Palpareareprezinta o metoda importanta in examinarea arterelor, practic cea mai importanta clinic.Se va incepe cu palparea temperaturii cutanate la nivelul zonelor modificate la inspectie. Ea se va face cu dosul degetelor, comparativ cu zona opusa. Se va pune in evidenta raceala tegumentelor in zonele neirigate, uneori cu prezenta unei hipersensibilitati locale.Palparea arterelor reprezinta metoda de investigare cea mai importanta. Examinarea se face cu doua sau trei degete palpand artera periferica prin comprimare usoara pe planul osos subjacent. In acest mod se simt pulsatiile care sunt sincrone cu bataile cordului.Examinarea se incepe de la extremitatea cefalica:palparea arterei temporale superficiale se face simetric dreapta stangamodificari patologice:artere ingrosate in aterosclerozaartere ingrosate si dureroase in arterita Horton ( aspect de 'teava de pipa' sau 'trahee de gasca')palparea arterelor carotide se face pe rand comprimand artera carotida inaintea muschiului sterno-cleido-mastoidian pe apofiza transversa a vertebrei cervicalepalparea arterei axilare se face sprijinand bratul bolnavului cu o mana in timp ce cu cealalta se palpeaza artera axilara prin comprimarea ei pe cutia toracica in varful piramidei axilarepalparea arterei brahiale se facecomprimand cu degetele artera pe osul humerus la nivelul culisei bicipitalepalparea arterei radiale se face prin palparea ei la nivelul santului radial si este cea mai frecvent efectuatapalparea arterei cubitale se face prin comprimarea ei pe fata interna cubitala (mai dificil de efectuat)palparea aortei in furculita sternala se poate efectua doar in caz de anevrism de aortapalparea aortei abdominale se face doar la pacientii mai slabi, in clinostatism palpand paraombilical stangapalparea arterei femurale comune se face la nivelul arcadei crurale la nivelul triunghiului lui Scarpa, artera fiind comprimata pe osul femural. Pentru a face mai accesibila palparea arterei femurale se poate aplica o perna sub soldul pacientului.Palparea arterei femurale interne se face la nivelul fetei interne a coapsei deasupra genunchiului la iesirea ei din canalul lui Hunterpalparea arterei poplitee se face la nivelul spatiului popliteu cu pacientul in clinostatism cu genunchiul flectat, policele pe rotula si indexul si mediusul pe arterapalparea arterei tibiale posterioare se face la nivelul portiunii ei distale situate in santul retromaleolar internpalparea arterei pedioase sau artera dorsala a piciorului se face prin depistarea ei la nivelul primului spatiu intermetatarsian, locul ei putand avea diferite variante anatomice pe fata dorsala a picioruluiPalparea ultimelor doua artere este foarte importanta in sindromul de ischemie periferica acuta si cronica, fiind obligatorie palparea consecutiva la ambele picioare.Aspecte de semiologie a pulsuluiIn urma palparii pulsului se descriu:frecventa pulsului depinde de frecventa cardiaca, ea fiind normala intre 70-80 batai/minut; sub aceasta frecventa se descrie bradicardia, iar peste tahicardia. Pulsul se poate lua numarand bataile pe minut in cazul ritmului neregulat sau pe 15 secunde, inmultind cu 4 in cazul pulsului regulat. In caz de puls neregulat de recomanda luarea pulsului cu stetoscopul mezocardiac si a pulsului la radiala, diferenta intre ele constituind deficitul de puls. Transmiterea concomitenta a batailor cardiace cu pulsul chiar si neregulata poate sa semnifice prezenta posibilaa extrasistolelor, fiind obligatorie inregistrarea electocardiogrameiritmicitatea pulsuluieste in mod normal regulata, intervalele intre pulsatii fiind aproximativ egale. Exista posibilitatea fiziologica a diferentei intre bataile cardiace din inspir (mai frecvente) si expir (mai rare), fiind cunoscuta sub numele de aritmie respiratorie. Patologic pot apare modificari ale ritmului in tulburarile de ritm cardiac:in extrasistolie apare o bataie prematura, uneori putand sa apara o pauza compensatorie postextrasistolicain tahicardii paroxistice, pulsul este foarte frecvent, ritmic; in cazul TP complicate cu soc pulsul este slab batut, filiformin fibrilatia atriala pulsul este total neregulat si de cele mai multe ori la frecvente crescute poate fi decelat deficitul de pulsamplitudinea pulsului are o mare valoare semiologica in unele boli cardiace.Pentru depistarea modificarilor de amplitudine este necesara o experienta clinica a examinatorului. Modificari patologice:amplitudine mare a pulsului apare in insuficiensa aortica ('pulsus magnus' sau 'celer et altus'), hipertensiunea arteriala, sindroame hiperkinetice (boala basedow, anemii asociate cu tahicardie)amplitudine mica, abia perceptibila 'pulsus parvus'- apare in stenoza aortica, stenoza mitrala strinsa, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, stari de soc evoluate spre colapsceleritatea pulsului reprezinta rapiditatea cu care unda pulsatila loveste degetele examinatorului, fiind direct proportionala cu diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si diastolica. Este cea mai mare in insuficienta aortica 'celer et altus' (pulsul lui Corrigan sau 'saltaret si depresibil') si cea mai mica in stenoza aortica, puls numit 'parvus et tardus'presiunea pulsului reprezinta forta cu care unda pulsatila loveste degetele examinatorului. Se descriu : un puls durin hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si un puls moale in insuficienta cardiaca globala, soc, colaps. Inregistrarea pulsului sfigmograma in mod normal prezinta o panta ascendenta, un varf si o panta descendenta mai lenta, intrerupta de o bucla numita unda dicrota care este determinata de inchiderea valvulelor sigmoide aortice si lovirea coloanei de sange de acestea. Se descriu:pulsul alternant se caracterizeaza printr-o pulsatie ampla, normala dupa care apare o pulsatiede amplitudine mai mica, cu pauze egale intre ele.Cauza aparitiei acestui puls este alterarea functiei contractile a miocardului, contractiile ventriculare avand loc in mod diferit de la o bataie la alta: pulsatia ampla corespunzand contractiei tuturor miofibrilelor, pe cand in cea de amploare mica se contracta doar o parte din ele. Apare in cardiopatia ischemica, postinfarct miocardi, insuficiensa cardiaca globalapulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii, una ampladata de revolutia cardiaca normala, urmata dupa o scurta pauza, de o pulsatie mai mica data de contractia ventriculara efectuata pe ventriculi partial umpluti cu sange, urmata de o pauza mai lunga dupa care ciclul se reia. Apare in extrasistolele sistematizate, bigeminate.pulsul paradoxal (Kussmaul) se caracterizeaza prin diminuarea pana la disparitia amplitudinii in timpul inspirului, cand se produce o scadere accentuata a presiunii intratoracice cu o acumulare crescuta sanguina in venele mari si in atrii urmata de scaderea debitului cardiac si implicit a undelor de puls. Apare in tumori mediastinale, pericardita exudativa si constrictiva, simfize pleurale mari stangi.pulsul dicrot reprezinta o exagerare a undei dicrote fiziologice care in mod normal nu se palpeaza (unda dicrota ia nastere in urma izbirii coloanei de sange de sigmoidele aortice). In conditii patologice grave: febra tifoida, anemii severe, granulia TBC se poate palpa o unda dicrota pulsatilapulsul anacrot apare destul de rar in semiologia cardiaca si reprezinta o bombare pe panta ascendenta a undei de puls de pe sfigmograma care devine palpabila. Apare in stenoza aortica.pulsul bisferiens se caracterizeaza prin doua unde sistolice palpabile si trebuie diferentiat de pulsul bicrot. Apare in ateroscleroza, stenoza aortica subvalvulara.simetria pulsului reprezinta prezenta similara a pulsului la membrele superioare, stang si drept,precum si la membrele inferioare stang si drept. Modificari patologice in sensul absentei pulsului in jumatatea superioara si prezenta lui in jumatatea inferioara semnifica un anevrism de crosa aortica; in boala TAKAYASU, arterita arcului aortic numindu-se si boala fara puls; lipsa bilaterala la arterele femurale este semnificativa pentru tromboza bifurcatiei aortei abdominale in sindromul LERICHE; iar asimetria intre partea stanga si dreapta poate apare in caz de arteriopatii aterosclerotice sau obliterante, embolii arterialeIn cazul absentei pulsului la palpare se pune in discutie prezenta unei obstructii acute sau cronice la nivel arterial in: trombangeita obliteranta, obstructie prin aterom, tromb sau embol pe arterele respective.In urma palparii arterelor se poate obtine uneori o senzatie particulara de tip senzatie vibratorie care poarta numele de 'tril'. Acesta este dat de anevrismele arteriale, fistulele arterio-venoase frecvent posttraumatice.Ascultatia arterelorAscultatia arterelor are semnificatie minora dar poate fi semnificativa in anumite boli:prezenta unui suflu sistolic paraombilical drept sau stang, sau in regiunea paravertebrala lombara,poate semnifica stenoza de artera renalaprezenta dublului ton, al lui TRAUBE sau a dublului suflu al lui DUROZIER la ascultatia arterei femurale la nivelul tringhiului lui SCARPA, semnifica o insuficienta aorticasuflu dulce aspirativ diastolic la carortida semnifica o insuficienta aorticasuflu aspru rugos, sistoloc la carotida semnifica o stenoza aortica