Pt Canalizare

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

PROIECT TEHNIC

SI DETALII DE EXECUTIE

PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE

SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT

PROIECT 53/2011

FAZA P.T.+D.E.

PROIECTANT

S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA

2011

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

BENEFICIAR:


DENUMIREA LUCRARII: PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE

ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT

Nr. proiect 53/2011 Faza P.T. D.E.

A PIESE SCRISE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

o FOAIE DE TITLU

o LISTA DE SEMNATURI

o BORDEROU

o MEMORIU TEHNIC INSTALATII CANALIZARE SI STATIE DE

EPURARE

o MEMORIU TEHNIC REZISTENTA CANALIZARE SI STATIE DE

EPURARE

o MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE CANALIZARE SI

STATIE DE EPURARE

o LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI CANALIZARE SI STATIE DE

EPURARE

o CAIETE DE SARCINI CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

B PIESE DESENATE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

Nr . Crt.

Denumire plan Scara Cod si Nr.

Plan

- PLANURI GENERALE SI PLANURI INSTALATII -

1. PLAN DE INCADRARE IN ZONA 0

2. PLAN DE SITUATIE 1:1000 RC1-RC3

3. PROFILE LONGITUDINALE 1:1000;

1:100 RC4-RC9

4. PROFIL TRANSVERSAL 1:100 RC9

CAMINE

5. DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE CAPAT FARA

CAMERA DE LUCRU 1:20 CM-01

6. DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE TRECERE

FARA CAMERA DE LUCRU 1:20 CM-02

7. DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE TRECERE CU


8. DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE INTERSECTIE

FARA CAMERA DE LUCRU 1:50 CM-04

9. DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE RUPERE DE PANTA CU


10. DETALIU CAMIN DE CURATIRE 1:20 CM-06

11. DETALIU ARMARE CAMIN DE CURATIRE 1:25 CM-R1

STATII DE POMPARE

12. PLAN ARMARE STATIE POMPARE: SPAU2 1:50 SP-R1

13. PLAN ARMARE STATII POMPARE: SPAU1, SPAU3 1:50 SP-R2

14. PLAN ARMARE STATIE POMPARE: SPAU4 1:50 SP-R3

15. DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 1 (SPAU1)

1:50 SP-IH-01

16. DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 2

(SPAU2) 1:50 SP-IH-02

17. DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 3 (SPAU3)

1:50 SP-IH-03

18. DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 4

(SPAU4) 1:50 SP-IH-04

19. INSTALATII ELECTRICE PENTRU STATIILE DE POMPARE SPAU

3, SPAU4 1:20 SP-IE-01

20. INSTALATII ELECTRICE PENTRU STATIILE DE POMPARE SPAU

1, SPAU 2 1:20 SP-IE-02

21. SCHEMA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC PENTRU STATIILE

DE POMPARE SPAU 1-4 SP-IE-03

STATIE DE EPURARE

REZISTENTA

22. PLAN CAPACE METALICE 1:50 SE-R01

23. PLAN SCARA CU COS 1:50 SE-R02

24. CAMIN DE COMUTARE - PLAN COFRAJ SI ARMARE 1:25 SE-R03

25. BAZIN PREPOMPARE - PLAN COFRAJ 1:50 SE-R04

26. BAZIN PREPOMPARE - PLAN ARMARE 1:50 SE-R05

27. CANAL GRATAR MECANIC - PLAN COFRAJ SI ARMARE 1:50 SE-R06

28. DESNISIPATOR SI SEPARATOR GRASIMI, BAZIN COLECTOR GRASIMI, BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP - PLAN COFRAJ

1:50 SE-R07

29. DESNISIPATOR SI SEPARATOR GRASIMI, BAZIN COLECTOR GRASIMI, BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP - PLAN COFRAJ

1:20 SE-R08

30. BAZIN OMOGENIZARE (8) SI NAMOL (12) PLAN COFRAJ 1:50 SE-R09

31. BAZIN OMOGENIZARE (8) SI NAMOL (12) PLAN ARMARE 1:100 SE-R10

32. PLATFORMA SUBTERANA PENTRU MODULUL DE EPURARE BIOLOGIC - PLAN COFRAJ SI ARMARE

1:50 SE-R11

33. PLATFORME SUBTERANE BETON - PLAN COFRAJ SI ARMARE 1:50 SE-R12

MECANIC SI TEHNOLOGIC

34. PLAN DE SITUATIE SI TRASARE OBIECTE SI RETELE

TEHNOLOGICE 1:100 SE-H01

35. PROFILE TEHNOLOGICE 1:50 SE-H02

36. SCHEMA DE FLUX TEHNOLOGIC LINIA APEI SE-H03

37. SCHEMA DE FLUX TEHNOLOGIC LINIA NAMOLULUI SE-H04

38. DETALII MONTAJ INSTALATII HIDROMECANICE SI RETELE EXTERIOARE

1:100 M02

39. DETALII EXECUTIE COS GRATAR 1:1; 1:5 M03

40. DETALII EXECUTIE SI MONTAJ DEVERSOR APE DENISIPATE SI DEVERSOR GRASIMI

1:20; 1:50

M04

41. DETALII EXECUTIE SI MONTAJ DEFLECTOR NAMOL 1:10 M05

ELECTRICE

42. INSTALATIA ELECTRICA DE FORTA SI LEGARE LA PAMANT 1:100 SE-E01

43. INSTALATIE ELECTRICA DE ILUMINAT EXTERIOR 1:100 SE-E02

44. SCHEMA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC GENERAL -TGD SE-E03

45. VEDERE FATA TABLOU GENERAL DE DISTRIBUTIE TGD SE-E04

BENEFICIAR:


PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE

DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT

Nr. proiect 53/2011 Faza P.T. D.E.

MEMORIU TEHNIC INSTALATII

CANALIZARE SI STATIE DE

EPURARE

I. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR SI

MEMORIU JUSTIFICATIV

1 ELEMENTE GENERALE

1.1 DATE GENERALE

DENUMIREA INVESTITIEI

PROTECTIA RESURSELOR DE APA,

SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE,

CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT

FAZA P.T. + D.E.

BENEFICIARUL INVESTITIEI CONSILIUL LOCAL SLATIOARA

PROIECTANT GENERAL S.C. GENERAL PROIECT S.R.L.

1.2 DATE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PROIECTULUI

STUDII SI AVIZE

STUDIUL DE FEZABILITATE ELABORAT DE S.C. TRANSCOM CARAIMAN S.R.L.

CERTIFICATUL DE URBANISM

nr. din 201 .

AVIZELE SOLICITATE DE CERTIFICATUL DE URBANISM.

PROIECTE ANTERIOARE NU ESTE CAZUL

1.3 STUDII DE TEREN EFECTUATE

1.3.1 STUDIU TOPO

Acesta a fost intocmit de un topometru autorizat si reda situatia traseului drumului in plan, fiind indicata si situatia nivelmentului pe verticala a

terenului pe zona studiata. Studiile topografice s-au realizat in sistemul de referinta national STEREO 70 si cuprind planurile topografice cu amplasamentele reperelor si obiectivelor de investitie. 1.3.2 STUDIU GEOTEHNIC

LOCALIZARE SI DATE GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane. Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita

din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5 [m] de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la

bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie saturate.

Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate, acestea gasindu-se in zona la adancimi de peste 12 [m].

Din punct de vedere geologic formatiunile litologice interceptate de forajele

geotehnice in primii 12 [m] sunt de varsta pleistocen mediu pleistocen superior.

DATE CLIMATICE

Din punct de vedere meteoclimatic, zona studiata se incadreaza in

perimetrul sectorului de clima temperat-continentala, caracterizat prin veri foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni moderate cu viscole rare.

Temperatura medie anuala in zona este de aproximativ +10,70C; mediile lunii iulie sunt de 22,60C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de 2,60C. Maxima absoluta a fost de 40.50C (1952), iar minima absoluta 310C (1942).

Precipitatiile atmosferice inregistrate in zona au o valoare medie anuala de 515.6 [mm].

Vanturile predominante sunt cele din Est (24,6%) , urmate de cele din Vest

(18,7%) .

conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04 valoarea caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10 [m], mediat pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recuren este qr=0,5[Kpa] (2% probabilitate anual de depire);

conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-1-1-3 2005 valoarea caracteristic a ncrcrii din zapad pe sol pentru un interval mediu de recuren de 50 de ani este s(0,k)=2,00 [KN/m2].

Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri

litologice: Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm;

- Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni

calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

umiditati variabile w = 22,0 24.0 %;

indicele porilor E = 0.62 0.66

indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71

greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc

compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm2 ;

unghiul de frecarea interna = 12 140;

coeziunea c = 26 29 kPa ;

- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu

compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

umiditati variabile w = 20 21.0 %;




compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm2 ;


coeziunea c = 0 14 kPa ; Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in

zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice

amintite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajele executate.

Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico mecanice ale pamanturilor sunt consemnate in fisa geotehnica a forajului.

Rezultatele penetrarilor dinamice si incercarile la forfecare cu aparatul vane-test sunt centralizate in fisa forajului.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma cercetarilor de teren, a analizelor de laborator si birou efectuate, se desprind concluziile:

Amplasamentele cercetate sunt situate in localitatea Salcia si in localitatea Slatioara.

Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane.

Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5m de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie

saturate . Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri

litologice:

Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm; - Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu

compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni









- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si

Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:








Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

presiunile conventionale variaza intre Pconv = 142 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m si Pconv = 237 kPa pentru Df= 3m si B= 2m;

presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari fundamentale), variaza intre Ppl = 153.5 kPa pentru Df= 0.8m si B= 0.5m (tab 2) si Ppl = 227 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 3m si

latimea fundatiei B = 2m ;

presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de la Pcr = 232.8 kPa pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m in (tab2) si Pcr = 423.5 kPa

(tab 2); tasarea absoluta probabila pentru fundatie dreptunghiulara cu

latimea B = 2.0m si adancimea de fundare hf = 1.5m care exercita o presiune Pn = 2.0 daN/cmp, este S = 1.91 cm (tab 3 );

Pamanturile de suprafata din zona studiata sunt argile la argile prafoase ( P5) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca un materiale mediocre ( 5c;

5b) din punct de vedere al calitatii ca materiale de terasamente si al comportarii la inghet dezghet ;

Zona studiata se gaseste in cadrul tipului climatic I cu un indice de umiditate

Im = - 20 0; Avand in vedere tipul climatic cat si regimul hidrologic local nefavorabil, fara asigurarea scurgerii apelor si cu ape care baltesc la precipitatii, adoptarea

unui modul de deformatie liniara E = 90 daN/cm2 pentru zone cu

scurgerea apelor deficitara, la E = 115daN/cm2 pentru zonele inalte cu

scurgerea apelor asigurata la dimensionarea aleilor platformelor si strazilor; Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona p= 0,42

ultimii 10cm ai sapaturii se vor realiza manual; Se recomanda a se realiza strat drenant compactat din balast de minim

30cm dupa compactare, mai ales la coborarea cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al apei freatice (0.80m Salcia 2.0m Slatioara);

Se recomanda compactarea fundului sapaturilor; In situatia cobaorarii cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al

apei (0.80m Salcia 2.0m Slatioara) se va avea in vedere necesitatea

realizarii de epuismente directe; se recomanda acordarea unei atentii sporite realizarii hidroizolatiilor; pentru adancimi de sapare mai mari de 2m sub nivelul apei se

recomanda adoptarea de masuri speciale de epuismente puturi drenante sau filtre aciculare;

se recomanda adoptarea solutiilori de fundare pe fundatii continui armate sau radier general;

nu sunt indicate variatii ale nivelului apei in sapaturi intrucit vor duce la surpari si sufozii;

prin amenajare se va avea in vedere ridicarea cotei amenajerii pentru prevenirea concentrarii de ape de suprafata, si indepartarea apelor de

suprafata de langa fundatii sau constructii; toate umpluturile se vor realiza in straturi de maxim 15cm dupa

compactare; Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul studiat se

incadreaza in categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus si s-au avut in vedere:

importanta normala a constructiei; natura medie la buna a terenului nivelul apei si necesitatii epuismentelor directe; Risc redus la moderat din punct de vedere al vecinatatilor;

Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform STAS 2914-69 de

minim 98%, verificat conform STAS 1913/1-82; STAS 1913/13; STAS 9850 89; Se recomanda ca apele pluviale provenite din scurgeri de suprafata sa fie conduse lateral fata de constructii si fundatiile constructiilor.

din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in

zona D de seismicitate, are o acceleratie seismica pentru proiectare ag

= 0.16, perioada de colt Tc = 1.0s are gradul 71 de seismicitate ( gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani ) ;

din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat

se gaseste in zona B;

din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentul se gaseste in zona C;

adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054; dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se

incadreaza in categoria a II-a teren mijlociu; taluzele sapaturilor pot fi verticale pana la adancimea de 1.2, vor avea

inclinarea minima de 1/0.69 sau vor fi sprijinite pentru adancimi intre

1.2m si 3m pentru adancimi mai mari de 3m panta taluzelor va fi minim 1/1 sau vor fi sprijinite conform normativ C 169 88 privind executarea lucrarilor de terasamente; controlul gradului de compactare al umpluturilor se va determina

conform STAS 1913/13 83;

2. SITUATIA ACTUALA Prin tema de proiectare a comunei SLATIOARA, se cere elaborarea

proiectului tehnic pentru canalizare in sistem centralizat al comunei.

Existenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa a localitatii conduce

implicit la necesitatea unui sistem centralizat de preluare a apelor uzate menajere provenite de la locuintele particulare, obiectivele social culturale de la nivelul localitatii, a unitatilor de mica industrie si agentilor economici, dat

fiind faptul ca preluarea apelor uzate menajere in fose septice individuale conduce la cheltuieli de investitie mari si cheltuieli pentru vidanjarea periodica a acestora.

De asemenea, lipsa unui sistem centralizat de colectare, canalizare si epurare a apelor uzate provenite din activitatea menajera duce la poluarea

biologica permanenta a acviferelor freatice. Locuitorii comunei SLATIOARA, judetul OLT folosesc pentru nevoile gospodaresti apa freatica din primul strat acvifer. Acesta se alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor si prin

drenarea straturilor acvifere din terasa superioara. Deoarece acest prim strat acvifer are o incarcare biologica mare, nu poate fi luat in considerare ca

sursa de apa potabila, dar poate fi considerat un agent de poluare a factorilor de mediu.

Prin buletinul de analiza eliberat de Directia de Sanatate Publica se dovedeste gradul ridicat de poluare (atat cu nitrati cat si cu alte substante chimice nocive sanatatii oamenilor) a apei din panza freatica de suprafata,

fapt ce poate sa afecteze sanatatea populatiei.

Scopul acestei investitii este asigurarea capacitatii de preluare si epurare a apelor uzate menajere rezultate din satisfacerea nevoilor gospodaresti si publice aferente locuitorilor comunei SLATIOARA, judetul OLT. Realizarea

unui sistem de canalizare centralizata si a statiei de epurare ape uzate

menajere va conduce la respectarea prevederilor legale privind prevenirea

poluarii factorilor de mediu, apa aer si sol.

Oportunitatea acestei investitii este benefica si din urmatoarele

considerente economice:

o Reducerea gradului de risc pentru sanatatea populatiei din comuna SLATIOARA, judetul OLT;

o Cresterea gradului de confort si a calitatii vietii in cadrul comunitatii;

o Dezvoltarea durabila a zonei si protectia mediului.

II. DESCRIEREA LUCRARILOR PROPUSE

Solutia adoptata pentru realizarea lucrarii, cf. Studiului de Fezabilitate nr. 555/2010, consta in executia unui sistem de canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere provenite de la populatie si agentii economici din

comuna Slatioara de tip divizor, si anume preia numai apele uzate menajere ce corespund incarcarilor impuse de NTPA 002/2005, apele meteorice putand fi evacuate direct in mediul natural fara epurare (exceptand cazurile

in care apele de ploaie spala suprafete impurificate cu produse petroliere, diverse minereuri, substante nocive, etc.), cu functionare partial

gravitationala cu statii de pompare, cu camine de inspectie (vizitare) si camine de schimbare de directie, pana la nivelul unei statii centralizate de epurare a apelor uzate menajere. Statia de epurare va fi amplasata in zona

cu amplitudinea cea mai mica, urmand ca apele menajere epurate sa fie deversate in balta Beica.

1. RETEAUA DE CANALIZARE

Reteaua de canalizare pentru ape uzate este alcatuita din canale inchise, ingropate, cu panta corespunzatoare realizarii unor viteze cuprinse intre 0.70 si 5.0 [m/s] (pentru tuburi din beton, beton armat,

PVC, polietilena, PAFS). La alcatuirea retelei de canalizare s-a tinut sema de urmatoarele criterii:

o Curgerea apei prin canale s-a facut pe cat posibil gravitational,

evitandu-se statiile de pompare a apelor de canalizare; s-a utilizat la

maximum avantajul prezentat de relieful terenului;

o Colectorul principal s-a dorit sa fie amplasat in zona cea mai joasa, astfel incat sa se poata colecta apa de la toate colectoarele secundare;

o Suprafetele bazinelor de canalizare care revin colectoarelor secundare sunt apropiate valoric, in scopul incarcarii cat mai uniforme cu ape de

canalizare a acestora;

o Adancimea minima de pozare a canalelor tine seama de adancimea de inghet, de acoperirea cu pamant a crestei colectorului pentru a

favoriza comportarea acestuia la solicitarile mecanic provenite din

traficul auto;

o Solutia tehnica adoptata pentru reteaua de canalizare tine seama de

prevederile STAS 1481 privind Retelele exterioare de canalizare. Criterii generale si studii de proiectare;

o Respectarea prevederilor planului de urbanism general (P.U.G.) al

localitatii cu privire la gradul de confort al gospodariilor;

o Traseul colectorului de evacuare a apelor spre statia de epurare s-a ales astfel incat adancimea de pozare de la intrarea in statia de

epurare sa fie minima, pentru ca obiectele tehnologice ale statiei de epurare sa fie cat mai putin ingropate.

In tabelul urmator se prezinta lungimile pe diametre:

STRADA DIAMETRE

[mm] LUNGIME PVC [m]

Strada NUCULUI 250 40

Strada BISERICII 250 150

Strada ALEEA SCOLII 250 100

Strada PACII 250 100

Strada FARA NUME 250 180

Strada BEICA 250 380

Strada ALEEA NARCISELOR 250 180

SPRE STATIA DE EPURARE 250 190

Strada GAROFITEI 250 250

Strada PRIMAVERII 250 3610

Subtraversare Strada PRIMAVERII 250 13

Subtraversare Strada PRIMAVERII 250 13

TOTAL LUNGIMI 5206

LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE CANALIZARE ESTE EGALA CU: 5206 [m].

CONDUCTELE DIN PEHD, PRIN CARE SE FACE POMPAREA AU LUNGIMEA DE 55 [m]

(pentruPEHD-PE80-SDR17- 110 mm) SI 1387 [m] (pentruPEHD-PE80-SDR17- 125

mm).

STRADA DIAMETRE [mm]

LUNGIME PEHD [m]

Strada BISERICII 110 55

TOTAL LUNGIMI 110 55

Strada BEICA 125 317

Strada GAROFITEI 125 250

Strada PRIMAVERII 125 800

Spre SE 125 20

TOTAL LUNGIMI 125 1387

Pe traseul retelei de canalizare a apelor uzate menajere se intalnesc

urmatoarele lucrari speciale: subtraversari, camine de vizitare si statii de pompare.

Pentru subtraversarea strazii Primaverii se va amplasa, prin foraje orizontale, perpendiculare pe drum, la adancimea ce rezulta din profilele

longitudinale, conform STAS 9312-97, conducta metalica, care va constitui protectia conductei de canalizare. Executia forajelor orizontale se va face de catre o firma specializata care dispune de utilajul necesar si de personalul

cu calificare adecvata.

NR. CRT.

TRONSON TIP SUB

TRAVERSARE

DIAMETRU CONDUCTA

DIAMETRU CONDUCTA PROTECTIE

LUNGIME SUB

TRAVERSARE OBSERVATII

1 CV196-

CV200 SDC De 250 324 x 8 13

Protectie din

teava de otel

carbon

2 CV176-CV199

SDC De 250 324 x 8 13 Protectie din teava de otel

carbon

Pozarea conductelor de canalizare pe strada Primaverii se va face pe ambele parti ale strazii, intre santuri si limitele proprietatilor, iar pe celelalte strazi se va face pe axul acestora.

1.1 CAMINE

Pe traseul colectoarelor, in aliniament, s-au prevazut 102 camine de vizitare si schimbare de directie la o distanta de maxim 60 [m], pentru a

permite lucrari de intretinere si exploatare.

De asemenea, caminele de vizitare s-au prevazut la intersectii si la schimbarea directiei colectoarelor.

Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi prefabricate din beton si vor fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu inaltimea < 2 [m]) si din camera de lucru, cos de acces

si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu inaltimea > 2 [m]).

Caminele vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, care sa suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si

antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat. 1.2 STATII DE POMPARE

Este necesara construirea a patru statii de pompare care sa asigure

colectarea si pomparea apelor uzate.

Aceste statii de pompare sunt necesare deoarece configuratia naturala a

terenului nu permite scurgerea gravitationala a apelor uzate menajere colectate catre statia de epurare.

Pompele submersibile cu rotor tocator vor fi echipate cu tablou de automatizare pentru protectia pompelor si accesoriile necesare montarii si functionarii corespunzatoare a acestora (brida de ghidaj, lant de manevra,

cot de refulare, clapeti de sens, vane de izolare, regulatori de nivel etc.). Volumele statiilor de pompare si conductele de refulare au fost dimensionate astfel incat sa poata prelua debitele de apa uzata menajera pentru etapa

finala.

In statiile de pompare se vor monta :

cot refulare;

vana pe conducta de refulare a fiecarei pompe;

clapet de sens pe conducta de refulare a fiecarei pompe;

fitinguri (flanse, stuturi, reductii, teuri, etc);

bara ghidaj pentru fiecare pompa;

lant pentru fiecare pompa;

cablu electric submersibil;

regulatori de nivel - 5 [buc/pompa];

Panou de control si automatizare avand:

o comanda manuala;

o comanda automata, in functie de nivelul apei din cheson prin

intermediul regulatorilor de nivel;

o protectie la scurtcircuit;

o protectie la supracurent (suprasarcina, porniri grele, blocare motor);

o protectie la minima si maxima tensiune;

o protectie la lipsa curent (infasurare intrerupta, contactor

defect, etc.);

o protectie la supraincalzirea bobinajului;

o protectie la subtensiune;

o protectie la supratensiune;

o protectie la lipsa apa;

o modul de rotatie a pompelor);

Semnalizari luminoase si acustice la:

o prezenta tensiune;

o functionare pompe;

Panoul asigura rotatia electropompelor in functie de numarul orelor de functionare asigurand astfel o uzura uniforma.

In statia de pompare se va monta si un cos gratar pentru retinerea obiectelor mari ajunse in reteaua de canalizare menajera si pentru protejarea

pompelor. Cosul va sprijini pe un profil metalic inelar ce va fi prins in perete.

In urma dimensionarii au rezultat urmatoarele caracteristici ale statiilor de

pompare si ale conductelor de refulare:

Statia de pompare (S.P.A.U.1)

o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]);

o Inaltimea =4.90 [m];

o Qpompa = 3.0 [l/s]= si Hpompare =10 [mCA];

o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De 125 [mm];

o Statia de pompare S.P.A.U.1 (amplasata pe partea dreapta a strazii Primaverii) refuleaza in caminul CV153.






o Statia de pompare S.P.A.U.2 (amplasata pe partea dreapta a

strazii Primaverii) refuleaza in CV140.






o Statia de pompare S.P.A.U.3 (amplasata pe partea dreapta a strazii Garofitei) refuleaza in CV142.





o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De

125 [mm];

o Statia de pompare S.P.A.U.4 (amplasata la intrarea in SE)

refuleaza in SE. 1.3 CONDUCTE DE REFULARE

Conductele de refulare de la cele 4 statii de pompare se vor realiza din tuburi

din PEID, SDR17.6, Pn6.

Amplasament Statie de

pompare Material

Diametru

(mm)

Lungime

(m)

Caminul in

care

refuleaza

Strada

Primaverii SPAU1 PEID, SDR17.6, Pn6 125 800 CV 153

Strada

Primaverii SPAU 2 PEID, SDR17.6, Pn6 110 55 CV 137

Strada

Garofitei SPAU 3 PEID, SDR17.6, Pn6 125 567 CV 142

La intrarea in

Statia de

epurare

SPAU 4 PEID, SDR17.6, Pn6 125 20

Camin de

admisie cu

BY-PASS

Conducta se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand

granulometria intre 1-7 [mm] (nisip) si grosimea de 15 [cm] grosime, de asemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura

cu grosime de 15 [cm] din acelasi material necoeziv cu aceeasi granulometrie (nisip). In continuare se va folosi ca material de umplutura materialul rezultat din sapatura selectat. Pentru a evita degradarea terenului

de fundare, ultimul strat de 25 [cm] de pamant va fi indepartat exact inaintea pozarii conductei.

Conducta de refulare va fi pozata pe acceasi parte cu reteaua de canalizare menajera.

Pe traseul conductelor de refulare s-au prevazut 5 camine de curatire,

pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare.

2. STATIE DE EPURARE APE UZATE Obiectivul proiectului il constituie realizarea unei statii de epurare pentru

comuna SLATIOARA, judetul Olt, avand in vedere faptul ca, odata cu dezvoltarea localitatilor, problemele legate de protectia mediului sunt din ce in ce mai acute. Statia va fi amplasata in zona cu altitudinea cea mai mica,

urmand ca apele menajere epurate sa fie deversate in balta BEICA. Conducta de evacuare se va realiza PVC-KG,SN4 De250, si are o lungime de

100 [m]. Pe traseul conductei de evacuare, in aliniament, s-au prevazut 2 camine de vizitare la o distanta de maxim 60 [m], pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi

prefabricate din beton si vor fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil. Caminele vor fi acoperite cu rama si capac

din fonta, carosabile, care sa suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat. Pentru necesitai de splare si in caz de incendiu se prevede un hidrant ngropat, carosabil. Apa tehnologica pentru diverse splri se

asigura din reeaua de apa potabil de la limita platformei staiei de epurare. Pentru alimentarea cu apa a statiei de epurare ape uzate se prevede realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand DE 63

[mm] in lungime de 190 [m] la reteaua de apa potabila a localitatii.

1. SUPRAFATA OCUPATA

Suprafata ocupata de Statia de epurare, avand in vedere obiectele tehnologice, retelele necesare intre acestea si un spatiu verde apreciabil,

comparabil cu suprafata tehnologica necesara este de cca 900 [m2].

2. DEBITE DE CALCUL Debitele caracteristice de apa uzata menajera evacuata in reteaua de

canalizare pentru ansamblul statiei sunt:

Capacitate: Qzi med = 80 [m3/zi], Qzi max = 100 [m3/zi],

3. CARACTERISTICILE APELOR UZATE, CONDITII DE EVACUARE IN EMISAR SI GRADUL DE EPURARE NECESAR

A.1.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere la intrarea in statia de epurare sunt conform incarcarilor tipice pentru apa uzata menajera, respectiv conform NTPA 002/2002- Normativ privind conditiile de evacuare

a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare; conditiile de evacuare in emisar sunt in conformitate cu

NTPA001/2002- Normativ pentru stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali. Din raportarea acestor valori rezulta si gradul de epurare necesar,

astfel:

Valorile rezultate impun o epurare mecano-biologica cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate si precipitarea chimica a fosforului. Statia de epurare ape uzate menajere se va dimensiona pentru: Q = 80,0 [mc/zi].

4. SCHEMA DE EPURARE ADOPTATA

Nr.

Crt. DENUMIRE INDICATOR

CONC. IN APA UZATA BRUTA [mg/l]

CONC. LIM. ADMISA [mg/l]

Eficienta de epurare nec.

[%]

0 1 2 3 4

1. Cons.biochimic de oxigen

(CBO5) 300 20 93.50

2. Materii totale in suspensie

(MTS) 350 60 82.00

3. CCO_Cr 500 70 86.00

4. N-NH4 30 10 67.00

5. Fosfor total 8 2 75.00

1. SOLUTIA TEHNOLOGICA

Schema de epurare aleasa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea si urmareste in

mod special retinerea materiilor in suspensie (SS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si

eliminarea compusilor azotului si fosforului. Solutia de epurare adoptata are la baza 1 unitate de epurare, tip

RESETILOVS, asigurand procesarea unui debit Qu,zi med = 80,0 [mc/zi]. Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

A.2. Retele tehnologice

Camine de canalizare

Bazin prepompare

Gratar manual (sitare grosiera)

Sita mecanica (sitare fina)

Bazin de omogenizare, egalizare si pompare apa menajera

Modul de epurare biologica

Unitate de dezinfectie cu ultraviolete

Unitate de stocare si dozare coagulant

Bazin colectare, decantare, mineralizare si pompare namol

Unitate de deshidratare namol

By-pass general

Platforma depozitare containere reziduuri

Instalatii electrice si de automatizare

Platforma deservire obiecte tehnologice

A.3.

A.4. In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii), unitatea de epurare biologica tip RESETILOVS, permite o

intrerupere a alimentarii cu apa menajera de pana la 6 [ore]. Dupa aceasta perioada de intrerupere unitatea biologica este capabila sa-si continue

functionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor biologice si chimice. A.5.

2. SOLUTIA CONSTRUCTIVA A.6.

Cota platformei Statiei de epurare stabilita de proiectantul general este peste cota de inundabilitate din zona (CTA=108,10 mdMN (0,00).

Cota radierului conductei colectoare de apa menajera la intrarea in statie este de -3,52 [m].

Se prevede by-pass general intre caminul de comutare si ultimul camin de pe platforma statiei pentru situatia caderii temporare a alimentarii cu

energie electrica simultan cu debite mari de ape menajera, care nu pot fi inmagazinate in instalatie (pana la nivelul preaplinului) si in bazinul de retentive.

Caderea alimentarii cu energie electrica este o situatie de avarie in care este

permisa deversarea controlata a apei menajere in emisar, pe o perioada limitata de timp, de pana la 6 ore. In situatia in care investitorul doreste sa evite complet aceasta situatie poate contracta prevederea unei surse

alternative de energie (grup electrogen) pentru functionarea statiei de epurare pana la remedierea defectiunii de natura electrica.

Retelele tehnologice intre obiectele Statiei de epurare sunt ingropate la adancimea minima de inghet. Obiectele statiei, cu exceptia unitatii de

stocare-dozare coagulant si containerelor unitatii de deshidratare si operare, sunt amplasate ingropat sau semiingropat.

3. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE

Apele uzate menajere vor fi colectate de reteaua de canalizare menajera

propusa, iar pentru epurarea apelor uzate s-a propus o statie compacta de epurare moderna, performanta. Dupa epurare apele uzate conventional se

vor descarca in balta Beica.

Apele pluviale vor fi colectate de rigolele strazilor si se vor descarca in vaile naturale ca si pana in prezent. Apele uzate menajere provenite din comuna

SLATIOARA ajung partial gravitational in statia de epurare. Apa uzata menajera (K1) ajunge gravitational in Caminul de comutare (1)

care are rol si de distributie/preaplin/by-pass, de la intrarea pe platforma Statiei de epurare. Mai departe, in functionare normala, apa menajera (K1)

ajunge gravitational in Bazinul de prepompare (2), prevazut la intrare cu cos gratar (2.1).

De aici apa este pompata in Canalul sitei mecanice (4) prin intermediul caminului de vane (3) si caminului de rupere presiune (CV5). Apa sitata grosier si fin ajunge in Bazinul de denisipare/separare grasimi (5).

Nisipul colectat este pompat in Bazinul de spalare si scurgere nisip (7), iar

grasimile retinute de peretele despartitor deverseaza in Bazinul de namol (6).

Apa epurata mecanic ajunge gravitational in Bazinul de egalizare,

omogenizare si pompare (8).

De aici apa este pompata prin intermediul Caminului de vane (9) si Debitmetrului (10) in Modulul de epurare biologica, semiingropat (11), unde se elimina substantele organice biodegradabile si compusii azotului si

fosforului. Sedimentul primar (O1) rezultat din Blocul cu tancuri de epurare biologica

ajunge prin pompare in Bazinul de colectare, decantare, tratare si pompare namol (12).

In final apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin Unitatea de dezinfectie cu ultraviolete (11.4), atasata modulului biologic.

Apa rezultata, epurata si dezinfectata (M4) este evacuata apoi in Caminul de

prelevare probe (CV5) si de aici spre emisar prin intermediul caminului (CC78). Namolul primar procesat in Bazinului de colectare, decantare, mineralizare

si pompare namol (12) este pompat in Unitatea de deshidratare cu saci filtru (13.1).

Sedimentul deshidratat in saci in Unitatea de deshidratare (13.1) este transportat in saci cu caruciorul si depozitat pe Platforma de containere (14).

Apa decantata (BO) rezultata din decantarea namolului in Bazinului de colectare si pompare namol (12), ajunge gravitational inapoi in Bazinul de

egalizare, omogenizare si pompare (8), iar apa filtrata (FL) din saci in Unitatea de deshidratare namol (13.1) este descarcata gravitational in

Canalul sitei mecanice (4). Apa (K2/FL) colectata de sifonul Platformei de containere (14) si apa

menajera de la Containerul de operare (15) ajunge gravitational in acelasi Canal al sitei mecanice (4).

Apa potabla sub presiune (B1), preluata din reteaua de apa potabila de la limita platformei, asigura necesitatile tehnologice pentru Unitatea de

deshidratare namol (13.1), Containerul de operare (15) si necesitatile de spalare/incendiu pentru Hidrant (16).

4. FLUXUL TEHNOLOGIC

Linia apei consta in:

o retinerea materiilor grosiere si fine, nisipului si grasimilor in gratarul manual, sita mecanica si bateria de denisipare/separare grasimi

o egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate in bazinul

de egalizare, omogenizare si pompare.

o alimentarea in mod continuu si cu o plaja de debite corespunzatoare a

modulului biologic

o reducerea substantelor organice prin epurare biologica in modulul

biologic, instalatie ce poate realiza si nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvente de exploatare corespunzatoare, daca se constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot si fosfor

o dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza in instalatia atasata modulului biologic. Aceasta metoda de dezinfectie este preferata clorinarii, pentru evitarea formarii in cursul de apa receptor de

compusi toxici pentru flora si fauna acvatica

Linia namolului consta in: o evacuarea namolului din tancul de sedimentare primara aferent

modulului de epurare compact, containerizat intr-un Bazin de colectare, mineralizare si pompare. Un lucru deosebit de important il constituie

absenta namolului in exces datorita aplicarii unei tehnologii performante de epurare biologica.

o Decantarea si mineralizarea namolului in Bazinul de colectare si

pomparea acestuia in unitatea de deshidratare cu saci filtru

o deshidratarea namolului in Unitatea de deshidratare cu saci filtru si evacuarea gravitationala a apei rezultate (supernatantului) in Canalul

sitei mecanice, iar a namolului deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere si uscare

(deshidratare avansata)

5. DESCRIEREA LUCRARILOR

1. RETELE TEHNOLOGICE

Conducte gravitationale (de canalizare). Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri din PVC cu D250, D160, D200, D110.

Conducte sub presiune (de refulare). Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri din PEHD/Pn 10 cu D75, D63, D50, D32.

2. CAMINE DE CANALIZARE Acestea sunt camine din tuburi de beton Dn 1000, cu racorduri la

conductele de canalizare si adancime variabila, conform profilelor tehnologice. Sunt prevazute cu capace carosabile/necarosabile(dupa caz) si

trepte pentru acces personal de mentenanta si exploatare.

3. BAZINUL DE PREPOMPARE

Bazinul de prepompare asigura ridicarea apei de la -3,50 [m] la adancimea de inghet si evitarea astfel a unor constructii de adancime si exploatarea in

conditii dificile a statiei de epurare.

Bazinul de prepompare este rectangular 2 [m] x 2 [m] cu CR=-5 [m] si

asigura un Vutil=4 [m3].

In bazin se monteaza un cos gratar si 1+1 pompe submersibile cu Q=12 [m3/h] si H=10 [mca].

Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile si capac si scara cu vanguri pentru personal mentenanta si exploatare.

4. TREAPTA DE EPURARE MECANICA

Cosul gratar manual este dimensionat pentru un debit de pana la 50 [m3/zi] si este amplasat la intrarea in Bazinul de prepompare. Curatirea

cosului gratar se face periodic, manual, la intervale de timp stabilite urmare experientei de exploatare. Cosul gratar manual este confectionat din bare de otel inoxidabil cu lumina

de 24 [mm].

Sita mecanica are ochiuri de 3 [mm], este dimensionata pentru un debit de pana la 40 [m3/h] si este amplasata in canal, in amonte de bateria de denisipare si separare grasimi.

Sita mecanica este inclinata si este prevazuta cu transportor cu snec pentru extragerea materialului retinut si compactor pentru reducerea volumului

materialului retinut si deshidratare. Curatirea sitei si procesarea materialului retinut se face periodic functie de

gradul de infundare a sitei. Materialul sitat este colectat automat intr-un container.

Deznisipatorul / separatorul de grasimi, cu un volum util de 2 [mc], de tip vertical, permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala

si decantarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 [mm]. Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular cu dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] si cota radier -3 [m].

Evacuarea grasimilor retinute se face gravitational, pe masura acumularii acestora, intr-un Bazin de colectare grasimi cu volumul util de 3 [mc].

In acest bazin se introduc, pentru descompunerea substantelor organice,

biopreparate de tip BICHEM DC 2000 GL si BICHEM DC Biosock 2000 FL. Dupa umplerea bazinului grasimile sunt evacuate prin vidanjare o data la cca 12 luni sau manual cu galeata de personalul de exploatare. Grasimile

stabilizate cu biopreparate pot fi refolosite ca hrana pentru animale (caini, pisici).

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular cu dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] si cota radier -3 [m].

Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe

portabile de nisip, tip DOMO 10 VX, cu rotor in constructie rezistenta la abraziune, intr-un Bazin de stocare, spalare si scurgere nisip cu volumul

util de 2 [mc], prevazut cu radier drenant cu barbacane si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei inapoi in desnisipatior. Nisipul este spalat si tratat cu biopreparate de tip Bacti - Bio 9500, in scopul stabilizarii

acestuia, iar apa rezultata din spalare se scurge inapoi in desnisipator. Nisipul spalat, tratat, rezultat, se incarca manual din bazin in saci/containere si se depoziteaza pe Platforma de depozitare in vederea

utilizarii pentru lucrari de constructie.

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular semiingropat cu dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] x 2,2 [m]. Practic, pe durata de exploatare a Statiei de epurare, nu este nevoie sa se

schimbe stratul filtrant de geotextil. Schimbarea acestuia este necesara numai in situatia in care acesta este deteriorat accidental.

5. BAZINUL DE EGALIZARE, OMOGENIZARE SI POMPARE APE

UZATE MENAJERE

Bazinul de egalizare, omogenizare are o tripla functionalitate:

o omogenizeaza compozitia apelor uzate (care la localitati mici are o

gama de variatie mare) prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si prin agitare cu un mixer electromecanic;

o preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii, prin inmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica;

o asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in cele doua module de epurare biologica. Pompele sunt prevazute cu convertizor

de frecventa care asigura alimentarea continua si la un debit cat mai constant a modulelor de epurare, functie de debitul afluent in bazin.

Volumul util al bazinului este de 26 [mc], asigurand omogenizarea apei menajere considerand durata unui ciclu de 5 [h].

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular 3,6 [m] x 3,6 [m] si CR=-4 [m].

In bazin se vor monta:

un mixer submersibil,

1+1 pompe submersibile pentru ape uzate, cu convertizor de

frecventa, cu Q=13 [m3/h] si H=11 [mca],

Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile si

mixer si capac si scara cu vanguri pentru personal mentenanta si exploatare.

6. DEBITMETRIE

Pe linia de pompare, inainte de intrarea in modulul de epurare biologic,

compact, containerizat se monteaza un debitmetru electromagnetic, care asigura evidenta si semnalizarea precisa a debitelor de apa uzata epurata.

7. TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA SI CHIMICA

Se prevede un modul de epurare containerizat, semiingropat, din inox, pentru un debit de ape uzate menajere mediu zilnic de 80 m3/zi.

Aceasta instalatie realizeaza o epurare mecano-biologica foarte eficienta, procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Modulul de

epurare este alcatuit din urmatoarele componente:

o tanc de sedimentare primara

o camera de coagulare

o tanc de hidroliza - fermentare

o tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine

si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotante

o tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa cu sistem de aerare cu bule

fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix

o tanc de nitrificare autotrofa

Din Bazinul de omogenizare, egalizare si pompare apa ajunge in camera de coagulare. In aceasta camera are loc dozarea de polielectrolit, flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor, eliminandu-se astfel necesitatea

unui decantor secundar. Dozarea polielectrolitului se face prin intermediul unei unitati de stocare si

dozare, cate una pentru fiecare unitate de epurare. Materia sedimentata trece gravitational in tancul de sedimentare primara, dotat cu decantor cu blocuri lamelare, care realizeaza retinerea materiilor in suspensie. Evacuarea

sedimentului primar se realizeaza prin intermediul unei electropompe de proces care asigura atat evacuarea acestui sediment catre bazinul de

colectare si pompare sediment primar cat si recircularea partiala a acestuia pentru sustinerea procesului biologic. Cantitatea de fosfor care ramane in apa este cea necesara asigurarii unei concentratii in Ptot conform NTPA 001

dar care asigura in acelasi timp fosforul necesar proceselor biochimice care au loc in treapta de epurare biologica.

In vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se introduce un biopreparat, Bacti - bio 9500, care realizeaza

fermentarea in profunzime a materialului decantat. Datorita aplicarii solutiei cu blocuri lamelare rezulta o reducere substantiala

a spatiului de decantare dar si o eficienta mult mai mare fata de solutiile standard.

Apa astfel limpezita trece in compartimentele de aerare unde se realizeaza epurarea biologica.

Compartimentul biologic este compus din:

Tanc de fermentare si hidroliza: se realizeaza urmatoarele procese:

o absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor

(in flotatie)

o reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBO5)

o reducerea materiilor in suspensie

o fermentarea produsilor de hidroliza In acest compartiment se dezvolta bacterii de tip SAPROFIT (nivelul I al lantului trofic) care adera la mediul plutitor si reduc materia organica in proportie de 40%.

A.7. Bacteriile, in aceasta prima etapa elimina de 20 - 30 de ori mai multe enzime decat pot sa consume. Datorita acestui fapt, acest tanc se poate numi fermentator (incubator de enzime). Din cauza eliberarii in apa a unei

cantitati mari de enzime, procesele biochimice de eliminare a substantei organice se desfasoara in mod accelerat (intensiv).

Tanc de nitri-denitrificare heterotrofa, cu formarea nivelului II din lantul trofic, BACTERIVORE. In acest bazin se realizeaza:

oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza

nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu in azotiti respectiv azotati.

Exista bacterii heterotrofe care realizeaza nitrificarea, proces care se desfasoara in prezenta oxigenului insuflat in masa de apa si bacterii

specializate autotrofe care realizeaza denitrificarea, obtinand oxigenul necesar metabolismului din compusii organici si cei pe baza de azot. Bacteriile autotrofe pot convietui in acelasi mediu cu bacteriile heterotrofe.

Reducerea substantelor organice se realizeaza in proportie de 80%. Denitrificarea permite reducerea azotitilor la azot gazos, care se degaja in

atmosfera. Tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa - Nivelul III - (se dezvolta o

bacterie superioara a lantului trofic CARNIVORE care continua procesele incepute in zona nivelului II). In plus, se realizeaza mineralizarea trofica,

proces consumator de oxigen Tanc de nitrificare autotrofa - Nivelul IV - zona in care se dezvolta cele

mai evoluate microorganisme (CARNIVORE avansate si DETRIVORE nivelul IV al lantului trofic - bacterii care consuma reziduuri de substanta organica, metaboliti, celule moarte) care practic curata sistemul. A.8. A.9. Procesele de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si

mineralizare trofica sunt continuate si in plus apar procese de nitrificare autotrofa.

Aportul de oxigen este justificat de necesitatea producerii proceselor de

mineralizare trofica si oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza.

Tehnologia permite eliminarea succesiva a substantelor organice in diferite stadii ale lantului trofic, transformandu-le in substanta anorganica.

In tehnologiile conventionale rezulta namol activat, care este compus din masa celulara. Aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene, iar substanta organica care intra in

sistem este consumata si transformata in materialul celulelor vii iar in ultima etapa, in nivelul IV, regasim celulele si microorganismele detrivore

care se hranesc cu celulele moarte si care sunt aderente la suportul plutitor. Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa

a materiilor organice. Datorita relatiilor trofice avansate ale microorganismelor aflate pe filmul fix in procesele de epurare, nu se

formeaza namol in exces. Din bazinul de stocare sediment primar, sedimentul primar decantat poate fi

pompat catre instalatia de deshidratare namol in saci prevazuta cu sistem de dozare polielectrolit pentru imbunatatirea gradului de deshidratare, sau inapoi in unitatea de epurare biologica. Supernatantul rezultat in urma

procesului de deshidratare, este reintrodus gravitational in circuitul de epurare. Namolul rezultat este un namol mineralizat si deshidratat care va fi

depozitat in saci pe o platforma de stocare.

8. UNITATEA DE DEZINFECTIE

Aceasta realizeaza dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se monteaza suprateran, imediat dupa blocurile de epurare biologica. Apa limpezita este dirijata spre unitatea de dezinfectie cu ultraviolete, dupa care

efluentul epurat si dezinfectat, ce respecta conditiile de calitate impuse, este evacuat in emisar.

Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete, montata imediat dupa treapta biologica este din otel inox si functioneaza cu lampi neimersate. Razele

ultraviolete cu o lungime de unda = 253,7 [nm] penetreaza masa de lichid, producand moartea microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95% - 99%.

9. BAZIN DE COLECTARE NAMOL

Bazinul asigura:

o colectarea namolului primar provenit de la Modulul de epurare

biologica

o decantarea namolului primar

o tratarea namolului primar

o omogenizarea namolului in vederea pomparii

o pomparea namolului

Volumul util al bazinului este de 23 [mc] care asigura o frecventa de indepartare a namolului in vederea deshidratarii de 4 ori pe an.

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular 3,6 [m] x 3,6 [m] si CR=-4 [m].

In bazin se monteaza:

o pompa submersibila, cu Q=2-7 [m3/h] si H=8-5 [mca], pentru

alimentarea unitatii de deshidratare, cu conductele de refulare aferente

Este prevazut capac de acces pentru pompa submersibila si scara cu vanguri pentru personal mentenanta si exploatare.

10. UNITATEA DE DESHIDRATARE NAMOL

Aceasta va fi cu Q=24 [Kg] substanta uscata/zi, si se monteaza suprateran in container.

Sedimentul primar, decantat, din Bazinul de colectare ajunge prin pompare

in Unitatea de deshidratare sediment primar. Aici acesta trece printr-un Ejector, unde se amesteca cu floculant, dupa care trece printr-un Mixer static si apoi prin intermediul unui Distribuitor ajunge in sacii filtranti. Apa

se scurge in Colectorul lada de la partea inferioara, iar sedimentul deshidratat este retinut in sacii cu carucior.

Substantele bio-preparatoare si apa din retea, necesare, sunt introduse in Rezervor prin intermediul unei Palnii si unui Ejector.

Amestecul este omogenizat in Rezervor cu ajutorul unui Mixer.

Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare prin intermediul unui robinet multifunctional in Ejectorul de sediment.

Instalatia de deshidratare sediment in saci realizeaza reducerea umiditatii micsorand volumele ce urmeaza a fi evacuat din Statia de epurare. Sacii filtranti permit scurgerea apei si intoarcerea acestuia in fluxul

tehnologic al apei, retinand sedimentul deshidratat care este deja stabilizat datorita adaosului de biopreparate. Acest sediment nu mai reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor. Dupa umplerea sacilor filtranti cu

sediment si dupa deshidratare, acestia vor fi depozitati temporar pe platforma de containere pentru scurgere, prevazuta cu gratar de scurgere la

partea inferioara. Apa rezultata in urma deshidratarii ajunge gravitational in Bazinul de prepompare.

11. BY-PASS GENERAL

Pentru situatia caderii alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare

(situatie de avarie) pentru a evita inundarea necontrolata a zonei se prevede o conducta cu rol de preaplin si by-pass a platformei statiei de epurare D250, care tine cont de debitul maxim posibil.

In prima faza dupa caderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera afluenta se inmagazineaza in Bazinul de omogenizare si in reteaua de

canalizare pana la nivelul preaplinului (-0,95 [m]), dupa care deverseaza, in situatia in care nu s-a remediat defectiunea electrica, prin conducta de by-

pass.

12. PLATFORMA PENTRU CONTAINERE REZIDUURI

Aceasta va avea o suprafata de S=15 [m2] si serveste pentru depozitarea

temporara a containerelor cu materii reziduuri provenite de la treapta mecanica si a sacilor cu namol deshidratat de la Unitatea de deshidratare si pentru deshidratarea avansata a deseurilor.

Platforma este prevazuta cu gratar si sifon de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie de pe platforma si a apei scurse din containere si saci.

13. SISTEMUL DE MONITORIZARE A CALITATII APEI EPURATE

Intregul proces de epurare este controlat de un tablou de control si automatizare montat pe modulul de epurare biologica.

14. UTILITATI AFERENTE STATIEI DE EPURARE APE MENAJERE

Pentru necesitati tehnologice, de spalare si in caz de incendiu se prevede un

racord la reteaua de apa potabila din zona si un hidrant de incendiu. Pentru aerisirea in vederea mentenantei a Caminelor de canalizare,

Bazinului de omogenizare, egalizare si pompare apa menajera si Bazinului de colectare namol se recomanda un ventilator portabil cu furtun de refulare.

Pentru necesitati de mentenanta si exploatare se prevede priza pentru lampa

de control la 24 V si priza pentru ventilatorul portabil. Platforma Statiei de epurare biologice este prevazuta cu centura de impamantare de protectie pentru consumatorii electrici si cu iluminat pe

timp de noapte. Pentru protectia muncii si la incendiu Statia de epurare este prevazuta cu dotarile corespunzatoare (Echipament protectie personal operare si

mentenanta, stingatoare, etc.). Pentru depozitarea consumabilelor si pieselor de rezerva se prevede o

magazie de materiale tip garaj.

III. DOCUMENTATIE DE REFERINTA

NORMATIVE

A.10.

o NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor

de epurare aplor uzate menajere -Treapta mecanica

o NP 107-04/2005 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare avansata a aplor uzate menajere

o NTPA-002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare

o NTPA-001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in

receptorii naturali

o C204-80 - Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj a utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiective de

investitii

o C150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole

o Legea 10/95 Legea calitatii constructiilor

STANDARDE

o SR 4163-1/1995 Prescriptii fundamentale de proiectare

o STAS 10110-76 Alimentarea cu apa. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare

o SR 1846 1-2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare

o STAS 2308 81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare

o STAS 2448/1982 Camine de canalizare

o Colectia de STAS-uri "Organe de masini", vol. III-a si III-b, Institutul

Roman de Standardizare, E.T. 1985.

o STAS 10128-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel

supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.

o STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare.

o SR ISO 5996/2000 Armaturi industriale din fonta. Robinete de inchidere cu sertar Pn - 2 - 16. Dimensiuni principale

o STAS 8804/1-92 Fitinguri din otel nealiat si aliat. Conditii generale.

IV. NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

La elaborarea proiectului s-au respectat:

o Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr.319/2006 si Normele

Metodologice de aplicare;

o Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a

muncii:

o sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura;

o parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere

pietonala;

o semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.

In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de

risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora. Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram:

Stadiu fizic

Factori de risc (conform Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului

individual de protectie)

terasamente 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 37

montare conducta de canalizare sau apa (inclusiv armaturi,demontari,

remontari, etc.)

1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 27, 28, 30, 32, 34

lucrari cu betoane (inclusiv demolari, desfaceri, refaceri drumuri, etc.)

1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22, 23, 24, 26, 30, 32, 34

Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipament de protectie adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru fiecare stadiu fizic.

Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza activitatea de protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului

personal (conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de derularea lucrarilor:

o Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr.319/2006 si Normele

Metodologice de aplicare

o Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor. Cod 2/1998;

o Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995;

o Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995;

o Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat. Cod 40/1996;

o Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale

de protectie a fetei si ochilor. Cod 2/1995;

o Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si

irigatii. Cod 71/1998;

o Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in construtii. Cod 27/1996.

o Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;

o Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia

energiei electrice.Cod 65/1997;

o Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul

si depozitaea acetilenei. Cod 4/1998;

o Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. urilor (conform cap III Criterii de acordare a echipamentului individual de protectie);

o Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;

o Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999;

o Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.

Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei activitati in parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.

V. MASURI GENERALE DE PREVENIREA INCENDIILOR

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice PSI din legislatia in vigoare, dintre care se mentioneaza:

o Legea 307/2006 din 12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor

publicat in M. Of., Partea I nr. 633/21.07.2006 Cap. III Norme generale de aparare impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor instalatiilor si amenajarilor si Cap. IV Norme generale de aparare impotriva incendiilor la exploatarea constructiilor instalatiilor si amenajarilor

o Ordinul MAI 1435/2006 din 18.09.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare privind securitatea la incendiu si protectia civila

o HG. Nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii / autorizarii de prevenire si stingere a

incendiilor publicat in M. Of. Partea I nr. 346/24.05.2002 a fost abrogata de Hot. Nr. 1739/2006 din 06.12.2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajaari care se supun avizarii si / sau

autorizarii privind securitatea la incendiu

o Ord. 163 / 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat in M. Of. Partea I nr. 216/29.03.2007

o Ord. Nr. 786/2005 din 02.09.2005 privind modificarea si completarea Ord. Ministrului Administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru

aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in

domeniul situatiilor de urgenta, publicata M. Of. Partea I nr. 844/19.09.2005

o Ord MI nr. 775/1998, M. Of. Partea I nr. 384/09.10.98 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, abrogat de Ord. 163/2007 privind aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor

o HG. Nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor M. Of., Partea I nr.

384/09.10.1998 modificata HG 786/2002.

Tevile de PVC sunt usor inflamabile (clasa C4), ard incet dar se autosting. Producatorul recomanda ca materialele sa nu fie depozitate in apropierea substantelor inflamabile, chiar si plante uscate.

Se vor respecta instructiunile din capitolul nr. 11 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR din GHID PRIVIND REALIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE CU CONDUCTE DIN POLICLORURA DE VINIL, POLIETILENA, POLIPROPILENA. indicativ GP 043/99.

VI. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Statia de epurare a apelor uzate provenite din comuna Slatioara, Judetul

Olt, se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si de eficienta ridicata.

Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea realizarii eficientelor de epurare dorite. Astfel, solutia tehnologica propusa

cuprinde instalatii performante, ce implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologic.

Aplicarea solutiei de epurare cu module compacte, containerizate,

semiingropate, din inox, prezinta urmatoarele avantaje:

o Solutia de epurare apa uzata este modulara permitand o extindere ulterioara a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi

module.

o Prevederea a doua module in paralel permite punerea in functiune a

statiei etapizat functie de aportul de apa menajera si o functionare elastica

o asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare

conditiile de calitate impuse prin NTPA 001/2002

o datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol in exces, ceea ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea

acestuia;

o consum energetic redus, atat compresoarele cat si electropompele de

proces fiind de inalta fiabilitate;

o toate echipamentele sunt din otel inox, neexistand probleme

generate de actiunea apei sau sedimentului asupra componentelor unitatii compacte;

o realizarea dezinfectiei cu ultraviolete in instalatia de tip UV prezinta avantaj fata de solutia clorinarii, cea din urma varianta conducand la producerea de compusi toxici in mediul acvatic receptor. Instalatia de

dezinfectie asigura o eficienta de pana la 99% privind reducerea coliformilor totali;

o prin forma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de

epurare, astfel suprafata platformei statiei este de S = 550 [m2] din care suprafa ocupata cu obiectele si retelele tehnologice este de cca. 50

%;

o amorsare rapida a procesului de epurare biologica. Unitatea ajunge in cateva zile la conditii optime de functionare, chiar si in cazul unor

intreruperi mai indelungate in ceea ce priveste alimentarea cu apa uzata;

o automatizarea instalatiei conduce la siguranta in exploatare, personal de intretinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o inspectie pe zi);

o costurile lunare de exploatare a unitatii compacte se refera exclusiv la cele generate de consumul de energie electrica.

Intocmit,

ing. Gheorghe STANCU


MEMORIU TEHNIC

REZISTENTA

PROTECTIA RESURSELOR DE APA,

SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE

SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT

PROIECT 53/2011

FAZA P.T.+D.E.

PROIECTANT S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA

2011

DATE DESPRE AMPLASAMENT

Amplasamentul obiectivului se afla in comuna Slatioara, judetul Olt.

LOCALIZARE SI DATE GEOMORFOLOGICE Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane.

Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5 [m] de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la

bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie saturate.

Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate, acestea gasindu-se in zona la adancimi de peste 12 [m].

Din punct de vedere geologic formatiunile litologice interceptate de forajele geotehnice in primii 12 [m] sunt de varsta pleistocen mediu pleistocen

superior.

DATE CLIMATICE

Din punct de vedere meteoclimatic, zona studiata se incadreaza in perimetrul sectorului de clima temperat-continentala, caracterizat prin veri

foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni moderate cu viscole rare.

Temperatura medie anuala in zona este de aproximativ +10,70C; mediile lunii iulie sunt de 22,60C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de 2,60C. Maxima absoluta a fost de 40.50C (1952), iar minima absoluta 310C (1942).

Precipitatiile atmosferice inregistrate in zona au o valoare medie anuala de 515.6 [mm].

Vanturile predominante sunt cele din Est (24,6%) , urmate de cele din Vest (18,7%) .

conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04 valoarea caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10 [m], mediat pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recuren este qr=0,5[Kpa] (2% probabilitate anual de depire);

conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-1-1-3 2005 valoarea caracteristic a ncrcrii din zapad pe sol pentru un interval mediu de recuren de 50 de ani este s(0,k)=2,00 [KN/m2].

Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri litologice:

Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm;

- Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu

compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:








- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si

Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:







coeziunea c = 0 14 kPa ; Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice amintite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajele executate.

Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico mecanice ale pamanturilor sunt consemnate in fisa geotehnica a forajului.

Rezultatele penetrarilor dinamice si incercarile la forfecare cu aparatul vane-test sunt centralizate in fisa forajului.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma cercetarilor de teren, a analizelor de laborator si birou efectuate, se desprind concluziile:

Amplasamentele cercetate sunt situate in localitatea Salcia si in localitatea Slatioara.

Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane.

Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5m de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte

umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie saturate .

Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri

litologice: Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm;

- Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni









- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu

compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:






unghiul de frecarea interna = 10 260; coeziunea c = 0 14 kPa ;

Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

presiunile conventionale variaza intre Pconv = 142 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m si Pconv = 237 kPa pentru Df= 3m si B= 2m;

presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari

fundamentale), variaza intre Ppl = 153.5 kPa pentru Df= 0.8m si B=

0.5m (tab 2) si Ppl = 227 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 3m si latimea fundatiei B = 2m ;

presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de la Pcr = 232.8 kPa pentru adancimea de fundare

Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m in (tab2) si Pcr = 423.5 kPa (tab 2);

tasarea absoluta probabila pentru fundatie dreptunghiulara cu latimea B = 2.0m si adancimea de fundare hf = 1.5m care exercita o presiune Pn = 2.0 daN/cmp, este S = 1.91 cm (tab 3 );

Pamanturile de suprafata din zona studiata sunt argile la argile prafoase (

P5) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca un materiale mediocre ( 5c; 5b) din punct de vedere al calitatii ca materiale de terasamente si al comportarii la inghet dezghet ;

Zona studiata se gaseste in cadrul tipului climatic I cu un indice de

umiditate Im = - 20 0;

Avand in vedere tipul climatic cat si regimul hidrologic local nefavorabil, fara

asigurarea scurgerii apelor si cu ape care baltesc la precipitatii, adoptarea unui modul de deformatie liniara E = 90 daN/cm2 pentru zone cu scurgerea apelor deficitara, la E = 115daN/cm2 pentru zonele inalte cu

scurgerea apelor asigurata la dimensionarea aleilor platformelor si strazilor; Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona p= 0,42

ultimii 10cm ai sapaturii se vor realiza manual; Se recomanda a se realiza strat drenant compactat din balast de minim

30cm dupa compactare, mai ales la coborarea cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al apei freatice (0.80m Salcia 2.0m Slatioara);

Se recomanda compactarea fundului sapaturilor; In situatia cobaorarii cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al

apei (0.80m Salcia 2.0m Slatioara) se va avea in vedere necesitatea

realizarii de epuismente directe; se recomanda acordarea unei atentii sporite realizarii hidroizolatiilor; pentru adancimi de sapare mai mari de 2m sub nivelul apei se

recomanda adoptarea de masuri speciale de epuismente puturi drenante sau filtre aciculare;

se recomanda adoptarea solutiilori de fundare pe fundatii continui armate sau radier general;

nu sunt indicate variatii ale nivelului apei in sapaturi intrucit vor duce la surpari si sufozii;

prin amenajare se va avea in vedere ridicarea cotei amenajerii pentru prevenirea concentrarii de ape de suprafata, si indepartarea apelor de

suprafata de langa fundatii sau constructii; toate umpluturile se vor realiza in straturi de maxim 15cm dupa

compactare;

Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul studiat se

incadreaza in categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus si s-au avut in vedere:

importanta normala a constructiei; natura medie la buna a terenului nivelul apei si necesitatii epuismentelor directe; Risc redus la moderat din punct de vedere al vecinatatilor;

Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform STAS 2914-69 de

minim 98%, verificat conform STAS 1913/1-82; STAS 1913/13; STAS 9850 89; Se recomanda ca apele pluviale provenite din scurgeri de suprafata sa fie conduse lateral fata de constructii si fundatiile constructiilor.

din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in

zona D de seismicitate, are o acceleratie seismica pentru proiectare ag = 0.16, perioada de colt Tc = 1.0s are gradul 71 de seismicitate ( gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani ) ;

din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat

se gaseste in zona B;

din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada

amplasamentul se gaseste in zona C; adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054; dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se

incadreaza in categoria a II-a teren mijlociu; taluzele sapaturilor pot fi verticale pana la adancimea de 1.2, vor avea

inclinarea minima de 1/0.69 sau vor fi sprijinite pentru adancimi intre

1.2m si 3m pentru adancimi mai mari de 3m panta taluzelor va fi minim 1/1 sau vor fi sprijinite conform normativ C 169 88 privind executarea lucrarilor de terasamente;

controlul gradului de compactare al umpluturilor se va determina

conform STAS 1913/13 83;

DESCRIEREA LUCRARILOR

1. Date generale privind lucrarea

o Obiectivul: Protectia resurselor de apa, system integrat de alimentare cu apa, statie de tratare, canalizare si statie de epurare, comuna

Slatioara, judetul OLT. o Amplasamentul: In comuna Slatioara, judetul OLt;

o Proiectul ce se preda cuprinde:

Proiectul tehnic si detalii de executie necesare realizarii

obiectivului Protectia resurselor de apa, sistem integrat de alimentare cu apa, statie de tratare, canalizare si statie de

epurare, comuna Slatioara, judetul OLT.

o Organizarea lucrarilor: Executantul va elabora un proiect tehnologic, pe care il va respecta la executie.

2. Lucrari prevazute

Pe reteaua de canalizare sunt prevazute conductele de canalizare caminele menajere, statii de pompare si statia de epurare.

CAMINELE MENAJERE

Pe traseul colectoarelor, in aliniament, s-au prevazut 104 camine de vizitare si schimbare de directie la o distanta de maxim 60 [m], pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare.

De asemenea, caminele de vizitare s-au prevazut la intersectii si la

schimbarea directiei colectoarelor. Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi prefabricate din beton si vor

fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu inaltimea < 2 [m]) si din camera de lucru, cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu

inaltimea > 2 [m]).

Caminele vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, care sa suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat.

Pe traseul conductelor de refulare s-au prevazut 5 camine de curatire,

pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. Caminele de curatire sunt realizate in sistem monolit cu dimensiunea in plan de 1x0.8 [m], avnad grosimea peretilor de 20 [cm], grosimea placii de 15 [cm] si grosimea

radierului de 20 [cm]. Sunt realizate din beton marca B300, si armate cu

bare independente PC52, 14, 16/20 [cm]. Peretii caminelor si radierul se vor sclivisi cu mortar M100T.

STATII DE POMPARE Statie de pompare SPAU3

Constructia statiei de pompare SPAU3 au fost concepute ca si constructii

de tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si diametrul interior de 1,00 [m].

Statia de pompare SPAU3 sunt realizate din patru tronsoane de elemente prefabricate:

1 bucata element prefabricat TIP 1


2 bucati elemente prefabricate TIP 3 Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor

transporta in situ, unde vor fi montate conform planselor din proiect. Dupa montarea elementelor prefabricate se va realiza hidroizolarea statie de

pompare cu o membrana de tip SIRAM care va fi protejata de o zidarie de caramida plina cu grosimea de 7,5 [cm].

Armarea elementelor se va realiza conform planselor de rezistenta, cu bare PC52 cu diametrele cuprinse intre 14 [mm] si 16 [mm].

Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de lemn ecarisat.

Statie de pompare SPAU1; SPAU2

Constructia statiilor de pompare SPAU1; SPAU2 au fost concepute ca o constructie de tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si

diametrul interior de 1,00 [m] .

Statiile de pompare SPAU1; SPAU2 este realizata din cinci tronsoane de elemente prefabricate:



2 bucati elemente prefabricate TIP 3

1 bucata element prefabricat TIP 4 Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor




Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de

lemn ecarisat.

Statie de pompare SPAU4

Constructia statiei de pompare SPAU4 a fost conceputa ca o constructie de

tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si diametrul interior de 1,00 [m.

Statia de pompare SPAU4 este realizata din trei tronsoane de elemente prefabricate:



1 bucata element prefabricat TIP 3 Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor




Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de lemn ecarisat.

STATIA DE EPURARE

Pentru montarea si punerea in functiune a statiei de epurare este necesara realizarea urmatoarelor constructii anexe:

o Camin de comutare apa uzata menajera;

o Bazin prepompare apa uzata menajera;

o Canal gratar mecanic;

o Desnisipator-separator grasimi + bazin colectare si neutralizare grasimi + bazin colectare, spalare, scurgere si neutralizare nisip;

o Bazin egalizare, omogenizare si pompare apa menajera + bazin

colectare, ingrosare, stabilizare si pompare namol;

o Platforma

Pt Canalizare

Documents

Transcript of Pt Canalizare