Stațiunea climaterică și balneară Pucioasa

I. Introducere

Pucioasa - oras statiune balneara de peste 170 de ani, asezata pe cursul superior al Ialomitei la 20km nord de municipiul Targoviste si o altitudine de 400 m, beneficiaza de o pozitie frumoasa deschisa, de o parte si de alta cu dealuri taraganate de sub care tasnesc binefacatoarele izvoare de pucioasa (sulfuroase), de unde i se trage si numele de Pucioasa.Izvoarele sulfuroase au o mare concentratie (1.152mg/l), sulfatate, clorurate, slab bicarbonate, calcice, sodice, magnezice ce au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice de interes general, cu functionare permanenta.

Climatul de deal, cu temperatura medie anuala de peste 10 grade Celsius si cu precipitatii de 750 mm anual, ca si existenta apelor minerale, face ca statiunea sa fie recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, periferice si centrale, respiratorii, dermatologice si cardio-vasculare.

II. Asezare:

Valea Ialomitei pe care se afla asezat orasul Pucioasa,a constituit un ax cu importanta deosebita in contextul dezvoltarii istorice a Tarii Romanesti care-si stabilise pentru multa vreme capitala la Targoviste, la numai 20 de km de asezarea noastra.

Un curs de apa important si o vale mai aparata, care se continua pana in inima muntilor cu posibilitati de trecere in Transilvania pe potecile Bucegilor,cu drum de legatura si totodata comercial spre Targoviste,iata conditiile care au permis prezenta asezarilor pe aceasta vale,unele dintre ele cu vechime de secole.

Iubitorul de drumetii are satisfactia supremei impliniri,in putinele dimineti senine de toamna,de pe muntele Omul sa priveasca cu ochiul liber si sa admire Ialomita,care despica Bucegii si lasa,cu darnicie sa se insire ca margelele pe o parte si pe alta,sate si orase,unele cu un trecut multisecular. Apoi se pierde in departare,lasand sa apara la miaza zi batranul Danubiu.

« Dincolo de Fieni, Ialomita se lafaie intr-un vad din ce in ce mai larg,alergand de la un mal la altul,pana ce un pod de fier o strange de pe drumuri,inghesuind-o langa maluri.Apoi intra intr-un orasel,Pucioasa,care debuteaza cochet cu un bulevard ce se pirde undeva catre centru,asfaltat si plantat cu tei si castani .»

1

Orasul Pucioasa este situat in zona Subcarpatilor,a caror inaltime depasesc cu putin 600m si in care principalele cursuri de apa,desi se slobozesc din stransoarea muntilor,unde pantele au devenit mai line,tot mai produc eroziuni unele chiar destul de puternice.

Prezenta traseelor a vailor paralele cu Valea Ialomitei sunt factori ce contribuie la individualizarea mai accentuata a acestei depresiuni intracolinare considerata o continuare spre vest a depresiunii Valea-Lunga a Cricovului.

Pucioasa este asezata pe cursul mijlociu al Ialomitei in regiunea dealurilor subcarpatice,la 400m nivel deasupra marii,situindu-se in zona mediana cea colinar centrala a judetului Dambovita,cu o industrie a materialelor de constructii,extractiva si de exploatare a resurselor minerale.

Are ca vecini la nord ,comuna Motaieni,orasul Fieni si Magura,la sud,comuna Branesti cu satul Laculete,la est comuna Varfuri,Valea-Lunga-Gorgota si Glodeni Deal,iar la vest,comuna Vulcana Bai.

Semnele care-ti dau de stire ca ai intrat in Pucioasa ti le prezinta cursul Ialomitei,care la confluenta cu Bizdidelul inchide zona pe care s-au format vetrele actualelor asezari,unele cu un trecut istoric multisecular.

Orasul Pucioasa este amplasat intr-o zona depresionala pe cursul superior al raului Ialomita, in regiunea dealurilor subcarpatice din nordul judetului Dambovita. Situat la o altitudine de 350 metrii, orasul s-a dezvoltat pe terasa mediana a vaii Ialomita, pe un vechi ax de legatura a Munteniei cu Transilvania, fiind la jumatatea drumului (cca. 100 km in ambele sensuri) dintre Bucuresti si Brasov. Accesul se poate face rutier pe DN71 Targoviste-Sinaia, sau pe cale feroviara pe linia Targoviste-Pietrosita existenta inca inainte de anul 1900.

Localitatea implineste in cursul anului 2006, 468 ani de atestare documentara si 178 de ani de la prima utilizare a apelor minerale in scopuri terapeutice.

In anul 1930, Pucioasa a fost declarat oras-statiune balneara prin decretul regal nr. 9431/07.12.1929, publicat in Monitorul Oficial nr. 274/1929. Prin Hotarea Guvernului Romaniei nr. 510/24.07.1999, orasul Pucioasa a fost atestat ca statiune turistica de interes national.

2

III. Relieful :

Ialomita, in lunga ei actiune s-a dovedit mai activa realizand trei trasee pe care poporul le-a numit poduri, dispuse pe directia nord-sud si care au devenit vetrele asezarilor umane.Cea mai importanta este centrala, care a devenit si cea mai aglomerata prin popularea ei fata de prima, ramasa o baza de exploatare a pietrei, a apei, a cultivarii pamantului (Lunca Ialomitei) si de agreement, in timp ce ultima, situate la cea mai mare inaltime fata de cursul apei a fost multa vreme zona de arboret, pomi fructiferi si faneata, pana cand si ea s-a populat masiv de locuinte.

Terasa centrala asigura aproape in intregime activitatile economice si cele social-culturale, aici fiind amplasate fabricile, atelierele, magazinele, scolile, bisericile, institutile publice. Ea este cunoscuta cu toponimul de Podurile de Sus si de Jos si-si afla inceputul unde Ialomita este traversata de calea ferata si se termina la confluenta Bizdidelului cu Ialomita, avand o lungime de 4 km si o latme intre 300 si 700 m.Asezarea si-a pierdut numele de Podurile, insusindu-l pe al Pucioasa, nume adoptat de dezvoltarea bailor de aici. Locul de unde tasnesc izvoarele minerale de pucioasa si iod isi pastreaza in continoare numele si spre a-l deosebi de cel al orasului statiune, el s-a numit Pucioasa-Sat.

In Piemontul ei, se pot desprinde unele culmi anticlinale secundare, cum este culmea Baloiu (656m) de la est de Pucioasa. Aceste culmi incheie zona flisului prin formatiunile de menilite si sisturi disodilitice Oligocene care favorizeaza eroziunea la suprafata si alunecarile. Alunecarile de teren au o mare raspandire si sunt intr-o continua reactivare.Dealurile nominalizate sunt alcatuite din depozite neogene, cu formatiuni cutate, intr-o succesiune longitudinala de sinclinale si anticlinale puternic faliate. ,,Nota dominanta a reliefului o dau de alunecare si eroziune torentiala care scot din circuitul agricol suprafete apreciabile de teren”.

,,Referindu-ne la versantul drept al Ialomitei, in sectorul orasului Pucioasa (…), el ofera imaginea tipica a unui relief rezultat prin asocierea mai multor feluri de deplasari de teren. Caracteristica lor este dirijarea de-a lungul vailor afluente Ialomitei, care au un character torential. De aceea pot fi calificate ca pornituri de vale”.

Pentru ocrotirea zonei agricole , in anul 1975, a fost construit la Pucioasa un baraj care gazduieste apele Ialomitei si le dirijeaza organizat in scopuri economice si turistice.Din punct de vedere geologic ,,stratele de roci sunt constituite dintr-o succesiune de marne in care se gasesc si intercalatii de calcare brescioase, gresii si nisipuri marno-calcaroase cenusii,dure, argile sistoase, magnoase,negricioase si gresii glauconitice ce se intalnesc in regiunea Fieni-Magura-Bela”. Din punct de vedere economic regiunea prezinta importanta pentru aceste depozite de roci, la care se adauga gipsul, care sunt bune materiale la fabricarea cimentului si care explica de ce s-a fondat la Fieni, in 1914, o fabrica de ciment.

Zona Subcarpatilor, din punct de vedere geologic, mai prezinta o caracteristica specifica prin prezenta ,,Stratelor de Pucioasa, formate din alternente de argile, marne, disodile,menilite, brecii si sisturi argilo-marnoase’’, de sub care , pe alocuri , apar o serie

3

de izvoare minerale. Formatiunile paleogene cu straturi puternice de argile dau nastere la alunecari de teren care, alaturi de eroziunea torentiala , confera dinamism.

,,Principalele cursuri de apa au vai transversale si un bun exemplu in acest sens il constituie valea Bizdidelului, care dupa iesirea din depresiunea Bezdead strabate pana la Pucioasa formatiunile paleogene, formatiuni destul de puternic cutate(…)”.

IV.Clima:

Elementele climatice din zona Pucioasei, cum sunt precipitatile , evapotranspiratia, presiunea,umiditatea atmosferica sunt conditionate si determinate de etajarea reliefului.

Asezata intr-o mica depresiune , ea beneficiaza de o temperature blanda si placuta in toate anotimpurile anului, inregistrandu-se o temperature medie anuala de 9oC. Media temperaturilor din luna ianuarie se ridica la -20C, iar cea din luna iulie la +20o C. Cea mai scazuta temperature inregistrata la Pucioasa a fost de -23,5o C. Observatii meteorologice au inceput sa se face la statia Teis, in apropierea Pucioasei, prin anul 1895, iar pentru precipitatii atmosferice din anul 1889. Temperatura mijlocie anuala a aerului este de 9,7o C , iar in timpul verii de 19.5oC. Umezeala reletiva a aerului in timpul verii este de 66%, iar presiunea atmosferica, in timpul verii ,in termen mijlociu este de 735,3mm.

Aceste date sunt apropiate de cele prezentete mei sus , veridicitatea lor nu trebuie pusa sub semnul intrebarii pentru ca vine de la un medic de o mare probitate profesionala si de cercetare atenta a realitatilor statiunii.

Pentru lucrarile agricole precum si pentru alte activitati economice este necesar sa se cunoasca fenomenul de aparitie si disparitie a inghetului. Zonei noastre ii este specifica perioada de prim inghet intre 11-21 octombrie , iar ultima zi cu inghet apare in a doua si respective a treia decada a lunii aprilie.

Media zilelor senine se ridica intre 110-120 pe an si 120-140 de zile acoperite. Precipitatile sunt direct conditionade de forma de relief, Pucioasei corespunzandu-i cantitatile de 700mm lunar,cea mai ploioasa fiind luna lui Ciresar - Iunie.

Regimul vanturilor

In baza constatarilor statiei meteorologice Targoviste, vanturile sunt orientate pe Valea Ialomitei in directia N-V, avand o pondere de 23%, in timp ce vanturile din directia N au o frecventa de numai 3,7%, viteza lor variind intre 1-3m/s, cele mai mari fiind in luna aprilie iar cele mai mici in iunie.

Un observator atent al naturii acestor locuri, medicul Petre Dumitrescu, concluziona: ,,fiind asezata la un cot al Ialomitei, este lipsita de curenti , care de altfel lipsesc din cauza cursului lor neregulat la toate apele de munte.Lipsita de umiditate, lipsita de curenti, statiunea aceasta nu cunoaste in sezon decat variatiuni mici de temperature.Padurile din imprejurimi, cu o flora destul de bogata ii imbalsameaza si ii ozoneaza atmosfera, albia Ialomitei o racoreste usor, solul ramanand insa tot uscat din cauza permeabilitatii sale’’.

4

V.Hidrografia:

Principalul ax hidrografic care culege toate paraiele si viiturile zonei Pucioasei este raul Ialomita. El da viata, frumusete si sens locuitorilor si oamenilor ei.Ialomita, la intrarea in zona, scalda terasa Serbanestilor si apoi pe cea a Pucioasei, pana ce trece in hotarul Branestilor.

,,In zona Subcarpatica, luncile Ialomitei si Dambovitei sunt formate din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri si sunt ocupate de paduri de esente moi, numai petice izolate fiind folosite de catre om’’.

Ialomita, mai stransa, incepand din dreptul podului de cale ferata si rutier devine mai sloboda despletindu-si apele. In locurile dintre suvoaie se formeaza smarcuri cu o vegetatie specifica, formata in special din rachita. De multe ori prundul ei ocupa suprafete mari , depasind uneori 100m latime. In locurile in care apa se strange in matca ei, devenind mai stramta, locuitorii au aruncat punti prin care se realizau legaturile zilnice cu cei de pe ambele maluri.

Atunci cand Ialomita devenea furioasa, de 2-3 ori pe an, lunca atat de larga devenea neincapatoare, incat o mare de apa lega , pe o distanta de 800-1000 m, malul inalt al asezarii Pucioasa-Sat de terasa a doua a Podurilor. Zavoiul din dreapta Ialomitei, plin cu plopi, era complet inundat, iar puntile de lemn, pana a se construe in anul 1988 podul din beton, erau luate de apele vijelioase, supunand in permanenta cetetenii la munci si cheltuieli cu refacerea lor. Dar de cand a fost zagazuita, Ialomita doarme linistita, fiind scutita de carausia bolovanilor pravaliti din munte si dusi in permanenta la vale.

Mana si mintea omului au schimbat natura, nemaiputand vorbi astazi de ceea ce era in stare sa faca Ialomita , cand dezlantuita isi largea albia purtand cu sine,in lunga-I cale spre Piua Pietrii, semnele civilizatiei montane.

A fost strunita intr-o chinga puternica de otel si beton , obligand-o sa-si lase nefolosit numai un firicel de apa , care in bataia soarelui se transforma intr-o beteala dea argint.Tot ceea ce risipea fara discernamant se rostogoleste acum in causul de otel al turbinei microhidrocentralei, producand energia electrica necesara Pucioasei.

Apa industriala este folosita la racirea sistemului energetic de la Doicesti si a Otelariei de la Targoviste, iar pe luciul sau sidefat al ei ies la suprafata pestii in dansul sau grandios, populand lacul de acumulare. O crescatorie de pastravi isi primeste in permanenta apa de pe Ialomita inainte de a intra in baraj, iar amenajarea unei zone de agreement, pe masura investitiilor si frumusetii lacului isi asteapta realizarea. Pana in present functioneaza aici numai un restaurant ,,Debarcader”, prevazut cu cazare in casute,deci utilizabile numai vara in sezon.

Apa dupa ce cade in turbine microcentralei de la poalele barajului, este captata si dirijata prin tuburi, in aval,ca sa produca current electric in alte cateva mici hidrocentrale.

5

VI. Vegetatia, fauna si solurile:

Etajarea componentelor mediului georgafic si, in special, a climei si vegetatiei, a avut o influenta directa si asupra procesului de formare si repartizare spatiala a invelisului solului.

Nasterea solurilor este influentata puternica de nasterea rocilor, de apa freatica si de activitatea omului. Zonei Pucioasei ii sunt specifice solurile brune si brune podzolite care dau nota dominanta. Ele corespund conditilor climatice din zona fagului, urcand uneori pana la limita superioara a padurii. Vegetatia este corespunzatoare acestei etajari a reliefului.In zona deluroasa a Pucioasei cresc esente de goruni, pe dealurile insorite si de fag in cele umbrite. Varietatea mare a condiţiilor de relief şi litologie, asociate cu o etajeră altitudinală a climei şi vegetaţiei, a determinat dezvoltarea unui variat înveliş de soluri. În S în câmpia piemontană, apar soluri brun roşcate şi chiar cernoziomuri argiloiluviale freatic umede (în SE), soluri pseudogleice podzolite, iar pe traseele joase soluri brune şi brune închise, adesea freatic umede, ca şi soluri aluviale. În Piemontul Cândeşti, dominate sub solurile brune podzolite frecvent pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale şi solurile pseudogleice podzolite, inclusiv planosoluri, formate pe depozite fine argiloase.

În dealuri (Subcarpaţii Ialomiţei) cea mai mare răspândire o au solurile brune şi brune podzolite, pseudorendzinele, iar pe alocuri apar şi soluri bune acide (pe depozite uşoare).

În zona montană se etajează, de jos în sus, soluri brune acide, soluri brune podzolice şi podzoluri, de regulă scheletice şi cu profil relativ subţire. La solurile menţionate în regiunea de podiş şi dealuri piemontane se asociază faze erodate ale diferitelor soluri.

Padurile au fost taiate nemilos la finele secolului trecut, cand s-a facut o exploatare nerationala , lasand dealurile golase. Masurile de refacere au inceput sa dea roade unde arboretul de gorun pune in evidenda tendinta de regenerare.

De-a lungul apelor se intalnesc specii de anin alb si negru, (Alnus incana si Alnus glutinosa) plop (Populus nigra) si salcie.

Arboretul padurilor este format din alun, sanger, lemn cainesc, corn, maces, paducel; patura erbacee din carex pilosa, melica uniforma, asperula odorata. Aceasta zona ocupa intre 30-45% din suprafata asezarii iar terasele agricole, plantatiile si pajistile 35%.

In padurile noaste intalnim porci mistreti, care au inceput sa coboare mult sub zonal or specifica de convietuire, inmultindu-se vizibil o data cu legislatia de protejare a faunei tarii. Dealul Spatarelu-Mitroplie a fost de cateva ori populat cu mistreti si caprioare, marind astfel zestrea cinegetica.

Iepurii si veveritele sunt des intalnite in padurile noastre, ultimile fiind vazute de vizitatori in parcul si chiar in nucii locuitorilor. Pasari ca graurul ,ciocanitoarea, cotofana, eretele si uliul, pupza , cucul si gugustiucul populeaza padurile si chiar curtile gospodariilor. Ultimul il intalnim atat de des ca esti tentat sa-l confunzi cu porumbelul de curte. Gusterii si serpii sunt intalniti si ei in padurile noastre, iar pestii ca mreana, cleanul, si chiar pastravul, care a coborat mult din zona de munte, populeaza Ialomita. Bogatia fondului cinegetic de alta data s-a diminuat vizibil, odata cu industrializarea zonei, cu

6

lumea care misuna in habitatul acestora si cu armele de foc care s-au inmultit, toate contribuind la ruperea echilibrului ecologic.

Solurile brune apartinand clasei solurilor cambice, subclasa solurilor eumezobazice (cu grad de saturatie in baze mai mare de 55%) si cu profil slab diferentiat sau nediferentiat,cu colorit general brun,se intalnesc in zona colinara si etajele montane inferioare si mijlocii, evoluate pe materiale diverse, cu continut ridicat in elemente bazice.

Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de foioase in buna parte defrisate si inlocuite cu pajisti,livezi si culturi de camp.

Humificarea materiei organice decurge dinamic,rezultand un humus slab acid,cu pondere echilibrata de acizi humici si fulvici.

Alterarea mineralelor este intensa,cu eliberarea cationilor si formarea argilei si prezinta un profil format din : Ao-Bv-D sau C.

Orizontul Ao,de 20-40cm, este brun,lutos sau luto-argilos, glomerular-grauntos, are un pH cuprins intre 6 si 7, gradul de saturatie in baze de peste 35% si continutul de humus de circa 2,4% ; Bv are grosime variabila (30-150cm), culoare bruna, brun galbuie sau brun ruginie, textura lutoasa sau luto-argiloasa este moderat de compact si prezinta structura prismatica. Orizontul C apare sub adancimea de 150cm si adesea lipseste.

Au fertilitate foarte buna pentru folosinta silvica,iar pentru culturile agricole fertilitatea este buna. Se preteaza la cultura cerealelor, plantelor tehnice si furajere, pomi si vita de vie.

Solurile brun podzolite se intalnesc in regiunile montane pe roci sarace in baze, intr-un climat umed si rece,sub paduri de conifere sau de amestec. Profilul lor prezinta succesiunea : Ao-(Au)-Bs sau Bhs-D sau R.

Fiind sarace in elemente nutritive,situate in regiunile inalte,puternic acide,sunt bune pentru silvicultura. In urma defrisarilor,o parte din aceste soluri se utilizeaza ca pasuni naturale,avand productivitate scazuta.

Sunt soluri cu profil puternic diferentiat, desi grosimea solului nu este mare, predominant nisipolutoase, adesea cu schelet (fragmente de roca) mai ales spre baza profilului bogate in materie organica de slaba calitate, foarte puternica levigate si debazificate, cu permeabilitate mare pentru apa si aer si capacitate mijlocie-media pentru apa, cu reactie foarte puternic acida si aprovizioanare slaba (deficitara) cu elemente nutritive. Are potential natural de fertilitate redus, fiind insa bun pentru molid.

VII.Situatia fondului funciar la nivelul orasului Pucioasa:

Prezentand aspecte agrare la nivelul orasului Pucioasa,se impune,mai intai,sa supunem atentia cititorului nostru Situatia fondului funciar, existenta la 31decembrie 2002.Aceasta situatie ne da imaginea veridica a terenurilor existente,arondate orasului Pucioasa si,astfel,forta economica legata de acest aspect.

7

Pucioasa dispune cam in egala masura de terenuri agricole(2 151 ha) fata de cele neagricole(1858 ha).Acest aspect ne indreptateste sa afirmam ca orasul este unul sarac,de aceea dezvoltarea lui s-a datorat altor resurse :cele balneare si industriale.

Raportul dintre terenurile arabile-460 ha,fata de pasuni 954 ha,fanete 509 ha,livezi 228 ha,ne comduce la comcluzia ca agricultura acestei asezari trebuie sa devina una legata de cresterea animalelor si a pomilor fructiferi.Daca analizam recensamintele constatam ca ne aflam departe de acest adevar.Mediul geografic si repartizarea acestor terenuri,care aproape in totalitate sunt proprietate privata(2 149 ha),trebuie sa schimbe optica locuitorilor.Si la acest lucru trebuie sa se implice organele abilitate din primarie si unitatile cu specific agro-zoo-veterinar ale orasului,daca se doreste sa se realizeze un salt

Calitativ in dezvoltarea de maine a asezarii, ai caror beneficiari trebuie sa fie generatiile care ne urmeaza.

Un alt aspect important,ce reiese din prezentarea terenurilor neagricole (1 858 ha) este ca padurile ocupa primul loc,cu 928 ha,fata de ape (111 ha),de drumuri (100 ha),ce constuctii (249 ha) si neproductiv, (24 ha).

Atentia trebuie indreptata catre aceasta bogatie naturala,pe care obligatoriu trebuie sa o protejam,daca dorim sa mentinem un mediu sanatos,ecologic,in conformitate si cu cerintele Uniunii Europene,in care ne pregatim sa intram .

Sa protejam padurea !Sa ne-o facem partenera de viata si sa n-o distrugem,asa dupa cum se constata ca s-a intamplat cu ea,dupa revolutie.

Trebuie sa recunoastem ca decratia pe care Revolutia a cautat sa o instaureze a fost rau inteleasa de multi concetateni,considerand ca sunt liberi sa faca ce vor,nerespectand si eludand legile.

Taiere nemiloasa a padurilor trebuie sa inceteze,pentru sa inceteze,pentru ca acest aspect se repercuteaza nu numai asupra mediului ecologic,dar si a degradarii terenurilor in panta,producand alunecari,care aduc atatea pagube,tot oamenilor.Sa incepem sa o amenajam,sa o pregatim pentru promenada,intrucat ea se afla langa noi.S-o facem sanatoasa,eliberand din e ape cea bolnava(uscata) si s-o reimprospatam,prin plantari noi,in locul celei taiate.

Aceasta actiune trebuie sa se incadreze intr-un program ambitios,cei drept,de durata,cu implicarea tuturor factorilor de raspundere abilitati :Ocolul Silvic si Justitia care sa-si faca datoria.Scoala are un rol extrem de mare in a forma la elevii ei simtul datoriei,al frumosului,al respectarii legii,a muncii cinstite,pentru ei si pentru societate.

VIII. Resursele subsolului

Strans legate de structura geomorfologica,resursele subsolului zonei noastre au contribuit la transformarea neinsemnatei asezari a Pucioasei din sec al XVIII-lea intr-o statiune balneoclimaterica, vizitata in secolul trecut si mult cautata apoi prin apele-i minerale folosite in tratarea diferitelor afectiuni ale corpului uman.

La Pucioasa exista un zacamant de sulf, asa dupa cum arata si toponimul ,,de origine bacterian-diagenetica, cantonat in formatiunile de varsta tortoriana”. Prospectiunile geologige facute in anii 1950-1955 au confirmat acest aspect, dar cauze necunoscute de noi

8

nu ne dau raspunsul de ce nu s-a trecut la exploatarea lui in interes industrial.Forarile in mai multe puncte ale asezarii (in zona izvoarelor actuale - de unde se pastreaza si toponimul la ,,Sonda “ si la ,,Patrana”) ne confirma afirmatia facuta mai sus. Zona cea mai bogata se plaseaza la nordul Pucioasei-Sat, pe partea dreapta a Ialomitei, unde se afla si izvoarele de sulf.

Apa aceasta este captata si trimisa prin pompare in statiune. Aceste izvoare sunt rezultatul mineralizarii apelor de zacamant. Dintre cele mai importante remarcam pe cele din statiunea balneocilmaterica Pucioasa. Izvoarele care apar in raza acestei statiuni, pe linia de contact dintre miocen si pliocen, sunt sulfuroase-cloruro-sodice-sulfatate si bicarbonate, originea lor este legata de formatiunile Miocene alcatuite din marne, argile, gresii cu intercalatii de gipsuri, precum si tufuri dacitice si marno-calcare bituminoase, cu continut de sulf”. Zacamintele format in regim lagunar sunt reprezentate prin acumularile de gipsuri Miocene, exploatabile la Pucioasa.

Gipsurile Miocene, in depozite mai compacte, sunt exploatate de ROMCIF Fieni, inca din anul 1942, fiind folosite la fabricarea cimentului. In zona de exploatare ,,terenul este deluros, asezat pe dreapta Ialomitei, la intrarea in Pucioasa, cu foarte multe deniveleri si cu o diferenta de cota de circa 90 m, fata de nivlul apei. Sulfatul de calciu este asezat pe gresii cu tendinte puternice de alunecare. Stratul de pamant steril este de 350-600cm, cu ape subterane la diferite adancimi, cu infiltratii pana la suprafata”.

In zona satului Bela, pe dealul Starmina , se gaseste o argila speciala, folosita la fabricarea cahlelor de teracota. Bolovanii de rau adusi de apele Ialomitei din munte au permis exploatarea acestui material , folosit in constructii, la drumuri si caile ferate, fiind expediat pe CFR in Bucuresti si alte zone limitrife capitalei.

La Diaconesti au fost descoperite gaze de sonda care pana acum nu au facut obiectul exploatarii, asezarile respective, incepand cu anul 1994, fiind alimentate cu gaz metan.

Exploatarea subsolului zonei noastre a dat posibilitatea sa se foloseasca o parte din forta de munca in acest sector , sa se utilizeze materia prima pentru Industria Materialelor de Constructii, iar apele minerale sa determine, in ultima instante, profilul asezarii ei in directia balneara.

IX. Activitati economice :

Pe langa Camera Agricola mai functiona si o Comisie Judeteana de invoieli agricole. Ele au fost desfiintate prin Decretul-Lege 154/1938 si in locul lor s-au creat colegii agricole. In Pucioasa a functionat o regiune agricola cu un comitet agricol, iar dupa 1938 un Colegiu Agricol. Acest ultim organisme era compus din barbati stiutori de carte, cu pamant arabil in hotarul comunei de minim 3 ha. In perioada aceea Pucioasa nu avea mosie propriu-zisi (acestia trebuia sa aiba de la 50 ha in plus) si gospodarii cu suprafete agricole pana la 50 ha.

In 1939 ia fiinta  ,,Asociatia Profesionala a Sindicatului Agricol al Judetului Dambovita’’, scopul infiintarii fiind aplicarea mijloacelor pentru dezvoltarea si apararea intereselor profesionale ale agricultorilor. Pamantul zonei Pucioasa era impartit astfel : pe ramuri de culturi, in 1939 : arabil, fanete, vii, gradini de zarzavat, pasuni, paduri, livezi cu

9

pruni neproductivi in care intra si vatra satului. Productia de porumb inregistrata in 1938 in Pucioasa, era in medie de 1200 kg/ha.

Pentru stimularea cultivarii zarzavatelor, prin Ordonanta Prefecturii din 28 dec 1934, toti locuitorii satelor erau obligati ca pe terenul din jurul caselor sa cultive cel putin 2000 mp. Cu aceasta ocazie s-au construit in Ocolul Agricol Pucioasa 4 rasadnite pentru a sprijini concret punerea in aplicare a ordonantei de mai sus. De asemenea a fost stimulata cultivarea plantelor textile, in anul 1938 Regiunea Agricola Pucioasa cultivand 104 ha cu canepa si 49 ha cu in. In acelasi Ocol Pucioasa mai erau semanate 36 ha cu borceag, 70 ha cu plante furajere si 38 ha cu lucerna, luandu-se in acelasi timp masuri pentru ingrijirea islazurilor. Dintre toate zonele cu fanete si pasuni, centrele Pucioasa si Voinesti sunt nominalizate cu rezultatele cele mai bune. Zona era propice pentru cresterea animalelor, iar grija pentru fanete devenea preocuparea principala a taranilor. Din actele de vanzare cumparare ale secolelor trecute constatam terenuri multe cu faneata, printre care sunt nominalizate : Faneata de la Stejar, Livada de la Coman, Livada lui Ionita Popescu si altele.

Stapanirea unor munti de catre locuitori intareste afirmatia privind cresterea vitelor, in special a oilor. Cresterea vitelor intr-un numar tot mai mare era stimulata pe de-o parte de cerintele vanzarilor in Ungaria.

Continuand firul traditiilor, pomicultura este una din preocuparile de baza a locuitorilor zonei Pucioasa. Dintre toate sorurile de pomi fructiferi prunul bate recordul el atingand procentul pe specii de 89.32%. Acest aspect este confirmat in actele vremii care consemneaza livezile cu pomi fructiferi, in special a prunilor. In localitate aproape 90% din productia de prune era transformata in tuica, dovada numarul mare de cazane de tuica, de poverne existente.

Pe gospodaria ridicata cu ocazia infiintarii (cladiri, magazii, cuptor de prune) si-a dus activitatea, dupa nationalizarea din 1948 I.A.S. Pucioasa-Sat care insa s-a specializat in exploaterea de pomi plantati cu zeci de ani in urma si a plantatiilor noi, in general pitice. Aceasta pepiniera de stat a jucat un rol activ in 2 directii. A realizat puieti de pomi fructiferi in special pruni, peri, piersici, visini, meri varietatea Renet-de-Canada, Bascopp, Ionathan, Parmen auriu, Rondon Pepin, Parmen Dor, Cretesc, Galben Bell Fleur, cu care s-au facut in Pucioasa plantatiile moderne. In al doilea rand, a creat o scoala si o traditie in sadirea si cultivarea pomilor fructiferi dupa reguli stiintifice.

In prezent toate aceste activitati au scazut in amploare, intrucat a avut loc tranzitia de agricultura la industrie si comert. Activitatile economice de astazi sunt preponderent din sectorul serviciilor, un procent insemnat fiind rezervat turismului – peste 70%.

X.Turism si agreement

Serile Pucioasei sunt atât de calme, odihnitoare şi plăcute, încât în acest orăşel balnear, oriunde ţi-ai îndrepta paşii găseşti o oază de linişte pentru meditaţie şi reflecţii. Pe esplanada care te conduce din centrul oraşului în piaţă, lampadarele şi ghirlandele de becuri multicolore îţi dau impresia că te afli în Las Vegas. Lumina lor odihnitoare, aruncată peste jeturile de apă ce ies din fântâna arteziană, le preface în curcubee.

10

Faţă în faţă, un chioşc cu carte pentru hrana inimii şi un bistrou cu mici şi bere rece, pun mereu în dilemă pe vizitatori. Cei mai mulţi o rezolvă, bătătorind cărarea care le uneşte.

O plimbare pentru siesta după masa de seară sau de prânz este binevenită pe itinerariul B-dul Republicii, Monument, Cinematograf, Gradina de vară cu 650 de locuri, Centrul Cultural, Parc, Peco, Gară, B-dul Castanilor şi, din nou,"acasă".

Aceasta este zona care a polarizat şi continuă să polarizeze cel mai mult întreaga activitate de agrement şi manifestări culturale. Unitatea acestor obiective rămâne de necontestat pentru o lume diversă venită la băi, care trebuie să găsească potrivit necesităţilor ei, sursele corespunzătoare de a o satisface. Ele îşi aduc o contribuţie la tot ce înseamnă operă de cultură şi de civilizaţie pentru cetăţenii ei, şi nu numai ai ei.

Parcul a fost opera veteranilor din războiul de la 1877 - 1878, şi se numeşte "Parcul Independenţei", la intrarea lui fiind ridicat Monumentul Eroilor Neamului, operă a sculptorului Liviu Brezeanu. Nu întâmplător în anul 1927 s-a serbat în acest loc, semicentenarul cuceririi independenţei de stat a României.

Un parc înseamnă un sistem ecologic prin care respiră populaţia unei aşezări, se recreează şi îşi consumă în mod plăcut timpul liber.

În locul pavilionului, distrus printr-un incendiu în anul 1965, şi pe al cărui tavan N.Grigorescu pictase cele 9 muze, se află astăzi un impunător Centru Cultural care oferă săptămânal programe variate, cuprinzând simpozioane, întâlniri cu personalităţi, prezentare de carte, expoziţii, spectacole de teatru ale echipelor bucureştene, de divertisment şi muzică. Un centru de cultură care poate satisface orice gust artistic şi de căutări ştiinţifice.

Pe afişierele moderne care împânzesc centru oraşului, puteţi afla ce se petrece în Pucioasa în domeniul cultural - sportiv în fiecare săptămână.

Daca ieşiţi pe una din cele patru porţi ale parcului, în strada Fântânelor, care vă oferă deschiderea Văii Ialomiţa către Muntele Leaota, cu podul rutier şi de cale ferată Bucureşti - Pietroşiţa, până să traversăm podul, imediat la dreapta, se poate admira Barajul şi lacul de acumulare, iar la cca. 1 km, Debarcaderul. Dacă traversăm podul, găsim amenajată aici o păstrăvarie. În faţă, Dealul Spătărelul - Mitropolie, la poalele acestuia a existat "Sursa", amenajată în locul de unde ţâşnesc izvoarele de sulf şi iod.

Şi cei ce doresc să ia contact cu arta culinară portugheză şi nu numai, se opresc la restaurantul "Casa portugheză", amenajat în locuinţa primarului de-o viaţă al Pucioasei, Longin Dobrescu. Numele lui vine de la legătura de înfrăţire ce s-a făcut între oraşul Pucioasa şi Cartaxo, patronul ing.Daniel Costea. Pe raza oraşului Pucioasa îşi desfăşoară activitatea, filialele băncilor Banca Comercială Română şi Bancpost.

Menţionăm că filialele BCR şi Bancpost oferă servicii de acceptări carduri VISA şi EUROCARD-MASTERCARD în lei şi în valută. Amatorii de cunoaşterea comorilor satului românesc de odinioară se pot opri, vizavi de acest restaurant, la Muzeul de Etnografie al oraşului, adăpostit într-o casă veche de două veacuri, tot a Dobreştilor. Aici puteţi să cunoaşteţi cât de evidente au fost transformările din ultimul secol în lumea patriarhală a satelor noastre.

11

Ultimul popas puteţi să-l faceţi la restaurantul "VIENNA", al cărui patron Anefi Nedret, educat în ale meseriei în Viena valsului lui Strauss a reuşit să atragă o clientelă aleasă, dornică de un serviciu prompt, impecabil şi satisfăcător al tuturor poftelor şi gustului. Mesele excelent orânduite afară, între arbuştii din faţa lui, fac deliciul trecătorilor, care măcar o dată din curiozitate, se aşează să servească specialitatea casei "şniţelul vienez" din piept de pui şi o bere nemaipomenită adusă în Regale şi cu spumă aleasă. El poate primi 40 de consumatori înauntru, şi tot atâtia la mesele rânduite afară. Cei cu insomnii sai rătăciţi prin oraş, restaurantul le stă la dispoziţie la orice oră din zi şi din noapte.

Oraşul Pucioasa dispune de un ziar local "BULETIN INFORMATIV" care apare lunar, nedispunând de post TV sau radio local. Postul Antena 1 Targoviste precum şi postul de radio Minisat Târgovişte şi Radio "D" asigură ştirile de actualitate despre oraşul Pucioasa.

Serviciile poştale sunt asigurate de un oficiu poştal, cinci zile pe săptămână şi sunt asigurate toate serviciile ce privesc corespondenţă şi mandate. Se asigură de asemenea servicii prin poşta rapida, prioripost şi servicii financiar bancare pentru Bancpost.

Pe raza oraşului transportul greu este deviat pe o variantă ocolitoare asfaltată. Pe linia de cale ferată Bucureşti-Pietroşiţa se asigură atât transport de marfă cât şi de călători. Pentru transportul de persoane sunt trenuri de persoane şi mijloace auto care fac legătura cu toate oraşele şi localităţile din jur.

Staţiunea Pucioasa este mică, dar cochetă şi ospitalieră şi te atrage prin frumuseţe şi bun gust în tot ceea ce îţi expune.

XI.Baza de tratament balnear :

Procedurile se realizeaza in prezent in doua baze de tratament: Policlinica Balneara Pucioasa care apartine de S.C. “Turism” Pucioasa S.A. si Complexul Ceres apartinand de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

1.Baza de tratament a hotelului CERES :2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ;7 cazi de bai calde ;cabinete de electrofizioterapie ;o sala de cultura fizica medicala ;o sala de impachetari cu parafina .

2.Baza de tratament a S.C. TURISM S.A. :2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ;2 bazine bai sulfuroase de 15 mc ;6 cazi de bai cu plante ;o sectie de hidroterapie pentru dusuri ,subacval,scotian,masaj ;10 cabinete de electrofizioterapiei cu instalatii diferite ;2 sali pentru cultura fizica medicala ;

12

2 cabine de impachetari cu parafina ;1 punct laborator ;1 cabinet de roengenterapie si diagnostic.

Indicatii terapeutice :Organizarea diferitelor tipuri de cure care verifica factorii naturali ai statiunii

Pucioasa se face in functie de scopul profilactic,curativ sau recuperator.H2S este este singurul dintre compusii sulfului care se absoarbe in organism pe cale cutanata,pulmonara si digestiva,eliminandu-se ulterior prin piele,intestin si rinichi.

In mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori fizici dintre care amintim:Caldura baii activeaza circulatia la nivelul tesaturilor bolnave si ajuta la resorbtia lor si excitarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea starii infectioase în cazul anumitelor tipuri de reumatisme.

Sulful introdus în organism sporeste metabolismul bazal cu 40%, determina vasodilatatia lanivelul retelei cutanate centrale, antrenând scaderea valorilor tensionale, se localizeaza în articulatiile bolnave si chiar în cele sanatoase, mareste numarul globulelor rosii si a cantitatii de hemoglobina.

Printre componentii fizico-dinamici este mentionata si producerea transpiratiei abundente, scaderea excitabilitatii musculare, grabirea resorbtiei exudatelor si provocarea unei actiuni sedative care explica ameliorarea durerilor.

Dupa cum mentioneaza dr. P. Dumitrescu într-o lucrare a sa, publicata în anul 1936, apele minerale sulfuroase datoresc proprietatile tamaduitoare sulfului neoxidat, dar nu trebuie atribuita exclusivitatea acestuia, ci numai în context cu celelalte elemente constitutive H, CO2, H2S, CO, hidrocarburi etc.

Sulful resorbit intervine si în metabolismul general al organismului, fapt care explica scaderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la nivelul cartilagelor articulare ale reumaticilor.

13

XII. Punctajul la nivel național al Statiunii Pucioasa

Nr. crt. Tot. Abs.

1. Factori naturali

activi

Ape de suprafață

Tipuri Carbogazose 1.36p

15p

Bicarbonate 1.36p 1.36p

Bicarbonate-carbogazoase

1.36p

Feruginoase 1.36p

Sulfuroase 1.36p 1.36p

Clorosodice 1.36p 1.36p

Sulfatate 1.365p

1.36p

Iodurate 1.36p 1.36p

Oligominerale

1.36p

Ape radioactive

1.36p

Ape de adâncime

5p 15p

11,8p 30p2. Structuri de

primireStructuri hoteliere

Număr de unități

0-5 unități 1p 3p6- 10 unități 2p 2pPeste 10 unități

3p

Număr de locuri

Sub 50 locuri 1p 4p50-100 locuri

2,5p

Peste 100 locuri

4p 4p

Servicii Baze de tratament în

0.6p 0,6p 2p

14

interiorul hoteluluiSăli conferințe

0.6p 0,6p

Posibilități relaxare(fitness, sauna,etc)

0.6p 0,6p

8p 9pPensiuni Număr de

unități0-5 unități 1p 1p 3p6- 10 unități 2pPeste 10 unități

3p

Număr de locuri

Sub 50 locuri 1p 4p50-100 locuri

2,5p 2,5p

Peste 100 locuri

4p

3,5p 7pBaze de tratament

Număr de unități

0-5 unități 1p 1p 3p6- 10 unități 2pPeste 10 unități

3p

Număr de locuri

Sub 50 locuri 1p 4p50-100 locuri

2,5p 2,5

Peste 100 locuri

4p

Dotări specifice

Cabinete specializate

1p 1p 2p

Laboratoare proprii

1p 1p

5,5p 9p17p 25p

3. Cadrul natural și

așezarea în mediu

Relieful Montan 3pDeal și podiș 3p 3p 7,5

pCâmpie 1,5pClimatul Montan 3p 7,5

pDeal și podiș 3p 3p

15

Câmpie 1,5p6p 15p

4. Infrastructura

generală urban

edilitară

Utilități Apă curentă 0,8p 0,8p 4pGaze 0.8p 0.8pCanalizare 0.8p 0.8pTermoficare 0,8p 0,8pInfrastructură sanitară

0.8p 0.8p

Amenajarea teritoriului

Gestionarea responsabilă a resurselor naturale

1p 1p 3p

Protecția mediului

1p 1p

Utilizarea rațională a teritoriului

1p 1p

7p 7p5. Accesibilita

teRutier Importanță Europeană 0.40

p2p

Națională 0,30p 0,30p

Județeană 0,14p

Tip drum Drum forestier

0,05p

Drum pavat 0,20p

Șosea modernizată

0,25p 0,25p

Autostradă 0,34p

Feroviar Importanță Europeană 0,50p

2p

Națională 0,30p

Județeană 0.20p 0,20p

Tip Cu gară proprie

1p 1p

16

Fără gară proprie

0p

Aerian Apropiere față de aeroport

0-50 km 0.50p

2p

51-100 km 0,30p 0,30p

Peste 100 km 0,20p

Naval 2p2,05p 8p

6. Structuri de agrement

În cadrul stațiunii

1p 4p 6p

În orașe apropiate

2p 2p

Turism Tipuri de turism

Turism de sporturi de iarnă

1p 1p 4p

Turism de aventură

1p 1p

Turism de afaceri

1p 1p

Turism cultural(monahal)

1p 1p

7p 10p

7. Aspectul urbanistic și estetic general

Aspectul clădirilor

Clădiri vechi 1pClădiri modernizate

1,5p 1,5p

Clădiri noi 2,5p 2,5p4p 5p

TOTAL:

54,85p

100p

17

1.Factorii naturali activi :

Exista mai multe izvoare de pucioasa, un izvor de iod si unul de baut.(situat pe versantul stang al raului Ialomita).

Ape minerale slab mineralizate si altele concentrate, sulfuroase, sulfatate, bicarbonate, calcice, sodice, clorurate, hipotone; bioclimat de crutare. Organizarea diferitelor tipuri de cure care verifica factorii naturali ai statiunii Pucioasa se face in functie de scopul profilactic,curativ sau recuperator.

H2S este este singurul dintre compusii sulfului care se absoarbe in organism pe cale cutanata,pulmonara si digestiva,eliminandu-se ulterior prin piele,intestin si rinichi.

In mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori fizici dintre care amintim:

-Caldura baii activeaza circulatia la nivelul tesaturilor bolnave si ajuta la resorbtia lor si excitarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea starii infectioase în cazul anumitelor tipuri de reumatisme.

-Sulful introdus în organism sporeste metabolismul bazal cu 40%, determina vasodilatatia lanivelul retelei cutanate centrale, antrenând scaderea valorilor tensionale, se localizeaza în articulatiile bolnave si chiar în cele sanatoase, mareste numarul globulelor rosii si a cantitatii de hemoglobina.

Printre componentii fizico-dinamici este mentionata si producerea transpiratiei abundente, scaderea excitabilitatii musculare, grabirea resorbtiei exudatelor si provocarea unei actiuni sedative care explica ameliorarea durerilor.

Dupa cum mentioneaza dr. P. Dumitrescu într-o lucrare a sa, publicata în anul 1936, apele minerale sulfuroase datoresc proprietatile tamaduitoare sulfului neoxidat, dar nu trebuie atribuita exclusivitatea acestuia, ci numai în context cu celelalte elemente constitutive H, CO2, H2S, CO, hidrocarburi etc.

Sulful resorbit intervine si în metabolismul general al organismului, fapt care explica scaderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la nivelul cartilagelor articulare ale reumaticilor.

Statiunea Pucioasa obtine 11,8p, din cele 30 posibile(curele se realizeaza doar pe baza sulfului si a apelor sulfuroase si iodate).

2.Structuri de primire :Statiunea balneoclimaterica Pucioasa dispune de o gama variata de structuri de

primire a turistilor, incepand de la cabane, vile, pensiuni, hoteluri si complexe turistice.

Structuri de cazare de 2*

Exista 5 Hoteluri :

18

Hotel CeresComplexul de odihna si tratament balnear Ceres din Pucioasa reprezinta combinatia

ideala de confort si clasa, flexibilitate si stil, imbinate intr-un decor unic. La Hotel Ceres vizitatorii sunt primitii de dispecerele ce-i repartizeaza rapid, astfel incat timpul de cazare sa fie consumat cu eficienta. Un personal calificat si amabil intra in actiune, multumind pe noii venitii. Masa este servita la pensiunea din incinta complexului, unde functioneaza atat un restaurant, cat si un bar, cu o mare varietate de preparate culinare bogate in calorii si vitamine cat si bauturi.

Hotelul Ceres Pucioasa are in dotare un numar de- 107 camere de doua paturi clasificate de Ministerul Turismului la doua stele- 9 camere tip apartament de lux.

Camerele hotelului Ceres, dotate cu - televizoare, - telefon- grup sanitar propriu,prin confortul lor, satisfac exigentele turistilor. Hotel Ceres mai este dotat cu o sala de 40-50 de locuri pentru diferite intruniri sau conferinte si mai multe sali de protocoale de diferite marimi.

Hotel Carp Situat in statiunea balneoclimaterica Pucioasa, Hotelul Carp va ofera cazare in cele 54 de camere ale sale dotate cu grup sanitar propriu si TV.

Printre facilitatile pe care turistii le au la dispozitie putem enumera:-locuri de parcare-pastrarea obiectelor de valoare-acces la biblioteca hotelului cu peste 3500 de volume-inchiriere jocuri (fara plata)-acordarea de medicamente si materiale sanitare pentru tratamentele balneoclimaterice-organizarea de excursii la obiectivele turistice din imprejurimi.

Hotel Debarcader Hotelul Debracader este situat in apropiere de centrul orasului. Camerele sunt incapatoare, fiind dotate cu baie proprie, dus si TV. Are in jur de 130 de camere si dispune de asemenea de sali de conferinta si posibilitatea realizarii unor diverse tratamente.

Hotel Parc Hotelul Parc din Pucioasa dispune de 132 camere cu 264 locuri. Camerele sun dotate cu baie, televizor, frigider, telefon.

19

Alte facilitati:- parcare- lift- baza de tratament- restaurant- bar- biliard- discoteca- sala de sport- terenuri de sport.

Hotel Turist Hotelul Turist se afla in centrul statiunii si dispune de doua corpuri cu 109 locuri de cazare, restaurant-pensiune cu 80 de locuri si baza de tratament.

Camerele sunt spatioase si dispun de baie proprie, 2 paturi/pat matrimonial, noptiere, veioza si balcon.

Facilitati: parcare, incalzire centrala, sauna, piscina, sala fitness, camera haloterapeutica (salina), tenis de masa, biliard.

In incinta hotelului Turist se pot efectua urmatoarele tratamente: afectiuni ale aparatului locomotor, bai cu apa minerala sulfuroasa in bazine sau cada, aerosoli cu apa sulfuroasa si substante medicamentoase, hidroterapie, electroterapie, acupunctura, laserterapie, reflexoterapie, gimnastica medicala si masaj, fototerapie.

Structuri de cazare de 3*

Hotel VeronaComplexul turistic Verona a fost inaugurat acum 4 ani si de atunci este catalogat ca

fiind unul dintre cele mai frumoase locuri de odihna si de petrecere a timpului liber din Pucioasa. Acesta dispune de restaurant, braserie, sala de protocol, terasa si hotel.

Restaurantul, braseria si terasele ofera o ambianta placuta. Exista de asemenea posibilitatea organizarii de catre personal calificat de mese festive, cocktail-uri si party-uri . Complexul Verona pune la dispozitia clientilor sai camere cu paturi matrimoniale mobilate modern, dotate cu- televizor,- cablu tv- incalzire centrala si apa calda non-stop.

Sala de protocol sta la dispozitia firmelor ce doresc sustinerea de sedinte, training-

20

uri sau intalniri oficiale intr-o ambianta deosebita.Complexul dispune si de parcare proprie.

Pensiunea Marina

Localizare: la 2 minute de gara Pucioasa si 2 minute de centru. Restaurant: 40 de locuri; bucatrie traditionala si internationala; Terasa - 100 loucri; sala de mese - 80 loucri Sala de conferinte: amenajabila - 80 locuri - multifunctionala Servicii suplimentare incluse in pret: Frigider, Tv Distanta plaja: 1 km Distanta partie de ski: 40 km Dotari camere Camere NefumatoriCamere Facilitati HandicapCamera cu CadaCamera cu DusTV / Cablu / SatelitMinibar in camereInternet in camere

Pensiunea Sabina- 3 camere la etaj;

- Etajul are un living mare cu bucatarie deschisa, complet utilata;

- Parterul are doua camere, un living mare cu bucatarie complet utilata si un grup sanitarServicii in camere la Pensiunea Sabina- Baie proprie;- Pat dublu;- Televizor;

Pensiunea Viena Dispune de 7 camere , avand 14 locuri de cazare in total.Pensiunea dispune de bucatarie proprie, sala de conferinta si grupuri sanitare la fiecare camera.

Cabana Maria

Descriere:Capacitatea de cazare: 6 locuri.Cabana lemn, 2 dormitoare, living, baie, bucatarie, mansarda, curte, terasa, gratar, tv.

21

Baze de tratament balnear

Procedurile se realizeaza in prezent in doua baze de tratament: Policlinica Balneara Pucioasa care apartine de S.C. “Turism” Pucioasa S.A. si Complexul Ceres apartinand de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

1.Baza de tratament a hotelului CERES :2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ;7 cazi de bai calde ;cabinete de electrofizioterapie ;o sala de cultura fizica medicala ;o sala de impachetari cu parafina .

2.Baza de tratament a S.C. TURISM S.A. :2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ;2 bazine bai sulfuroase de 15 mc ;6 cazi de bai cu plante ;o sectie de hidroterapie pentru dusuri ,subacval,scotian,masaj ;10 cabinete de electrofizioterapiei cu instalatii diferite ;2 sali pentru cultura fizica medicala ;2 cabine de impachetari cu parafina ;1 punct laborator ;1 cabinet de roengenterapie si diagnostic.

Nu exista structuri de cazare de 4 si 5 *.

Din 25 puncte , statiunea Pucioasa are 17 puncte ( 8 puncte fiind pierdute din cauza lipsei structurilor de cazare de 4 si 5 *)

3. Cadrul natural si incadrarea in mediu a orasului Pucioasa

Pucioasa - oras statiune balneara de peste 170 de ani, asezata pe cursul superior al Ialomitei la 20km nord de municipiul Targoviste si o altitudine de 400 m, beneficiaza de o pozitie frumoasa deschisa, de o parte si de alta cu dealuri taraganate de sub care tasnesc binefacatoarele izvoare de pucioasa (sulfuroase), de unde i se trage si numele de Pucioasa.

« Dincolo de Fieni, Ialomita se lafaie intr-un vad din ce in ce mai larg,alergand de la un mal la altul,pana ce un pod de fier o strange de pe drumuri,inghesuind-o langa maluri.Apoi intra intr-un orasel,Pucioasa,care debuteaza cochet cu un bulevard ce se pirde undeva catre centru,asfaltat si plantat cu tei si castani .»

22

Orasul Pucioasa este situat in zona Subcarpatilor,a caror inaltime depasesc cu putin 600m si in care principalele cursuri de apa,desi se slobozesc din stransoarea muntilor,unde pantele au devenit mai line,tot mai produc eroziuni unele chiar destul de puternice.

Prezenta traseelor a vailor paralele cu Valea Ialomitei sunt factori ce contribuie la individualizarea mai accentuata a acestei depresiuni intracolinare considerata o continuare spre vest a depresiunii Valea-Lunga a Cricovului.

Pucioasa este asezata pe cursul mijlociu al Ialomitei in regiunea dealurilor subcarpatice,la 400m nivel deasupra marii,situindu-se in zona mediana cea colinar centrala a judetului Dambovita,cu o industrie a materialelor de constructii,extractiva si de exploatare a resurselor minerale.

Climatul de deal, cu temperatura medie anuala de peste 10 grade Celsius si cu precipitatii de 750 mm anual, ca si existenta apelor minerale, face ca statiunea sa fie recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, periferice si centrale, respiratorii, dermatologice si cardio-vasculare.

Izvoarele sulfuroase au o mare concentratie (1.152mg/l), sulfatate, clorurate, slab bicarbonate, calcice, sodice, magnezice ce au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice de interes general, cu functionare permanenta.

4.Infrastructura generala urban – edilitara :

Amenajarea teritorială a unui oraş se referă la structura spaţiului urban şi cuprinde: reţeaua stradală, amplasamentele clădirilor şi modul de utilizare a spaţiilor libere.

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:

-dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;

-îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;

-gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;

-utilizarea raţională a teritoriului.

Urbanizarea, definită ca fenomen de creştere accelerată a populaţiei urbane, de apariţie de noi oraşe şi de extindere în teritoriu a celor existente, presupune şi necesită dezvoltarea unor facilităţi, semnificative şi din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei şi igienei mediului:

-alimentare centralizată cu apă potabilă;

23

-racordare la reţea de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere; colectarea organizată a deşeurilor.

Factorii de risc asociaţi urbanizării constau în:

-poluarea aerului

-zgomotul

-accidentele de trafic

-stresul şi problemele legate de schimbarea modului de viaţă.

Statiunea Pucioasa obtine 7 puncte din 7.

5.Accesibilitate:

Acces rutier : DN71 Targoviste – Sinaia Acces feroviar: : linia Bucuresti - Titu – Pucioasa ( existand atat trenuri personale

cat si trenuri accelerat) Acces aerian : cel mai apropiat aeroport se afla la o distanta de 100 de km, in

BucurestiPunctaj total : 2.05 p ( distanta mai mare de 70 de km intre localitate si cel mai apropiat aeroport)

24