- Dacă vă veţi pune în poziţia de a călători într-o ţarăşi nu vorbiţi limba locală, nu puteţi citi nici măcar uncu vânt, cu aspecte culturale pe care nu le înţelegeţi şi cuprac tici de afaceri totalstră i ne, atunci vă puteţiima gi na câteva dintrepro vocările cu care m-amcon fruntat. Am avut şiex perienţe mai puţin plă -cu te pe care însă le-amtre cut pe un plan secund,le gate de deschidereaunui cont bancar care adu rat vreo două...

Vânătorii de munte din Europa Vânătorii de munte din Europa vin la Petroşanivin la Petroşani

În vara anului 1917, maiorul Petre M. Caracaş a par -ti cipat la bătălia de la Oituz, în calitate de comandant alBa talionului 3 din Regimentul 2 Grăniceri. În sea ra zilei

de 12 august, ofiţerul ajun -ge pe dealul Bât ca Ca relor,având în faţă un inamic bi -ne consolidat în te ren, pen-tru ca, în următoarea zi, sădea semnalul de atac. Inefi -ci en ţa bombardamentuluiar tileriei române în distru -ge rea reţelei de sârmă...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 16 (455) l 31 august 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Valoarea unei echipe,Valoarea unei echipe,un efort colectivun efort colectiv

Vânătorii de munte din întreaga Europă se vor întâl-ni în luna septembrie la Petroşani. 10.000 de lei s-aualo cat pentru organizarea în bune condiţii a evenimen-

tului.„În perioada 21

- 24 septembrie2017, va avea locîn municipiul nos-tru întâlnirea vână-torilor de muntedin toată Europa,prilej cu care vorveni în Petroşanide legaţii...

Eroi, între datorie şi conştiinţăEroi, între datorie şi conştiinţă

KAKI 100%

Pe data de 20 august 2017, în Baza Militară Aerianădin Kandahar a avut loc ceremonia militară prilejuită deexe cutarea transferului de autoritate între Batalionul151 In fanterie Protecţia Forţei „Lupii Negri” şi Bata lio -nul 280 Infante -rie Protecţia For -ţei „Căpitan Val -ter Mă ră ci nea -nu”.

C e r e m o n i ami litară a avutloc în prezenţaco mandantuluiTAAC-S ...

Batalionul 280 InfanterieBatalionul 280 InfanterieA preluat zona de responsabilitateA preluat zona de responsabilitate

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Spiderman devine realitate!Spiderman devine realitate!

C M Y K

Oamenii de știință britanici au reușit să obțină în la -bo rator un material superelastic, rezistent și sustenabil,ca re imită calitățile pânzei de păianjen, fără să necesitepro ceduri cu consum energetic ridicat și nici utilizareaunor solvenți no civi,in formează Xin hua. Fi -bre le create de cer ce tă -to rii de la Uni ve r sitateaCam bridge sunt obți -nu te dintr-un materialvâs cos de nu mit hidro-gel, o substanță com -pu să din 98% apă și2% siliciu și celulo ză.In teracțiunile...

Vânătorii de munte din întreaga Europă sevor întâlni în luna septembrie la Petroşani.10.000 de lei s-au alocat pentru organizarea înbune condiţii a evenimentului.

„În perioada 21 - 24 septembrie 2017, vaavea loc în municipiul nostru întâlnirea vânăto-rilor de munte din toată Europa, prilej cu carevor veni în Petroşani delegaţii din mai multeţări, precum şi elevi de la Colegiul NaţionalMi litar Mihai Viteazul din Alba-Iulia. În cadrulreu niunii europene din zilele menţionate voravea loc mai multe evenimente, printre care şio defilare a participanţilor pe raza municipiuluinostru”, arată Tiberiu Iacob Ridzi, primarullocalităţii Petroşani.

Banii sunt necesari pentru organizarea eve -ni mentului, pentru suportarea cheltuielilor cutrans portul, dar şi pentru realizarea unormateria le şi nu numai.

„Având în vedere importanţa deosebită aaces tei reuniuni europene pentru comunitatealo cală, propun implicarea Primăriei municipiu-lui Petroşani şi a Consiliului Local, în calitate de organiza-tor al acestei manifestări şi alocarea din bugetul local aunor fonduri pentru masa invita ţi lor, transportul elevilor şipro fesorilor însoţitori pe ruta Al ba-Iulia/Petroşani şi retur,

precum şi pentru diverse ma te riale necesare organizăriievenimentului”.

La activitate sunt invitaţi 350 de camarazi de arme,mulţi dintre ei făcând parte din armatele NATO. n

Vânătorii de munte din Europa Vânătorii de munte din Europa vin la Petroşanivin la Petroşani

Statele Uniteau aprobat supli -men tarea cu 5,6mi lioane de dolaria fondurilor des ti -nate modernizăriiin frastructurii mi -li tare din Româ-nia. Astfel, în anul2018, sunt planifi-cate in vestiţii de3,4 milioane de dolari la Baza Aeriană Câmpia Tur zii şi de2,2 milioane de dolari la Baza Aeriană Mihail Ko găl ni cea -nu. Discuţii pe acest subiect s-au purtat la Mi nis terul Apă -ră rii Naţionale, între secretarul de stat Mircea Duşa, fostmi nistru al Apărării şi preşedintele Comisiei de po litică ex -ter nă din Camera Re pre zentanţilor a SUA, Edward RandallRoyce.

Modernizarea celor două aerodromuri este necesară nudoar pentru forţele americane din România, ci şi pentrupar tea română. România a achiziţionat deja o escadrilă deavi oane F-16, iar acum se caută un furnizor pentru o a douaes ca drilă, care ar urma să fie cumpărată în viitorul apropiat.Avioa nele F-16 vor fi repartizate la Bazele Ae rie ne de laFe teşti şi de la Câmpia Turzii.

După cum se ştie, unitatea de la Mihail Kogălniceanu(ju deţul Constanţa) este un punct-cheie pentru operaţiunilemi litare ale SUA pe Flancul Estic al NATO, atât terestre,cât şi aeriene, având şi avantajul că este extrem de aproapede ţărmul Mării Negre.

Grupul american Lockheed Martin, unul dintre cei maimari jucători pe piaţa mondială a echipamentelor militare(Ae rospace & Defense), a precizat că, în cadrul discuţiilorpur tate cu reprezentanţii guvernului de la Bucureşti au vi -zat modul în care ar putea să promoveze în mod activ in -dus tria şi mediul academic din România prin implicarea înacti vităţi comune, care ar putea include localizarea şi susţi-nerea echipamentelor de apărare, parteneriate de cercetare

uni versitare şi proiecte comunitare. „Nu a existat intenţiasem nării unui acord în cadrul discuţiilor avute” , a declaratvice preşedintele pentru Europa al Lockheed Martin, Jo na -than Hoyle, într-o poziţie oficială transmisă News.ro.

Lockheed Martin se consideră un partener cheie pentruEu ropa şi NATO în domeniul apărării, fiind un furnizor im -por tant, în ultimele decenii, de echipamente care au intratşi în dotarea armatei române, precum: avioanele F-16,transpor tatoarele aeriene C-130, elicopterul utilitar BlackHawk, mijloace de supraveghere aeriană, precum şi artile-rie şi sisteme de apărare anti rachetă, inclusiv Aegis Asho-re.

„Discuţiile dintre cele două părţi s-au axat pe oportuni -tă ţile de cooperare în domeniul industriei de apărare, avândîn vedere experienţa Lockheed Martin în dezvoltarea deteh nologii la cele mai înalte standarde şi interesul Români -ei de a revoluţiona sectorul producţiei naţionale de tehnicăşi echipamente militare, în parteneriat cu actorii strategicide pe piaţă”, a informat Guvernul.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii companiei america-ne au subliniat dezideratul Lockheed Martin de a se po zi -ţio na ca partener strategic al României în domeniul apără-rii, discuţiile cu partea română urmând să continue la nive-lul ministerelor de resort.

Întâlnirea de la sediul Executivului a fost precedată deo în trevedere care a avut loc la Ministerul Apărării Naţio-nale, între ministrul Adrian Ţuţuianu şi reprezentanţiiLock heed Martin. Surse oficiale au declarat, pentruNews.ro că pre mierul Mihai Tudose a avut discuţii cu Jo -na than Hoyle, vice preşedinte al Lockheed Martin, pentrutrans ferul de teh nologie la cele mai înalte standarde pentruavioa nele F-16.

Reprezentanţii companiei americane au prezentat opor-tunităţile de cooperare industrială şi propuneri de colabora-re cu industria naţională de apărare, iar partea română a de -ta liat cele opt programe esenţiale de înzestrare ale Armateiro mâne, dar şi alte intenţii privind dezvoltarea de noi teh-nologii militare în România.n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 16 (455) din 31 august 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel Grigore

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 23 / 2017

lMOSCOVA - Rusia anunţă că exerciţiile militare comunecu Belarus au un caracter defensiv. Exerciţiile militare co -mu ne Rusia-Belarus au un caracter pur defensiv şi nu fac partedin tr-un plan de a invada Polonia, Lituania sau Ucraina, a de -cla rat viceministrul rus al Apărării, Alexander Fomin, relateazăsi te-urile Tass şi Reuters. „Subliniez că exerciţiul «Zapad2017» are un caracter absolut defensiv, în afara obiectivelor sa -le antiteroriste. Deşi manevrele sunt în principal desfăşurate pete ritoriul Belarusului, participanţii se vor confrunta cu un ad -ver sar simulat, care nu are nici o legătură cu o regiune anume.Po trivit evaluărilor noastre, situaţia luată în calcul în scenariulexer ciţiului ar putea să fie declanşată în orice regiune a plane -tei”, a spus Fomin. Exerciţiile militare comune Rusia-Belarussunt programate în perioada 14-20 septembrie, iar aproximativ13.000 de militari ruşi şi bieloruşi vor participa la manevre, fo -lo sind peste 700 de echipamente militare. Viceministrul rus deEx terne susţine că acuzaţiile potrivit cărora exerciţiul militar«Zapad 2017» ascunde intenţiile agresive ale Kremlinului nuau nici o legătură cu realitatea. „De câteva luni, mai multe plat -for me media au inflamat opinia publică, prin răspândirea demi turi despre «o ameninţare din partea Rusiei». Nici una din-tre aceste variante paradoxale nu are nimic de-a face cu realita -tea, lu cru confirmat de multe ori de către oficiali ai FederaţieiRu se şi ai Republicii Belarus. Numărul militarilor care parti ci -pă la exer ciţiu este în conformitate cu normele internaţionale”,a mai spus Fomin. Viceministrul bielorus al Apărării, Oleg Be -lo ko nev a confirmat că toate trupele şi echipamentele aduse înBe la rus pentru exerciţiile militare vor fi retrase ulterior. JensStol ten berg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, aanun ţat că NATO „va urmări cu atenţie amplul exerciţiu mili-tar rus des făşurat în Belarus şi în nord-vestul Rusiei”. Maimulţi mem bri ai Alianţei, inclusiv statele baltice şi Polonia, aucri ticat Moscova pentru lipsa de transparenţă şi au pus la în do -ia lă in tenţiile Rusiei. lWASHINGTON - Numărul milita ri -lor ame ricani aflaţi în Afganistan e mai mare decât cel ra -por tat ofi ci al. Oficialii de la Pentagon au confirmat, pentrupri ma dată, că efectivul trupelor americane în Afganistan estecu mult mai ma re decât cel raportat anterior. Se ridică la apro -xi mativ 11.000 de militari, informează agenţia de ştiri TheAssociated Press. Cu câteva mii de persoane peste limita stabi -li tă de Ad mi nistraţia Obama. În iulie 2016, Barack Obamaanun ţase că Sta tele Unite vor menţine 8.400 de militari în Af -ga nistan până la începutul acestui an. Oficialii militari au re cu -nos cut că aceas tă situaţie durează de mai mult timp, iar pentrua menţine efec tivul raport oficial la un nivel mai scăzut, co -man danţii au tran sferat frecvent unităţi, au etichetat uneletrupe drept tempo ra re şi au folosit diverse metode de contabili -za re a personalului. Dana White, purtătoare de cuvânt a Penta -go nului, a refuzat să ofere detalii similare în legătură cu efecti -ve le din Irak şi Siria, unde se presupune că de asemenea se aflămai mulţi militari ame ricani decât în documentele publice.Anun ţul privind efec ti vul trupelor americane în Afganistansur vine în contextul în care Pentagonul se pregăteşte să trimităîncă 3.900 de militari în această ţară, rolul acestora fiind de apre găti şi consilia for ţe le afgane şi de a intensifica operaţiunileanti teroriste. lPHENIAN - Testul balistic, un răspuns laexer ciţiile mili ta re SUA-Coreea de Sud. „Testul balistic re -cent, similar unui răz boi real, reprezintă prima etapă a operaţi-unii militare a Ar ma tei Populare Coreene în Pacific şi un prelu -diu semnificativ la neutralizarea Guamului”, a declarat Kim,po trivit KCNA. Kim Jong-Un, liderul de la Phenian, a ordonatlan sarea unei ra che te de rază intermediară de tip Hwasong-12în cadrul unei mi siuni de antrenament care a avut drept rol săcontra careze exer ciţiile militare SUA-Coreea de Sud, a anunţatagen ţia nord-coreeană de ştiri KCNA. Regimul Kim Jong-Una lansat o rachetă care a survolat Japonia la altitudinea de 550de kilo me tri, înainte de a cădea în Oceanul Pacific. Preşedinte -le SUA, Do nald Trump a condamnat dur testul balistic nord-co reean, aver tizând că analizează „toate opţiunile”. La în ce pu -tul lunii au gust, după ce preşedintele SUA, Donald Trump aaver tizat că va reacţiona cu „foc şi furie” la „ameninţărileCoreei de Nord”, regimul Kim Jong-Un a atras atenţia că anali -zea ză posi bi litatea de a face o demonstraţie de forţă prin lan sa -rea unor ra che te în largul Insulei Guam, aparţinând StatelorUnite. Apro xi mativ 7.000 de militari sunt staţionaţi în bazeleame ricane de pe Insula Guam. De asemenea, pe insulă suntele mente anti ba lis tice ale Terminalului de apărare de mare alti-tudine (THAAD). Japonia a anunţat că poate doborî o eventua -lă ra che tă lansată de Coreea de Nord spre Insula Guam.lTEHE RA N - Iranul respinge solicitarea SUA de a inspec-ta am pla sa men tele sale militare. Iranul a respins solicitareaunui înalt di plomat american a unei inspecţii din partea ONUasu pra unor amplasamente ale armatei iraniene, informeazăpre sa in ter naţională. Purtătorul de cuvânt al Guvernului de laTe heran a declarat jurnaliştilor că solicitarea ambasadoruluiSUA la ONU, Nikki Haley, nu necesită atenţia Iranului. Iranulnu va ac cepta inspectarea amplasamentelor sale militare. Toatein for ma ţiile în privinţa acestora fiind „clasificate”. Haley a de -cla rat la începutul săptămânii trecute că SUA doreşte in spec ta -rea am pla samentelor armatei iraniene pentru a determina câtde mult s-a conformat normelor acordului nuclear din 2015din tre Te he ran şi marile puteri ale lumii. n

ACTUALITATEAPE SCURT

În perioada 1 octombrie 2017 - 30 iunie 2018, CerculMi litar Naţional organizează următoarele cursuri pentruco pii şi adulţi :

• Cursuri de limbi străine pentru adulți - nivel începă -tori, mediu, avansaţi şi perfecţionare :

► Engleză (cu obținerea atestatului aprobat de Minis -te rul Muncii și Justiției Sociale și de Ministerul EducațieiNaționale).

► Germană► Italiană

► Spaniolă► Rusă ► Franceză• Cursuri de artă plastică pentru copii şi adulţi ;• Cursuri de instrumente muzicale pentru copii şi adulţi

: pian, chitară clasică și vioară ;• Cursuri de coregrafie şi mişcare scenică pentru copii ;• Cursuri de gimnastică aerobică pentru adulţi ;• Cursuri de dans modern şi sportiv pentru adulţi - tango

argentinian.Înscrierile se primesc în perioada 11 - 29 septembrie

2017, între orele 10:00 - 13:00 și 14:00 - 18:00, la secreta-riatul cursuri, etaj IV, camera 75.

Cursurile sunt contracost.Relaţii la telefon: 021.313.86.80, interior 156.Mai multe informaţii despre cursuri: http://www.

cmn.ro/CURSURI.html

Cercul Militar Naţional

Oferta de cursuri 2017-2018

Alocări de fonduri pentru infrastructura militară din România

La 1 august 2002, prin Ordinul minis -tru lui Apărării Naţionale a luat fiinţă Baza2 Logistică „Sud”, la Târgovişte, unitateaflată, la acea vreme, în subordinea Corpu -lui 1 Armată Teritorial.

De-a lungul timpului,ma rea unitatea a cunoscuto serie de transformări şi,în 2007, comandamentulBa zei 2 Logistice „Sud”s-a transformat în coman-damentul Bazei 2 Logisti-ce, iar, în 2008, i s-a atri-buit denumirea onorifică„Va lahia”. În 2009, co -man damentul a fost mutatde la Târgovişte la Plo -ieşti.

De la înfiinţare şi pânăîn prezent, Baza 2 Logis -ti că „Valahia” a funcţio-nat ca mare unitate avândîn compunere unităţi şisu bunităţi specializate,des tinate pentru a executaspri jinul logistic integrat,în cadrul Di viziei 1 In fan -te rie „Dacica”, res pec tiv,după des fiin ţarea di viziei, în cadrul Sta tu -lui Major al Forţelor Te restre.

La 1 au gust 2017, per so na lul co man da -

men tului Bazei 2 Logistice „Valahia” asăr bătorit 15 ani de la înfiinţarea unităţii.Ac tivitatea a avut ca principal scop întări-rea coeziuinii şi a spiritului de corp, pre-

cum şi promovarea tradiţiilor şi va lorilorin stitu ţi ei militare.

La ceremonial au participat: prefectul

ju deţului Pra -hova, Ioa na Mă - dă lina Lu pea,p r e ş e d i n t e l eCon siliului Ju de -ţean Pra hova,Bog dan AndreiToa der, ge neralulde brigadă DanLe pădat, la acelmo ment, şefulDi rec ţiei Logis -tice din SMG, ge -ne ralul de briga -dă Io nel Loţan,loc ţiitorul pentrure surse al şefului SMFT, foarte mulţi re -pre zentanţi din instituţiile administraţieilo cale, precum şi ofi ţeri şi subofiţeri în re -zer vă şi în re tragere dintre cei care au lu -crat, în trecut, în marea unitate.

Activitatea a început cu primirea rapor-tului de către reprezentantul SMG, apoi,s-a dat citire Ordinului aniversar al şefului

Sta tului Major General. ReprezentantulSMFT, generalul de brigadă Ionel Loţan, adat citire mesajului şefului Statului Major

al Forţelor Terestre.După citirea mesajelor, la ordinul co -

man dantului Bazei 2 Logistice „Valahia”,co lonelul Costel Băboianu, Drapelul deLup tă a fost adus în faţa formaţiei pentruce remonia de decorare. S-a dat citire Ordi-nului şefului SMG de decorare cu „Em -ble ma de onoare a logisticii” conferităpentru rezultate meritorii în procesul in -stru i rii şi pentru servicii deosebite adusestruc turilor militare”. Generalul de brigadăLe pădat, vizibil emoţionat, a prins decora -ţia pe panglica Drapelului, iar muzica mili-tară, condusă de locotenent-colonelul Da -niel Florea a intonat Imnul Naţional.

Un moment foarte emoţionant şi plinde semnificaţii a fost acela în care, dupăde corare, comandantul Bazei 2, colonelulBă boianu, urmat de Drapelul de Luptă aude filat prin faţa formaţiei, în uralele milita -ri lor marii unităţi.

După ce garda Drapelului şi-a ocupatlo cul, la flancul drept, în formaţie, activita -tea a continuat cu serviciul religios urmat,apoi, de înaintarea în grad a unor cadre mi -li tare. După acest moment, reprezentanţiieşa loanelor superioare, comandantul Ba -zei 2 Logistice, precum şi prefectul judeţu-lui au înmânat medalii, plachete şi diplo-me altor cadre militare din unitate.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilareami litarilor marii unităţi prin faţa invitaţii-lor şi cu fotografia de grup.

Colonel Ion PAPALEŢ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 16 (455) din 31 august 2017 Pagina 3

Ploieşti - Baza 2 Logistică „Valahia”

15 ani de act iv i tate15 ani de act iv i tate

Pe data de 20 august 2017, în Baza Militară Aerianădin Kandahar a avut loc ceremonia militară prilejuită deexe cutarea transferului de autoritate între Batalionul 151In fanterie Protecţia Forţei „Lupii Negri” şi Batalionul280 Infanterie Protecţia Forţei „Căpitan Valter Mă ră ci -nea nu”.

Ceremonia militară a avut loc în prezenţa comandan-tului TAAC-S (Train Advise Assist Command - South),ge neral de brigadă Charles Aris, a comandantului Combi -ned Task Force „Devil Strike”, locotenent-colonel JosephGeary, a reprezentantului militar naţional, colonel ŞtefanStan, a comandantului echipelor de consiliere SFAAT ro -mâ neşti, a altor militari români, americani şi afgani, dinpro vincia Kandahar.

După intonarea imnului naţional al Republicii Isla mi -ce Afganistan, al României şi al SUA, Drapelele de luptăale batalioanelor româneşti au ieşit în faţa formaţiei şi aasis tenţei. Concomitent, a fost acoperit cu husă DrapelulBa talionului de Infanterie Protecţia Forţei „Lupii Negri”

şi s-a scos husa de pe Dra pe -lul Batalionului de InfanteriePro tecţia Forţei „Căpitan Val-ter Mărăcineanu”.

Comandanţii celor douăde taşamente româneşti, lo co -te nent-colonelul Gabriel Tur-culeţ şi locotenent-colonelulCris tinel Colibaba, au dat ra -por tul privind predarea-primi -rea autorităţii comandantuluiCTF - „Devil Strike”, locote-nent-colonel Joseph Gary.

În discursul său, coman-dantul TAAC-S, generalul debri gadă Charles Aris, a făcutmen ţiuni despre parteneriatulameri cano-româno-afgan, ac -ţi u nile hotărâte, curajul, de vo -

ta mentul şi camaraderiami litarilor ieşeni. De ase -me nea, le-a urat bun venitmi litarilor din Focşani.

„Acum, la sfârşitul luniiau gust, începem o misiunegrea. Batalionul de Infante -rie Protecţia Forţei «BraveHearts» nu vine în ne cu -nos cut, Afganistanul esteun loc în care această uni -tate s-a călit prin luptă.Dar, nici o misiune nu sea -mă nă cu alta. Aşa va fi şiacum. Nu va fi uşor, darîm preună cu camaraziinoştri de Coaliţie o vomduce la bun sfârşit. Pentrunoi, a venit momentul în

care ne vom concentra efortul pentru îndeplinirea acesteimi siuni provocatoare, alături de camarazii noştri din «Re -so lute Support Mission»” - a mai spus comandantul Ba ta -lionului de Infanterie Protecţia Forţei „Brave Hearts”.

„Nu în ultimul rând, gândul meu se îndreaptă şi cătreca marazii de la Batalionul 151 Infanterie. De aceea, dom-nule locotenent-colonel Turculeţ, daţi-mi voie să vă mul -ţu mesc, dumneavoastră şi echipei pe care aţi comandat-o,pentru sprijinul necondiţionat acordat pe timpul preluăriimi siunii, să vă urez drum bun, linişte şi bucurii, alături decei dragi”, a spus locotenent-colonelul Cristinel Colibaba.

În încheierea ceremoniei, militarii români au primitdis tincţii şi diplome de la partenerii americani.

Militarii focşăneni vor continua misiunile în efortulco mun de creştere a securităţii populaţiei afgane şi vor fipre zenţi oricând în aria de responsabilitate, indiferent deoră sau de capriciile vremii, pentru a preîntâmpina even -tua le le atacuri ale insurgenţilor.

Locotenent-colonel Toni ENE

Batalionul 280 Infanterie Batalionul 280 Infanterie „Căpitan Valter Mărăcineanu”„Căpitan Valter Mărăcineanu”

A pre luat zona de responsabi l i tateA pre luat zona de responsabi l i tate

- Care a fost prima impresie în momentul în careaţi ajuns în România, la Comandamentul DivizieiMultinaţionale de Sud-Est?

- Nu pot să abordez această întrebare fără a aduce înprim-plan şi câteva aspecte personale. M-am născutîntr-un oraş mic din statul Iowa, unde am trăit într-o co -mu nitate de fermieri. Aşadar, am crescut la ţară, înpreaj ma bunicilor mei, iar acest lucru mă defineşte caom, având ca background toate valorile unui oraş mic.Ca tânăr ofiţer, am studiat despre blocul ţărilor co mu -nis te din care făcea parte şi România. La vremea aceea,nu m-am gândit că voi ajunge vreodată să-mi servescpa tria, alături de prieteni şi de aliaţi, într-o ţară fostă co -mu nistă. Când am primit misiunea de a veni aici, amfă cut câteva cercetări pe această temă în mediul on-line, iar acum vă pot spune că tot ceea ce scrie acoloeste parţial adevărat. În mintea mea îmi creasem oare-cum o anumită imagine despre România, crezând că osă găsesc o mulţime de cicatrici ale perioadei comunis -te care vor predomina tot ceea ce aveam să văd sau săex perimentez. Însă, nu a fost aşa! Aveţi o dezvoltareeco nomică mai mare decât mă aşteptam, iar acest lucruse vede; există multă frumuseţe în jur şi declar toateaces tea deşi nu sunt o persoană care preferă oraşelemari. Am fost surprins plăcut de ceea ce am găsit! Însă,când ies din oraş, este şi mai frumos, iar aici mă referla zona satelor. M-au impresionat în mod deosebit câm -pu rile pline cu floarea-soarelui!

De-a lungul carierei mele, am fost dislocat în ne nu -mă rate locuri, mai mult sau mai puţin prietenoase. Amajuns în România necunoscând limba sau cultura voas -tră, dar nu mi-a luat foarte mult timp să mă adaptez şisă mă relaxez, pentru că românii sunt minunaţi. Am în -vă ţat foarte multe de la oamenii în preajma cărora amstat, iar concluzia mea este că prima impresie a fost ca -te go ric diferită de ceea ce aflasem eu de pe internet.

- Care au fost provocările cărora a trebuit să lefaceţi faţă în această perioadă de timp?

- Dacă vă veţi pune în poziţia de a călători într-o ţarăşi nu vorbiţi limba locală, nu puteţi citi nici măcar uncu vânt, cu aspecte culturale pe care nu le înţelegeţi şicu practici de afaceri total străine, atunci vă puteţi ima -gi na câteva dintre provocările cu care m-am confruntat.Am avut şi experienţe mai puţin plăcute pe care însăle-am trecut pe un plan secund, legate de deschidereaunui cont bancar care a durat vreo două săptămâni, degă sirea unei locuinţe de care să fiu mulţumit şi de fap-tul că, nici după 14 luni, nu am înţeles cum se conduceîn Bucureşti, deşi îmi place să merg cu maşina. În celedin urmă, am ajuns la concluzia că, în oraş, e mai binesă fii pasager!

Cât despre provocările asociate funcţiei pe care amfost numit, acestea au fost pe măsură, fie şi numai prinpris ma faptului că vorbim despre un comandamentmul ti naţional. De-a lungul timpului, am lucrat în me -diul internaţional, cu personal majoritar american, darîn cazul nostru, la MND-SE HQ, există un amestec dena ţiuni în sensul cel mai adecvat al cuvântului. Şi, dinacest context, vin şi provocările. De exempu, la finalulunui exerciţiu, m-am confruntat cu o situaţie pe care nuam prevăzut-o, referitoare la vreo 20 şi ceva de zile dere cuperare. Acest cuvânt „recuperare”, personal, nuprea l-am înţeles pentru că, în armata americană, sun-tem plătiţi 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Dacă omi siune îţi cere să fii la serviciu la ora 03:00 dimineaţa,vii la 03:00 dimineaţa; dacă trebuie să lucrezi 16 ore pezi, asta faci! Fără recuperare! Referitor la situaţia crea -tă, am fost luat puţin prin surprindere, dar nu este însănu mai cazul vostru, pentru că mai sunt şi alte ţări euro -pe ne care funcţionează după astfel de legi.

Fiind un comandament multinaţional, format dinmici contingente de parteneri aliaţi, a trebuit să îi ascultpe toţi în încercarea de a face lucrurile să meargă. Evi-dent că partenerul român a făcut tot ceea ce a fost posi-bil pentru a limita toate aceste fricţiuni, unele dintre eleexis tând însă în continuare. Cert este că noi vom plecaşi vor veni alţii în urma noastră, iar lucrurile vor fi dince în ce mai bune. Până la urmă, este vorba despre a re -cu noaşte existenţa unor probleme şi despre abilitateade a le minimaliza efectele cât de mult se poate, pentrua ne atinge împreună scopul, menţinând însă şi un anu-mit standard al calităţii vieţii familiale şi profesionale.

- Care este cea mai mare realizare a dumneavostrăîn această poziţie?

- Am venit în România de pe funcţia de locţiitor alco mandantului unei divizii, o structură unde am petre-cut mult timp şi am cunoscut oameni cu care am avut ole gătură foarte strânsă. Eram capabili de a lucra, în ca -drul acelei divizii, la nivel de execuţie tactică şi ope ra -ti vă. Ca urmare, atunci când am plecat de acolo pentru

a veni pe această funcţie, am crezut că va fi la fel, darrea litatea m-a contrazis. Din mai multe motive! Dinpers pectivă operativ-strategică, cei mai mulţi reprezen-tanţi ai naţiunilor partenere sunt foarte tineri şi au lu -crat, probabil, în cadrul unor structuri de nivel cel multba talion. Sunt practic la început de drum, dornici să în -ve ţe, cei mai mulţi dintre aceştia având şi ceva ex pe -rien ţă în teatrele de operaţii din Irak şi Afganistan. Însă,în cazul acestui comandament de divizie, este vorbades pre un proces diferit, despre un alt tip de luptă. Atre buit, încă de la început, să stabilim cum se duce luptacu o divizie, cu o brigadă şi cu un batalion, care ne suntpri o rităţile şi tot ceea ce trebuie să întreprindem pentrua fi o structură de succes. A fost cea mai mare provo-care a noastră!

La acest moment, sunt foarte mândru că am făcutpro grese. Am antrenat, am mentorizat şi am învăţat.Pu nând întrebări grele, determini omul să lucreze şi săcon teze. Este principiul pe care am încercat să-l im ple -men tez aici. Dacă sunt foarte mulţumit? Nu, nu sunt!Pentru că mai este de parcurs un drum lung şi o mulţi-me de lucruri de făcut, pentru a realiza tot ceea ce ne-am propus.

Din punctul meu de vedere, orice armată, orice mili-tar există din două motive: fie să lupte pentru a câştiga,fie să se antreneze pentru a lupta şi a câştiga războiul.

- „Echipa” este un cuvânt puternic şi ne conducespre succes. Ce reprezintă „echipa” pentru dumnea-voastră?

- M-am gândit îndelung la această întrebare. Amfost dintotdeauna membru al unei echipe, încă de cânderam copil. De pe vremea când jucam fotbal şi până amajuns soldat. În acest context, poate că aţi auzit de sin -tag ma „There is no I in a team!” Dacă te concentrezidoar pe tine şi spui cuvântul „eu” la începutul fiecăreifra ze, atunci, cu siguranţă, echipa ta nu va fi una desuc ces. Şi, cu certitudine, există un adevăr în cele ceam zis. La nivel individual, ştii care îţi sunt atribuţiileşi trebuie să faci tot ceea ce este necesar pentru a fi celmai bun în domeniul tău, încrezător în propriile abili -tăţi. Însă, teoria merge mai departe şi certifică faptul cămi cile echipe fac o echipă mare. Această divizie este unbun exemplu de „echipă”, care nu se trezeşte deodatăcă este gata de acţiune, fără un efort individual al gru -pu rilor mai mici, ce dau o forţă incredibilă Comanda -

men tului Diviziei Multinaţionale de Sud-Est. Putereacrea tă astfel este transferată apoi către JFC Naples, iarde aici, mai departe, către NATO. Succesul şi valoareaunei echipe reprezintă un efort colectiv şi, chiar dacăoa menii vin şi pleacă destul de des, organizaţia mergemai departe, purtând adânc amprenta contribuţiei fiecă-ruia dintre noi.

- Care este rolul acestui comandament în regiuneşi contribuţia lui la dezvoltarea stabilităţii şi securi tă -ţii în zona flancului estic al Alianţei?

- Ideea acestui comandament s-a născut în 2014, laSummit-ul din Ţara Galilor. România a fost cea care ari dicat mâna şi a propus înfiinţarea diviziei multinaţio -na le. În acelaşi timp, a mai existat un tip de structurăNATO care s-a născut la summit, şi anume NFIU(NATO Force Integration Unit), care există deja acumîn ţara voastră şi în Bulgaria. Înainte de toate acestea,Ro mânia a fost membru al Alianţei din anul 2004, însănu a reprezentat o prezenţă constantă a forţelor NATOîn estul Europei, lucru care s-a întâmplat după anul2014. Este vorba despre un aspect foarte important,dacă ne uităm la istoria a tot ceea ce s-a întâmplat în re -giu ne cu potenţialii adversari vis-a-vis de acţiunile pecare le-au întreprins în ultimii ani. Ridicând mâna, aţipri vit mai departe, la nivel strategic, iar NATO a recu -nos cut faptul că există un minus de capabilităţi milita-re în estul Europei. Valoarea stategică a comanda men -tu lui multinaţional în această regiune constă în faptulcă acum avem comandă şi control NATO de nivel divi-zie şi putem răspunde rapid în cazul acţiunilor unui po -ten ţial inamic. Consider că acesta se va gândi de douăori înainte de a încerca ceva, date fiind structura de for -ţe şi capabilităţile militare care sunt aici, mai ales dinmo mentul în care vom fi certificaţi operaţional pe de -plin, în primăvara următoare.

România a ridicat mâna şi ne-am creat parteneriate.Antrenându-ne împreună, construim capacităţi, care auavut ca punct de plecare primul cuvânt rostit în cadrulSummit-ului, şi anume „asigurare”, o asigurare a sta -bi lităţii şi securităţii în regiune. De un lucru suntem si -guri: capabilităţile acestui comandament multinaţionalde a promova comandă şi control NATO de nivel divi-zie vor avea, în zonă, efectul scontat asupra oricăruiadversar.

Cristina FRATU

Curierul ARMATEINr. 16 (455) din 31 august 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Valoarea unei echipe, un efort colectivValoarea unei echipe, un efort colectiv

C M Y K

Interviu cu generalul de brigadă Benjamin CORELL, locţiitor al comandantului MND-SE HQ, în perioada iunie 2017 - august 2018

Generalul de brigadă Benjamin CORELL s-anăs cut pe 15 septembrie 1961, în Manchester, şi a co -pi lărit în Strawberry Point, din statul Iowa. A absolvitli ceul Starmont în anul 1979 şi s-a înrolat în Garda Na -țio nală a Ar matei din Iowa, în ianuarie 1986. După ab -sol virea cursu lui de bază şi a celui avansat în cadrulŞco lii de In fan terie, Fort Benning, din Georgia, a fostnu mit servant la mitraliera M-60 la compania B, în ca -drul Batalionului 1-133 Infanterie, din Garda Naţiona -lă a Armatei din Oelwein, Iowa.

A obţinut gradul de sergent înaintea celui de ofiţer,în ur ma absolvirii cursurilor Academiei Militare pen -

tru Ofiţeri, în 9 martie 1989.De-a lungul carierei, generalul de brigadă

Benjamin Corell a fost comandant de com -pa nie, de batalion şi de brigadă. A comandatBa ta lionul 1-133 Infanterie pe parcursul ce -lor 16 luni de misiune în teatrul de operaţii înre giu nea Al Anbar, din Irak. Pe parcursulexer ci tă rii comenzii Brigăzii 2/ Divizia 34In fanterie/ Gar da Naţională, Iowa, a fost dis -lo cat în Af ga nis tan unde a desfăşurat opera -ţiuni de luptă într-o arie de responsabilitatedin cadrul RC-Est.

În decembrie 2013, a fost numit locţiitoral co mandantului Diviziei 34 Infanterie dinRose mount, Minnesota. În iunie 2016, a ve -nit pe func ţia de locţiitor al comandantuluiCo man da menului Diviziei Multinaţionale deSud-Est, din Bucureşti, România. Este licen -ţiat, din anul1995, în domeniul Ma na ge men -tu lui Afa ce rilor în cadrul UniversităţiiFayette, Iowa. A ob ţinut o Diplomă de Mas-ter în Studii Stra te gi ce emisă de Colegiul deRăz boi din Carlisle, Pennsylvania, în anul2009.

Studii militare: the Infantry OfficerBasic and Advanced Courses, the InfantryCompany Northern Warfare Winter Course,Combined Arms Staff and Services School,Iraq and Afghanistan Counter InsurgencyCourses, Command and General StaffCollege, the U.S. Army War College, JointTask Force Commanders Course and the

Dual Status Commanders Course.Distincţii şi decoraţii: the Distinguished Service

Medal, Legion of Merit, Bronze Star Medal (with oakleaf cluster), Meritorious Service Medal, ArmedForces Expeditionary Medal, Afghanistan CampaignMedal (with two service stars), Iraq Campaign Medal(with two service stars), Global War on TerrorismExpeditionary Medal, Global War on TerrorismService Medal, NATO Medal (ISAF), MultinationalForce and Observers Medal, Meritorious UnitCommendation the Expert Infantryman Badge, and theCombat Infantryman Badge.

Cheile Bicazului, Cheile Turzii, Cheile Nerei,... CheileRâş noavei! Asta e! Ultima locaţie a fost aleasă de pluto -nie rul Aldescu când ne-a planificat o deplasare la munte,dar numai după ce a consultat un tabel cu activităţile mi -li tare din luna august, deşi coordonatele pe care le-ar fipreferat depăşeau cu mult graniţele ţării, ca să nu spunemcon tinentul! M-am gândit... Am mai fost, am mai văzut,dar nu cu cercetaşii și nu în această zonă. Nu-i nimic!Mer gem înainte! Așa ar fi fost dacă nu ne-ar fi ţinut pe loctra ficul infernal, zis „dop”, zis „ambuteiaj”, a.k.a. ”trafficjam” de pe DN1, instituit încă de prin zona localităţii Co -mar nic, și la dus, și la întoarcere, în fiecare zi a săptă mâ -nii, fie iarnă, fie vară. Dar, într-un final glorios, după ceam trecut în revistă toate expresiile mai puţin academicepe care le cunoşteam amândoi, am ajuns la binecunoscu -te le chei montane.

Dar, înainte de toate...... ar trebui să specificăm faptul că, la Cheile Râş noa -

vei, se aflau pentru o tabără de cercetare, evident la mun -te, 35 de militari din structurile de informaţii-cercetare aleBri găzii 1 Mecanizate „Argedava”, de la Batalioanele 2Infanterie, 495 Infanterie, 114 Tancuri şi de la Compania118 Cercetare, activitate care s-a executat în perioada 21au gust - 1 septembrie. Noi ne-am prezentat la faţa locului,într-o zi de luni, 28 august, pentru că aşa trebuie să începio săptămână de lucru, şi anume cu voie bună, exact cândmi litarii executau căţărare şi rapel la o stâncă despre carese ştie că e „a începătorului”. Auzind această denumire,re cunosc că mi-a trecut prin cap să încerc şi eu o ataresen zaţie, dar văzând privirea lui Aldescu, plină de uimireames tecată cu gânduri dese, am renunţat. Să trecem acumla lucruri serioase!

Element de sprijin... stânca!Acţiunile militare specifice terenului muntos sunt de

de parte printre cele mai dificile, iar cei care se pregătescpentru a acţiona în zonele împădurite, lipsite de căi de ac -ces pentru vehicule şi unde reperele de orientare sunt datede creste, vârfuri şi văi, sunt puşi în faţa unei provocăriex treme: o instruire continuă, într-un mediu deja ostil înopi nia mea, chiar şi fără prezenţa unui adversar anume.

Cercetaşii noştri au fost cazaţi la cabana vânătorilor demun te de la Diham, unde condiţiile sunt foarte bune.Echi pamente pentru o desfăşurare corectă a instrucţiei al -

pi ne au primit de la Batalionul 30 Vânători de Munte„Dra goslavele”, iar când spun echipamente, mă refer lacăști de protecție, hamuri, coarde, cordeline, carabiniereetc. Cei care au mai avut așa ceva în dotare, pe la ei peaca să, au venit cu ele. Și eu aș fi făcut la fel, dar singurulmeu accesoriu a fost reportofonul foarte bun de altfel, darfără baterii de data asta, pentru că le uitasem la încărcat!!!Noroc cu un pix și cu o foaie pe care mi-am notat tot ceeace trebuia. Programul militarilor a fost încărcat și s-a de -ru lat, atât dimineaţa, cât şi după-amiaza. Despre toateacestea, însă, am stat de vorbă cuma iorul Cătălin Smeureanu, şef alIn formaţiilor la Batalionul 2 Infan-terie şi comandant al taberei.„Activităţile desfăşurate în aceastăpe rioadă reprezintă o etapă impor-tantă în procesul de instruire a cer -ce taşilor, prin ele realizându-secoe ziunea, un deziderat pentru ori -ce echipă, şi totodată, perfec ţio na -rea deprinderilor de a acţionaîntr-un mediu operaţional deosebit.O com ponentă importantă a pro-gramului de instruire în tabără estere pre zentată, aşa cum era şi firesc,de către instrucţia alpină, pe timpulcă reia militarii exersează tehnicilede căţărare şi rapel sau de traver-sare pe funicular a zonelor cu obs -ta cole naturale. Ne-am axat, zileleacestea, pe instrucţia la stâncă. Caor ganizare, pentru asigurarea ca -rac terului dinamic al acțiunilor, amsta bilit platforma de instrucţie pedouă ateliere, unul de căţărare şi

al tul de coborâre în rapel, ambele fiind conduse de cătremi litari pe a căror experienţă ne bazăm. Este vorba des -pre locotenentul Vlad Geandră din Compania 118 Cer ce -ta re şi plutonierul-adjutant Florin Şain de la Brigada 1Me canizată. Toate acestea au permis folosirea în comun ate renului, a bazei materiale şi a cunoştinţelor instructori -lor.”

Personal, consider că nimeni nu trebuie să se mai în -do iască de faptul că cercetarea nu reprezintă ceva deo se -bit, pentru că se înşală! Credeţi-mă pe cuvânt, i-am văzutde nenumărate ori, în diferite ocazii! Cine „gustă” măcaro dată din viaţa de cercetaş, cu greu se mai poate despărţide ea!

Despre acomodareLa acest capitol, aş fi vrut să nu ridic nici o mână şi să

se considere ca mă abţin! Ei bine, din propria mea expe-rienţă de câteva ore, este bine de ştiut faptul că, dacă teuiţi la stâncă de jos în sus, aceasta pare mică, dar dacă teuiţi de sus în jos... te ia cu vertij! Aşa că, acomodarea mea

s-a rezumat la a nu mă uita, pentru că e greu șisă te uiți cum militarii se lăsau uşor pe coardăşi dispăreau din raza mea vizuală! Indicațiilein structorilor erau ascultate cu sfințenie, iartotul decurgea ca la carte!

Este evident că nu s-a pus problema acomo -dă rii în cazul militarilor care erau deja obişnuiţicu acest gen de activităţi. În schimb, pentru ceimai tineri să spunem, 8 la număr, tabăra de in -struc ţie la munte a fost un element de noutate,iar emoţiile erau evidente. Aici au învăţat pen-tru prima dată să înfrunte muntele, cu preseve -ren ţă şi curaj, acumulând în acelaşi timp un nouba gaj de cunoştinţe pe care nu-l vor uita nicio-dată. Şi au mai învăţat un lucru: să-şi ducă labun sfârşit misiunea încredinţată, având naturaca element de sprijin!

Comandantul taberei a continuat: „În afarăde orele de instrucţie alpină executate di mi nea -

ţa până la ora 14:00, după-amiaza, avem şi câte 2 ore dein strucţie specifică dedicate militarilor din această spe-cialitate: traiul în condiţii de izolare, elemente de supra -vie ţuire, procurarea diferitelor alimente, deplasarea dupăazi mut. Însă, principalul beneficiu al taberei este că mili-tarii reuşesc să se cunoască mai bine şi, într-un fel, să-şiar monizeze acţiunile pe timpul temelor de instrucţie exe-cutate.”

Între timp, am aflat că, pentru ultimele două zile, eraupla nificate două marşuri, pe distanţe de aproximativ 30 de

ki lometri fiecare. În prima etapă, cea mai dificilă din cau -za distanţei şi a diferenţei de altitudine, se va ajunge peVâr ful Omu. Un drum cam de 12 ore! Câteva secunde,mi-a stăfulgerat mie prin cap, dacă aplicăm teoria relativi -tă ţii a lui Einstein! M-am uitat după Aldescu să găsescapro bare, dar el avea altă treabă!

Vremea se pare că fost de partea cercetaşilor, cu miciex cepţii - câteva ore de ploaie - care însă nu au pertubatpro gramul stabilit și au confirmat buna pregătire a cer ce -ta şilor, chiar și în astfel de condiții mai puțin prietenoase.Cu siguranță încrederea acestora în forţele proprii a cres-cut, oferindu-le astfel dovada că pot trece peste orice gre -u tăţi. Tot din vorbă în vorbă, am înţeles că urma să se facăși un foc de tabără, dar noi nu aveam cum să ne bucurămde el! Am rămas doar cu gândul!

Între timpCu ochii țintă pe cei care urcau și coborau pe cele două

di recții, am sesizat o fată care stătea undeva deoparte și îiîn curaja pe cei de lângă ea. M-am apropiat în încercareamea de a-mi potoli curiozitatea. Nu! Nu este vorba despreceea ce credeți - femeia în armată și mai ales în cercetare- ci despre hotărârea cu care vorbea, fiind sigură de totceea ce spunea. O confirmau gesturile scurte, privireacon centrată, atitudinea de comandant. Din ce în ce maiaproa pe, mi-am dat seama că nu mă înșelasem deloc. Erasu b locotenentul Adriana Ghiunea, comandant al plutonu-lui cercetare din Batalionul 2 Infanterie. „Iniţíal, am alesar ma infanterie, crezând că pot susţine eforturile armateiîn momentul actual, după care am vrut să mă specializezpe cercetare, care este un domeniu mai complex. La pace,am în subordine 8 militari, dar la Cheile Râşnoavei, în ta -bă ră, am venit cu 5 dintre aceştia. În cazul unui pluton decer cetare, ceea ce contează cel mai mult este coeziunea,dar şi lucrul în echipă, latura profesională fiind dublatăîn timp de relaţii trainice de prietenie. Am militari care nuau mai făcut până acum instrucţie la stâncă, printre careşi şoferul nostru cu care cred că aţi vorbit mai devreme.Toţi au dovedit foarte mult curaj şi ambiţie, trecând fărăpro bleme peste micile reţineri inerente oricărui început.Eu, în calitate de comandant, nu am avut emoţii pentru ei,deoa rece fiecare procedură, explicată şi înţeleasă încădin prima clipă, s-a desfăşurat în condiţii de maximă si -gu ranţă.”

Este foarte adevărat că am stat de vorbă şi cu şoferul,un personaj jovial, pe care l-am urmărit acomodându-senu foarte mult timp. Încurajat de camarazi, a executat ra -pel după rapel, învingându-şi teama din primele mo -mente.

„Siguranţa vine şi de la oamenii care stau lângă noi,din profesionalismul lor, din experienţele de netăgăduitale acestora”, mi-a spus Valentin Cornăţeanu, soldat-gra-dat profesionist din Batalionul 495 Infanterie, unde a ve -nit de numai două luni, după absolvirea şcolii de geniu dela Râmnicu Vâlcea. Tot o primă exeprienţă a fost şi pen-tru el, cu emoţii, cu teamă, dar... a învins! A avut de partealui şi avantajul tinereţii, al acelei etape din viaţă când totulpa re posibil, când stânca nu reprezintă un obstacol aşa degreu, când cercetarea ţi se pare o provocare. După câţivaani, nu-i va dispărea curajul, dar va face din el o meserie,un mod de viaţă! Aşa sunt cercetaşii!

Am plecat de la chei cu un sentiment straniu vis-a-visde stâncă, sentiment care nu avea nici o legătură cu afişelece înfăţişau urşi puse pe traseu cred că pentru... liniştire!Sau averizare? Nu ştiu! Stânca... Un obstacol atât de uşorpentru unii şi atât de inabordabil pentru alţii! Şi totul,până la urmă, ţine de perspectivă: depinde de unghiul dincare o priveşti. Dacă alegi să te uiţi de jos în sus, totul parefa cil şi la îndemână, dar dacă priveşti de sus în jos, chiardacă te ia cu ameţeală, de acolo de unde eşti, ai şansa cadea supra ta să fie doar cerul! Aşadar, la stâncă precum şiîn viaţă, perspectiva este propria ta opţiune!

Cristina FRATU

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 16 (455) din 31 august 2017 Pagina 5

Chei le Râşnoavei : Chei le Râşnoavei : Liber rapel !L iber rapel !

Maiorul Petre CaracaşLa asalt! Ura!În vara anului 1917, maiorul Petre M. Caracaş a

par ticipat la bătălia de la Oituz, în calitate de coman-dant al Batalionului 3 din Regimentul 2 Grăniceri. Însea ra zilei de 12 august, ofiţerul ajunge pe dealul Bât -ca Ca relor, având în faţă un inamic bine consolidat înte ren, pentru ca, în următoarea zi, să dea semnalul deatac. Ineficienţa bombardamentului artileriei româneîn distrugerea reţelei de sârmă ghimpată a întreruptpri mul asalt al grănicerilor, care s-au culcat la pă -mânt.

Maiorul Caracaş a ordonatatunci tru pei să atace, strigând:„La asalt! Ura!” Grănicerii aupornit al doilea asalt, iar mi tra - lie rele germane i-au silit să secul ce iar la pământ. „Înain te!La baionetă!”, a fost or di nulpentru al treilea asalt, în caremaiorul a căzut sub gloan ţe leunei mitraliere germane. Bran-cardierii l-au transportat lapos tul de prim-ajutor, iar apoi,la spitalul Regina Maria dinOneşti, unde, deşi a fost operatde medicii francezi, a murit înnoaptea aceleaşi zile.

Maiorul Caracaş a fost în -mor mântat a doua zi, la 14 au -gust 1917, cu toate onorurile militare, în CimitirulEroilor din Oneşti, care a devenit ulterior ansamblumo numental. Cu acest trist prilej, pentru a evidenţiava loarea unui luptător în război, generalul GheorgheCantacuzino a precizat: „Dragii mei, dacă Petru ar fidat un singur pas înapoi, armata noastră ar fi fostdată peste cap şi nu se ştie ce soartă ne-ar fi pregătitlup tele din ziua aceea”.

***Maiorul Petre Caracaş s-a născut la Bârlad, pe 4

au gust 1886, într-o familie de negustori de cherestea.Şcoala primară şi cursul inferior al liceului le-a urmatîn oraşul natal, după care s-a mutat cu familia la Bu -cu reşti. În anul 1905, a promovat examenul de ba ca -lau reat la Liceul Lazăr, fiind admis la Şcoala militarăde infanterie din Dealul Spirii, pe care o termină în1907, cu gradul de sublocotenent. A fost repartizatimediat la Re gimentul 6 „Mihai Viteazul” din Bu cu -reşti. A ur mat apoi Şcoala specială de artilerie şi ge -niu, după care a fost tri mis la fabrica de arme Steyer,din Austria, pentru re cep ţionarea armamentului.

La începutul anului 1914, avansat la gradul de că -pi tan, Petre Caracaş a făcut un stagiu la Arsenal şi afost trecut la grăniceri. La începutul războiului, 14/15 august 1916, se afla la Predeal, comandând pi che -tul de frontieră.

Sublocotenentul Emil RebreanuTrăiască România Mare!... a strigat sublocotenentul Emil Rebreanu înainte

de a fi executat, în faţa militarilor, cei mai mulţi ro -

mâni adunaţi cu forţa pentru a asista la pedeapsa ce -lui acuzat de armata austro-ungară de „trădare”.

În noaptea de 10 spre 11 mai 1917, sublocotenen-tul Emil Rebreanu a părăsit infirmeria Brigăzii 16 In -fan terie, încercând să treacă prin reţelele de sârmăghim pată. A fost urmărit şi prins exact când in ten ţio -na să treacă frontul în liniile româneşti. Deşi a fostsfă tuit de comandantul său să declare că s-a rătăcit, elre fuză, mărturisind că scopul său era să se alăture fra -ţi lor români care luptau pentru eliberarea Transilva -niei. Pentru fapta sa, a fost judecat de Curtea Mar ţia -

lă, a fost acuzat de dezer -ta re şi spionaj şi a fostcon damnat la moarte. Înseara zilei de 14 mai, sen -tin ţa a fost pusă în execu -ta re, sublocotenentul EmilRe breanu fiind spânzurat.

Ofiţerul a cerut să fieîn mormântat pe pământro mânesc, însă dorinţa i-afost refuzată. După război,pe 2 octombrie 1921, fra -te le eroului, Liviu, a iden -ti ficat mormântul la Ghi -meş, la marginea fosteifron tiere. Sicriul cu ră mă -şiţele eroului Emil Re -brea nu, purtat de ofiţeri aiar matei române, a fost re -

în humat în comuna Palanca, din judeţul Bacău, cuono rurile cuvenite. Ulterior, prin grija SocietăţiiMor mintele eroilor căzuţi în război, a fost înălţat unmo nument comemorativ, dezvelit în anul 1922. Pepla ca de marmură, stă scris „Sublocotenent Emil Re -brea nu, spânzurat de unguri la 14 mai 1917 pentrucă a vrut să treacă în rândul Armatei Române, sălup te pentru reîntregirea neamului. Patria re cu nos -că toare nu l-a uitat”. Pe 10 noiembrie 2012, în me -mo ria eroului Emil Rebreanu, a fost inaugurat un noumo nument.

***Emil Rebreanu a fost al cincilea născut dintre cei

14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai soţieisale, Ludovica. A venit pe lume pe 17 decembrie1891, în satul Maieru, azi judeţul Bistriţa Năsăud.

La izbucnirea Primului Război Mondial, era stu-dent la Facultatea de Drept din Cluj. A fost obligatsă-şi întrerupă studiile şi a fost înrolat în armata aus-tro-ungară, fiind trimis să lupte pe front în Galiţia,Ru sia şi Italia. În anul 1915, a fost avansat la gradulde sublocotenent şi decorat cu „Medalia de aur pen-tru vitejie”. Dorinţa de a-şi îndeplini datoria militarăîi este pusă la încercare de evenimentele de pe front.In trarea României în război îi trezeşte teama că ar pu -tea fi obligat să lupte împotriva fraţilor săi. Drama saşi a tuturor românilor transilvăneni a început în pri -mă vara anului 1917, când au fost trimişi să lupte pefron tul românesc. Dar, între conştiinţă şi datorie, sub -lo cotenentul Emil Rebreanu a ales conştiinţa de a nură mâne dator neamului său. www.once.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 16 (455) din 31 august 2017Pagina 6

Eroi, între datorie şi conştiinţăEroi, între datorie şi conştiinţăCarteCarteCartea oglinzilor, Eugen Ovidiu

Chirovici Volumul este singurul titlu al unui

scrii tor român ale cărui drepturi de pu -bli care au fost vândute în peste 38 deţări. Eugen Ovidiu Chirovici a năucitlu mea literară cu primul său ro man înlim ba engleză considerat „un fenomenedi torial internaţional”.

În acest thriller, facem cunoştinţăcu Peter Katz, agentul literar care aeva luat sute de manuscrise. Nici unulîn să nu a reuşit să îi stârnească intere-sul precum fragmentul trimis de misteriosul Richard Flynn. Stu-dent la Princeton, acesta îi oferă atât de multe detalii despre uci -de rea profesorului Joseph Wider, încât Katz nu ştie ce să creadă:oare autorul manuscrisului este criminalul sau doar are informaţiicare pot duce la elucidarea cazului? „Inteligent şi sofisticat. Ocri mă povestită aşa cum Picasso picta tablouri.”

www.rao.roConcertConcertTimpuri Noi, 7 septembrie, ora 21:30, Hard Rock Cafe,

BucureştiTimpuri Noi este simbolul rock-ului românesc al ultimelor de -

ce nii și, în formula actuală, este vo -cea rockului cu mesaj puternic, ela -borat, inteligent și acid. De la în -fiin țarea trupei, Dan Iliescu a fostpre zent în Timpuri Noi în calitatede compozitor și chitarist. În ce -pând cu anul 2011, acesta și-a asu -mat și rolul de solist, continuândmi siunea muzicală asumată în ur -mă cu câteva decenii. Pentru ceicare nu știu încă, Dan Iliescu estecom pozitorul tuturor hit-urilor peca re publicul le știe atât de bine:„Stere”, „Adeline”, „Luca”, „Hel -ga”, „Bordelul Mov”, „Catran”,

„Na to”, „Tata”, iar lista poate continua, cu doar câteva excepții.

www.infomusic.roFilmFilmEverything, Everything (2017) Absolut totCum ar fi să nu poţi atinge nimic din lumea exterioară? Să nu

res piri aer proaspăt, să nu simţi razeleso a relui atingându-ţi faţa... sau să nuîl poţi săruta pe băiatul de care îţi pla -ce? „Everything, Every thing”/ „Ab -so lut tot” este ecranizarea după best-seller-ul cu acelaşi nume, scris de Ni -co la Yoon, şi urmăreşte povestea dedra goste dintre doi adolescenţi, inter -pre taţi de Amandla Stenberg şi NickRo binson.

Regizat de Stella Meghie, filmulne prezintă drama prin care treceMaddy Whittier, o adolescentă de 18ani, ageră, curioasă şi plină de ima gi -na ţie, dar care suferă de o boală rară ce o împiedică să părăseascăprotecţia mediului închis ermetic din casa ei.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Educaţ ia credinţe iEducaţ ia credinţe i

A firmaţia fundamentală „Cred în Dumne -zeu!”, deşi aparent simplă în esenţialita -tea ei, este o realitate care se deschide

spre lumea infinită a comuniunii cu Dumnezeu şi cutai na iconomiei Sale. Actul credinţei înseamnă a ne lăsacu prinşi de Adevărul Care este Dumnezeu, un Adevărcum este Iubire, Iisus Hristos, Care s-a deşertat din ce -rul Său pentru a Se cufunda în lumea oamenilor, în lu -mea noastră, pentru a ne învăţa „arta de a trăi”, dru-mul fe ri cirii, ştiinţa de a deveni fii ai lui Dumnezeu.

A crede în Dumnezeu nu înseamnă a crede într-unDum nezeu abstract, într-o ipoteză, ci într-un Dumne -zeu personal, un Dumnezeu care este, care a intrat în is -to rie. Comunitatea credinţei trebuie să aibă mereu o to -na litate de bucurie. Este important să-i ajutăm pe con -tem poranii noştri să înţeleagă un lucru: credinţa nu esteo dificultate, ci un izvor de bucurie profundă, care în -seam nă a percepe lucrarea lui Dumnezeu şi a re cunoaş -te prezenţa binelui, care nu face zgomot.

Credinţa ne face să descoperim că întâlnirea cu IisusHristos valorizează, desăvârşeşte şi înalţă ceea ce exis -tă cu adevărat, bun şi frumos în om. Ce înseamnă astăzia crede? De fapt, în timpul nostru, este necesară o reîn-noită educaţie a credinţei, care să cuprindă desigur ocu noaştere a adevărurilor sale şi a evenimentelor mân -tui rii, dar care, mai ales, să se nască dintr-o adevăratăîn tâlnire cu Dumnezeu în Iisus Hristos, din iubirea faţă

de Hristos, din a pune încredere în Hristos, aşa încâttoa tă viaţa să fie implicată.

În fiecare zi vedem în jurul nostru că mulţi rămânin diferenţi, îndoielnici sau refuză să primească aceastăve nire. Încrederea în lucrarea Duhului Sfânt trebuie săne stimuleze mereu să predicăm Evanghelia, să mărtu -ri sim curajos bogăţia credinţei. Există posibilitateaunui răspuns pozitiv la darul credinţei, dar şi riscul re -fu zului Evangheliei, al neprimirii întânirii existenţialecu Hristos. De aceea, Fericitul Augustin, punând aceas -tă problemă, ne spune: „Noi vorbim, aruncăm să mân -ţa, însămânţăm. Există cei care dispreţuiesc, cei carere proşează, cei care îşi bat joc. Dacă noi ne temem deaceş tia, nu mai avem nimic de semănat şi, în ziua se ce -ri şului, vom rămâne fără recoltă. De aceea, să vină să -mân ţa din pământul bun!”

Iisus Hristos este atât centrul istoriei lumii, cât şicen trul istoriei fiecărei persoane. Când Iisus este cen-trul de referinţă al vieţii, chiar şi momentele cele maiîn tunecate ale existenţei noastre se luminează şi ne daună dejde. În Sfânta Scriptură, Dumenzeu apare mereuca Acela care ia iniţiativa întâlnirii cu omul: Hristos neaş teaptă mereu. Nu încetează să ne aştepte, nu se înde -păr tează de noi, ci are răbdarea de a aştepta momentulfa vorabil al întânirii cu fiecare dintre noi. Dumnezeu segră beşte să ne întâlnească, dar nu se grăbeşte niciodatăsă ne părăsească. Dumnezeul nostru are dor de noi!

Dacă noi suntem uniţi, credinţa devine puternică.

Este foarte bine să ne susţinem unii pe alţii în căutareami nunată a credinţei. Mulţi dintre noi au experimentatne siguranţe, rătăciri şi chiar îndoieli în drumul credin -ţei. Cu toţii am simţit de-a lungul existenţei noastre pepă mânt aceste goluri: fac parte cumva din demersulcre dinţei, fac parte din viaţa noastră. Toate acestea nutre buie să ne mire, pentru că suntem fiinţe umane, mar-cate de fragilităţi şi limite; oameni fiind, suntem măr gi -niţi şi avem în doieli. Totuşi, în diverse momente grele,este necesar să ne încredem în ajutorul lui Dumnezeu,prin rugăciunea filială şi, în acelaşi timp, este foarte im -por tant să găsim curajul şi smerenia de a ne deschide înfaţa celorlalţi, pentru a cere ajutor, pentru a cere să nise întindă o mână.

De câte ori am ales această cale şi apoi am reuşit săie şim din impas şi să îl găsim pe Dumnezeu încă odată! Într-o astfel de comuniune-unime, suntem aseme-nea unei mari familii, în care toţi membrii se ajută şi sesus ţin între ei.

Modul de a fi al lui Iisus este acela al iubirii credin -cioa se până la sfârşit, până la sacrificiul vieţii, este dru-mul Crucii, calea iubirii răstignite. Din acest conside -rent, drumul credinţei trece prin Cruce, iar Maica Dom -nu lui a înţeles cum trebuie să fie lucrurile încă de la în -ce put, încă din vremea când Irod voia să Îl ucidă peIisus abia născut.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Ieri a trecut, mâine nu există, ce conteazăeste astăzi, prezentul. (Marc Levy)

În politică, prostia nu este un handicap. (Na -po leon Bonaparte)

Promovaţi tinerii, dacă sunt suficient de bă -trâni. (Valeriu Branişte)

Lucrul cel mai important este să nu încetezisă pui întrebări. Curiozitatea are propria raţiunede a exista. (Albert Einstein)

Niciodată n-am făcut voia mea şi nici n-amîn văţat pe nimeni ceea ce nu am făcut maiînain te. (Avva Ioan)

Norocul invidiază izbânzile mari. (Plutarh)Niciodată să nu distrugi cu cuvintele ceea ce

ai creat cu liniştea. (Charles Bukowski)Omul cu adevărat bun este doar cel care ar fi

pu tut fi rău şi n-a fost. (Nicolae Iorga)Nu spune puţin în vorbe multe, ci mult în

vor be puţine. (Pitagora)Un om deştept poate să înveţe şi de la un

prost. Invers e mai greu. (Francois Rabelais)Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Aseară am venitbeat acasă.

- Unde ai fost, ne -no rocitule?

- La un concurs.- Ce concurs?- Cine bea mai mult. Am câştigat şi

o diplomă: manga cum laude!☺

Profesoara:- Bulă, cum se numesc persoanele

care continuă să vorbească altora, deşie clar că cele din urmă nu mai sunt in -te resate de discuţie?

Bulă:- Se numesc profesori, doamnă.

☺Soţul se uită atent la soţia sa şi-i zi -

ce:- Rochia ta nouă este prea în drăz -

nea ţă. Se vede totul prin ea.- Ei, şi? O femeie cinstită nu are ni -

mic de ascuns...☺

- Cum transformi o căprioară înele fant?!

- O iei de nevastă!

Opriţi violenţa domestică!Anualmii de bărbaţi căsătoriţi sunt abuzaţifi nanciar!!!

☺- Nu avem decât cameră cu vedere

spre mare care costă cu două lire maimult, spuse recepţionerul unui turistsco ţian.

- Şi dacă promit că nu mă uit pe fe -reas tră, cât costă?

☺Ce este o moluscă??!!Moluscă (subst.fem) = persoană

care frecventează molurile (engl.mall) şi te usucă de bani.

☺- Iubito, dacă mă superi, te desfi -

gu rez!- Cum, ai fi tu în stare să mă lo -

veşti?!- Aa, nu! Ţi-aş lua toate fardurile!

☺- Am fost un prost când m-am în su -

rat cu tine.- Da, dragule, dar eram prea îndră-

gostită şi n-am observat.☺

- Vrei să fii soţia mea?- Da! De când aştept momentul

aces ta!- Mai aşteaptă, eram doar curios

dacă vrei!☺

La tribunal:- Ştii ce te aşteaptă pentru mărturie

fal să?- Da, mi-au promis un Mercedes!

☺Nu e nimic complicat la o femeie.

O ţii în braţe, îi spui că e frumoasă şiin teligentă. Iar, dacă nu-ţi mai vinealt ceva în minte, o întrebi: „Mi se paremie sau ai mai slăbit puţin?”

☺- Ce înălţime ai?- 150 cm!-Vai, eşti o mică prinţesă. Şi greu-

tatea?- Muuult mai mică... 96!

☺- Inculpat, de ce ai jefuit banca?- D-le judecător, cu permisiunea

dvs., ea a început prima!www.bancuri.ro

Spiderman devine realitate! Oamenii de știință britanici au reușit să obțină în la -

bo rator un material superelastic, rezistent și sustenabil,ca re imită calitățile pânzei de păianjen, fără să necesitepro ceduri cu consum energetic ridicat și nici utilizareaunor solvenți nocivi, informează Xinhua.

Fibrele create de cercetătorii de la UniversitateaCam bridge sunt obținute dintr-un material vâscos de -nu mit hidrogel, o substanță compusă din 98% apă și

2% siliciu și celulo -ză. Interacțiunile chi -mi ce dintre aceșticom puși au permisoa menilor de ştiinţăsă obțină fibre lungidin acel gel, la doar30 de secunde dupăeva porarea apei.

Mătasea sinte ticărezultată poa te să suporte presiuni cu prin se între 100și 150 de me gapascali, a spus profeso rul Darshil Shahde la Uni ver sitatea Cambridge, coautor al studiului. Înplus față de rezistența lor deosebită, fibrele astfel crea -te au do ve dit și o capacitate de amortizare ridicată,ceea ce în seam nă că ele pot să absoarbă cantități maride energie, pre cum o coardă de bungee jumping.

Pânza de păianjen este unul dintre cele mai puterni -ce materiale din natură, iar oamenii de știință au încer-cat să îi imite proprietățile în numeroase aplicații. Noi -le fibre pot fi utilizate pentru realizarea unor textile cufunc ții speciale sau a unor senzori.

Chinezii au reuşit teleportarea în spaţiu! SF-ul devine realitate!Cercetătorii chinezi au teleportat un foton din de -

șer tul Gobi către un satelit care orbitează la cinci sutede kilometri deasupra Pământului, informează BBC.Te le portarea a fost deja realizată în laboratoare, pe Pă -mânt, însă niciodată pe distanțe foarte mari. Reușitachi nezilor a marcat astfel o premieră - un „obiect” afost teleportat pe orbită, depășind cea mai lungă distan -ță înregistrată vreodată pentru „inseparabilitate cuan -ti că” - procedeul folosit de cercetători.

Inseparabilitatea cuantică (quantum entanglement)este un fenomen cu -an tic în care stărilecu antice ale mai mul-tor obiecte sau parti -cule elementare di fe -ri te sunt „cuplate”în tre ele.

Teleportarea fo to -nului nu a implicatmiș carea acestuia în -tr-un sens fizic, adicănu vom putea să ne „trimitem” pe Lună în viitorulapro piat. În schimb, realizarea a fost posibilă prin „in -se parabilitatea cuantică”, proces prin care informații -le sunt „comunicate” astfel încât să pună în valoareme canica cuantică. Concret, există un foton care con -ține o anumită informație pe Pământ și un altul care seaflă în spațiu, pe satelit; informația a fost transmisă dela unul către celălalt, care a adoptat „identitatea” pri -mu lui; acesta a devenit, în cele din urmă, primul foton,ex plică pentru BBC Ian Wamsley, profesor la Oxford.

O plantă înrudită cu tutunul a fost hackerită

... de cercetători pentru crearea unui vaccinîmpotriva poliomielitei!

Descoperirea ar putea avea potenţialul de a trans -for ma industria fabricării vaccinurilor, afirmă experţii.Echi pa din cadrul centrului John Innes, Marea Brita -nie, afirmă că procedura este mult mai ieftină, mai ra -pi dă şi mai simplă. În afară de potenţialul eliminăriipo liomielitei, cercetătorii consideră că abordarea arput ea ajuta la tratarea virusului Zika sau a bolii Ebola,in formează BBC.

Experţii au hackerit o plantă înrudită cu tutunul,pen tru a-i transforma frunzelele în fabrici de creare avaccinului împotriva poliomielitei. Materialul iniţial

con ţinea codul geneticaflat la suprafaţa vi ru -su lui poliomielitei. A -ces ta a fost combinatcu materialul vi ru su ri -lor care infectează înmod normal plantele.În momentul infectăriiplantei, frunzele aces-teia au început să cre e -ze particule asemănă -toar e virusului. Astfel,frun zele infectate au

fost amestecate cu apă, iar ex per ţii au extras din acestamalgam vaccinul împotriva po lio mie l i tei. ,,Sper căvom reu şit să creăm noi vaccinuri din plan te în viitorulapro piat”, afirmă profesorul George Lomonossoff dinca drul centrului John Innes.

www.realitatea.net

MOZAICCurierul ARMATEINr. 16 (455) din 31 august 2017 Pagina 7

AMD Threadripper,cel mai bun procesor din lumeÎn cazul în care nu aţi citit prin altă

parte, AMD a reuşit să preia coroanade la Intel şi să aibă în acest moment

cel mai bun procesor din lume.AMD Threadripper este cel mai

bun. Şi punct! Vorbim aici despre mo -delul de top 1950X cu 16 nuclee şi 32de fire de execuţie. Noile procesoarede top au aceeaşi platforma ZEN pre-cum Ryzen 3, 5 şi 7, dar folosesc unsocket nou denumit TR4. Sunt multmai mari, de aproape 3 ori mai mari încomparaţie cu un procesor normal.

AMD Threadripper 1950X costă4899 lei, 1920X costă 3899 lei, iar1900X este aşteptat pe 31 august.Probabil o să coste 2899 lei.

Welcome back, AMD!

Android 8.0 Oreo este oficialNu cu foarte mult timp în urmă,

Google a dez văluit Android 8.0, numede cod Oreo. Update-ul este deja dis -po nibil pentru dispozitivele Pixel și vaate riza cât de curând și pe Nexus-uriledin ultima generație. Dacă nu ați pri -mit notificarea de update, puteți des -căr ca pachetul de actualizare OTA depe site-ul Google Developers sau pu -teți face o instalare curată, utilizând

factory image-ul destinat device-uluivos tru.

Contrar așteptărilor, Android 8.0aduce îmbunătățiri consistente doarsub capotă, schimbările la nivel de UIfiind minime. Android bootează acummai repede și este mult mai eficientdin punct de vedere energetic. Aplica -ții le din fundal nu mai pot accesa re -sur sele sistemului și serviciile de lo ca -li zare după bunul lor plac, ci sunt limi -ta te spre a oferi un nivel de perfor -man ță superior, crescând, în acelașitimp, și durata de viață a bateriei. Tot -oda tă, Google Play Protect ne pro te -jea ză împotriva aplicațiilor rău in ten -țio nate.

Project Treble este modul prin careGoogle își propune să reducă frag -men tarea la nivelul sistemului deope rare Android, prin implemen -ta rea unei ar hitecturi modulare,me nite să acce le reze procesele deac tualizare ale pro ducătorilor ter -ță parte. Aceștia nu vor mai aveane voie de surse actuali zate pentrudri vere din partea compa niilordezv oltatoare de SoC-uri, așadarSam sung, LG, HTC și alți jucătoridin industrie vor putea fur niza ac -tua lizări mult mai repede decâtpâ nă acum.

O chestie deșteaptă pe care oaș tep tăm de ceva timp este funcțiapicture-in-picture, care permite ru la -rea de conținut video deasupra interfe -ței, sub forma unei ferestre re di men -sio na bile. Din câte se pare, aceastăopțiune func ționează momentan doarpen tru YouTube și Duo, însă credemcă o să fie im plementată și în alte apli -ca ții cât de curând.

Notification Dots ne arată notifi că -ri le în așteptare pentru fiecare aplica -

ție în parte, iar Instant Apps ne permi -te accesarea diverselor aplicații, fărăca acestea să fie instalate pe dispozi-tiv. Ambient Display, o funcție re gă si -tă doar pe câteva device-uri selecte,be neficiază acum de un font mai mareși de iconițe sugestive pentru fiecareno tificare în parte. Adaptive icons esteo altă schimbare menită să îm bu nă tă -țeas că consistența la nivel de UI, iarDeep color permite dezvoltatorilor deapli cații să folosească diverse schim-bări la ni vel de culori, contrastș.a.m.d., spre a furniza o experiențămul timedia cât mai plăcută.

Au fost aduse îmbunătățiri și asu -pra modului de gestionare a notifi că ri -lor, acestea putând fi acum gru pa te,prio ritizate sau amânate. De aseme-

nea, au fost adăugate și 60 emoji-urinoi, iar cele care existau deja au fostadaptate spre a fi mai sugesti ve.

Deocamdată, este mult prea de vre -me pentru a ne putea pronunţa în legă-tură cu acest subiect, însă Android 8.0pare a fi un sistem de ope rare ceva maiin tuitiv și mai rapid. Rămâne de văzutcum se va descurca și în ceea ce pri -veș te autonomia.

www.arenait.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...STUPARI

TÃIATÃ

A MURDÃRI

IMANENT

COPILÃ

CUSUTÃ PEMARGINI

BILÃ!

RIDURI

IRONIZATÃ

A SONDA

NUMIT

OCUPAÞII

CLINTITE

REUNITÃ

DARULVORBIRII

LACOMÃ

SE UITÃ LAFEMEI

DELICIUCANIN

ETNICI!

A VENIBÃTUTE LA

SPATE

GRAMINEE

ARTICOL(abr.)

CAMPIONIOPEN! ÎN FAÞÃ!

ORATOR

AREDIPLOMÃ

TALENT

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 16 (455) din 31 august 2017Pagina 8

Am avut un privilegiu deosebit ca, prin Agenţia de pe -le rinaj a Patriarhiei române „Basilica Travel”, să ajung peur mele Sfântului Mitropolit Petru Movilă şi a altor sfinţi înce tatea Kievului. Aşadar, prin bunăvoinţa slujitorilor de laPa rohia ,,Popa Rusu” din Bucureşti şi a îngăduinţei enoria -şi lor acestei parohii, în luna august am plecat spre Ucraina.Pe lerinajul a inclus câteva popasuri duhovniceşti în locuride o deosebită importanţă istorică şi spirituală, româneascăşi ortodoxă: Cernăuţi, Cetatea Hotinului, Cernigov, Eleţ,Po ceaev şi Kiev.

Astfel, am avut bucuria să văd: Mănăstirea Vedenskii(icoa na Maicii Domnului „Îndeamnă la smerenie”, moaş -te le Sf. Olimpiada şi Sf. Dimitra); Mănăstirea Sf. Iona, carese află în grădina botanică (moaştele Sf. Iona, peştera Sf.Io na); Mănăstirea Chitaevo (moaştele Cuv. Teofil cel Ne -bun pentru Hristos; mormântul şi peştera Cuv. Dositea);Mă năstirea Goloseevo (moaştele Cuv. Alexii, mormântulCu vioasei Alipia), Mănăstirea Sf. Panteleimon „Teofania”,izvorul Maicii Domnului şi Sf. Panteleimon.

Am făcut turul oraşului Kiev, cu autocarul, unde am vă -zut Parcul Biruinţei, parcul Marinskii, Parlamentul, Cabi-netul de Miniştri, strada şi piaţa principală. Am mai vizitat:Pia ţa Sofia, unde se află cea mai veche biserică - CatedralaSf. Sofia; Mănăstirea Pocrovskii (Catedrala Sf. Nicolaeunde se află moaştele Sf. Anastasia Kneaghinea, întemeie -toa rea mănăstirii); Mănăstirea Florovsckii (moaştele Sf.Ele na, icoana Cuv. Serafim de Sarov).

Sf. Anastasia Kneaghinea a fost de fapt Prinţesa Ale -xan dra Frederika Vilhelmina, fiica prinţului Oldenburg, şia trecut la ortodoxie căsătorindu-se cu Nikolai Nikolae vici-fi ul lui Nikolai I şi fratele lui Aleksandr al II - lea. S-a îm -bol năvit grav şi a stat nouă ani lungi - doar la pat... Tot tim-pul presimţise că numai la Kiev se va face bine, ea locuindla Sankt Petersburg. „(...) Mă tem nu de moarte, ci mă temcă nu voi reuşi să fac tot ceea ce trebuie să fac aici, pe pă -mânt” - repeta ea adesea.

Visa la mănăstirea ei, la orăşelul ei, în care să fie bi se -rici, catedrale, spitale. În care să se ofere adăpost celor săr -mani, să fie hrăniţi cei flămânzi şi să se aducă mulţumi relui Dumnezeu pentru fiecare zi, pentru fiecare rază de soa -re, pentru fiecare răsuflare.

Aşa s-a şi întâmplat. Pe 11 ianuarie 1889, pe pitoresculmun te Voznesenski din Kiev a fost sfinţit un loc şi a fostpu să temelia bisericii Acoperământul Preasfintei Născătoa -re de Dumnezeu. Din fonduri proprii, Marea Prinţesă a în -ce put să construiască o mănăstire. Această mânăstire fu se -se prevestită încă de la începutul secolului de către Feri ci -tul Teofil cel Nebun pentru Hristos. Bătrânul spusese ne -gus torului kievean Dikovski: „Roagă-te, robule al Domnu -lui. Locul pe care stăm este sfânt. Aici va străluci harul luiDum nezeu şi în acest loc pe care stăm va fi ridicată o bise -ri că a lui Dumnezeu. Stejarul acesta va fi tăiat şi va slujidrept loc de construcţie a Sfintei Mese a Bisericii, iar liva-da va fi transformată în mănăstire de fecioare, şi o fe -me ie de neam împărătesc va fi organizatoare şi con-ducătoare a aces teia”.

Mănăstirea s-a dezvoltat cu timpul şi s-a transfor-mat într-un orăşel înfloritor. În ce ti şor s-a pus pe pi -cioa re şi însăşi Prinţesa. Mulţumind lui Dumnezeupentru vindecarea sa minunată, se ocupa de dimineaţăpână seara de bună starea mănăstirii. Aici tră ia şi aicilu cra. În 1889, i-a scris soţului ei că doreşte să îm bra -ce veşmântul monahal. Marele Prinţ nu a avut obiec -ţii, şi şi-a dat permisiunea pentru viaţa ei monahală şiţa rul Alexandru. Au fost con struite un spital, o farma -cie gratuită, o şcoală pentru fe te le orfane, un azil pen-tru orbi, un adăpost pentru femeile su ferinde de boliin curabile, un azil pentru bătrâni, spălăto rii, bucătării,chi lii pentru monahii. De asemenea, în cadrul spi ta lu -lui a fost creată una dintre cele mai bune secţii de chi - rur gie din oraş. Marea Matuşkă, fără să ţină seama desta rea sa precară de sănătate, muncea în spital împre-ună cu doc torii şi surorile.

Cea mai scumpă operă a prinţesei - Mănăstirea demaici Aco perământul Maicii Domnului, a avut partede necazuri în epoca sovietică, dar, cu toate acestea, are zistat. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu mâinile fe -me i lor, bisericile distru se au fost reconstruite şi aufost retrocedate şi reparate şi cele mai multe corpuride clădiri. Mănăstirea continuă să acti veze şi rămâneuna dintre cele mai respectabile din Kiev. În bisericasu perioară a Catedralei Sfântului Nicolae se slujeşteSfân ta Liturghie la marile sărbători, iar Liturghiilezil nice se ţin în biserica de jos şi în biserica Acope ră -mân tului.

Apoi am participat la Sfânta Liturghie în LavraPe cers ca din Kiev. Am văzut: Lavra de Sus, CatedralaAdor mirii Mai cii Domnului, Clopotniţa Mare (96m);Peş terile Sfântului Antonie şi a Sfântului Teodosie -în te meietorii Lavrei Pe cerska (unde sunt peste 100moaş te întregi); izvoarele Sf. Antonie şi Teodosie (re -co mandate pentru vindecarea bo lilor de nervi şi stomac).

La Cernigov, am vizitat: Catedrala Sfânta Treime (da -tea ză din anul 1696, adăposteşte moaştele Sf. Ierarh Teodo -sie, Sf. Ierarh Filaret şi ale Sfântului Lavrentie); Mănăs ti -rea Sfânta Treime a Sfântului Ilie (peştera şi fântâna Cuv.An tonie de 1000 de ani, cu apă tă măduitoare, în specialpentru ochi); Mănăstirea Adormirii Mai cii Domnului deEleţ, unde se află icoana făcătoare de mi nuni; Biserica Sf.Trei me din ce tatea veche. Mănăstirea Sf. Gheor ghe în satulDa nevca (icoa na făcătoare de minuni a Mai cii Domnului

„Eu sunt cu voi şi nimeni împotri-va voastră”).

Spre Poceaev, s-a făcut opri re laMă năstirea Coreţ unde se află icoa -na făcătoare de minuni; Am maivă zut La cul Sfintei Ana - tămădui -tor în spe cial pentru femei (se reco-mandă o cămaşă albă pentru a in traîn lac); Mănăstirea Po cea ev - peş -te ra Cuv. Iov. În chi na re în LavraPo ceaev: icoana Mai cii Domnuluide la Poceaev; Talpa Maicii Dom-nului; moaş tele Cuv. Iov şi Amfilo-hii). Pe drumul de întoarcere, amajuns şi la Sfântul Ioan cel Nou dela Suceava (moaştele Sfân tuluiIoan cel Nou de la Suceava).

Dintre toate acestea, am fost, nuim presionat, ci copleşit de cele vă -zu te şi auzite la: moaştele SfântuluiTeo fil cel Ne bun, din care sfintemoaş te izvorăşte o mireasmă deo se bit de frumoasă şi in -ten să (din viaţa acestui sfânt este inspirat filmul „Ostrov” -tur nat în 2006, pe care vi-l şi recomand); la Lavra Peşte ri -lor ( îndeosebi Sfântul Agakie, Sfân tul Marc Groparul,Sfân tul Longhin Portarul); la Peş te ra Sfântului Cuvios Iovde la Poceaev.

Sfântul Agakie (Agapie) era un sfânt tămăduitor, doctorcare lecuia prin plante şi rugăciune. A avut multe de sufe -rit din partea unui doctor armean, renumit la vremea sa, darplin de răutate şi invidie. De reţinut ar fi faptul că acest pă -rin te sfânt a fost otrăvit şi nu a păţit nimic, iar mai apoi aproo rocit că, cel care îl pizmuia va deveni călugar, ceea ces-a şi întâmplat. Singur şi-a proorocit moartea, cu trei luniînain te de a se întâmpla; şi, la fel de memorabil este faptulcă, atunci când cneazul de Cernigov s-a îmbolnăvit şi i-aso li citat deplasarea şi ajutorul, sfântul i-a refuzat cererea.I-a trimis doar nişte plante prin care s-a şi dăruit vindeca -rea. Ulterioarele răsplătiri în aur şi bogaţii nu au fost pri mi -te de către sfânt pentru că: ,,Vindecarea a venit de la Hris-tos, nu de la Agakie. I s-a răspuns: ,,Darurile le puteţi îm -păr ţi sfinţia voastră sau veţi face ce veţi voi cu ele”.Atunci, el a luat toate acele daruri şi le-a aşezat în curte,jos, în faţa chiliei, apoi a plecat de acolo dispărând fără ur -mă.

Despre Sfântul Iov am aflat că, la începutul secolului alXVII-lea, s-a retras pe un deal de lângă Poceaev şi s-a aşe -zat într-o peşteră, nu departe de vechea Mănăstire a Ador -m i rii Maicii Domnului, vestită pentru Icoana făcătoare demi nuni a Maicii Domnului de la Poceaev (prăznuită vineriîn Săptămâna Luminată, pe 23 iulie şi pe 8 septembrie).Pust nicul sfânt a fost îndrăgit imediat de monahii din mă -năs tire şi astfel, monahul Iov a fost ales egumenul lor. Aici,

egu menul Iov ridică o biserică din piatră în locul celei delemn existentă. S-a îngrijit de dobândirea de cele necesaretra iu lui monahal, neuitând însă nici de viaţa du hov ni ceas -că, fiind un egumen bun şi blând cu fraţii. Există în tradiţieaceastă practică şi învăţătură: credincioşii vin şi intră înpeş tera Sfântului Iov printr-o mică deschizătură a ei, spu -nân du-se că ,,cine nu este vrednic nu va putea încăpea”,fă cându-se o analogie nescrisă undeva, între peştera Sf.Iovşi pântecele mamei (se referă la curăţia sufletească a prun-cului). Au existat oameni, chiar personalităţi ale vremurilor

noas tre, care au pătruns în peşteră şi nu au mai putut ieşide cât în urma spovedaniei şi a rugăciunii. La moştele Sf.Iov ne-am închinat şi noi. Mâna lui este moale şi caldă.

Impresionat am fost şi de măreţia locaşurilor de cult şide faptul că acestea au fost înfrumuseţate într-un mod deo - se bit, măreţ chiar, într-un timp scurt, ţinând seama de fap-tul că, în anii comunismului, acestea au fost aduse într-osta re de degradare foarte mare sau chiar au fost demolateşi, de abia după anii ’90, au reintrat în grija bisericii.Aceasta nu poate fi decât o lucrare a lui Dumnezeu! La Po -cea ev am auzit că Biserica mare s-a ridicat în doar patruani. Asta pentru cei care au o problemă cu ridicarea Cate-dralei Mântuirii Neamului.

O altă constatare de-a mea a fost aceea că: deşi toateaceste lăcaşuri sunt spaţioase, ele sunt pline de oameni,încă de la ora 6 dimineaţa, aşa cum am văzut la BisericaMare a Mănăstirii Poceaev.

La Poceaev, pe timpul când ne pregăteam să revenim înţară, într-un hotel, noi, grupul românilor, ne-am întâlnit cuun grup de copii defavorizaţi din Ucraina conduşi de cătreun pre ot mai în vârstă, care vorbea româneşte.

Preotul povestea că a avut opt copii. Mai are patru. Lamoar tea celui de-al patrulea copil, preoteasa sa a albit in -stan taneu. Continuând povestea, părintele a început să nespu nă cum, înainte de anii ‘90, a fost numit să construiascăo biserică într-o localitate din Basarabia. Enoriaşii i-auspus că sunt săraci şi nu au cu ce să-l ajute. El a spus: nicio problemă, atunci când auziţi clopotele bisericii, voi să ve -niţi şi să mă ajutaţi la descărcat materialele sau să daţi omâ nă de ajutor pe timpul construcţiei.

Nefiind graniţe, pe vremea URSS-ului, preotul avea caplan, să ducă cereale din Basarabia la rudele şi cunoştinţelelui din Ucraina şi să se întoarcă cu lemnul şi cu cele de tre-buinţă construcţiei. Astfel, a început zidirea. Şi biserica acă pătat contur. Numai că, la un moment dat, s-a des trămatURSS-ul. Au apărut graniţele şi grijile legate de ob ţinereamaterialelor de construcţie.

Dar, încrezător în Dumnezeu, s-a hotărât să continueschim bul. Şi, pe când mergea spre vamă, a nimerit într-olun gă coloană de autovehicule care nu se mai mişca. S-adat jos din autovehicul şi a plecat să vadă ce se întâmplă.Pe când mergea, pe mijlocul şoselei, pe lângă coloană, laun moment dat, a văzut pe cineva care îi făcea semne cumâi nile (fiind prea departe nu se auzea nimic) să se întoar-că şi să vină cu camionul. În vamă, un lucrător a încercatsă îi ceară documentele, dar altul i-a zis: „Părintele trece!”Şi aşa, a plecat mai departe. Şi, scena s-a repetat de multeori, până ce biserica a fost construită.

Tocmai atunci, la terminarea construcţiei, pe când preo-tul participa la masa de pomenire, unul dintre băieţii lui ave nit să-i spună că îl caută cineva. L-a adus pe om la preot,iar acesta i-a spus: „Părinte, pe când s-au înfiinţat graniţele,ve neai cu o maşină din Ucraina cu materiale. Eu, la punc-tul vamal te-am întrebat de unde vii, unde te duci şi ce ai înca mion. Mi-ai spus că sunt materiale pentru biserică. Aiple cat, iar eu m-am urcat în maşină şi te-am urmărit. Cândai ajuns în locul în care se făcea construcţia, eu am parcatma şina şi am aşteptat să văd ce faci cu materialele. Ai co -bo rât din camion şi te-ai dus să tragi clopotele. În scurttimp, de pe toate dealurile şi văile au început să curgă oa -meni. Parcă ne aflam într-o poveste. Au început să descarcema terialele. De atunci, ori de câte ori veneai la vamă, tre-ceai fără nici o verificare. Aşa am considerat eu că te voiaju ta la ridicarea bisericii.

De fapt, era lucrarea lui Dumnezeu, care lucrează prinoa meni, cu adevărat oameni ai lui Dumnezeu, căci ,,mi nu -nat este Dumnezeu întru sfinţii Săi”. Sunt convins că astfelde exemple sunt nenumărate. Sunt şi întâmplări de lân gănoi sau cu noi. Eu am auzit şi altele, poate mai mă re ţe decâtast fel de ,,coincidenţe” cum ar spune unii... Oa menii tră -iesc tainele dumnezeieşti şi parcă şi înaltele lor ex perienţedu hovniceşti se cer singure a fi tainice. Nu le pu tem îm păr -tă şi oricum...

Revenind la cele de început, consider că, în acest peleri-naj, am impresia că am avut ocazia să stau de vorbă cusfinţi în viaţă. Să nu mă întrebaţi de ce am acest sentiment.În mulţiţi cele spuse cu 1.000 şi vă veţi da seama de ce amo covârşitoare dorinţă de a merge din nou acolo.

Preot Nicolae NICA

P e l e r i n a j p r i n U c r a i n aP e l e r i n a j p r i n U c r a i n a

Înalt Prea Sfinţitul Părinte Onufrie Berezovski, Mitropolit al Kievului şi al întregii Ucraine, preotul Gheorghe Burlănescu,

parohul Bisericii ,,Popa Rusu”, Bucureşti şi preotul Nicolae Nica