PT+CS OBIECTIV : Infrastructura de Cercetare ELI-NP ... parti... · Program de faze determinante...

Beneficiar :IFIN-HHDenumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NPROMANIAAdresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.Str. DINU VINTILA nr. 11Etaj 8, camera 8, sector 2

BUCURESTI

Pag 1 / 53

Pr.nr.: 8/2011Faza : P.Th.Data : mai. 2012

PT+CS OBIECTIV : Infrastructura de Cercetare ELI-NP(Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics),

str. Reactorului, nr. 30, Magurele, Ilfov.

SISTEMUL “INCALZIRE-VENTILARE-CLIMATIZARE” (IVC)GEOTERMAL CU POMPE DE CALDURA

MEMORIU TEHNIC

- MAI 2012 -

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia HulubeiDenumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

Pag 2/53

FOAIE DE SEMNATURI

APROBATPresedinte

ASA Geoexchange Expert SRLALEX APOSTEANU

COLECTIV ELABORARE

Ing. FLORIN POPA

Ing. IRINA MIHAI

Ing. MIHAI RAILEANU

Ing. COSMIN MIHAI


Pag 3/53

CUPRINSA. PIESE SCRISE

a. MEMORIU TEHNIC1. Generalitati2. Condiţii de calcul.3. SURSA TERMICA (incalzire, racire si preparare apa calda menajera)4. Sistemul IVC geotermal al cladirii Laser5. Sistemul IVC geotermal al cladirii Gamma6. Sistemul IVC geotermal al cladirii Laboratoare7. Sistemul IVC geotermal al cladirii Birouri8. Sistemul IVC geotermal al cladirii Cantina9. Sistemul IVC geotermal al cladirii Casa de oaspeti10. Schimbatorul de caldura cu pamantul (SCP)11. Automatica de sistem

b. CAIETE DE SARCINI1. Caiet de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii montaj ale

schimbatorului de caldura cu pamantul (bucle de put)2. Caiet de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii montaj ale

colectoarelor unui schimbator de caldura cu pamantul, pana la punctulgeotermic

3. Caiet de sarcini privind Testarea raspunsului termic (TRT) al formatiunilorgeologice strabatute de putul de proba

4. Caiet de sarcini aferent instalatiilor interioare

c. PROGRAMUL PRIVIND CONTROLUL DE CALITATE PE SANTIER1. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor la

schimbatorul de caldura cu pamantul2. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor la instalatii

incalzire interioare3. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor la instalatiile

de ventilare climatizare4. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor la punctele

termice geotermale

d. ANTEMASURATORIe. FISE TEHNICE


Pag 4/53

B. PIESE DESENATECASA OASPETI

CA-T01 Alimentare agent primar si secundar parterCA-T02 Alimentare agent secundar Etaj 1CA-T03 Alimentare agent secundar Etaj 2CA-T04 Schema de coloane agent secundarCA-T05 Pardoseli climaticeCA-T06 Schema punct geotermicCA-T07 Punct geotermic subsolCA-T08 Punct geotermic parterCA-V01 Ventilatie ParterCA-V02 Ventilatie Etaj 1CA-V03 Ventilatie Etaj 2CA-E-001 Amplasare echipamente DDC parterCA-E-002 Amplasare echipamente DDC Etaj 1CA-E-003 Amplasare echipamente DDC Etaj 2

CANTINAR-T01 Alimentare agent primar si secundar ParterR-T02 Schema de coloaneR-T03 Pardoseli climatice ParterR-V01 Ventilatie cantinaR-V02 Sectiune transversala ventilatie

BIROURI

B-T01Punct geotermic subsol si alimentare primar pompe aer apa PAE7 dinparter

B-T02 Alimentare si distributie agent secundar subsol

B-T03Alimentare agent primar Parter pompe apa-aer PAE8, PAE9,PAE10 siPAE11

B-T04 Alimentare agent secundar parterB-T05 Alimentare agent primar etaj 1 pompa aer-apa PAE10B-T06 Alimentare agent primar etaj 1 pompe aer-apa PAE7B-T07 Alimentare agent secundar etaj 1


Pag 5/53

B-T08 Alimentare agent secundar etaj 2B-T09 Alimentare agent secundar etaj 3-5B-T10 Schema coloanelor alimentare agent primarB-T11 Schema coloanelor alimentare agent secundarB-T12 Sectiuni distributie agent primar si secundarB-T13 Schema punct geotermicB-T14 Pardoseli climatice parterB-V01 Ventilatie Subsol birouriB-V02 Ventilatie Parter birouriB-V03 Ventilatie Etaj 1B-V04 Ventilatie Etaj 2B-V05 Ventilatie Etaj 3-5B-E-001 Amplasare echipamente DDC subsolB-E-002 Amplasare echipamente DDC parterB-E-003 Amplasare echipamente DDC etaj 1B-E-004 Amplasare echipamente DDC etaje 2-5

CASA POARTAP-T01 Alimentare agent secundarP-E-01 Amplasare echipamente DDC

CLADIRE LASERL-T01 Agent secundar cota 0L-T02 Agent secundar cota +6L-T03 Schema punct geotermic 1 si 2L-T04 Schema punct geotermic apa racita tehnologicaL-T05 Sectiune 1-1L-T06 Plan punct geotermic apa racitaL-V01 Ventilatie cota 0L-V02 Ventilatie cota +6L-V03 Ventilatie cota +10L-V04 Sectiuni ventilatiiL-E-001 Amplasare echipamente DDC parter


Pag 6/53

L-E-002 Amplasare echipamente DDC etajL-E-003 Amplasare echipamente DDC subsol

CLADIRE LABORATOARELA-T01 Agent primarLA-T02 Agent secundarLA-T03 Schema punct geotermicLA-T04 Plan punct geotermicLA-V01 Ventilatie laboratoareLA-E-001 Amplasare echipamente DDC parter

CLADIRE FASCICUL GAMMA SI EXPERIMENTEA-T01 Agent primarA-T02 Agent secundarA-T03 Alimentare CTA +7A-T04 Schema punct geotermicA-T05 Schema punct geotermic ARTA-T06 Plan punct geotermicA-T07 Plan punct geotermic ARTA-T08 Plan alimentare bateriiA-V01 Ventilatii subsolA-V02 Ventilatii experimenteA-V03 Ventilatii cladire GammaA-V04 Amplasare CTAA-V05 Ventilatii laboratoareA-E-001 Amplasare echipamente DDC susbsolA-E-002 Amplasare echipamente DDC parter

SCHIMBATOR DE CALDURA CU PAMANTULS-001 Plan situatie SCPS-002 Plan statie de pompareS-003 Schema statie de pompareS-004 Detaliu put


Pag 7/53

MEMORIU TEHNIC SISTEMUL IVC GEOTERMAL

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA

1. Generalitati

In cadrul prezentului proiect sunt prezentate solutiile tehnice pentru instalatiile deincalzire, ventilare, climatizare si prepararea apei calde de consum pentru ansamblul decladiri situate in incinta Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia HulubeiInfrastructura de Cercetare ELI-NP, str. Reactorului, nr. 30, Magurele, Ilfov.

Ansamblul este alcatuit din urmatoarele cladiri:

- Accelerator + experimente

- Laser

- Laboratoare

- Casa de oaspeti

- Cladire birouri

- Cantina

- Casa poarta.

2. Condiţii de calcul.

2.1. Parametrii climatici exteriori de calcul iarna.2.1.1. Temperatura aerului exterior te= -15°C2.1.2. Umiditatea relativa a aerului exterior φe=80%2.1.3. Viteza vantului v=7m/s

2.2. Parametrii climatici exteriori de calcul vara.Temperatura exterioara medie de calcul a aerului exterior, in conformitate cu STAS6648/1,2, “Parametri climatici exteriori” şi “Calculul aportului de căldură din exterior”:Pentru oraşul Bucureşti tem = 27,5°C, în condiţii de asigurare 80% a sarcinii de răcireAz = 7°C, c = 12.2.1. - Temperatură aerului exterior te = 27,5 + 7 = 34,5°C

- Temperatura termometrul umed t’e = 22°C


Pag 8/53

2.2.2. - Continutul de umiditate al aerului exterior xe = 11,95 g/kg de aer uscat- Umiditate relativă a aerului exterior φe=35%

- Temperatură medie lunară ………........................................... 22,4°CNormativul I5-2010 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilorde ventilare si climatizare, indica in anexa 2 – Date climatice de calcul pentru climatizare –vara, pentru Bucuresti:- Temperatură termometru uscat (DB)........................................ 35,3° C- Umiditate relativă (RH)............................................................. 35%Valorile utilizate in calculele de aporturi de caldura sunt cele indicate de Normativul I 5-2010.

2.3. Parametrii climatici interiori de calcul iarna-varaTemperatura interioara de calcul si umiditatea relativă recomandate sunt indicate in cadrulmemoriului pentru fiecare destinatie in parte.

3. SURSA TERMICA (incalzire, racire si preparare apa calda menajera)

Sursa termica utilizata pentru intreg ansamblul de cladiri o reprezinta energianeconventionala geotermala, captata prin intermediul unor puturi forate si utilizata prinintermediul pompelor de caldura. Apa calda de consum pentru va fi asigurata de sistemulgeotermal (folosind pompe de caldura) pentru urmatoarele cladiri : Casa de oaspeti,Cantina si Laboratoare . Pentru restul claadirilor se vor folosi sisteme independente depreparare apa calda de consum.

3.1. DESCRIEREA SISTEMULUI

Sistemul IVC GEOTERMAL reprezinta sistemul tehnic al instalatiilor pentruconstructii care asigura acestora necesarul de incalzire, ventilare, aer conditionat si apacalda de consum din sursa geotermala.

Sursa geotermala este o sursa de joasa entalpie situata in scoarta pamantului cepoate fi pusa in valoare cu ajutorul pompelor de caldura. Pompale de caldura sunt masinitermice evoluate capabile sa transfere caldura de la o sursa de joasa temperatura la osursa de inalta temperatura.

In prezentul proiect sunt utilizate pompe de caldura de tipul “APA-APA” si “APA-AER” reversibile, cu ciclu frigorific ecologic. Agentul frigorific folosit este freon R410a.

Pompa de caldura reversibila este definita ca acea pompa de caldura care asigura,prin inversarea sensului in circuitul sau frigorific, atat necesarul de incalzire cat sinecesarul de racire a unei cladiri.


Pag 9/53

4. Sistemul IVC Geotermal al cladirii “LASER”Cladirea in care este amplasata instalatia “LASER” este o constructie cu un singur

nivel si subsol.Cladirea are la partea centrala o incapere de mari dimensiuni 40x70 m cu inaltimea

de 5 m, care permite montarea intr-o prima etapa a doi Laseri de mare putere, urmataintr-o etapa viitoare de o dublare a capacitatii instalate.

Incaperea centrala are in partile sale laterale, pe ambele laturi lungi, spatii tehniceadiacente in care sunt amplasate echipamentele ce deservesc laserele.

In incaperea laserilor exista o zona laterala destinata “Camerei de control laseri”.In conformitate cu cerintele tehnologice, in cadrul proiectului sunt necesare si

prevazute urmatoarele conditii de microclimat pentru incaprea “LASERI”:

Temperatura interioara: 22°C±0,5°C;

Umiditate relativa: 35÷50%;

Puritate aer: specifica spatiilor cu destinatie de CAMERE CURATE CLASA 5(ISO 14644-1);

Suprapresiune: fata de vecinatatile de contact;

Control interior continuu: temperatura; umiditate relativa;Conceptul de CAMERA CURATA adoptat de catre SISTEMUL IVCGEOTERMAL din cadrul prezentului proiect prevede realizarea unui FLUX DEAER UNIDIRECTIONAL, VERTICAL de tipul “CLEAN AIR PISTON” cuurmatoarele caracteristici:

20 schimburi orare care reprezinta un debit de 435.000 m³/h aer refulatvertical, in flux unidirectional. Fluxul unidirectional vertical se realizeazacu un numar de 8 centrale de tratare aerului prevazute cu prefiltre G4,filtre fine F9 incorporate in CTA + filtre HEPA EU14. Cele 8 centrale detratare sunt dispuse cate 4 pe fiecare latura a incaperii laser. Acestearefuleaza aerul tratat in plenumul de deasupra incaperii laser. Fiecarecentrala este prevazuta cu cate un atenuator de zgomot pe aspiratie si unulpe refulare, pentru a reduce nivelul de zgomot produs de acestea.

O climatizare interioara prin ventilare in sistem “sus-jos”, realizata prinprevederea unei camere speciale de amestec numita “plenum” cudimensiunile de 40x70 m si inaltimea de 1,5 m deasupra tavanului incapriiLASERI;

Aerul recirculat este aspirat de catre cele 8 CTA-uri de la nivelul pardoseliiprin 8 guri de aspiratie prevazute cu plasa de sarma pentru protectie.

Evacuarea aerului viciat se face de la nivelul pardoselii prin intermediul adoua guri de aspiratie prevazute cu plasa de sarma pentru protectie. Aerulevacuat este trecut prin 2 recuperatoare de caldura care preincalzesc aerulproaspat introdus in centralele de tratare aer. Cele doua centrale de


Pag 10/53

recuperare sunt prevazute pe circuitul de aspiratie cu atenuatoare dezgomot.

Sarcina de umiditate necesara incaperii este controlata cu ajutorul unorumidificatoare cu abur amplasate pe fiecare centrala de tratare a aerului.

Debitul exterior de aer proaspat de 84.000 m³/h este preincalzit cu ajutorul a douaunitati de recuperare a caldurii evacuate catre exterior.

Sarcina termica a sistemului geotermic al constructiei “LASER” este de 1855 kWincalzire si 1240 kW racire. Calculul termic a luat in consideratie o foarte buna izolaretermica a constructiei (la nivelul minim cerut de Indicativul C107/2 2010) .

Asigurarea sarcinii de incalzire/racire se realizeaza cu ajutorul a 8 centrale detratare a aerului alimentate cu agent termic cald/rece de la un numar de 34 pompe decaldura “APA-APA” amplasate pe cele 2 culoare tehnice adiacente incaperii laserilor.

Introducerea aerului tratat in incaperea LASERI se face prin intermediul plafonuluiperforat (constituit din panouri perforate si panouri neperforate) care separa camera depresiune de incaperea laserilor.

Camera “Control Laser Room” este echipata cu 2 pompe de caldura “APA-AER”amplasate in tavanul fals. Acestea asigura incalzirea, racirea si ventilarea (aerul proaspat)incaperii.

Spatiile tehnologice laterale camerei LASERI, atribuite echipamentelor anexelaserilor si platformelor de amplasare a echipamentelor IVC au pierderi de caldura iarna siaporturi de caldura vara care sunt acoperite de 16 ventiloconvectoare, jumatate instalatein spatiul tehnic de jos si jumatate instalate in spatiul tehnic de sus.

Apa de racire tehnologica aferenta echipamentelor laser, conform studiului deprefezabilitate a proiectului se asigura, la nivelul de tema: 680 kW de catre 10 pompe decaldura “APA-APA” racordate la un sistem propriu de condensare.

Aparatura specifica compartimentului LASERI care realizeaza monitorizareacontinua a parametrilor interiori de microclimat asigura controlul suprapresiunii,temperaturii si a umiditatii relative in interiorul incaperii laser

Toate informatiile de la senzori sunt prelucrate in mod continuu de catre un sistemelectronic de tipul Direct Digital Control (DDC) care comunica, conform temei dinstudiul de prefezabilitate al proiectului, cu un centru unic de monitorizare (BMS).

Acelasi sistem electronic DDC coordoneaza si intreg sistemul IVC geotermal alconstructiei prin niste microtablouri electronice prevazute cu microprocesoare instalate pepompele de caldura si in zona centralei geotermice.

Parametrii monitorizati sunt:

Temperatura aerului pe tubulaturile de aspiratie si refulare al centralelor detratare;

Temperatura aerului pe: tubulatura de introducere aer proaspat din exterior,tubulatura de refulare din recuperator, tubulatura de aspiratie din incapere situbulatura aerului evacuat in exterior;


Pag 11/53

Continutul de umiditate al aerul tratat inainte si dupa camera de umidificare afiecarui CTA. La fiecare CTA sunt racordate cate 2 umidificatoare careproduc aburul necesar;

Consumul de energie electrica in sistemele IVC pe de-o parte si in sistemelede racire tehnologica si mentinere a puritatii aerului pe de alta parte.

Sistemul de ventilare al cladirii nu va fi folosit sub nici o forma pentru evacuareafumului in caz de incendiu, deoarece tubulatura nu este izolata (are o rezistenta la foc doarde 15min) iar pe tubulaturile de evacuare a aerului viciat sunt prevazute echipamente cufiltre de praf ce se colmateaza in cazul trecerii aerului amestecat cu fum.

Beneficiar :institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia HulubeiDenumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

Pag 12/53

5. Sistemul IVC Geotermal al cladirii “Fascicul Gamma si Experimente”Cladirea este o constructie speciala ce adaposteste Tunelul accelerator si 8 zone experimentale denumite astfel:

Zona experimentala Dimensiuni[m]

Inaltimeh [m]

Volum[m³]

Subpresiune[Pa]

Temperaturainterioara

[̊ C]

Umiditate relativainterioara

[%]

E1 - Reactii nucleare induse de laser 11x5 6.5 275 13,25 22±0.5 40÷70

E2 - Rezonanta nucleara defluorescenta si aplicatii

8x10 5 400 13,25 22±0.5 45

E3 - Surse de pozitroni 14x25 5 1750 13,25 22±0.5 40÷70

E5 – Fascicule accelerate de particuleinduse de fasciculul laser

8x12 5 480 13,25 22±0.5 40÷70

E5 – Fascicule accelerate de particuleinduse de fasciculul laser

8x12 5 480 13,25 22±0.5 40÷70

E6 - Fascicule intense de electroni sigamma induse de fascicule laser

8x15 6.5 600 13,25 22±0.5 40÷70

E7 - Experimente cu fasciculecombinate laser si gamma

8x8 5 320 13,25 22±0.5 45

E8 - Reactii nucleare induse defascicule gamma de mare putere

5x5 5 125 13,25 22±0.5 45

Beneficiar :institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia HulubeiDenumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

Pag 13/53

Asadar, toate cele 8 zone experimentale distincte necesita, pe timpul exploatarii,aspiratia continua a unui debit de aer controlat ca temperatura si umiditate relativa aaerului. In toate experimentele s-a luat in calcul un numar de 5 schimburi orare ce suntasigurate de catre doua centrale de tratare. Din cele doua centrale de tratare una va fi infunctiune si una rezerva prin rotatie. Cele doua CTA-uri asigura un debit introdus inexperimete la nivelul a 67.000mc/h si ambele sunt prevazute cu atenuatoare de zgomotprevazute pe tubulatura de introducere a aerului proaspat. Centralele de tratarefunctioneaza in regim de 100% aer proaspat. Cele doua CTA-uri vor fi prevazute cuventilatoare cu turatie variabila.

Sarcina de umiditate necesara este controlata cu ajutorul unor umidificatoare cuabur amplasate pe tubulatura de introducere a aerului tratat in fiecare experiment.

Evacuarea aerului din experimente se realizeaza cu ajutorul a 4 ventilatoare cuturatie variabila de evacuare montate pe tubulatura (cate doua in functiune si doua inrezerva prin rotatie). La aspiratia din fiecare experiment au fost prevazute filtre de aerclasa H14 pentru a retine eventualele particule radioactive produse in timpulexperimentului. Avand in vedere posibilitatea existentei acestui tip de particule in aerulevacuat este necesar ca tubulatura de evacuare aer viciat sa fie racordata la cosul de fumdin apropierea cladirii Gamma.

Mentinerea depresiunii in incinta fiecarui experiment se realizeaza prin controlulevacuarii aerului prin automatizarea DDC.

Compartimentul “Tunel accelerator si experimente” este o incapere de maridimensiuni 40x118m cu inaltime variabila: 7,5÷10m echipata cu un pod rulant instalatpentru o inaltime de ridicare de 6,5m. Compartimentul este izolat fata de exterior cu peretilaterali din sticla

Realizarea temperaturii interioare de 22°C±1°C si a umiditatii relative interioare≤70% se face cu ajutorul a 18 pompe de caldura “APA-AER” care asigura prelucrarea a58.500 m³/h din care aer proaspat 5.000 m³/h. Din cele 18 pompe de caldura “APA-AER”,2 trateaza aer proaspat exterior in tandem cu 2 recuperatoare de caldura cu placi“AER-AER” si 16 buc. lucreaza in recirculare sub coordonarea microprocesoarelorsistemului electronic de control DDC al temperaturii si umiditatii interioare. Compartimentuleste mentinut in suprapresiune prin controlul continuu al volumului de aer evacuat derecuperatoarele de caldura “AER-AER” ale sistemului IVC. Dimensiunea pe verticala ahalei acceleratorului fiind mare, un numar de 16 destratificatoare de aer, cu debitul de11.000 m³/h fiecare sunt instalate deasupra podului rulant si, prin presiunea lor, sementine o uniformitate controlata a temperaturii intre nivelul ±0,00 si nivelul de cca 5,5 mal halei.

Cele 18 pompe de caldura si cele 2 recuperatoare de caldura sunt instalate, in modechilibrat, de-a lungul celor 2 laturi lungi ale halei, de-o parte si de alta a acestora, la cota+4,00m unde sunt amenajate niste platforme metalice de sustinere, fixate pe stalpiiconstructiei.

Cresterea temperaturii interioare iarna, in zilele insorite cand radiatia solara directaeste puternica, determina trecerea automata a pompelor de caldura din secventa deincalzire in secventa de racire ceea ce constituie o reactie rapida, prompta si eficacepentru mentinerea constanta a temperaturii interioare dar si un supliment serios de caldurarecuperata iarna ce se inmagazineaza in sol in timpul zilei prin intermediul schimbatoruluide caldura cu pamantul aferent pompelor de caldura.


Pag 14/53

Adiacent halei Gamma exista o serie de incaperi speciale ce adapostescechipamente speciale care deservesc acceleratorul, si anume:

Sistemele de radiofrecventa;

Tablourile de alimentare cu energie electrica;

Sistemele de control si diagnosticare;

Chillerele pentru racirea echipamentelor aflate in tunelul acceleratorului;

Altele.Toate aceste echipamente se gasesc in camere separate cu acces de pe un culoar

perimetral si sunt protejate, fata de mediul exterior, de o constructie de sticla. Pentruclimatizarea laboratoarelor anexe sunt folosite 15 ventiloconvectoare (de tavan fals) cesunt alimentate cu aer proaspat de la 6 recuperatoare de caldura.

Climatizarea coridorului principal se realizeaza cu ajutorul a 11 ventiloconvectoarede tavan fals.

Agentul termic de incalzire/racire necesar ventiloconvectoarelor, aldestratificatoarelor si al bateriilor de incalzire/racire aferente fiecarui experiment este livratde o centrala geotermica echipata cu 18 pompe de caldura “APA-APA”.

Sarcina termica a sistemului geotermic al cladirii “Fascicul Gamma si Experimente”este de 1267 kW pentru incalzire si 984 kW pentru racire.


6. Sistemul IVC geotermal al cladirii “Laboratoare si Ateliere”

Cladirea denumita “LABORATOARE si ATELIERE” are in comun cu cladirea“LASER” unul dintre spatiile tehnice aferente incaperii laserilor. Acesta este un spatiutehnic cu acces exterior la un capat si o zona inchisa, cu inaltimea de 3m, de comunicareintre cladiri, la celalalt capat. Pe partea dreapta a culoarului tehnic central sunt situate maimulte incaperi speciale numite “LABORATOARE”. Laboratoarele au o inaltime de 3-4mpana in tavanul suspendat si toate necesita conditii speciale de puritate ale aerului interior,inclusiv control de temepratura, umiditate si suprapresiune motiv pentru care, similarcompartimentului Laser, este nevoie de niste “plenumuri” de preparare ale curentilorverticali unidirectionali de aer specifici sistemului de camera curata (“Clean Air Piston”).

Laboratoarele “A” si “A1”Denumire: Laborator A: Tehnologia semiconductoarelor; preparare-depunere

Compartiment A1 FotolitografiereCompartimentul “A1” are urmatoarele cerinte de microclimat:


Pag 15/53

Temperatura interioara: 20°C±0,5°C

Umiditate interioara: 40% ±15%

Puritate aer: corespunzatoare CAMEREI CURATE CLASA 5

Control interior continuu: temperatura, umiditate relativa, suprapresiuneCompartimentul “A” are urmatoarele cerinte de microclimat:

Temperatura interioara 20°C±0,5°C

Umiditate interioara 45% ±15%

Puritate aer: specifica CAMEREI CURATE CLASA 5

Suprapresiune fata de culoarul de acces limitrof: 20±5 mmCA

Control interior continuu: temperatura, umiditate relativa, suprapresiunePentru realizarea conditiilor de microclimat, sistemul IVC Geotermal foloseste:

Pentru Camera “A1”: 3 ventilatoare cu flux unidirectional de aer, prevazute cufiltre HEPA-EU14 si prefiltre G4 pentru un debit de 3.300m³/h2 ventilatoare cu debit 1.650 m³/h pentru recirculareaaerului interior de la partea inferioara a incaperii in camera depresiune a tavanului camerei

Pentru Camera “A”: 6 ventilatoare cu flux unidirectional de aer prevazute cufiltre HEPA-EU14 si prefiltre G4 pentru un debit de 6.600m³/h2 ventilatoare cu debit de 3.300 m³/h pentru recirculareaaerului interior de la partea inferioara a incaperii in camera depresiune a tavanului camerei.2 pompe de caldura “APA-AER” care lucreaza in tandemcu cate un schimbator de caldura “AER-AER” pentruprepararea a 1.000 m³/h aer proaspat ce asigura norma dementinere a temperaturii si umiditatii interioare in cele 2incaperi “A” si “A1”Sarcina de umiditate necesara incaperii este controlata cuajutorul unor umidificatoare cu abur amplasate pe fiecarepompa de caldura apa-aer

Sarcina termica a sistemului geotermal al compartimentului “A” + “A1” este: 18.5 kWpentru incalzire si 12.7 kW pentru racire.

Laborator “B”Denumire: Laborator diagnozaCerintele interioare de microclimat sunt:


Pag 16/53


Umiditate interioara 50%±15%


Suprapresiune fata de culoarul de acces limitrof: 20±5 mmH2O = 204±5Pa

Control interior continuu: temperatura, umiditate relativa, suprapresiunePentru realizarea conditiilor de microclimat sistemul IVC Geotermal al camerei

foloseste:

4 ventilatoare cu flux unidirectional de aer, prevazute cu filtre HEPA-EU14 si prefiltre G4 pentru un debit de 4.400 m³/h

2 ventilator cu debit 2.200 m³/h pentru recircularea aerului interior de lapartea inferioara a incaperii in camera de presiune a camerei.

Sarcina de umiditate necesara incaperii este controlata cu ajutorul unorumidificatoare cu abur amplasate pe fiecare pompa de caldura apa-aer

Sarcina termica a sistemului geotermal al camerei este acoperita de: 2 pompe decaldura “APA-AER” aflate in tandem cu 2 recuperatoare de caldura “AER-AER”.Puterea termica generata este 11 kW pentru incalzire si 9 kW pentru racire.

Laborator “C”Denumire: Asamblari microscopice, laborator de chimieCerintele interioare de microclimat sunt:





Control interior continuu: temperatura, umiditate relativa, suprapresiunePentru realizarea conditiilor de microclimat sistemul IVC Geotermal al camerei

foloseste:

3 ventilatoare cu flux unidirectional de aer prevazute cu filtre HEPA-EU14 si prefiltre G4 pentru un debit de 3.300 m³/h

2 ventilator cu debit 1.650 m³/h pentru recircularea aerului interior de lapartea inferioara a incaperii in camera de presiune a camerei


Sarcina termica a sistemului geotermal al camerei este acoperita de: 2 pompe decaldura “APA-AER” aflate in tandem cu 2 recuperatoare de caldura “AER-AER”.Puterea termica generata este de 11 kW pentru incalzire si de 9 kW pentru racire.


Pag 17/53

Laborator “D”Denumire: MicromecanicaCerintele interioare de microclimat sunt:




Control interior continuu: temperatura, suprapresiunePentru realizarea conditiilor de microclimat sistemul IVC Geotermal al camerei

foloseste:



Sistemul IVC geotermal compenseaza pierderile de caldura ale camerei iarna,aporturile de caldura vara si asigura un volum de 150m³/h aer proaspat prin instalarea a 2ventiloconvectoare cu putere termica de 6 kW pentru incalzire si de 6 kW pentru racire.

Laborator “E”Denumire: Zona de asamblare, depozitare si testeCerintele interioare de microclimat sunt:





Control interior continuu: temperatura, suprapresiune.Pentru realizarea conditiilor de microclimat sistemul IVC geotermal al camerei sunt

prevazute:



Sistemul IVC geotermal compenseaza pierderile de caldura ale camerei iarna,aporturile de caldura vara si asigura un volum de 150m³/h aer proaspat prin instalarea a 2ventiloconvectoare cu putere termica de 6 kW pentru incalzire si de 6 kW pentru racire.

Laboratorul de opticaLaboratorul are urmatoarele cerinte de microclimat:


Pag 18/53

Temperatura interioara: 22°C±0,5°C

Umiditate interioara 35%÷50%


Control interior continuu: temperatura, umiditate relativa, suprapresiunePentru realizarea conditiilor de microclimat, sistemul IVC geotermal

foloseste:


2 ventilatoare cu debit 3.850 m³/h pentru recircularea aerului interior de lapartea inferioara a incaperii in camera de presiune a camerei

2 pompe de caldura “APA-AER” care lucreaza in tandem cu cate unschimbator de caldura “AER-AER” pentru tratarea a 1.000 m³/h aerproaspat ce asigura norma de mentinere a temperaturii si umiditatii interioarePuterea termica generata este de 18 kW pentru incalzire si de 15 kW pentruracire.


Laborator ElectronicaLaboratorul nu are cerinte speciale de microclimat interior. Temperatura interioara

si umiditatea relativa se mentin la: 22°C±1°C; respectiv 60%±20%.Sistemul IVC geotermal compenseaza pierderile de caldura ale camerei iarna,

aporturile de caldura si degajarile interioare vara, si aspira un volum de 600 m³/h aerproaspat prin instalarea a 2 ventiloconvectoare cu putere termica de 13 kW pentruincalzire si de 23 kW pentru racire.

Laborator spectroscopie GammaConditiile de microclimat interior sunt identice Laboratorului Electronica. Echiparea

sistemului IVC geotermal este identica Laboratorului de Electronica: 18 kW pentruincalzire si 31 kW pentru racire, cu 600 m³/h aer proaspat.

Laborator de DozimetrieConditiile de microclimat sunt identice Laboratorului Electronica sau Spectroscopie

Gamma si se asigura cu acelasi tip de echipare IVC geotermala, adica: 13 kW pentruincalzire si 22 kW pentru racire, cu 600 m³/h aer proaspat.

Ateliere

- Mecanic (prelucrari mecanice pe masini unelte)

- Lacatuserie – Sudura


Pag 19/53

Sunt incaperi de 12x10m si h=4m cu temperatura controlata, 22°C±2°C, fara cerintespeciale. Sistemul lor IVC geotermal este insularizat la nivelul fiecarei camere: 2ventiloconvectoare pe camera care trateaza 600 m³/h aer proaspat si au puterea termicade 18 kW pentru incalzire si de 18 kW pentru racire.

Camera UtilizatorilorAre o suprafata libera de 12x11m, h=4m si gazduieste 10 calculatoare care impun

mentinerea unei temperaturi interioare de 22°C±2°C si umiditate relativa 60%±20%.Sistemul IVC geotermal aferent este constituit din 2 pompe de caldura “APA-AER”amplasate in tavanul fals al camerei, care asigura o putere termica de 18 kW pentruincalzire si de 22 kW pentru racire.

Camera de achizitieSistemul IVC geotermal aferent este constituit din 2 pompe de caldura “APA-

AER” amplasate in tavanul fals al camerei cu un necesar termic de racire de 34 kW.

Vestiare pentru personalVestiarul deserveste 20 persoane simultan si are in componenta grupuri sanitare

separate barbati/femei. Sistemul IVC geotermal asigura fiecarui vestiar o norma minima de300 m³/h aer proaspat si are un disponibil termic de 10 kW pentru incalzire si 6 kW pentruracire prin echiparea cu cate un ventiloconvector adecvat.

Spatiul de depozitareAre o suprafata utila de 10x12m, h=4m fara conditii speciale de temperatura si

umiditate. Acestea pot fi reglate in exploatare prin prescrierea parametrilor de lucru ai unuiventiloconvector cu puterea disponibila de 3 kW pentru incalzire si de 4 kW pentru racire.

Culoare - CirculatieAccesul in laboratoarele cu pretentii privind puritatea aerului interior se face dintr-un

culoar tampon cu acces dintr-un culoar exterior ce face posibil accesul in toate incaperilefara pretentii privind puritatea aerului interior.

Acest culoar, cu accese din exteriorul cladirii pe doua directii, are temperaturacontrolata si mentinuta la valorile 20°C iarna si 26°C vara cu ajutorul a 10ventiloconvectoare de tavan fals cu puterea termica de 33 kW pentru incalzire si de 78kW pentru racire.



Pag 20/53

Centrala geotermalaToate ventiloconvectoarele sistemelor IVC personalizate pe incaperi si pe spatii

distincte sunt alimentate cu apa calda si apa racita de la un punct termic format din 12pompe de caldura “APA-APA”cu puterea termica de 649 kW pentru incalzire si de 685kW pentru racire. In punctul termic pe langa pompele de caldura au mai fost amplasatepompe de circulatie, vase de expansiune, boiler pentru preparare apa calda de consum.

7. Sistemul IVC geotermal al caldirii de BirouriCladirea de birouri este o cladire S+P+5E si va adaposti un numar de 230

persoane. Cladirea detine la parter trei sali de conferinte pentru un total de 100 persoane.Sistemul IVC geotermal al cladirii are o capacitate termica nominala de calcul, cu

valoarea Nincalzire=427 kW / Nracire=432 kW constituita astfel:

7 pompe de caldura “APA-AER” instalate in tavanele false ale constructiei;

11 pompe de caldura “APA-AER” de tip cabinet, instalate aparent;

15 Recuperatoare de caldura “AER-AER” ; 141 ventiloconvectoare instalate in tavanele false ale constructiei;

9 ventiloconvectoare tip cabinet instalate aparent.

O centrala geotermala este instalata in subsolul tehnic al constructiei pentruasigurarea agentului cald/rece necesar ventiloconvectoarelor sistemului IVC. Capacitateatermica necesara este constituita din 10 pompe termice “APA-APA”. Sistemul IVCgeotermal al cladirii de birouri este coordonat de un sistem electronic de control de tipulDirect Digital Control care permite supravegherea continua a functionarii pompelor decaldura, controlul temperaturilor interioare, performantele schimbatoarelor de caldura“APA-AER”, etc. Acest sistem decide reducerea consumului de energie a sistemului IVC inafara programului normal de lucru si introduce “racirea libera” (“free cooling”) a cladirii oride cate ori temperaturile exterioare o permit, iar zonele cu exces de caldura (solara,umana) o cer.

Sistemul de ventilare al cladirii nu va fi folosit sub nici o forma pentru evacuareafumului in caz de incendiu, deoarece tubulatura nu este izolata (are o rezistenta la foc doarde 15min).

8. Sistemul IVC geotermal al cladirii “Cantina”Cladirea “CANTINA” este o constructie numai parter. In aceasta incinta se va

asigura servirea mesei pentru 100 persoane simultan in sistemul autoservire.Echiparea IVC geotermala a cladirii are urmatoarele caracteristici :

O putere termica nominala Nincalzire=60 kW / Nracire=77 kW.

Un numar de 2 pompe de caldura “APA-AER”care asigura, fiecare,tratarea a 2500 m³/h aer proaspat in tandem cu 2 recuperatoare decaldura “AER-AER” .


Pag 21/53

Un numar de 6 ventiloconvectoare tip caseta pentru incalzirea/racireaspatiilor.

O suprafata climatica de 190 m² echipata cu tevi polietilenice de inaltadensitate, cu protectie la oxigen, cu dimensiunea Φ20mm instalate la pasde 200 mm in pardoseala, intr-un pachet de pana la 15 mm sub finisareapardoselii, pe placa de beton a cladirii.

Pentru alimentarea cu agent termic cald/rece a ventiloconvectoarelor si a pardoseliiclimatice (radiante iarna si absorbante vara) precum si pentru asigurarea apei caldemenajere necesara grupurilor sanitare din constructie, se folosestea “Centrala geotermalaa Casei de Oaspeti” unde sunt instalate 2 pompe de termice “APA-APA”.

Sistemul de ventilare al cladirii nu va fi folosit sub nici o forma pentru evacuareafumului in caz de incendiu, deoarece tubulatura nu este izolata (are o rezistenta la foc doarde 15min).

9. Sistemul geotermal al cladirii “Casa de oaspeti”Casa de oaspeti are o capacitate hoteliera la cazare de 30 persoane.Este o constructie S+P+2E si inglobeaza in parter bucataria aferenta cladirii

cantina. Capacitate termica geotermala nominala este:Nincalzire= 95 kW / Nracire=104 kW pentru bucatarieNincalzire=135 kW / Nracire=160 kW pentru restul imobilului

Sistemul IVC geotermic cuprinde :

Un numar de 74 ventiloconvectoare ;

Un numar de 5 recuperatoare de caldura “APA-AER” pentru tratareaaerului proaspat ;

Un numar de 2 baterii de incalzire a aerului + 2 ventilatoare de introducerepentru tratarea a 6000 m³/h aer proaspat necesar bucatariei ;

Un numar de 17 pompe de caldura “APA-APA” montate in CentralaGeotermala Subsol care asigura agentul cald/rece pentru ventiloconvectoaresi apa calda de consum pentru cazare si pentru Cladirea “Cantina”.

10. Schimbatorul de caldura cu pamantul (SCP)

Schimbatorul de caldura cu pamantul, prescurtat in continuare SCP, reprezintasursa geotermala a proiectului «Infrastructura de cercetare ELI-NP» aferente Institutului deFizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei.

Dimensionarea campului de foraje are la baza uni software specializat ce utilizeazaca date de intrare caracteristicile termice ale solului. In faza PT rularea se face utilizanddate de intrare specifice obtinute din proiecte anterioare realizate de noi in zona orasuluiBucuresti. Predimensionarea schimbatorului de caldura cu pamantul este facuta pentru


Pag 22/53

acoperirea unei sarcini termice de aproximativ 5400 kW. Capacitatea reala aschimbatorului de caldura cu pamantul va fi determinata dupa efectuarea de catreexecutant, in conditiile si materialele folosite de el, a testului de raspuns termic al soluluipe baza caracteristicilor termice locale ale solului.

Programul de calcul este Ground Loop Design – Proiectare si desenare a buclelorde put (GLD) versiunea 2.6 Windows, furnizat de catre firma Gaia Geothermal. Programulstabileste lungimea preliminara a schimbatorului de caldura cu pamantul. Pentru faza PTse folosesc urmatoarele date:

A. Caracteristici termice ale solului. Pentru predimensionare se folosescurmatoarele date:

Temperatura de calcul a pamantului: 12.3 oC;

Conductibilitatea termica a pamantului: 2.08 W/(mK);

Difusivitatea termica a pamantului: 0.094 m2/zi;

Conductivitatea materialului de cimentare: 1.7 W/(mK).B. Valoarea energiilor termice lunare. Pentru calculul energiilor termice lunare

cerute de cladire instalatiilor IVC se folosesc:1. puterile termice de varf de calcul ;2. fondul de tip lunar de lucru departajat pe zi, noapte si sarbatori legale

C. Configuratia schimbatorului de caldura cu pamantul. Se stabilesc numarul deranduri/coloane, distanta intre puturi, modul de legare a puturilor (serie sau paralel).Conform planului de situatie anexat distanta luata in calcul intre doua foraje este de5m, iar configuratia difera intre diferitele camine de racord.

D. Fluidul folosit in schimbatorul de caldura cu pamantul. Fluidul folosit este apa,deoarece temperatura minima de lucru a agentului care merge spre SCP estecontrolata si mentinuta peste 4°C, astfel incat nu apare posibilitatea de inghet incircuitul primar al pompelor termice. Debitul de agent vehiculat prin SCP arevaloarea de 13,3 l/min/3,5kW.

E. Durata de viata a SCP ce trebuie luata in calcul este de 50 aniF. Teava introdusa in put are calitatea PEID SDR11 ø32x2.9 si va avea inscriptionata

lungimea din metru in metru si durata de viata a ei va fi de 100 de ani.G. Diametrul forajului geoexchange este minimum 160mm

Schimbatorul de caldura cu pamantul este un sistem geoexchange in circuit inchispe care-l consideram format dintr-un numar de 1080 foraje cu o adancimea utila de 120 min care se implanteaza o teava avand la baza o piesa de intoarcere in forma de « U ». Lapartea superioara a fiecarui foraj se unesc 2 cate 2 forajele cu ajutorul unor piese in formade « Y ». Aceste foraje vor fi grupate cate 60 la un numar de 2 camine (manifold) ce continficare cate un distribuitor si un colector. Teava folosita pentru schimbul propriuzis decaldura cu pamantul este de tip polietilena de inalta densitate PEID SDR11 ø32x2.9.Fiecare dintre cele 18 camine au cate o vana de izolare pe turul si pe returul fiecaruiracord catre forajele geoexchange, precum si cate un robinet pentru reglarea debitului peracordul de retur, cu rolul de a echilibra circuitele. Caminele ce contindistribuitorul/colectorul sunt realizate din PEID, si sunt prevazute cu un numar de stuturi


Pag 23/53

(egal cu cel al racordurilor la colector/distribuitor amplasate in interior) termosudate decamin astfel incat sa fie realizata o etansare perfecta in raport cu pamantul.

De la cele 18 distribuitoare/colectoare, pleaca cate o pereche de magistralegeotermale (tur/retur) catre statia de pompare al ansamblului de cladiri avand rolul de arolul gestiona cantitatea de energie extrasa din sol in perioada rece a anului, respectivcantitatea de energie injectata in sol in perioada calda a anului. De aici energia estedistribuita catre fiecare din cele 9 puncte termice. Deoarece se lucreaza cu sursa deenergie de joasa entalpie, pentru minimizarea pierderilor de caldura intre campul cu forajegeoexchange si punctul geotermic din subsolul primariei, amplasarea acestor magistralese face la o adancime medie de -2.2m fata de cota terenului amenajat. Teava folositapentru aceste magistrale este de tip SDR11 ø160x14.6, PN 10.

Toate imbinarile din campul de puturi si pana la intrarea in casa vor fi de tippermanent realizate prin termofuziune sau electrofuziune. Nu se admit imbinari de tipmecanic intre 2 sau mai multe elemente care sunt ingropate.

Dupa introducerea tevilor in putul geoexchange, acestea se vor « cimenta »,incepand de la partea inferioara catre cea superioara, cu un amestec de bentonita si nisipsilicios, avand rolul de a izola si proteja straturile acvifere strapunse in timpul operatiunii deforare dar si pentru a asigura un transfer termic maxim intre tevi si peretii forajului.

Pe tevile ingropate in puturi, pe coloanele „U” ce se introduc in foraj, se monteazadin maxim 3.5 m in 3.5 m niste piese distantiere. Rolul acestora este de a optimizaamplasarea tevilor in pamant prin impingerea lor la perete si prin pastrarea unei distanteconstante intre tururile si retururile geotermale pe toata inaltimea forajului, imbunatatindu-se astfel transferul termic intre teava si pamant si minimizandu-se influenta termicareciproca intre tururile si retururile geotermale.

Terenul pe care se va realiza SCP este prezentat in Plansa « S001 – Planansamblu SCP ». Suprafata ocupata este de cca. 27000 m².

Ordinea executiei ansamblului SCP este urmatoarea:

Trasarea terenului (marcarea pozitiilor celor 1080 de foraje geoexchange aflate lapas de 5 m);

Pregatirea bazinelor de decantare si alimentare (batalelor) pentru „noroiul” de foraj(un amestec de bentonita – apa cu reteta conforma cu tehnologia utilizata si cumasina de forare);

Forarea puturilor (adancime utila cca. 120 m);

Instalarea buclei de put, intr-un pachet cu separatoare si cu teava de injectieciment;

Pregatirea materialului de cimentare;

Cimentarea forajului pentru prevenirea intrepatrunderii intre panzele de apafreatica;

Proba buclei de put si etansarea capetelor.Primele 4 foraje ce se executa pe amplasament, se numesc foraje de proba. Pe

parcursul saparii sint colectate date geologice. Dupa cimentarea puturilor acestea seracordeaza la un Echipament specializat (TRT) pentru determinarea caracteristiclor


Pag 24/53

termice ale solului (conductivitatii termica, difuzivitate termica, temperatura solnedisturbat). Pe baza raportului de proba cu rezultatele testelor de conductivitate seruleaza inca o data programul de calcul a determinarii lungimii SCP si se verifica numarulde foraje ales. In functie de valorile TRT obtinute, se va trece la redimensionarea SCP-ului, pentru a se putea asigura necesarul termic al cladirilor. Pentru valori ale TRT scazute,numarul de foraje se va modifica prin adaugarea de foraje geoexchange si de manifolduri.

Dupa incheierea executiei tuturor forajelor, se traseaza liniile de racordare a tevilordin puturi la caminele ce contin colectorul/distribuitorul.

Exista cateva elemente importante ce trebuie retinute si anume:

Pe toate traseele ingropate, tevile sunt instalate intr-un pat de nisip cu dimensiuniledin proiect;

Toate traseele magistralelor geotermale sunt marcate cu banda avertizoare cuinsertie;

Toate traseele au deasupra un minim de 2 m acoperire fata de cota amenajariifinale;

11. Automatica de sistem

Sistemul HVAC cu sursa geotermala este complet automatizat cu ajutorulsistemului Direct Digital Control (DDC).

Sistemul de automatizare are in componenta controller-e, dispozitive decomunicatie si software-ul necesar pentru realizarea unui sistem de automatizarefunctional. {

O bucla de automatizare se compune din:- instrumentul de masura al marimii reglate, ce transmite semnalul masurat la controller;- controller-ul, in care marimea reglata (intrare) este comparata cu marimea de referinta si,pe baza semnalului de eroare, se elaboreaza o comanda (iesire).- organul de executie ce este actionat de comanda elaborata de catre controller.

In sistemul DDC, controller-ul este realizat ca o componenta hardware distincta,functionalitatea fiind asigurata de catre un microprocesor.

Datele manipulate in sistemul DDC sunt definite ca puncte. Datele pot proveni de lainstrumentele de masura sau ca urmare a calculului facut de catre software. Datele pot fitrimise organelor de executie sau catre software, pentru prelucrare.

Controller-ul lucreaza cu urmatoarele categorii de date:- tipul de date: digital, analog, cumulativ;- fluxurile de date ce caracterizeaza sensul miscarii datelor fata de controller: puncte deintrare si puncte de iesire;- sursa datelor: puncte externe, ce sunt primite sau transmise catre dispozitive externe sipuncte interne (virtuale), ce sunt create de catre software.


Pag 25/53

- controller-ele sunt programate cu ajutorul unor software-uri specializate, realizate deexecutant.

Pompele de caldura APA-AER functioneaza in regim automat, asigurand aerulracit/incalzit precum si aerul proaspat (acolo unde este cazul) spatiilor pe care acestea ledeservesc. Sistemul de automatizare al unei pompe de caldura de acest tip este astfelrealizat incat aceasta sa treca din regim de incalzire in regim de racire si invers automat, infunctie de temperatura interioara a zonei deservite. De asemenea, in timpul perioadei deprimavara si toamna daca una din pompele de caldura de tip APA-AER trece in alt regimde functionare decat resul echipamnetelor din zona deservita, acestea din urma(ventiloconvectoare, pardoseli, etc.) se vor opri automat.

Automatica ventiloconvectoarelor este astfel realizata incat la atigerea temperaturiisetate pentru interior sa execute urmatoarele actiuni:

Sa opreasca din distribuitor alimentarea cu agent termic a ventiloconvectorului;

Sa opreasca ventilatorul ventiloconvectorului.Ventilatorul ventiloconvectorului porneste si se opreste automat, functie de

temperatura spatiului deservit, dar treptele de turatie ale acestuia pot fi modificate local decatre personalul din zona deservita.

Producerea agentului cald/rece necesar alimentarii ventiloconvectoarelor si acorpurilor statice se realizeaza in Punctele geotermice aflat in fiecare cladire. Functionareain regim de racire sau in regim de incalzire se face sezonier, pentru toate pompele termiceAPA-APA. Sistemul de automatizare comanda pornirea si oprirea echipamentelor functiede necesarul energetic al imobilului.

SCP: Sistemul DDC monitorizeaza temperatura agentului principal din SCP prinintermediul unor senzori de temperatura montati in tevile SCP-ului. De asemenea sistemulDDC va mai monitoriza si temperatura din 18 puturi cu ajutorul a cate 4 senzori detemperatura montati la adancimea de 30, 60, 90 si 120 m.

Executantul lucrarii va trebui sa realizeze un sistem de monitorizare si control alintregului sistem de climatizare. Sistemul va monitoriza temperatura tuturor incaperilor,umiditatea relativa si nivelul de suprapresiune si depresiune fata de incaperile vecine(acolo unde este cazul). Sistemul va avea o interfata digitala in care vor fi afisate in timpreal toate datele masurate de catre senzorii de temperatura, umiditate, presiune aer,presiune apa. De asemenea sistemul trebuie sa fie astfel realizat incat din aceeasiinterfata (pe baza unor nivele de acces) sa se faca modificari asupra punctelor detemperatura din fiecare camera si a punctelor de functionare a fiecarui tip de echipament.Sistemul trebuie sa fie astfel realizat incat sa se poata vedea functionalitatea fiecaruiechipament si sa emita alarme in cazul in care exista probleme de functionare cu vreunechipament.

Intocmit

Ing. FLORIN POPA

Ing. IRINA MIHAI


Pag 26/53

A.2. CAIETE DE SARCINI

1. Caiet de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii montaj ale schimbatorului de calduracu pamantul (bucle de put)

GENERALITATI

Prezenta documentatie contine caietele de sarcini necesare executiei lucrarilor de efectuatpentru realizare a obiectului “Schimbator de caldura cu pamantul” (SCP).

Dispozitii generale:Important: Inainte de a incepe orice operatiune in teren se va trece obligatoriu la

intocmirea unui proces verbal de predare-primire front de lucru, de la beneficiar la executant incare se vor mentiona urmatoarele: starea in care se preia terenul in raport cu o borna de nivelmartor si starea in care urmeaza sa fie returnat terenul, dupa executia lucrarilor cu specific SCP.Pe parcursul derularii lucrarilor borna martor se va conserva.

Pentru realizarea lucrarilor cu specific SCP, executantul va respecta urmatoarele:

- Standarde, normative si prescriptii de executie specifice activitatilor de foraj.

- Materialele utilizate vor fi insotite de declaratii de conformitate si de certificate decalitate si nu vor fi decat cele recomandate de catre proiectantul de specialitateGeoexchange.

- Probe, verificari: sunt operatii importante ce se vor incheia cu cate un proces verbal.Toate aceste procese verbale sunt specificate in programul privind controlul decalitate pe santier intocmit de catre proiectant.

- Conditiile de livrare si depozitare pentru materiale si utilaje vor fi strict celerecomandate de fiecare producator in parte.

- Defecte admise si neadmise. Executantul va semnala proiectantului de specialitateGeoexchange orice defect aparut si va astepta decizia acestuia referitoare laadmiterea sau neadmiterea respectivului defect astfel incat sa nu fie afectatefunctionarea, eficacitatea si durata de exploatare a schimbatorului de caldura cupamantul.

- Verificari in vederea receptiei. Exista verificari specifice pentru SCP ce trebuieexecutate inainte de receptia la terminarea lucrarilor care se executa cu intregulsistem tehnic SCP executat conform proiectului.

- Executantul are obligatia sa anunte din timp toti factorii implicati in semnarea unuiproces verbal ce face parte din referire la programul de control de calitate pe santier.

Lucrarea trebuie executata in modul cel mai corect si complet, pentru indeplinirea conditiilorde acceptabilitate la receptie.

Lucrarile cuprinse in prezentul proiect vor fi efectuate in conformitate cu normele sistandardele romanesti in vigoare.

In timpul executiei, daca este cazul, proiectantul de specialitate Geoexchange va intocmidispozitii de santier prin care se dau derogari sau modificari la solutia initiala a proiectului.

Dispozitiile de santier vor fi predate cu proces verbal beneficiarului (sau reprezentantuluiacestuia).


Pag 27/53

Caietul de sarcini nu are caracter limitativ insa orice modificari sau completari se vor puteaface numai cu avizul proiectantului de specialitate.

Executarea schimbatorului de caldura cu pamantul se va face coordonat cu celelalteinstalatii, tinand seama de sectiunile coordonatoare ale proiectului. Daca apar neconcordante, va fiinstiintat proiectantul de specialitate pentru a lua o decizie, care va fi transmisa beneficiaruluiprintr-o dispozitie de santier.

Pastrarea materialelor se va face conform prescriptiilor producatorului.

La manipularea materialelor se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarii acestora.Se vor respecta normele si masurile de securitate si sanatate a muncii si masurile SU.

1. PUTURI GEOEXCHANGE

1.1. Indepartarea stratului vegetal si decopertare1.2. Foraj put de proba1.3. Instalare bucle in putul de proba1.4. Proba de presiune pentru putul de proba cu intocmirea unui proces verbal1.5. Cimentare put de proba1.6. Testarea raspunsului termic al formatiunilor geologice strabatute de putul de proba

(realizata cu aparatura si cu soft avizate), finalizat cu intocmirea unui raport si a unuiproces verbal de receptie,

1.7. Redimensionarea numarului de foraje, functie de TRT al forajelor de proba1.8. Foraj puturi1.9. Instalare bucle in puturi1.10. Proba de presiune pentru fiecare foraj in parte cu intocmirea unui proces verbal1.11. Cimentare puturi

2. NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII, NORME SI MASURI SU

2.1 Norme de securitate a muncii 2.2 Masuri de sanatate a muncii 2.3 Masuri SU

1. PUTURI GEOEXCHANGE

1.1. Indepartarea stratului vegetal si decopertareaZona unde va fi amplasat campul de puturi geoexchange va fi decopertata la o adancine

recomandata de proiectantul de specialitate (pana la adancimea de asezare a colectoarelororizontale ale buclelor de put; adancimea recomandata este de 2 m fata de cota terenuluiamenajat). Pentru a evita eventuale accidente datorate prabusirii malurilor, acestea vor fi taluzate.

1.2. Foraj put de probaTrasarea lucrarilor se va face prin lucrari de topometrie cu nivela. Desenul de referinta

pentru trasare este cel transmis de catre proiectantul general (zona alocata pentru SCP). In bazaacestuia, proiectantul de specialitate va intocmi proiectul de SCP.

Executantul va prelua de la proiectantul de specialitate coordonatele locului de sapare interen a unui put de proba, care ulterior va fi inclus in sistemul schimbatorului de caldura.

Executantul va pregati bazine de decantare si de alimentare (batale) pentru foraj.


Pag 28/53

Sapatura pentru batale se va realiza mecanizat, cu un mini-excavator. Pamantul excavat vafi depozitat in apropiere si va fi utilizat la operatia de inchidere a batalelor dupa terminareaexecutarii forajului.

Forarea putului se va face cu o instalatie de foraj, respectandu-se urmatoarelecaracteristici: adancime utila 120 m (calculata de proiectantul de specialitate de la cota de plasarea colectorului geoexchange si indicata in plan), numarul de bucle introduse in put : 1 (2 tevi cudiametrul de 32x2.9mm unite in partea inferioara a putului printr-o piesa in forma literei “U”; laiesirea din put, tevile se vor uni din nou tot 2 cate 2 cu cate o piesa in forma literei “Y”; de la acestapieasa pleaca 2 tevi – tur si retur – cu un diametru de 40x3.7mm; tevile buclelor si tevile tur-returcolectoare sunt din PEID (polietilena de inalta densitate). Diametrul putului va fi de: min.160 mm,iar adancimea de foraj va fi de 123-124 m pentru a avea loc balastul si eventualale depunerirezultate in urma forarii si pentru a fi siguri ca adancimea utila a putului a ramas 120 m.

1.3. Instalare buclelor in putul de probaSe pregatesc buclele de put pe tambur. Teava PEID pentru buclele de put este de tip bucla

dubla, cu diametrul de 32x2.9mm. Fiecare bucla are instalata din fabrica 1 cot la 180 grade, unindtevile la partea inferioara (partea cu care se introduce in put). Dupa ce s-au introdus buclele in put,la partea superioara se sudeaza 2 piese in forma de “Y”, unind 2 cate 2 tevile introduse in put.Piesele in forma literei “Y” se continua cu teava cu diametrul de 40x3.7mm.

Inainte de inceperea introducerii buclelor in put si a cimentarii putului, se aplica la capetelebuclelor de put racorduri cu compresiune de diametrul 32mm, pentru proba de presiune. Semonteaza cate un conector cu compresiune si cate un robinet de decuplare pentru fiecare teava inparte (in total 4 conectoare, fiecare cu cate un robinet pentru fiecare put in parte). Pentru fiecarebucla in parte, unul dintre robineti va fi racordat la o pompa care va introduce apa pana lapresiunea de 6 bari. Astfel in bucle va exista un amestec de apa si aer comprimat la presiunea de6 bari.

Buclele de put se vor introduce gravitational. La baza lor se va monta un lest cu greutateade min 17 kg, introdus impreuna cu capetele buclelor (piesa de intoarcere in forma de « U ») intr-oteaca de protectie pentru evitarea deteriorarii tevilor. Conform specificatiilor proiectantului despecialitate, trebuie montate, pe masura ce se introduce teava in put, distantiere speciale pentru acentra tevile buclelor de put. Acestea trebuie sa existe pe intreaga lungime a buclelor de put la odistanta de max 3,5 m una de alta, primul distantier fiind pozitionat la aproximativ 2 m de bazabuclelor din put. Distantierele trebuie pozitionate conform indicatiilor producatorului.

Pentru cimentarea putului se utilizeaza o teava rigida, formata din segmente demontabile.Aceasta teava de cimentare se va introduce in put odata cu buclele de put. Se interzice folosireaunui furtun de cauciuc pentru cimentare.

Proba de presiune pe buclele de put incepe inainte de a se trece la cimentarea siinchiderea putului.

1.4. Proba de presiune la rece pentru putul de proba, cu intocmirea unui proces verbalProba de presiune la rece pentru putul de proba incepe inainte de a se incepe cimentarea

si inchiderea putului.Proba de presiune la rece pentru putul de proba se va executa cu apa si aer comprimat la

presiunea de 6 bari (vezi 1.3.) timp de o ora si se considera proba admisa daca presiunea nu arevariatii mai mari de 15%, iar teava nu prezinta fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa. Dupa 15 min.de la inceperea acestei probe se poate demara procesul de cimentare a putului, dar buclele vorramane in continuare in presiune; se va consemna presiunea dupa 60 min. in procesul verbal deprobe de presiune al putului respectiv. Nici dupa acest timp nu se vor scoate buclele din presiune,ele ramanand asa pana la intarirea amestecului de cimentat (24 – 48 ore).

Se va intocmi un procesul verbal pentru aceasta proba mai sus mentionata, in conformitatecu programul de control al calitatii pe santier, unde sunt specificate toate conditiile de executie.


Pag 29/53

Dupa semnarea procesului verbal de catre executant si de catre beneficiar (sau reprezentantulacestuia), putul este considerat finalizat.

1.5. Cimentare put de probaAceasta activitate este efectuata cu instalatia de cimentare, cu ajutorul careia se poate

cimenta un singur put odata. Aceasta instalatie este montata pe o remorca cu doua osii, care va fitractata in teren cu un mijloc auto.

Amestecul pentru cimentare se va prepara separat si se va pompa in put, in acelasi timpretragandu-se teava de cimentare. Capatul tevii de cimentat va trebui sa ramana in permanentasub nivelul cimentului din foraj.

Executantul va solicita reteta amestecului de cimentare de la proiectantul de specialitateGeoexchange, deoarece trebuie respectata conditia de conductivitate termica a amestecului(minim 1,7W/mK).

Transportul materialelor pentru cimentare se va face cu camion cu platforma si macara.Surplusul de apa rezultat din cimentare va fi deversat in batalele aferente. Se va acorda o

atentie deosebita reducerii la minim a pierderilor de apa pe timpul forajului.Dupa trecerea probei de presiune a putului, intocmirea procesului verbal si cimentarea

completa a putului se poate efectua operatia de inchidere si compactare a batalelor utilizate laforajul si cimentarea putului. Va fi utilizat pamantul indepartat prin sapatura.

1.6. Testarea raspunsului termic (TRT) al formatiunilor geologice strabatute de putul deproba (realizata cu aparatura si cu soft avizate), finalizat cu intocmirea unui raport sia unui proces verbal de receptieAcest subcapitol, datorita complexitatii, va fi tratat intr-un caiet de sarcini separat.

1.7. Redimensionarea numarului de foraje, functie de TRT al forajelor de probaPe baza rezultatelor testului se reface calculul schimbatorului de caldura cu pamantul si se

modifica (daca este cazul) configuratia si/sau numarul de puturi.

1.8. Foraj puturiSe traseaza terenul conform planului de amplasare a forajelor realizat de proiectantul de

specialitate.Vor fi pregatite bazine de decantare si de alimentare (batale) pentru fiecare foraj in parte,

sau pentru 2-4 foraje aflate in apropiere.Aceasta activitate se desfasoara in ziua premergatoare forarii unui ansamblu de maxim 2

puturi (numar maxim de puturi ce poate fi executat intr-o zi).Vor fi pregatite batale de decantare si de aspiratie comune la cate 2-4 puturi. Sapatura se

va realiza mecanizat, cu un mini-excavator. Pamantul excavat va fi depozitat in apropiere si va fiutilizat la operatia de inchidere a batalelor.

Tot in aceasta zi se va realiza hidratarea bentonitei care va fi utilizata in ziua urmatoare laforaj.

Forajul putului se va face cu o instalatie de foraj, respectandu-se urmatoarele caracteristici:adancime utila 120 m (calculata de proiectantul de specialitate de la cota de plasare acolectoarelor geoexchange si indicata in plan), diametru forajului: 160 mm. Distanta dintre puturi vafi stabilita de catre proiectantul de specialitate Geoexchange si va fi reprezentata in planul deamplasare a forajelor.


Pag 30/53

Dupa terminarea forarii unui ansamblu de 4 puturi, fluidul de foraj va fi transvazat inbatalele pregatite pentru urmatorul grup de foraje. Se va acorda o atentie deosebita reducerii laminim a pierderilor de apa pe timpul forajului.

1.9. Instalare bucle in putSe va respecta exact tehnologia descrisa la punctul 1.3. In plus mai trebuie precizat ca

dupa terminarea forarii unui ansamblu de 4 puturi, fluidul de foraj va fi transvazat in batalelepregatite pentru urmatorul grup de foraje. Se va acorda o atentie deosebita reducerii la minim apierderilor de apa pe timpul forajului.

1.10. Proba de presiune pentru fiecare put in parte, cu intocmirea unui proces verbalSe va respecta exact tehnologia descrisa la punctele 1.3. si 1.4. Proba se incheie cu un

proces verbal semnat de executant si de beneficiar (sau de reprezentantul acestuia).

1.11. Cimentare puturiSe va respecta exact tehnologia descrisa la punctul 1.3.Dupa terminarea activitatii de testare a buclelor de put, intocmirea procesului verbal si

cimentare, puturile sunt considerate finalizate si se poate efectua operatia de inchidere sicompactare a batalelor utilizate la forajul/forajele deservit/deservite. Va fi utilizat pamantulindepartat prin sapatura.


Pag 31/53

2. Caiet de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii montaj ale colectoarelor unuischimbator de caldura cu pamantul, pana la punctul geotermic

GENERALITATI

Prezenta documentatie contine caietele de sarcini care cuprind descrierea tuturorlucrarilor de efectuat pentru realizarea colectoarelor aferente buclelor de put si grupareaacestora la un camin colector (cate 60 perechi de tevi vor fi racordate la un colector si undistribuitor, corespunzand la un numar de 60 puturi invecinate). Tevile colectoare (tur siretur) de la puturi la caminele colector/distribuitor vor avea diametrul de 40x3.7mm.Magistralele geotermale de la caminele colector/distribuitor vor intra in punctul geotermic.Puturile aferente caminelor colector/distribuitor impreuna cu tot sistemul de colectoaredescris mai sus reprezinta intreg ansamblul schimbatorului de caldura cu pamantul (SCP).

Dispozitii generale:Important: Inainte de a incepe orice operatiune in teren se va trece obligatoriu la

intocmirea unui proces verbal de predare-primire front de lucru, de la beneficiar laexecutant in care se vor mentiona urmatoarele: starea in care se preia terenul in raport cuo borna de nivel martor si starea in care urmeaza sa fie returnat terenul, dupa executialucrarilor cu specific SCP. Pe parcursul derularii lucrarilor borna martor se va conserva.

Pentru realizarea lucrarilor cu specific SCP, executantul va respecta urmatoarele:

- Standarde, normative si prescriptii de executie specifice activitatilor de foraj.

- Materialele utilizate vor fi insotite de declaratii de conformitate si de certificatede calitate si nu vor fi decat cele recomandate de catre priectantul despecialitate.

- Probele si verificarile sunt operatii importante ce se vor incheia cu cate unproces verbal. Toate aceste procese verbale sunt specificate in programulprivind controlul de calitate pe santier intocmit de catre proiectant.

- Conditiile de livrare si depozitare pentru materiale si utilaje vor fi cele strictrecomandate de fiecare producator in parte.

- Defecte admise si neadmise. Executantul va semnala proiectantului despecialitate orice defect aparut si va astepta decizia acestuia referitoare laadmiterea sau neadmiterea respectivului defect astfel incat sa nu fie afectatefunctionarea, eficacitatea si durata de exploatare a schimbatorului de calduracu pamantul.

- Verificari in vederea receptiei. Exista verificari specifice pentru SCP ce trebuieexecutate inainte de receptia la terminarea lucrarilor care se executa cuintregul sistem tehnic proiectat (puturi, manifolduri, magistrale pana la punctulgeotermic).

- Executantul are obligatia sa anunte din timp toti factorii implicati in semnareaunui proces verbal ce face parte din referirea la programul de control decalitate pe santier al proiectului.


Pag 32/53

Lucrarea trebuie executata in modul cel mai corect si complet, pentru indeplinireaconditiilor de acceptabilitate la receptie.

Lucrarile cuprinse in prezentul proiect vor fi efectuate in conformitate cu normele sistandardele romanesti in vigoare.

In timpul executiei, daca este cazul, proiectantul de specialitate va intocmi dispozitiide santier prin care se dau derogari sau modificari la solutia initiala a proiectului.

Dispozitiile de santier vor fi predate cu proces verbal beneficiarului (saureprezentantului acestuia).

Caietul de sarcini nu are caracter limitativ insa orice modificari sau completari sevor putea face numai cu avizul proiectantului de specialitate.

Executarea schimbatorului de caldura cu pamantul se va face coordonat cucelelalte instalatii, tinand seama de sectiunile coordonatoare ale proiectului. Daca aparneconcordante, va fi instiintat proiectantul de specialitate pentru a lua o decizie, care va fitransmisa beneficiarului printr-o dispozitie de santier.

Pastrarea materialelor se va face conform prescriptiilor producatorului.La manipularea materialelor se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarii lor.Se vor respecta normele si masurile de securitate si sanatate a muncii si masurile

SU.

1. CAMINE COLECTOR/DISTRIBUITOR1.1.Racordarea buclelor de put la colectoare (tur si retur); asezarea

acestora in campul de colectoare1.2.Racordarea colectoarelor (tur si retur) puturilor la caminele

colector/distribuitor.1.3.Acoperirea colectoarelor puturilor si a caminelor

2. SANTURI COLECTOARE PENTRU MAGISTRALE GEOTERMALE2.1. Trasare si sapare santuri pentru sirurile colectoare ale caminelor

Geoexchange2.2. Executarea, montarea si racordarea magistralelor la camine2.3. Asternerea straturilor de nisip si a straturilor de pamant2.4. Proba de presiune la rece pentru magistralele geotermale2.5. Executarea, montarea si racordarea magistralelor geotermale

intre camine si punctul geotermic; executarea canivoului comun2.6. Predarea – primirea fronturilor de lucru la punctele geotermice

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII, NORME SI MASURI SU

3.1. Norme de securitate a muncii3.2. Masuri de sanatate a muncii3.3. Masuri SU

1. CAMINE COLOECTOR/DISTRIBUITOR1.1.Racordarea buclelor de put la colectoare (tur si retur); asezarea acestora in

campul de colectoare


Pag 33/53

Important: pentru a se evita confuziile, in aceasta documentatie pentru partea decolectoare puturi se va denumi tur colectorul care aduce agentul termic de la put catrecamin, iar retur se va denumi colectorul care duce agentul termic de la camin catre put.

Tevile buclelor de put se vor uni 2 cate 2 cu o piesa in forma literei “Y”. Cele 2 tevicolectoare (tur si retur) care vor pleca de la aceste piese in forma de “Y” vor aveadiametrul de 1 ¼”. Sudura acestor piese in forma de “Y” se va face conform prescriptiilorproducatorului de tevi PEID (Polietilena de inalta densitate – sau PEHD). In continuareapieselor tip “Y” se vor suda coturi la 90 grade cu diametrul de 40x3.7mm. In continuareacoturilor se vor suda tevi colectoare cu diametrul de 40x3.7mm. Tehnica de sudura estecea stabilita de producatorul de teava PEID si este specificata de proiectantul despecialitate in proiectul de SCP. In final fiecare put va avea 2 tevi colectoare, un tur si unretur, fiecare cu diametrul de 40x3.7mm. Aceste tevi colectoare se vor aseza pe un stratde 15 cm. de nisip cuartos. Intre tevile colectoare (tur si retur) se vor pune distantiere.Marimea acestora si distanta pe orizontala dintre ele sunt specificate in proiectul de SCP.

1.2.Racordarea colectoarelor (tur si retur) puturilor la camine.Important: capetele buclelor de put, dupa ce vor fi scoase de sub presiune (se vor

demonta conectoarele cu compresiune si robinetii), vor fi obligatoriu protejate cu dopuri dinplastic pentru a preveni intrarea de corpuri straine in buclele de put pana la momentulconstituirii colectoarelor, iar inainte de operatuinea de constituire a acestor colectoare,care fac legatura intre buclele de put si camin, trebuie sa se spele buclele de put,introducand apa sub presiune in aceste buclele de put, astfel incat sa se elimine riscul dea exista in interior corpuri straine (in special pietre, nisip etc.).

Tevile colectoare (cu diametrul de 40x3.7mm) corespunzatoare buclelor de put aleunor puturi adiacente se vor uni intr-un camin comun (maxim 30 de puturi pot fi conectatela un singur camin – aceasta insemnand cate 30 de tevi colectoare tur si cate 30 de tevicolectoare retur pentru fiecare camin). Tehnica de sudura a acestor colectoare la manifoldeste cea prescrisa de producatorul de teava PEID si este specificata in proiectul de SCP.De la fiecare camin pleaca cate 2 magistrale geotermale (tur si retur) fiecare avanddiametrul de 160x14.6 mm.

1.3.Acoperirea colectoarelor puturilor si a caminelorIn functie de configuratia stabilita de catre proiectantul de specialitate

Geoexchange, peste colectoare va trebui sa se astearna un strat de 15 cm. de nisipcuartos. Intre tur si retur va exista de asemenea un strat de nisip cuartos, grosimeaacestuia va fi data de distantierele prevazute de proiectantul de specialitate Geoexchangein proiectul SCP. La sfarsitul operatiei de asternere a straturilor de nisip, se va intocmi unProces Verbal de asternere a straturilor de nisip sub si peste colectoare, prevazut inprogramul privind controlul de calitate pe santier.

In continuare se vor aseza straturi succesive de pamant de cate 50 cm. inaltime sise vor compacta fiecare in parte, pana se va ajunge la cota convenita cu proiectantulgeneral si cu beneficiarul (sau reprezentantul acestuia).

Pentru acoperirea caminului se vor respecta prescriptiile recomandate deproducator. Aceste prescriptii sunt prevazute si de proiectantul de specialitateGeoexchange in proiectul de SCP.


Pag 34/53

2. SANTURI COLECTOARE PENTRU MAGISTRALE GEOTERMALE

2.1. Trasare si sapare santuri pentru sirurile colectoare ale manifoldurilorGeoexchange

Important: pentru a se evita confuziile, in aceasta documentatie pentru partea demagistrale geotermale se va denumi tur conducta care transporta agentul termic de lacamin catre punctul termic, iar retur se va denumi conducta care transporta agentul termicde la punctul termic catre camin.

Se va executa o trasare a terenului in zona in care vor fi sapate santurile pentrumagistralele geotermale. Aceasta trasare se va executa conform planurilor primite de laproiectantul de specialitate Geoexchange. In urma acestei trasari se va intocmi un procesverbal de trasare a aliniamentelor santurilor pentru magistralele geotermale, conformprogramului privind controlul de calitate pe santier.

Fundul santurilor trebuie sa se afle la adancimea specificata in detaliile de sapatura,dar nu mai putin de 2 m fata de cota terenului amenajat, cota convenita cu ProiectantulGeneral. Pot exista cazuri in care trebuie sapate santuri mai adanci de 2 m (datoritafaptului ca se va ajunge la o cota inferioara celei existente la momentul saparii sau datoritapantei stabilite. In toate cazurile este obligatoriu sa se faca lucrari specifice de sprijinire alemalurilor sau de taluzare.

Latimea santului pentru magistralele geotermale va fi data de numarul de conductecorespunzatoare caminelor deservite. Tevile magistralelor geotermale (tur si retur) audiametrul de 160x14.6 mm., iar distanta dintre acestea asezate in sant va fi specificata deproiectantul de specialitate Geoexchange in proiectul de SCP.

Fundul de sant pentru instalarea colectoarelor mai sus mentionate va avea pantaindicata in desenele de specialitate Geoexchange.

Pamantul rezultat din saparea santului va fi depozitat in apropiere, astfel incat sapoata fi reutilizat pentru astuparea santului, la finalizarea lucrarii de instalare amagistralelor geotermale.

Se va acorda o atentie deosebita la protectia malurilor santurilor impotriva surparii.Aceasta protectie se poate face prin taluzarea malurilor (malul fiecarui taluz putand aveamaxim 1 m.) sau prin sprijinirea malurilor cu constructii specifice.2.2. Executarea, montarea si racordarea magistralelor la camine

Magistralele geotermale se executa prin procedeul de sudura recomandat deproducatorul de teava PEID si specificat de proiectantul de specialitate Geoexchange inproiectul de SCP. Aceasta operatie va fi facuta numai de catre un sudor autorizat,respectand atat tehnologia prescrisa de producatorul aparatului utilizat, cat si prescriptiileproducatorului de teava referitor la procedeul de sudare.

Daca teva livrata pe santier are o lungime de 6 m, se recomanda sa se faca suduraa maxim 3 astfel de tevi in afara santului, pe o suprafata neteda. Dupa aceasta operatiune,se va trece la coborarea acestor tronsoane pe fundul santului, pe patul de nisip de 15 cmdeja pregatit (vezi 2.3). Se continua cu operatia de sudare pana cand se realizeazaintregul tronson de tip tur.

Important: magistralele geotermale se vor monta cu o panta continua specificata deproiectantul de specialitate Geoexchange.


Pag 35/53

Tevile de tip tur se vor aseza in sant la distantele prescrise conform proiectului deSCP elaborat de proiectantul de specialitate Geoexchange.

Daca tevile se vor aseza suprapuse, peste colectoarele de tip tur se va asterne unnou strat de nisip cuartos de 15 cm. inaltime si o folie de PVC (vezi 2.3).

Tevile de tip retur se vor suda si se vor aseza in sant similar tevilor de tip tur,conform prescriptiilor producatorului si conform proiectului de SCP eleborat de proiectantulde specialitate Geoexchange.

Inainte de inceperea asternerii ultimului strat de nisip, se poate incepe si proba depresiune la rece pentru magistralele geotermale.2.3. Asternerea straturilor de nisip si a straturilor de pamant

Pe fundul santului se va asterne un strat de nisip, avand o inaltime de 15 cm. Se vatine cont de panta data de proiectantul de specialitate Geoexchange in proiectul SCP. Sevor aseza toate magistralele geotermale tip tur peste stratul de nisip. Distanta intre axeeste indicata de proiectantul de specialitate Geoexchange in proiectul de SCP si estementinuta prin folosirea distantierelor. Peste colectoarele de tip tur se va asterne un noustrat se nisip de 15 cm inaltime. Peste acest strat de nisip se va pune o folie de PVC. Sevor aseza toate retururile in put peste folia de PVC. Peste retururi se va asterne din nou unstrat de nisip cuartos de 15 cm. inaltime. La sfarsitul operatiei de asternere a straturilor denisip, se va intocmi un proces verbal de asternere a straturilor de nisip sub si pestecolectoare, prevazut in programul privind controlul de calitate pe santier. Se va pune onoua folie de PVC peste acest ultim strat de nisip.

Magistralele geotermale de tip tur/retur se vor instala suprapuse sau paralel, functiede detaliile din proiectul de SCP.

Peste folia de PVC se va aseza un strat de pamant de 50 cm., care va fi compactat.Peste acest strat de pamant se va pune o banda avertizoare. In continuare se vor asezastraturi succesive de pamant de cate 50 cm. inaltime si se vor compacta fiecare in parte,pana se va ajunge la cota convenita cu proiectantul general si cu beneficiarul (saureprezentantul acestuia).2.4. Proba de presiune la rece pentru magistralelel geotermale

Dupa cum s-a specificat la subcapitolul 2.2., este recomandat ca aceasta proba sase desfasoare cu tevile superioare “la vedere” pentru a fi usor de intervenit in caz depierderi de presiune datorate unor suduri imperfecte cat si a existentei unor eventualefisuri.

Ca si la proba de presiune la rece a buclelor de put, la capetele magistralelorgeotermale, se vor monta cu flansa cate un racord cu conector cu compresiune si cate unrobinet de decuplare. Unul dintre robineti va fi racordat la o pompa care va introduce apapana la presiunea de 3 bari. Inainte de a se pune conductele sub presiune, va trebui, totcu ajutorul pompei sa se introduca apa si sa se lase sa curga la celalalt capat pentru aspala interiorul colectoarelor si al buclelor de put. Dupa spalare, se va inchide robinetul dela capatul colectorului si se va incepe proba de presiune la rece a colectoarelormanifoldurilor. Proba incepe cand presiunea ajunge la 3 bari. Se consemneaza momentul.Proba dureaza 24 de ore, timp in care presiunea nu trebuie sa scada cu mai mult de 10%.La sfarsit, se va intocmi un proces verbal de lucrari ascunse, conform programului privindcontrolul de calitate pe santier.2.5. Executarea, montarea si racordarea magistralelor geotermale intre camine si

punctul geotermic; executarea canivoului comun


Pag 36/53

Pentru aceste operatii se va respecta exact tehnologia descrisa la punctele 2.1.,2.2. si 2.3. De asemenea proiectantul de specialitate Geoexchange va elebora detalii deexecutie pentru aceasta parte a proiectului de SCP. Pentru fiecare camin in parte va fi opereche de tevi tur-retur cu diametrul de 160x14.6 mm. Santul pentru canivoul comun varespecta de asemenea dimensiunile si panta indicate in planurile proiectantului despecialitate Geoexchange. Asternerea straturilor de nisip se va face exact ca si in cazulsanturilor (vezi 2.3.).2.6. Predarea – Primirea fronturilor de lucru la punctele geotermice

Predarea-primirea fronturilor de lucru la punctele geortermice se va face cu unproces verbal de predare – primire, conform programului privind controlul de calitate pesantier.


Pag 37/53

3. Caiet de sarcini privind testarea raspunsului termic (TRT) al formatiunilor geologicestrabatute de putul de proba

GENERALITATI

Prezenta documentatie contine caietele de sarcini pentru toate lucrarile ce trebuieexecutate in vederea testarii raspunsului termic al formatiunilor geologice strabatute deputurile Geoexchange, din perimetrul terenului alocat.

Dispozitii generale:Prezenta testare se va efectua la putul de proba deja stabilit de catre proiectantul

de specialitate Geoexchange. Testarea se va incheia cu un raport elaborat de proiectantulde specialitate Geoexchange. Raportul va fi predat beneficiarului printr-un proces verbalde receptie (conform programului privind controlul de calitate pe santier).

Testarea se va face cu un aparat specific destinat pentru acesta operatuine(echipament TRT)

Datele vor fi culese cu un dispozitiv care va fi conectat la aparatul de testare.Interpretarea datelor va fi facuta cu ajutorul unui Soft specializat.

3.1. Descrierea echipamentului TRTEchipamentul pentru testarea raspunsului termic al formatiunilor geologice

(Echipament TRT) este destinat determinarii raspunsului termic mediu al formatiunilorgeologice traversate de catre putul de tip Geoexchange – elementul component alschimbatorului de caldura cu pamantul. In acest scop echipamentul mecanic TRTinjecteaza o cantitate de caldura controlata in bucla de put Geoexchange, instalataconform proiectului definitiv.Nota importanta : acest test se va efectua la putul de proba stabilit de proiectantul despecialitate Geoexchange si se va face pe o singura bucla a putului supus testarii, inaintede sudarea piesei de forma literei ”Y” la partea superioara a putului.

Agentul termic este apa incalzita cu ajutorul unei baterii de trei incalzitoare electricede tip plonjor. Sistemul de achizitie a datelor memoreaza temperaturile de plecare si desosire a apei vehiculate in bucla de put si tensiunea si curentul cu care sunt alimentateincalzitoarele electrice, la intervale de timp stabilite de catre utilizator. Datele inregistratepot fi descarcate in calculator si utilizate pentru calculul conductivitatii termice medii aformatiunilor geologice.

Echipamentul de masura este amplasat intr-o carcasa din material plastic, prevazutacu izolatie termica.

Principalele elemente ale echipamentului vor fi urmatoarele :o Coloana verticala prin care se asigura suprapresiunea in aspiratia pompei de

circulatie. Aceasta coloana include si o sita pentru retinerea impuritatilor.Coloana este prevazuta cu un orificiu la partea superioara, inchis cu un capac,prin care se face aerisirea circuitului ;

o Pompa de circulatie;


Pag 38/53

o Trei incalzitoare electrice rezistive de tip plonjor, de 1.500 W fiecare, montatein mantale din otel. Fiecare incalzitor poate fi conectat separat la alimentareacu energie electrica.

Din afara carcasei sunt accesibile stuturile circuitului de apa (intrare si iesire) sicapacul orificiului coloanei verticale.

Pe carcasa este montata o cutie de comenzi electrice, in care sunt instalateintrerupatoarele electrice ON/OFF pentru pompa de circulatie si pentru fiecare dintre celetrei incalzitoare electrice.

Tot in aceasta cutie se afla conectoarele tuturor senzorilor din schema de masura,care trebuie legati la DataLogger (temperatura apa intrare si iesire, curentul si tensiunea incircuitul de alimentare cu energie electrica).

Testul se va realiza la cel putin 48 ore de la terminarea forajului putului prin metodarotativa cu noroi de foraj.

3.2. Intocmirea raportului testului pentru determinarea conductivitatii termice mediia formatiunilor geologice

Rezultatele testului pentru determinarea conductivitatii termice medii a formatiunilorgeologice vor fi inscrise intr-un raport, care va avea urmatoarea structura :

Date generaleClient : ..........Locatia : ..........Data raportarii : ..........Preparat de : ..........Rezumat

Rezumatul va puncta, succint, urmatoarele aspecte ale testului : Descrierea putului Geoexchange supus testarii Data efectuarii testului Metoda de analiza utilizata Vedere generala asupra procedurilor utilizare pentru efectuarea testului si

inregistrarile datelor experimentale Date referitoare la profilul geologic al formatiunilor geologice traversate de putul

GeoexchangeRezultatele testului

Rezultatele testului sunt: Conductivitate termica medie a formatiunilor geologice: ………. [W/m K] Difuzivitate termica calculata: ………. [m2/s] Temperatura formatiunilor geologice nedisturbate: ………. [oC]

Proceduri de testareProcedurile de testare sunt in conformitate cu recomandarile ASHRAE pentru

schimbatoarele de caldura cu pamantul formate din bucle verticale inchise. Dintre acestease vor aminti:


Pag 39/53

Durata testului : 40 ore ; Timp scurs de la finalizarea forajului : minim 48 ore pentru metoda de foraj rotativ

umed ; Frecventa de achizitie a datelor : 2 minute ; Valori achizitionate :temperaturile agentului termic la intrarea si la iesirea din

aparat, curentul absorbit si tensiunea de alimentare ; Temperatura nedisturbata a solului : Este egala cu temperatura minima a

temperaturii agentului termic la intrarea in aparat, dupa aproximativ 10 minute dela punerea in functiune a pompei de circulatie, fara ca incalzitoarele electrice sa fieracordate ;

Coeficientul de difuzivitate termica a formatiunilor geologice : Aceasta marime estenecesara in calculul de proiectare al schimbatorului de caldura cu pamantul si esteestimata cu ajutorul valorii conductivitatii termice medii a formatiunilor geologice sicu valorile medii calculate ale caldurii specifice si ale densitatii acestor formatiunigeologice ;

Analiza datelor: Pentru calculul conductivitatii termice medii a formatiunilorgeologice se utilizeaza fie modelului matematic pentru calculul lungimii buclei deput in regim de racire, fie modelului matematic linear cu sursa de caldura lineara,fie ambele metode.

Descrierea putului Geoexchange Diametru si adancime foraj ; Material si diametru bucla de put ; lungime terminale in afara putului ; protectie

terminale ; semnalizare put ; Rezultatele testului de presiune al buclei de put ; Caractersticile cimentului ; caracteristicile echipamentului de cimentare.

Inregistrari si calcule Printurile work-sheet-urilor Excel continand valorile masurate, valorile calculate si

reprezentarile grafice ale acestora Foile de calcul pentru conductivitatea termica medie si coeficientul de difuzie

termica


Pag 40/53

4. Caiet de sarcini aferente instalatiilor interioare

4.1 Conducte

Imbinarea prin sudare

Toate sudurile vor fi executate in intregime de personal calificat.Unde sudarea tevilor din otel a fost specificata, aceasta sudura va fi executata prin proces

cu flacara oxi-acetilenica sau prin proces cu arc electric.Toate asamblarile sudate executate prin procese oxi-acetilenice sau cu arc electric vor fi

uniforme si de calitate cu depuneri de material usor convex cu ondulatii uniforme si fara patrundericare sa obtureze calea de trecere a apei, fara scobituri (cratere) ale imbinarilor.

La imbinarile prin sudura a tevilor cu diametru peste 1”, tevile cu pereti sub 4mm grosimese sudeaza in “I”, iar cele cu grosimea de 4mm sau mai mare se sudeaza in “V”.

Taierea cu flacara oxi-acetilenica va fi executata de catre o persoana calificata care vapreintampina defectarea structurii metalice a tevii. Dupa taierea tevii, capetele vor fi finisate cu opila patrata fina si vor fi tesite inainte de sudare. Capetele tevilor vor fi largite sau pilite pentru aindeparta toate impuritatile .

Imediat dupa asamblare toate sudurile vor fi in intregime curatate cu o perie tare de sarmasi, dupa inspectare, vopsite cu grund.

Nici o sudura nu va fi permisa in nici un caz pe nici o teava galvanizata.Toate sudurile cap la cap vor fi vizualizate cu atentie. Orice diferenta in diametru nu trebuie

sa depaseasca 1 mm sau un paralelism de 0.5 mm. Inainte de sudare, tevile vor fi aliniate cu grijasi prinse prin puncte de sudura pentru a asigura ulterior o penetrare completa a sudurii.

Imbinarea prin infiletare

Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permita insurubareapieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. Laimbinarile cu filet etansarea se executa cu fuior de canepa imbibat cu pasta de miniu de plumb saupasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte solutii de etansare omologate in acestscop

Pentru a evita smulgerea firelor de canepa la insurubarea fitingurilor, infasurarea serealizeaza in directia filetului. Stratul de canepa trebuie sa fie subtire, bine intins si egal aplicat pespirele filetului. Piesa odata insurubata nu trebuie invartita inapoi. Daca etansarea nu este buna siapar puncte de lacrimare, piesa trebuie demontata si remontata la loc; nu se admite caneetanseitatile sa fie stemuite sau astupate cu diferite materiale.

Imbinarea prin flanse.

Conductele vor avea sudate flanse acolo unde se cer pentru montarea echipamentului.

Etansarea imbinarilor prin flanse se face cu garnituri confectionate din carton (clingherit) –STAS 1733 – unse cu pasta de miniu de plumb sau grafit imbibat cu ulei de in fiert.

Garniturile imbinarilor cu flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii, iar periferiagarniturii va ajunge cel mult pana la suruburile flansei.

Flansele vor fi corespunzatoare pentru presiunile sistemului in functionare si pentrupresiunile de probe. Flansele vor fi prevazute cu suruburi si piulite. Lungimea suruburilor vapermite cel putin o rotatie completa si nu mai mult de 3 mm in plus de la capatul surubului la piulitacand imbinarea este definitiva.


Pag 41/53

Montare, sustinere

Traseul tevilor va urma in general pozitia indicata in desene. Tevile vor fi instalate intr-unmaniera profesionala ingrijita pentru a avea un aspect placut. Unde doua sau mai multe tevi mergparalel una langa cealalta ele vor fi astfel distantate incat reazemele sa poata fi instalate. Se vaasigura panta cuvenita pentru aerisirea si golirea tevilor.

Imbinarea intre conducte metalice si armaturi se executa prin flanse sau prin filet, dupa tipularmaturii utilizate. Alternativ, conductele cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 50 mm caresunt montate aparent, expuse permanent vederii, pot avea imbinari filetate.

Curbele pentru suduri vor fi folosite de preferinta la coturi, coturile drepte nefiind folosite.

Teurile drepte vor fi folosite acolo unde curbele scurte ale fitingurilor pot cauza blocareaaerului in sistem sau in ramurile terminale ale sistemului de alimentare cu apa calda si in ramurilecu apa racita la armaturi sau serii de armaturi. teuri drepte nu vor fi folosite pe conducte de golire.

Unde tevile trec prin pereti, pereti despartitori, pardoseli, plafoane, se vor monta tevi deprotectie. Tevile vor fi taiate la o masura corespunzatoare care sa nu permita patrunderea apei dela spalarea pardoselilor.

Schimbarile de directie ale conductelor se realizeaza prin indoirea tevilor, prin intermediulcurbelor sau coturilor sudate, prin intermediul teurilor sudate. Indoirea la rece se face numai cuajutorul masinilor – unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru indoit tevi. Tevile indoitenu vor prezenta deformari ale sectiunii si subtieri ale peretelui peste 0.5mm.

Toate suprafetele expuse la exterior, tevi, canale, suporti, etc. vor fi in intregime curatate cuo perie de sarma si vopsite cu un strat de grund, dupa fabricare si inainte de montare.

Dupa montare, suprafetele expuse la exterior vor fi in intregime curatate si la sfarsitacoperite cu inca un strat de grund urmat de un strat de vopsea negra bituminoasa pe toti suportidin otel.

Toate barele din otel neacoperite folosite ca supoti, console si bratari pentru montare, dacanu sunt galvanizate vor fi in intregime curatate cu peria de sarma si vopsite cu grund dupafabricatie si inainte de montare.

Dupa montare vor fi vopsite folosind numai vopsea de acoperire. Aceasta vopsea se aplicanumai pe suprafetele expuse la coroziune. Daca, in timpul aplicarii grundului sau a vopselei, oricesuprafata deja protejata este deteriorata sau arata stricaciuni ale suprafetei vor fi curatate pe odistanta de 25 mm in jurul suprafetei deteriorate si va fi retratata conform specificatiilor anterioarecu o noua vopsea pe toata aceasta suprafata curatata.

Toate vopsirile vor fi facute numai dupa curatarea cu perie de sarma si grunduirea inintregime a suprafetelor.

Dupa montare toate conductele vor fi vopsite cu o vopsea ce respecta codul de culoricorespunzator lucrarii din care fac parte. Daca conductele din otel sunt folosite la transportul apeiracite, dupa grunduire, conductele se imbraca in tubulatura Armaflex termoizolanta la grosimeaindicata in proiect.

Conductele de aerisire vor fi grupate aproape de un colt.

Toate conductele se monteaza cu panta de 0.3%.

Daca lungimea conductelor de distributie este mare si nu se poate asigura o pantacontinua, din loc in loc se vor face schimbari de panta sau sarituri. In aceste puncte se vorprevedea dispozitive de aerisire automate.


Pag 42/53

Suportii pentru conductele orizontale montate la inaltime vor fi din otel moale galvanizatesau fonta maleabila. Inelele tevilor vor fi imbinate si asigurate cu bolturi sau suruburi. Se pot folosipentru tevi si inele articulate.

Bratarile pentru conductele din otel moale vor fi din otel moale galvanizat, otel vopsit saufonta maleabila.

Conductele imbinate cu mufe, robinetii din otel si conductele din fonta vor fi sprijinite infiecare racord .

Tevile vor fi astfel fixate incat sa permita miscarea libera in timpul dilatarii si contractarii.Conductele verticale vor fi fixate la baza si cu suporti si ancore intermediare adecvate, sa reziste lagreutatea totala a coloanei..

Contractorul va asigura ca montarea acestor suporti in dreprul racordurilor nu vor impiedicamiscarea libera a conductei in timpul dilatarii si a contractarii.

Distanta intre suporti va fi stabilita in conformitate cu regulile locale dar nu mai mica decatin tabelul urmator. Unde doua sau mai multe tevi de diametru diferit sunt montate alaturat se vafolosi distanta dintre suporti cea mai mica din cele doua tevi :

Distanta intre suporti (metri) pentru conductele metalice:

Diametru nominal teava (mm)Conducta

Pana la 25 32/40 50 65 80 100 125 150 150

Orizontal 2.0 2.4 2.7 3.0 3.0 3.0 3.6 4.5 5.5

Ote

l

moa

le

vertical 2.4 3.0 3.0 3.6 4.5 4.5 5.5 5.5 5.5

Orizontal 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5

Font

a

vertical 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0

Orizontal 1.4 4.4 1.7 2.0 2.0 2.4 2.7 3.0 2.7

Cup

ru

vertical 2.0 2.0 2.3 2.4 2.4 2.4 3.6 3.6 3.6

Conductele din plastic vor avea suporti la distante ce nu depasesc de 12 ori diametrulexterior al tubului pentru trasee orizontale sau de 24 ori diametrul exterior al tubului pentru coloaneverticale.

Centrul suportilor va fi in asa fel fixat incat incarcarea maxima sa poata fi acceptata destructura in fiecare punct fix, fiind cazuri unde grupul de tevi ce trebuie suportat nu poate fi sustinutintr-un singur punct.

Se vor monta suporti langa fiecare robinet, punct de golire, compensator de dilatare si altecomponente spaciale instalate pe conducte pentru a preveni incarcarile necorespunzatoare aconductelor, in asa fel incat orice componenta sa poata fi scoasa pentru intretinere, lasandconducta respectiva in siguranta pe suporti.

Bratarile sau mansoanele neferoase (din plastic) vor fi folosite pe tevile din cupru; daca insase dovedeste ca este necesar sa se foloseasca in situatii spaciale bratari din otel atunci o


Pag 43/53

garnitura de etansare se va monta intre bratara si teava de cupru pentru a preveni coroziunea.Ghidajele pentru conductele din cupru vor fi din cupru sau alama.

Toate conductele principale din otel sau plastic pe bratari din otel cu role sau cuzineti.

Conductele de la nivelul plafonului sau din spatiul acoperisului vor fi prevazute cu suporti cuimbinari rabatabile, dar se accepta si suporti confectionati din cornier cu sectiuneacorespunzatoare, suspendati cu bare rotunde din otel sau alt material, care vor sustine nu mai multde o conducta. Acesti suporti vor fi cu role sau cuzineti pentru conductele calde si cu bratari pentruconductele reci. Rolele se folosesc intotdeauna cand dilatarea nu se poate prelua cu suportisuspendati.

Toate bridele circulare, bare de otel sau alte ghidaje necesare vor fi prevazute pe directiileopuse directiei verticale de deplasare a conductei in timpul dilatarii.

Este strict interzisa perforarea structurii metalice pentru montarea suportilor de conductesau in orice alt scop fara aprobare in scris data de Proiectant.

Toate conductele montate aparent vor fi sustinute cu bratari infiletate in pereti. Aprobareade tipva fi data pentru bratari foarte ingrijit confectionate.

Conductele verticale vor fi fixate pe pereti cu cel putin doua cleme pozate la distante egaleintre pardosela si plafon, dar cu suficienta toleranta pentru dilatare si contractare. Dupatermoizolare ele sunt, de obicei inchise in ghene de gipscarton pe schelet metalic.

Conductele verticale care trec prin mai mult de o pardoseala vor fi sustinute la baza intr-unpunct dispozitive de dilatare, fiind montate pe traseul vertical al conductei. In aceste cazuri fiecaresectiune verticala peste, sub sau intre imbinari vor fi sustinute intr-un singur punct. Toate celelaltepozitii de suporti vor fi numai pentru ghidare. Fiecare pozitie de suport, neghidata, va preluaintreaga greutate a sectiunii verticale. Racordurile la coloana nu vor fi folosite ca suporti pentrucoloana.

4.2 Armaturi

Robinetaria va trebui sa fie montata astfel incat sa fie usor accesibila si demontabila si sanu suporte nici un efort anormal rezultat, in mod special, din greutatea tubulaturii si a aparatelor, casi din dilatarea lor.

Fiecare corp de robinet va trebui sa aiba indicata PN (presiune nominala) si sensul fluidului.

Robinetaria va fi din otel sau din fonta ce se vor diferentia una fata de cealalta printr-ovopsire diferita a corpurilor.

La interiorul cladirii si pe aceeasi coloana de distributie, presiunea nominala a vanelor,robinetilor, etc., la diferite puncte de consum, va fi aceeasi pe toata inaltimea si egala cu PN.

Numai diametrele nominale normalizate vor fi luate in consideratie.

Toate dispozitivele de eliminarea aerului vor fi prevazute in fiecare punct inalt. Unde tipul nueste indicat, va fi prevazut un aerisitor automat,.Robineti de golire vor fi prevazuti in toate punctelejoase ale conductelor pline cu apa, si la racordurile fiecarui echipament in parte. Atunci cand unechipament este montat cu robineti de separare, robinetul de golire va fi amplasat astfel incatechipamentul sa poata fi golit cand echipamentul trebuie demontat din circuit.

Aerisitoarele automate vor fi montate pe teuri drepte egale pe conducta principala impreunacu reductiile necesare. Aerisitoarele automate vor putea avea fiecare pe intrare un robinet deizolare sau de separare cu flansa sau racord intre valva si aerisitorul automat.

Toate circuitele instalatiei si toate echipamentele vor fi prevazute cu robineti in scopulizolarii.


Pag 44/53

Robinetii de echilibrare hidraulica sunt prevazuti pentru reglarea si masurarea debitul apeipe o ramura oarecare.

Toti robinetii de echilibrare vor fi montati in pozitiile aratate in desene si vor fi de tipul indicatin specificatiile tehnice.

Ei vor fi montati astfel incat sa fie accesibili pentru inspectie, lubrifiere si intretinere si sa fieusor accesibili. Organele de inchidere vor fi asezate pe cat posibil in linie cu exceptia cazurilorcand acest lucru nu este posibil.

Toate organele de reglare si control trebuie sa aiba sageti pe ele care sa indice directia decurgere.

Organele de inchidere montate in ghene vor fi accesibile pentru operare prin mijloace deacces local-capace de canal.

Valvele de aerisire automate vor avea corpul din alama sau bronz rosu, ghidajele flotanteneferoase sau otel inoxidabil iar valvele si sprijinirile necorozive.

Toate armaturile se monteaza in pozitie “inchis”. La montarea armaturilor cu flansese asigura paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor.

La montarea armaturilor se va tine obligatoriu seama de sensul de curgere a fluiduluipentru a nu produce blocarea ventilelor sau clapetelor de retinere.

La apucarea si insurubarea armaturilor pe teava, nu se vor folosi clesti pentru tevi ci numaichei fixe.

4.3 Tuburi de protectie

Toate trecerile conductelor la traversarea peretilor sau planseelor vor fi echipate cu protectiirigide metalice.

Diametrul inferior al protectiei va trebui sa fie compatibil cu diametrul exterior al tubului caretraverseaza astfel incat sa nu se distruga la deplasarile antrenate prin dilatarea sa.

In cazul in care spatiul lasat liber intre conducte si protectii risca sa produca o comunicarefonica intre doua incaperi, va fi prevazuta o umplutura cu material elastic incombustibil (elastomeriSIKA).

Extremitatile tuburilor de protectie vor trebui sa depasasca peretii sau planseele cu 25 mm.

In cazurile in care traversarile peretilor se realizeaza dintr-o parte in alta a unui rost dedilatare, tubul de protectie va fi impartit in doua parti, pe lungime, si va avea un diametru interiorsuficient de mare pentru a garanta un spatiu liber in cadrul rostului.

4.4 PROBE, TESTE, VERIFICARI ALE LUCRARILOR

Proba de presiune

Proba de presiune se face avand racordate echipamentele si retelele de conducte . Probade presiune se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei, de inchiderea acestora incanale nevizitabile , de mascarea lor, precum si de executarea finisajelor de constructii.

In vederea executarii probei de presiune, se va asigura deschiderea completa a tuturorarmaturilor de inchidere si reglaj, setarea corespunzatoare a armaturilor de siguranta inconcordanta cu presiunea de proba, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta deapa potabila si la pompa de presiune.


Pag 45/53

Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila, spalarea instalatieicuprinzand racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa potabila, umplereainstalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgheabul de golire la canalizare simentinerea instalatiei sub jet continuu pana cand in apa golita din instalatie nu se mai observaimpuritati. Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie a apei. Presiunea de proba estedublu presiunii de regim dar nu mai mult de 6 bar

Verificarea comportarii instalatiei la proba de presiune poate fi inceputa imediat dupapunerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarilesudate controlul se face prin ciocanire, iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instaltiei sub presiune.

Rezultatele probei de presiune se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei,manometrul nu a indicat variatii de presiune mai mari decat cele indicate de proiect si dacainstalatia nu prezinta fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazulconstatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza laremedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal de proba alinstalatiei.

Proba de regim

Proba de regim se efectueaza inaintea finisarii elementelor de instalatii, dar numai dupainchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece. Sursa de alimentare va asiguradebitul, presiunea si temperatura agentului potrivit prevederilor din proiect. Odata cu proba deregim se efectueaza si reglajul instalatiei.

Se verifica daca presiunile date de pompe nu depasesc presiunile admisibile pentrufunctionare. Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei. In timpul functionarii seurmareste cum lucreaza pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele si cum se comportaarmaturile.

Verificari si incercari ale elementelor componenete ale instalatiilor de climatizare

Asupra elementelor componenete ale instalatiilor se efectueaza inainte de punerea infunctiune, urmatoarele verificari:

verificari mecanice;

verificari electrice;

verificari aeraulice;

verificari hidraulice;

verificari termice.

Verificarile instalatiei de automatizare

Inainte de punerea in functiune se verifica intreg ansamblul instalatiilor de automatizareprivind:

corectitudinea conexiunilor electrice ale elementelor traductoare, de comanda si executie,inclusiv legarea la sursa electrica sau la elementele de protectie si semnalizare;

corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare si de executie;

sensul de miscare al elementelor de executie;


Pag 46/53

c. PROGRAMUL PRIVIND CONTROLUL DE CALITATE PE SANTIER1. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor la

schimbatorul de caldura cu pamantul

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentului privind controlul destat al calitatii in constructii (HG nr. 272/1994) si Procedurii privind controlul statului infazele de executie determinante, S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L. stabileste prezentulprogram de control pentru lucrarea : Infrastructura de Cercetare ELI-NP (Extreme LightInfrastructure-Nuclear Physics), str. Reactorului, nr. 30, Magurele, Ilfov.,avand categoria“B” de importanta.

Participantii la receptia lucrarilor vor fi anuntati, prin grija executantului, cu 10 zile inaintede ajungerea in faza de executie programata :

Nr.crt.

Lucrari ce secontroleaza sau sereceptioneaza si pentrucare trebuie intocmitedocumente

Documentulscris care seincheie: PV –Proces VerbalPVLA – ProcesVerbal Lucrari

AscunsePVR – Proces

Verbal Receptie

Participanti:I: Institutia de

stat (ISC)B: BeneficiarE: ExecutantP: Proiectant

RTE:Responsabil

Tehnic cuExecutia

Numarul sidata actului

incheiat

Observatii

0 1 2 3 4 5

1 Predarea – Primireafrontului de lucruexecutie Schimbator decaldura cu Pamantul(SCP)

PV BE

ConformC56/2002

2 Proces Verbal detrasare a lucrarilor(delimitarea terenuluialocat SCP-ului)

PV BE

ConformC56/2002

3 Receptia calitativa amaterialelor ce urmeazaa fi puse in opera incampul de puturi

PV BEP

ConformC56/2002

4 Forajul de probaTestul de conductivitate

PVR BEP

RTE

ConformC56/2002


Pag 47/53

5 Proba de presiunepentru fiecare forajgeoexchange in parte

PV BEP

RTE

ConformC56/2002

6 Proces Verbal detrasare a aliniamentelorsanturilor pentrumagistrale geotermale

PV BEP

RTE

ConformC56/2002

7 Proces Verbal deexecutie si verificare afundului santurilorpentru magistralegeotermale

PV BEP

RTE

ConformC56/2002

8 Proces Verbal deexecutare si montare amagistralelorgeotermale 1÷5

PV BEP

RTE

ConformC56/2002

9 Proces Verbal deasternere a straturilorde nisip sub si pestemagistralele geotermale

PV BEP

RTE

ConformC56/2002

10 Proba de presiunepentru lucrari ascunsein campulschimbatorului decaldura cu pamantul(colectoarele puturilor)

PVLA BEP

RTE

ConformC56/2002

Proiectant generalS.C. HACKIKO DESIGN S.R.L.

Proiectant specialitateASA Geoexchange Expert SRL

Beneficiar, Diriginte

Executant,

I.C.Ilfov


Pag 48/53

2. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor lainstalatii incalzire interioare

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentului privind controlul destat al calitatii in constructii (HG nr. 272/1994) si Procedurii privind controlul statului infazele de executie determinante, S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L. stabileste prezentulprogram de control pentru lucrarea : Infrastructura de Cercetare ELI-NP(Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), str. Reactorului, nr. 30, Magurele, Ilfov.,avand categoria “B” de importanta.


Nr. Denumirea lucrarii carese receptioneaza sau

Documentulscris

Cineintocmeste

Numarulsi

Observatii

crt. faza de executiedeterminanta

care seincheie :

sisemneaza

dataactului

B -beneficiar

incheiat

E -executantP -proiectantI- I.C. JudetIlfov.

0 1 2 3 4 51. Primire-predare de lucru P.V. E, B

2. Verificarea calitatiiconductelor siechipamentelor folosite

P.V. E,B Certificatde calitate,agrementtehnic

3. Montarea corpuriincalzire, radiatoare,pompe caldura,ventiloconvectoare,

P.V. E,B ConformC56/2002

4. Pozare conducte,verificare cote montaj,pante, etc.


5. Verificarea tehnologieide executie, inclusivsuprafata ce se izoleaza

P.V.L.A. E,B, ConformC56/2002

6 Proba de presiune larece a instalatiei

P.V.F.D. E,B,P ConformC56/2002

7 Verificarea calitatiilucrarilor de izolatii

P.V.C. E,B Certificatede calitatea izolatiei


Pag 49/53

8 Proba de presiune lacald, dilatare-contractaresi de eficacitate.

P.V.C. E,B,P ConformC56/2002




Executant,

I.C.Ilfov


Pag 50/53

3. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor lainstalatiile de ventilare climatizare




Documentulscris

Cineintocmeste

Numarulsi

Observatii


care seincheie :

sisemneaza

dataactului

B -beneficiar

incheiat



2. Verificarea calitatiimaterialelor siechipamentelor folosite


3. Montarea utilajelor siechipamentelor declimatizare,


4. Pozare canale, verificarecote montaj, pante, etc.


5. Verificarea tehnologieide executie, inclusivsuprafata ce se izoleaza


6. Verificarea calitatiilucrarilor de izolatii


7. Reglajul si proba defunctionare a instalatiei



Pag 51/53

de ventilare, climatizare.




Executant,

I.C.Ilfov


Pag 52/53

4. Program de faze determinante pentru controlul calitatii lucrarilor lapunctele termice geotermale




Documentulscris

Cineintocmeste

Numarulsi

Observatii


care seincheie :

sisemneaza

dataactului

B -beneficiar

incheiat



2. Verificarea calitatiiconductelor siechipamentelor folosite


3. Montarea utilajelor siechipamente.


4. Pozare conducte,verificare cote montaj,pante, etc.


5. Verificarea tehnologieide executie, inclusivsuprafata ce se izoleaza.


6 Proba de presiune larece a instalatiei.

P.V.F.D. E,B,P ConformC56/2002

7 Verificarea calitatiilucrarilor de izolatii


8 Proba de presiune lacald, dilatare-contractare



Pag 53/53

si de eficacitate.




Executant,

I.C.Ilfov

PT+CS OBIECTIV : Infrastructura de Cercetare ELI-NP ... parti... · Program de faze determinante...

Documents

Transcript of PT+CS OBIECTIV : Infrastructura de Cercetare ELI-NP ... parti... · Program de faze determinante...