

Comanda şi controlul pregătirii pentru luptă din poli-gonul Smârdan aparţin Brigăzii 9 Mecanizate, structurăcare organizează etapele operaţionale defensive, ofensiveşi de ducere a unor acţiuni intermediare planificate în ca -drul scenariului fictiv al exerciţiului. Conducătorul struc-turii militare (Task Force) de tip batalion de manevră re -

zul tat prin integrarea tutror subunităţilor militare ameri-cane, poloneze şi româneşti este comandantul Batalionul341 Infanterie, locotenent-colonel Ciprian Balica.

Întreaga perioadă alocată executării acestei faze aexer ciţiului „Justice Eagle 20” este gândită într-o dinami -că graduală ascendentă a angajării efectivelor în antrena-mentele din teren, cu şi fără trageri de luptă. În acest sens,prin planificarea unor şedinţe de tragere de nivel compa-

nie, în săptămâna 17-21 februarie, conducătorii exerciţiu-lui aşteaptă atingerea unor nivele maxime ale implicăriiefec tivelor în secvenţele de instruire. De asemenea, înulti ma parte a programului este inclusă desfăşurarea unorcom petiţii aplicativ-militare.

Exerciţiul „Justice Eagle 20” va continua cu o nouă fa -ză operaţională care va avea loc în perioada 15-24 martieîn aceleaşi facilităţi de pregătire ale Centrului Secundarde Instruire pentru Luptă din Smârdan. n

Vulcanii NoroişiDacă-ţi doreşti să admiri frumuseţile pitoreşti ale Ro -

mâ niei, poţi alege peisajul selenar de la Vulcanii No ro -ioşii, care cu siguranţă te vor duce cu gândul la celebrelepla nete deşertice, desprinse parcă dintr-un film S.F.

Imaginaţia şi creativitatea oamenilor care trăiesc peaceste meleaguri au dat naştere la numeroase legende,care mai de care mai înspăimântătoare. Cea mai cunos-cută fiind cea a balaurului blestemat, care s-a ascuns înmă dularele pământului, după ce un voinic i-a tăiat unuldintre capete. Astfel, oameni cred că pământul uscat şicră pat ar fi spinarea balaurului, iar prin ochiurile cra te -re lor ar ţâşni sângele murdar al acestuia.

Deşi reprezintă un fenomen rar întâlnit la nivel mon-dial, Vulcanii Noroioşi pot fi admiraţi în România în zo -na subcarpatică a judeţului Buzău.

Declarată încă din anul 1924 monument al naturii,zo na Pâclele Mari şi Pâclele Mici (situată în apropiereaCo munei buzoiene Berca) este singurul loc în Europa încare pot fi văzuţi vulcani noroioşi.

Aceştia s-au format la suprafaţa pământului sub for -ma unor ridicături conice, prin erupţia gazelor degajatede zăcămintele de hidrocarburi existente în adâncurilepă mântului.

Cei mai spectaculoşi vulcani noroioşi se găsesc pepla toul Pâclelor Mari, cu o suprafaţă de 120 hectare,având trei vulcani principali în centrul platoului, de di -men siuni foarte mari.

Baza vulcanilor de aici este relativ întinsă, iar pe

aceas ta apar mai multe cratere secundare şi limbi lungide noroi vineţiu, adesea amestecat cu şuviţe de ţiţei.

În jurul acestor vulcani totul este pustiu, doar câţivaco paci ce supravieţuiesc la ceva depărtare de cratere,înain tea vegetaţiei naturale specifice zonei, vegheazăaceste terenuri sterpe inundate şi acoperite de un stratgros de noroi solidificat. Şi totuşi, pe acest tărâm ne pri -mi tor trăiesc două plante foarte rare: gărdurariţa („Ni tru -ria Schoberi”) şi cătina ţepoasă („Obione Verracifera”),adap tate la acest mediu sărat şi sulfuros. La rândul ei fa -u na acestui loc deţine prezenţa a două specii rare: scor-pionul şi termitele.

În zona vulcanilor noroioşi se mai pot vizita şi alteobiec tive turistice: aşezările rupestre, Aluniş-Nucu-Bo -zio ru, tabara de sculptură de la Măgura, mănăstirea de laCio lanu, Babele de la Ulmet.

Vulcanii Noroioşi - bule de noroi care bolborosesc,se prefac în stropi care coboară în valuri şi se preling pepă mânt, ornând Pâclele Mari şi Mici, invitând călătorulsă zăbovească pentru o clipă şi să admire aceste locuripli ne de legendă şi mister, a căror înfăţişare se schimbăde la o zi la alta.

Multe hoteluri şi pensiuni îi aşteaptă pe turişti să seca zeze în camere elegante, oferindu-le mâncare pre pa -ra tă din produse provenite de la ferme proprii şi să se bu -cu re de liniştea şi frumuseţile locurilor.

Mihaela DIACONU

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEINr. 3 (511) din 14 februarie 2020Pagina 8

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe

„„Urşii bruni”- pregătire specifică de iarnăUrşii bruni”- pregătire specifică de iarnă

Exerciţiul Justice Eagle 20Exerciţiul Justice Eagle 20

Jocurile InvictusJocurile Invictus