CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 14 (386) 31 iul ie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Sergentul-major în retragere Dan Daniel Porumb, rã-nit în rãzboiul din Irak, în anul 2007, s-a aflat din nou înmijlocul camarazilor sãi de la Batalionul 495 Infanterie„ªtefan Soverth”, alãturi de care ºi-a sãrbãtorit ziua de

naºtere pe data de 28 iuliea.c. Printre cei care au vrutsã îi fie alãturi la împlini-rea celor 34 de ani s-auaflat ºi generalul-maior dr.Nicolae Ciucã, ºeful Sta-tului Major al Forþelor Te-restre, generalul-maior dr.Ion Ungureanu...

În tâ ln i re de su f le tÎn tâ ln i re de su f le t

În perioada 07–11 iulie a.c., Batalionul 113 Artilerie„Bãrãganul”, din Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”, adesfãºurat în poligonul Smârdan un exerciþiu tactic cutrageri de luptã (LFX) cu secþia ºi exerciþiile de antrena-ment în teren (FTX) cu plu-toanele de cercetare, topo-grafie, comunicaþii ºi infor-maticã, deservire ºi trans-port. În dimineaþa zilei de 7iulie, la ora 05:00, batalio-nul a început deplasarea cã-tre poligonul Smârdan. Oda-tã ajunºi, dupã un traseu fã-rã incidente, s-au luat în pri-mire piesele de artilerie...

LECÞIA DE ISTORIE

Bãtã l ia de la Oi tuzBãtã l ia de la Oi tuzLa sfârºitul primei campanii, situaþia României era

criticã. Se înregistraserã mari pierderi umane ºi materi-ale, la care se adãugau pierderile provocate de boli, con-secinþele foamei ºi ale gerului, problemele grave, admi-nistrative, politice ºi militare create de aglomerarea im-

portantului surplus de po-pulaþie concentratã în spa-þiul Moldovei, în urmaocupãrii de cãtre inamic arestului teritoriului româ-nesc. În aceste condiþiigrele, a trebuit sã fie des-fãºuratã o uriaºã...

Soluri asemãnãtoare celor terestre, vechi de 3,7 mi-liarde de ani, au fost descoperite de roverul marþianCuriosity într-un crater de pe Planeta Roºie. Potrivitoamenilor de ºtiinþã,descoperirea creºteºansele ca viaþa mi-crobianã sã existe peMarte. Solurile aufost identificate în ur-ma analizãrii unei se-rii de imagini realiza-te recent de Curiosityîn craterul Gale de peMarte. Solul fotografiat prezintã suprafeþe fisurate, si-milare celor din Dry Valleys...

Per fec þ iunea Per fec þ iunea mânu i r i i t ra iec tor ie imânu i r i i t ra iec tor ie i

Soluri asemãnãtoare celor Soluri asemãnãtoare celor terestre, descoperite pe Marteterestre, descoperite pe Marte

MOZAIC

Spre bucuria mea, în perioada cât am lucrat la forþe-le pentru operaþii speciale, am avut foarte des întâlniricu vânãtorii de munte. Am planificat ºi desfãºurat acþi-uni de training (instruire)specifice în teren montancu trupele de forþe pentruoperaþii speciale, în prin-cipalele terenuri de in-strucþie în care se pregã-tesc vânãtorii de munte.Aºadar, sunt foarte bucu-ros sã afirm cã am gãsit peteren aceleaºi standardecu care am fost obiºnuit...

KAKI 100%

Vânãtor i i de munte ,Vânãtor i i de munte ,t rupe de e l i tãt rupe de e l i tã

În perioada 03-07 iuliea.c., s-a desfãºurat, la Roman,turneul final al Campionatu-lui Naþional de Minifotbal, lacare au participat cele maibune 20 de echipe din þarã.Anul acesta, cea mai bunãechipã s-a dovedit a fi lotulprahovean Ploieºti 2010, carea învins în finalã echipa favo-ritã la câºtigarea turneului,Design Construct Braºov (1-1, 3-2 d.l.d).

În drumul ei cãtre obþine-rea trofeului, echipa ploieº-teanã a fost ajutatã ºi de unmilitar. Este vorba despre ca-poralul clasa a III-a MihailGabriel Cârstocea, încadrat laCentrul 102 Mentenanþã„Bucov”. Militarul, jucãtoractiv ºi în liga A Prahova, laechipa Avântul Mãneciu, a

pus umãrul ºi la clasarea pelocul 2 a echipei unitãþii la uncampionat organizat la nivellocal.

CãpitanOctavian VLÃSCEANU

Cu aceste cuvintene-a întâmpinat dom-nul colonel (rtr.) ºiveteran de rãzboi,Vasile Pândici, laaniversarea celor 101ani ºi cu o poveste deviaþã demnã de unscenariu de film. Aluptat pe ambelefronturi, în est ºi învest, cu Regimentele 7 ºi 3infanterie ºi pe amândouã acãzut prizonier. „Ne-au luatprizonieri la Cotul Donuluiºi de acolo am mers pe jospânã în Tula”, îºi aminteºteel. Vasile Pândici cântãrea38 de kilograme când aajuns în lagãr. A supra-vieþuit regimului de detenþiedupã ce i-a fost descoperittalentul la picturã de cãtre

comandantul lagãrului, un-de a fost încarcerat 2 ani dezile. Secretul longevitãþiidomnului colonel (rtr.)Pândici este, dupã cum ne-aspus chiar el, „Optimismulºi încrederea în ziua demâine”.

LLaa mmuullþþii aannii ccuu ssããnnãã-ttaattee!!

LocotenentRoxana DAVIDOVITS

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 14 (386) din 31 iulie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu

DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C14/ 2014

BRUXELLES - Forþele NATO din Europa au un noucomandant. Amiralul american Mark Ferguson a preluatcomanda forþelor interarme ale NATO în Europa, al cãrorcartier general este situat în apropiere de Napoli (în sudulItaliei), înlocuindu-l pe amiralul Bruce Clingan, informeazãAFP. Amiralul Ferguson - al 28-lea membru al Marineiamericane care preia aceastã funcþie - a fost anterior adjunc-tul ºefului operaþiunilor navale la Washington. „Mã angajezsã întãresc Alianþa ºi sã lucrez cu aliaþii ºi partenerii noºtripentru a continua sã reprezinte o forþã pozitivã ºi sã asigu-re pacea ºi stabilitatea în regiune”, a afirmat el în cursulceremoniei. Predecesorul sãu, amiralul Clingan, se va pen-siona în aceastã toamnã, dupã 37 de ani de carierã. În de-cembrie 2012, centrul Comandamentului interarme alNATO (Joint Force Command Naples) ºi-a abandonat bazasa istoricã de la Bagnoli, în apropiere de Napoli, mutându-se într-un sediu modern situat în Lago Patria, nu departe decel vechi. PARIS - Reuniunea ministerialã internaþio-nalã de la Paris în problema situaþiei din Gaza. Miniºtriide externe din SUA, Qatar, Turcia ºi din mai multe state eu-ropene s-au reunit la Paris, la invitaþia ºefului diplomaþieifranceze, pentru a gãsi o soluþie care sã ducã la încetarea os-tilitãþilor dintre Israel ºi miºcarea palestinianã Hamas, auanunþat surse diplomatice, potrivit AFP. Obiectivul este „dea încerca construirea unui armistiþiu durabil”, a afirmatMinisterul de Externe francez într-un comunicat. Sunt pre-zenþi, alãturi de Laurent Fabius, de secretarul de stat ameri-can John Kerry ºi omologii lor din Turcia ºi Qatar, miniºtriide externe din Marea Britanie, Germania, Italia, precum ºiºefa diplomaþiei europene Catherine Ashton. La aceastã reu-niune nu participã nici Israelul ºi nici palestinienii. Egiptul,mediator tradiþional în conflictele dintre Israel ºi Hamas, es-te de asemenea absent, precizeazã AFP. Peste 950 de pales-tinieni au fost uciºi ºi aproximativ 6.000 au fost rãniþi în Fâ-ºia Gaza de la începutul ofensivei israeliene, la 8 iulie, ma-joritatea victimelor fiind civili, au indicat serviciile medica-le din Gaza. De partea israelianã, 37 de soldaþi au murit înaceeaºi perioadã, precum ºi doi civili uciºi de tiruri de ra-chete palestiniene. Cu câteva ore înainte de intrarea în vi-goare a armistiþiului de 12 ore, 20 de persoane, între care 11copii, au fost ucise într-un atac israelian la Khan Younes(sud), a indicat purtãtorul de cuvânt al serviciilor de urgenþãAshraf al-Qodra. Bilanþul ar putea creºte avându-se în vede-re cã, dupã încetarea ostilitãþilor, au fost scoase de sub dã-râmãturi corpurile a cel puþin 75 de palestinieni, potrivitunui nou bilanþ. UNICEF a spus cã cel puþin 192 de copii aufost uciºi în Gaza în cele 19 zile de conflict. LONDRA -Marea Britanie continuã sã exporte arme cãtre Rusia.Marea Britanie continuã sã exporte arme ºi echipamente mi-litare în Rusia, aratã un raport parlamentar britanic publicatla douã zile dupã criticile lansate de premierul David Came-ron la adresa Franþei pentru vânzarea unor nave militareMoscovei, transmite AFP. ªeful guvernului de la Londra afãcut apel la Uniunea Europeanã sã interzicã vânzarea dearme cãtre Rusia, þarã acuzatã de înarmarea ºi instruirea se-paratiºtilor proruºi din Ucraina, afirmând cã Regatul Unit aoprit astfel de exporturi, aºa cum a promis în luna martie.Însã raportul parlamentar publicat, în iulie, indicã faptul cãcele 251 de licenþe eliberate de guvernul britanic ºi care per-mit vânzarea de arme ºi echipamente militare în valoare to-talã de aproximativ 132 milioane de lire sterline (167 mi-lioane de euro) sunt încã în vigoare. Aceste licenþe de exportautorizeazã vânzarea de puºti de precizie, muniþii pentru ar-me uºoare, veste antiglonþ, echipament criptografic, echipa-ment de comunicaþie militarã ºi de vedere pe timp de noap-te, precizeazã raportul menþionat. Conform documentului,numai 31 de licenþe au fost suspendate sau retrase ºi alte treilicenþe interzic ca Rusia sã fie o destinaþie la export. Premie-rul Cameron cerea Uniunii Europene sã adopte sancþiunieconomice de anvergurã împotriva Rusiei ºi sã suspendeorice vânzare de arme cãtre aceastã þarã. SEVASTOPOL- Rusia anunþã mãsuri pentru dezvoltarea flotei sale mi-litare de la Marea Neagrã. Rusia îºi va consolida flota mi-litarã la Marea Neagrã, al cãrei sediu se aflã în Crimeea, pe-ninsula ucraineanã alipitã de Moscova în martie, a anunþatun reprezentant militar, citat de AFP. „Am început dezvol-tarea unei puternice flote la Marea Neagrã”, a declaratamiralul Aleksandr Vitko într-un mesaj difuzat de serviciulde presã al flotei. El a citat domeniile aeronavale, piese deartilerie pe coastã, nave ºi submarine noi. Preºedintele rusVladimir Putin a declarat cã Rusia „ar trebui sã reinstituieinfrastructurile militare” la Sevastopol, în Crimeea, „pen-tru a consolida apãrarea þãrii” ca rãspuns la sporirea pre-zenþei NATO în Europa de Est ºi mai ales în Marea Neagrãºi Marea Balticã. Peste 86 de miliarde de ruble (1,75 de mi-liarde de euro) pânã în 2020 ar urma sã fie consacrate dez-voltãrii flotei la Marea Neagrã, a anunþat în mai ministrulrus al Apãrãrii, Serghei ªoigu. Flota rusã se aflã în Crimeeadin secolul al XVIII-lea, inclusiv de la independenþa Ucrai-nei, în virtutea unui acord cu Kievul. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

„Frumos am fost, deºtept osã fiu, tânãr nu se vede!?”

Sergentul-major în retragere Dan Daniel Porumb, rãnitîn rãzboiul din Irak, în anul 2007, s-a aflat din nou în mij-locul camarazilor sãi de la Batalionul 495 Infanterie„ªtefan Soverth”, alãturi de care ºi-a sãrbãtorit ziua de naº-tere pe data de 28 iulie a.c. Printre cei care au vrut sã îi fiealãturi la împlinirea celor 34 de ani s-au aflat ºi generalul-maior dr. Nicolae Ciucã, ºeful Statului Major al ForþelorTerestre, generalul-maior dr. Ion Ungureanu, locþiitorulºefului S.M.F.T., generalul de brigadã dr. Dorinel Duican,locþiitorul comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,precum ºi consilierul comandantului pe problemele maiº-trilor militari ºi subofiþerilor al Diviziei 1, plutonier-adju-tant principal Tudora Bãraru.

A fost o revedere emoþionantã, de suflet, ce a avut locdin dorinþa lui Daniel Porumb care a vrut sã îºi revadã

colegii ºi unitatea în care ºi-a desfãºurat activitatea pânã înmomentul plecãrii în misiune. Simbolurile echipei de fot-bal favorite, Steaua, pe care le-a primit în dar i-au adus omare bucurie, iar cãldura ºi afecþiunea cu care a fost încon-jurat de cãtre colegi ºi prieteni l-au fãcut sã simtã cã faceparte din marea familie a Armatei, în care omenia ºi spiri-tul de camaraderie nu se vor pierde niciodatã.

Daniela ÞÃRUªI

Î n tâ ln i re de su f le tÎn tâ ln i re de su f le t

Militar, campion naþional Militar, campion naþional la minifotbal la minifotbal

Luni, 28 iulie, s-au împlinit 100 de ani de la declan-ºarea Primului Rãzboi Mondial. Atentatul de la Saraievo afost doar scânteia care a aprins butonul cu pulbere din Eu-ropa ºi a declanºat conflagraþia care a decimat lumea.

Muzeul Militar Naþional este prima instituþie care a de-dicat o expoziþie rãzboiului dintre Antantã ºi Puterile Cen-trale.

Dupã 28 iulie 1914, douã tabere mari s-au rãzboit: Pute-rile Centrale ºi Antanta. Din blocul militar al PuterilorCentrale fãceau parte: Germania, Austro-Ungaria, Impe-riul Otoman ºi Bulgaria, iar din Antanta: Franþa, ImperiulBritanic ºi Imperiul Rus.

Expoziþia de la Muzeul Militar Naþional este dedicatã,o parte Antantei ºi o alta, Puterilor Centrale. Arme, unifor-me, decoraþii, documente, manuscrise ºi chiar scrisori alesoldaþilor expuse la Muzeul Militar au fost martore tãcuteale acelor vremuri tulburi.

Muzeul le-a primit în dar de la fiecare þarã, dupã termi-narea conflagraþiei mondiale. O parte dintre ele au fost do-nate de cei care le-au gãsit pe front.

Expoziþia va putea fi vizitatã pânã la sfârºitul anului.

Colonel Ion PAPALEÞ

Expoziþie la Muzeul Militar Naþional, Expoziþie la Muzeul Militar Naþional, dedicatã celor douã tabere din Primul Rãzboi Mondialdedicatã celor douã tabere din Primul Rãzboi Mondial

Joi, 24 iulie a.c.,la comandamentulBrigãzii 2 In-fanterie „Rovine”,din Craiova, înprezenþa locþiito-rului ºefului Statu-lui Major al Forþe-lor Terestre, gene-ral-maior dr. IonUngureanu ºi a loc-þiitorului coman-dantului Diviziei 1Infanterie „Daci-ca”, general de bri-gadã dr. DorinelDuican, a avut locceremonia de nu-mire în funcþie anoului comandant,colonelul DorinBlaiu. Comandabrigãzii a fost pre-luatã de la colone-lul Gheorghe Vi-ºan. (P.I.)

Numire în funcþie la Brigada 2 Infanterie

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 14 (386) din 31 iulie 2014 Pagina 3

În perioada 07–11 iulie a.c., Batalionul 113 Artilerie„Bãrãganul”, din Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”, adesfãºurat în poligonul Smârdan un exerciþiu tactic cu

trageri de luptã (LFX) cu secþia ºi exerciþiile de antre-nament în teren (FTX) cu plutoanele de cercetare, to-pografie, comunicaþii ºi informaticã, deservire ºi trans-port.

În dimineaþa zilei de 7 iulie, la ora 05:00, batalionula început deplasarea cãtre poligonul Smârdan. Odatãajunºi, dupã un traseu fãrã incidente, s-au luat în primi-

re piesele de artilerie, s-a înce-put lucrul pentru ocuparea pozi-þiei de tragere ºi a postului de co-mandã-observare. Cãtre finalulzilei, toate cadrele militare deartilerie au participat la o cam-panie topograficã executatã înpoligon.

În ziua urmãtoare, tragerileau început cu executarea LFX-ului batalionului, urmat apoi detragerile de apreciere ºi instruc-þie ale cadrelor Batalionului 113Artilerie.

Aflaþi la a cincea activitatede acest fel, militarii au dat do-vadã de profesionalism, tãrie decaracter, precizie ºi o foarte bu-nã pregãtire în tot ceea ce au în-treprins, demonstrând cã pregã-tirea militarã de specialitate ºiinstrucþia la materialul de artile-rie desãvârºite fac din aceºtiastãpânii traiectoriei.

În perioada 09-10 iulie, s-au executat trageri deapreciere cu cadrele militare de artilerie din Batalionul2 Infanterie, Batalionul 114 Tancuri, Batalionul 495Infanterie ºi Batalionul 117 Sprijin Logistic.

Cu toate cã tragerile ºi exerciþiul în sine au fost exe-cutate cu materialul de substituþie ºi nu cu cel aflat îndotarea unitãþii, apreciem cã obiectivul exerciþiilor afost îndeplinit, subunitãþile obþinând calificativulEXCELENT. Nimic nu a dezvãluit faptul cã unii dintremilitari au executat trageri cu obuzierul cal. 122mmpentru prima datã.

Nu de puþine ori s-au auzit cuvintele „EXCELENT,SECÞIA!”, rostite de cãtre comandantul acestei unitãþiîn cadrul misiunilor de foc.

Datoritã experienþei acumulate de-a lungul anilor,comandantul batalionului, colonel Dãnuþ Geaba, re-marcând progresul fãcut de militari ºi faptul cã aceºtiaau fost motivaþi în obþinerea de rezultate superioare înprocesul de perfecþionare a instruirii de specialitate, pefiecare domeniu de activitate în parte, a evidenþiat peurmãtorii: locotenent Alin Constantin -comandant sec-þie tragere, sergent-major Florin Panþuru - comandantpiesã 1, sergent-major Dan Bola - comandant piesã 2,sergent-major Cãtãlin Blîndu - comandant piesã 3, ser-gent Georgel Dumitrescu - ochitor piesã 2.

În acelaºi timp, colonelul Geaba a þinut sã mulþu-meascã comenzii Brigãzii 1 Mecanizate, Batalionului 2Infanterie, U.M. 01396 Bucov ºi U.M. 02468 Smârdan,pentru sprijinul acordat cu personal ºi tehnicã militarã.

Din partea comandamentului Brigãzii 1 Mecanizate„Argedava”, în poligonul Smârdan a fost prezent ºefulde stat major, colonel dr. Laurenþiu Dumitru, care aapreciat pozitiv modul de desfãºurare a exerciþiilor,fluenþa activitãþilor ºi determinarea militarilor în obþi-nerea de rezultate foarte bune.

Sergent-major Nicu BURUIANÃFoto: Locotenent Alin CONSTANTIN

Carul de luptã al antichitãþii Carul de luptã al antichitãþii - strãmoºul tancului -- strãmoºul tancului -

Per fec þ iunea mânu i r i i t ra iec tor ie iPer fec þ iunea mânu i r i i t ra iec tor ie i

De-a lungul întregii istorii a omenirii, aexistat o legãturã strânsã între evoluþia arma-mentului ºi preþuirea fiinþei umane, a rãzboini-cului în speþã, prin dezvoltarea mijloacelor deprotecþie a acestuia. Pe mãsurã ce armele au de-

venit mai puternice, au evoluat ºi mijloacele deprotecþie, încercându-se a se nu diminua dinmobilitatea ºi confortabilitatea luptãtorilor.

Domesticirea calului ºi transformarea aces-tuia într-un vector de mare vitezã au contribuitîn mod semnificativ la creºterea mobilitãþii lup-tãtorilor pe câmpul de luptã, iar carul de luptã,cel mai timpuriu ºi mai simplu tip de trãsurã,devine un soi de tanc preistoric, extrem de efi-cient, de pe care rãzboinicul putea sã lanseze oploaie de sãgeþi, ori sã lupte de la înãlþime cuadversarii pedeºtri.

Carele de luptã, mijloace de locomoþie desti-nate strict campaniilor militare, au fost folositeaproape concomitent de akkadieni, sumerieni,hitiþi, egipteni sau sciþi, fiind apreciate ca uneledintre obiectele cele mai preþioase ale antichitã-þii. De asemenea, au fost considerate simboluriale puterii celor angajaþi în luptã, iar: „În rela-þiile interdiplomatice, carele de luptã sunt da-ruri foarte apreciate” (Margarete Riemschnei-der, Lumea Hitiþilor, Editura ªtiinþificã,Bucureºti, 1967, p.85). Calul ºi carul au domi-nat câmpul de luptã mai bine de o mie de ani,iar acest lucru a avut o semnificaþie specialãimprimând, prin mobilitatea de pe câmpul deluptã, o linie evolutivã artei militare.

Funcþia de bazã pe care a îndeplinit-o carulde luptã a fost aceea de armã de ºoc. Deºi des-tul de lent ºi greu de manevrat, oferea celorcare îl aveau în înzestrare marele avantaj de adezorganiza armatele inamice. Luptãtorii care

îl foloseau aveaula dispoziþie, fiesecure, fie suliþe,fie arcuri cu sã-geþi. Vehicululcontribuia lamenþinerea uneiraze vizuale maimari datoritãplatformei ele-vate, ceea cepermitea o efi-cienþã sporitã atrupelor.

Apogeul pre-zenþei carelor pecâmpul de luptãa fost atins laKadesh (1274î.Hr.), prima bã-tãlie cãreia, dinpunct de vedereistoric, i se cu-noaºte desfãºu-rarea tacticã. Ar-matele celor doi

combatanþi, Noul Regat Egiptean ºi ImperiulHitit, aveau în dotare topoare ºi arme compozi-te, dar diferenþa au fãcut-o carele de luptã(2.000 egiptene, respectiv 3.700 hitite). Dacãam cãuta în istorie un echivalent al bãtãliei dela Kursk-Orel (5 iulie-23 august 1943) în va-rianta carelor de luptã, Kadesh este cel mai bunexemplu.

Carul de luptã hitit era mai greu ºi conceputpentru a fi deservit de trei oameni: un vizitiu,un suliþaº ºi un scutier. În timp ce carele egip-tene, mai uºor de manevrat, puteau fi folosite caarme de ºoc, carele hitite erau mai eficiente laluptele faþã în faþã. Mobilitatea ºi eficacitateacarelor egiptene au avut o contribuþie majorã lasusþinerea expansiunii Noului Regat în afarapropriilor hotare.

Perioada lor de glorie a fost aceea în caregrecii ºi mai apoi romanii le-au folosit intens,atât pe câmpul de luptã, cât ºi în urmãrirea duº-manilor. Dupã apariþia falangei macedonene(infanteria grea), carele de luptã îºi pierd dineficienþã ºi sunt înlocuite cu detaºamente de ca-valerie, cu mult mai mobile. Treptat, rolul caru-lui de luptã devine unul de paradã.

Colonel dr. Eduard EFRIMESCU

Joi, 10 iulie, începând cu ora 11:00, în piaþa din faþa PrimãrieiMunicipiului Câmpulung, a avut loc ceremonia militarã organizatãcu ocazia decorãrii Drapelului de Luptã al Batalionului 30 Vânãtoride Munte „Dragoslavele”.

Activitatea face parte din cadrul manifestãrilor organizate cu pri-lejul aniversãrii a 45 de ani de la înfiinþarea Batalionului 30 Vânã-tori de Munte „Dragoslavele” ºi reprezintã o încununare a rezultate-lor excepþionale obþinute de cãtre militarii batalionului pe timpuldesfãºurãrii activitãþilor de instruire în poligoanele ºi pe terenurilede instrucþie din þarã, dar, mai ales, în ceea ce priveºte executareamisiunilor în teatrele de operaþii din Kosovo ºi Afganistan. La activi-tãþile organizate în aceastã zi specialã, au participat din partea eºa-loanelor superioare comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,general de brigadã dr. Cãtãlin Tomescu ºi comandantul Brigãzi 2Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, colonel dr. Tudoricã Petrache,comandanþii unitãþilor din garnizoana Câmpulung, reprezentanþi aiadministraþiei publice, veterani de rãzboi ºi cadre militare în rezervãºi retragere.

Ziua de 10 iulie a devenit astfel un reper existenþial în filele deistorie ale Batalionului 30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele”, uni-tate ce se prezintã cu o carte de vizitã onorantã, aptã sã-ºi îndepli-neascã cu responsabilitate misiunile ºi sarcinile încredinþate. Dãrui-rea, abnegaþia ºi curajul dovedite în lupta împotriva terorismului, înrestabilirea ºi impunerea cursului normal al vieþii în zonele în care aacþionat, îndeplinirea ºi depãºirea standardelor de performanþã pri-vind instruirea trupelor, precum ºi îndeplinirea criteriilor de intero-perabilitate cu structurile militare similare aparþinând statelor mem-bre NATO ºi UE, fac din Batalionul 30 Vânãtori de Munte o unitateapreciatã ºi respectatã la nivelul Armatei României.

Decorarea Drapelului de Luptã reprezintã pentru vânãtorii demunte musceleni recunoaºterea jertfelor sãvârºite în teatrul de ope-raþii din Afganistan ºi a valorii dobândite de-a lungul timpului, unimbold cu reale conotaþii pozitive în menþinerea nivelului de pregã-tire, dar ºi o recunoaºtere a faptului cã, de-a lungul a patru decenii ºijumãtate de activitate, aceºtia au demonstrat cã, numai prin muncãºi pregãtire, pot trãi la înãlþimea muntelui, dar ºi la înãlþimea rezul-tatelor în tot ceea ce fac.

Maior Gabriel BIÞASoldat-gradat profesionist Ciprian IRIMIA

O recunoaºtere a valoriiO recunoaºtere a valoriimilitarilor muscelenimilitarilor musceleni

- Domnule colonel, vânãtor de munte fiind, aþi venit lacomanda acestei brigãzi trecând pe la forþele pentru operaþiispeciale. Care e nivelul la care aþi gãsit vânãtorii de munte?

- Spre bucuria mea, în perioada cât am lucrat la forþelepentru operaþii speciale, am avut foarte des întâlniri cu vânã-torii de munte. Am planificat ºi desfãºurat acþiuni de train-ing (instruire) specifice în teren montan cu trupele de forþepentru operaþii speciale, în principalele terenuri de instrucþieîn care se pregãtesc vânãtorii de munte. Aºadar, sunt foartebucuros sã afirm cã am gãsit pe teren aceleaºi standarde cucare am fost obiºnuit la începutul carierei mele de vânãtor demunte (ochii îi strãluceau ºi se vedea pe faþa dumnealui cucâtã satisfacþie spune aceste lucruri). Vânãtorii de muntesunt aceiaºi oameni hotãrâþi, serioºi, care sunt obiºnuiþi cugreutãþile impuse de terenul muntos. Muntele le este priete-nul pe care se pot baza oricând. ªi, nu existã un prieten maiimportant pentru militarul vânãtor de munte!

În concluzie, am fost bucuros sã constat, trecând de lastructura de forþe speciale la vânãtorii de munte, cã au fostpãstrate aceleaºi standarde pe baza cãrora aceºtia s-au re-marcat ca trupe de elitã în Armata României.

- Þinând seama de faptul cã aþi absolvit ca ºef de promo-þie, în 1985, ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „Nicolae Bãl-cescu”, iar numirea în prima funcþie – comandant de pluton– a fost tot la vânãtorii de munte, cum vedeþi trecerea pe laforþele speciale?

- De acord. Recunosc cã m-a întors la „dragostea dintâi”.Eu, care mi-am început cariera la Batalionul 39 Vânãtori deMunte, din cadrul fostei Brigãzi 4 Vânãtori de Munte, consi-der cã aceastã etichetã de „Vânãtor de Munte”, ce þine destatusul militar pânã la urmã, am respectat-o întru totul. Du-pã ce am fost comandant de pluton ºi comandant de compa-nie cercetare la vânãtorii de munte ºi dupã Academia Mili-tarã, prin încadrarea la forþele speciale, am continuat sã prac-tic tot ce þine de pregãtirea din cadrul calupului de instrucþiemontanã, în special, tot ceea ce þine de instrucþia alpinã, atâtvara, cât ºi iarna. Aceasta se poate confirma ºi prin absol-virea cursurilor de specialitate în domeniu. Apoi, ca ºef deoperaþii, ºef de stat major ºi comandant de batalion, am coor-donat structurile subordonate în domeniul respectiv. Acesttraining l-am continuat ºi pe timpul cât am fost ºef de statmajor la forþele speciale.

Reîntoarcerea mea în acest „branch” (branºã, domeniu),prin numirea la comanda celei mai puternice mari unitãþi devânãtori de munte din România, pusã la dispoziþia NATO, afost o mare onoare pentru mine. Spun aceasta ºi pentru cã,într-un fel, continuarea procesului de training la nivelul co-mandamentelor la care am lucrat pânã de curând, nu a fãcutdecât sã-mi deschidã perspectiva cu privire la modul deabordare a instrucþiei vânãtorilor de munte. Experienþa acu-mulatã m-a ajutat sã înþeleg caracterul instruirii de tip întru-nit, de tip multinaþional, de tip multiservice ºi multideparta-mental cu privire la întrebuinþarea marii unitãþi la pace ºi cri-zã. Aº putea spune cã dorinþa mea este ca, odatã ajuns la co-manda acestei mari unitãþi, sã pot împrumuta ºi aplica, înacelaºi timp, ceva din caracterul acþiunilor forþelor pentruoperaþii speciale. Aº fi onorat dacã aº reuºi acest lucru. Înacest demers, voi fi ajutat foarte mult de experienþa acumu-latã la nivelul Statului Major General, precum ºi de expe-rienþa acumulatã ca ºef de stat major (sincronizatorul acþiu-nilor din tot spectrul) la forþele pentru operaþii speciale.

Deci, prin întoarcerea mea la vânãtorii de munte nu voiface decât sã continuu procesul de instruire început cu mulþiani în urmã în domeniu. ªi, acum îmi este foarte uºor sã înþe-leg locul ºi rolul vânãtorilor de munte, atât în structura deforþe armate, dar ºi în cadrul proiectelor pe care le voi puneîn aplicare. Toate acestea mã vor ajuta în realizarea unui de-ziderat al meu, ºi anume, acela de a crea forþe expediþionare,dislocabile (deployable), pe toate segmentele. (Într-o poziþiefermã, cu fruntea sus ºi cu o privire pãtrunzãtoare, colonelulPetrache a enumerat, lovind cu muchia palmei în masã, toatecele înºirate mai sus, încât aveam impresia cã deja acestelucruri se întâmplã.)

- Pentru o mai bunã înþelegere, cum vedeþi aplicareacelor acumulate de-a lungul timpului, la vânãtorii de munte?

- Menþionam mai înainte cã un calup ce þine de instrucþiaspecificã a vânãtorilor de munte l-am practicat ºi la forþelepentru operaþii speciale. Acum, ca element de noutate îmidoresc sã putem practica tot ce þine de pregãtire în aºa fel în-cât vânãtorul de munte sã fie orientat spre un spectru mailarg de acþiuni, iar caracterul multidisciplinar, pe mai multesegmente, „cross-trainingul” (se numeºte de fapt, „instruireîncruciºatã”), vreau sã-l implementez în aºa fel încât vânãto-rul de munte sã nu mai fie doar luptãtorul simplu care, îm-preunã cu un cal, cu o staþie radio, sapã un locaº… apãrã unvârf de munte ºi cam atât. Aº vrea sã-l fac sã îºi vadã loculºi rolul lui prin întrebuinþarea mijloacelor moderne în activi-tãþile de training care, la rândul lor, sã fie focusate pe acþiu-nile de tip rãzboi în teren muntos, greu accesibil. La nivelulmarii unitãþi, în zona de responsabilitate, mi-aº dori sã sepoatã folosi alte device-uri, precum elementele de aviaþie,elicopterele de atac, elicopterele de transport, tot pachetul deintell (humint, sigint, imint), care ne-ar ajuta, sã ne formãmo imagine generalã comunã legat de posibilele ameninþãri ºipericole ce pot apãrea. Trebuie sã ne instruim ºi în domeniulacþiunilor noncinetice, prin folosirea elementelor de psyops,care, pânã acum, au fost întrebuinþate numai secvenþial. ªi,nu în ultimul rând, trebuie sã ne pregãtim ºi pentru acþiunilede tip crizã, în special crizã teroristã, pentru ca vânãtorii demunte sã poatã participa la gestionarea unor astfel de situaþiilimitã prin relaþionarea cu trupele SRI-ului, ale jandarmilor,cele ale M.A.I., astfel încât sã nu se simtã izolaþi doar înspectrul lor.

- Elementele principale ale desfãºurãrii unei activitãþi,mai ales în domeniul militar, sunt: misiune, potenþial,resurse. Cum credeþi cã veþi reuºi sã le îmbinaþi?

- Este o întrebare normalã din punctul meu de vedere.Spun aceasta pentru cã au fost destul de multe situaþiile în

care unei structuri i s-a ordonat ce sã facã, dar nu i s-a spusºi cu ce resurse poate sã-ºi îndeplineascã misiunea. Corelaþiadintre cele trei elemente, enumerate în întrebare, într-un felconstituie unul dintre principalele mele obiective în îndepli-nirea, la nivelul brigãzii a proiectelor ºi chiar a subproiecte-lor. Identificând acei oameni care pot sã ducã proiectul la în-deplinire, identificând resursele pe care le am la dispoziþie ºi,mai ales, gândind proiectul respectiv pe subproiecte, într-osuccesiune logicã, cel puþin 70% din proiectul pe care l-amordonat, chiar dacã el a fost fantezist (creat într-un birou), îlpot realiza. Deci, folosind oamenii (resursa umanã), apoi ba-zându-mã pe legislaþia actualã, pe linie de combat ºi non-combat ºi, nu în ultimul rând, folosind resursele ce sunt pusela dispoziþie, ne vom îndeplini sarcinile.

Din acest punct de vedere, cred cã marea unitate pe careo comand este o structurã „norocoasã” pentru cã, fiind pusãla dispoziþia NATO ºi UE, s-a aflat în top-ul prioritãþilor lanivelul Armatei Române în ceea ce priveºte acordarea spriji-nului necesar. Astfel ºi-a menþinut nivelul de operativitate,ºi-a pãstrat nivelul de operaþionalizare, iar fondurile bugetarecare vor fi alocate anul acesta vor oferi posibilitatea ca refa-cerea ºi revitalizarea capacitãþii operaþionale, la nivelul Bri-gãzii 2 V.M. sã se realizeze conform cerinþelor.

Legat de cum trebuie manageriatã organizaþia, pot spunecã, acþionând în diferite comandamente, am câteva modeleîn mintea mea. Desigur cã resursa umanã, respectiv staff-ulbrigãzii, staff-ul de la dispoziþia comandanþilor de unitãþi,constituie nucleul de bazã care poate sã transpunã în practicãun concept, o prevedere, un principiu al acþiunilor militare;pentru aceasta, odatã cu numirea mea la comanda brigãzii ºipentru a acþiona în cunoºtinþã de cauzã, am parcurs douã eta-pe esenþiale. În prima, am „descifrat” statusul staff-ului cucare lucrez, dar ºi al oamenilor de pe teren din cadrul unitã-þilor pe care le avem în organizarea brigãzii. Stabilit statusulacesta ºi „descifrând” (înþelegând), sã zic, unele disfuncþio-nalitãþi, am trecut la faza a doua. În aceastã fazã, m-am strã-duit, ºi cred cã am reuºit, sã identific potenþialul fiecãrui om,al fiecãrui branch ºi, de asemenea, ºi care este potenþialul decomandã la nivelul grupurilor, astfel încât, cu ajutorul expe-rienþei mele, sã pot sã aduc input-urile necesare împingeriiorganizaþiei mai sus decât nivelul pe care l-am descifrat eu.Prin intermediul demersului acesta, am identificat oamenii-locomotivã, oamenii de forþã, cu ajutorul cãrora misiunileordonate de eºaloanele superioare pot fi îndeplinite.

O subfazã a þinut de identificarea oamenilor din cauza cã-rora sistemul rãmâne pe loc, apropo de conservatorism, detradiþionalism, de neadaptarea la un nou stil de muncã, delipsa unei gândiri flexibile, de lipsa vioiciunii în gândire…Aºadar, am identificat potenþialul pe care îl am la dispoziþie.

Cu bucurie pot spune cã, din acest punct de vedere, statu-sul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte este unul excelent, iar dato-ria mea de comandant nou-numit este sã mai aduc câtevapiese, câteva proiecte, câteva cãrãmizi la organizaþie, astfelîncât ea sã poatã merge înainte ºi sã fie etichetatã, în conti-nuare, ca o structurã de elitã în spectrul de forþe al Armateiromâne.

Ca stil de lucru ce trebuie adoptat, cred cã, cel care se po-triveºte cel mai bine unei mari unitãþi cum este Brigada 2Vânãtori de Munte, este stilul participativ–consultativ, adicãîmbinarea unui stil de muncã exigent cu unul consultativ,astfel încât, proiectele ce ne-au fost încredinþate sã poatã fi

realizate uºor ºi repede.Plecând tot de la acest stil de muncã, eu consider cã tre-

buie revãzut sistemul recompenselor ºi, mai ales, cel al sanc-þiunilor disciplinare. Nu sunt un om absurd ºi ºtiu cã omulpoate greºi, o datã sau de douã ori, dar ºtiu ºi cã aplicareasancþiunilor disciplinare este îngreunatã de alte prevederi (deexemplu, Codul muncii…) care nu permite, ca atunci cânddescoperi „frânarii” ºi oamenii care creeazã disfuncþionali-tãþi, sã fie eliminaþi din organizaþie la pasul doi sau trei.

- Brigada îºi are dislocate comandamentul ºi unitãþile înoraºe importante din þarã. Cum se realizeazã legãtura cu ad-ministraþia localã, cu comunitatea?

- Chiar înainte de a sosi dumneavoastrã, am participat lao activitate a Comitetului Situaþiilor de Urgenþã pe judeþulBraºov împreunã cu prefectul ºi reprezentanþii celorlaltestructuri implicate. Aceastã relaþionare cu structurile admi-nistraþiei publice locale, prefect, primar, ceilalþi conducãtoridin Sistemul Naþional de Apãrare, o vãd ca fiind una bazatãpe încredere ºi înþelegerea exactã a locului ºi rolului fiecãreiorganizaþii într-o urbe, respectiv, într-o arie de responsabili-tate. Pe timpul întâlnirilor formale sau chiar informale, co-mandantul garnizoanei, cu mijloacele pe care le are la dispo-ziþie, poate sã coaguleze ºi sã formeze legãturi stabile. Iar,din funcþia de comandant nou-numit, mi-a fost foarte uºor sãrelaþionez. La nivelul reprezentanþilor administraþiei locale,am gãsit acea curiozitate legatã de faptul cã ei se întrebaucine este acest om, de unde a venit ºi ce vrea sã facã… Amreceptat cã oamenii sunt dispuºi sã cunoascã un alt om, iarprin intermediul activitãþilor desfãºurate împreunã, am con-solidat încrederea în instituþia militarã.

În plan zonal, ne aflãm în strânsã legãturã cu comunita-tea localã care ºtie cã noi suntem aici ca, la nevoie, sã îi acor-dãm tot ajutorul.

- Pentru creºterea vizibilitãþii vânãtorilor de munte înmass-media, cum trebuie procedat?

- În primul rând, trebuie fãcute lucruri simple, chiar dacãexistã tendinþa de a populariza orice element, cu orice oca-zie, cu orice eveniment. Eu consider cã vânãtorii de munte artrebui sã puncteze prin lucrurile pe care alþii nu le pot face,prin acele acþiuni care sã facã diferenþa între ceea ce înseam-nã o structurã de vânãtori de munte ºi orice altã structurã aArmatei.

Un alt element esenþial este reprezentat de oameni caresunt plãtiþi sau structurile care au în sarcinã acest lucru, ast-fel încât, sã se identifice dintr-un pachet de imagini, dintr-unpachet de materiale, pentru a apãrea în media, numai ceea ceeste important cu adevãrat, evidenþiindu-se, mai ales, exer-ciþiile în teren muntos-împãdurit, în condiþii extraordinare,pe perioade mai lungi…

Aº mai spune cã structurile de relaþii publice, dar ºi co-mandanþii formali, au un rol esenþial în a atrage atenþia ºi asensibiliza populaþia, opinia publicã cu privire la evenimen-tele importante ale vânãtorilor de munte. Vizibilitatea poatesã creascã numai analizând ºi prezentând într-un format realactivitãþile ºi efectele, pentru cã, cine realizeazã ce tip deacþiuni desfãºoarã ºi care este complexitatea acþiunilor fiziceºi psihice ale unui vânãtor de munte, poate sã înþeleagã ºi dece militarul acesta trebuie sã fie în top atunci când i se eva-lueazã munca ºi activitatea.

Colonel Ion PAPALEÞ

CMYK

Curierul ARMATEINr. 14 (386) din 31 iulie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu domnul colonel dr. Tudoricã PETRACHE, comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”

Studii militare:1982 – Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” - Craiova;1985 – ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „Nicolae Bãlces-

cu”, arma infanterie;1985 – Curs de specializare vânãtori de munte;1988 – Curs comandanþi companii ºi grupuri cercetare în

dispozitivul inamicului;1994 – A.I.S.M., Facultatea Trupe de Uscat, specialitatea

arme întrunite;1999 – Curs româno-britanic de stat major de nivel brigadã;2001 – Curs româno-britanic de stat major de nivel „Joint”;2003 – Curs de orientare NATO ºi comandamente CJTF;2005 – Curs post-universitar de perfecþionare în conducerea

forþelor terestre, disciplina operaþii în sprijinul pãcii ºi operaþiide tip CIMIC, PSYOPS, INFOOPS, umanitare ºi mass media;

2006 – Curs intensiv de învãþare a limbii engleze;2009 – Curs Introduction to NATO;2009 – Doctor în ªtiinþe militare ºi informaþii;2012 – Curs post-universitar de perfecþionare în specializa-

rea conducerea activitãþilor din domeniul informaþiilor pentruapãrare;

Funcþii îndeplinite:- 1985-1988, comandant pluton la Batalionul 39 Vânãtori deMunte, Brigada 4 Vânãtori de Munte;

- 1988-1992, comandant companie cercetare a Brigãzii 4 Vâ-nãtori de Munte;- 1992-1994, ofiþer student la Academia de Înalte Studii Mili-tare;- 1994-1997, ºef al operaþiilor ºi pregãtirii pentru luptã la Bata-lionul 56 Paraºutiºti;- 1997-2001, ºef al operaþiilor ºi ºef de stat major la Batalionul492 – Operaþii Speciale;- 2001-2004, comandant la Batalionul 64 Paraºutiºti al Brigã-zii 2 Aeropurtate;- 2004-2008, ºef secþie la Centrul de Instruire prin Simulare alStatului Major General;- 2008-2010, ºef birou la Direcþia operaþionalizare, generare ºievaluare forþe a Statului Major General;- 2010-2011, ºef de stat major la Componenta de Operaþii Spe-ciale din Centrul de Conducere Operaþionalã al Statului MajorGeneral;- 2011 - detaºat la Direcþia Operaþii a Statului Major General,pentru a îndeplini funcþia de ºef serviciu operaþii (cinetice);- 2011-2014, ºef de stat major al Componentei de Operaþii Spe-ciale a Direcþiei Informaþii Militare;- 24.02.2014 - împuternicit pentru a asigura îndeplinirea atri-buþiilor funcþionale de comandant al Brigãzii 2 Vânãtori deMunte; - 11.06.2014 - comandant de brigadã – Brigada 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”.

Misiuni externe: - 21.08.2007–17.03.2008, locþiitor pentru operaþii la Divi-

zia Multinaþionalã Centru-Sud - Irak;- 18.10.2009-26.10.2010, ºeful diviziei parteneriat NATO/

FOS Afganistan în comandamentul NATO-ISAF - Afganistan.Decoraþii naþionale ºi strãine ºi titluri de onoare:- 2000 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15 de

ani de activitate;- 2000 - Medalia „Pentru Merit”, clasa a III-a;- 2005 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 20 de

ani de activitate;- 2008 - Medalia de Merit a Armatei Poloniei;- 2010 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 de

ani de activitate;- 2011 - Titlul onorific de „Militar Veteran” pentru militari;- 2013 - Emblema de Onoare a Armatei României cu în-

semn de pace.

V â n ã t o r i i d e m u n t e , t r u p e d e e l i t ãV â n ã t o r i i d e m u n t e , t r u p e d e e l i t ã

Militarii Batalionului 20 Infanterie „Scorpionii Negri”ºi-au încheiat misiunea din provincia Zabul, Afganistan,moment marcat printr-o ceremonie militarã ºi religioasãorganizatã în centrul municipiului Craiova, în piaþa MihaiViteazul, pe data de 18 iulie, începând cu ora 19:00. Ceiaproximativ 500 de Scorpioni au acþionat, din luna fe-bruarie a acestui an, în Afganistan, unde au executat ope-raþiuni de pace sub comanda NATO. Evenimentul în sinea reprezentat totodatã ºi finalizarea misiunii Armatei Ro-mâniei în aceastã provincie, misiune ce a debutat în anul2002 prin introducerea în teatrul de operaþii Afganistan aBatalionului 26 Infanterie „Scorpionii Roºii”. La ceremo-nia din Cetatea Bãniei a participat ºi ministrul ApãrãriiNaþionale, domnul Mircea Duºa, alãturi de reprezentanþimilitari ai eºaloanelor superioare ºi ai autoritãþilor publicelocale.

Pentru început, celor peste 3.000 de oameni din piaþãle-a fost prezentatã o serie de demonstraþii ºi exerciþii devirtuozitate în mânuirea armamentului individual susþinu-te de cãtre militarii ºi muzica Regimentului 30 Gardã„Mihai Viteazul”. A fost pentru prima datã când militariiregimentului au participat la un eveniment public în nouauniformã de protocol de varã, inspiratã din tradiþiaRoºiorilor.

Dupã intonarea Imnului Naþional al României ºi exe-cutarea Apelului Solemn, comandantul Batalionului 20Infanterie, locotenent-colonel Cãtãlin Jianu, a prezentatraportul ministrului Apãrãrii: „Domnule ministru, Bata-lionul 20 Infanterie Scorpionii Negri, având 1.995 deoperaþiuni executate, 510 militari în formaþie, un militarcãzut la datorie ºi 5 militari rãniþi a încheiat misiunea înteatrul de operaþii din Afganistan, provincia Zabul.”

În continuare, dupã oficierea serviciului religios de cã-

tre un sobor de preoþi din garnizoana Craiova, Înalt PreaSfinþia Sa Irineu Popa, arhiepiscop al Craiovei ºi mitropo-lit al Olteniei, s-a adresat asistenþei: „Iubiþi soldaþi, de fie-

care datã când fiii patriei noastrepleacã într-o misiune de luptã, de-parte de þara noastrã, ne rugãm luiDumnezeu sã se întoarcã acasã sã-nãtoºi ºi victorioºi. Ne rugãm ia-rãºi când se întorc din misiunilelor ºi îi mulþumim lui Dumnezeu cãau ajuns acasã cu pace ºi cu bucu-rie. Îi plângem pe aceia care morîn luptã ºi lasã în urma lor durere,întristare ºi suspin. Îi pomenim ºiîi menþionãm ca pe eroii patrieinoastre ºi îi cinstim cã au murit ladatorie, îndeplinindu-ºi misiuneade luptã ca orice alt soldat. Dintot-deauna ne stãpâneºte credinþa, nã-dejdea ºi dragostea pentru cã nu-mai în credinþã avem curaj, bãrbã-þie, devotament ºi abnegaþie, princredinþã suntem unii lângã alþii ºinu ne temem niciodatã de duºmani,deoarece credinþa ne face sã fim loiali, sã fim prieteni ºisã fim buni. În credinþã, ne rugãm Bunului Dumnezeu sãne întoarcem la locurile noastre, în pace ºi liniºte, pen-tru cã cel mai bun lucru în lumea de astãzi este pacea în-tre popoare.

Ca oameni care aþi purtat arma, care aþi þinut în mâ-nã acest fier al morþii, ºtiþi cel mai bine ce înseamnã pa-cea. Unii au cãzut în luptã, iar alþii au venit ºi poartã glo-ria lor pentru cã poporul român este un popor de luptã-tori ºi demonstreazã întotdeauna capacitatea de înþele-gere ºi dorinþa de libertate. Aºadar, aici, în aceastã

piaþã, unde s-a cântat cândva Deºteaptã-te, române!,având de faþã pe voievodul nostru Mihai Viteazul ºi Bise-rica Sfânta Treime, suntem încredinþaþi cã protecþianoastrã este divinã ºi cã niciodatã nu se clinteºte în faþaduºmanilor. În numele Bisericii noastre, vã felicitãm ºine rugãm Bunului Dumnezeu sã vã dea sãnãtate, dum-neavoastrã ºi familiilor dumneavoastrã, dar ºi întreguluipopor român. Bine aþi venit acasã, copii dragi ai patrieinoastre!”

Ceremonia a continuat cu momentul în care ministrulMircea Duºa a decorat cu Emblema de Onoare a ArmateiRomâniei, cu însemn de rãzboi, 30 de Drapele de Luptãale unitãþilor participante în teatrul de operaþii din Afga-nistan, structuri ce au obþinut rezultate deosebite în înde-plinirea misiunilor specifice. „Ce poate fi mai frumos ca,dupã 6 luni de zile de dislocare în teatrul de operaþii, plinde pericole, sã te regãseºti acasã cu cei dragi la încheie-rea misiunii în Afganistan! Nu e deloc întâmplãtor cã mi-

litarii craioveni au deschis misiunile în Af-ganistan, prin Batalionul 26 Infanterie, ºiiatã, cã tot un batalion din Craiova a în-cheiat misiunea prin Batalionul 20 Infante-rie. Oltenii noºtri, cu tricolorul în dreptulinimii, sunt cunoscuþi în toatã lumea prinfaptele de arme, prin misiunile executate lastandarde impecabile, în absolut toate tea-trele de operaþii unde România a dislocattrupe în ultimii 20 de ani ºi sunt respectaþiºi apreciaþi de camarazii lor de arme dinþãrile aliate ºi partenere alãturi de care auluptat umãr la umãr în condiþii extrem degrele.

La 10 ani de la admiterea României înNATO, mesajul pe care þara noastrã îltransmite din Afganistan aliaþilor ºi parte-nerilor noºtri este un mesaj de solidaritate.România a demonstrat cã a tratat cu serio-zitate statutul de membru NATO, rãmâ-nând angajatã pânã la capãt în cea mai im-portantã operaþiune militarã a Alianþei de

la înfiinþarea sa, operaþiunea ISAF. Þara noastrã a înþe-les cã apartenenþa la Alianþã nu înseamnã doar a benefi-cia de conceptul apãrãrii colective, ci ºi asumarea de

responsabilitãþi ºi, mai ales, îndeplinirea acestora. Vâr-ful participãrii noastre cu trupe în Afganistan a fost înre-gistrat în anul 2011, când au fost desfãºurate douã bata-lioane de manevrã ºi alte elemente de dispozitiv, aproxi-mativ 1.800 de militari, concomitent cu preluarea condu-cerii aeroportului internaþional din Kabul, de cãtre For-þele Aeriene române, pe o duratã de un an, cu peste 150de militari. Pentru mai mult de doi ani, România a men-þinut constant în teatrul de operaþii aproape 2.000 de mi-litari. Au fost în total 30 de rotaþii ale batalioanelor Ar-matei României, la care se adaugã contribuþia forþelor

pentru operaþii speciale, adetaºamentelor ºi structuri-lor de informaþii, echipelornaþionale de consiliere ºi le-gãturã, detaºamentelor deinstruire a forþelor de secu-ritate afgane, a elementuluinaþional de sprijin, precumºi a ofiþerilor de legãturã ºide stat major încadraþi în di-ferite eºaloane ale ISAF.

În misiunile din teatrelede operaþii s-a format o no-uã generaþie de lideri mili-tari. Un exemplu este co-mandantul primului batali-on de infanterie, cel al Bata-lionului 26 Scorpionii Roºii,care a plecat de aici în pri-ma misiune în Afganistan ºicare, datoritã experienþei ºia pregãtirii pe care a dobân-dit-o în timp, a devenit as-tãzi comandantul Forþelor

Terestre Române. Sunt ºi alþi comandanþi valoroºi, clã-diþi ºi formaþi în condiþiile grele din teatrele de operaþii,care acum sunt generali ai Armatei române sau ofiþerisuperiori cu funcþii importante de conducere, care auajuns ºi au impus armatei noastre o mentalitate nouã, unconcept NATO, un concept nou depre felul îndepliniriimisiunilor de luptã. Pe timpul susþinerii misiunilor dinAfganistan, România a beneficiat permanent de sprijinulpartenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii,care au asigurat militarilor români accesul la resurse ºiechipamente de ultimã generaþie.

Cel mai greu preþ plãtit de þara noastrã pentru parti-ciparea în Afganistan îl reprezintã însã pierderea a 23dintre cei mai buni militari ai noºtri care au cãzut la da-torie. Cinste ºi onoare memoriei lor! Sunt de asemeneapeste 140 de militari rãniþi în acþiunile desfãºurate înaceste teatre de operaþii. Sunt prezente doamnele, soþiileeroilor noºtri, sunt prezenþi aici copiii care au rãmasfãrã tatã ºi cãrora Armata românã le poartã tot respec-tul. Sunt deosebit de onorat cã pot fi astãzi alãturi dedumneavoastrã sã vã mulþumesc cã aþi gãsit energia ºiresursele de a face faþã acestor provocãri, pentru cã aþidemonstrat cã aveþi mentalitate de învingãtori ºi pentrucã aþi reprezentat România ca adevãraþi ambasadori înlume. În toate þãrile care au trimis ostaºi în Afganistan,se vorbeºte cu respect ºi cu admiraþie despre Armata ro-mânã ºi despre România. Aveþi toate motivele sã fiþi mân-dri pentru ceea ce aþi fãcut pentru þara noastrã ºi pentrudumneavoastrã, ca oameni. Atunci când se vorbeºte peorice meleag al lumii despre Armata românã, avem nu-mai laude ºi aprecieri care vã sunt adresate.

Stimaþi militari, conducerea þãrii v-a încredinþatacum 12 ani cea mai importantã misiune de dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Suntem mândri cã în toatãaceastã perioadã v-aþi îndeplinit misiunile cu succes. Vãdoresc sãnãtate ºi numai bine, atât dumneavoastrã, cât ºifamiliilor dumneavoastrã.”

Ceremonia s-a încheiat cu defilarea tuturor miliarilorparticipanþi la ceremonie, în timp ce aeronavele ForþelorAeriene au survolat centrul Craiovei.

Cristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 14 (386) din 31 iulie 2014

Scorpionii NegriScorpionii Negri ºi-au îndeplinit misiunea!ºi-au îndeplinit misiunea!

Dupã evenimentele din 11 septembrie 2001, Românias-a alãturat fãrã ezitare Coaliþiei internaþionale constitui-te pentru lupta împotriva terorismului. În februarie 2002,primele efective de militari români erau deja desfãºuratela Kabul, un detaºament de poliþie militarã, o aeronavãC-130 Hercules ºi ofiþeri de stat major. În luna iunie2002, s-a dislocat în provincia Kandahar din sudul Afga-nistanului primul batalion de infanterie care pleca deaici, din Craiova – Batalionul 26 Infanterie ce avea sã fiecunoscut drept Scorpionii Roºii. Era prima misiune deluptã încredinþatã unei unitãþi a Armatei României dupãcel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Misiunea din Afganis-tan a reprezentat permanent principala zonã de interes ºi,de asemenea, efortul principal susþinut de România înteatrul de operaþii. La momentul de vârf al participãriinoastre, în acest teatru de operaþii, erau dislocaþi peste2.000 de militari români. În ultimii 12 ani, peste 25.000de militari ai Armatei României au participat la misiuniîn teatrul de operaþii din Afganistan, în rotaþii de câte 6luni, în cadrul unor elemente de comandã ºi control de ni-vel de mare unitate, structuri de forþe de nivel unitate,subunitate, cum ar fi compania KAF-GDA, echipe ope-raþionale de consiliere ºi legãturã OMLT, detaºamentedin cadrul forþelor pentru operaþii speciale, echipele deinstructori ale Armatei Naþionale Afgane, subunitãþiCIMIC, elemente de sprijin logistic din cadrul Comanda-mentului Logistic Întrunit, precum ºi personal de statmajor în cadrul comandamentelor NATO multinaþionale.

O contribuþie importantã a fost asiguratã de cãtre For-þele Aeriene Române prin comanda aeroportului interna-þional din Kabul, KAIA, în perioada aprilie-august 2006ºi aprilie 2011-aprilie 2012, în rotaþii de câte 6 luni cucâte 75 de militari pe rotaþie. De asemenea, forþele aerie-ne au asigurat transportul militarilor, al tehnicii de luptãºi materialelor în ºi din teatrul de operaþii. ParticipareaArmatei României la efortul comunitãþii internaþionalepentru stabilizare ºi reconstrucþie în Afganistan situeazãþara noastrã în primele locuri între statele care au contri-buit cu forþe în acest teatru de operaþii.

Termenul de „mântuire” este folosit, de multe ori, înNoul Testament, înþelesul lui fiind redat printr-o serie dealþi termeni care aratã treptele lucrãrii mântuirii, cum seva vedea la vremea cuvenitã. Lucrarea de mântuire aomului a fost sãvârºitã de cãtre Dumnezeu prin cinci actede însemnãtate fundamentalã pentru omenire: Întrupa-rea, Rãstignirea, Învierea ºi Înãlþarea Fiului lui Dum-nezeu la cer, la care se adaugã Întemeierea Bisericii,aºezãmântul divin care ajutã la însuºirea acþiunii mântui-toare, prin însãºi lucrarea Duhului Sfânt. În Bisericã, toþicei care cred sunt conduºi, prin har, spre sfinþire ºi întã-rirea bunelor însuºiri ºi prin lupta contra duhurilor rele.La aceastã acþiune colaboreazã, atât puterile omului, câtºi harul primit prin Sfintele Taine.

Mântuirea noastrã se înfãptuieºte, aºadar, prin sãlãº-luirea în noi a lui Hristos la Botez ºi apoi prin asimilarearoadelor mântuirii acordate de Mântuitorul, care se face,sub lucrarea Sfântului Duh, în Bisericã. Scopul acesteilucrãri este ca în om sã Se sãlãºluiascã tot mai mult Hris-tos. „M-am rãstignit cu Iisus Hristos – spune SfântulApostol Pavel – ºi eu nu mai trãiesc, ci Hristos trãieºteîn mine”.

Când Duhul Sfânt S-a pogorât la Cincizecime asupraapostolilor a întemeiat Biserica – aceastã primã comuni-tate de credincioºi – ºi El rãmâne în Bisericã neîncetat, osusþine, o întãreºte ºi aduce noi mãdulare în ea, sãdind înacestea harul ºi darurile Domnului Iisus Hristos, careajutã formãrii omului nou. Mântuirea se realizeazã nu-mai în Sfânta Bisericã, prin trei lucrãri: harul divin, cre-dinþa omului ºi faptele bune.

Harul dumnezeiesc este energia divinã sau lucrareacare izvorãºte din fiinþa dumnezeiascã a celor trei Iposta-suri, fiind nedespãrþitã de Dumnezeu, Persoana care oactiveazã. Însuºi Mântuitorul ne spune „Fãrã Mine, nuputeþi face nimic”, iar Sfântul Apostol Pavel, care simþeaîn toatã fiinþa sa fericirea mântuirii, mãrturiseºte: „Prinharul lui Dumnezeu, sunt ceea ce sunt”.

Credinþa creºtinului este de neapãratã trebuinþã pen-tru mântuire, fiindcã „fãrã credinþã, nu este cu putinþãsã fim plãcuþi lui Dumnezeu” (Evrei 11, 6); numai celcare „va crede ºi se va boteza se va mântui, iar cel cenu va crede se va osândi” (Marcu 16, 16). Faptele bunesunt, de asemenea, de neapãratã trebuinþã pentru mântui-re. Sfânta Scripturã ne învaþã cã harul credinþei în Dum-nezeu se dovedeºte prin faptele bune sãvârºite de cãtrecredincioºi (cf. Iacov 2, 18). „Precum trupul, fãrã suflet,mort este, astfel ºi credinþa, fãrã fapte, moartã este”.

Mântuirea este un act divin, dar Dumnezeu o reali-zeazã cu colaborarea benevolã a omului (cf. I Corinteni5, 9). Pentru aceasta, omul a fost înzestrat de Dumnezeucu libertatea de a decide ºi de a acþiona. Cele douã valoriale creºtinului, credinþa ºi faptele bune, sunt, deopotrivã,importante ºi necesare, sunt contribuþiile directe ale ace-tuia în actul mântuirii.

Pentru dobândirea mântuirii, avem nevoie de învãþã-tura creºtinã care ne descoperã calea ºi adevãrurilesfinþitoare. Adevãrurile care ne duc la mântuire sunt pãs-trate deplin ºi total de Biserica Ortodoxã, care este „stâlpºi temelie a adevãrului”.

Biserica ortodoxã este singura care pãstreazã, propo-

vãduieºte ºi practicã, fãrã nici o schimbare, adevãruldumnezeiesc ºi lucrarea mântuitoare, aºa cum le-a rãs-pândit, le-a propovãduit lumii ºi le-a întemeiat Domnulnostru Iisus Hristos, cum le-au rãspândit pretutindenisfinþii Apostoli, cum le-au tâlcuit Sfinþii Pãrinþi ºi cumle-au formulat Sfintele Sinoade „a toatã lumea”, numiteSinoade Ecumenice.

Un creºtin nu-ºi poate pierde mântuirea. Nimeni nu-lpoate despãrþi pe un creºtin de dragostea lui Dumnezeu(Romani 8, 38-39). Nimic nu-l poate smulge pe un creº-tin din mâna lui Dumnezeu (Ioan 10, 28-29). Dumnezeudoreºte ºi poate sã garanteze, dar ºi sã pãstreze mântui-rea pe care ne-a dat-o. Iuda (24, 25) spune: „Iar aAceluia care poate sã vã pãzeascã de orice cãdere ºi sãvã facã sã vã înfãþiºaþi fãrã prihanã ºi plini de bucurieînaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, Mântuitorulnostru, prin Iisus Hristos, Domnul nostru, sã fie slavã,mãreþie, putere ºi stãpânire, mai înainte de toþi vecii, ºiacum ºi în veci. Amin!”

Porunca iubirii aproapelui rãmâne obligatorie, cât vafi lumea. Poate cã ea va fi valabilã ºi în împãrãþia de din-colo de veac, pentru cã, în vreme ce credinþa se va sfârºi,iar nãdejdea va face loc vederii lucrurilor nãdãjduite,doar iubirea va rãmâne. Sã facem deci ºi noi ce au fãcutpãrinþii ºi sfinþii noºtri. Sã le imitãm viaþa, credinþa, sme-renia ºi jertfa lor. Sã ne rugãm cu credinþã tare în Dum-nezeu pentru toatã lumea, începând cu cei din casa noas-trã. Sã ne rugãm pentru întãrirea dreptei credinþe ºi aunitãþii creºtine în lume.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

La sfârºitul primei campanii, situaþia Româ-niei era criticã. Se înregistraserã mari pierderiumane ºi materiale, la care se adãugau pierderi-le provocate de boli, consecinþele foamei ºi alegerului, problemele grave, administrative, poli-tice ºi militare create de aglomerarea importan-tului surplus de populaþie concentratã în spaþiulMoldovei, în urma ocupãrii de cãtre inamic arestului teritoriului românesc. În aceste condiþiigrele, a trebuit sã fie desfãºuratã o uriaºã activi-tate organizatoricã. Efortul principal a fost în-dreptat spre reorganizarea armatei, în vedereacontinuãrii rãzboiului. În realizarea acestuiobiectiv, un rol important a revenit misiunii mi-litare franceze, condusã de generalul Henri Ma-thias Berthelot. Membrii misiunii, rãspândiþi înunitãþi sau în statele majore, au instruit armataromânã în asimilarea noilor metode de luptã ºi pentrufolosirea noului material de rãzboi, primit din abun-denþã din Franþa, în cea mai mare parte.

S-a izbutit sã se punã pe picior de luptã o armatãde operaþii de 46.0000 de oameni, cu o înaltã capaci-tate combativã ºi cu un ridicat moral. Delegaþiilealiate sosite în capitala Moldovei, cu scopul de a daasigurãri cu privire la recunoaºterea drepturilor ro-mâneºti (o delegaþie francezã condusã de Albert Tho-mas, ministrul muniþiilor, una belgianã, condusã deministrul socialist Vanderwelde, ºi o misiune ameri-canã condusã de generalul Hugh Scott) au putut sã seconvingã de aceastã realitate.

În conformitate cu planurile generale ale coman-damentului aliat, generalul Scerbacev, devenit ºef alMarelui Stat Major al armatei ruse, împreunã cu ge-neralul Prezan, la începutul lunii mai, au stabilit linii-le principale ale unei viitoare ofensive care trebuiapornitã în sectorul Nãmoloasa, la începutul lunii iu-lie. Pe frontul românesc însã, în urma revoluþiei, des-compunerea armatei ruse a devenit tot mai accentua-tã. Soldaþii refuzau sã mai lupte. Contraofensiva Pu-terilor Centrale de la începutul lunii iulie a dus la în-frângerea trupelor ruse din sectorul de nord. Armate-le austriece au atins din nou Galiþia ºi Bucovina. Ora-ºul Tarnopol a fost ocupat. În aceste condiþii, coman-damentul german a elaborat planul de a scoate Româ-nia din luptã, în urma unei ofensive concentrate, exe-cutate de grupul de armate condus de generalulMackensen, care trebuia sã dea lovitura principalã înzona Nãmoloasa, acþiune ce urma sã fie combinatã cuo ofensivã a grupului Gerock, la Oituz. În felul aces-ta, trupele româneºti trebuiau sã fie prinse într-unuriaº cleºte, iar Moldova ocupatã.

Succesiunea în timp a acþiunilor a dat naºtere latrei operaþii: operaþia ofensivã a armatei a II-a româ-ne în zona Mãrãºti, cunoscutã sub denumirea deBãtãlia de la Mãrãºti; operaþiile de apãrare ale arma-tei I române în zona Mãrãºeºti ºi a aripei drepte a ar-matei a II-a în zona Oituz, cunoscute sub denumireade Bãtãlia de la Mãrãºeºti ºi Bãtãlia de la Oituz.

Bãtãlia de la Oituz a fost declanºatã la 26 iulie/ 8august, dupã douã zile de la începutul ofensivei de laMãrãºeºti. Inamicul plãnuia sã atragã forþele de laMãrãºeºti ºi sã execute o loviturã principalã pe direc-

þia Oneºti. Dupã eforturi succesive, cu mari pierderi,trupele germane au izbutit sã pãtrundã în sectorulcentral al frontului doar cca 6 km. Luptele au încetatdefinitiv, la jumãtatea lunii august. Ofensiva armate-lor germane a fost opritã pe întregul front de luptã.

Victoriile din vara anului 1917, aºa cum s-a notatºi mai sus, în lumina evenimentelor diplomatice dinprima parte a anului 1917, au avut o importanþã capi-talã, politicã ºi militarã, fãcând sã eºueze planurile deîmpãrþire ºi de desfiinþare a Statului român. Au fostapãrate, cu preþul a numeroase jertfe, independenþa ºisuveranitatea naþionalã, s-a asigurat continuitateastatalã. Victoriile româneºti au îngãduit menþinereanucleului cãtre care au continuat sã graviteze toateforþele de eliberare româneºti; ele au contribuit, deci-siv, la Unirea cea Mare.

Prin victoria de la Oituz, planurile Germaniei ºiale aliaþilor sãi, de scoatere a României din rãzboi ºide pãtrundere în partea ucraineanã a Rusiei au fostzãdãrnicite, iar existenþa Statului român a fost apãra-tã. Totodatã, moralul populaþiei a rãmas ridicat, spe-rându-se în continuare într-un deznodãmânt favorabilrãzboiului. Totuºi, în urma evenimentelor din Rusiaºi a venirii la putere a bolºevicilor (25 octombrie/ 7noiembrie 1917), aliatul României de pe Frontul deEst a încheiat pace separatã cu Puterile Centrale lamijlocul lui decembrie 1917, obligând România sãîncheie Armistiþiul de la Focºani (26 noiembrie/ 9 de-cembrie 1917).

Victoriile de pe frontul românesc, salutate cu ad-miraþie de înalte personalitãþi Aliate (generalul Per-shing, comandantul forþelor armate ale S.U.A. în Eu-ropa, generalul Cadorna, comandantul suprem al ar-matei italiene s.a.m.d.) au avut importante consecinþede ordin general; au stãvilit una dintre cele mai puter-nice ofensive pe frontul de est, barând drumul inami-cului spre Rusia.

Potrivit aprecierilor istoricului englez Setton-Watson, românii l-au împiedicat pe Mackensen sãocupe Odesa ºi pe Leopold de Bavaria, Moscova.Drept urmare, comandamentul german a renunþat de-finitiv la operaþii ofensive pe acest front. Între Rusiaºi armatele Puterilor Centrale, în aceastã zonã, conti-nua sã existe Statul român. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 14 (386) din 31 iulie 2014Pagina 6

Bãtãlia de la OituzBãtãlia de la OituzRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...EEººttii vviissuull mmeeuuLady Holly Taylor se trezeºte sã-

rutatã de un bãrbat strãin, în grãdinaîntunecatã unde ieºise sã ia aer, neo-biºnuitã încã dupã trei ani de doliu cupetrecerile înaltei societãþi. LadyHolly era frumoasã, generoasã ºi pen-tru cã era vãduvã, se simþea constrân-sã sã respecte toate regulile, chiar ºipe cele care îi contraziceau instincte-le. Zachary Bronson ºi-a construit un imperiu de bogãþie ºi pu-tere, dar toatã Londra ºtie cã nu este un gentelman. Apropiin-du-se din greºealã de Lady Holly, în el se trezeºte o pasiuneputernicã, ºi-i face acesteia o ofertã scandaloasã ºi foarte ten-tantã. Ar trebui ea oare sã ignore promisiunea ambiguã a unuisãrut interzis... sau sã riºte totul ºi sã-ºi urmeze inima în loculîn care încep visele?

Ce sã vedem...„„Testament”Testament” la Arenele RomaneCele douã trupe, 9,7 Richter ºi Goodbye to Gravity au fost

alese pentru a urca pe scenã, alãturi de celebra trupã america-nã, în cadrul concertului de la Bucu-reºti.

Afiºul concertului Testament,ce va avea loc la Arenele Romane,în data de 12 august 2014, estecomplet, conaþionalii noºtri de la 9,7Richter ºi Goodbye to Gravity sta-bilind line-up-ul final al evenimentu-lui.

Cunoscutã ca una dintre cele maipopulare formaþii americane de me-tal, Testament a fost printre primeletrupe care au ajuns în mainstream,

odatã cu lansarea discului Big Four of Trash. Cei care au pusbazele trupei au fost chitaristul Eric Peterson ºi vãrul sãu, vo-calistul Derrick Ramirez, în anul 1983, în San Francisco BayArea, activând iniþial sub numele de Legacy.

... poate ºi un filmPPllaanneettaa MMaaiimmuuþþeelloorr:: RReevvoolluuþþiieePovestea: Dupã ce reuºesc sã supravieþuiascã virusului

care a fãcut ravagii în urmã cu zece ani, un grup de oameni ex-ploreazã tãrâmurile necunoscute ale maimuþelor. Aceºtiaajung sã îl cunoascã pe liderullor, Cezar, dar ºi pe maimuþelepe care el le conduce. În faþaimpunãtoarelor fiare ale natu-rii, oamenii declarã cã vor sãfacã pace, dar, în sinea lor, nudoresc nimic altceva decât sãle demonstreze cã le sunt su-periori. Temporar, cele douãpãrþi reuºesc sã cadã de acord ºi sã încheie o pace care ar tre-bui sã foloseascã tuturor. Cu toate acestea, pacea pe care ei in-tenþioneazã sã o pãstreze pentru un anumit timp se dovedeºtea fi fragilã atunci când atacurile încep. Astfel, debuteazã unrãzboi de proporþii pe Pãmânt. (O.M.) Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Dreapta c red in þã despre mântu i reDreapta c red in þã despre mântu i re

Cei mai puternici doi luptãtori sunt rãbda-rea ºi timpul.

Când formezi un numãr greºit, nu suntniciodatã ocupat ºi imediat rãspunde cineva.

Unii oameni îºi creeazã propriile furtuni,apoi se supãrã cã plouã.

Învingãtorii nu sunt aceia care nu pierdniciodatã, ci aceia care nu renunþã niciodatã.

Oamenii se schimbã ºi uitã sã-ºi spunã astaunii altora.

Când vezi cã ai aceeaºi pãrere cu majori-tatea, e bine sã mai reflectezi o datã.

Ai încredere ºi acþioneazã ca ºi cum ar fiimposibil sã eºuezi.

Singurul lucru imperfect în naturã esterasa umanã.

Parfumul unei cãrþi îl simþi abia dupã cei-ai mirosit cuvintele.

Încrederea nu face lucrurile uºoare, dar lepoate face posibile.

Timpul are întotdeauna o cale frumoasã dea ne arãta ce ºi cine conteazã cu adevãrat.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCIU

SSoolluurrii aasseemmããnnããttooaarree cceelloorr tteerreessttrree,,ddeessccooppeerriittee ppee MMaarrttee

Soluri asemãnãtoare celor terestre, vechi de 3,7 mi-liarde de ani, au fost descoperite de roverul marþianCuriosity într-un crater de pe Planeta Roºie. Potrivitoamenilor de ºtiinþã, descoperirea creºte ºansele caviaþa microbianã sã existe pe Marte.

Solurile aufost identificateîn urma analizã-rii unei serii deimagini realizaterecent de Curio-sity în craterulGale de pe Mar-te. Solul fotogra-fiat prezintã su-prafeþe fisurate,similare celordin Dry Valleysdin Antarctica ºi

din deºertul Atacama din Chile. Analiza chimicã fãcu-tã ulterior de rover a indicat o structurã similarã soluri-lor de pe Terra în care trãiesc microbi. Descoperireal-a determinat pe geologul Gregory Retallack de laUniversitatea Oregon, SUA, sã afirme cã „existã o po-sibilitate realã ca viaþa (microbianã) sã existe pe Mar-te. Noile date demonstreazã o tendinþã clarã de deza-gregare chimicã ºi de acumulare de argilã în defavoa-rea mineralului olivinã, aºa cum se petrece ºi în solu-rile de pe Terra. Reducerea fosforului din acele depo-zite este deosebit de tulburãtoare, întrucât ea este atri-buitã pe Terra activitãþii microbiene”, explicã savan-tul american.

Solurile strãvechi, a mai spus Retallack, nu dove-desc cu certitudine cã Marte a gãzduit în trecut formede viaþã, însã ele completeazã seria tot mai mare de do-vezi care indicã faptul cã „o planetã Marte mai umedãºi mai caldã era mult mai locuibilã în trecut decât afost în ultimele 3 miliarde de ani”.

EEssttee iimmiinneennttãã eerruuppþþiiaa mmuunntteelluuii FFuujjii??Cutremurul din martie 2011, care a provocat tsuna-

mi-ul soldat cu moartea a mii de persoane în Japonia,a mai avut o consecinþã care s-ar putea dovedi fatalã.Cutremurul a provocat acumularea de presiune subMuntele Fuji.

Vulcanul nu a mai erupt din 1707, dar oamenii deºtiinþã sugereazã cã presiunea acumulatã ar putea eru-pe, descriind vulcanul ca fiind într-o stare „criticã”.Ultima erupþie a avut loc cu 49 de zile dupã un cutre-mur violent cu magnitudinea de 8,7 grade pe scaraRichter în regiune.

Cercetãtorii francezi ai Institutului de ªtiinþã a Pã-

mântului în Grenoble s-au alãturat cercetãtorilor japo-nezi pentru a studia informaþiile furnizate de 800 desenzori seismici care au colectat date dupã cutremur.Muntele Fuji se aflã la joncþiunea dintre placa tectoni-cã Pacificã, cea Eurasiaticã ºi cea a Filipinelor.„Munca noastrã nu spune cã vulcanul va începe sãerupã, dar aratã cã este într-o stare criticã”, a decla-rat Florent Breguier, un cercetãtor al institutului.

Oamenii de ºtiinþã au realizat o ecografie uriaºã ainteriorului Pãmântului, în baza datelor adunate. Aceº-tia s-au concentrat pe semnalele cunoscute drept zgo-mote seismice, rezultatul interacþiunii dintre hula ocea-nicã ºi interferenþele din fundal.

Folosind înregistrãrile, aceºtia au putut cartografiaanomaliile din crustã cauzate de valurile seismice careau urmat cutremurului din 2011, care a avut o magnitu-dine de 9 grade. „Valurile seismice cãlãtoresc pe odistanþã foarte lungã, înconjurând planeta de maimulte ori”, a explicat Brenguier. „Miºcarea lor facecrusta Pãmântului sã vibreze ºi, precum o undã deºoc, produce spãrturi sau crãpãturi în piatrã”.

În ciuda distanþei, anomaliile erau mai mari în re-giunile vulcanice decât în apropiere de epicentrul cu-tremurului. „Regiunile vulcanice sunt cele în care flui-dele prinse în rocã – apã, gaze, magmã, care provoacãerupþii când se ridicã la suprafaþã – aplicã o presiunemai mare. Valurile seismice cresc presiunea, provo-când un deranjament chiar mai mare”, a adãugatBrenguier. Totuºi, oamenii de ºtiinþã sugereazã cãerupþia nu pare iminentã. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 14 (386) din 31 iulie 2014 Pagina 7

GGooooggllee sscchhiimmbbãã PPllaayy SSttoorreeCCee nnoouuttããþþii aadduuccee??

Google Play Store se schimbã,iar actualizarea a fost anunþatã ofi-cial de companie. Magazinul cuaplicaþii pentru Android ajunge sãfoloseascã limbajul de design „Ma-terial“. Ce aduce însã nou? În urmãcu puþin timp, anunþam cã PlayStore s-ar putea schimba, urmândtendinþele de design Material pecare Google le-a trasat la evenimen-tul Google I/O. Dupã acea ºtire,acum avem confirmarea: magazinulPlay trece în noua lume a design-ului, cu imagini mai mari, pictogra-me minimaliste ºi e mai uºor sã înþe-legi ce rating are o aplicaþie sau în cecategorie se regãseºte. Înainte de atrece prin detaliile privind schimba-rea, dacã vrei Play Store acum,Droid Life îl are neoficial. Unadintre schimbãrile pe care le vei ob-serva e cã „sub“ fiecare film sauaplicaþie, trailerul, ori poza de pre-

zentare sunt mai mari. Pagina pro-dusului apare ca o foaie pe un birou,în centru, nu mai ocupã întreg ecra-nul, fundalul fiind al unor elementegrafice simple ºi de completare. Emai uºor sã adaugi în whishlist di-

verse produse ºi poþi distribui sauoferi un +1 mai uºor, dacã doreaiaºa ceva. Aflã ºi de ce Google nu vamai considera jocurile freemiumdrept gratuite. Zonele pe care s-aconcentrat Google sunt tipografia ºifolosirea spaþiului gol pentru a com-pleta informaþia prezentatã. Este ointerfaþã mult mai axatã pe imaginidecât pe cuvinte, iar din toamnã vomvedea aºa ceva ºi pe telefoanele cuAndroid (pe unele!), dupã ce va în-cepe actualizarea la Android L.

MMeenniiuull SSTTAARRTT ddiinn WWiinnddoowwss 99aappaarree îînn iimmaaggiinnii nnooii

Noul Windows, pe numele decod „Threshold“, ar putea fi prezen-tat anul acesta, iar cu aceastã ver-siune Microsoft aduce înapoi me-niul Start. Prin douã noi imaginineoficiale vedem cum va arãtaWindows 9. Mulþi utilizatori s-auplâns de lipsa meniului Start, dupãlansarea Windows 8, iar Microsoftse pare cã va îndrepta acest lucru înWindows 9. Dupã cum se vede,„Threshold“ are un meniu Start,creat dupã interfaþa Modern UI. Aicomenzi rapide pentru mail, pentrucamerã ºi jocuri sau pentru multime-dia. De asemenea, ai informaþii des-pre Health&Fitness, sincronizate cuHealthvault, ºi informaþii desprevreme. Deocamdatã, aceastã versi-une nu se numeºte Windows 9, ciWindows 8.1 Pro, dar e puþin proba-bil sã treacã acest nume. Revenindla meniul Start, acesta va fi un fel deprelungire a ecranului obiºnuit dinModern UI în interfaþa clasicã deWindows. Astfel, Microsoft face

tranziþia mai uºoarã între cele douãmedii, primul aducând informaþii pelive tiles, cel de-al doilea fiind fami-liar vechilor utilizatori de Windows.Windows 9 „Threshold“ e planulMicrosoft de a recâºtiga utilizatoriiclasici. Când primim un nou Win-

dows? Conform ultimelor informaþii„pe surse“, Windows 9 ar putea fiprezentat anul acesta sau oferit subformã de preview, dar, în 2015, îlvom vedea pe piaþã ºi pe dispozitive.Odatã cu Windows 9, vor fi actuali-zate ºi Windows RT, WindowsPhone ºi platforma de pe Xbox One.Cât despre „Threshold“, acesta varula altfel de la dispozitiv la dispozi-tiv, prefigurând o unificare a tablete-lor, laptopurilor ºi PC-urilor clasice.Existã ºi o versiune Threshold Mo-bile, cu infrastructurã pentru cipurileARM, care se regãsesc în dispozi-tive cu Windows Phone. Microsoftse pare cã a înþeles faptul cã sunt uti-lizatori care preferã mediul clasic delucru ºi nu vor sã treacã peste noaptela touchscreen. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

- Scumpo, sunt eu.Vin acasã. Nu amîntârziat prea mult,nu-i aºa?

- Nu, scumpule…- Dar, pot sã vin cu

câþiva prieteni? - Desigur, scumpule.- Mai stãm, mai vorbim ºi noi…- Da, scumpule. Vã pregãtesc ra-

pid niºte sandwichuri, o gustare, oricealtceva…

Soþul tace, dupã care spune:- Mã scuzaþi, cred cã am greºit nu-

mãrul. ☺

La ºcoalã, profesoara întreabã: - Cine a zis cã pãmântul se învâr-

te? - Galileo Galilei, rãspunde Bulã.- Când??? - Când ieºea de la cârciumã!!!

☺- Iubitule, mã iubeºti? - Desigur!

- Demonstreazã-mi!- Ce vrei sã fac? - Nu ºtiu, luptã-te cu un leu…!? - Ce tâmpenii zici acolo, nu vreau

sã mor, cere-mi altceva… - Ok, vreau parola ta de Face-

book. - Hmm, ia aratã-mi o pozã cu leul.

Cât de mare e?

☺Cum sã-þi convingi rudele sã nu te

mai batã la cap sã te cãsãtoreºti? Mã-tuºile în vârstã obiºnuiau sã mã ºica-neze la fiecare nuntã, spunându-mi:

- Tu urmezi! S-au potolit însã, dupã ce le-am

ºoptit acelaºi lucru la fiecare înmor-mântare.

☺Când m-am trezit, eram la spital,

medicii mi-au spus cã am fost agresatde o femeie. Atunci mi-am adusaminte: eram în lift ºi mã uitam cucoada ochiului la sânii unei doamne,când deodatã mi-a zis:

- Apasã pe unu, te rog!”

☺- Tatã, nu puteam sã dorm noaptea

ºi mi-a zis un doctor sã închid ochii ºisã mã apuc sã numãr oile pânãadorm.

- ªi a mers? - Stai sã vezi! M-am apucat sã le

numãr ºi pe urmã mi-a pierit somnul,când am bãgat de seamã cã lipsesc 2.

☺- A fost îngrozitor mamã, se

plânge Anca. A trebuit sã-mi schimbde patru ori locul la cinematograf.

- S-a legat vreun bãrbat de tine?- Pânã la urmã, da…

☺- Sunt foarte îngrijoratã, niciodatã

soþul meu nu a întârziat atâta!- Crezi cã ºi-a gãsit altã femeie?- Vai, tu, de ce te gândeºti la ce-i

mai rãu?! Poate l-o fi cãlcat vreo ma-ºinã…

www.bancuri.ro

FIRESC

MULÞUMIT

CÃZUT

AMÂNAT

A SUSPINA

CIURARI

PROTECTORI

CAP AURORA!

VEDETÃ

TALAZ

TÃCUTE

PERIOADÃ

IMN

ÎN FRUNTE

A DA GREª

NECLAR

ECHIPAARÃDEANÃ

ALGEBRÃ(abr.)

PREVESTIRE

PLÃGI

LINGOUMETAL DUR

INSTABIL

ARTERÃ

MIEZ

SCLAV

PEªTERÃ

A LA CARTE

DEFECT

VOLANTÃSE FACE

PILAF

Operaþia „Lomray Taalanda” („Primul Tunet”) este unexemplu al luptei de contrainsurgenþã, aceasta urmãrind în-tocmai succesiunea logicã a fazelor SHAPE, CLEAR,HOLD ºi BUILD, rezultatele fiind exploatate, atât pe parteade „intelligence”, cât ºi pe cea a operaþiilor informaþionale.

„Primul tunet” al Batalionului 495 Infanterie în teatrulde operaþii Afganistan a aparþinut Companiei 1 Infanteriedislocatã împreunã cu Plutonul 1 Cercetare într-o bazã depatrulare. Comandantul batalionului a decis sã abordeze zo-na care se prefigura cea mai periculoasã, cu cele mai bunesubunitãþi din subordine.

Unul dintre factorii succesului acestei operaþii a fost ale-gerea þintei conform analizei informaþiilor deduse dinEVENTEMP-ul (event template – tiparul probabil al inci-dentelor) construit pe baza incidentelor înregistrate în zonãºi a experienþei dobândite de ofiþerii de informaþii în teren.Principiul „intelligence drives operations” a fost de altfelfundamentul tuturor operaþiilor Batalionului 2 Manevrã (B 2Mnv.). Un alt factor a fost îndrãzneala cu care comparti-mentul informaþii a propus aceastã þintã, îndrãzneala cu carecomandantul de batalion ºi-a asumat riscurile calculate, cucare comandantul companiei ºi cei de plutoane ºi-au asumatmisiunea ºi, poate, în primul rând îndrãzneala cu care milita-rii companiei au renunþat la protecþia confortabilã a MRAP-ului în beneficiul vitezei ºi mobilitãþii autovehiculelorHMMWV (în acea zonã, forþele româneºti nu mai foloseauîn misiuni autovehicule HMMWV de peste 1 an). Astfel,succesul operaþiei s-a datorat ºi mobilitãþii oferite de depla-sarea combinatã (doar personalul cheie îmbarcat), dar maiales datoritã concentrãrii centrului de greutate al misiunii pecea mai experimentatã subunitate – plutonul cercetare.

„Why are you going there, nothing happends in thatarea? There are no recorded incidents ever!” – afirma inte-rogativ unul dintre numeroºii specialiºti în „intelligence” dincadrul eºalonului superior. „That is why!” – a replicat ºefulinformaþiilor în cadrul unei ºedinþe de Intell Sync.

Operaþia a debutat cu o primã fazã de SHAPE, fazã încare accentul a fost pus pe identificarea posibilitãþilor de tra-versare a vadurilor de trecere înspre Sud–Est de râul Tarnakºi cercetarea itinerariilor ulterioare, fãrã a afecta secretuloperaþiei viitoare. Confirmarea þintei ºi conturarea cursuluide acþiune a venit prin gãsirea unor DEI care blocau unuldintre itinerariile identificate. Celula CoIST a companiei, înurma analizei informaþiilor colectate de patrule, concluzio-neazã prin rapoartele curente ºi faptul cã autovehiculeleMRAP nu sunt pretabile unor astfel de operaþii – forþele ro-

mâneºti ºi ale coaliþiei acþionau de mai bine de un an doarîmbarcate pe acest tip de tehnicã. Comandantul companieisolicitã punctului de comandã planificarea ºi executareaunei operaþii pe autovehicule de tip HMMWV. Statul majors-a aflat într-un moment de cumpãnã, pentru a compara ris-cul acþiunilor cu posibilitatea de îndeplinire a obiectivelor,în acel moment perceputã ca foarte scãzutã de comparti-mentul operaþii. Cu toate acestea, comandantul batalionuluia mizat pe gândirea compartimentului informaþii, a celuleiCoIST ºi a comandantului de companie.

Pe baza analizei informaþiilor, a incidentelor înregistrateºi a schemelor de acþiune ale insurgenþilor stabilite în aria deresponsabilitate a B 2 Mnv., la începutul lunii octombrie, afost reluat procesul de planificare a unei ample operaþii deli-berate pentru neutralizarea unei celule teroriste. Cel mai pro-babil curs de acþiune al insurgenþilor, propus ºi susþinut deºeful informaþiilor pentru zona în care de-a lungul timpuluis-au înregistrat cele mai multe atacuri asupra forþelor coali-þiei în aria de operaþii a batalionului de manevrã, confirmarapoartele subunitãþilor dislocate în zonã. Indiciile condu-ceau cãtre concluzia conform cãreia o celulã teroristã îºi pre-gãtea acþiunile împotriva forþelor coaliþiei într-o zonã greuaccesibilã din cauza reliefului accidentat, situatã la aproxi-mativ 10 km S-E de baza de patrulare, la limita ariei de ope-raþii. În aceastã bazã, era dislocatã o companie de infanterie,având în sprijin ºi un pluton de cercetare.

În urma parcurgerii procesului de planificare, comandan-tul batalionului a aprobat reluarea operaþiei LOMRAYTAALANDA (Primul Tunet ), operaþie de tipul Cordon &Search/ Knock, care cuprindea 5 faze, cu efortul principal peoperaþii de tip CLEAR, astfel: I – screening: supraveghereazonei cu mijloace aeriene, realizarea de interceptãri/ bruiajradio, observarea ºi selectarea itinerariilor de deplasare, mo-nitorizarea cãilor de apropriere; II – infiltrarea: deplasareaforþelor în ascuns pe poziþiile iniþiale; III – realizarea cordo-nului: izolarea zonelor considerate a conþine elemente insur-gente; IV – executarea scotocirii: realizarea contactului cupopulaþia localã ºi sprijinirea forþelor afgane în realizareascotocirii/ participarea la neutralizarea posibililor insurgenþi;V – retragerea forþelor în bazele de patrulare. Toþi partici-

panþii la misiune au vizualizat iti-nerariul de deplasare ºi zona încare vor acþiona, beneficiind de ofoarte detaliatã analizã a terenu-lui (hãrþi militare detaliate, de da-tã recentã, fotografii aeriene ºicapturi satelitare, macheta tere-nului). Au fost prezentate analizeale informaþiilor, predicþii ºi posi-bile cursuri de acþiune cu privirela toate incidentele petrecute înacea zonã, elaborate de echipaCoIST (Company IntelligenceSupport Team) – un aport impor-tant la pregãtirea informativã amisiunii fiind adus de plutonie-rul-major Paul Paziuc.

Punctul de comandã(ground commander) al opera-þiei, condus de cãpitanul SilviuBejenar, a fost dispus pe direcþiaefortului principal/ plutonuluicercetare; un pluton de cerceta-re, condus de locotenentul Adri-an Penescu, în parteneriat cu unechipaj ANP a primit misiunea dea executa infiltrarea, instalareaunui cordon (cu 3 poziþii de blocare), ulterior executarea sco-tocirii unei zone cu mai multe obiective; un pluton de in-fanterie, condus de locotenentul Eugen Cioaca, în parteneri-at cu un pluton ANA, o echipã caninã, un echipaj ANP a pri-mit misiunea de a executa infiltrarea, instalarea unui cordon(cu 4 poziþii de blocare), ulterior executarea scotocirii uneizone; un pluton de infanterie, condus de locotenentul Ma-rius Bãra, în parteneriat cu un pluton ANA, o echipã caninã,un echipaj ANP a primit misiunea de a executa infiltrarea,instalarea unui cordon (cu 4 poziþii de blocare), ulterior exe-cutarea scotocirii unei zone cu centrul pe o localitate care areaproximativ 100 de gospodãrii; un pluton de infanterie,condus de locotenentul Adrian Micu, în parteneriat cu unechipaj ANP, a primit misiunea de a executa o patrulã îm-barcatã pentru asigurarea cãilor de retragere a celorlalte sub-unitãþi QRF.

Operaþia a început seara, dupã cãderea întunericului cuinfiltrarea forþelor ºi ocuparea poziþiilor, conform orarului ºiitinerariilor stabilite prin concepþia operaþiei. Pe parcursul

infiltrãrii ºi a observãrii pe timp denoapte a obiectivelor, s-a beneficiatde sprijinul mijloacelor aeriene desupraveghere. Astfel, în dimineaþaplecãrii în misiune, echipa comenziicompaniei ºi plutonul cercetare con-dus de locotenentul Adrian Penes-cu, care acþiona pe direcþia efortuluiprincipal, au angajat o zonã de su-port a insurgenþilor, la limita arieide responsabilitate în care forþelecoaliþiei nu pãtrunseserã niciodatã(dupã ce a executat deplasarea petimp de noapte, pe rute ocolitoare cuautovehicule tip HMMWV, într-unteren deosebit de accidentat ºi vari-at, dar totodatã cu un risc ridicat laamplasarea de dispozitive exploziveimprovizate de cãtre insurgenþi).Militarii din plutonul cercetare auevitat pericolele ºi au descoperit laora 06:10 un grup de câteva clãdiriîn care se confecþionau ºi depozitaudispozitive explozive improvizate.Interpretarea corectã a indiciilor dedemascare a substanþelor explozive,dar ºi pregãtirea în cele mai mici

detalii a misiunii, au condus la descoperirea a 14 dispozitiveexplozive improvizate, identice cu cele în care ºi-au pierdutviaþa sau au fost rãniþi 5 militari români în anii 2010 ºi 2011,prevenind astfel numeroase atacuri deosebit de periculoaseasupra forþelor coaliþiei. Comandantul plutonului cercetare,conform procedurilor standard de operare, a ordonat ºi coor-donat instalarea unui cordon de siguranþã în zona respectivãpentru a preîntâmpina orice acþiune a insurgenþilor care ar fiputut pune în pericol forþele româneºti.

Imediat dupã raportarea de cãtre comandantul de compa-nie a descoperirii Cache-ului ºi a cererii intervenþiei echipeiEOD la locaþia respectivã, în punctul de comandã al opera-þiei s-a primit de la mijloacele de supraveghere aerianã infor-maþia conform cãreia câteva persoane suspecte se deplasea-zã cu un mijloc auto dinspre forþele proprii înspre S, la apro-ximativ 2 km depãrtare de acestea.

Valorificând ºi exploatând elementul surprizã, operaþia acontinuat prin preluarea iniþiativei ºi exploatarea succesuluiobþinut. Locotenentul Adrian Penescu, comandând douãechipaje din subordine ºi în parteneriat cu un echipaj ANP,a început deplasarea pentru a verifica informaþia primitã dela piloþii elicopterelor care acþionau în sprijinul operaþiei.Celelalte douã echipaje din subordine au primit ordinul de asupraveghea locaþia cache-ului.

Dupã executarea unei deplasãri tactice combinate deaproximativ încã 2 km, un grup de 6 insurgenþi înarmaþi cuaruncãtoare de grenade, grenade ofensive, pistoale mitralie-rã ºi alte categorii de armament de calibru mic au deschis fo-cul asupra unei echipe a plutonului cercetare de la o distanþãde aproximativ 200 de metri. Datoritã reacþiei ireproºabile acaporalului clasa a III-a Eduard Deacu, a sergentului-majorVictoraº Iliescu ºi a plutonierului Marian Blahovici care auripostat ferm, a modului oportun în care erau dispuºi milita-rii, dar ºi a profesionalismului acestora, doi insurgenþi aufost nimiciþi imediat, doi au fost imobilizaþi ºi ulterior reþi-nuþi ºi predaþi poliþiei locale, iar doi au încercat sã se retragã,continuând sã execute foc. Echipa de comandã a operaþieis-a deplasat imediat înspre locul contactului ºi a comunicatîn permanenþã cu mijloacele de supraveghere aerianã, sub-unitatea aflatã în contact cu inamicul, precum ºi cu punctul

de comandã al batalionului. Adaptându-se imediat la situaþianou creatã, locotenentul Penescu a dat ordine clare ºi a ma-nevrat forþele ºi mijloacele avute la dispoziþie, astfel încât înscurt timp ºi ultimii doi insurgenþi au fost capturaþi (unulmort, iar celãlalt rãnit). Acþiunea s-a desfãºurat pe un terenstâncos, cu pereþi abrupþi, pe o distanþã de aproximativ 2 km.

Comandantul companiei a ordonat acordarea primuluiajutor insurgentului rãnit ºi a solicitat punctului de comandãal batalionului evacuarea medicalã pe cale aerianã a acestu-ia. Caporalul Deacu a escortat prizonierul rãnit pe timpultransportului acestuia la spital ºi l-a predat forþelor aliate.Ulterior, s-a trecut la verificarea întregului perimetru pentrua elimina orice pericol, gruparea victimelor, colectarea ma-terialelor ºi indiciilor care ar fi putut oferi informaþii despreidentitatea insurgenþilor (origine, pregãtire, dotare etc).

Analiza armamentului, muniþiei, documentelor ºi mate-rialelor care se gãseau asupra insurgenþilor a relevat faptulcã aceºtia acþionaserã recent în locaþia în care se confecþio-nau ºi depozitau dispozitivele explozive improvizate ºi con-stituiau o celulã insurgentã experimentatã, specializatã înamplasarea ºi executarea de atacuri cu DEI. Unul dintre in-surgenþii uciºi figura în baza de date a coaliþiei ca HVI (HighValue Individual), cunoscut pentru recrutarea ºi antrenareade insurgenþi. De asemenea, în urma acestei operaþii s-au ob-þinut informaþii esenþiale care au dus apoi la capturarea saunimicirea altor forþe ºi mijloace ale inamicului: o cantitateconsiderabilã de armament (AG-7, pistoale mitralierã, pisto-lete, grenade ofensive, muniþii pentru toate categoriile de ar-mament de infanterie), documente, 3 motociclete etc.

Plutonul care avea misiunea de a asigura QRF celorlaltesubunitãþi a primit ulterior ºi misiunea de a escorta echipaEOD (U.S.) din FOB LAGMAN - baza de patrulare, pânã lalocaþia cache-ului, ulterior escortarea plutonului ANP caretrebuia sã transporte materialele capturate ºi cadavrele in-surgenþilor la sediul poliþiei din Qalat. Pe timpul deplasãriicãtre locaþia cache-ului nu au fost incidente. Pe timpul de-plasãrii dinspre baza de patrulare înspre FOB LAGMAN, laora 19:00, în momentul trecerii primului autovehicul din co-loanã peste un canal de scurgere („culvert”), asupra patruleis-a executat o ambuscadã iniþiatã de explozia unui dispozi-tiv exploziv improvizat. În urma exploziei, primul vehicul afost grav avariat, caporalul clasa a III-a Marian Ion Stanciu(care îndeplinea funcþia de ochitor la mitralierã) a fost pro-iectat în afara autovehiculului aproximativ 8m, alþi 4 militari(caporalul clasa a III-a Ilie-Marian Iordan, caporalul clasa aIII-a Mugurel-Mirel Bãiþan, sergentul-major Fãnel Popescuºi sublocotenentul Adrian Micu) din interiorul MRAP-uluifiind rãniþi. Imediat dupã explozie, patrula a fost angajatã cuaruncãtorul de grenade de cãtre insurgenþi. Reacþia cu focpromptã ºi fermã a patrulei la atacul insurgenþilor, precum ºideplasarea imediatã a unui pluton de infanterie înspre inci-dent a condus la respingerea atacului, însã întunericul nu afãcut posibilã capturarea insurgenþilor. Ulterior, s-a acþionatconform procedurilor standard de operare pentru acordareaprimului ajutor militarilor rãniþi ºi evacuarea tehnicii avaria-te. Din constatãrile echipei EOD a rezultat cã dispozitivul afost declanºat prin fir ºi a avut o încãrcãturã de exploziv, deaproximativ 180kg. Celelalte forþe care au acþionat în cadrulacestei operaþii au descoperit ºi predat forþelor afgane altemateriale interzise, precum ºi persoane suspecte (cantitãþimari de droguri uºoare, uniforme de militari afgani – ade-seori utilizate de insurgenþi pentru comiterea atacurilor, mij-loace moto de deplasare ale insurgenþilor etc). În urma ana-lizei documentelor ºi a materialelor capturate s-au obþinutinformaþii esenþiale care au dus apoi la capturarea sau nimi-cirea altor forþe ºi mijloace ale inamicului.

Spiritul de echipã ºi contribuþia fiecãrui militar în parteau fãcut ca pierderile în rândul forþelor româneºti sã fie mi-nime. Dintre militarii care s-au evidenþiat pe timpul planifi-cãrii, conducerii sau executãrii acestor misiuni ºi a cãrorcontribuþie a fost decisivã pentru obþinerea succesului înspecial prin exploatarea informaþiilor, îi menþionãm pe ur-mãtorii: maior Petre Luca – ºef informaþii, cãpitan Silviu Be-jenar – comandant companie infanterie, plutonier-major PaulPaziuc – echipã CoIST, locotenent Adrian Penescu – coman-dant pluton cercetare, plutonier-major Marian Blahovici –comandant grupã cercetare, plutonier Sãndel-Victoraº Ilies-cu – comandant grupã cercetare, caporal clasa a III-a IonMarian Stanciu - ochitor, plutonier Ionuþ Niþã – comandantgrupã infanterie, caporal clasa a III-a Cãtãlin-Cristian Oltea-nu - lunetist, caporal clasa a III-a Ilie-Marian Iordan - pisto-lar, caporal clasa a III-a Mugurel-Mirel Bãiþan - pistolar,sergent Marian Nicula - ºofer, caporal Petricã Molac – cerce-taº, caporal clasa a III-a Eduard Deacu - servant.

Colonel Iulian COJOCARU

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 14 (386) din 31 iulie 2014Pagina 8

Operaþ ia Operaþ ia Lomray Taa landaLomray Taa landa