P^/(/So.O /o: ^ l£ · j) participa la elaborarea de strategii si politici de restructurare tehnica...

ASOCIAŢIA RO-PESCADORSediul: Tulcea, strada luliu Maniu, nr.9, judelui TulceaC.U.I.: 18253502Nr. înregistrare: 1/01.02.2005Tel/fax: 0240/517760

Nr P ^ / ( / S o . O / o : ^ l £

HOTĂRÂREAADUNĂRII GENERALE A ASOCIAŢIEI RO-PESCADOR

Din 30.06.2016

O

O

Asociaţii reuniţi în AGA astăzi 30.06.2016, hotărăsc următoarele:

Art.I Sc aprobă aplicaţia Asociaţiei RO-PESCADOR privind proiectul de certificare pe schema de calitate europeană Î.G.P a produsului Scrumbie de Dunăre afumată.

Art.2 Se aprobă documentaţia elaborată pentru susţinerea acestui proiect şi înregistrarea pentru dobândirea protecţiei naţionale şi comunitare - Indicaţie Geografică Protejată a produsului Scrumbie de Dunăre afumată.

Art.3 Se împuterniceşte domnul Buhai Daniel ca reprezentant al Asociaţiei in relaţia cu autorităţile competente, organismul de certificare şi pentru semnarea documentaţiei întocmite în vederea înregistrării şi a oricăror docente necesare finalizării proiectului.

Prezenta hotărâre s-a aprobat cu unanimitate dc voturi a celor prezenţi.

S %f g MUOMAfi l |

.' " A / / /Asociaţi:

S.C. Mi ADM AR HDP S.R.L.

S.C. M1ADMAR FISHING S.R.L.

S.C. INTERFRIG FISH S.R.L.

S.C. BBG ACCES CONSULT S.R.L

j j l i / i y - 's

ASOCIAŢIA PESCĂRUŞUL/ PARTENER GRUP APLK

r

Catre, Ministerul Agriculturii i Dezvoltarii Rurale

Asociafia RO-PESCADOR, cu sediul 1n Tulcea, str. Iuliu Maniu, nr.9, judetul Tulcea, prin prezenta solicita dobandirea protectiei nationale i comunitare - IND I CA TIE GEOGRAFICA PROTEJATA, pentru denumirea produsului alimentar SCRUMBIE DE DUN.ARE AFUMAT .A.

Conform Ordinului nr. 1762 din 16 iulie 2015, art. 2, alianiatul 3, alaturat anexarn urmatoarele documente:

Nrt. Crt.

1.

2

3

4

5

6

Documente depuse

CERERE i'n vederea 1nregistrarii pentru dobandirea protectiei lndicatiei Geografice Protejate (IGP) - SCRUMBIE DE DUNARE AFUMA TA; Actul de asociere; Declaratie pe propria raspundere pentru care grupul reprezinta producatorii sau procesatorii din arealul geografic delimitat in caietul de sarcini; Caietul de sarcini; Anexa nr. 1 - Delimitarea ariei geografice pentru Scrumbia de Dunlire afumata; Anexa nr. 2 - Pozitia geografica a judetului Tulcea; Anexa nr.3 Dovezi care atesta comercializarea Scrumbiei de Dunare afumata in anul 1919 Documentul unic; Date, 1nscrisuri, referinte bibliografice sau alte dovezi care sa evidentieze legatura cu arealul geografic, legatura dintre zona geografica i calitatea sau caracteristicile produsului ori o calitate specifica, reputatia sau alte caracteristici ale produsului i din care sa rezulte legatura istorica de realizare a produsului cu aria geografica;

Anexa nr. 4 Dovezi scrise ce atesta procesarea Scrurnbiei de Dunare afumata tn arealul geografic delimitat

A) Dovezi privind denumirea materiei prime;B) Dovezi privind denumirea produsului finit in anul 1916;C) Dovezi privind comercializarea produsului 1n anul 1919;D) Dovezi privind existenta tntreprinderii de industrializare a

petelui in aria geografica delimitata;E) Dovezi privind productia Scrumbiei de Dunare afumata 1n

anii 1963 i 1965;F) Dovezi privind comercializarea Scrumbiei de Dunare

afumata 1n Romania;

Nr. Pag.

3

4-3233

35-63

64-70

71-98

99-135

Anexa nr.5 - Dovezi care atesta specificitatea produsuluiScrumbie de Dunare afumata

A) Dovezi privind unicitatea uneltelor de pescuit si modul decaptura;

B) Dovezi privind existenfa procesului de afumare 1n anul1916;

C) Dovezi privind specificitatea ariei geograficeD) Dovezi privind specificitatea produsului: zona de hranire,

perioada de migratie i pescuire, continutul de grasime

7 Anexa nr.6 ORDIN nr.284/613/2016 privind aprobarea 136-146

masurilor de reglementare a efortului de pescuit i cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii i zone, Monitorul Oficial nr.280/2016, anexa 2

8 Date socio-economice: 147

('\ - cantitatea estimata pe 5 ani;- numarul clientilor potentiali

9. Contractul cu un organism de inspectie; 148-15610. Declaratie pe propria raspundere. 157

2

CERERE în vederea înregistrării pentru dobândirea protecţiei Indicaţiei Geografice Protejate (I.G.P.) - SCRUMBIE DE DUNĂRE AFUMATĂ

I. Grupul solicitant: Asociaţia RO-PESCADOR, cu sediul în Tulcea, str. IuliuManiu, nr.9, Tel./Fax: 0240/517760, e-mail: [email protected], reprezentat de BUHAI DANIEL, domiciliat în Tulcea, str. Iuliu Maniu, nr.9, posesor al cărţii de identitate seria TC, nr.304333, eliberată de SPCLEP Tulcea, la data de 10.07.2012 în calitate de preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 8 şi art. 49 alin. (2) sau (5) din Regulamentul (UE) nr.I.151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, solicit înregistrarea produsului SCRUMBIE DE DUNĂRE AFUMATĂ ca: [ ] DOP, [X] IGP, [ ] STG.

Componenţa grupului solicitant:

1. S.C. MIADMAR HDP S.R.L. - procesator Scrumbie de Dunăre afumată;2. S.C. MIADMAR FISHING S.R.L. - producător (furnizor de Scrumbie de Dunăre);3. S.C. INTERFRIG FISH S.R.L. - producător (furnizor de Scrumbie de Dunăre);4. S.C. BBG ACCES CONSULT S.R.L. - producător (furnizor de Scrumbie de Dunăre);5. ASOCIAŢIA PESCARUSUL - producător (furnizor de Scrumbie de Dunăre);

II. Organismul care verifică respectarea dispoziţiilor caietului de sarcini:Denumirea: S.C. CERTIND S.AAdresa: Bucureşti, Sector 1, str. George Enescu nr. 27-29 -„Palatul UGIR 1903”,Date de contact: tel./fax: 0213133651, e-mail: [email protected]

III. Anexăm prezentei cereri, următoarele documente:a) actul de asociere;b) declaraţie pe propria răspundere că grupul reprezintă producătorii sau procesatorii din

arealul geografic delimitat în caietul de sarcini;c) caietul de sarcini;d) documentul unic;e) date, înscrisuri, referinţe bibliografice sau alte dovezi care să evidenţieze legătura cu arealul

geografic, legătura dintre zona geografică şi calitatea sau caracteristicile produsului ori o calitate specifică, reputaţia sau alte caracteristici ale produsului şi din care să rezulte legătura istorică de realizare a produsului cu aria geografică;

f) date, înscrisuri, referinţe bibliografice sau alte dovezi din care să rezulte legătura istorică de realizare a produsului cu aria geografică;

g) date socio-economice conţinând următoarele informaţii:- producţia actuală;- cantitatea estimată pe 5 ani;- numărul clienţilor (actuali şi potenţiali) pe fiecare segment al filierei produsului

h) contract cu un organism de inspecţie şi certificare;i) declaraţie pe propria răspundere că informaţiile furnizate în documentaţia prezentată sunt

autentice.

PREŞEDINTE ASOCIAŢIA RO-PESCADOR BUHAI DANIEL

Data...........................

Doamnei Elena T atom ir- Director (Seneral^FE^Ş^i'ei Generale Politici Agricole şi Industrie

ANEXA nr. la conform Ordinului nr. 1762/2015

O

Elena Tatomir - Director Alimentară din-eadrul

Generale Politici Agricole ‘ ‘ şi Dezvoltării Rurale

mailto:[email protected]


JUDECĂTORI A TULCEA

CERTIFICAT DE ÎNSCRIERE A PERSOANEI JURIDICE FARA SCOP PATRIMONIAL

Nr. 1 din data de . o.l.f.ej3i:u«rie ?oo5

1. Denumire. .A SQ aiA IIA . "HO-rFSSaABGR"

Modificare. . r*. y, . . . . ...................................... XJude^ or S t a m p i l a

-------------- ? n

2. Sediul RUn. Ţu 1 c e s a t r . I u l i u . ¥aoiUv^.r . .3 . ,o ^ ♦ T u l cea

M o d if ic a re .

Ju d ( i t o r , Ş t a m p i la

l ’ V* '•'W!4«r '

3. Durata de fundlionare. . t e r m i n a ţ i

Modificare

J u d e c ă t o r ,!

ş ta n iD - î - ia . ________________*----------- —

4. Numărul si data înscrierii in registrul special . . 1? . £?z. J-.s. A7' / -99*

ASOCIAŢIA „RO-PESCADOR „Cu sediul in mun. Tulcea, str. Iuliu Maniu. nr.9. jud. Tulcea CUI: 18253502;N r.01/01.02.2005 in Reg. Asociaţiilor si Fundaţiilor de pe langa Judecatoria Tulcea

In baza Procesului —verbal de şedinţa al Adunării generale si a Hotararii nr. 1 din data de 20.12.2015 si a Hotararii nr. 2 clin data de 20.12.2015 , in conformitate cu art. 23-24, art. 33 , OUG nr. 26/2000, se redacteaza prezentul Statut actualizat. Pe cale de consecinţa Statutl anterior va deveni caduc.

ASOCIAŢIA PROPRIETARILOR DE NAVE DE PESCUIT „RO- PESCADOR” PENTRU DEZVOLTAREA PESCUITULUI MARIN ROMANESC IN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE are urmatoarea componenta a membrilor cu puteri depline:

1. SC MIADMAR FISHING SRL, cu sediul in mun. Tulcea, str. Viticulturii, nr.2, avand nr. de înregistrare J36/ 59/1996, si CUI: 8138689, prin reprezentant legal d-1 Buhai Daniel

2. SC MIADMAR HDP SRL, cu sediul in mun. Tulcea, str. Viticulturii, nr.2, avand nr. de înregistrare J36/ 172/2002, si CUI: 14688717prin reprezentant legal d-1 Buhai Daniel

3. prin reprezentant legal d-1 Buhai Daniel4. SC INTERFRIG FISH SRL, persoana juridica romana, cu sediul in

mun. Bucureşti, sector 4, B-dul Marasesti, nr.42, b l.l, sc.A, et. 2, ap.7, avand nr de inregistrare 336/ 14949/ 2013 si CUI: 32548657, legal reprezentata de d-1 Sidorencu Gabriel

5. SC BBG ACCES CONSULT SRL, persoana juridica romana, cu sediul in SAT Cataloi, com. Frecatei, str. Principala, nr. 3, camera 1, jud. Tulcea, avand nr. de inregistrare J36/136/2013, CUI: 31457402, legal reprezentata de d-1 Buhai Boris.

CAPITOLUL 1

DISPOZIŢII GENERALE

RO-PESCADOR

STA TUT A CTUA LIZA T

•0/*•%/

O< r

c

ART. 1. Asociaţia Proprietarilor de nave de pescuit marin „RO-PESCADOR’" pentru dezvoltarea pescuitului marin romanesc in contextul integrării europene, denumita in continuare ASOCIAŢIA, este o asociaţie profesionala, apolitica, nonprofit, bazata pe comunitatea de interese a proprietarilor de nave care au ca principal obiectiv de activitate pescuitul marin romanesc.ART. 2. ASOCIAŢIA constituita pe durata nedeterminata de timp, va avea sediul in municipiul Tulcea, str. Iuliu Maniu, nr. 9, jud. Tulcea, dar isi desfasoara activitatea la nivel naţional si internaţional, in vederea realizarii scopului sau.ART.3. Patrimoniul ASOCIAŢIEI este contribuit din contribuţiile membrilor fondatori ai asociaţiei si nu poate fi mai mic , cu de doua ori salariul minim pe economie.

Patrimoniul iniţial este de 600 RON.întregul patrimoniu va fi evidentiat si pastrat in conformitate cu legislaţia

romana in materie, pe numele ASOCIAŢIEI si va fi folosit exclusiv pentru scopul ei. CAPITOLUL II

SCOPUL SI OBIECTIVELE ASOCIAŢIEI:ART. 4. Avand in vedere starea precara in care se afla pescuitul marin romanesc, scopul ASOCIAŢIEI este de a reprezenta interesele membrilor sai fata de organele administraţiei de stat, de organismele interne si internaţionale sau alte asociaţii si institutii cu care intra in relaţii prin activitatea lor, astfel incat activitatea de pescuit marin sa se desfasoare si sa se dezvolte in conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. ART. 5. Obiectivele ASOCIAŢIEI sunt:

a) Valorificarea superioara a resurselor piscicole ce provin de la Marea Neagra si Delta Dunării prin:

- Promovarea produselor din peste pe plan european prin incadrarea acestora pe scheme de calitate in baza reglementarilor in domeniu la nivel european si /sau certificarea ca produse tradiţionale si consacrate, conform reglementarilor.

-Procesare care sa atraga valoare adaugata la produsele din peste obtinute ( utilizarea unor retete tradiţionale s.a.)

b) reprezentarea intereselor asociaţiei fata de organele administraţiei de stat, de organismele interne sau internaţionale ori fata de alte asociaţii sau institutii cu care membrii asociaţiei intra in relaţii

c) avansarea de propuneri către institutii care, potrivit Constitutiei României au initiativa legislativa, a unor proiecte de acte normative si acorduri internaţionale privind activitatea de pescuit marin care sa favorizeze dezvoltarea durabila, conservarea si regenerarea resurselor vii din mediul marin in scopul unei exfploatari durabile a acestor resurse.

RO-PESCADOR

d) stabilirea strategiei comune a membrilor asociaţi fata de hotararile, deciziile si reglementările institutiilor si organismelor interne si internaţionale care privesc direct sau indirect domeniile de activitate ale membrilor asociaţi.e) corelarea politicii de personal, investiţii, modernizări si a politicii economice a membrilor asociaţi in conformitate cu situatia de moment si perspectiva interna si internaţionalaf) informarea membrilor asociaţi asupra schimbărilor intervwenite sau care urmeaza sa intervină pe plan economic, social si tehnologic in tara si strainatate.g) obţinerea de facilitati pentru asigurarea navelor la institutii de specialitateh)sustine proiecte pentru atragerea de finantari in folosul membrilor saii) actioneaza pentru prevenirea concurentei neloiale si a tendintei de monopolj) participa la elaborarea de strategii si politici de restructurare tehnica si tehnologica in sfera pescuitului marink) concepe si implementează programe de formare si perfecţionare a lucrărilor din domeniu1) asigura prezenta Asociaţiei si membrilor sai in presa, in emisiuni radio-tv m) organizeaza simpozioane, colocvii, dezbateri, conferinţe si intalniri de lucru cu participare interna si internaţionala n) participa la expoziţii si târgurio) colaboreaza cu alte organizaţii similare din tara si strainatate p) ia poziţie

CAPITOLUL IIISTRUCTURA DE CONDUCERE SI CONTROL

ART. 6. Structurile de conducere si control al ASOCIAŢIEI sunt:1.Adunarea generala a asociaţilor cu puteri depline, denumita in continuare Adunarea generala2.Consiliul director3. Cenzorul sau , daca este cazul, Comisia de cenzori

ART. 7. ASOCIAŢIA are un secretariat executiv alcatuit din membrii Consiliului director si alti angajaţi pentru activitatea operativa curenta.ART.8. ASOCIAŢIA poate infiinta filiale, care vor fi conduse de către un comitet de conducereART.9. Filialele vor intocmi anual rapoarte de activitate, care se dezbat si aproba in Adunarea generala.ART. 10 . Constituirea unei filiale se face la propunerea unui grup de iniţiativa, cu aprobarea Adunării generale, dupa prezentarea programului de activitate si evaluarea

r o - p e s c a d o r

oportunitatilor de infiintare. Desfiinţarea unei filiale se face prin hotararea Adunării generale, la propunerea Consiliului director al ASOCIAŢIEI.

\ r'<1L Adunarea generala a membrilor ASOCIAŢIEI

Adunarea generală este organul de conducere alcătuit potrivit prevederilor prezentului statut, cu participarea tuturor membrilor cu puteri depline si are loc anual.Adunarea generală are următoarele competenţe:

a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a bilanţului contabil alasociaţiei;c) alegerea şi revocarea membrilor consiliului director;d) alegerea şi revocarea cenzorului/membrilor comisiei de cenzori:e) constituirea de filiale;f) modificarea actului constitutiv şi a statutului;g) dizolvarea şi lichidarea asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămasedupă lichidare;h) orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de statut.Adunarea generală se întruneşte cel puţin o (una ) data pe an şi are drept de coordonare şi

de control asupra consiliului director, a cenzorului/comisiei de cenzori, precum şi a întregii activităţi a asociaţiei.

Adunarea generală se convoacă cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea ei , printr-un anunţ in ziar local sau naţional, sau pe baza de convocator scris si semnal de luare la cunostinta.

Convocarea adunării generale este atributul consiliului director printr-un convocator scris care va cuprinde: data, locul şi ordinea de zi şi care se va aduce la cunoştinţa celor interesaţi prin email,sms, fax sau scrisoare recomandata.

Participanţii pot solicita introducerea pe ordinea de zi a unor cereri, făcute în scris şi depuse la secretariatul asociaţiei cu cel puţin 5 zile înainte de data la care are loc adunarea generală.

2. La adunarea generală participă:a) membrii fondatori;b) membrii asociaţi;

Adunarea generală poate avea loc dacă sunt prezenţi cel puţin o jumătate plus unu din membrii cu drepturi depline sau poate fi consultat asupra unor decizii majore prin intermediul unei declaraţii scrise si semnate in legătură cu deciziile ce urmeaza a fi luate.

Daca un membru cu drepturi depline ai Asociaţiei nu poate participa la şedinţa Adunării generale, aceasta va putea delega dreptul sau de vot prin împuternicire scrisa către alt membru cu puteri depline sau poate fi consultat asupra unor decizii majore

2. Cvorumul de decizie in Adunarea generalaHotărârile adunării generale se adopta cu votul a 2/3 din numărul total al membrilor cu

drepturi depline sau imputerniciti3. Consiliul director

Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. Asociaţia are un consiliu director format din:

-PESCADOR5

'ii f ‘Preşedinte si vicepreşedinte. Hotararile se iau in unanimitate

i-A

în exercitarea competenţei sale, consiliul director are următoarele atribuţii:a) convoaca adunarea generala, prezintă adunării generale rapoarte de activitate, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, calendarul acţiunilor, proiectele programelor asociaţiei etc.b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei, prin preşedinte sau un împuternicit;c) aprobă organigrama şi politica de personal a asociaţiei ş.a.;d) elaborează regulamentul intern;e) coordoneaza activitatea executiva a asociaţiei, supravegheaza realizarea proiectelor si programelor in conformitate cu hotararile Adunărilor generale si a planului anual de activitatef) propune modificări ale statutului asociaţiei si face propuneri pentru primirea de noi membri precum si pentru excluderea unor membrig) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de adunarea generală.

Consiliul director se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori nevoile asociaţiei o impun Deliberările şi hotărârile consiliului director se consemnează în procese-verbale încheiate

cu ocazia fiecărei şedinţe.

4. Controlul financiar

Controlul activităţii economico-financiare şi gestionare va fi efectuat de un cenzor , numit de la constituire pe 4 ani, mandat ce se poate reinoi.

In realizarea competenţei sale. cenzorul îndeplineşte următoarele atribuţii:a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;b) întocmeşte rapoarte privind rezultatele acţiunilor întreprinse şi le prezintă adunării generale şi consiliului director;c) participă la şedinţele consiliului director, fară drept de vot;d) elaborează regulamentul intern de funcţionare propriu;e) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statutul asociaţiei sau/şi stabilite de adunarea generală în domeniul controlului financiar.Adunarea generală aprobă regulile generale de organizare şi funcţionare a

cenzorului/comisiei de cenzori.

CAPITOLUL IVMEMBRII ASOCIAŢIEI

ART.l 1 Membrii asociaţiei pot fi membri cu drepturi depline sau membri asociaţi Recunoaşterea calitatii de membru cu drepturi depline al Asociaţiei o face Adunarea generala

Sunt membri cu drepturi depline membriifondatori ai Asociaţiei, persoane juridice, precum si noi membri carora li se va recunoaşte aceasta calitatye de către Adunarea generala.

Adunarea constitutiva de infiintare a Asociaţiei este formata din totalitatea membrilor fondatori.ART. 12. Membrii cu drepturi depline ai Asociaţiei plătesc o cotizatie al cărui cuantuum este stbilit

RO-PESCADOR

in Adunarea generala anuala. //;<" /,. •ART. 13. Drepturi si îndatoriri ale membrilor cu puteri depline

Membrii asociaţiei au urmatoarele drepturi:- Sa participe la Adunările generale- Sa aleaga si sa fie aleşi in funcţii de conducere- Sa ia parte la activitatile organizate de Asociaţie

Sa foloseasca mijloacele tehnice din dotare, banca de date si specialiştii Asociaţiei- Sa participe l;a întâlnirile interne internaţionale specifice activitatilor Asociaţiei

Sa beneficieze de rezultatul demersurilor intreprinse de către Asociaţie pentru o cat mai eficienta activitate in domeniu

- Sa solicite ajutor statutar- Sa aibe certificat de membru al Asociaţiei

Membrii Asociaţiei au urmatoarele obligaţii:Sa respecte prevederile statutului si hotararile adunariior generale

- Sa contribuie efectiv la realizarea obiectivelor Asociaţiei- Sa plateasca cotizatia de membru al Asociaţiei

Sa contribuie prin donaţii si sponsorizări la îndeplinirea obiectivelor majore ale Asociaţiei ART. 14. Calitatea .de membru este personala si individuala, ea nu poate trece la succesori ART5. 15. Membrii asociaţiei sunt autorizaţi a iesi din asociaţie cu condiţia de a notifica prin cerere scrisa comunicata organelor de conducere a asociaţiei cu 30 zile inainte

Membrii asociaţiei pierd aceasta calitate prin:

- Retragere la cerere in condiţiile din statut- Neplata obligaţiilor băneşti timp de un an- Savarsirea unei fapte nelegale, nedemne sau neloiale fata de asociaţie- Acţiuni care contravin scopului asociaţiei

Pierderea calitatii de membru cu puteri depline se propune de către consiliul director si se hotărăşte prin adunarea generala in conformitate cu prevederile legale si ale acestui statut

Persoana care a pierdut calitatea de membru poate face contestatie in 15 zile de la comunicare , ce va fi solutionata de adunarea generala

Pana la hotararea finala a Adunării generale, celui care a pierdut calitatea de membru ii sunt suspendate drepturile prevăzute de statut.

CAPITOLUL V.VENITURILE SI CHELTUIELILE ASOCIAŢIEI ART. 16 Veniturile Asociaţiei provin din:

Patrimoniul social iniţial al asociaţiei se completează cu venituri din contribuţiile membrilor, cotizaţiile si taxele de înscriere ale membrilor susţinători, sponsorizări, prestarea de servicii cu plată, subvenţii, donaţii, legate, dividende şi alte contribuţii în bani şi/sau în natură, de la persoane fizice şi juridice, în conformitate cu

o

o

/v-

prevederile legii. (f| / i ^ ^ r1. Sursele de finanţare ale asociaţiei provin din:

a) aportul membrilor; V;-; :/i. -...b) repartizarea unor sume pentru activitatea asociaţiei din bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor in cadrul cărora s-au constituit;c) dobânzi si dividente rezultate din plasarea sumelor disponibile in condiţiile legaled) donaţii , sponsorizări sau legate dion partea persoanelor fizice si juridice din tara sau strainatate, poftivit legiie) contributii in bani sau bunuri mobile si imobile de la persoane fizice si juridice conform legiif) resurse obtinute de la bugete locale sau judeţene sau de la bugetul de stat c) alte surse legale.

Asociaţia poate înfiinţa societăţi comerciale ale căror dividende, dacă nu se reinvestesc în aceste societăţi, se vor folosi pentru realizarea scopului ei.(2) Asociaţia poate desfăşură orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi au legătură strânsă cu scopul ei principal.

2. Principalele naturi de cheltuieli ale asociaţiei sunt următoarele:a) salarii şi adaosuri la salarii;b) indemnizaţii, prime şi premii;c) procurări de materiale necesate desfasurarii activitatilor, materiale

publicitare;d) chirii, dobânzi, taxe şi comisioane bancare;e) cheltuieli de cazare, masă şi transport;f) apă, canal, salubritate;g) energie electrică, termică şi gaze naturale;h) rechizite, imprimate şi alte articole de birotică;i) alte cheltuieli.

ART. 17. Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an.

CAP.VI. DIZOLVAREA SI LICHIDAREA ASOCIAŢIEI

Art. 18. Asociaţia se dizolvă în următoarele cazuri:a) de drept:

1. la împlinirea duratei pentru care a fost constituită;2. odată cu realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt se produce schimbarea acestui scop;3. imposibilitatea constituirii adunării generale sau a consiliului director

o

ys-

. o#

/ e

în conformitate cu statutul asociaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit prevederilor statutului, cele două organe de conducere trebuiau să fie constituite;4. reducerea numărului de asociaţi sub limita stabilită de lege, dacă acest număr nu a fost completat timp de trei luni;

b) prin hotărâre judecătorească dacă:1. scopul sau activitatea asociaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii

publice;2. realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare

ordinii publice;3. urmăreşte alt scop decât cel pentru care a fost constituită; .cV '] le4. a devenit insolvabilă; H ' •5. nu mai obţine autorizaţiile prealabile, necesare, potrivit legii;

c) prin hotărârea adunării generale. " VArt. 19. (1) In cazul dizolvării asociaţiei, lichidatorii se numesc de instanţa judecătorească sau de adunarea generală, după caz.

(2) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul consiliului director încetează.(3) La intrarea în funcţie, lichidatorii efectuează inventarul şi încheie bilanţul contabil care trebuie să constate situaţia exactă a activului şi pasivului.(4) Ei sunt obligaţi să primească şi să păstreze registrele şi orice alte acte ale asociaţiei şi să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei acestora.(5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorului/comisiei de

cenzori a asociaţiei.Art. 20. (1) Lichidatorii au obligaţia de a continua operaţiunile juridice în curs, să încaseze creanţele, să plătească creditorii, iar dacă numerarul nu este suficient, să transforme şi restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor mobile şi imobile.(2) Lichidatorii pot realiza numai acele operaţiuni noi care sunt necesare finalizării celor aflate în curs de realizare.A rt 21. (1) Bunurile rămase în urma lichidării se transmit persoanelor juridice de drept public sau privat cu scop identic sau asemănător, potrivit legii.(2) în cazul în care, în termen de 6 luni de la încheierea lichidării, lichidatorii nu au reuşit să transmită bunurile în condiţiile alin. (1), acestea se vor atribui de instanţa judecătorească competentă unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător.(3) Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului-verbal de predare- preluare, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară.Art 22. (1) La încheierea operaţiunilor lichidării, lichidatorii remit celor în drept contul gestiunii numai după expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvării asociaţiei.

/ 9

RO-PESCADOR

(2) De asemenea, lichidatorii sunt obligaţi ca în termen de două luni să depună bilanţul contabil, registrul-jumal şi un memorandum şi să declare operaţiunile de lichidare judecătoriei în a cărei cir- cumscripţie teritorială îşi are sediul asociaţia şi să îndeplinească toate procedurile de publicare şi radiere din registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.Art. 23. In cazul în care, în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanţului contabil nu se înregistrează nici o contestaţie, acesta se consideră definitiv aprobat, iar lichidatorii, cu autorizarea instanţei de judecată, vor remite celor în drept bunurile şi sumele rămase de la lichidare, împreună cu toate registrele şi actele asociaţiei şi ale lichidării, după aceasta fiind consideraţi descărcaţi de obligaţiile asumate.Art. 24. Asociaţia încetează a avea fiinţă la data radierii din registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Radierea se face în baza actului constatator eliberat lichidatorilor* pmh care se atestă descărcarea acestora de obligaţiile asumate. // ' (j/,

| |CAP. VIL DISPOZIŢII FINALE

Art. 25. Prevederile prezentului statut se completează cu dispoziţiile legilor in vigoare.

Este imputemicit d-1 Buhai Daniel sa angajeze avocat si in general sa faca tot ce este necesar pentru Înscrierea acestor modificări ale asociaţiei in Registrul asociaţiilor si fundaţiilor de pe langa Judecatoria Tulcea, sa semneze Statutul actualizat al asociaţiei.

ASOCIA ŢIA PRO-PESCADOR Prin Buhai Daniel

BAROUL TULCEACABINET INDIVIDUAL AVOCAT IVANOV VIORICATulcea, str. Trandafirilor, nr.6, jud. Tulcea Tel.fax 0240517921

ÎNCHEIERE DE DATA CERTANr. 1^-2 din 2Q ' ( 2 ' 2 c (L7~

In conformitate cu dispoziţiile art. 3. din Legea nr.51 /1995, atest data, identitatea pârtilor si continutul actului,

SE DA DATA CERTA SI SE CONSIDERA CA FIIND

ATESTAT PREZENTUL ÎNSCRIS.

Avocat: IVANOV V I O R I C ^ f ^ ^ x/ /> b

ASOCIAŢIA „RO-PESCADOR „Cu sediul in mun. Tulcea, sir. iuliu Maniu, nr.9, jud. Tulcea CUI: 18253502;Nr.01/01.02.2005 in Reg. Asociaţiilor si Fundaţiilor de pe langa Judecatoria Tulcea

In baza Procesului -verbal de şedinţa al Adunării generale din data de 20.12.2015 si in conformitate cu art. 23-24, art. 33 , OUG nr. 26/2000, toti membrii cu drepturi depline prezenţi, in unanimitate de voturi, au hotarat urmatoarele modificări :

Art. 1. Se ia act si se aproba cererea de retragere din calitatea de membru cu drepturi depline al asociaţiei SC PONTICA STAR SRL, persoana juridica romana, cu sediul in mun. Constanta, aleea Zmeurei, nr.2, bl.U, ap.49, jud. Constanta, avand CUI: 32915419, legal reprezentata de d-1 Manaila Marian Sorinei.

Art. 2. Se ia act si se aproba cererea de retragere din calitatea de membru cu drepturi depline al asociaţiei SC SORST GLOBAL CONSULTING SRL, persoana juridica romana, cu sediul in mun. Constanta, aleea Zmeurei, nr.2, bl.U, ap.49, jud. Constanta, avand CUI: 30824144, legal reprezentata de d-na Manaila Olga.

Art. 3. Se ia act si se accepta cererea de adeziune la calitatea de membru cu drepturi depline al asociaţiei SC INTERFRIG FISH SRL, persoana juridica romana, cu sediul in mun. Bucureşti, sector 4, B-dul Marasesti, nr.42, bl.l, sc.A, et.2, ap.7, avand CUI: 32548657, legal reprezentata de d-1 Sidorencu Gabriel

Art. 4. Se ia act si se accepta cererea de adeziune la calitatea de membru cu drepturi depline, al asociaţiei SC BBG ACCES CONSULT SRL, persoana juridica romana, cu sediul in SAT Cataloi, com. Frecatei, str. Principala, nr. 3, camera 1, jud. Tulcea, avand CUI: 31457402, legal reprezentata de d-1 Buhai Boris.

Art. 5. Ca urmare a cooptării si retragerii unor membri cu puteri depline ai asociaţiei, structura Consiliului de administraţie a Asociaţiei Ro-Pescador va fi urmatoarea:

ACT ADIŢIONAL LAACTUL CONSTITUTIVAL

ASOCIA TIEI RO-PESCADOR Nr. 1 din 20.J2.2015

Membri cu drepturi depline ai asociaţiei si membri ai consiliului director vor fi:

1. SC MIADMAR FISHING SRL, prin reprezentant legal d-1 Buhai Daniel

2. SC MIADMAR HDP SRL, prin reprezentant legal d-1 Buhai Daniel3. SC INTERFRIG FISH SRL, prin reprezentant legal d-1 Sidorencu

Gabriel4. SC BBG ACCES CONSULT SRL, prin reprezentant legal d-1 Buhai

BorisEste desemnat Preşedintele consiliului director in persoana d-lui

SIMIONOV ALEXANDRU , cetatean roman, cu domiciliul in mun. Constanta, str. Constantin Bobescu, nr. 23, et.l, ap.5, jud. Constanta , care se identifica cu CI seria KZ, nr. 165604/ 15.01.2014, CNP: 1830813360040

Art. 6. Va fi redactat un nou Statut al asociaţiei, statutul anterior va deveni caduc.

Este imputernicit d-1 Buhai Daniel sa angajeze avocat si in general sa faca tot ce este necesar pentru înscrierea acestor modificări ale asociaţiei in Registrul asociaţiilor si fundaţiilor de pe langa Judecatoria Tulcea, sa semneze Actul constitutiv actualizat si Statutul actualizat al asociaţiei.

ASOCIAŢIA PRO-PESCADOR Prin Buhai Daniel

BAROUL TULCEACABINET INDIVIDUAL AVOCAT IVANOV VIORICATulcea, str. Trandafirilor, nr.6, jud. Tulcea Tel.fax 0240517921

ÎNCHEIERE DE DATA CERTA _Nr. din g o

In conformitate cu dispoziţiile art. 3. din Legea nr.51 /1995, atest data, identitatea pârtilor si continutul actului.

SE DA DATA CERTA SI SE CONSIDERA CA FIIND

ATESTAT PREZENTUL ÎNSCRIS.

o1 6

RO M ÂNIAJUD ECĂTO RIA TU LC EA Str. Toam nei nr.15, Tu lcea SECŢIA CIVILA SI PENALA

Destinatar:ASO CIA ŢIA RO PESCA DO R -PRIN AV. IVA NO V V IO R IC ATULCEA, T randafirilo r, nr. 6, judeţu l TULCEA

DO SARUL NR. 3610 /327 /2016Materia: CivilS tadiul procesual al dosaru lu i: Fond O biecîu i dosarulu i: m od ificări acte constitu tive persoane jurid ice Com plet: c3

COMUNICARE ÎNCHEIERE FINALĂ (DEZINVESTIRE) CIVILĂ

N R .____________ DIN DATA DE 02 Iun ie 20 1 6

Stimată doam nă/S tim ate dom n,

vă com unicăm , a lă turat, cop ia hotărârii civile n r .____________, pronunta tă la data de 02 Iunie 2016, decătre JU D EC ĂTO R IA TU LC E A S E C ŢIA C IV ILA SI PENALA.

,//-*< O ' \ 'PYPRE Ş E D IN TE , G refier,,

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TULCEA SECŢIA CIVILA SI PENALA

Dosar nr. 3610/327/2016ÎNCHEIERE

Şedinţa Camerei de Consiliu de la 02 Iunie 2016 Completul compus din:

PREŞEDINTE : IOAN HANZU GREFIER: NELA CAZACU

S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect modificare acte constitutive persoane juridice formulată de petenta ASOCIAŢIA RO-PESCADOR, cu sediul în Tulcea, str. luliu Maniu, nr.9, judeţul Tulcea, prin persoană împuternicită pentru efectuarea procedurii BUHAI DANIEL, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Ivanov Viorica din Tulcea, str.Trandafirilor. nr.6, jud.Tulcea.

S-a lucut referatul cauzei de către grefierul de şedină, după care,Instanţa constată cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare.

INSTANŢA

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 30 mai 2016 şi înregistrată sub nr.36î 0/327/2016, petenta ASOCIAŢIA RO-PESCADOR a solicitat înscrierea în Registrul special al Judecătoriei Tulcea a modificărilor intervenite la statutul şi actul constitutiv al Asociaţiei.

In susţinerea cererii, s-au ataşat o serie de înscrisuri: proces verbal al Adunării Generale a Asociaţilor din 20.12.2015, Hotărârea Adunării Generale a membrilor asociaţiei nr.l din 20.12.2015, actul adiţional la actul constitutiv nr.l din 20.12.2015,certificate de caziere fiscale, statutul actualizat al asociaţiei.

în drept s-au invocat dispoziţiile OG 26/2000.Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că modificările survenite în

actul constitutiv şi statutul ASOCIAŢIEI RO-PESCADOR prin Hotărârea nr. 1 din20.12.2015 a Adunării Generale a membrilor asociaţiei certificata sub nr.l71/20.012.2015 de av. Ivanov Viorica corespund prevederilor O.G. nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile.

Aşa fiind, instanţa urmează să admită cererea şi să dispună înregistrarea în registrul special al Judecătoriei Tulcea a modificărilor intervenite în actul constitutiv şi statutul ASOCIAŢIEI RO-PESCADOR.

PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite cererea formulată de petenta ASOCIAŢIA RO-PESCADOR, cu sediul în Tulcea. str. Iuliu Maniu, nr.9. judeţul Tulcea, prin persoană împuternicită pentru efectuarea procedurii BUHAI DANIEL, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Ivanov Viorica din Tulcea, str.Trandafirilor, nr.6, jud.Tulcea.

Dispune înregistrarea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa Judecătoriei Tulcea a modificărilor aduse statutului şi actului constitutiv prin Hotărârea nr.l din

jORlA

12.2015 a Adunării Generale a membrilor asociaţiei certificata sub nr. 171/20.012.2015 dc anov Viorica.

Cu drept de apel,care se depune la Judecătoria Tulcea în termen de 5 zile de la oiBurljicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 02 iunie 2016.

O

PreşedinteIoan

Grefier, Nela Cazacu

Red. tehnored .j udec. I. H./03 tehnored. NC./4cx/03.06.2016 com.2 ex/ I ex. pelent + I ex. Parchet f^onîru rtîu^y!iy;are £»< cu |

'orriiul* cuj

i o i i c j W v f f i r fw J in '.

ROMAMiAJudecătoria Tuicoa, Jud Ju tcea

Pr&£*snta fiindoHginalul ţjm tlP s â N l I Se c e rtlîic » d* n*i

menţiunea ca fGrefier şef ,

C P v f. M

C O N T R A C T DE A S O C IE R E*/£

C A P IT O L U L IP Ă R ŢILEA cest C O N T R A C T se încheie la data d e î n t r eA S O C IA Ţ IA ‘‘ R O -P E S C A D O R ” , cu sed iu l in Tu lcea s tr.Iu liu M aniu nr. 9, cod fiscal: 18253502, în reg is tra ta la R egistru l C om erţu lu i sub n r.........- ............. rep rezen ta ta p rinPreşed inte, Buha i D an ie l siO rg a n iz a ţia de P ro d u c ă to r i d in S e c to ru l P e s c u itu lu i ş i A c v a c u ltu r i i “ P e s c ă ru ş u l M u r ig h io l” cu se d iu l in corn. M urigh io l, jud . Tu lcea, cod fisca l 20176398 , în reg is tra ta la Registru i C o m erţu lu i sub n r.........- ............, rep rezen ta ta prin P reşed in te , G rigo re S îe fan

C A P IT O L U L IIO B IE C T U L A S O C IE R II

Cei doi asoc ia ţi A so c ia ţia R o-P escador si O rgan iza ţia de P roducă to ri din Sectoru l Pescu itu lu i şi A cva cu ltu rii ‘'P escăruşu l M u righ io l” sunt de acord sa se asoc ieze pen tru rea lizarea u rm ă to a re lo r ob iec tive :

- ce rtifica rea si p ro m ova rea "S crum b ie i a fum ate de Delta D unării" pe schem a de ca lita te eu ropeana IGP

C A P IT O LU L III D U R ATA A S O C IE R II

A socie rea începe la da ta sem nării acestu i C O N T R A C T si va con tinua pe o pe rioada de 1 an. La exp ira rea te rm enu lu i, con trac tu l de asocie re poate fi p re lung it cu acordu l a m b e lo r parti.

C A P IT O L U L IVT R A N S F E R U L

A. Nici un asoc ia t nu poate, fa ra a avea acordu l scris al ce lu ila lt asocia t, sa vanda, transfe re , d o neze sau sa a tribu ie partea lui sau a ce lu ila lt d in asocie re .

C A P IT O L U L VM O D A L IT A T E A DE ÎM P Ă R ŢIR E A B E N E F IC IILO R SI P IE R D E R ILO R

Im partirea b e n e fic iilo r si p ie rde rilo r se va e fectua anual, p ropo rţiona l cu cota de pa rtic ipa re a fiecăru i asoc ia t.

C A P IT O L U L VI ÎN C E TA R E A A S O C IE R II

Prezentul co n tra c t de asoc ie re poate ince ta îna inte de a ju nge rea ia te rm en din u rm atoa re le cauze :A. O ricare d in tre asoc ia ţi cere înce ta rea aspo ia tie^cu un p reav iz de 60 de zile.B. Un asoc ia t inca lca o p revedere 6sen tia^Q fâ£& j§ tu i C O N T R A C

f l PESCADOR

C. In term en de 6 luni de la constitu ire , asocie rea nu si-a rea liza t scopu l s tab ilit p rin contract.

C A P IT O L U L VIIIN O TIF IC ĂR I

O rice no tifica re pe care un asoc ia t o face ce lu ila lt asoc ia t tre bu ie sa fie in scris si sa se inm aneze pe rsona l la u rm atoa rea adresă : Tu lcea, s tr.V iticu ltu rii nr.2

C A P IT O L U L IX

FO R M A F IN A LA A C O N T R A C T U LU I

M odifica rea aces tu i C O N T R A C T poate fi facu ta num ai in scris prin acordu l a m be lo r parti.

P rezentu l C O N T R A C T , cu m od ifică rile si anexe le sale, rep rez in tă vo in ţa pârtilo r, si in la tura orice alta în ţe legere an te rioa ra sau u lterioara .

<3o

MINISTERUL AGRICULTURII Şl DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT Şl ACVACULTURĂ

«U<!* «nuKC* KW.r «CCT V «CrtO.ir.8*.

Aviz de R ecu n o aşte re

N r.9 /2 3 .12 .2015 .

E liberat în te m e iu l p rev ed erilo r Regulam entului Consiliului (UE) nr. 1379/2013 privind o rganizarea com ună a p ie ţe lo r din sectoru l produselor p escă reş ti şi de acvacultura, a OUG nr.23 /2008 privind p escu itu l şi acvacultura, cu co m p le tă rile şi m odificările u lterioare şi Ordinul m inistru lu i agriculturii şi dezvoltării ru ra le n r .772 /2007 , privind criteriile de recu n o aşte re a o rgan iza ţiilo r de producători din sec to ru l pescuitu lu i şi acvaculturii cu com ple tă rile u lte r io a re şi a Procesului verbal din d a ta de 23.12 .2015.

O rganizaţia d e p ro d u că to ri ,,ROPESCADOR'’ a fo st în re g is tra tă sub nr.9 din d a ta de23.12.2015 în R egistrul unic de evidenţă a o rgan izaţiilo r de p roducători constitu ite în sectoru l pescu itu lu i şi acvaculturii şi asigură titu laru lu i to a te d re p tu rile conferite de lege. Avizul de re c u n o a ş te re îşi p ăstrează valab ilita tea pe d u ra ta c â t titu la ru l îndeplineşte c rite riile de re c u n o a ş te re , p en tru care a prim it p rezen tu l aviz de recu n o aşte re .

P re z e n tu l av iz de re c u n o a ş te re c o n fe ră s ta tu tu l d e

O rg an iza ţie de P roducăto ri

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura Str. Transilvaniei nr.2, Sector 1, Bucureşti, cod 010798 Telefon: 0374.466.139 - 140 Fax: 0374.466.138 www.anpa.ro

http://www.anpa.ro

ROMÂNIAMINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE FISCALĂMFP

ASOCIAŢIA RO-PESCADOR

JUD TULCEA MRJ Tulcea cod postai: 820147 Str luliu Maniu nr.9Autorizaţie:ÎNCHEIERE 1/2005; 30-1/4630

EmitchtConducătorul unitătii fiscale

Semnătura

Cod 14.1 20.99

Codul de identificare fiscală (C .I.F.): -j 8 2 5 3 5 0 2

Data atribuirii (C.I.F.):

Plătitor de TVA din data de:

Data eliberării:

— ..

28-12-2005

29-12-2005UC N. ‘Iv.paivmU Nuiryah* S.A.

ASOCIAŢIA RO-PESCADORSediul: Tulcea. strada luliu M aniu. nr.9, judeţul TulceaC.U.L: 18253502Nr. înregistrare: 1/01.02.2005Tel/fax: 0240/517760

Nr . . .J .......................

CĂ TRE M IN ISTER U L A G R IC U LTU RII ŞI D EZV O LTĂ R II R U RA LE

Grupul solicitant A socia ţia R O -P E S C A D O R , cu sediul în Tulcea. str. luliu M aniu, nr.9. judeţul Tulcea. Tel./Fax: 0240/517760, c-m ail:asociatiaropescador@ gniaiI.com , reprezentat de BUHAI DANIEL, dom iciliat in Tulcea, str. luliu M aniu, nr.9. posesor al cărţii de identitate seria TC. nr.304333. eliberată de SPCLEP Tulcea, la data de 10.07.2012. CNP 1670710364257 declar pe propria răspundere că grupul reprezintă producătorii şi procesatorii din arealul geografic delim itat în caietul de sarcini.

Nume şi prenum e: Buhai Daniel

D EC LA R A ŢIE PE PRO PR IA RĂSPNDERE

Sem năturaŞtampila / f * / //.

/ / \ Ro-pescador

Ministerul Agriculturii şi Dezvolklrii Rurale, bd. Carol !. nr.2-4. Bucuroşii, cod 020^2 Telefon: 021/3078512; fax: 021/3078635: c-mail: dgiafo'madr.ro: w \w ,madr.ro


Scrumbie de Dunăre Afumată

1/16

INDICAȚIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ

CAIET DE SARCINI

Scrumbie de Dunăre afumată - IGP

Grupul aplicant : ASOCIAȚIA “RO-PESCADOR” Tulcea, str. Iuliu Maniu, nr.9, Tel./Fax: 0240/517760 e-mail: [email protected] Punct de lucru : Tulcea, str.Viticulturii, nr. 2, judeţul Tulcea

Editia 1 / Versiunea 0


2/16

CUPRINS

1. DENUMIRE: Scrumbie de Dunăre afumată - IGP ....................................................................................... 3 2. DESCRIEREA PRODUSULUI AGRICOL SAU ALIMENTAR ......................................................................... 3

2.1. Caracteristici organoleptice ............................................................................................................... 3 2.2. Caracteristici fizico-chimice ............................................................................................................... 3 2.3. Termen de valabilitate Maxim 30 de zile (vrac) în condiții de păstrare la temperatura de 0°C - +8°C ...... 3 2.4. Materii prime ...................................................................................................................................... 3

3. DELIMITAREA ARIEI GEOGRAFICE .......................................................................................................... 4 4. DOVADA ORIGINII PRODUSULUI ÎN ZONA GEOGRAFICĂ DELIMITATĂ ................................................... 4 5. DESCRIEREA METODEI DE OBȚINERE A PRODUSULUI ALIMENTAR ...................................................... 5

5.1 Pescuitul și transportul scrumbiei la centrele de primă vânzare ......................................................... 5 5.2 Recepția materiilor prime, a ingredientelor și a materiilor auxiliare ..................................................... 8 5.3 Congelarea și depozitarea (prelucrarea primară) ................................................................................ 8 5.4 Decongelarea...................................................................................................................................... 8 5.5 Desolzirea ........................................................................................................................................... 8 5.6 Eviscerarea ......................................................................................................................................... 8 5.7 Desângerarea ..................................................................................................................................... 8 5.8 Sărarea ............................................................................................................................................... 8 5.9 Desărarea ........................................................................................................................................... 9 5.10 Scurgerea peștelui ............................................................................................................................ 9 5.11 Afumarea .......................................................................................................................................... 9

5.11.1 În gospodăriile pescarilor .......................................................................................................... 9 5.11.2 În unitățile dotate cu afumătorii moderne ................................................................................... 9

5.12 Ambalarea ...................................................................................................................................... 10 5.13. Etichetarea ..................................................................................................................................... 10 5.14 Depozitarea ..................................................................................................................................... 10

6. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ ....................................................................................................... 10 6.1 Specificitatea ariei geografice ........................................................................................................... 10 6.2 Specificitatea produsului .................................................................................................................. 11

6.2.1 Zona de hranire .......................................................................................................................... 11 6.2.2 Perioada de migrare si pescuire ................................................................................................. 11 6.2.3 Continutul ridicat de grasime ..................................................................................................... 12 6.2.4 Unelte specifice de pescuit ........................................................................................................ 12 6.2.5 Metoda aparte de pescuit ........................................................................................................... 12 6.2.6 Tehnologia specifică de sărare și afumare ................................................................................. 12

6.3 Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea specifică, reputația sau o altă caracteristică a produsului .............................................................................................................................................. 13

7. VERIFICAREA RESPECTĂRII CAIETULUI DE SARCINI ........................................................................... 15 8. NORME SPECIFICE PRIVIND ETICHETAREA .......................................................................................... 15 Anexa nr.1 Delimitarea ariei geografice pentru Scrumbia de Dunăre afumată .................................................... 16 Anexa nr.2 Poziția geografica a județului Tulcea ............................................................................................. 17 Anexa nr.3 Dovezi care atestă comercializarea Scrumbiei de Dunăre afumată în anul 1919 ............................... 18


3/16

1. DENUMIRE: Scrumbie de Dunăre afumată - IGP 2. DESCRIEREA PRODUSULUI AGRICOL SAU ALIMENTAR

Scrumbia de Dunăre afumată este un produs originar din Delta Dunării, obținut din scrumbiile capturate din Dunăre, bogat în grăsimi, care conține acizi grași Ω3 şi Ω6. Scrumbia de Dunăre afumată se obține după o rețetă specifică zonei, prin sărare (singurele materii prime sunt peștele și sarea gemă) şi afumare la rece, cu fum obținut din rumeguș din lemn de esență tare.

Specificitatea produsului este conținutul mare de grăsimi datorat ciclului biologic al scrumbiei de Dunăre. Peştele migrează din Marea Neagră în Dunăre pentru reproducţie din luna martie până în luna august, perioadă în care se efectuează şi captura.

Scrumbia de Dunăre afumată (peşte afumat din Delta Dunării) se referă la peștele din familia de pești Clupeide, respectiv specia Alosa Pontica Eichwald, subspecia Alosa Pontica var. Danubii, prelucrat sub formă întreagă, în greutate de minim 250 de grame si maxim 400 de grame, cu dimensiuni între minim 25 cm și maxim 30 cm, sărat şi afumat la rece după o metodă din vechime, din aria geografică definită. Peştii afumaţi sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare, uniformă pe toată suprafaţa, cu textură suculentă, gust de peşte afumat, uşor sărat, consistenţă onctuoasă.

2.1. Caracteristici organoleptice Aspect: Aspectul exterior este de pește afumat, întreg, desolzit, fară

viscere, cu pielea curată și zvântată, fără sare exudată. Peștele prezintă suprafață netedă fară rupturi ale pielii.

Culoare la exterior: Aurie, cu strălucire metalică, uniformă. Culoarea în secțiune: Alb – gălbui – rozaliu Gust și aromă: Gustul este consistent, de pește afumat, ușor sărat, dar

datorită metodei de prelucrare, inițial are un gust dulce, după care se simte un gust sărat și ușor acrișor.

Consistența: Densă, elastică, onctuoasă Textura: Suculentă.

2.2. Caracteristici fizico-chimice

Grăsime totală: min. 11%. 2.3. Termen de valabilitate Maxim 30 de zile (vrac) în condiții de păstrare la temperatura de

0°C - +8°C Maxim 45 de zile (ambalat individual) în condiții de păstrare la temperatura de 0°C - +8°C

2.4. Materii prime Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre, pentru reproducere, și nu se hrănește pe tot traseul dus-întors. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Scrumbia de Dunăre atinge maturitatea și poate fi consumată la vârsta de 2-3 ani, având o lungime corporală de 25-30 cm. Scrumbia de Dunăre afumată este un produs exclusiv din scrumbie (Alosa Pontica var. Danubii). Scrumbia utilizată ca materie primă pentru Scrumbia de Dunăre afumată este pescuită în mod tradițional numai pe Dunăre, începând de la vărsarea acesteia în Marea Neagră (izobata 20 m), până la Cotul Pisicii (mila marină 75-75). Aceasta deoarece studiile efectuate pe scrumbia de Dunăre pescuită peste această limită demonstrează scăderea conținutului de grăsime cu influențe negative asupra gustului și parazitarea intensă a peștelui. Scrumbia este pusă în bazine cu apă răcită cu fulgi de gheaţă imediat după ce a fost capturată.


4/16

Pentru obținerea Scrumbiei de Dunăre afumate sunt necesare următoarele materii prime, ingrediente și materiale auxiliare. 1. Materii prime: scrumbie de Dunare (Alosa pontica, Alosa iammaculata) 1

2. Ingrediente: sare gemă 3. Materiale auxiliare: rumeguș din lemn de esență tare 3. DELIMITAREA ARIEI GEOGRAFICE

Arealul este constituit din două zone administrative: Prima zonă administrativă este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării delimitată de la Cotul Pisicii (în dreptul

localităţii Grindu, judeţul Tulcea) la vărsarea Dunării în Marea Neagră până la izobata de 20 m, numai pe cele trei braţe ale Dunării şi în Dunăre pe această porţiune.

Cea de-a doua este zona administrativă a comunei Frecăţei (localitatea Cataloi), în continuarea primei zone.

Ambele zone administrative formează o suprafaţă continuă pe teritoriul judeţului Tulcea

4. DOVADA ORIGINII PRODUSULUI ÎN ZONA GEOGRAFICĂ DELIMITATĂ Denumirea produsului derivă din denumirea materiei prime “Scrumbie de Dunăre”. Denumirea este

menționată de Grigore Antipa care spune “... în Rusia se trimiteau mai cu seamă toate speciile de sturioni cu icrele lor și vezica, precum și scrumbiile de Dunăre în foarte mari cantități…” 2.

Scrumbia de Dunăre este o specie marină migratoare, anadromă, care iernează în mare și migrează pentru reproducere în Dunăre.

Dovezile istorice ale produsului sub denumirea de “Scrumbie de Dunăre afumată” sunt menționate de Grigore Antipa, care precizează că: “[…] În timpurile din urmă industria conservelor de peşte a luat la noi o desvoltare mereu crescândă. În afară de cherhanagiii, cari produc în stil mare în regiunea de prindere peşte sărat – conserva noastră cea mai primitivă şi cea mai răspândită – scrumbii în butoaie, batoguri şi balâc, chefal afumat, etc., de o bucată de timp s-au creat în regiunea pieţelor de vânzare fabrici sau ateliere de conserve de peşte. Pe de o parte sunt afumătoriile care fac batoguri, scrumbii de Dunăre și tot felul de pește de mare afumat …” 3.

Prin implicarea statului putem vedea la începutul secolului XX, printr-o “Deciziune ministerială nr.740” din 20 mai 1919 că “orice neguţător de peşte cu căruţa ca să poată cumpăra peşte prospăt sau sărat din vadul bălţilor Statului sau ale particularilor, pentru a-l revinde publicului, trebuie să obţină de la Comisiunea de Aprovizionare de pe lângă prefectura judeţului în care exercită comerţul o autorizaţiune care să-i dea dreptul de-a exercita acest comerţ.” 4.

“Deciziunea ministerială” este însoţită în anexă de un “Tablou de preţuri maximale pe kg cu cari se va vinde peștele proaspăt, sărat şi afumat, icrele şi raci, cu începere de la 8 martie 1919” în care se detaliază preţurile 1 I., Năvodaru; A.,Năstase. Noi date asupra prezenţei marilor peşti migratori anadromi în Marea Neagră – zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Revista Deltaica nr.3, I.N.C.D.D.D., 2014, pg. 4, 6-7. 2 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.730. 3 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.731. 4 Arhivele Naţionale Tulcea. Deciziune ministerială nr. 740 din 20 mai 1919, dosar nr. 72, 1919, pg.23 şi verso, 24.


5/16

maximale de comercializare en gros şi en detail pentru diferite specii de pește printre care și “Scrumbii de Dunăre” în diferite tipuri de prelucrare – “proaspăt/sărat/afumat” 5. ( Anexa nr.3)

Grigore Antipa a pus la cale un plan de exploatare rațională a pescăriilor din lunca și Delta Dunării și de la limane. Cherhanalele cooperative au îmbunătățit situația pescarilor, astfel că sistemul Antipa, foarte avansat pentru timpul său, a fost preluat de regimul comunist în 1947 și dezvoltat până în anii 1965.

Odată cu dezvoltarea pescuitului a fost necesară asigurarea condiţiilor depozitării şi prelucrării peştelui. În acest scop funcţiona în anul 1950, Oficiul de Valorificare a Peştelui din cadrul Întreprinderii de Recondiţionare, Conservare şi Valorificare a produselor pescăreşti Tulcea. Acest Oficiu s-a transformat la 1 iulie 1956 în Întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea (IIDP Tulcea) 6 .

Situaţia realizării planului de producţie, în anul 1963 7 și în anul 1965 8 a IIDP Tulcea prezinta valoarea planificată a producţiei de “Scrumbie de Dunăre afumată” cât şi valoarea realizată a producţiei.

Conform Centralizatorului planurilor de desfacere ale produselor IIDP Tulcea (inclusiv produsele afumate de peşte) erau comercializate în toată ţara (Bacău, Cluj, Deva, Suceva, Iaşi, Ploieşti, Bucureşti, etc.) 9

În secolul XX Întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea (IIDP Tulcea) şi-a schimbat

denumirea în Întreprinderea de Industrializare a Peștelui Tulcea, din subordinea Centralei Producției și Industrializării Peștelui, cu activitățile de preluare, sărare, congelare și depozitare a peștelui, precum și cu instalații de gheață, împreună cu baza materială, indicatorii de plan și personalul aferent. 5. DESCRIEREA METODEI DE OBȚINERE A PRODUSULUI ALIMENTAR Pentru obținerea produsului “Scrumbie de Dunăre afumată - IGP“ se foloseste pește din specia Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica, Alosa immaculata) pescuită la gurile Dunării și pe Dunăre in aria geografică delimitată la pct.3, prin metode şi unelte de pescuit unice, specifice pescuirii scrumbiei (setca de scrumbie).

Toate etapele procesului de producţie pentru obţinerea produsului Scrumbie de Dunăre afumată se desfăşoară în aria geografică delimitată. Procesul de producţie a produsului Scrumbie de Dunăre afumată cuprinde următoarele etape specifice: pescuitul, recepţia materiilor prime, a ingredientelor şi a materiilor auxiliare, congelarea şi depozitarea (prelucrarea primară), decongelarea, desolzirea, eviscerarea, desângerarea, sărarea, desărarea, scurgerea peştelui, afumarea (zvântarea, afumarea, răcirea şi maturarea).

Toți participanții implicați în etapele procesului de producție a “Scrumbiei de Dunăre afumate - IGP”, se află în aria geografică indicată la punctul 3, etapele principale (pescuitul, sărarea, afumarea) sunt realizate doar de localnicii care au cunostințe dobândite din generație în generație. 5.1 Pescuitul și transportul scrumbiei la centrele de primă vânzare a) Pescuitul la Gurile Dunării (în Marea Neagră până la izobata de 20 m) Setca de scrumbie folosită la pescuitul pe mare are o singura pânza deasă fară șirecuri și e compusă dintr-o serie de bucăți de plasă scurte care se leagă una lângă alta cap la cap pentru a forma o setcă completă. Aceasta se utilizează staționar fixată în apă pe pari 10. Se poate pescui și în derivă utilizând setca de scrumbie cu pânză și șirecuri. b) Pescuitul pe Dunăre Pentru prinderea speciei se utilizează unelte de pescuit specifice zonei (setca/setci de scrumbie), care se deosebesc cu totul de alte unelte de pescuit. Aceasta are trei pânze – una deasă între doua șirecuri – și e făcută dintr-o bucată în toată lungimea ei, fiind un instrument mișcător. Setcile au o lungime variabilă după lățimea brațului de Dunăre pe care se pescuiește. Înălțimea setcii este de 3-4 metri. Plasa are ochiurile de 3 – 3,5 cm, astfel încât 5 Arhivele Naţionale Tulcea. Tablou de preţuri maximale cu cari se va vinde peştele prospăt, sărat şi afumat, dosar nr. 72, 1919, pg.26. 6 Arhivele Naţionale Tulcea. Prefaţă, ( Întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), Inventar nr.283, 1950-1975, pg.1 şi verso. 7 Arhivele Naţionale Tulcea. Statistica producţie, ( Întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), Inventar nr.57, 1963, pg.5. 8 Arhivele Naţionale Tulcea. Plan producţie, (Întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), Inventar nr.69, 1965, pg.52. 9 Arhivele Naţionale Tulcea. Centralizator planuri de desfacere, (Întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), 1958, pg.36-41. 10 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.512-513.


6/16

se prind doar exemplarele mari, cu conținut de grăsime ridicat, care pot fi folosite ca materie primă în obținerea produsului finit “Scrumbie de Dunăre afumată - IGP” 11.

Metoda de pescuit în Dunăre cu setca de scrumbii mari este specifică acestei zone și se transmite din tată în fiu, deoarece scrumbiile își schimbă zona de migrare în funcție de caracteristicile apei: când timpul este bun și apa nu este tulbure, scrumbiile merg de obicei la fața apei și se prind în ochiurile setcii încurcându-se cu operculii (urechile) în ațele subțiri ale pânzei celei dese 12.

Când apa se tulbură datorită ploilor de primavară, scrumbiile merg în pătura inferioară a apei, după care

revin în pătura superioară. Astfel, deplasarea scrumbiilor se face în bancuri și pe o traiectorie sinusoidală în funcție de tulbureala apei 13, ceea ce face ca metoda de pescuit sa fie specifică. Doar pescarii locali cu experiență dobandită de-a lungul timpului prin învățare din tată în fiu sunt capabili să pescuiască în aceste condiții. Cu setca de scrumbie se pescuiește numai la fața apei, așezându-se în latul Dunării și mergând cu curentul la vale. Când se lasă setca în apă pescarii trag lotca 14 în mijlocul Dunării și aruncă acolo capătul cu flotor, apoi unul dintre pescari trage lotca direct spre mal, în timp ce celălalt stă în picioare și desfășoară setca lăsând-o să cadă bine desfăcută în apă. Când ajung la celălalt capăt al setcii, atunci apucă amândoi de lopeți pentru a trage 11 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.513-514. 12 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.515. 13 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.667. 14 Dicţionarul Explicativ al Limbii Române: LOTCĂ, lotci, s.f. Ambarcaţiune de pescuit îngustă, cu prora şi pupa ascuţite şi ridicate, mânuită cu ajutorul lopeţilor. – Din rus. lodka.


7/16

toana 15 la vale, care ține câțiva kilometri. După aceasta, ei strâng setca încetul cu încetul, desfăcând cu grijă scrumbiile încurcate între ochiurile ei și așează setca în teancuri în mijlocul lotcii să nu se încurce, apoi pleacă înapoi la locul de unde au pornit 16.

În perioada pescuitului scrumbiilor de Dunăre, pescarii din toate satele Dobrogei își iau lotca, setca și

prăjinile pentru uscători și pleacă spre gurile Dunării constituindu-se în grupe și făcându-și din distanță în distanță colibe pe maluri și uscătorii pentru setci 17.

În prezent, pescarii din aria geografică procedează la fel, doar că zonele de pescuit sunt repartizate prin

autorizația de pescuit.

15 Dicţionarul Explicativ al Limbii Române: TOANĂ, toane, s.f. Ocol facut prin desfaşurarea largă şi completă a unui năvod, care prinde peştele înconjurându-l. – Din ukr., rus. tonea. 16 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.514-515. 17 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.516.


8/16

c. Transportul scrumbiei la centrele de primă vanzare (cherhanale 18) Scrumbiile de Dunăre pescuite sunt transportate și predate centrelor de primă vânzare (cherhanale)

autorizate. La centrul de primă vânzare peștele se colectează în vane și se cântărește. Gestionarul verifică peștele din punct de vedere calitativ, urmărește ca acesta să corespundă recepției organoleptice pentru peștele proaspăt, cântărește marfa și înscrie datele în registrul de recepție. Se verifică la fiecare lot prin aprecieri vizuale prospețimea și existența paraziților exteriori. Se realizează condiționarea peștelui, respectiv: răcirea în bazine cu apă răcită cu fulgi de gheață. Peștele prerăcit se așează în recipiente amestecat cu fulgi de gheață și se transportă imediat la procesare. De la recepția peștelui la centrul de primă vânzare (cherhana) până la etapa de prelucrare primară se urmărește menținerea calităţii materiei prime şi respectarea legislaţiei privind siguranța alimentelor. 5.2 Recepția materiilor prime, a ingredientelor și a materiilor auxiliare La recepția Scrumbiilor se verifică urmatoarele caracteristici:

- solzii - lucioși, ochii peștilor - bulbucați, textura peștelui - prin apăsare cu degetul să nu rămâna urmă în carnea peștelui. Se face sortarea peștelui pe grupe de greutăți, apelându-se la experiența acumulată. Pentru afumat se sortează exemplare cu greutatea mai mare de 250 de grame.

Ingredientele şi materialele auxiliare se verifică conform specificațiilor tehnice ale procesatorului. 5.3 Congelarea și depozitarea (prelucrarea primară) După recepția Scrumbiilor de Dunăre, acestea fie intră în fluxul de prelucrare, fie se congelează întregi, neeviscerate și se depozitează în depozitul de congelate, pentru o prelucrare ulterioara. 5.4 Decongelarea Decongelarea se face în depozitul de decongelare la o temperatură controlată de max. +40C. Recipientele se așează în așa fel astfel încât zeama rezultată în urma decongelării să nu rămână în contact cu peștele. 5.5 Desolzirea Desolzirea se poate efectua mecanic sau manual prin răzuire. 5.6 Eviscerarea

Eviscerarea scrumbiilor de Dunăre se face prin metoda tradițională, astfel: - peștele este adus la masa de tăiere, unde cu ajutorul cuțitelor bine ascuțite se eviscerează. Peștele se

taie pe burtă de la cap până la deschiderea anală, fară să se atingă oasele fălcilor care susțin branhiile, între cele doua înnotatoare de la burtă, fară să se atingă viscerele. Se scot viscerele cu grijă prin smulgere de la cap spre coadă. Resturile rămase se înlatură cu ajutorul cuțitului și se rașchetează și cheagurile de sânge.

- urechile (branhiile) se scot cu vârful cuțitului, ridicând puțin operculele, se taie în partea dinspre burtă a peștelui și se smulg

5.7 Desângerarea

După tăiere peștele se desângerează într-un vas în care s-a facut un amestec de apă și gheață prin operațiuni succesive și repetitive până când apa rămâne limpede, fără urme de sânge. 5.8 Sărarea

Procesul de sărare se face în spații cu temperatura de cca. +40C, pe o perioadă de max. 5 zile.

18 Dicţionarul Explicativ al Limbii Române: CHERHANA, cherhanale, s.f. Construcţie (şi mică întreprindere) situată în imediata apropiere a unei ape şi destinată primirii, sortării, preparării şi depozitării temporare a peştelui prins în zona respectivă. – Din turc. kerhane.


9/16

Sărarea Scrumbiei de Dunăre se face în recipiente în funcție de cantitatea unei zile, fiind exclus să se amestece pește din loturi diferite. Se presară un strat subțire de sare pe fundul bazinului, se așează ordonat, pește lângă pește, cu spinarea în jos și capetele în aceeași direcție. Se presară sare încât să se acopere golurile dintre pești și să se formeze un strat subțire de sare. Se alternează straturile de pește și sare până se umple vasul și deasupra se toarna un strat gros de sare. A doua zi se completează saramura de proces cu saramură proaspătă și vor pune grătare și greutăți pentru a asigura cufundarea peștilor în saramura formată.

După sărare, peștele se scoate la scurs. Se gustă peștele și dacă se constată un gust sărat, ușor perceptibil, peștele intră în etapa de afumare.

În cazul în care peştele este prea sărat are loc o etapă de desărare înainte de afumare. 5.9 Desărarea

Scrumbia de Dunăre sărată se desărează în recipiente cu apă multă și răcită cu gheață, timp de 3-16 ore. În acest timp se schimbă apa prin degustare.

Procesul de sărare și desărare se poate face doar de localnici care cunosc aceste etape din vechime prin experiența transmisă în timp din familii. Procesul de desărare se face numai atunci când este cazul. 5.10 Scurgerea peștelui

După scurgere, peștele se înșiră prin înțepare prin ochi în cuie care sunt dispuse pe vergele. Se păstrează o distantă între pești de15 cm pentru a circula fumul, primul rând și urmatoarele se așează intercalat pentru a nu se suprapune peștii. 5.11 Afumarea

Metoda de afumare la rece a peștelui în zona Deltei Dunării este o metodă tradițională, foarte veche, menționată de Grigore Antipa in 1916 19.

Afumarea la rece are patru etape: zvântarea, afumarea, răcirea și maturarea. 5.11.1 În gospodăriile pescarilor aceste faze se efectuează astfel:

a) Zvântarea Zvântarea se execută în foișoare sau uscătorii în curenți de aer (pe timpul nopții deoarece este mai rece) timp

de cca. 10 ore până când pielea se usucă căpătând un aspect lucios. b) Afumarea propriu zisă. Vergelele cu bucățile de pește se introduc în afumătoare. Fumul se produce prin arderea înăbușită a

rumegușului uscat din lemn de esență tare. Se verifică temperatura cu ajutorul unui termometru iar atunci când depășește +35ºC se deschide afumătoarea. Timpul de afumare depinde de temperatura și umiditatea mediului, de aceea poate dura 36-48 ore. Afumarea se poate considera terminată când pielea peștelui capătă culoarea aurie și atinge caracteristicile organoleptice specificate la pct.2.1.

c) Răcirea și maturarea După terminarea afumării, vergelele cu pește afumat se scot din afumătoare și se așează pe atelaje pentru

răcire. Maturarea peștelui se face prin păstrare în locuri răcoroase și în curenți de aer.

5.11.2 În unitățile dotate cu afumătorii moderne Cele trei etape: zvântarea, afumarea la rece și răcirea au loc în celula de afumare. a) Zvântarea Se face timp de 6 ore la o temperatura de +300C. După zvântare, peștele este verificat dacă a fost zvântat

suficient (consistență tare, prin presare să nu iasă zeamă ceea ce înseamnă că a pierdut suficientă apă; coada peștelui trebuie sa fie tare). Dacă sunt îndeplinite aceste criterii peștele este trecut la afumare. În caz contrar se continuă procesul de zvântare.

19 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.657, 711.


10/16

b) Afumarea Se face cu rumeguș uscat din lemn de esență tare. Afumarea se face timp de 2 ore la o temperatură de max.

+350C, până când pielea peștelui capătă culoarea aurie. Este interzisa utilizarea aromei de fum. c) Răcirea

Se face timp de max. 20 minute la o temperatură de +200C. d) Maturarea

Se face în spații cu temperatură de cca.+40C timp de minim 16 ore, până se obține “elasticitatea”. 5.12 Ambalarea

Scrumbiile de Dunăre afumate se șterg bucată cu bucată pentru înlăturarea eventualelor urme de scurgeri de la un produs la altul și se ambalează individual pentru păstrarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice. 5.13. Etichetarea

Eticheta produsului conține: denumirea produsului, ingrediente, zona de captură, modul de captură, tabelul cu valorile nutriționale, cantitatea netă, condițiile de depozitare, lotul, data expirării, denumirea și adresa producătorului precum și pictogramele conform legislației în vigoare, cu specificația că produsul este afumat la rece. 5.14 Depozitarea

Scrumbia de Dunăre afumată se depozitează în spații curate cu temperatură controlată cuprinsă între 00C - +80C pentru a asigura valabilitatea acestuia. 6. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ 6.1 Specificitatea ariei geografice

Aria geografică delimitată se încadrează administrativ în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Delta Dunării se află în prezent sub influenţa Dunării în cea mai mare măsură, fiind rezultat al interacţiunii

fluviului cu marea; regimul său hidrologic este o transpunere a regimului hidrologic al Dunării în condiţiile locale. Zona de vărsare a Dunării se individualizează net ca o unitate fizico-geografică, formată din: · Delta Dunării (inclusiv zonele lacustre de la nordul şi sudul deltei propriu-zisă) · Sectorul marin din faţa deltei până la izobata de 20 m. Delta Dunării se individualizează și din punct de vedere climatic de restul teritoriului României, existând o climă

temperat continentală aridă cu influențe mediteraneene și pontice conform poziției geografice (45º lat. Nordică), altitudinii reduse (0 – 12 m), suprafețelor întinse de apă și vegetație palustră, grindurilor și cordoanelor marine și de largă deschidere spre bazinul Mării Negre 20.

Bogăţia mare a pescăriilor din Delta Dunării este datorată de o parte, excelentelor condiţii biologice care compun acest bazin, iar pe de altă parte a modului cum acestea la un loc conlucrează pentru a favoriza creşterea şi înmulţirea peştilor.

Peştii care populează bazinul Deltei Dunării şi care joacă un rol important în producţia pescăriilor, întipărindu-le un caracter deosebit sunt peştii migratori. Aceştia intră regulat în anumite perioade din Marea Neagră în Delta Dunării şi petrec aici un timp mai lung sau mai scurt. Aceşti peşti sunt specii de Acipenser (morun, nisetru), scrumbiile de Dunăre (Alosa Pontica) şi specii de guvidii. În afară de aceştia care au o mare valoare comercială intră și alte specii mai mărunte 21.

Scrumbia de Dunăre, din care se obţine produsul afumat este o specie pelagică, eurihalină care trăiește în Marea Neagră, dar pentru reproducere migrează în Dunăre, în timpul migrației nemaihrănindu-se. Specia iernează

20 A., Nastase. Cercetări asupra diversităţii ihtiofaunei din Delta Dunării pentru exploatarea durabilă a resurselor piscicole – Teza de doctorat, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, 2009, pg.269. 21 Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.242, 247-249.


11/16

în Marea Neagră la peste 90 m adâncime 22, iar primăvara se apropie de țărm unde se hrănește abundent pregătindu-se de un drum de sute de km fără hrănire. Migraţia începe primăvara (martie) la o temperatură a apei de +5 ºC - +6 ºC sau chiar +3 ºC - +7,5 ºC, este maximă în aprilie la +9 ºC - +13 ºC şi se prelungeşte uneori până în august la +22 ºC sau +26 ºC 23.

Hrana adulţilor este formată din 70-75 % peşti (Engraulis, Clupeonella, Sprattus) în mare şi Cyprinidae la gurile Dunării, restul fiind crustacee (Crangon, Upogebia, Idotheia) şi alte organisme în funcţie de abundenţa şi accesibilitatea lor 24.

Scrumbiile de Dunăre după ce se hrănesc la gurile Dunării, se închid ușor la culoare iar spinarea lor se îngroașă. Aici ele se hrănesc cu materiile organice aduse de fluviu, se îngrașă și se acumulează depozite mari de grăsime, (scrumbia fiind cel mai gras pește din lume la nivelul ei de mărime), ceea ce îi conferă produsului finit o gustul unic. De asemenea, în timpul migrației, după Cotul Pisicii, conținutul de grăsime scade datorită consumului energetic, devin parazitați, iar după reproducere cei mai mulți adulți mor epuizați , iar cei care rămân în viață își pierd din nou gustul 25, “încât nici pentru sărături nu mai sunt bune” așa cum amintește Grigore Antipa.

În Delta Dunării s-au păstrat din tată în fiu modul de pescuit, uneltele de pescuit şi modul de conservare, astfel că pentru dezvoltarea cunoştinţelor specializate pentru producţia de Scrumbie de Dunăre afumată s-a înfiinţat în 1950 Întreprinderea de Industrializare a Peştelui în această arie geografică.

În aria geografică delimitată, cu o populaţie relativ redusă şi o densitate a populației foarte redusă, nu există surse de poluare industriale sau urbane importante care să afecteze acest peisaj de mare valoare ecologică, fiind protejată prin regulamentele europene. 26.

Prin acte normative ale autorităţilor statului Român se garantează exploatarea durabilă a speciei, prin aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi a cotelor de pescuit anuale pe specii şi zone. (inclusiv pentru scrumbia de Dunăre) 27. 6.2 Specificitatea produsului

Specificitatea este legată de zona de hrănire (Gurile Dunării), perioada de migrare și pescuire (lunile martie – august), conținutul ridicat de grăsime al produsului finit, uneltele specifice de pescuit, metoda aparte de pescuit, tehnologia specifică de sărare și afumare. 6.2.1 Zona de hrănire Primăvara, când ajung pe țărmul Mării Negre scrumbiile sunt slabe și puțin gustoase. Ajungând la Gurile Dunării, peștii se hrănesc cu Cyprinidae, crustacee și alte organisme în funcție de abundența și accesibilitatea lor. În această perioadă, peștii se îngrașă și acumulează depozite mari de grăsime necesare consumului energetic din timpul migrării, își schimbă culoarea (culoarea devine mai închisă), iar spinarea scrumbiei se îngroașă. 6.2.2 Perioada de migrare si pescuire În perioada martie – august, după hrănire, numai exemplarele mature, apte pentru reproducere migrează pe cele trei brațe ale Dunării și pe Dunăre (fără a intra în canalele și lacurile adiacente). Pe perioada migrării peștele nu se hrănește, consumând din depozitele de grăsime acumulate. Din acest motiv, zona optimă de pescuit este limitată până la Cotul Pisicii; studiile efectuate pe scrumbia de Dunăre pescuită peste această limită demonstrând scăderea conținutului de grăsime și parazitarea intensă a peștelui.

22 V., Oţel. Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ISBN 978-973-88117-0-6, 2007, pg.128. 23 I., Năvodaru; A.,Năstase. Noi date asupra prezenţei marilor peşti migratori anadromi în Marea Neagră – zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Revista Deltaica nr.3, I.N.C.D.D.D., 2014, pg. 8. 24 P., Bănărescu. Fauna R.P.R., Pisces-Osteichthyes, XIII, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964, pg.243. 25 I., Năvodaru. Evoluţia efectivelor scrumbiei de Dunăre în noile condiţii ecologice ale fluviului şi măsuri de menţinere a lor, Teza de doctorat, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, 1997, pg.64, 68, 70 261. Conventia RAMSAR (include Delta Dunarii in 21.05.1991);2. Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural (UNESCO) 23.11.1972 (include Delta Dunarii in 1991);3. Reteaua Natura 2000 constituita in baza Directivei Habitate nr.92/43 din 1992 si Directivei Pasari nr.79/409 din 1979;4. Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa - Berna 1979 reglementata prin Legea 13/1993) 27 ORDIN nr.284/613/2016 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone, Monitorul Oficial nr.280/2016, anexa 2


12/16

Pescuitul se face controlat, lăsându-se primele bancuri de scrumbii să migreze în vederea reproducerii și perpetuării speciei. 6.2.3 Continutul ridicat de grasime Studiile efectuate au demonstrat că scrumbia de Dunăre are în perioada optimă de capturare cel mai ridicat conținut de grăsime 18,8 - 21,8% 28 sau 18 - 20% 29, acest lucru conferind produsului finit calității deosebite legate de onctuozitate, textura suculentă și gust fin. 6.2.4 Unelte specifice de pescuit Pescuitul scrumbiei de Dunăre se realizează cu unelte pescărești specifice pentru capturarea acestei specii. Setca de scrumbie permite capturarea exemplarelor mari, lăsând să treacă exemplarele mai puțin dezvoltate. 6.2.5 Metoda aparte de pescuit

Metoda de pescuit în Dunăre cu setca de scrumbii mari este specifică acestei zone și se transmite din tată în fiu, deoarece scrumbiile de Dunăre își schimbă zona de migrare în funcție de caracteristicile apei: când timpul este bun și apa nu este tulbure, scrumbiile de Dunăre merg de obicei la fața apei; când apa se tulbură, scrumbiile de Dunăre merg în pătura inferioară a apei, după care revin în pătura superioară, având o deplasare sinusoidală, ceea ce face ca metoda de pescuit să fie specifică. Doar pescarii locali cu experiență dobandită de-a lungul timpului prin învățare din tată în fiu sunt capabili să pescuiască în aceste condiții. 6.2.6 Tehnologia specifică de sărare și afumare Metodele de sărare şi afumare la rece pentru conservarea peștelui în zona Deltei Dunării se pot realiza datorită îndemânării şi experienţei localnicilor ce se transmite din generaţie în generaţie, menționate de Grigore Antipa în anul 1916. În anul 1942, scrumbia de Dunăre era specia de notorietate ilustrativă pentru procedeul de afumare la rece, conform instrucțiunilor elaborate de Institutul de Cercetări Piscicole al României. Sărarea se face manual, în ploaie, cu sare gemă din care exemplarele de pește absorb o cantitate de sare. Procesul de sărare se face în spații cu temperatura de cca. +4°C, pe o perioadă de max. 5 zile. Sărarea Scrumbiei de Dunăre se face în recipiente în funcție de cantitatea unei zile, fiind exclus să se amestece pește din loturi diferite. Se presară un strat subțire de sare pe fundul bazinului, se așează ordonat, pește lângă pește, cu spinarea în jos și capetele în aceeași direcție. Se presară sare încât să se acopere golurile dintre pești și să se formeze un strat subțire de sare. Se alternează straturile de pește și sare până se umple vasul și deasupra se toarnă un strat gros de sare. A doua zi se completează saramura de proces cu saramură proaspătă și se vor pune grătare și greutăți pentru a asigura cufundarea peștilor în saramura formată. După sărare, peștele se scoate la scurs. Se analizează prin încercări organoleptice peștele și dacă se constată un gust sărat, ușor perceptibil, peștele intră în etapa de afumare. În cazul în care se constată că scrumbia de Dunăre este foarte sărată se desărează în recipiente cu apă multă și răcită cu gheață, timp de 3-16 ore. În acest timp se schimbă apa prin încercări organoleptice. Procesul de sărare și desărare se poate face doar de localnici care cunosc aceste etape din vechime prin experiența transmisă în timp din familii. Procesul de desărare se face numai atunci când este cazul. După scurgere, peștele se înșiră prin înțepare prin ochi în cuie care sunt dispuse pe vergele. Se păstrează o distanţă între pești de 15 cm pentru a circula fumul, primul rând și următoarele se așează intercalat pentru a nu se suprapune peștii.

28 P., Bănărescu. Fauna R.P.R., Pisces-Osteichthyes, XIII, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964, pg.243 29 V., Oţel. Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ISBN 978-973-88117-0-6, 2007, pg.129.


13/16

Afumarea este un procedeu comun, însă afumarea la rece a fost tradițional folosită pentru produsul „Scrumbie de Dunăre afumată”. S-a impus ca procedeu de afumare specific în aria geografică pentru că scrumbia de Dunăre este un pește foarte gras, iar afumarea la rece valorifică cantitatea mare de grăsime a peștelui. Durează minim 9 ore, la o temperatură de maxim 35 grade Celsius, încât să nu se piardă grăsimea și să se păstreze calitățile nutritive și senzoriale. Afumarea la rece are patru etape: zvântarea, afumarea, răcirea și maturarea. Zvântarea se execută în foișoare sau uscătorii în curenți de aer (pe timpul nopții deoarece este mai rece) timp de cca. 6-10 ore până când pielea se usucă căpătând un aspect lucios. După zvântare, peștele este verificat dacă a fost zvântat suficient (consistență tare, prin presare să nu iasă zeamă ceea ce înseamnă că a pierdut suficientă apă; coada peștelui trebuie sa fie tare). Dacă sunt îndeplinite aceste criterii peștele este trecut la afumare. În caz contrar se continuă procesul de zvântare. Afumarea se face cu rumeguș uscat din lemn de esență tare. Bețele cu bucățile de pește se introduc în afumătoare. Fumul se produce prin arderea înăbușită a rumegușului uscat din lemn de esență tare. Se verifică temperatura cu ajutorul unui termometru iar atunci când depășește +35ºC se micşorează temperatura. Timpul de afumare depinde de temperatura și umiditatea mediului, de aceea poate dura 2 - 48 ore. Afumarea se poate considera terminată când pielea peștelui capătă culoarea aurie și atinge caracteristicile organoleptice specifice. După terminarea afumării, bețele cu pește afumat se scot din afumătoare și se așează pe atelaje pentru răcire. Maturarea peștelui se face prin păstrare în locuri răcoroase și în curenți de aer până se obține “elasticitatea”. Reuşita acestor etape rezultă din arta de cunoaştere a caracteristicilor organoleptice ale scrumbiei de Dunăre pe faze de execuţie, caracteristici care nu se determină în laborator (ex.: se opreşte afumarea când devine aurie), ci numai prin repere transmise din generaţie în generaţie. În aria geografică delimitată avantajul este că se poate obţine peştele potrivit pentru afumat, iar pentru ca afumarea să reuşească, trebuie avute în vedere numeroasele variabile legate de caracteristicile fizico-chimice ale peştelui, perioada de pescuit, metoda şi uneltele de pescuit. Afumătorii din aria geografică delimitată, cu generaţii întregi de experienţă la bază, au ochiul şi mâna formate pentru obţinerea constantă a unor produse de calitate. Exemplarele de scrumbie de Dunăre din afara arealului geografic nu mai pot fi folosite în procesul de obținere al produsului de Scrumbie de Dunăre afumată, deoarece conținutul de grăsime/exemplar scade datorită efortului peștelui, iar după reproducere cei mai mulți adulți mor epuizați, iar cei care rămân în viață au calități organoleptice mult inferioare. 6.3 Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea specifică, reputația sau o altă caracteristică a produsului

Caracteristicile produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metodă specifică zonei şi prin reputaţie.

Delta Dunării se individualizează din punct de vedere climatic de restul teritoriului României, existând o climă temperat continentală aridă cu influențe mediteraneene și pontice conform poziției geografice (45º lat. Nordică), altitudinii reduse (0 – 12 m), suprafețelor întinse de apă și vegetație palustră, grindurilor și cordoanelor marine și de largă deschidere spre bazinul Mării Negre.

Din punct de vedere al biologiei, scrumbia de Dunăre trăiește în partea vestică a Mării Negre și este mai mult un pește din regiunea costală. În fața gurilor Dunării scrumbiile așteaptă mai mult timp, pe de o parte pentru a se acomoda la apă dulce, iar apoi pentru a aștepta ca apa Dunării să ajungă la gradul de temperatură care le convine. Încep a intra în Dunăre pe la începutul lui martie și sunt sensibile la frig, fug în mare dacă sunt câteva zile de frig, timp mai îndelungat.

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala și cea mai veche îndeletnicire este pescuitul. Peștele reprezentând o sursă importantă de hrană iar valorificarea acestuia aducând venituri care ii ajută să supraviețuiască.


15/16

7. VERIFICAREA RESPECTĂRII CAIETULUI DE SARCINI Denumirea: SC CERTIND SA Adresa: București, sector 1, str. George Enescu, nr.27-29 – “Palatul UGIR 1903” Date de contact: Telefon/fax: 0213133651, e-mail: [email protected]

8. NORME SPECIFICE PRIVIND ETICHETAREA Etichetarea se face conform legislației în vigoare. Pe etichetă se va înscrie: - numele produsului „Scrumbie de Dunăre afumată” urmat de mentiunea “Indicație Geografică Protejată”

sau acronimul “IGP” (tradus în limba țării în care este comercializat produsul); - tipul produsului (afumat la rece); - simbolul IGP se va marca pe ambalaj în conformitate cu legislația europeană; - Asociația Ro-Pescador; - numele producătorului; - însemnele Organismului de Inspecție și Certificare;


16/16

Anexa nr.1 Delimitarea ariei geografice pentru Scrumbia de Dunăre afumată


17/16

Anexa nr.2 Poziția geografica a județului Tulcea


18/16

Anexa nr.3 Dovezi care atestă comercializarea Scrumbiei de Dunăre afumată în anul 1919 Arhivele Naționale ale județului Tulcea. Tablou de prețuri maximale cu cari se va vinde peștele prospăt, sărat și afumat, dosar nr. 72, 1919, pg.26

PUBLICAREA UNEI CERERI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 50 ALINEATUL (2) LITERA (A) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1151/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI DIN 21

NOIEMBRIE 2012 PRIVIND SISTEMELE DIN DOMENIUL CALITĂŢII PRODUSELOR AGRICOLE ŞI ALIMENTARE

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziţie la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.

DOCUMENT UNIC „SCRUMBIE DE DUNĂRE AFUMATĂ”

Nr. UE:

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumire Scrumbie de Dunăre afumată

2. Statul membru sau ţara terţă România

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar 3.1 Tipul de produs

Clasa 1.7. Peşti, moluşte, crustacee proaspete şi produse derivate 3.2 Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1 Scrumbia de Dunăre afumată (peşte afumat din Delta Dunării) se referă la peștele din

familia de pești Clupeide, respectiv specia Alosa Pontica Eichwald, subspecia Alosa Pontica var. Danubii, prelucrat sub formă întreagă, în greutate de minim 250 de grame si maxim 400 de grame, cu dimensiuni între minim 25 cm și maxim 30 cm, sărat şi afumat la rece după o metodă din vechime, din aria geografică definită. Peştii afumaţi sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare, uniformă pe toată suprafaţa, cu textură suculentă, gust de peşte afumat, uşor sărat, consistenţă onctuoasă.

Caracteristici fizice şi chimice Grăsime totală: min. 11%. Caracteristici organoleptice: Aspect: Aspectul exterior este de peşte afumat, întreg, desolzit, fară viscere, cu pielea curată şi zvântată, fără sare exudată. Peştele prezintă suprafaţă netedă fară rupturi ale pielii. Culoare la exterior: Aurie, cu strălucire metalică, uniformă. Culoarea în secţiune: Alb – gălbui – rozaliu Gust şi aromă: Gustul este consistent, de peşte afumat,

uşor sărat, dar datorită metodei de prelucrare, iniţial are un gust dulce, după care se simte un gust sărat şi uşor acrişor.

Consistenţa: Densă, elastică, onctuoasă Textura: Suculentă.

3.3 Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) şi materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materii prime Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre,

pentru reproducere, și nu se hrănește pe tot traseul dus-întors. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Scrumbia de Dunăre atinge maturitatea și poate fi consumată la vârsta de 2-3 ani, având o lungime corporală de 25-30 cm. Scrumbia de Dunăre afumată este un produs exclusiv din scrumbie (Alosa Pontica var. Danubii).

Scrumbia utilizată ca materie primă pentru Scrumbia de Dunăre afumată este pescuită în mod tradițional numai pe Dunăre, începând de la vărsarea acesteia în Marea Neagră (izobata 20 m), până la Cotul Pisicii (mila marină 75-75). Aceasta deoarece studiile efectuate pe scrumbia de Dunăre pescuită peste această limită demonstrează scăderea conținutului de grăsime cu influențe negative asupra gustului și parazitarea intensă a peștelui. Scrumbia este pusă în bazine cu apă răcită cu fulgi de gheaţă imediat după ce a fost capturată. 3.4 Etape specifice ale producţiei care trebuie să se desfăşoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producţie pentru obţinerea produsului Scrumbie de Dunăre afumată se desfăşoară în aria geografică delimitată. Procesul de producţie a produsului Scrumbie de Dunăre afumată cuprinde următoarele etape specifice: pescuitul, recepţia materiilor prime, a ingredientelor şi a materiilor auxiliare, congelarea şi depozitarea (prelucrarea primară), decongelarea, desolzirea, eviscerarea, desângerarea, sărarea, desărarea, scurgerea peştelui, afumarea (zvântarea, afumarea, răcirea şi maturarea).

3.5 Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

- 3.6 Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată -

4 Delimitarea concisă a ariei geografice Arealul este constituit din două zone administrative: Prima zonă administrativă este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării delimitată de la Cotul Pisicii

(în dreptul localităţii Grindu, judeţul Tulcea) la vărsarea Dunării în Marea Neagră până la izobata de 20 m, numai pe cele trei braţe ale Dunării şi în Dunăre pe această porţiune.

Cea de a doua zonă geografică este zona administrativă a comunei Frecăţei (localitatea Cataloi), în continuarea primei zone.

Ambele zone administrative formează o suprafaţă continuă pe teritoriul judeţului Tulcea.

5 Legătura cu aria geografică

Caracteristicile produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metodă specifică zonei şi prin reputaţie.

Delta Dunării se individualizează din punct de vedere climatic de restul teritoriului României, existând o climă temperat continentală aridă cu influențe mediteraneene și pontice conform poziției geografice (45º lat. Nordică), altitudinii reduse (0 – 12 m), suprafețelor întinse de apă și vegetație palustră, grindurilor și cordoanelor marine și de largă deschidere spre bazinul Mării Negre.

Din punct de vedere al biologiei, scrumbia de Dunăre trăiește în partea vestică a Mării Negre și este mai mult un pește din regiunea costală. În fața gurilor Dunării scrumbiile așteaptă mai mult timp, pe de o parte pentru a se acomoda la apă dulce, iar apoi pentru a aștepta ca apa Dunării să ajungă la gradul de temperatură care le convine. Încep a intra în Dunăre pe la începutul lui martie și sunt sensibile la frig, fug în mare dacă sunt câteva zile de frig, timp mai îndelungat.

Scrumbiile de Dunăre după ce se hrănesc la gurile Dunării, se închid ușor la culoare iar spinarea lor se îngroașă. Aici ele se hrănesc cu materiile organice aduse de fluviu, se îngrașă și se acumulează depozite mari de grăsime, (scrumbia fiind cel mai gras pește din lume la nivelul ei de mărime), ceea ce îi conferă produsului finit gustul unic.

Hrana adulţilor este formată din 70-75 % peşti în mare (Engraulis, Clupeonella, Sprattus) și pești la gurile Dunării (Cyprinidae), restul fiind crustacee (Crangon, Upogebia, Idotheia) şi alte organisme în funcţie de abundenţa şi accesibilitatea lor.

Metodele de sărare şi afumare la rece pentru conservarea peștelui în zona Deltei Dunării se pot realiza datorită îndemânării şi experienţei localnicilor ce se transmite din generaţie în generaţie, menționate de Grigore Antipa în anul 1916.

În anul 1942, scrumbia de Dunăre era specia de notorietate ilustrativă pentru procedeul de afumare la rece, conform instrucțiunilor elaborate de Institutul de Cercetări Piscicole al României.

Sărarea se face manual, în ploaie, cu sare gemă din care exemplarele de pește absorb o cantitate de sare. Procesul de sărare se face în spații cu temperatura de cca. +40C, pe o perioadă de max. 5 zile.

Sărarea Scrumbiei de Dunăre se face în recipiente în funcție de cantitatea unei zile, fiind exclus să se amestece pește din loturi diferite. Se presară un strat subțire de sare pe fundul bazinului, se așează ordonat, pește lângă pește, cu spinarea în jos și capetele în aceeași direcție. Se presară sare încât să se acopere golurile dintre pești și să se formeze un strat subțire de sare. Se alternează straturile de pește și sare până se umple vasul și deasupra se toarnă un strat gros de sare. A doua zi se completează saramura de proces cu saramură proaspătă și se vor pune grătare și greutăți pentru a asigura cufundarea peștilor în saramura formată.

După sărare, peștele se scoate la scurs. Se analizează prin încercări organoleptice peștele și dacă se constată un gust sărat, ușor

perceptibil, peștele intră în etapa de afumare. În cazul în care se constată că scrumbia de Dunăre este foarte sărată se desărează în

recipiente cu apă multă și răcită cu gheață, timp de 3-16 ore. În acest timp se schimbă apa prin încercări organoleptice.

Procesul de sărare și desărare se poate face doar de localnici care cunosc aceste etape din vechime prin experiența transmisă în timp din familii. Procesul de desărare se face numai atunci când este cazul.

După scurgere, peștele se înșiră prin înțepare prin ochi în cuie care sunt dispuse pe vergele. Se păstrează o distanţă între pești de 15 cm pentru a circula fumul, primul rând și următoarele se așează intercalat pentru a nu se suprapune peștii.

Afumarea este un procedeu comun, însă afumarea la rece a fost tradițional folosită pentru produsul „Scrumbie de Dunăre afumată”. S-a impus ca procedeu de afumare specific în aria geografică pentru că scrumbia de Dunăre este un pește foarte gras, iar afumarea la rece valorifică cantitatea mare de grăsime a peștelui. Durează minim 9 ore, la o temperatură de maxim 35 grade Celsius, încât să nu se piardă grăsimea și să se păstreze calitățile nutritive și senzoriale.

Afumarea la rece are patru etape: zvântarea, afumarea, răcirea și maturarea. Zvântarea se execută în foișoare sau uscătorii în curenți de aer (pe timpul nopții deoarece

este mai rece) timp de cca. 6-10 ore până când pielea se usucă căpătând un aspect lucios. După zvântare, peștele este verificat dacă a fost zvântat suficient (consistență tare, prin

presare să nu iasă zeamă ceea ce înseamnă că a pierdut suficientă apă; coada peștelui trebuie sa fie tare). Dacă sunt îndeplinite aceste criterii peștele este trecut la afumare. În caz contrar se continuă procesul de zvântare.

Afumarea se face cu rumeguș uscat din lemn de esență tare. Bețele cu bucățile de pește se introduc în afumătoare. Fumul se produce prin arderea

înăbușită a rumegușului uscat din lemn de esență tare. Se verifică temperatura cu ajutorul unui termometru iar atunci când depășește +35ºC se micşorează temperatura. Timpul de afumare depinde de temperatura și umiditatea mediului, de aceea poate dura 2 - 48 ore. Afumarea se poate considera terminată când pielea peștelui capătă culoarea aurie și atinge caracteristicile organoleptice specifice.

După terminarea afumării, bețele cu pește afumat se scot din afumătoare și se așează pe atelaje pentru răcire.

Maturarea peștelui se face prin păstrare în locuri răcoroase și în curenți de aer până se obține “elasticitatea”.

Reuşita acestor etape rezultă din arta de cunoaştere a caracteristicilor organoleptice ale scrumbiei de Dunăre pe faze de execuţie, caracteristici care nu se determină în laborator (ex.: se opreşte afumarea când devine aurie), ci numai prin repere transmise din generaţie în generaţie.

În aria geografică delimitată avantajul este că se poate obţine peştele potrivit pentru afumat, iar pentru ca afumarea să reuşească, trebuie avute în vedere numeroasele variabile legate de caracteristicile fizico-chimice ale peştelui, perioada de pescuit, metoda şi uneltele de pescuit.

Afumătorii din aria geografică delimitată, cu generaţii întregi de experienţă la bază, au ochiul şi mâna formate pentru obţinerea constantă a unor produse de calitate.

Exemplarele de scrumbie de Dunăre din afara arealului geografic nu mai pot fi folosite în procesul de obținere al produsului de Scrumbie de Dunăre afumată, deoarece conținutul de grăsime/exemplar scade datorită efortului peștelui, iar după reproducere cei mai mulți adulți mor epuizați, iar cei care rămân în viață au calități organoleptice mult inferioare.

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala și cea mai veche îndeletnicire este pescuitul. Peștele reprezentând o sursă importantă de hrană iar valorificarea acestuia aducând venituri care ii ajută să supraviețuiască.

Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile Delta Dunării.

Notorietatea produsului Scrumbie de Dunăre afumată şi dezvoltarea ulterioară a producţiei acestuia poate fi atribuită faptului că este un produs vechi, regional şi cu recunoaştere în întreaga ţară. Reţeta produsului Scrumbie de Dunăre afumată este determinată de priceperea localnicilor, transmisă din generaţie în generaţie, care este în strânsă legătură cu aria geografică delimitată.

Proprietăţile calitative menţionate, în combinaţie cu vechimea reputaţiei Scrumbiei de Dunăre afumate în gastronomia din aria geografică delimită, fac ca Scrumbia de Dunăre afumată să fie o specialitate apreciată de consumatori, al cărui renume este strâns asociat cu regiunea. Peste 100 de ani de producție și comercializare în aria geografică au contribuit la reputația produsului.

Sub denumirea de „Scrumbie de Dunăre afumată”, produsul prelucrat în aria geografică precum și reputația sa sunt consemnate de omul de stiință Grigore Antipa într-o lucrare din anul 1916, „Pescăria și pescuitul în România”, Academia Română, Publicațiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI “[…] În timpurile din urmă industria conservelor de peşte a luat la noi o desvoltare mereu crescândă. În afară de cherhanagiii, cari produc în stil mare în regiunea de prindere peşte sărat – conserva noastră cea mai primitivă şi cea mai răspândită – scrumbii în butoaie, batoguri şi balâc, chefal afumat, etc., de o bucată de timp s-au creat în regiunea pieţelor de vânzare fabrici sau ateliere de conserve de peşte. Pe de o parte sunt afumătoriile care fac batoguri, scrumbii de Dunăre și tot felul de pește de mare afumat […]”.

În aceeași arie geografică, în anul 1919, în corespondența Prefecturii județului Tulcea privind schimbul de pește contra cerealelor, este consemnată comercializarea produsului „Scrumbia de Dunăre afumată”, prin „Deciziunea ministerială nr. 740 din 20 mai 1919” și „Tabloul de prețuri maximale cu cari se va vinde peștele proaspăt, sărat și afumat”.

În anul 1942 „Scrumbie de Dunăre afumată” era produsul tradițional care ilustra procedeul de afumare la rece, conform instrucțiunilor elaborate de Institutul de Cercetări Piscicole al României.

„Scrumbia de Dunăre afumată” a fost produsă și comercializată în aria geografică și în anii ce au urmat, pe parcursul dezvoltării economico-sociale a României, produsul fiind menţionat în diverse documente de producţie. În anul 1958 scrumbia de Dunăre afumată era vândută în toată România, conform centralizatorului de planuri de desfacere al Întreprinderii de Industrializare și Desfacere a Peștelui Tulcea (I.I.D.P.). În anul 1965, produsul continuă a fi realizat și este menționat în documentul „Plan producție” al I.I.D.P. Tulcea, Inventar nr.69, Arhivele Naționale Tulcea. Tradiția de producție a produsului „Scrumbia de Dunăre afumată” în aria geografică a fost continuată de membrii Asociației RO-Pescador începând cu anul 2011, ei fiind și singurii producători în aria geografică.

Despre produsul scrumbia de Dunăre afumată au fost publicate, sub semnătura Angelika Sontheimer, articolul "Regionale produkte auch in Rumanien zunehmend beliebt - Geraucherter Hering aus dem Donaudelta" în "LZ Rheinland" nr. 34/2017 (Landwirtschaftliche Zeitschrift Rheinland), magazinul german care tratează subiecte de interes pentru mediul rural și urban de-alungul Rinului, link https://www.lz-rheinland.de/, articolul "Geraucherter Hering aus dem Donaudelta" în publicația online "BWagrar" nr. 43/2017 (Baden Wurtemberg Agrar), a Asociației Federale a Fermierilor din Baden-Württemberg e.V., link https://www.bwagrar.de/, precum și reportajul de teren "Pe urmele scrumbiei de Dunăre" în National Geographic Traveler, semnat de editorul Domnica Macri și ilustrat de fotograful de artă Ionuț Macri, vol. 33, vara 2017.

Scrumbia de Dunăre afumată este apreciată și promovează Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării la târgurile de profil pe plan național și internațional: Seafood Expo Global/Seafood Processing Global (Bruxelles, Belgia), Festivalul Internațional Donaufest Ulm/Neu-Ulm (Ulm, Germania), International Fair of Seafood Processing and Products - Polfish Gdansk (Gdańsk, Polonia), INDAGRA (București), Ziua Mondială a Alimentației – FAO (București – Casa

Poporului), Rural Fest (București), Festivalul Borșului de Pește Delta Dunării (Tulcea), Festivalul Gastronomic și Etnocultural D’ale Gurii Dunării (Tulcea).

TRIMITERE LA PUBLICAREA CAIETULUI DE SARCINI (articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament)

www.madr.ro http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/documentatie-2016/Documentatie-caiet-de-sarcini-Scrumbie-afumata-de-Dunare-IGP.pdf

Anexa nr.4A - Dovezi care atestă denumirea materiei prime

I., Năvodaru; A.,Năstase. Noi date asupra prezenţei marilor peşti migratori anadromi în Marea Neagră - zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Revista Deltaica nr.3,1.N.C.D.D.D., 2014, pg. 4, 6-7

n ir k p OONI TULCEA

DELTAICA Nr. 3

NOI DATE ASU PR A PREZENŢEI MARILOR PEŞT I M IGRATORI ANADRO M I ÎN M A R EA NEAGRĂ - ZONA M AR IN Ă A REZERVAŢIEI B IO SFEREI DELTA DUNĂRII

NEW DATA ON P R E3EN C E OF THE bKfcAI ANADROU M O U S M IGRATORY F ISH ES IN BLACK SE A - M AR IN E ZO NE OF DANUBE DELTA B IO SPH ERE R E SE R V E

PARTEA I

PA R T I

l A ţ)a:e Pdwnd studiu! migraţici scrumbiei [Alosa immaculnta Bennet 1835) şi scurgerii larvelor in Dunăre

'5v»da!a on pontic shad Alosa immoculota Bennel 1835) migration and drifting larvae in Danube River

Ion NĂVODARU Aurel NĂSTASE

Tulcea, România 2014

catru speoi s r m cuSlUinticxwTiBdiloroiiLMP.I (SvotovldovWhitahoad. ot al. 19S4)

1973.

> -V.

1. Atos.1 alosa (Unno. 1758).2. Alosa falia* (L.icopOdc. 1803).3. A/osa caspia Eichwîild, 1838 actual Atoso

tanaica (rtzeafci).4 Alosa portlica Eic/w.ild, 1838 aciuai Alosa

immoculalo. Bonnei 1835 (scrumbia do Dunăre).

I Atoso macobca (Grimni 1901) (scrumbia do Marea . j Neagra, scrumbia da Azov sau scrumbia de Kerci) | ! o spooo cu situaţie incertă, care poate fi I considerata coa de-a cmcea specie.

I In America de Nord exista patru specii ale genului I Alosa.

t. Alosa sapidissima (Wilson. 1811).2. Alosa pseudoharongus (Wilson. 1811).3. A/osa aestrvahs (Mitchill. 1815),4. Alosa modocris (Miletul!. 1815).

; Scrumbia de Dunăre oste o specie importantă in I sistemul ecologic Dunăre-Delta Dunăril-Marea | Neagră şi cu o mare valoare economică datontâ 'cantităţilor mari pescuite şi calităţilor gustative f aprecate de populaţia din zona Dunârii inferioare (Năvodaru 1997).

Cunoaşterea elementelor esenţiale privind biologia ! şt exploatarea speciei, contribuie la asigurarea : informaţiilor de bază pentru conservarea speciei şi gestionarea stocurilor.

Derularea ciclului de viaţă in două medii (dulricol şi mann). situate la mari distante in perioade diferite , de timp, necesită cunoaşterea şi reactualizarea impactului noilor condiţii de mediu asupra populafiei (Navodaru 1996)

Cunoaşterea migraţici adulţilor pentru reproducere şt întoarcerea puilor în mare sub presiunea factorilor de mediu poate fi folosită în elaborarea lecticilor de administrare a stocurilor.

: Reglementările de mediu trebuie asociate cu cele J de exploatare astfel încât obiectivele biologice şi sodo-economice ale pescăriei scrumbiei să poată fi realizate armonio s ______ ________ ________

MfHlitoffftnenn arpa (Svotovldov 1973.' Whitohoad ot al. 1984):

1 . A/osa alosa (Lmne, 1758).2. Alosa tallax (Lacopsdo. 1803),3. Alosa cil spin Eichwald. 1038. octuxl naroţo '

Alosa tanoica (Azov Jhml).4. Alosa pontico Elchwald. 1838, aciuai

namod Alosa immaculala Oennot 1835 (Dnnut>o shad)

and a spccies with uncertam stalus in Romania. rospectivoly Alosa maootica (Gnmm 1901) (Black Se a herring. A zov shad or Kerch shad) which would be tho fiflh spocies.

In Norih Amorica there are four species ol the genus Alosa:

1. Alosa sapidissima (Wilson, 1811),2. Alosa pseudoharengus (Wilson, 1811),3. Alosa aestivalis (Mitchill. 1815).4. Alosa mediocris (Mitchill. 1815).

Pontic shad is an important species in ecologica! j system Danube-Black Sea-Danube Della with a : high economic value due to large quantiiies fished • and gustatory qualities appredated by the people *, of the Lower Danube (Năvodaru 1997). I. ; t;Knowledge of the essential elements on the biology and exploitation of the species, contribules to ensuring basic information for species conservation and management of stocks.

Conduct life cycle in two environments (freshwater and marine saltwater). located at great distances in different time periods, requires knowledge and updating the impact of new environmenlal conditions on population (Navodaru 1996).

,UV$

G'e

$

Knowledge of adult migration for breeding and relum of juveniles into sea under the pressure ol ş environmental factors can be used in devetopmg of management lactics of stocks.

Environmental regulations should be assodated with the exploitation ones so that biological and socio-economic objectives of shad fishery can be . pertormed smoothly________________ __-j

- «i; fi4.a umxmm scrumbii (Air..** tmm*n4ata n*

â:"

8 $?:

; Primei® seunn'.ln .î’n vrumbmi do OuruVn le OAjmi in lucrarea ti» Pjlias p.s. (1811). c.ViJ

; .io»nsiA »pvcm> ii fosl atntxjita uyimbiei v*sl- j «woptrno. CM’peonetn pJtnscftaniiis. Apoi ca .1 k»l ' separau rjt o specie ndeperxfontA * ™ i > M | Ciupea pontca. do către Elchwald E. (IBM).

Pentru prim.) dat.V Anllpa Gr. (1905 »i 1909) încadrează scrumi™ In genul AtoM ţi descrie 3 varioUfc *1» speciei Alosa pontic* (danutw. ngrciosnj ţi rusac). ur mai târziu (Antipa Gr 1939) d«scr*i ţi a-)Va vanetate (morile)

Studnnd sistematica scn.mbiJor d.n Marea Neaţjr.l CasptcA ţi do Azov. Svetovidov AN. (1943). descrie scrumbia do Dunâre sub numele do . Ca.v>âtoia pontica Eichwald. ca fond o subsperie* scrumbiei do Catpica numita Cfttpta'osa kossbri, adoptând den unirea specifica de • Osfi/akOd hcss’ori pcrj.ca Svotovldov A N (1952) rovine 51 sctiimbâ Oonumirea genului din Caspiafoeo In A:osa. iPavlov P I (1953) foioseşte pentru scrumbia do Dunăre denumirea de Caspiolosa kossfon pon!*j. j ti anii urmaiwi mufle citări ale scrumbie' de ; Dunaia fofosesc o cornt>nalie a denumirilor Alosa ! (Ospiatoaa) pontica. :Nicufcscu-OuvAz M. & Nalbant T. (19G5), dupa co fa: o anafczâ cronologică a atânlor scrumbiei de Dar>4re. conduzicnazâ că denumirea corectă este •

: Alosapantxa Ulterior. B.lnârescu P. et al. (1971).I trece in 1 oişti 6 speefi ţi subspecii de scrumbii • pentru Marea Neagră ţi 7 pentnj Marea Caspică, j

! (Stata fn literatura de specialitate de-a lungul j t SmptkJ

! U lima revizuim a peştilor ouropem (Kottelat.• 1997) propune ca nume valid pentru scrumbia de Dunăre. cerumKej Aloso inmac<j!ata Bennet 1835. datorrta cităr» anterioare (1835). nume recunoscu: ca va:*) până ta redactarea acestei lucrări.

. «M d ,t .* fu*» W iMi The r,-si : lg 1 l, ^ .< 1 tln- sp<K><« was

i » .0 t u iEichwald E (1838).

For the firit umo Antipa Gr. (1905 and 1909).Sh.»l w.twn II» s en u s Alosa and

£ £ * * * three variei*» of tho specios Atosa pontica (Dunutw. nigrescen* ond rusac) and later (Antipa 1939) rtoscnbod and 4 vanety (monaci

Studytnc shads systematic o( the Black. Sta,S and Azov, Svotovidov AN . (1943) dosenbes tno Pontic shad as Caupialosn pontica Eichwoid. as a subspeoos ot the Casp'on shad cafed CaspWosa Aessteri pontica. adopting the specific name of Casp*>tosa kessten pontica. Svotovldov A. N. (1952) re-consider and change* the name ot the genus Caspiatosa m genus Alosa.

Pavlov P I. (1953) uses the name of Casf«aio^j kesslen pont,CB tor Pontic sliad In the Mowmg years many atations of the Pontic shad use a combmation o! the names Alosa (Caspiatosa) pontica

NicuIcscu-DuvAz M. and Nalbant T. (1965). a*>r doing a chronological analysis ol otations Of Pontic shad. condudes that the oorrecl name is Alosa pontica. SubsoquenUy. Bânirescu P. et al. (1971) reviow 6 shad specios and subspedes of Black Sea and 7 for Caspian Sea. quoted m the literaturo over time.

The last revison of European fisn (Kottelat 1997) y proposus that vabd name for shod. Alosa; imnmculata Bennet 1835 due to prevtous otation (I83S). o name recognized as vaW by editing ttis • paper

Si >>*y-'t **A»

*** 5C*Î- i -

ţ,>yea N Uf***1964. S;

Dopâ clasificarea facutâ de Bânareicu P. (1964) şi ultima revizuire Mionomea facuta de Kottelat M. (1997) statutul taxonomic al scrumbiei do Dunăre oste supradasa Peşti (Pisces). dasn Osteidilhycs: subdasa Actmopterygr ordinul Clupeiformes. subordinul Clupeoidei; famiKaClupoidao: genul AJosa; speoa /Itosa rnmacu/ata

mm

Ator dasstfication made by Banaretcu P. (19W) and lasi taxonomic revision made by Kottelat M. (1997) taxonomic status of tho Ponte shad ts j Juperclass Pisces: class Osteichtliyes; subdass Actmopterygr order Ctupeifoanes: suborrW •Clupeoidei; family Clupeidao: genus A)o»: specios Atosa mimacutata.

--

o

SSîi"*5

Ş s°"ac>Stra'«SJ«•aa 8 A»***»sr

se a jta*»;,

Alosa immaculota (scrumfcu» o . Dbrsâre) corpul <Hung>r 5' compnrnac lateral (Ffa 1> r , T ' este fenrnnafă mare, puţn obfccA * * r ^ ,

j mandibulei evidenţ Pleoapa t^ Zi dezvoltaQ. lâsârxt o desch»dere verftcald îoaLr 1 de tcrrrii eliptica Botul înalţ carrprrroc laeerrf ABdomenul compnma* lateral Ot |a vârfu tc*Ju pânA la Dara analei Carena este evfcfcnt» rr» ales intre ventrale y anali* Donata eaîe situaa spre mijlocul corpuiw rar arata este j^aea mult ;n urma dorsalei Spatele corpul» est» colorat tn verde-albAstrui. flarKunle arşne». iar capul uneţm .'Sicios altecn mat intunecat anpoaree sunt

j incolore (Antipa 1909, Borrarcsco 1964;

Descriere D (IU) a ' T2-T4(T5). A CT <T5)T&-t9(20) sp Or (34)40-5869). sq 49-cO. vertebre 48-52

; cec pilor 2 1-59 (B a n irr tc u 1964, Otci 2007

I Alte speo din genul Alosa sunt nzeafca (A tjnaica) dr dimensiuni m s rma i T4 - T6 cm), tar spinii branhm:: sunt mai lungi ţ i in număr mat mare (intre 67 - 9T spmi branfnaft). car ţ. semmtaa d r M.vo i Neagră (A maeotica) a c ire nurrar de sp ni branhia1' este m tif m® mic decât A celorlalte

suecn . 9 39 spini erartr.. Sanarcscu196- Navodaru & WaUrmr. 2003)

, O Tem r .’jC~are'' «*<««*.

£ £ • ™ ******* * - -- * °P««n* «fcpOcal rr . .abâori— Latera; / compresei

^ v,ouf * * tas* or a r* eîpec,afl> b«*een -«ttra. ana * tocaaKÎ towarcs ** m<we c/

* ’** f ‘n 15 toC35e<î far b*w>d The tac * botfy is cotonrt tn Mue-greer srfvery far»-, arw somaame» «r»te and someemes darker head , r r i »» « * * « - Amipa 1909. Sar.arescu Î9S4

D escr.jîo r D (EI) IV T2 to 14(15). A II i15) 16-T9 (20). sp or (34) 40-58 |69;. sc 4 9 ^ 0 ' 4S-52 . ertetjrae, (*ecK j-n pyorus 2T-S9 1964, Oţel 2007

Offisr speaes of ffie şertus Aosa ans A s » s_a î (A ca-rarcaj srra''er ( Î4 -Î6 cm» ar,3 55 * - ilonger and in greaCer num&ers ,Ber**en 57-91 51 rshers) a-d tre- SacS S ta s.-ad (A .Trascccai 5 r&sers w!ws« number îs rnwîi sm ie r tnan tre

: CCKf --jo speceî 29-39 c :: r& en B i-arescu 1964, Navodaru & Wakfcnan 2003

x«cfosa971;tot*ture

®7>o#»

&*>M

i*

(So

Anexa nr.4B Dovezi care atestă denumirea produsului finit

Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.730, 731

*

- - ^ r - mv»«i«i privitor i(i conservarea «i mani- pil la rea peşM ui, ci rot af&t de mult şi la soliditatea şi solv.ibiliUtaa clienţilor ţoi* detnli*tt din toata ţnra. Tocmai prin aceasta exploatare ^ Jn stil maro (Cross-Betrieb) a peştelui şi prin riscurile ce le încearcă acoasiă catogorie do intermediari pot contribui prin activ itatea lor mai mult decât oricare alţii la ridicarea Întregii ram ura de producţie.

Fireşte şi Intre angrosişti trebuc niănţinu tă In to tdeauna o concurenţa, j* spre a puteâ astfel combate oricănd tendinţele do acaparare şi specii- '

' laţio; In genera! ei pot deveni periculoşi când unul dini t r ia ţi i reuşeşte»^ a acaparâ com erţul de detaliu d in tr’o regiune, ceeace trebue imediat com bătut. *>

4. E x p o rta to rii.— Disproporţia m are — m ai cu seam a In anumite epoce — d in tre preţurile peştelui la noi şi cele din Germania şi Aus- tria , iar pe de altă parte lipsa din ce in cc mai m are de peşte In Ruaia ,— care a^rovlzionă inninte şi pe celelalte ţe ri din apusul Europei a făcu t ca comercianţii din Germania şi A ustria de o parte şi Rusia ; de a lta să-şi îndrepte ochii In ultimii ani spre bogatele noastre pescarii dela Dunăre. A ceasta a făcut să se nască o nouă serie de in term ediari! cari să se ocupe In mod special cu exportu l.

Speciile principale cari se exportau pen tru Germ ania şi A ustria erau: '. In prim a linto şalăul, icrele negre, som nul mijlociu zis larm ă, cega şi crapul, In can tită ţi m ari mai cu seam ă înain tea Crăciunului catolic, ştiuca Înain tea sărbătorilor (Purim şi Paştile) evreeşti. In Rusia se trimiteau m ai cu seam ă toate speciilc de sturioni cu icrele lor şi vezica, precum* şi scrum biile do Dunăre in foarte m ari can tită ţi.

In tim pul din u rm ă însă, câud p roducţia pescăriilor ruseşti a ajuns, a so slei, com ercianţii din Varşovia începuseră să cum pere orice specie, de peşte găsiau pe piaţa n oastră — ceeace tocm ai a şi fost cauza peştele la noi se scum pise deodată a tă t de m ult — . In O rient se exportau chefalii, cari se duceau până la Egipet şi A sia mică, şi calcanul caro m ergea la Constantinopol.

C â tă vrem e exportu l nu luase proporţii p rea m ari — ca să sufere din acea sta cauză piaţa noastră in ternă — şi câ t tim p se m ărg in ii numii la speciile de lux sau la cele din cari nu se consum ă In ţa ră toatâ c a n tita te a ce o producem — ca d. cx.: scrum biile, chefalii, calcanu m orunu l şi n ise tru l In anum ite epoce şi mai cu seam ă in timpul verii, e tc . — a tâ ta exportu l a fost o mare binefacere p en tru punerea in valoare j a pescăriilor noastre . G raţie lui au in tra t m ulţi bani In ţa ră şi pescarii

mm

ramuri şi a venumiior pescnrnior0 roştrstng' râ a exportului pentru acele specii cari au o importanţă

pentru «limeulaţiiinea publică a f<«l binevenita; întinderea acestei mii- suri insă şi asupra peştilor de lux «au acelor cnri nu se consumă In ţari pe eAt e product iu nea de mure precum şi asupra icrelor, a fost cu siguranţă o exagerare, care a avut consccinţe rele şi n oprit progresul In loc.

o. Fabricanţii da conserve. In timpurile din urm A industria conservelor de peşte a luat la noi o desvoltare mereu creseăndă. In afară de clier- hanagiii, cad produc in stil mare in regiunea locurilor de prindere peşte sărat — conserva noastră cea mai primitivă .şi cea mui răspândită — scrumbii in butoaie, batoguri şi balâc, chefal afumat, etc., de o bucată de timp s ’nu creat ş i In regiunea pieţelor de v&nzare fabrici sau ate* liere de conserve de peşte. Pe de o parte sunt afumătoriile rari fac batoguri, scrumbii de Dunăre şi tot felul du peşte de mare a fu m a t; pe de altă parte sunt fabrici de conserve in cutii, cari prepară morun şi nisetru şi marinate de tot felul, cu cari apoi se aprovizionează toate băcăniile din ţarA.

Toţi aceştia, cănd vino epoca principalA a prinderii speciei pe care ei o Întrebuinţează in fabricile lor, pleaeft la Galaţi şi Brăila de-şi fac singuri aprovizionările. Ei caută in totdeauna epocile cănd pot să-şi furnizeze peştele mai ieftin, cum e d. ex. : pentru morun şi nisetru in iunie când preturile sunt pe jumătate ca toamna, pentru scrum bii de mare vara, etc. Fireşte, mulţi din aceştia, cari au fabricile lor in ţară, se adresează şi Ia comisionari sau la angrosişti ca să cumpere peştele in contul lor, ieşind căte odată pe calea aceasta mai bine la socoteală decăt dacă ar cumpără singuri.

6) Căruţaşii şi Mălăerii. Aproape In flecare 7.i In pieţele Galaţi, Brăila, Călăraşi, etc., sau— In epocile cănd se pescueşte cu năvoadele— şi In vadurile bălţilor mai mari, se văd cărduri intregi de căruţe cari vin sA cumpere peşte. Aceştia sunt comercianţi amlmlnnţi, cnri cumpără aci vara peşte sărat şi — cănd vremea e mai răcoroasA — peşte proaspăt, pe csre-l încarcă In căruţele lor şi pleacă pentru a-l vinde prin sate. Iii ajung astfel la distanţe foarte mari până chiar prin judeţele du munte.

Aceşti căruţaşi — o nouă specie do «Intermediari» Intre pescar şi consumatorul ru ra l— sunt muşterii mai cu seamă pentru speciile ieftine — babuşca, plătico, albitură, ţărancă, ştiuca, caracuda, etc. — pentru cari consumatorul dela oraşe nu prea se interesează. Tocmai dc aceea ei au un rol fonrle important de Îndeplinit, atât pentru producători, cari găsesc o ocazie să-şi deafacă-cantUAţile cele mari do peşte ordinar, căt

ygk

V*

Anexa nr.4C - Dovezi care atestă comercializarea Scrumbiei de Dunăre afumată în anul 1919

Arhivele Naţionale Tulcea. Deciziune ministerială nr. 740 din 20 mai 1919, dosar nr. 72,1919, pg.23 şi verso, 24.

Arhivele Naţionale Tulcea. Tablou de preţuri maximale cu cari se va vinde peştele prospăt, sărat şi afumat, dosar nr. 72,1919, pg.26

.«•v.S-

PAEFSz LTURO J Ub. TULCE A i>

5ERYIUUL AhHIAiSTBmV 2)

ROM ÂNIA ARHIVELE- K TIO N A LE •> T U L C E A

DOSAR Nr M l 1 3 1 9

referitor ia £ D ftE5./^2 iD £fiTA PR i 5LH IM 5U L .&.£PE.5.TB. CM.HTR$.CMEALE.LJJ.&....GAZE.. W ..m Lm M L ......PR5.TELUI..77KELE PRETURIlb MAUt fA L £ . C U

r i ' f i 'H 5B \in.r>.E PJE5 TBLB. .................

D ata incep erii

D ata înch e ie rii: “ \h

F i le :

V a l. .

Term en de pâstrare

ani

,< 7 r " r . t f t H . S ' . - :

.-S şf*

. Jw/S> *rt,.iS' <•&/*'*S.tT*rS>it <o/ « v j M > k / > / « '/ - ir ' /V .-. v «/

/ / > / / , £/«**- S/ rW«<*trf <*, V+S S+t f* **- ** '

iF \ .â*f ft* /'.’s d-?., /At.- tty .’r >" A , . - /' ‘ :’ , S 1-0 • •',/ţ<Z "•«• ->'• •WfreWr. ,.'/•• /srtV ••'<" )r .4€•••’, < *" -

. ' . „wv /*:'•* iu -<& / . / yU£'•-*. ~~~ r

A ir

> j , '.sfSA/>Sif' .<v .- VC-.v '^er:4l**S j -,<>'•••.L rt</ .l/si At)r*tr ,'S -t*« *•/•' A*'-£r „*r

O W / **•€•

'V ''V /v- />*//-•%': • V / W / r r - r ,

1 • - s >.V_ /* ~ . SJ

" / ;ş£-îwfr i;

O

Anexa nr.4D - Dovezi care atestă existenţa procesatorilor de peşte în aria geografică

Arhivele Naţionale Tulcea. Prefaţă, ( întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), Inventar nr.283,1950-1975, pg. 1 şi verso

P r e f a ţ ă

Delta Dunării a reprezentat din totdeauna principala sursă de pe\cuii din România Odată cu dezvoltarea / tescuitului a fost nccesară asigurarea condiţiilor depozitării şi prelucrării vşteltti In acest scop funcţiona in anul 1950 Oficiul dc Valorificare a Peştelui din cadnd r.feprinderii dc Recondiţionară. Conservare f i Valorificai e a Produselor Pescăreşti T u lea I.R.C. r '.P.P. ) . Acest oficiu s-a transformat la 1 Iulie 1956 în întreprinderea de Industrializare i Desfacere a Peştelui Tulcea.

La începutul activităţii industriale producţia întreprinderii se rezuma la făina de peftc >hţ:nută la Fabrica dc Făină de Peşte. M ai tărziu, in cadnd întreprinderii a fo s t pusă in uncţiune Fabrica dc Conserve de Peşte, care avea ca profil principal realizarea conservelor de leşie, axând o capacitate proiectată de 1700 I conserve pe an, respectiv 0,6 t co n sen e ' oră. Ca m nare a dezvoltării pescuitului şi a perfecţionării utilajelor producţia de conserxv a crescut la iOOQ v an.

Operaţiunile dc colectare, transport, industrializare ş i desfacere a peştelui au necesitat ‘dosirea gheţii In acest sens au fost construite gheţării pe lăr.gă punctele dc colectare a Tcştvlui In 1963, pcntni asigurarea necesarului de gheaţă la cele 46 cherlianalc existente s-au ‘olosit 80 gheţării t 49 de suprafaţă şiJI de adâncime ). Im acea dată întreprinderea deţinea 3 \iz in e de gheaţă naturală in jurul localităţilor Tulcea, Mahmudia, Chilia, fiind transportată tnual gheaţă către punctele dc colectare din Detlă: Lizlina. Canal Dunăvăţ. Ivancea. Dranov. 'ilatiţa. Mila 23. Periprava, Tatanir. Sfântul Ghcorghc. Caraorman. Ciotic. Pardina.

în 1964 s-a dat in exploatare o nouă fabrică dc fa ină dc peşte a i o capacitate de S40 .' ;/! In 1965 activitatea întreprinderii s-a mărit considerabil prin preluarea acti\ităţii de pescuit oceanic dc la întreprinderea Piscicolă Brăila ş i prin dotarea in 1968 cu încă 2 nave de pcscuit oceanic

în 1969 întreprinderea îşi desfăşura activitatea pe teritoriul judeţului Tulcea ( Delta Dunării Razelm - Sinoc, Municipiul Tulcea ) ş i al Municipiului Bucureşti printr-o fabrică de semiconserye de peşte.

O altă latură a activităţii întreprinderii o reprezintă aprovizionarea şi dcsfacerca produselor pescăreşti atăt pe piaţa internă cât şi cea externă. O altă pondere însemnata in planul dc export al întreprinderii l-a a nd comercializarea broaştclor şi racilor a l căror pescuit a început din 1958.

Peştele sosit dc la punctele dc colectare in stare proaspătă sau sărată căpăta in incinta halelor frigorifice ale întreprinderii următoarele destinaţii:

peştele proaspăt condiţionat cu gheaţă ( refrigerat ) era dirijat către ddrsiţi Kneja.tari din reţeaua comercială, către Fabrica de Conserve de peşte sau cătie scytoni ar x ira n

'• peştele sărat era recepţionat sub aspectul calităţii şi cantităţii, după car^ > r.i iniat către beneficiarii din domeniul comercial sau la sectorul propriu de îi.a.ts.na i- . (Fabrica de scm iconsenc din Bucureşti). .în cadru! întreprinderii o preocupare deosebită s-a acordat valorijicar.i . jşctir^or ş\

produse torpescăreşti Astfel, se disting, p e lângă făina de peşte, subproduse^

)

a p » , rorto „ ,««.// w componenţe Comoina

J^tsr//1 *//»«».1 $97/1969. a intrat in componenţi

m t £ Z Z £ T L » * *;>» - v « * ¥ » « c itotalizând25 m.l. Arhiva întreprinderii cuprinde dosare de corespondenta m stru c ţiu ,, de seamă, planuri ale producţiei, ale preţului de cost. p lanuri cincinale, p la n u n d e nu,-

salarii, bugete, proiecte tehnice, ele.Studierea documentelor acestui fo n d perm ite cercetătorului să cunoască p rim i:

activităţi ale întreprinderii ( industrială ş i com ercială). p rodusele rezu lta te inglorificării peştelui, dotarea tehnico- m aterială, procurarea de a m b a rca ţiu n i ş i

pescăreşti, inovaţiile, utilaje de dragaj ş i vase de transport necesare d e sfă şu ră rii />,c o n ţii a activităţii de pescuit. C ercetarea pro iectelor tehnice ajută la cunoa

a c e lu i <,menaJ«r ir is' ico'*: fe r ic i , cherhanale, gheţării, h a le fr ig o r ific e d e d e p ,

-r: • 4'-:

- .. yj.: .= . Arhivist,

Raluca- Elena Roşea

a r h i v e f l L .^ -PONALF rULCEA

n r. g Crt.

-4"wmm

Anexa nr.4E Dovezi care atestă producţia de Scrumbie de Dunăre afumată în aria geografică în anii 1963 şi 1965

Arhivele Naţionale Tulcea. Statistica producţie, ( întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), Inventar nr.57,1963, pg.5.

Arhivele Naţionale Tulcea. Plan producţie, (întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), Inventar nr.69,1965, pg.52.

•*» ««sar1"* »»: ; J | |

Xl «41 l« l7- - - 19 1 fe l

, In u o ltB ti n a tu ra le p lanul dc •-niiDix aer.i e l :I • • * * * « a o o » o a o & » . « ' T ! B * V B c « *( a u xBpgDJBFI' aiWJl u/ii PLAJS KUlXix?L # * * « « s a a i a m m m r n m m m m n m m m m m m m w t m m m s s i

ffi&MtMrvţ do T?.-0t© to . I 060 l l> 8 ,4 lo>,*sH U cu re i?Jn b u lio n to* lo6fcB a 'u l e i to . l<frîrfied conserve <ic -eE te to . 5‘J5g p .11 c a re :. p fc tr earfct t o . 56?i ţ e ş te a f u r^ t t c . 192î*B«c±consei'vi dc r>eete t o .fftdn& de p r^ to to* 118

S* e c u i de L i l t a to* 21de rt>cl s ix ts u ra to . 1

» " ” congela te t o . *

11*1,017*l ? r/2 ,o

£3o»5 91 *8 173.&

lfo,5-2©o,9545,2ia,*

o

din o , , ™ ia t* * * »

: £Sîî*"îb& •- rlaanfc*. ales

809 to n *

- r i** «fea ni 0_ ri*oafoă marn (o ir o .ln t î j ^ ' 111 ♦ 3 tar.IV)_ «am ab il d « ( c i r o . i i f r1* ? *' « ţ r f a l « i ^ l c c i a ( o l M . l ^ U t e î i r ? 11 * 6 . IV )- g in ^ lx i c * < r - i rB .ia t . i t r . i x i 5 .................- s t a v r i z i ( c i r a . i n t .3 .............................................- luauda *aro (p<r.««cBiopDn0i'i i ’ ’ V ............ ••

- 8ŞŞJ’** • ta?^Ş«S£slPS£S.f*ux)r ? «?t« de apă

2. - P e ş te aferent .........................d in c a r a t .........................................

- Bcruiibii a» D o n ă r i ......................- r i z e a f cS c a z a .................. | ‘ * * * *...........................- ecru sa tic da c a ro ...................... ........................- o b a fa l u i 31 cc iu .......................... ’ ' * *.....................

. - ro iunaşjava t.vn& jv iţC .p irtic? ......T..'!'.*.I3 p « o i a l i t 3 ţ i ................................................................

d in c a r a t- S ard e i» t i p X issa d in r i z ^ a f e ’. n » r e ...........

" " n dir. haricrl .................- r u l o u r i - f i l e u r i d in h e r in g i T . . . . . . . . . . .- r o l Eops s c ro a M a D -re u u p la tă cu laguna- n a r in a tă ecc p i c a n t scrum bie âa . . .

* “ * " DuuSrc .- p a ţ t c cu ceapr. f i n i î i r i c l cu c e p ..................

** " M b a a e le cru ........................." *» " r i z . a i o t t cu cap .................." “ " r l z . c i c ă SsXza c a p ..............." 5 ,! s t a v r i z i f3 r£ « ? . . . . . . .

,

<K>& "4 -12 "

25 - 16 - 1 ’*1 0

3 "22 "

66 " 250, "

2o torn»

1 - 2 "1 "_ «* 16 - 15 "

2,55c - l » 2oo '• 6, 00c "

1,15c « 1,400 "

- p a s tă c ă l i t . I ........................................... ..- e c r u n b i i c a l a t ă ic r « h e r in g i l a p a ta r .- Lcl& tă i c r e c ra p l a p a h c r .- lc_a£ w- XCXV cxap -.a * ................. - .‘‘a l a t f i i c r o t a x a r u i ............. ; s , *, , ;.î : î ................- r u l o u r i l u w s i l cu i a p » r « ( î n cu . i i ) ..............

I U . - F5 iE£V 1IV .- r^ulce broatjţu

Y ,- Su^nlnS pact# 1.Q2 V I . - In c da p<srlo

V I I . - Broapţg a e U lz l j^ V I I I . - *«->-» l*,1» tq gv i

ir~ V "*?*£«§

2,2coo»7oo

75 tono 4 u

c,3 -4oo l iw f l

5 tona2333 oii ^

11111ţ i n u t >»««&* iw

. . SjflBttH 1 noaaBBX^ * 5GSES fcS c a ld Ic-O

o

Anexa nr.4F Dovezi care atestă comercializarea Scrumbiei de Dunăre afumată în toată România în anul 1958

Arhivele Naţionale Tulcea. Centralizator planuri de desfacere, (întreprinderea de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea), 1958, pg.36-41

R O M Â N IA > ARH IVELE N ' pO M A L E < T U L C tA

PLAN

DC

R

f:.PA

RTI

ŢII

PE

ANUL

19

5FL

’RM

ZOK

Anexa nr.5A Dovezi care atestă unicitatea uneltelor de pescuit si modul de captură

Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.513-516, 667

b n i ig b in cu p lu te (A n a u a ) .şi c e a m p lu m lti s u n t a l t f e l reputat? cal 'l a v a s ă p o a la s t a in a p ă v e r t ic a lă c u p lu ta la Faţa a p tă .

La u u u l d in c a p e t e col c a r e se ţ in e l e g a t «le b a rc ă Plavu ari»®< ’la w , d e c a r e e l e g a t ă m a r g in e a ei l a t e r a lă ca la a r ip a d e la un voloe-a u n ă v o d ; C ie c e a e n u m a i c a d e u n s t â n je n di* lu n g ă ( J . - < * m.). sţ d e ac r e a , p la s a f iin d a c i s t r â n s a p e le m n , e m a i în g u s ta , pe cân d la adânc e a o m a i la ta . La c a p ă tu l d e la a d â n c i h o p u n e o T iv g ă , pe JângA .jarc p r e c a r i i a d e s e o r i m a i a tâ r u f l ş i c â te o c o p ă i ţa , p e n t r u ca :ip;i să fure m a i cu p u t e r e t iv g a la v a le » .

P îa vn de şei-tun bit A «e întinde in latul D un ă re i astfel încât ••jîpruul m t ivgă să v in ă la m ijlocul curentulu i, ia r J pescari o poan.-: !n wilt du

o Iote A. trăgând -o de C iecea dela ce lălalt capăt, al ei :Pig. 2i»7 jo?.

IL Reţelele cu Sirecuri.D u p ă c u m a ’u. a r ă t a t m a i su s . p e n t r u ca p e ş te le sa se poatA incurcâ

«nai cu u ş u r in ţ ă în o c h iu r i le r e ţe le lo r , s a u c o n s tru i t , o se r ie <ie instni- m e r ite , la c a r i , p e lu n g ă r e ţ e a u a p r in c ip a lă d e a ţ ă s u b ţ i r e ca rt ' re ocolir i le m a i d e s e n u m i tă D e a s a , D es ion -o , P ă u ^ a — , se m a i p u n e pe unu sau p e a m â n d o ă p ă r ţ i lo e i c â t e o a l t ă r e ţ e a ; a c e s te s u n t îm p le tite diu aţi m a i g r o a s ă d e b u m b a c şi c u o c h iu r i le in u li m a i m a ri. num iţi" Sirecuri, U n d i t a , H o r n , L a r g ă , s a u pe r u s e ş te P o r i j .

A c e s te d in u r m ă r e ţ e l e n u n u m a i c ă în c u r c ă m a i eu u şu r in ţa peştele', in a ţ e l e lo r , d a r m a i i n t r o d u c în c ă o n o u ă p o s ib i l i ta te de prindere a n u m e ; R e ţe a u a d in m ijlo c ( D e a s a ») c a r e e în to td e a u n a u m ult mai ia tă c a c e le d o u ă l a t e r a l e , a ş â că r ă m â n e în c r e ţ i tă î n t r e e le • ân i s'-tca" e a ş e z a t ă v e r t i c a l In a p ă în d a tă co u n p e ş t e sie lo v e ş te cu crapul de ca. a c e a s t a c e d e a z ă ş i , t r e c â n d p r in t r u n o c h iu a l R a d in e i, iese ,-ifarA -a o p u n g ă in c a r e p e ş te le r ă m â n e im e d ia t p r in s (P ig - - 5 5 pa^r.

Ş i d iu a c e s t e R e ţe le c u s i r e c u r i s ’a c o n s t r u i t o Î n t re a g ă se rie de instrum e n te , a d a p t a t e în m o d sp e c ia l la p r in d e r e a d i f e r i te lo r specii de paşti

ş i m a i c u s e a m ă a p e ş t i lo r m ig ra to r i — , n u m in d u -s e A v e sau SeUx ( re s p . S e tc e s a u P la v e 1» T u r tu c ă io n i , s a u M re je l a O lten i) d u p ă cur» reţ e a u a d e a s ă e f ă c n t ă d in a ţ ă m a i s u b ţ i r e s a u m a i g ro a s ă .

1. S etea de D unăre pentru Scrum bii.

s . te a <le s c ru m b i i d e l a D u n ă re s e d e o s e b e ş te c u to tu l d e cea «lela margj p e c â n d c e a d e l a m a r e a r e o s in g u r ă p â n z ă d e a s ă fă ră s ire c u r i şi < comp u s ă d i n t r ’o s e r ie d e b u c ă ţ i d e p la s e s c u r t e , c a r i s e le a g ă una lângă a l t a c a p l a c a p p e n t r u a fo rm â o S e tc ă c o m p le tă , c e a d e la Duniire «re

HI

3 pAiue - «na deasă în tre doua sirecuri şi e făcu tă dirttr’o s ingura trucaţii în toată lungim ea ei; apoi pe când aceea pescueşte stând fixata în apă pe pari. acesta este un in strum en t m işcător.

Seimele de scrumbii (Fig. 268) au o lungim e variabilă, după lă ţim ea braţului de Dunăre în care pescuesc şi pe care cau tă a-1 cuprinde cel jiuţib ! <* jum ătate ; ele nu su n t însă în regiunea Deltei m ai mici de 100 <le sStfi.1*jiîoi» putând to tuş şi aci să treacă şi peste 150 stânjeni, iar în siis do Hrâil.i se fac cu m ult mai scurte. Lăţim ea, ad ică înălţim ea, ei c,qr 3—4 m. în regiunea Deltei» însă poate lî şi .numai de 1.5 m.(Jela Brăila în sus.

fringhia de sus are o grosime cam de 25 miii. şi are înşirate pe

plutele — de obiceiu dopnri de plută mari de 5 cm. lungime fiecare — la distante egale una de alta de 50—U0 cm. Fringhia de jos este cevA mai subţire — mm. diametru — şi înşirate pe ea, la aceleaşi distanţe unele de altele, plumburi subţiri cilindrice do cel mu 5 cm- lungime fiecare.

Plasele sunt legate da fringbii cu câte o şfoaril de bumbac în 4 iţe, pe care se înşiră şi îo&că libere câte o- «Buri i« a lt plasei cele «*• m S o ta * Dunăre >,e,‘tru s <™"lbiiie dese «i câte unul deilc fiecărui sirec, şi apoi se leagă de fringhie şi iarăş se înşiră 5 ochiuri ş.n.m.d,. 7Jlam cea (kasâ este îm pletită din a ţa de cânepa cea mai tină (belg i a , J _ niai subţire chiar decât la Setea de m are — şi are ochiurile de / i -3 5 cm pe lăture, uniforme pe toa tă lungim ea setcei. Sirecurile sunt împletite din a ţă de bumbac din 4 iţe, ceva mai groasă însăto-

i , fi _ fitb:, AJvztr/u. VIU. Aatif», Pntullul. 3i

Fig. 270. Modul cum se pescueşte în Dunăre cti Setea do Scrumbii mari.

capăt ea este a g ă ţa tă de o lotcă cu doi pescari, care inerte mai apropiata de mal. Pescarii tra g cu pu tere Ia Iopeţi pentru ca sft mfinţiai poziţia transversa lă pe D unăre şi pen tru ca celălalt capăt al setcei 8d nu apuce înainte, îm pins de cu ren tu l care la mijloc e mai puternic (Fig. 270).

P en tru ca să pescuească mai bine, când apele vin turburi, pescarii fieri* coajă de frasin şi îm m oaie în ea setcele, cari ieau o coloare verde ştearsă

tuş cu mul! mai sub ţire decât se pune la sirecurile dela celelalte sike." Ochiurile lor au câ te 15 până la 1(5 cm. pe lăture. Ele se împletesc pe o scândurică lată specială, num ită de Lipoveni Calottet şi di? Români Lopapică.

La cele două m argini laterale ale setcei, to a te ;j pânzele sunt înşirate îm preună pe o sfoară de bum bac, ale cărei capeto sun t legate sus şi jos.

de cele două fringhii; ele sout împreunate astfel, că ochiurile sin*, eurilor su n t înnodate cu capetele lor de această sfoară, iar intre noduri su n t înşirate pe ea — şi jon libere —câte o ochiuri de alo plasei dese. Ochiurile sirecurilor sunt astfel potriv ite , încât — pe o parte şi po a lta a se tc e i— aţele lor să vină oxacţ fa ţă în faţă.

Setea de scrumbii pescueşte numai la fa ţa apei, aşezându-se. in latul

Dunărei şi m ergând cu curen tu l la vale. La un c a p ă t— care de obict-ia umblă pe la mijlocul apei - ea este prinsă de o Tivgă, legată «in praştie»; cu o cheu toare dedesubt, cum se vede în figura 269, iar

fig . 269 Tivge dela Setea de scrumbii şi modul cum sun t ele legate «în praştie?.

,j; a turbure, făcând astfel ca peştele »a nu o poată vedeâ. Alţii le în uleiu pentru a ie conservă mai bine.se ;.<să setea Iu apă (Tab. XXXII sus), pescarii trag lotca în mij-

Dttiiărei şi aruncă acolo capătul eu tivgă, apoi unul d in tre pescari traVfft la lopeţi drept, spre mal, iar celălalt s tă în picioare şi desfă-

fef.ţltftsetea, lăsând-o să cadă bine desfăcută in apă: când a ju n g Ia celălalt : eftpăt. alunei apucă amândoi de lopeţi spre

utoana»- la vale, care ţine câţiva Dup» aceasta ei s trân g Setea în-

cu încetai, desfăeând cu îngrijire Scriun- îiicureate între ochiurile ei, şi o aşează

iu teancuri în mijlocul lotcei, astfel ca să c : nu & Încurce; apoi pleacă înapoi la locul

de undo au pornit.scrumbiile de Dunăre cele m ari (Aloaa

pontica) se prind în ochiurile Setcei, încur- Fig. 271. Modul cum se prinde Kâmhi-s*.1 de obiceiu cu opereul lor (Urechile) Scrumbia de Dunăre în Setcă.

subţiri ale pânzei celei dese (Fig. 271).ce a dat câteva toane cu ea, Setea trebue pusă la uscat, eftei altfel

aceasta pescarii bat pe m al o serie de câte două

615

de scrumbii pe malul Dunărei.

.prăjini, ea de 2.5 in. înălţim e, term inate la capăt cu câte o crăcăna, pe care -e sprijină capelele câte unei prăjini lungi, form ând astfe l un fel <le.spânzurătoare, zisă cTJscătoare» sau ruseşte. « V etelca#; pe aceasta se întind Setcele ia uscat şi stau astfel câteva ore.

De obiceiu pentru uscatul setcelor se întovărăşesc mai multv loto;*. d« pescari, cari îşi aleg pe malul Dunărei un loc mai înalt undezi fac si- colibele şi îşi instalează acolo uscătorile în comun. Acest loc unde-şi fac si popasul lor — Lipovenii din Deltă îl numesc < Plavcă». Figura ’l l l l ara tă o asem enea «Plavcă» pe malul Dunărei.

in epoca pescuitului Scrumbiilor pescarii din to a te satele Dobri '_rei i>i ieau lotca, cu Setea şi cu prăjinile pen tru tfJscători», şi pleacă .spre *;u« rile Dunărei, constituindu-se îu grupe şi făcându-şi din distanţă in dista n ţa colibe |>e maluri si uscătorile pentru Setce. Dacă anul e bun, ei se* pot întoarce pe la Maiu acasă cu eâtevâ su te de lei câştig fiecare.

Dacă ei nu au Setea lor proprie, atunci ieau una dela un proprietardn instrum ente» şi pescuesc cu el în tovărăşie, adică pescarul cu munca şi pro

prietarul cu capitalul, adică cu Setea. F ireşte însă că această tovărAşie il costă pe ju m ă ta te din câştigul realizat.

u Setcă bună costă, făcută din nou. în tim puri normale până la -00 lei,1

516

2. Setcele de Cegă.

Se numesc Setce de Cegă (sau Ave de Cega şi Xrsetru) nişte ivţelfc- mari, tot cu 8 pânze, cu cari se pescueşte Cega şi Nisetrul în i<\:ritinea; de jos a Dunărei. Ele se aseam ănă, în tru câ t priveşte forma generală şi dim ensiunile. în m are parte cu Setcele de scrumbii, se deosebesc insa prin

b'ig. 273. Setea de cegă şi modul cum se pescueşte cu ea.

m aterialele din cari sun t îm pletite, prin dimensiunile ochiurilor şi maicu seam ă prin modul de a pescui.

Setcele de cegă au şi ele o lungime de cel puţin 100 de stânjeni şi o lăţim e de 4 -f> m. P lu tele lor su n t insă eu m ult mai mici, iar plum* buriie de pe fringliia de jos cu m ult mai mari şi mai dese; aşa ca deajung la fundul Dunărei pen tru a pescui de acolo Cega şi Nisetrul, caristau prin gropi sau pe bancuri (Fig. 273).

«*v •--«tun »i n r «. r»i> «zis'»S . . pripoanf de fund), etc. deaaomonea. hi»tni^«utul principul tns.i , u c«. t-

prinde pq toatA Dunărea peştele cmc stA la adănrime este O r ia L;. (vwi oria do somn, pag; 133, Ffg. 220 şi Tub. XXI),i Dup A Orii viu Setcele de CegA şi Avele de Crap cmi prind cele mai

mari cantităţi de peşte de pe fund.Adeseori, cănd In urm a ploilor do primăvară vine o tmbuVealA mare

In Dunăre, scrumbiile, cari de obiceiu merg numai In faţa apei, .se dau Ia fund pAnA trece tulbureala; In acest caz şi ele se pescuesc cu Ce- garniţe speciale, cari sunt un fel do orii şi cari se poarta pe lilngft fundul DunArei.

Diferite alte instrum ente, ca d. ex.: Tărăbucul care scoate peştele de ; sub butucii de pe fund, servesc şi ele la acest scop, fireşte Insă lntr'o

mai mică măsură.

e) P escu itu l in gropile tic pe fundul Dunărei.

Cum s ’a vftzut din descrierea fizicA a albiei, Dunărea a re pe fundul ei6 mulţime de gropi de diferite lArgimi şi adâncimi. A cestea servesc, celor mai multe specii de peşti, a tâ t ca ascunzători trecătoare câ t şi, In timpul iernii, ca locuri de hibernaţie, unde ei se adună şi stau acolo in câr- duri Intr’un fel de letargie — fArA a mai mâncă — panA se încălzeşte din nou vremea.

0 IntreagA serie de instrum ente au de scop a cău tă şi prinde aceste cârduri de peşte, cari odată descoperite pot da prinsori foarte mari. Lăptosu l, Prostovoalele şi Trandadaia sunt instrum entele speciale pentru acest scop.

f ) P escu itu l în m ijlocul curen tu lu i la faţa apei.

Scrumbiile de Dunăre şi Rizeafca, venind prim ăvara In Dunăre şi urcând la deal con tra curentului, se ţin to t timpul numai în p ă tu ra superioară a apei, aproape de fa ţa ei; numai prin excepţie, când apa DunArei In urm a ploilor m ari de primAvarA se tu rbu ră p rea tare, ele se scoboară pentru câtvii tim p Intr’o pătură de apA cevii mai ad.\nc.i.

Tot astf<-l Babuşca albă (Lcuciscus rutilus) si Obleţii m ari Albitrnus chalcoides var. danubicus) vin şi ci in cârduri şi lnnoatA to t In faţa apei.

Pentru p rinderea acesto r peşli, din această pAtură superficială de apă, servesc o serie de Setce speciale — Setea de scrumbii, Setea de Ki/.enl«-.ă...

Anexa nr.5B - Dovezi care atestă existenţa procesului de afumare în anul 1916

Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg. 657, 711

;Hu- Astfel Îm pachetate In ceara, icrele >n:ti stau uu timp In depozit, scând incft printr'un proces de fermentare, care le da gustul lor picant, &Poi se pun in vânzare.;

?• . . . . -r- . •

noapte JA in apft e i «il «<• dt»&rfcxe. Se năuca o zi l.i - |vţv‘ d-icA cerul o Incliis, tro- B» bue i i stea 2 3 zile In e s jr lumina — întinşi pecftte Sî';v .un lemn. In cârc sun t

(;' bStute şiruri de cuie, şi ;•< fiecare chcfal <•> prinde V* cu ceafa in cute uu cuiu,

'•ftg-ăţAnpi:-i do sub oa- • iule craniene. Dup* a- «fc&ist», astfel întinşi, sc : iiagl cu lemn cu to t la '•afumâtorie./.; Icre de cheful. Deşi

;‘nu In cantităţi n.fA mari " ca tn insulele din Ar-

;.Chjpela£, totuş pescarii noştri fac şi ei icre do

V-chefal, care este un pro-> Hna , Fi®- 300.—O afuniStorio ile Chefali del.i Jurilofca.^,.dus foarte apreciat In • comerţ, v&nzAndu-se cu p reţuri mari.v;*. ' Prepararea lor se face In modul urm ător: se scot ovariilo din chefali,: : se s&reazA in saram ura şi apoi se întinde fiecare pereche pe o scAndurA

tine geluita, puuAudu-se sa se usuce bine la soare. Dupa ce s’nu uscat : astfel câteva zile, se pun perechile de ovarii una peşte alta, In forma ,unei potcoave, şi apoi se Învălătucesc cu o bucata de pftnzft alba. Pachetul astfel form at — avAnd forma de potcoava—se Immoaie apoi In ceară alba topita, lnchlzându-se astfel erm atic ca s.r» nu mai străbată *

‘m m m

mmtm

•i-gg

Wmm

* m*><Âî

K -

cu .... ......o ţ, in nm ooi am scrum oute dn mare *i icDunăre şi din ohefnll -cari simt dejă un articol toarte căutat şi s> nijii !n comerţ prin băcănii.

De asemenea se afuma foarte nmlt liucAţiln d * muşchi din spinarea de ' morun şi n is t ru , din cari se face llatogiil (vezi pag. 372), care la noi est* cea mni răspăndită dintre toate conservele afumate de r,eşt.:.

De altfel se fac afumAturi foarte gustoase şi din diferite specii .Ia apă dulce ca Obleţii mari, Avat, Văduviţă, SabiţA, etc., şi chiar Crap. Toate acestea insă nu intră decăt rar In comerţ.

Pentru afumatul peştelui se proccdc In modul următor: se alege pe.ş- tele cAt se poate mai proaspăt şi se srtrează după toate regulele sără-

torieî punfiudu-.se si gliiaţA ; apoi se desărează din nou, se curăţă bine de maţe şi se usiica repede In aer liber, şi In fine se pune la nfnmA- torie. AfumAtoriilo sunt aceleaşi cari le-am doscria pentru chefali (vezi pag. 657, fîg. 3G0).

2. Foarto puţin se face la noi şi se consumă peştele uscat. Din această categorie face parte Ralăcul din spinare de morun şi nisetru, pe care l-am descris la pagina 372. Apoi, cu mult mni rar JncA, se faco Taranca (Babuşca albft), dup A modelul celei care se importA din Rusia delii marea do Azov; aceasta este un peşte sărat şi apoi uscat repede In aer liber la umbră.

Do asemenea se usucă — cum am mai arătat cu ocazia doscrierii Cris- , . taşului Ia pag. 387 — Obleţii I ii Oltenia, din cari ţAranii fac «făină de

obleţii, cu care fac apoi păine.3. Cleiul de M o ru n şi Veziga. Din beşica IntiotAtoarc a Sturionilor, so

; face aşâ zisul «Cleiu de Morun» (sau Iclitiocol) care aro o mare cAutareIn comerţ, intrebuinţându-se foarte mult la clarificarea vinurilor. Se scoate .băşica, se spală cu îngrijire de sănge şi se usucă apoi bine la soare, care o InAlbeşte totodată.

Cleiul de morun se plăteşte pe piaţă cu preţuri foarte mari.Din toate speciile de sturioni so mai preparA şl Veziga, care e un

. produs foarte căutat In Kusia servind acolo pentru a utnpleă cu ea Pastilele zise «P iroşk i». La noi nu se consumă de loc, ci se exporteazA

; totul ln Ruaîa Veziga esto coarda dorsală a sturionilor, zisă la noi «Nervi ; 'de Morun», care se scoate cu îngrijire şi se usucă bine la soare.Jj... 4. Untura de peşte şi de delfin. Din grăsimea dintre organele interne .t «Ie sturionilor sr. prepară Untura dc peşte. Pentru aceasta se fierbe In

APA ficatul şi toate bucăţile do grăsime acumulate Intre organele interne a '0 peştelui. Grăsimea iese deasupra apei şi se alege apoi punAndu-se deoparte. Acestei unturi i se dau diferite întrebuinţări, servind căte odată

t.- •.; ... v• • r. • •> . . i-;E: .. . . . .. ' ..

Anexa nr.5C - Dovezi care atestă specificitatea ariei geografice

A., Nastase. Cercetări asupra diversităţii ihtiofaunei din Delta Dunării pentru exploatarea durabilă a resurselor piscicole - Teza de doctorat, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, 2009, pg.269

TEZĂ DE DOCTORAT

CERCETĂRI ASUPRA d i v e r s i t ă ţ i i IHTIOFAUNEI DIN DELTA DUNĂRII PENTRU EXPLOATAREA DURABILĂ A RESURSELOR

PISCICOLE. > .. -

d o c t c p a n c \

Biofey AUREL NASTASE

.a f ;-v

CQHO U CÂTO R ŞTIINŢIFIC,

Prof. dr. ing. SOARE STÂNCIOIU

GALAŢI, 2009fS îf

Delta Dunării, se află în prezent, sub influenţa Dunării în cea mai mare măsură, fiind rezultat al interacţiunii fluviului cu marea; regimul său hidrologic este o transpunere a regimului hidrologic al Dunării în condiţiile locale.

Dunărea are o lungime de 2860 km, o suprafaţă a bazinului de 817 000 km2 şi un debit multianual de 6 300 m3/s, ceea ce situează Dunărea pe locul doi în Europa după fluviul Volga (6500 m3/s).

Zona de vărsare a Dunării se individualizează net ca o unitate fizico-geografică, formată din:

• Delta Dunării (inclusiv zonele lacustre de la nordul şi sudul deltei propriu-zisă)• Sectorul marin din faţa deltei.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării cuprinde mai multe zone funcţionale precum:> Zone strict protejate: sunt 18 cu o suprafaţă totală de 50600 ha (8,7 % din

suprafaţa totală a RBDD).> Zone tampon: în număr de 13 cu o suprafaţă totală de 223300 ha (38,5 % din

suprafaţa totală a RBDD).> Zone economice: cu o suprafaţă totală de 306100 ha (52,8 % din suprafaţa

totală a RBDD) şi cuprind teritoriul rămas după delimitarea zonelor strict protejate şi a celor tampon.

> Zone de reconstrucţie ecologică: sunt 6 cu suprafaţa totală de 15025 ha. Suprafaţa RBDD este de 5800 km2, din care 3510 km2 este delta propriu-zisă din sectorul românesc (cu insula Dranov), plus 1145 km2 complexul Razim-Sinoie, 1030 km2 apa marină până la izobata de -20 m şi 13 km2 albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României) şi 102 km2 lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea (zona predeltaică).Situaţia inundabilităţii deltei a fost determinată în funcţie de nivelurile apei la Tulcea şi anume pentru valorile de 150, 300 şi 400 cm r.M.N., adică hidrogradele 3, 6 şi 8.Astfel că pentru 3 hidrograde la Tulcea, suprafaţa inundabilă a deltei reprezintă 62.5%, pentru 6 hidrograde suprafaţa inundabilă creşte la 78%, iar pentru 8 hidrograde suprafaţa inundabilă a deltei ajunge la 92,7%, încât peste această valoare a hidrogradelor rămân în deltă doar 7,3% suprafaţă neinundabilă (adică grindurile Chilia, Letea, Caraorman şi Sărăturile).

Dacă în 1964 (conform hărţii topohidrografice elaborată de fostul Comitet de Stat al Apelor) existau 661 lacuri (cu peste 1 ha) având o suprafaţă de 31 493 ha (aproape 10 % din suprafaţa deltei); actualmente mai sunt 479 lacuri (scăderea s-a datorat desecărilor mai ales din zona Pardina şi Sireasa) rămânând o suprafaţă de 25 794 ha (reprezentând 8,06% din suprafaţa totală a deltei).Delta Dunării se individualizează şi din punct de vedere climatic de restul teritoriului României, existând o climă temperat continentală aridă cu influenţe mediteraneene şi pontice conform poziţiei geografice (45° lat. Nordică), altitudinii reduse ( 0 - 1 2 m), suprafeţelor întinse de apă si vegetaţie palustră, grindurilor şi cordoanelor marine şi de largă deschidere spre bazinul Mării Negre.

îi*

269

Gr., Antipa. Pescăria şi pescuitul în România, Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI, 1916, pg.242, 247-249

C O N D IŢ IU N IL E B IO L O G IC E IN P O R Ţ IU N E A D E A A R E D IN F A Ţ A G U R IL O R F L U V I U L U I Ş i IN F L U E N Ţ A L

A S U P R A P R O D U C Ţ IU N 1 1 P E S C Ă R I IL O R D U N Ă R E I..

Din descrierile precedente s ’a văzut că bogăţia mare n pescăriilor î!ii apele Dunărei este d a to rită pe de o pa rte excelentelor eondiţiuni biologice diu diferitele părţi cari com pun acest basin, iar pe de altă parte mo- tkului cum acestea la un loc conlucrează pentru a favoriza creşterea îm m ulţirea peştilor.

In această descriere nu am am in tit insă de loc o parte principala din peştii cari populează basinu! Dunărei şi cari joacă cbiar un roi preponderen t in producţjunea pescăriilor sale. intipărindu-le un caracter deosebit. A ceştia su n t peştii migratori cari in tră regulat la anumite epoce din m are în D unăre şi petrec aci un timp mai mult sau mai puţin îndelungat. A ceşti peşti s u n t: cele 6 specii de Acipenser (Morun, Nisetru, Cegă, Viză, P ăs tru g ă şi Şip), scrum biile de Dunăre (Alwi potC tim şi Alosa Nordmani) şi 5 specii de Guvidii ((robims- Kcs&len, 0, Trautweteri, G. lucleus, G. cepltcilarges şi G. fliiviatilisj. In afară de aceştia, cari to ţi au o valoare m are com ercială, mai intră încă şi difet r ite a lte specii mai m ăru n te ca Sym jwtthus, Clupei delimlula şi Clu- jHM cultriventris, etc.

Toţi aceşti peşti venind la o anum ită e ta te din largul mării, trnesc mai în tâ iu o bună p a rte a anului în m area teritorială din faţa gurilor Dunărei, unde apa e m ult mai puţin s ă ra tă şi condiţiunile biologice sunt cu to tu l altele decât în restu l mării. A ceastă porţiune de mare are dar o influenţă deosebită a su p ra pescăriei din Dunăre, din care cauză e tocmai necesar să exam inăm cevâ m ai de aproape condiţiunile biologice din e& şi profitele ce tra g peştii din ele.

Noi am văzu t că debitul m ediu al Dunărei este de 7238 m. c.-sec.— adică in mijlocie D unărea aduce la m are 228 miliarde m. c. de apă dulce a n u a l : această enorm ă can tita te de apă dulce intrând în .Marea Xea^rlif unde lipseşte fluxul şi refluxul care a r puteâ-o duce mai departe, îndulceşte apa să ra tă a mării pe sup rafe ţe foarte întinse. Mai întâm ou-

24.

Aresta curente verticale cari după cât ştiu încă nu au fost pân ă acuma hine studiate şi oferă oceanugrafului o problem ă foarte in teresan ţii de cercteair - aduc de sigur din profunzimi o apa o trăv ită . încărcată cu liidr-t^n sulfurat şi a lte gazuri, foarte rece şi să ra tă (3 .5% sare) şi cu totul improprie pentru v ieaţa organism elor.

Cu toate aceste pericole însă, condiţiunilc de v ieaţa in această porţiune a mâni sunt <*u m ult mai prielnice decât în re s tu l m ării şi de fap t aici vienţa este cu m ult mai bogată.

Astfel fiind de sigur şi acele specii de peşti, cari se pot adap ta eon- diţitmilor fizice ale acestui mediu, găsesc aci o hrană foarte abunden tă . Jn adevâr p«- Jftngă speciile tipice de apă sa lm astră şi de acele specii marine ^In.-ra ie este o necesitate a vieţii de a face m igraţiuni perio- di*.’o in apele fluviului, apoi su n t to t felul de a lte specii, a tâ t m arine cât si fluviale tipice, cari se adună regular aci.

Timp de mulţi ani consecutivi am făcut cercetări îndelungate spre a V‘.(l:â cari anume sunt speciile de apă dulce cari su n t ad a p ta te a trai şi în apa- salcie dela gurile Dunărei şi câtă vrem e p o t rez istă aici; am făcut pescuiri sistem atice în acest scop mai cu seam ă la Golful din faţa t f t ir î i Stări Stam bul (la Baba-Hasan), la Gura Suiinoi, pe Mileaua — a lica bancul de nisip su b m a rin - dela Gura Sf. Gheorghe şi in Regiunea Portiţei. Astfel am p u tu t consta tă că in tim pul apelor m ari, cea mai mare parte din speciile din D unăre po t ieşi şi la m alul m arii; ba chiar, ceeace e mai curios, am gâsit şi pui de peşti caracteristici pentru râ u r i .şi chiar pentru păraele din m un te ca d. ex Mreana (IJurb'ts (Uciatilis) şi Porcuşorul (Gdbio ftuviatilis şi chiar G. Uruno-

i>i cari ies insa la d istan ţe mai mari su n t: Şalăul iLucioperca mntinh ş* L. volgeusis), Acerina schraetser, Crapul. A bram idele şi mai

v: ' • ou seamă Morunaşul (Abramis vimba), Safoiţa, Obletele m are (Alburnus chnlcouk'ş dfoiubicus:, Leuciscus toa te trei speciile, Ghmulroxtoma mt-sus, i’tibilis ta<>nfd şi AnguiUa vulyaris.

De îndată Insă ce debitul D unărei se micşorează, num ărul lor in apele mării scade şi atunci şi aceştia nu se mai găsesc decât in reg iunea gurilor. Oricum In.să. toţi aceşti peşti au o im portan ţă deosebită pen tru pescăriile Dunărei, deoarece ei se hrănesc şi cresc în m are, utilizând m ateriile nu tritive aliate acolo, şi se întorc apoi in fluviu spre a spori in mod con- Bidcrallp producţiunea pescăriilor de aici.

Cu mult mai m are este însă im portanta peştilor de m are m igratori cari iutij. in Dunăre .şi rnai cu seam ă a Sturionilor si C lupeidelor.V Sturionii viu din largul marii şi in tră în Dunăre sp re a se reproduce ja nnuiuif. locuri cari le convin mai bine. Puii lor în d a tă ce s'au des- V(.ii;at plia- a in cârduri spre m are; tuci pe bancurile de nisip din fa ţa

"urilo r D unărei găsesc o h ran ă foarte bogată , la început mai mult din P lankton şi apoi m ai cu seam ă clin crustaceele din fauna litoraiă. H s tau cel pu ţin 8 ani în m are — până ce a ju n g la m aturita tea sexuală — fără t mai in tra înapoi în fluviu; num ai Cega care s ’a adaptat aproape cu to tu l la v iea ţa din D unăre se g ăseşte m ult mai ra r in marc. Când su n t m ai m ari, h rana lor cea mai favorita su n t moluştele, a»tt cit in stom acul lor se găsesc in to td eau n a restu ri de conchilii de Lamelii- b ranchiate şi G asteropode, din cari au aci o enormă cantitate la dispoziţie.

M igraţiunile acestor peşti le-ain descris pe larg a tâ t în Fauna ichtio- logicâ cât şi în t r o a ltă lucrare mai m ică (1), aşa că nu le voiţi mai de-scrie din nou. Aici voiu am inti num ai că exem plarele adulte se adunăprim ăvara de tim puriu în cârduri m ari în această regiune de apa sălcie şi apoi încetul cu Încetul in tră în fluviu. Alţii vin de cu toamna şiiernează in gropile adânci din fluviu; cei m ai m ulţi insă — mai euseam ă cei p rea tineri sau p rea bă trân i cari nu au a se reproduce - işi au locurile de ie rn a t in m are la adânc, iar locurile de hrană in apa sa lm astră din fa ţa gurilor Dunărei. D ate mai de talia te în privinţa mi- g ra ţiun ilo r stu rion ilor le voiu da la descrierea pescuitului cu Carmacele, in can- capitol descriu In mod de ta lia t şi pescăriile cele mari de Morun dela ; gurile D unărei şi diu albia fluviului (a se vedea part. III. C. I..

In to t cazul aceşti peşti, fără a consum ă hrană multă din Dunăre, m ăresc considerabil producţiunea pescăriilor ei.

Al doilea fel de peşti, m igratori cari vin in D unăre sunt Clupeidele (Scrum biile de Dunăre). Şi acestea încă de cu iarnă se apropie de coasta . noastră , adunându-se în cârduri m ari în po rţiunea de m are cu apăsalmastra; ia prim ele zile călduroase de p<* la sfârşitu l lui Fevruarie ele se apropie de gurile D unărei şi încep sâ in tre în fluviu. Scrumbiile mari (ÂUmM pontica) răm ân aci până pe la sfârşitu l lui Maiu, iar Riseafca fÂloîn ’Sorâmant) până vara târziu . După aceea se în torc înapoi in mare >i pleacă spre larg. nemai revenind la coastele noastre decât toamna târziu. M igraţiunile pe cari le fac mai d eparte aceşti peşti in apele Mării Negre şi modul cum depind ele de condiţiunile naturale de sali<? n ita te , tem p era tu ră , cu ren ţi m arini, etc., su n t de cel mai mare interes ştiinţific, to tu ş nu este aci locul de a t r a tă această chestiune; In lu- c ra rea m ea publicată la A cadem ia din Yiena (2) am arătat rezul-

1) Viillpil, DU Stohrc im d ikre WutKhniuţfr.n in tl?n KtiropdiscJt&t Ge/cassem >ai( b&oiirlenr Htritcksich tiguny <Ier Siore d-r Donau tind des Selucurzen 3 /w «s, Wion 1905. (Borichi nu •Jf'ay internaţionalei) Fisclu'rei-Kongross in W ien, HW)o). d -^F

(2) Antifia, f)ie Gupeittcn des icevtticfotti Teiles des Scl>»:ursen Mccrrs. in ijenhsi'iifU >. dtr kgfe Atoulemfo der W issmschafleti W isti. Btl. LXXVLH/905.

t&telf cercetărilor mele In această, direcţiune. In tot cu^ul şi c an tita tea <le - rumbii ce intră iu fiecare p rim ăvară clin Mare in D unăre este foarte innr“ vi sporeşte de asem enea în mod considerabil p roducţiunea pescăriilor diu fluviu.W Pe lânţŢî’* sturioni şi scrum bii mai sunt încă şi alte specii de peşti :cari intrft din .Mare in fluviu deşi nu toa te la epoce fixe — , con tribuind şi ci.; a tâ t la va rie ta tea c â t şi la m ărirea producţiei pescăriilor dunărene. Intre acestea sun t cele 5 specii de Gobius (Guvidii) pe cari le-am urnii.!ii mai sus şi cari nu se urcă num ai pe D unăre, ci in tră şi prin ^le -jung iu sus până pe la balta Potelu sau in Moldova jifiO j prifi părăul Bârladului. In Brateş, Oltina, M ârleanu, Crapi na, etc., guvidiile so u-ascsc in abunden ţă şi pescuitul lor în aceste ape este destul de productiv.

I)p ;i*onuMU*u mai sun t încă şi o serie de peşti m ărunţi, pe cari i-am amintit mai su-, Cari in tră şi ei regu la t în D unăre şi bălţile ei: aceştia drşi i;.i sn iu peşti comestibili, au însă o m are im portan ţă prin m ulţim ea lor, ca hrană pentru peştii răp ito ri, contribuind în acest mod şi ei la o spori"*1 considerabilă a producţiei to tale a pescăriilor diu Dunăre.

Jn afara de toate aceste specii de peşti de mare cari in tră în Du- ţţitre. mai sunt încă şi alţi peşti m igratori, cari vin regu la t în apele

salmastre dela coastele n o astre în m ari can tită ţi spre a in tra în lacurile iitorale. Intre aceştia cei principali sun t Chefalii, cari au o valoare. comercială im portan tă . M igraţiunile lor le voiu tra tă însă când voiu diurne conditiunile biologice din lagune şi lacurile litoraie precum şi In 'apilf'Uil special despre condiţiunile biologice din Marea N eagră în afara de c.-a din faţa gurilor Dunărei.

Din t'.'aff aceşti a se poate vedea dar, că porţiunea de m are cu apă .sal noastră din faţa Deltei D unărei are o deosebită im p o rtan ţă pentru iirodurţi". pescăriilor; aceasta, a tâ t prin can tita tea însem nată de peşte ţp ce prinde cliiar in această p a rte a m ării cât şi prin m ulţim ea de

^peşti migratori, cari. după ce s’au h răn it şi au crescu t în m are. vin de .populează basiuul Dunărei; sporindu-i astfel considerabil producţia pescăriilor sale. fără a-i consum ă însă hrana disponibilă din el şi a face

'deci concurenţă ia peştii locali.Nu cred că pot pune mai bine in evidenţă această m are im portan ţă

a apfllor saloiastre pen tru pescăriile din fluviile ce se revarsă în ele decAtcitâivl următorul pasaj din cartea cunoscutului n a tu ra lis t ru s C. Pafiil-•-'k i; publicată în 1SG7, asupra pescăriilor din R usia (1).

•:r. ' 'ni*. (1) (' l'wil sur l<\* l^chcnt)* «m Jtu$9«*. 1‘ari» JW>7.

V., Otel. Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ISBN 978-973-88117-0-6, 2007, pg.128

EdituraCENTRUL DE INFORM ARE TEHNOLOGICA DELTA DUNĂRII

EA , 2007

o

48 i n a : 3 l

HiologieSpecie pelagică curihalină, ce trăieşte in marc, iar în se/onul tic rcproduccrc urci pe fluviile tributare, la distanţe de sute de kilometri. lem ea/ă în Marca Neagra to distanţă dc (Arm şi la adâncimi apreciabile (până la 90 m). Maturitatea sexuală e instalează la vârsta dc 2-3 ani. la o lungime corporală de 20-30 cm. Actualmente prolificitatea absolută in aria RBDD este cuprinsă între aprox.I 4.000 >i 110.000 icre femelă, funcţie de talie şi vârstă, cea mai ridicată înregistrârtdu-.so la vârsta dc 5 ani. în aria RBDD migraţii) dc rcproduccrc pc Dunăre se declanşează la temperatura apei de 3-5°C (fcbruarie-martic), cu imensitate maximă l.i 9-l7°C (aprilie-mai) şi se încheie la 22-26"C (sfârşitul lunii iulie;. Primele cârduri care pătrund in Dunăre sunt formate din masculi.S-a constatat că există o ciclicitatc de 10-11 ani privind vârfurile de migraţic, acest aspect fiind influenţat şi de nivelurile Dunării. Icrele sunt depuse în mai multe porţii, in bancuri, de obicei noaptea şi dimineaţa. Plutesc în masa apei şi -unt purtate dc curenţi. După reproducere adulţii se întorc în mare şi de asemenea puietul din anul curent (2-3 cm), care se sem nalează la ţărm începând de la ifnrşitul lunii iunie. în unii ani cu toamne prelungite s-a constatat o apropiere a adulţilor de gurile Dunării. Scrumbia de Dunăre nu se hrăneşte in perioada migraţici j>e fluviu, ci numai in marc. Până la 75 % din hrana sa este formată din pc>ti marini dc talie mică, apoi nevertebrate, mai ales crustacee. Ritmul dc creştere este următorul: 15-20 cm la 2 ani. 23-34 cm la 3 ani. 27-37 cfn i« 4 ani, 40-50 cm la 5 ani.

Pescuit industrialf >te unu din ccie mai importante specii pentru pescuitul industrial in aria KDDD In Marca Neagră se capturează iu cantităţi mai mici, la talienele marine in.f.ii.i'e pentru sprut >i Immsic. Ponderea o constituie pcsciiiţul in Dunăre, în pcunada ftiij-mţici dc reproducere, la ave dc sc rumbie tiase in derivă, iesuue pcnutl pescuitul intre <>pc sau aproape de tund. Perioada de pescuit se i!c :f jş o a u pe toa ti perioada migraţiet, cu stabilirea unor intervale de prohibiţie.

I., Năvodaru; A.,Năstase. Noi date asupra prezenţei marilor peşti migratori anadromi în Marea Neagră - zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Revista Deltaica nr.3,1.N.C.D.D.D., 2014, pg. 8

d .w « u i i.Uc£*Migraţi* de reproducere are toc |n Murea Neagra de la sud la nord de a lung,,! co.1s-.Ak3r Bulgariei şi RomAnlei. pAn«l la gunlo DuoArii. In trecut urca pontru reproducere pe Dunăro păna la km 1000 (Teodora tcu-Leonte er al. 1957), In prezent n/ungând door până la Porţile de Fier II (km863.55) Migraţi/I incepc primăvara (martie) la o temperatura n opo de 5-6 C sau chiar 3-7,S X (Năvodaru 1997), osie maximă in apnlie la 9.13’C Ji so prelungeşte uneori până in august la 22’C (Pavlov 1953) sau 2G"C (Navodaru 1998).

Reproducerea are loc în Dunăre, amonte de km . 180, cu mtensitato maximâ Intre Brăila şi Calarăţi. J dar ţ i până la Porţile de Fier II (Teodorescu* ‘ Lconte ef al. 1957)Maturarea sexuala are loc la vârsta de 3 şi 4 ani

j când scrumbiile întreprind pnma migraţie de ; reproducere. Insă o mica parte se matureazâ şi la , 2 ani. iar aproximativ 10-17% se reproduc şt a1 doua oara (Pavlov, 1953, Vladlmirov 1953, Teodoroscu-loonto ctal. 1957, Năvodaru 1997).

Larvele şl alevinii sunt purtaţi de curentul Dunării , spre mare. uneori intrând şi hrânmdu-se până I ! toamna în bălţile'adiacente DunSni (Bugat 1953, ;

Cristea & Crlstca 1958) Puii staţionează şi se j ! hrflnesc In primul an de viata in spaţiul îndulcit din ; ' faţa gurilor Dunârf după care sa retrag In larg şi la j

) adâncime (Bănârescu 1964. Zambriborshch & Nguon Tan Cin 1973).

Hrana adjtfr'or este formală din 70-75 % peşti (EngrouBs, Gupeonetia. Spratzus) în mare şt ap-’nide în Dunăre, rcslul fund crustacee j (Crangon. Upogetxa Idctheia). şi alte organisme în funcţie de abundenţa şi accesibilitatea lor | 'Bănârescu 1964, Cautiş ef al. 1957).

Larvele şi puii se hrănesc cu rotifere. miside. i gamaride. ostfacode. cnironomide. dadocero, ] cof/epodo şi carstacco (Zaltova 1953)

mArinrt i.plîOMPontic sfiAd i« dispernedan.idromouv A<i>ch ‘ ,ind '.ir ?rom•lw.it» ,it qwt» .... . ukra.ne. Romani»the snorp. oppovtr Itw ukr"and Bulgaria (B inârotcu 1964'

frnrrt south to ncKlh Droodlng mt9rabonJ ,cclJ^ . ti1 Bu|Q0f,8 and alonfl ttie Black Sea coas |haRomanii! to tho Danutie River n ** * ** 1000tonreproduci,vb shad migrai» u P ^ uP '° ,

" r s sspnng (March) at a water temperature ol 5-6 C or oven 3-7.5’C (Năvodaru 1997) « maximum, ,n April at 9-13'C and extends untit August at 22 C (Pavlov 1953) or up to 26 C (Navodaru 1998i

Reproduction occurs in the Dnnutxi River. 180 km upstream. with maximum intensity between Bra'da and Calarasi, but also to tho Iron Gates II Teodorcscu-Leonte ef al. 19571 Sexual maturatron occurs at the age of 3 and 4 yoars old wtien shads undertakes first reproduction migration. but a small proportion mature at 2

ţ years. and approximately 10-17% of shacs reproduce the second time (Pavlov 1953, Vladlmirov 1953, Teodorescu-Leonto et al. 1957 Năvodaru 1997)

Larvae and fry are dnfting by Danube waler current to the sea, sometimes entenng and feedrng in flood plam lakes of Danube River until Aulumn (Bugal 1953, Cristea & Cristea 1958» Juveni es and fry live and feed In the first year of life :n brackish water in front of the Danube River mouths, afterwards they retiring offshore and deep sea (Bânârcacu 1964, Zambriborshch Cin & Nguen Tan 1973).

The shads food consists of 70-75% of adult fish ' (Engrauhs. Clupecnella, Sprattus) in the sea and • cypnnids m the Danube River. the rest bemg shellfish (Crangon, Upogebia. Idotheia). and olher organisms accordmg to their abundance and availability (Bănârescu 1964. Cautiş etal. 1957;

Larvae feed on rotifers, mysids shrimps gammarids, ostracods, chironcxnidae. dadocerans, copepods and crustaceans (Zaiţeva 1953).

1

£ «1 M ' - -

ea

6,.3 Rff

P., Banarescu. Fauna R.P.R., Pisces-Osteichthyes, XIII, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964, pg.243

iS p

FAUNAn£pU,B LI C 11 P O P U L A R E

R O M Î ' N E

PISCES-OSTEICHTHYES

( P E Ş T I G A N O I Z I ŞI O S O Ş I )

VOLUMUL x m

' m m

PETRU BĂNĂRBSCţr

' i'>ord. C n U u M y m o id e i şi G o b ie s o c o id e i au fost r e d a c t a t » d c A. MURGOCI - a n t o n i U )

' A U M I E I R E P U B L I C I I P O P U L A R E R O M I nnu

RAM. C W fE lD A E — GEN. ALO SA 243

d u p ă re p ro d u c e re ; e l s ta ţio n e a z ă u n t im p d e s tu l de în d e lu n g a t în s p a ţ iu l î n d u lc i t d in fa ţa g u r i lo r D u n ă r i i ( in e le le ) . O m a re p a r te d in p u ie t este a n tre n a t în b ă l ţ i , und e p ie re la re tra g e re a a p e lo r .

L o c u r i le de re p ro d u c e re pe D u n ă re n u a u fo s t în c ă p re c is s t a b i l i t e ; e le s in t s itu a te , în cea m a i m a re p a r te . în t r e C ă lă ra ş i ş i B r ă ila , d a r şi în a m o n te de C ă lă ra ş i,p în ă sp re P o r ţ i le de F ie r (pe o d is ta n ţă a c ă re i lu n g im e o sc ilează , de la a n la a n , în t r e 180 s i 1 000 k m : B , l 1 e o d o r e s c u - L e o n t e ). P e r io a d a de re p ro d u c e re în ce p e în m a i ş i se te rm in ă în iu l ie . I n 1050, aceas tă p e rio a d ă a în re g is t ra t d o u ă m a x im e : d e la s f i r ş i t u l l u i m a i p în ă la în c e p u tu l lu i iu n ie ( la o te m p e ra tu ră de 18°C ) ş i sp re m i j lo c u l lu i i u l ie ( la 22°C) (B . T e o d o r e s c u - L e o n t e , 1 9 57 ). D e p u n e re a ic re lo r se fa ce în p o r ţ i i . P r o li f ic i ta te a c re ş te eu v î r s ta , la 3 a n i n u m ă ru l m e d iu a l b o a b e lo r dc ic re e de 83 0 8 6 , la 5 a n i d c 171 323 (A . şi E . G r i s t e a).

Unele- e x e m p la re d e v in m a tu re la d o i a n i. m a jo r i ta te a la 3 a n i. M a s c u l i i depăşesc cu p u ţ in ca n u m ă r fe m e le le (5 3 % 4 7 % 2 Ş ).

B i t m u l d e c re ş te re : 15 -21 cm la 2 a n i, 2 3 — 34 c m la 3 a n i. 27 — 37 cm la 4 a n i, 4 0 — 50 cm la 5 a n i. 6 2 ,4 % d in e fe c t iv u l e x e m p la re lo r p e s c u ite în D u n ă re e fo r m a t d in e x e m p la re de 2 —3 a n i, 3 6 % de e x e m p la re de 4 a n i, 5 % de e x e m p la re d c 5 a r ii (B . T e o d o r e s e u - L e o n t e). D o a r 1 0 % d in e x e m p la re le ca re u rc ă pe D u n ă re p e n tru re p ro d u c e re s îu t la a d o u a s a u la a t r e ia m ig ra ţ iu n e .

H r a n a c o n s tă în d e o s e b i d in p e ş ti (70 — 7 5 % ) ; in m a re : EnyravUs, Olupeonella, Sprattus, în ape le d u lc i m a i a les c ip r in id e . Se m a i h ră n e ş te şi c u c ru s ta ce e Crangon, Upogebia, Idothea , g a m a r id e ) (B . T e o d o * r e s c u - L e o n t e , î . C a u t i ş şi c o la b .) .

P a ra d iţ i : fc re m a to z ii LecUhaster confusus ş i Jlcmiurv.s appcndimlatus ş i n e m a to d u l Coniracoecum aduneum î n in te s t in , t re m a to d u i d ig e n e u Mazocrăcs alome pe b ra n h ii.

Im p o r ta n ţă e co n o m ică . D u p ă s tu r io n i , s c ru m b ia dc D u n ă re es te cel m a i g u s to s p e ş te d in a p e le de şes. C o n ţin e 1 8 ,8 — 2 1 ,8 % g ră s im e . Se c o m e rc ia liz e a z ă a t î t în s ta re p ro a s p ă tă , c i t ş i sub fo rm ă de co n se rve . E x e m p la re le p e s c u ite în D u n ă re s in t m u lt m a i g u s to a se d e c ît ce le p r in s e în m a r e : d u p ă re p ro d u c e re , p e ş te le s lăbeşte ş i c a lita te a c ă rn i i scade m u lt .

î n m are se pescuieşte. în prim ul r în d la ta lia n şi la avele de scrum bii, ia r in D unăre cu setei de scrum bie. Cele m ai m ari c a n tită ţi se p rind la gurile D unării şi pe b ra ţu l Sf. Glieorghe.

î n s ta t is t ic i se în re g is tre a z ă în m o d s e p a ra t ca s c ru m b ie de D u n ă re ş i s c ru m b ie de m a re (a m e s te c a t eu A h ma-cotiea) : e x e m p la re le m ic i ( îm p re u n ă cu c e le la lte sp e c ii a lo g e n u lu i) su b n u m e le de r iz e a fe ă ; se pescu ieş te ş i p u ie t , la ta l ia n e , îm p re u n ă eu a lte c lu p e id e m ă ru n te , în re g is tr în d u -s c s u b n u m e le de g in g ir ie ă . C a n t i tă ţ i le p e s c u ite au o s c ila t a s t f e l : s c ru m b ie de D u n ă r e : 98 000 — 739 000 k g : s c ru m b ie de m a r e : 4 2 0 0 — 180 000 k g ; r iz e a fe ă : 80 0 0 0 — 273 000 k g .

C a n t i t ă ţ i le p e s c u ite a u sc ă z u t d a to r i t ă p e s c u itu lu i p re a in te n s iv p r a c t ic a t , p o a te ş i d a to r i tă e fe c te lo r a p e lo r re z id u a le aduse D u n ă r i i de c ă tre a f lu e n ţ i . E fe c t n e g a t iv a s u p ra fo n d u lu i de s c ru m b i i a re În d e o se b i p e s c u itu l l a ta l ia n e le d c la g u r i le D u n ă r i i a u n o r m a r i c a n t i t ă ţ i de p u ie t

I., Năvodaru. Evoluţia efectivelor scrumbiei de Dunăre în noile condiţii ecologice ale fluviului şi măsuri de menţinere a lor, Teza de doctorat, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, 1997, pg.64, 68, 70

Catedra de P escu ite i \cvuculluru

E V O L U Ţ IA E F E C T IV E L O R SC R U M B IE I DE DU N Ă R E ÎN N O IL E C O NDIŢII ECO LO GICE A L E F L UVIUL UI Şl

M Ă SU R I DE M E NŢ IN E RE A LOR

Teză de doctorat

Doctorului

ina. Io n C . N Ă V O D A R II

( ’OtfinKvr/rw şnpfj'ii-'K'

pruf.ilr.iiig N. BACALRAŞA-DORROV1C1: • .. .

r ,y* - — • - - - - - >

/< 9^

o

N

Hl i

*

f

Pe \cchca albie s-au captur.it numeroase exeinpl-ire dc scrum!' . scurtătura. s-a capturat uu sîljgui exemplar, ilar analizând C P Ij I: petllm eclt •'•••u i c ji ..Ic iu icra ţie, putem spune ca aproximativ 3 3 % din scrumbii preferă deja c;!e-» cea mai scurta (1 ah 4.2).

la tio l 4.2 Dixtiihutiu capturilor pe vcclica albie a br St (ilieorghc -t scurtătura amonte dc catului Dmiawiţ (CPLT ov'ioanavosac tic setea)

Zona1 oanc

x seteiScrutnb

(e \)A lt sp (ex)

CPUEscrumb

C P U - alt sp

Br. SfCîhcarglic km 5<>-55 3 3 x 5 75 156 0. 4 (67%) 0,04 (0,A%)Scurtătura km 56+400-55+400 5 \ 1 1 44 0.2 (33%) S S (V0,4“ «)Total 76 200 0.6 ( 100% ) 't.74 (100%)

Acest pescuit a demonstrat ca o parte diit scrumbii migrează deja pe noile regularizări ale braţului Sf.GIteorghe si probabil in \iitor numărul acestora \a creşte. De remarcat, migrarea numeroasa pe aceasta scurtătura in comparaţie cu vechea albie a braţului, a altor specii, şi in principal a phticti, care probabil iese din Razim prin canalul Dunavaţ.

4.5 G radul de Ingrăşnre a reproducătorilor m igratori

Pentru determinarea gradului de ingrăşarc a scrumbiilor migratoare au fost utilizate metoda directa a analizei chimice a conţinutului in grăsimi şi metoda indirectă a studiului coeficientului Fullon şi a pierderilor din greutate a scrumbiilor după reproducere.

4.5.1 Conţinutul in grăsimi a reproducătorilor m igratori: l i p i

Un indicator relevant a condiţiilor de viaţă a peştilor, il constituie conţinutul in grăsimi din corp. Acizi graşi nesaturaţi, acumulaţi in organism sunt utilizaţi pentru consumul curent, iar cei saturaţi servesc ca rezerva pentru iernat sau migralie (Nikolski G.V., 1962).m gm m .... p na s a i. „ . - „.Dintre peste 160 dc specii dc peşti din apele României, scrumbia de Dunăre are cel mai ridicat conţinut in grăsimi in ţesutul muscular (25,95% substantă umedă), urmat de somn (18,83%), şi nisetnt (17,36%), celelalte specii având cantităţi mult............________ a. ~ ttr\» .1 imai mici dc grăsime (Oţel 1, 1968). * M :-' t - i m I -

/ o f

o

T »

m

mw m

m

2 ani__ I»SS

1 !8198"1.37

tîWj) 1.45

10911.42

19921.42

19931.28

19041.31 1,35

!**>1.35

3 nm 1 is 1,30 1.47 1.38 1 42 1.24 1.31 1.44 1.364 ani 1.30 1.36 1.45 1.37 1.39 1.24 1.20 1 43 1.345 ani 1.4 1.38 1.45 1 33 1.28 1.21 1.25 1.25 1,4$6 ani 1.2»' 1.38 1.28 1,33 1.28 1.17 1,317 ani 1 *) 1.28 1.3

I’citiiu ;i pleca in migraţia de reproducere, scnimbiilc trebuie s.t atingă un anumit grad dc in.urasarc. necesar cheltuielilor eiiergcticc dc înnoi si maturare a gnnadelor. ştiind că In timpul migraţici indivizii nu se hrănesc.

Migratnle 1988-1996g5i? 1 3SO3

»» 00149** 1 39-J6[53— ' *0 83,5

J 1 300

o 1.250

Gradul dc Ingrăşare exprimat dc coeficientul de condiţie Fulton.descreşte liniar odaia cu înaintarea în vârstă (Fiu 4 19). Aceasă constatare susţine ipoteza lansată Crecco V., and Savoy T (1987 ), că scrumbiile mai tinere aflate la prima reproducere migrează mai in amonte decât cele mai in \ârstă Scrumbiile slăbesc in timpulmigraţici de reproducere odată cuînaintarea spre zonele de

reproducere şi depunerea pontei, constatare amintită de Pavlov P I (' 1953). care menţionează că scrumbiile din migralia 1948 aveau coeficientul Fulton de 1.30 la gura braţului Chiliei. 1.29 lângă localitatea Chilia şi 1.18 lângă lsmail Raportat la spaţiu, scăderea coef. Fulton are loc după modelul unei regresii liniare între coeficientul Fulton şi distanţa de migraţie parcursă (Fiu. 4.20).

5«n

Kigura 4.19 Corelaţia dintre indicele Fulton şi vârstele scrumbiilor migratoare, media I09X-I996

m i.:, V- V.-Ur-' - «-

.

500' -.V

Figura 4.20 Corelaţia dimre coeficientul Fulton şi distanţa parcursa de scrumbii, anaii/ati din combuiarca cşanuoandor migraţiilor.J9M şi 1989

0 100 200 300CUtwit* parcuita pe Dunir» In

i icidcica de 1'iomnsJ creşte liniai cu înaintarea in vAiMu, dupa o k t i -î -.io cu un coeficient de corelai ic destul de ridicai (Iii- I 22 dreapta).

1

'~Ş:

I

, . r Figura 4.22 Variaţia pe sexe î i vârste a pierdeiilor de biomasJ pentru scrumbiile c intors de la reproducere pentru iniuratiile 1984-1996eproducere pentru migraţiile 1984-19%

Pavlov P.I. (1953). menţionează pcntrtt perioada 1948-1950. slăbiră scrumbiilor care se întorci de la rcproduccrc. exprimate prin coeficientul Fulton, cu mediile cuprinse intre (),66jO,75, iar limitele extreme de 0.44-1.11.

Pierderile de biomasâ dupa reproducere, descrise la scrumbia americani Âlosa saputissinui), depind de latitudine şi temperatura de migraţie ţLeggett W.C., 1972). Astfel pierderile (le biomasâ ştiut mai mari cu cât distanta de migtaţie este mai mare şi temperatura apei din timpul migraţiei este mai mare, daioma unei mai înalte rate a metabolismului pe o durata mai lunga de timp.

'Accste pierderi scad cu latitudinea dc la sud la nord pentru scrumbia americana, tar o consecinţa a acestor pierderi este supraveţuirea diferita dupa reproducere, care determina ca procentul reproducătorilor cu reproduceri repetate, sa crească in acelaşi sens.

Distanţa marc de migraţie şi temperatura ridicata a apei necesita o rata malta a metabolismului, care in final duce la epuizarea şi moartea reproducătorilor Parametrii privind procentul dc scrumbii de Dunăre cu reproducere repetată este comparabil cu cel al scrumbiilor americane, care migrează in râurile situate in jurul latitudinii nordice de 45°, In care condiţiile de temperatura din timpul migraţie. sunt asemănătoare.

Anexa nr.5D - Dovezi care atestă specificitatea produsului (zona de hrănire, perioada de migraţie şi pescuire, conţinutul de grăsime)

I., Năvodaru; A.,Năstase. Noi date asupra prezenţei marilor peşti migratori anadromi în Marea Neagră - zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Revista Deltaica nr.3,1.N.C.D.D.D., 2014, pg. 8

DONITULCEA

DELTAICA Nr. 3

NOI DATE A SU PR A PREZENŢEI M ARILOR PEŞTI M IGRATORI ANADRO M I ÎN M A R EA NEAGRA - ZO NA M ARINĂ A REZERVAŢIEI B IO SFEREI DELTA DUNĂRII

NEW DATA 0N P R ESEN C E OF THE GREAT ANADROU M O U S M IGRATO RY F ISH ES IN BLACK SEA - M AR INE ZONE OF DANUBE DELTA B IO SPH ERE R E SE R V E

PARTEA I

P A R T I

oi dare privind studiul migraţiei scrumbiei (Ahuo immaculala Bennet 1835) şi scurgerii larvelor in Dunăre

le* dala on pontic shad (Alosa immaculato Bonnot 1835) migration and drilung larvae in Danube Rrver

Ion NĂVODARU Aurel NASTASE

Tulcea, R om ânia 2014

. tramei. României ţ i BulgaiW (Bânaroscu 1904)

: '•'«rapa de reproducere orc* loc In Marea Neagra j ne la sud la nord do-a lungul coastwlor Butoane! 51 j României, pânft la gunlo Dunâni In trccul urca . pentru reproducore po Dunăre pânâ la km 1000 (Teodoroscu-Leonto of al. 1957) in prezent ajungând doar până la Porţilu de Fier II (km863.55). Migra (ia începe pnmâvara (manie) la o temperatura a apei de 5-6 C sau cinar 3-7.5“C (Nâvodaru 1997). esto maximă in apnlie la 9-13'C

se prelungoşte uneori până in august Io 22‘C (Pavlov 1953) sau 26'C (Navodaru 1998).

Reproducerea are loc in Dunâre. amonte do km 180. cu imensitate maximă intre Brăila şi Câlâraţi. dar şi pânâ la Porţile de Fier II (Toodorescu- Lconto etal. 1957).Maturarea sexuala are loc la vârslo de 3 şl 4 ani când scrumbiile întreprind prima migraţie de reproducere, Insa o mica pane se matureazâ şi la2 ani, lor aproximativ 10-17% se reproduc şi a doua oara (Pavlov, 1953. Vladimlrov 1953, Teodorcscu-Loonto etal. 1957, Năvodaru 1997).

Larvele şi alevinii sunt purtaţi de curentul Dunârii spre mare. uneori intrând şi hrânindu-se pânâ toamna in bâlţiie adiacente Dunârii (Bugal 1953. Cristea & Cristea 1958). Pun staţionează şi se hrănesc în primul an de viaţi in spaţiul îndulcit din (aţa gurilor Dunârii supa care se retrag in larg şi la j adâncime tBănârescu 1964, Zambriborshch & Nguen Tan Cin 1973)

Hrana adulţilor esto formata din 70-75 % peşti; (Engraulis. Clupeonetia, Spnitlus) in mare şi j caprin de în Dunăre, restul fiind crustacee j (Cmngon, Upogebia. ktatheie). ?• alte organisme in funcţie de abundenţa şi accesibilitatea lor (BSnârescu 1964, Cautiş ef al. 1957)

Larvele şi pui se hrănesc cu rctifere, miside. gamando. oslracode. chironomide. dadocero, copepode şi crustacee (Zaiţeva 1953)

rnanooPontic shad ie *» i&roe disperseianrtdiomnus, wWch o v w w w i " nr,d far fiom , shoals al uuit» eonsidorabl» ^ ^ R o m a ' i trio snoro. oppoMle coaS lO U k,' " n and Bulgaria (B ă n â re scu 1904)

B rro d .n g rn .q ra t.o noiong thn Black Soa coa , m jRenan ii to trie Danube Rrrtsr mouin reproductrvo shad migrate « « t a j(Teodoroscu-Lcontc ef al. 1957) cuff«f«/ , reichmo onlv to U>0 lrofl Gates » hydropowor s talion dam* (8G3.55 km). M ^raton sUins £ spnng (Marcri) at a wator temperaţure of j-o C or even 3-7.5'C (Năvodaru 1997) .s maximum m Annl at 9-l3*C and extends until August at 2z C (Pavlov 1953) or up to 26X (Navodaru 1998)

Reproduction occurs in the Danube Rrver, 180 km upstream, witti maximum intensity botween Brai a and Calarasi, but also to the Iron Gates II (Teodoroscu-Leonte ef al. 1957) Sexual maturation occurs al the age of 3 and 4 years old when shads underlakes first reproduction migration. but a small proportion mature at 2 years, and approximately 10-17% of shads reproduce the second time (Pavlov 1953, Vladlmirov 1953, Teodorescu-Leonte et al. 1957 Năvodaru 1997).

Larvae and fry are dnfting by Danube waler current Io the sea. sometimes entenng and feed-ng in flood plain lakes of Danube River until Autumn (Bugal 1953, Cristea 4 Cristea 1958). Juveniîes and fry hve and feed in the firet year of life in bracKish water in front of the Danube River mouths. afterwards they retiring offshore and deep i sea (Bănârescu 1964, Zambriborshch Cin & Nguen Tan 1973).

The shads food consists of 70-75% of adult feh (Engraulis. Clupeonella, Sprattus) m the sea and ' cyprinids in the Danube River, the rest being j sheilfish (Crangon, Upogebia. Idotheia). and olher organisms according to their abundance and availability(Bănârescu 1964, Cautiş etal. 1957).

Larvae feed on rotifers, mysids shnmps : gammarids, ostracods. chironomidae. dadocerans, copepods and cnjstaceans (Zaiţeva 1953).

No 041. n>g»t« K W * - ! i4UM W * | B t m i IM S) v Kumorii Knttarln

V., Oţel. Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ISBN 978-973-88117-0-6, 2007, pg. 128,129

o

48 I r z r = r = 3HinlogfcS p e c ie pclagicâ curihalină, cc trăieşte în marc, iar in sezonul dc rcproduccrc urvă pc fluviile tributare. la distanţe de sute de kilometri. Iernează în Marea Neagra la distantă dc ţărm şi la adâncimi apreciabifc (până la 90 m). Maturitatea sexual* se instalează la vârsta dc 2-3 ani, la o lungime corporală de 20-30 cm. Actualmente prolificitatea absolută in aria RBDD este cuprinsă între aprox.I-1.000 şi 140.000 icre femelă, funcţie dc (alic şi vârstă, cca mai ridicată înregistrându-se la vârsta dc 5 ani. in aria «HDD migraţia dc rcproduccrc pc “Dunăre sc declanşează la temperatura apei de 3-5“C (februaric-martic), cu intensitate maximă la 9-17%* (aprilic-mai) şi se încheie la 22-26°C (sfârşitul lunii iulie). Primele cârduri care pătnjnd in Dunăre sunt formate din masculi.S-.t constat:-.! că există o ciclicitatc de 10-11 ani privind vârfurile de migraţie, acest aspect fiind influenţat şi dc nivelurile Dunării. Icrelc sunt depuse în mai multe porţii, în bancuri, de obicei noaptea şi dimineaţa. Plutesc în masa apei şi unt purtate de curenţi. După reproducere adulţii .sc întorc în marc şi dc

iscnicnca puietul dm anul curent (2-3 cin), carc sc semnalează la ţărm inccpând de la sfârşitul lunii muie. în unii ani cu toamne prelungite s-a constatat o «propierc a adulţilor de gurile Dunării. Scrumbia de Dunăre nu sc hrăneşte în

perioada migraţie! pe fluviu, ci numai in marc. Până la 75 % d in hrana sa este formată din peşti marini dc talie mică, apoi nevertebrate, mai ales crustacee. Ritmul de creştere este următorul: 15-20 cm la 2 ani. 23-34 cm la 3 ani. 27-37 .cm la 4 ani, 40-st) cm la 5 ani.

I’ruuit industrialf ste una dtn cele mai importante specii pentru pescuitul industrial in aria KHDD in Marca N ealtă sc capturează in cantităţi mat mici. la talicncle tnarinc msţalatr pentru sprot m liamsie. Ponderea o constituie pescuitul in Dunăre, in jH'K.iada migiajiei dc reproducere. la ave de scrumbie trase in derivă, lcsuile jvntiu pesiuim l inttc ape sau aproape dc fund Perioada de pescuit sc dssf:»^.aiă t<Mtâ perioada mtgraţtei. cu stabilirea unor intervale de prohibiţie.

O

Valoare alimentariScrumbia de Dunăre este unul din cei mai apreciaţi peşti privind calităţile sale gustative ţi cu siguranţă cel mai gustos dintre clupeide. Deşi musculatura sa dorsală are multe oase mărunte, carnea are un gust deosebit de fin şi un procent ridicat de grăsimi (18-20 %). Se consumă atât in stare proaspătă (prăjită, saramură, grătar) căt şi sărată şi afumată, marinate şi mai rar conserve în ulei.

ProtecţieDocumcntul in care e incluşi specia Anexe/Categoria periclitării

Convenţia Ucma Anexa 3Directiva Habitate Anexa 2 şi 5Lista Roşie IUCN DD

^Legea 462 Anexa 2 şi 4Al.isla Roşie RBDD nt

P., Bănârescu. Fauna R.P.R., Pisces-Osteichthyes, XIII, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964, pg.243

FAUNAo g p l l B L l CI I P O P U L A R E

R O M î N E

PISCES-OSTEICHTHYES

( P E Ş T I O A N O I Z I ŞI O S O Ş I )

VOLUMUL x n i

PETRU BĂJTlRESCU

’r‘: - ( ’nllio n ym o id e i şi Oobiesocoidci an fo s t re d a c ta te d c a . m u r g o c i - a n t o m u )

I E I H E P U D L I C I I P O 1» tî:,L A R E RO M î X B

FAM. CW PKIDAE. — GEN. ALO SA 243

d u p ă re p ro d u c e re ; e l s ta ţ io n e a z ă u n t im p d e s tu l d e în d e lu n g a t în s p a ţ iu l î n d u lc i t d in fa ţa g u r i lo r D u n ă r i i ( in e le le ). O m a re p a r te d in p u ie t este a n tre n a t în b ă l ţ i , u n d e p ie re la re tra g e re a a p e lo r .

L o c u r i le de re p ro d u c e re pe D u n ă re n u a u fo s t în c ă p re c is s t a b i l i t e ; e le s in t s itu a te , î n cea- m a i m a re p a r te . în t r e C ă lă ra ş i ş i B r ă ila , d a r ş i in a m o n te de C ă lă ra ş i, p iuă. sp re P o r ţ i le de F ie r (p e o d is ta n ţă a c ă re i lu n g im e o sc ilează , de la a n la a n , în t r e 180 şi 1 000 k m : B . T e o d o r e s c u - L e o n t e). P e r io a d a de re p ro d u c e re în ce p e în m a i şi se te rm in ă în iu l ie . I n .1950, ace a s tă p e rio a d ă a în re g is t ra t d o u ă m a x im e : d e la s f i r ş i t u l lu i m a i p in ă la în c e p u tu l lu i iu n ie ( la o te m p e ra tu ră de 1 8 GC) ş i sp re m i j lo c u l lu i i u l ie ( la 22°C) ( B . T e o d o r e s c u - L e o n t e , 1957). D e p u n e re a ic re lo r se fa c e în p o r ţ i i . P r o l i f ic i t a te a c re ş te eu v î r s ta , la 3 a n i n u m ă ru l m e d iu a l b o a b e lo r de ic re e de 83 0 8 6 , la 5 a n i de 171 323 (A . şi E. C r i s t e a ) .

U n e le e x e m p la re d e v in m a tu re la d o i a n i, m a jo r i ta te a la 3 a n i. M a s c u l i i depăşesc cu p u ţ in ea n u m ă r fe m e le le (5 3 % 4 7 % ŞŞ).

B i t m u l de c re ş te re : 1 5 — 21 c m la 2 a n i, 23 -—31 c m la 3 a n i, 2 7 — 37 c m la 4 a n i, 4 0 — 50 cm la 5 a n i. 6 2 ,4 % d in e fe c t iv u l e x e m p la re lo r p e s c u ite iu D u n ă re e fo r m a t d in e x e m p la re de 2 —3 a n i, 3 6 % de e x e m p la re de 4 a n i, 5 % de e x e m p la re de 5 a n i (B . T e o d o r e s c u - L e o n t e ). D o a r 1 0 % d in e x e m p la re le ca re u rc ă pe D u n ă re p e n t r u re p ro d u c e re s în t la a d o u a s a u la a t re ia m ig ra ţ iu n e .

H r a n a c o n s tă în d e o s e b i d in p e ş t i (70 — 7 5 % ) ; in m a r e : Engraulis, Glupeonella, Spratins, în ape le d u lc i m a i a les c ip r in îd e . Se m a i h ră n e ş te şi c u c ru s ta c e e ( Grangon. Vpogebia, Idoikea , g a m a r id e ) (B . T e o d o - r e s c u - L e o n t e, i . C a u t i ş şi c o la b .) .

P a r a z iţ i : L re m a to z ii Leoithaster confusus ş i Kcmitirus appcndieulahis ş i n e m a to d u l Contracoecum adunam • î n in te s t in , tre rn a to d u l d ig e n e u Mazocrăes alosae pe b ra n h ii.

Im portan ţă economică. D u p ă s tu r io n i , s c ru m b ia de D u n ă re es te cel m a i g u s to s p e ş te d in a pele de şes. C o n ţin e 1 8 ,8 — 2 1 ,8 % g ră s im e . Se c o m e rc ia liz e a z ă a t î t î n s ta re p ro a s p ă tă , c i t ş i su b fo rm ă de co n se rve . E x e m p la re le p e s c u ite în D u n ă re s în t m u lt m a i g u s to a se d e c î t ce le p r in s e în m a r e ; d u p ă re p ro d u c e re , p e ş te le s lăbeş te ş i c a l it a te a c ă r n i i scade m u lt .

î n m are se pescuieşte în prim ul r in d la ta lia n şi la avele de scrum bii, ia r în D unăre cu setei rle scrum bie. Oele m ai m ari c a n tită ţi se p rin d la gurile D unării şi pe b ra ţu l Sf. Gheorgbe.

î n s ta t is t ic i se în re g is tre a z ă in m o d s e p a ra t ca s c ru m b ie de D u n ă re ş i s c ru m b ie d e m a re (a m e s te c a t cu A l. macotica) ; e x e m p la re le m ic i ( îm p re u n ă cu c e le la lte spec ii a le g e n u lu i) su b n u m e le de r iz e a t 'c ă ; se p e scu ie ş te şi p u ie t , la ta l ia n e , îm p re u n ă eu a lte c lu p c id e m ă ru n te , în rc g is tr în d u -s e su b n u m e le d e g in g ir ic ă . C a n t i tă ţ i le p e s c u ite au o s c ila t a s t f e l : s c ru m b ie de D u n ă r e : 98 0 0 0 —739 000 k g ; s c ru m b ie de m a r e : 4 2 0 0 — 180 000 k g ; r iz e a fe ă : 80 0 0 0 — 273 000 k g . '

C a n t i t ă ţ i le p e s c u ite a u s c ă z u t d a to r i t ă p e s c u itu lu i p re a in te n s iv p r a c t ic a t , p o a te ş i d a to r i tă e fe c te lo r a p e lo r re z id u a le aduse D u n ă r i i de c ă tre a f lu e n ţ i . E fe c t n e g a t iv a s u p ra fo n d u lu i de s c ru m b i i a re în d e o s e b i p e s c u itu l la. t a i i ane le dc la g u r i le D u n ă r i i a u n o r m a r i c a n t i t ă ţ i de p u ie t

IM Năvodarii. Evoluţia efectivelor scrumbiei de Dunăre în noile condiţii ecologice ale fluviului şi măsuri de menţinere a lor, Teza de doctorat, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, 1997, pg.64, 68, 70

Catedra dc Pescuit si Acvacultura

E V O L U Ţ IA E F E C T IV E L O R SC RUMBIEI DE D U N Ă R E tîS N O IL E C O ND IŢ II ECO LO GICE A L E FL U V IU L U I Şl

M Ă SU R I DE M ENŢINERE A LOR

Teză dc doctorat

Ion C. NĂVODARI»

( 'o m m c A t o r ş n m i r K •

prpf.dr.ing N. BACALBA$A-DOBRQVICl

Pe vechea albie s-uu capturat numeroase exemplare de scrumbie, iar pe vcurtatarâ. s-a capturat un singur exemplar; dar anali/aud C Pi I: pcnlm cele .i ^ui cai de migraţie, putem spune că aproximaiiv 3 ? % din scrumbii preferă deja calea tea mai scurta ( Iab 1.2).

Tabel 4.2 Distribuţia capturilor pc vechea albie a bi St (Hieorghe ;i scurtătura tiiajrata amonte Je catului Dunasaţ (CPUE ’ cx.’ioana'cosae dc scteA)

ZonaI oanc x setei

Scrumbtex)

Alt sp uwj

C1U 1- scrunib

CPU E alt sp

Br. St'Glicorghe km 50-55 33 x 5 7s 156 0.4 (67%) O. 0 4 (0.6%)Scurtâlura km 56-“ 400-55. 4 0 0 5 x 1 1 44 0.2 (33%) S.S (00,4%)Total 76 200 0.6(100%) 0.74 il(>0%>

O

Acest pescuit a demoriştrat că o pane din scrumbii migrează dejîi pc noile regularizări ale braţului Sf.Cîhcorghe şi probabil in viilor numărul acestora \a creşte. De remarcat, migrarea numeroasa pe această scurtătura in compaiatie cu vechea albie a braţului, a altor specii. şi in principal a platicii, care probabil iese din Razint prm canalul Dunavăţ.

4.5 G radul dc Jngrăşare a reproducătorilor m igratori

Pentru detenninarea gradului de ingrăşare a scmmbiilor migratoare au fost utilizate metoda directă a analizei chimice a conţinutului în grăsimi şi metoda indirectă a studiului coeficientului Fulton şi a pierderilor din greutate a scrumbiilor după reproducere.

4.5.1 Conţinutul In grăsimi a reproducătorilor m igratori:

Un indicator relevant a condiţiilor de viaţă a peştilor, ii constituie conţinutul in grăsimi din corp. Acizi graşi nesaturaţi, acumulaţi in organism sunt utilizaţi pentru consumul curcnt, iar cei saturaţi servesc ca rezerva pentru iernai sau migraţie (Nikolski G.V., 1962).

Dintre peste 160 de specii dc peşti din apele României, scrumbia de Dunăre are cel mai ridicat conţinut in grăsimi in ţesutul muscular (25,95% substanţă umedă),

3

o

I<>SS 1980 loon f09I 1992 t*m 19<M 1<KISI.3Ş 1.37 1 45 1.42 1.42 1.28 1,31 1.35 1.3>1 >s IV. 1.47 I.3S 1.42 1.24 1.31 1.44 1.361.50 l.3o 1.15 1.37 1.39 1.2-1 1.20 1.43 1.341.4 1.3$ 1.45 1.33 1.28 1.21 1.25 1.25 1.45i 1. J I.2K IM 1.28 1,17 1.31. . 1. V) 1.2X 1.3

*

mm

Pentru ,i pleca m mig^aţia Jc rcproduccrc, scrumbiile trebuie să atingă un anumit grad de ingraşarc. necesar cheltuielilor energetice de innot şi maturare a gonadelor, ştiind ca in timpul migraţici indivi/ii nu sc hrănesc.

Migratul» 1988-1996Gradul de ingrăşare exprimat dc coeficientul de condiţie Fulţon. descreşte liniar odată cu înaintarea in vârstă (Fig 4.19). Aceasă constatare susţine ipoteza lansată Crccco V., and Savoy Ţ (1987 ), că scrumbiile mai tinere aflate la prima reproducere migrează mai in amonte decăt cele mai în vârstă Scrumbiile slăbesc in timpul migraţici de reproducere odată cu înaintarea spre zonele de

reproducere si depunerea pontei, constatare amintită de Pas Iov P I. (195?), care menţionează ca scrumbiile din migraţia 1948 aveau coeficientul Fulton dc 1.30 la gura braţului Chiliei. 1.29 lângă localitatea Chilia şi 1.18 lângă Ismail Raportat la spaţiu, scăderea cocf. Fulton arc loc după modelul unei regresii liniare intre coeficientul Fulton şi distanţa de migraţie parcursă (Fig. 4 20).

Figura 4.19 Corelaţia dintre indicele Fulton şi 1 vărsielc scrumbiilor migratoare, media 1998-1096

Corelaţia dintre coeficientul fulton si distanţa parcursă de scrumbii, analizata din ••şantioanejor migraţilor l‘J88 şi 1980 .

Figura -1.22 \ ariaţia pe seve şi vflrste a pierderilor dc hiomasa pentru scrumbiile care van imors de la reproducere pentru migraţiile i ‘)84-1996'

! tei doi ca dc biomasa ere,-ie liniai cu Înaintarea iu vârsta, după o ivt'icMe cu un ««eficient dc corelaţie destul dc ridicat (l ip 1 12 dreapta;.

Pavlov P I. (1953), menţionează pentru perioada 19-48-1950. slăbim scrumbiilor carc sc Întorc de la reproducere, exprimare prin coeficientul Fulton, cu mediile cuprinse intre 0,66-0,75. iar limitele extreme de 0,44-1.11.

Pierderile de biomasâ după reproducere, descrise la scrumbia americana yAiosa wpitfissmia), depind de latitudine şi temperatura de migraţie (l.eggett W '.C, 1972). Astfel pierderile de btouiăsfi sunt mai mari cu cat distanţa dc migraţie este mai mare şi temperatura apei din timpul migraţiei este mai mare. datorită unei mai malte rate a metabolismului pe o durală mai lunga de timp.

Aceste pierderi scad cu latitudinea de la sud la nord pentru scrumbia americana, tar o consecinţa a acestor pierderi este supravcţtnrea diferită după reproducere, carc determina ca procentul reproducătorilor cu reproduceri repetate, să crească in acelaşi sens.

: : - : . ' ' r W Î M :Distanţa mare dc migraţie şi temperatura ridicată a apei necesită o rata Înalta a metabolismului, carc in final duce la epuizarea şi moartea reproducătorilor. Parametrii privind procentul de scrumbii de Dunăre cu reproducere repetată este comparabil cu cel al scrumbiilor americane, care migrează in râurile situate în

^ jurul latitudinii nordice de 45°, In care condiţiile de temperatura din timpulmigraţiei sunt asemănătoare

'

. i -•

Anexa nr.6

ORDIN nr.284/613/2016 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone, Monitorul Oficial nr.280/2016, anexa 2

MINISTERUL AGRICULTURII 51 DEZVOLTĂRII MINISTERUL MEDIULUI, APELOR Şl PĂDURILOR RURALE

NR.284 NR.613

ORDIN

privind aprobarea măsurilor de reglem entare a efortului de pescuit şi co te le de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi ro n e

M.O. nr.280/2016

Având in vedere Referatul de aprobare nr.................. al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi

Acvacultura şi Referatul de aprobare nr......................a! Direcţiei Biodiversitate din cadrul

Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;

Luând în considerare prevederile:- art.10 alin .(l) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi

acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr.3i7/2CP9 cu modificările şi completările utterioare;

în temeiul:• art. 7 Ut.A.g) din Hotărârea Guvernului nr.545/2010 privind organizarea, structura si

funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Avacultură, cu modificările ulterioare;- art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1185/2014 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările ulterioare, precum si a rt. 13 alin. 4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. Apelor şi Pădurilor.

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului, apelor şi pădurilor em iturmătorul ordin:

Art.1. Se aprobă măsurile de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone ( Marea Neagră. Rezervaţia Biosferei -Delta Dunârii-, fluviul Dunărea, râul Prut. lacuri de acumulare) conform anexelor nr. 1 - 4. care fac parte integrantă din prezentul ordin.Art. 2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I .

Ministrul agriculturii şi dezvoltări» rurale, Ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Achim 1RIMESCU Cristina PASCA PALMER

A nexa nr.1

CAPTURILE TOTALE ADMISIBILE Şl EFORTUL DE PESCUIT PENTRU PRINCIPALELE SPECII DE PEŞTI LA MAREA NEAGRĂ PENTRU ANUL 2016

Specia Stoc(t) (sec to r rom anesc)

C ap tu ra Totală Adm isibilă’

(tone)

Efort de p escu it (nr. d e am b arca ţiu n i)

şp ro t 40 .000 3 442 .5 Efortul de pescuit nu va depăşi valorile în reg istra te şi rap o rta te în anul 2015.

Bacaliar 71 12 -4939 500(captură com plem entară)

Efortul de pescuit nu va depăşi valorile înreg istrate şi rap o rta te în anul 2015.

Guvizi 300 - 350 30 Efortul de pescuit nu va depăşi valorile înreg istrate şi rap o rta te în anul 2015.

Calcan 742-1000 4 3 ,2

setei do calcan - 3500Rechin 1244-235 m ax. 30 num ai ca şi

c a p tu ră co m p lem en ta raEfortul d e pescu it nu va depăşi valorile înreg istrate şi rap o rta te în anul 2015

Rapanâ 13.000 5 .000 Efortul de pescu it nu va depăşi valorile în reg istra te şi rap o rta te în anul 2015.

' C antită ţile pe specii includ can tită ţile p revăzu te pen tru respec tivele specii in an exa n r. 2 la

ordin pen tru zona "Marea Neagră" şi zona ‘Bazinele Mării Negre";

. at«xi nr.2CAPTURA TOTALA ADMISIBILA PE SPECII DE PEJTI J l COMPLEXE ACVATICE PENTRU ANUL 2016 ÎN PERIMETRUL A Sm m iuraţU P.ejervaţKM B fO îffre! 'D e lta D u ru tll'

Nr.Crt. SpcOa/Zona

Total(Kc)

D unăre C orgova U zllnaIfrtuia

DfâOîrvBazinele

M i/U H t z rcM4fC*N rdţrĂ

MatiţaM c rh ti

fcazim5lnc<r

Ro*u P uiuSom ova Parchf* Şontea Fortuna

6. 1 2 3 4 5 t 7 5 9 13 11 121. « <5f=n txztacojner r,\'.rr<:at 4MM t **a » n«6 u : t 3 VV^* 1?421 7517 « 72 Ttxo tn a ia n t ‘ W * ib - i X'Xit lî^ W c t l m SCC-> i i is ti &:<43 . AiC’iH T ? « , ^ yjj ite 0 c 3 4;^ Î 5i 1232 0•î Syfxa r c r ît s ; ~-'rv*z> 277» 2174 c- 0 c a 0 c 601 03 . bix<s 0j6***ys tscs.'ăi IVX* 11197 c 57 c 0 c 422 3121 1736.

r: n.va-^vi.’xyovc^;iXbuţsa) 2J5122 1*134 *»ÎW 2*447 iseţ D 345SJ .1157 15< 0 IOC* W f f

7 . •xx*iT-TOI0 > (rie i(M a u /ra iiA )i i i «4» )«*» M Î5 «25 0 0 247* 3 3 0

8 .Caca tx* j«V;K> iCarusouriM 133754* 2»*5?l 3?J3*7 »MW f*9M 0 27S*W 7I»1» 4C31 2715*5

&. trztieiOt cv r.U t ?2?4l 3 ! W 84 129*4 «O*; D n w tV>î« TO3 î i 27 23*810 CfOtiru5 :.vp:0 îârp* ,V. <¥*; l? t1*3 w i t 137C4 îiv’J» 4?»J Q 7i î «5 22713 î i « i 2557 12?t3î l if.noe r.-n£w cw* «;<j irmrunau 1M4J J42S7 c 13 c J 0 1371 3 2fc53 012 Pr>cza a /!ra fia <ub*S.-îJ 3*7* 127» e c 0 3 2; î 5 C 3 0t i Lux rjc-jt tţtkxtf: 330C13 2^<*7 5*30* 27C-4» **?« •3 67W2 154Tt *545 ->43n14. te'ltt kJttopffta fMSV; !3*6 J< roi? :♦» Jt»00 3 Î ‘ t2 3J 72C 4frî? tt 3133i i . v vns ţ-ocs «««**•. 11:4» * ii'»5 « I i !4Ci 3 r>4iC- 16312 /*J ?«13*«6. Af.’CJ Jtzncs? /«AMftW fdocr; *4*2» . ...... ii 3 11414 XV2 »2 12*<317. SOftot* ir t t W fîv .-c tfr stfîaj w 3 e t 13 3 <5 0 3 015 ^ « JP W /S_'» 3C - » /«VMtSCI

t v ^ i r b o b r i ♦s c c 0 0 3 0 3 3 319. A !ca :® w v3 ftirealcât 2:442 i W c 3 I25<2 4/02 3 0 0 3 020

* n a i.-r<rxxi+<xoi X ’-jrtj-o or Sunâftt 24HX2 1(4110 c 3 î$ « < S4#,A» 3 0 3 3 0

21 L /s aaette K*xte) <314 3 c v .: 3? i2 3 0 0 3 022 K^-< trvheivutsZani 142 3 c 0 î ; 105 3 G c 3 023. î c f . - r f i\r> :« r.

;tar»jri! <43 3 c 3 c «35 3 25 c C 024 PHM&ntr mar» iwti li c D 7224» 0 3 3 3 325 ftw>3<onuj tex'.'«/>! Hufjti 13 3 c 0 c 13 3 G C 3 32$ îV îco raino aoteexe ftofan) 41» C> c S 222 P I î 0 3 3 027. Spjafrs aartMct (Iftdhv 24* 0 c 0 C 744 S 0 3 3 025 i>srtrsa ar UI 0 c 9 c 451 3 0 3 3 0

29 iprotiuf ?C0M 0 c 3 c t c c n 3 fi 0 0 030. T>stfKtvi îx rt x io M i. r it t « n ; 0 c D 4J Î7 I W 5 0 0 0 0Total c Ap tun Admuibd* 201» (TAC) 4 Î 2C5** **8*4 2tiV O 1*334* i i *2t,r 722624 777*5* « ! « ! ! 3*CÎ1 521«2*

~iyxx»g ** kA ai'e. .-rrsrr.Tf *• cri** >* e (i«ae «-.vr* «c* r%-.. *•. &aiM «.-sn p V C-wj»*.

EFORTUL DE PESCUIT EXPRIMAT PRIN NUMĂRUL DE PESCARI Şl UNEIETE

Nr.crt.

Complex/Efort de pescuit Dunăre Marea

NeagrăSomovaParches

GorgovaUzlina

ŞonteaFortuna

MatîţaMerhei

RoîuPuiu

RazîmStnoe

insulaDranov Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1.Nr. Pescari = captura

in tone / 2 tone.'pescar/an

120 150 60 100 100 60 120 700 70 1480

2. Nr bărci 60 75 30 50 50 30 60 350 35 740

3.Nr. Setei diferite * nr.

Pescari x 15 setei/pescar

1800 2250 900 1500 1500 900 1800 * 1050 11700

4.Nr. vintire * nr.

Pescari x 10 MN x 35 puncte, complexe

1500 2100 3500 3500 2100 4200 24500 2450 42350

5.Nr. Taliene

baţta/Razim * nr. Pescari ţ 10

- 1500 600 1000 1000 600 1200 7000 700 11350

6. Nr. Pescari scrumbie 1200 • - - - • 1200

7. Nr. Setei scrumbie = 6 setci/pescar 7200 - - * - - - 7200

8.Nr. N^V03de * nr.

Pescari / 20 - 10 10 20 20 20 60 - 140

9. Nr. taliene marine (gigant; * 30 - - 30

•Marea Neagră Include Coiful Musura şi Meteaua Sf. Gheorşhe.

Anc.xa nr. 3

CAPTURA TOTALĂ ADM ISIBILĂ (TAC) DIN FLUVIUL DUNĂREA (Km NO - km 1075) PENTRU ANUL 20Io

O

Nr.crt.

Nr.♦cctor D E L IM IT A R E SECTO R / î RO SSON

C A P IT R A T O T A L \ A D M IS IB IL A (tone)

Iota!

Prtcolt«porţi»(tone)

Pcjcnltcomvrcial

(tone)Nr.

IiirelScnimb ic (Iprinklc

autohtoneSpceil

râpllnarrAlte

i[xcn’1. 1 km 140 (amonte ARiJDD) - Im 155 (coafiKnţă tiu

Siret) 25 10 5 3 51 S 43 32

•* 2 A km 155 iionllucniă uol St . i . km 169 (Sn IO 1 ! < 2 3.1 5 2* 24H km loviSmanlan- itraiia» — kn> l"»7 (U.-.-.-vrm) 10 23 7 3 50 7 43 25C Im 197 lU vfen i)- km 227 (rat;] t'âin

Uralul Yâltlu 10 25 0 2.5 51 4.5 46.5 3t

3. 3 km 0 -0 * Ural Macin (V*iu Oii) 1.5 IX < 2 30 3.5 2f>.5 Io**• 4 A km 2.'» I Vjiîumi) km 300(tcnjvoda) <> 20 a 4; i ‘i >5

11 km .'00 KVmavodi)- km3oo uval t r.Krj-Ujtrov) 9 30 7 3 55 6 4» 335. 5 A km 227 1 juri t'alnutuil - km 24* (Cnuiccni) < 10 4 1 22 20 10

B km 24S (Omrvcrj) - km 50 Braţ Borcca (liotcca) l î 35 7 3 65 5 60 700 A km 50 Braţ Burcra (ItorccaI- km 100 Brat Boroa.

inclusiv Braţul Bala10 35

6 , 5S $ 53 3‘>B km ,'wi flaii-asn - km 452 (Circaca) 4 40 0 2 60 5 55 44

7. 7 Km 452 (Greaca) • km 526 ir.îul Vcsjca) 2 !< 7 3 52 5 47 3*X km 526 (răul Vetfeal - km 615 «iircov i 2 40 6 1 <i> 7 49 34» km 615 «jjtcovj- km 665 t 27 * 2 39.5 4.5 35 23

10. 10 \ km 665 - km 745<aRVo!e K.ist) 1.5 40 1.5 55.4 0;4 49 32B km 745 unwroc Kasti - km 776fifraN2c IX J) 1 I * 4 1.5 27.S 3 24.5 15c km 776 (amonte IX:sa) - km ~‘>t (l alafatt 1 12 3 1.5 19.5 2 17.5 9D km 797 (t.ala)all- km *17 tarooclc Cetate) 1 12 4 2 21 2 19 o

11. I I kra *17 (antonie Ccutc)- Km X03(a\.il PFH), inclmh Uralul Cioţovu

* 30_

45 6 39 2012. 12 km *64 Ifsuai PF Iii - km 943 (bara; PF I) - K8.S 20 4 132,* 20 I I2.S 5513. IA km vai (jurai PF 1) - knj 1012 (Co/ia* - 4S 7 2 60 0 57 3014. 14 km 1012 (Cozii)-km 1075 (iixriaţ) - 134.7 35 5 197.7 23 174.7 75

Total rene ral 11* 742.5 174 53 1234.4 146.» 10X7.5 696

Pclrcuiiuini'.jMsatilţai.ChondroswrunivflKlvcobiri. Alou usaica iri«#£âh Lctx.;scuJccjiiuh*(clear,>.Ttr>caonc3 (ia).euitnveotn»! jmpnca >.

CAPTURA TOTALĂ ADM ISIBILĂ (TAC) DIN FLUVIUL DUNĂREA (Km 140 - km 10751 PENTRU ANUL 20loCIPRIM D E AUTOHTONE

Tabelul nr. 2

Nr. cri. Nr. ««lor D E L IM IT A R E SF.CTOR TRONSONC A P T U R A T O T A L Ă A D M IS IB IL Ă (T A C )

ilnnc) Iota)crap car» pijîjcâ moru."uj mreje. J fcahux'ă batea (lom )

1. 1 A km 140 urv'flte A R B IW i - km I55uontluo,ţj nu Sircli 3.7 3.5 O* l 0.8 0.1 CLI 10

* 1 V km 155 (cor.ll«»cn(iric! Sir.t) - km lt>*> (Snurilin - Brii lai 2J 2.6 2 l.I 2 0.5 0.5 11

B km 169<Strerdjn - ltri:U> - km !'»? (lirotvn i 7.3 4 -v J > < 1 1 23C km 197toropea)- kin 22' ttaaH i

« b s v Uratul V ilria 4 7.4 5.4 3 3-3 1 0.0 25

3. 3 km 0 - 98 Braţ Marin (ViJu Oiii 4 4.3 2J 1.8 2J> 1.3 1.5 184. 4 A km 238 i V;J’j Oul - km 306 (CVnun'cj i 4 6.5 4 2 1.5 1 1 20

B km 300 (Cernavoda) - km 36* (aval Ct*ciu-0 »trov) 6 10 7 2 3 1 1 305. 5 A km 2271 i-jr»Calini-ii) - km 23* iGtui^ira) 1 1 1 1 1 1 10

B km 238 iGiuiycnii- km 50 Braţ Hor era (Bortea) 5 10 10 2.5 3.5 1 2 356. 6 A km 50 Br»ţ Horcra iBorcca) - km 100 Braţ

Bon,-**, inclusiv Bralul Bala 7 13 J_J 3 3 s 1.5 1.5 35

B km 390 (Ciiiraj!) - km 452 tCiîti») S 13 XJ 3 3.5 2 2 407, 7 km 452 iG rcK J)-ko i 526 <. iui Vedea) * 13 (* 2.5 2.5 1.5 13 35*. X km 526(riul Vedeai- km 615iOărcovi 10 13 s 3.5 3.5 I 1 40<5, 9 km615(GJrvov)-km 6o5 s * 4J 2.2 2.5 1 1 2710. 10 A km 9*5 - km 745 (amor.:..- Ra*:> 8 11.5 S.5 J < 1 1 40

B km 745 i jrwnte Ras!) - km 776 fitxwiîc De»a> J j î 4 Ţ 23 1 1 IK

C km 776tarooc-.e D a i ) - km 797(1 alafati 2 3 3 1 l 1 1 121) km 797 ((. aiabl) - km *17 (înv. r.'c Cetate) 3 2 3 1 1 J 12

u. ti km 817 (ar.v-nv Cf. t'c) - Km 8*3 (nai P! III. Inclusiv BratuKîetotu 0 10 T 2 3 1 1 30

12. 12 km SMţhany PF îl) - km 943 (baraj Pr 1) 10.2 20,? 20.9 0.3 8*7 11.6 7.4 88.813. 13 km «43 (îjraj P? ij -k m 1012 >Co/.i) 7 15 I I 4.; 3.6 3.6 3.6 48l-t 14 km 1012 tCozia) km 1075 fii.i/uj) 12.x 74.* 24.*» *.8 5Jt 6.8 4.8 134.7

Total s<ntral I28_« 255.6 152.1 60.) 6*.» 43.1 36.8 742.5

CAPTURA TOTALĂ ADMISIBILĂ (TAC) DIN FLUVIUL DUNĂREA (Km 140 - km 1075) PENTRU ANUL 2 0 lo-SPECII RĂPITOARE -

Tabclui nr. 3

i

Nr.cri.

Nr.scctor D E U M IT A R E SE C T O R / TRONSON

C A P I l K V I O I A1.A A D M IS IB IL A ( IA C ) (tone) Total

(tone)Avat Somn Şalău Şliucâ1. i km 14t (:..".tviK ARBDDi - kiu 155 lcor,!it*n!i tiuSire») 0.Î 2.5 13 03 <2 A km 155 (confluentă râul Sirct 1- km lt>9 (Sniirdan - Ilrjilji 03 2 1.5 1 <

11 km 169 ISraiKiaa - B ră ib !- km l97Gropcra) 0.7 3.3 z 1 7r km io ? ICJtopcnil - km 227 (răul Călnutuil incKiitîV Braţul Valclu U 3.7 3 1 9

3. 3 km n - 98 llral Micit» <V..«ju Ou! 0.5 3 1 0.5 54. 4 A km 2J8 (Y j iÎsj Oii) - km 300 iCcmavoslâl 03 3 1.5 1

it km .'(Ml tCerr.:»v<\ia) - km J6 6 < jv.îî Cfcicia-Osîrvn i î 1.8 1.2 75. 5 A km 227irurs Călăului)-- km 238(Giurecmi 03 3 0.4 O j 4

n km 2.18 (Giurceni) - km 50 Braţ Borcca (Borcca) 03 2.5 2 76. 6 A km 50 Brat Borcca (Borcca 1 km 100 Brat Borcca. iikIujiv Braţul Bala 05 2 < 13 \3 6

ii km 360 (C-iiirasii - km 452 (Circarn) t 3 23 1.5 97. 7 km 452 (Greaca) - km 526 (rău! Vedea > 03 3 23 1 78. 8 km 526 a iu l V e deai-km 615 ii rircov) 03 2.5 *> 1 09. 9 km 615 (GircovJ km 065 0.4 2.1 2.1 0.4 <10. 10 A km 005 - km 745 (amonte Ra.Mi O.S 2.0 1.8 0.8

i) km 745 (amonte Ra>t) - km 776 (amonte Dc&>) OJ l.? l_5 03 4c km 776(anontc IX -sa i- km 797 (Calafat) 03 1.3 IJÎ 02 3II km 797(Calafat)- km 817 (amonteCetate) 0.4 1.0 IJ 03 4

1). 11 km 817 (amonte Cct-ite) - Km 863 (oval PI- 11). înclini' Braţul O okoju 0J 3.1 3 0Jt> 712. 12 km 8o4 (barat PF 11) - km 943 (harai PF I) 23 7.5 7.7 2 < 2013. IJ km 943 (barat Pf h - km 1012 (t o /b i 1 3 2/4 0.6 714. 14 km 1012 (Cojrîal- km 10751 î 15 10 < 35

Total ccnrral 20.1 74.9 54.4 24.6 174

XvaAnrf ţe.i\ sc» *5c «m4w> <S* pc* * t ywtv * ut* & jymrvir - cvarto 5 fetcţi;J'X 7 bw.00uJkcc 5 baciţ-viitere 6fc*;ciuprow*ci J buoO.«ic uncte e>6ţ'k*uăî I K**U

)

CAPTURA TOTALĂ ADMISIBILĂ (TAC) Şl EFORTUL DE PESCUIT PE RÂUL PRUT PENTRU ANUL 2010

Tabelul nr. 4

Nr.crt. D E L IM IT A R E SECTO R / TRO NSO N

C A P T U R A T O T A L A A D M I S I B I L A (tone)

Clprinidcautohton»

Spccilrăpitoare

Alte speciiTotal

1‘cK Ilitsportiv

PfKUltcomrrcial

Nr.*bărci

1. Conflurnlâ Dunârr - confluentă râu Klan 21 7 V, 0 yo 252 , confluentă rău t lan - km 2X4 iDrănccnl) 4 1.5 1 6J 0J 0 0i. km 284 f Drănceni) - km 514 4 1.5 1 f.,5 6J 0 0

A Lm 514 km 544 Slinea-Costeşti) 2 1 0.5 33 ÎJ 0 04. n Lic dc acumulare Stânca - Costcstifkm 54a - lm 614). 12 8 4 24 10 24 20c k m M 4 (Manolcan l’rutl km "42 (intrare în România) 4 1.5 1.5 7 1.4 5.0 4

T O T A L S.» 20,5 10 *1.5 33.9 50.6 44

O

* \-s3 d n i mat ins 4c m otiv le po a ra a u..m u- Aî £#wJ^rţ*: i jx m ijîP tu :*«» 5 h*Jp.

- retufenrc 19 Bac ţi**irt i'î viţvjxatknoi I HkaU,m c wrc'îc rr*u‘.tv-ruîc 1 bw:*iy

O

* 4 6

CAPTURA TOTALA ADMISIBILĂ (TAC) PE RĂUL PRUT PENTRU ANUL 2010- SPECII RĂPITOARE -

Tabelul nr. 5

Nr.

. tr1.D E L IM IT A R E SE C T O R ! TRONSON

C A P T U R A T O T A L \ A D M I S I B I L Ă (tone)

Total(tone)

Avat Som n Şalău Şliucâ 1) Iha ti

1. Conflurnlâ Dunârr - conflucnti t iu Klan 0.5 3.3 •> 1.2 7>

conflucnta râu Klan - km 284 (Drânccnt) 0.1 1 0.2 0,21.5

3. km 2X4 (Drinccal) km 514 0.1 1 0.2 0.2 1.5

A km 5 M km 544 (Bora; Stinca-Co.îcţti) 0.3 0.3 0.2 0.21

4. K l-ac iii acumulare Stânca Costcţu (bis 544 . km 614); 1 2 2.5 1 L5 8C km M 4 ( Manoîcasa Prut) km ~42 intrare in România) 0.4 l.l . 1.5

T O T A L 2.4 8.7 5.1 2.8 1.5 203

CAPTURA TOTALĂ ADMISIBILĂ (TAC) PE RÂUL PRUT PENTRU ANUL 2010- CI PRIM DE AUTOHTONE -

Tabelul nr. 6

Nr.crt.

C A P T U R A T O T A L Ă A D M I S I B I L A (tonr)

D E L IM IT A R E SECTO R / TRO NSO Ncrap carat plâticâ ro>ioiră m»runaţ

Total(tone)

1. Conflurnlâ D u n ă re - Confluentă râu Klan 9 S3 6 13 2 272 . confluenta râu Klan - km 284 (Drânccni) 1 2 0.5 0.3 0.2 43. km 284 (Drănceni)- km 514 1 13 0.5 03 0.5 4

A km 5i4 km 544 (Haraj Slânca-CcMcsti) 0.4 0.6 0,4 0 3 03 î4. U Lac <Jc acumulare Stânca CoiScM: (km 54-î • km 6Î4-: 4 3 13 13 12

c km f>14 (Marolciva i'ait; km 742 (intrare in România) 1.2 1 1 0.4 0.4 4T O T A L 14.6 17.6 11.4 4.5 4.9 53

anexa nr. 4

c a p t u r a t o t a l a a d m is i b i l ă ş i e f o r t i l d k p e s c u i t p e n t r u l a c u r i l e d e a c u m u l a r e d e pe r â u l o i . t în a n u l 2 0 1 0 ( t o n e )

Tabclu! nr. i

iVwrt Iklimitarr u<tor Irutnon Ciprinldf autohtonr Sp«ii răpitoare Allcipctti* Total captura (lonc)

Nr. hârci

1. Turnu 12 0.75 0.15 1CoriKlo 1.6 0.6 6.55 2.55 1

Calimănnll 3.5 1 1 53 2Dattti 12 1 1 o2 3Arcei 11 4.6 1.4 0.6 6.6 3lonntl 4.5 1 1 t s 3

Kimnku Vale» S.4 1.6 1.1 11.1 <X. Kiartnl 7_< 1.4 1.2 10.1 5«. Got ora 6 0.7 o 410. Răhtni 10 1.7 0.7 12.4 611. Draiatanl 9 t.S 0.9 11.7 512. Drafânntt 12.5 M 0.7 I5J -13. Frun/aru 17 3 1.5 21.5 1314. RuUnoll 52.5 1.5 17.2 X15. liMccni IO 1 0.5 7.7 31C>. M rtin li C J I 16 S17. Slatina A 1 0.9 7.0 3IX. Ipotnli <)2 2.1 2.3 13.6 7

TOTAI. 136.4 29.45 17.1 1X2.95 X7

') Termenul de 'alte specii" face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete). Gymnocephaius cernuus (ghiborţ). Peiecus cultratus (sabiţa), Chondrostoma nassus (scobar), leuciscus cephalus (clean

Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producţie (barcă) este:• setei 7 bucăţi;• ave 7 bucăţi;• tatiane 10 bucăţi;• vintfre 6 15 bucăţi;- prostovol 1 bucată;- alte unelte tradiţionale 1 bucată.

C

CAPTURA TOTALĂ ADMISIBILĂ Şl EFORTUL DE PESCUIT PENTRU LACURILE DE ACUMULARE DE PE RÂUL ŞIRET ÎN ANUL 2010 (TONE)

Tabelul nr.2

\ r .cri.

Lacul de acumulare

A» al Crap Somn Scobar Salau Sânger.novac

Plâticâ Carat Total(itmc>

1. Răci etani 0.12 !. 0.16 0.1O o.;?Fiîâ iiinhi O.o .'.4.1

2. Bcrotl 0.12 !_< 0.16 0. I<4 0*5Fârilini!» 0Jh 0.5 IA *

.1. Citim * urs!) 0.12 2 0.16 0.16 0.4Kirilimită 3 1.5 7J4

4. Motfcnf 0.14 2 0 ’ 0.12 0*ijri

!icu*j 13 1.4 </>0

Număr ui maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producţie (barcă) este:

O

setei• ave• taliane vintire 6 prostovol

8 bucăţi;7 bucăţi;5 bucăţi: 10 bucăţi; 1 bucată;

(3

DATE SOCIO-ECONOMICE ALE ASOCIAŢIEI RO-PESCADOR:

Producţia estimativă pe următorii 5 ani:______ ,______________ ,______________ ,________________ _____________ - K g -

Perioada 2017 2018 2019 2020 2021S.C. MIADMAR HDP S.R.L. 4000 4800 6000 7500 9000

Numărul clienţilor pe fiecare segment al filierei produsului (producţie, distribuţie si comercializare):

S.C. MIADMAR HDP S.R.L.Perioada 2017 2018 2019 2020 2021

Număr clienţi distribuţie 3 4 5 6 7Număr unităţi comercializare 8 12 15 18 20

C i

Pentru următorii 5 ani asociaţia işi propune să facă cunoscut gustul şi aroma Scrumbiei de Dunăre afumate tuturor românilor atât din ţară cât şi din străinatate.

POP-CPA-OI hd 5/rcv3

ORGANISM DE CERIIRC ARE

( FU //•' /.•;/(/' U . 3\. !>!<!.)! >U:-i

! ** ^ C P n T 'R A C T d c C E R T I F I C A R E A C O N F O R M I T Ă Ţ I I P R O D U S E L O R A L I M E N T A R E>EŞ|R«

nr. 15196 P din data 2 1 .0 4 .2 0 1 6

f. PĂ RŢILE C O N TR A C TA N TE

1.1 CERTIND SA - Organism dc ceriiIIcare a conformităţii produsului alimentar, denumită în continuare, CERTIND” cu sediul în Bucureşti. Sector 1, Str. George Enescu. nr. 27-29. etaj 3. tel/fax 021/313 36 51. înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J 40/7870, CUI RO 15502676, cont IBAN lei - R025 RNCB 0285 0084 2034 0001- BCR - filiala UNIC. reprezentată legal prin Directorul General RADUŢ DUMITRU. în calitate de BENEFICIAR şi:1.2 GRUPUL APLICANT -A sociaţia „RO-PESCADOR”. având sediui în Tulcea, str. Viticulturii nr.2. jud. Tulcea,

CUI 18253502, tel. 0240.517.760 fax. 0240.517.760. cont IBAN: R055 RZBR 0000 0600 1246 1672, Banca RAilTEISEN BANK SA susursaia Tulcea. reprezentată legai prin DANIEL BUHAI. în calitate de SOLICITANT de certificare produs, denumit în continuare "SOLICITANT"

2. O B IEC TU L C O N TR A C TU LU I2.1 Obiectul contractului este efectuarea controalelor şi a analizelor** în vederea certificării conformităţii produsului „S crum bie Afumaţii dc D unăre” cu cerinţele caietului de sarcini şi/sau documentele normative următoare. Caiet dc sarcini „Scrumbie Afumată dc Dunăre, ediţia i. icv. 0. în condiţiile stabilite prin procedurile CERTIND. pentru obţinerea protccţiei denumirii tlGP).2. ’. Certificarea conformităţii produsului, în condiţiiie îndeplinirii cerinţeloi. finalizează prin acordarea unui certificat deconformitate liG P) cu cerinţele Caietului dc Sarcini şi/sau Uocumesiteloi normative stipulate ia pet 2 i. cu valabilitate 3 ani din momentul ratificării deci/iei de certificare, perioadă în care sunt programate două supravegheri.1 3 . Prin cererea oficială dc certificare, grupul aplicau!, în calitate de solicitant, declară că are resursele, organizarea, dotările şi competenţa necesare desfăşurării activităţilor proprii Tot prin cererea de certificare, solicitantul declară acceptarea cerinţelor specifice certificării conlbm m ăţii produsului şi disponibilitatea pentru desfăşurarea acestui proces.2.4. Prin semnarea prezentului contract, solicitantul îşi dă acordul pentru subcontractarea încercărilor prevăzute în Anexa 3 la contract şi acceptă subcontractanţii acestor activităţi, fiind informai despre aceasta de CERTIND.'S U T A I Termenul ..Analiza” în condiţiiie prezentului contract se referă la evaluarea datelor obţinute în urma controalelor şi a rezultatelor încercărilor;

geruri! iletcnumarea caracteristicilor produsului se foloseşse termenul „încercare"

J. O B L IG A ŢIILE s i D R E P TURILE CER TIN D SA3.1. O B L IG A Ţ IIL E C E R T IN D SAa CERTIND efectueaza controlul conformităţii ptodusului "Scrumbie Afumată de Dunăre” în raport cu Caietul dc sarcini şi/sau documentele normative specificate la pet 2.1 şi. dacă. în urma controlului şi analizei, se constată că produsul în cauză este conform cu cerinţele Caietului <le sarcini şi/sau documentelor nemative specificate, CERTIND va confirma aceasta situaţie prin acoidarea certificatului dc conformitate;t>) CERTIND urmăreşte menţinerea conformităţii produsuiui cu referenţialele după care s-a efectuat certificarea, prin desfăşurarea de acţiuni anuale de supraveghere;cs CERTIND inform ează SOLICITANTUL privind laboratoarele eu care a incheiat contracte de efectuare a încercărilor prevăzute înAnexa 3 ia contract;J) CERTIND asigură eşantionarea şi transportul probelor la sediul laboratorului dc încercări selectat de organism, în condiţii corespunzătoare păstrării caracteristicilor fizico-chunice şi microbiologice;e) CERTIND face public periodic, pe sileai wwsv.ccrtinu.ro. numele S O LIC IT A N TU L U I certificat >i produsul pentru care a fost acordată ceriiikarea:11 CER I'IND asigură confidenţialitatea tuturor informaţiilor şi datelor oferite de SOL1C1 VA N T pe parcursul derulării contractului;g) CERTIND publică pe siteul www.certiiKl.ro orice modificare aparulâ în cerinţele sale de certificare.

3.2. D R E PT U R IL E C E R T IN D SA CERTIND are urmatoarele drepturi:a) sa sisteze activuăţile de certificare în cazul nerespcclăni de SO LIC l'I A NT a clauzelor prezentului contractb) să incaseze sumele aferente activităţilor prevăzute în Anexa I la prezentul Coiaracl. înainte de efectuarea fiecărei activităţi în parte;c) sâ întreprindă măsuri de protecţie a mărcii sale dc certificare. împotriva utilizării abuzived) să suspende şi să retragă certificatul în situaţiile în care. pe parcursul derulăm contractului, se constată că nu sunt menţinutecondiţiile în baza curora a fost acordată certificarea,ei să controleze şi sâ urmărească menţinerea conformităţii produsului “Scrumbie Afumată dc Dunăre” faţă dc condiţile prccizate de documentele CERTIND şi cerinţele Caietului de Sarcini şi/sau documentelor normative după care s-a efectuat certificarea, prin dcslăşuiarca de acţiuni dc supraveghere

<• - l i i t i ’UUi i-.Sli I.ru-' ilt ii V W l t i

SC CBflttD Sft

http://www.certiiKl.ro

ORGANISM DE CERTIFICARE

Cl HTi! K A R f. s ’.VfC ,'v Vi/ i.-* < ‘ Mii. >P(;'s/

4. O B L IG A Ţ IIL E .ŞI D R E PTU R IL E SO LIC IT A N TU L U I4.1. OBLIGAŢII SOLICITANTUL se obligă să:u) - documenteze Caietul de sarcini în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) I i 5 1/2012, Art. 7, pet (1 j, paragraf, (a) - (h);b) - anunţe CI-.R I IND despre orice schimbări intervenite în componenţa grupului aplicam, zona geografică delimitată sun alte

prevederi din Caietului de sarcini, câi şi modificări ale statutului legal, comercial, organizational sau dreptul dc proprietate pentru grupul aplicant: activităţile suplimentare necesare se stabilesc pe baza de act adiţional;

c) - anunţe CER I IND în cazul întreruperii sau modificări unor activităţi pentru care produsul a fost certificat;ci) - îşi desfăşoare activitatea conform reglementărilor naţionale de referinţă şi să asigure obţinerea produsului conform condiţiilor

slipulate în conţinutul Caietului de sarcini; c) - îşi asume responsabilitatea respectării legislaţiei europene şi naţionale privind produsul supus procesului de certificare:

v 0 menţină conformitatea produsului certificat pe toata perioada de valabilitate a ceru ficatului şi sâ garanteze că produsul certificatsatisface permanent cerinţele de certificare;

g) - achite contravaloarea activităţilor de control şi analiză. în conformitate cu prevederile clin Anexa 1. înaintea efectuării fiecărei activităţi;

h) - primească echipele de control ale CERTIND, să coopereaze şi să asigure condiţiile necesare controlului conformităţii produsului;i) - permită accesul observatorilor (din partea CERT1ND, MADR sau a Organismului de acreditare);j ) - păstreze înregistrări aie tuturor reclam aţilor privind conformitatea produsului certificat şi a acţiunilor întreprinse pentru rezolvarea

acestora şi să le facă disponibile CERTIND atunci când sunt solicitate; k) - declare că certificarea acordată se referă numai la produsul controlat, analizat şi certificat prin activităţile derulate prin acest

contract şi să nu echivaleze certificarea conformităţii produsului, acordată de CERTIND, cu autorizaţii specifice produsului, acordate ue organele specializate ale statului;

1) - declare că în activitatea de obţinere a produsului supus controlului nu va utiliza organisme modificate genetic sau derivate aleacestora >i îşi asumă responsabilitatea dc a informa CERTIND cu privire la modificarea acestei situaţii în vederea retragerii certificării,

m ) - stabilească reguli în cadrul grupului aplicant privind monitorizarea activităţilor proprii de realizare a produselor care fac obiectul certificării;

n) - blocheze (maxim 24 ore de la momentul constatării) şi să reiragă integral, în regim de urgenţă, loturile blocate introduse pe piaţă care nu corespund cerinţelor prevăzute în Caietul de sarcini; acţiunile ulterioare privind destinaţia produsului retras sunt în

< responsabilitatea SO LIC IT A N TU L U I; o) - înceteze utilizarea tuturor materialelor publicitare carc conţin oricc referire la certificare în cazul suspendării (perioada în care

certificarea a fost suspendată), a retragerii certificării sau încetarea certificării p) • se asigure că copiile documentelor de certificare, furnizate la ccrere părţilor interesate, reproduc în totalitate documentele originaleq) - să respectc cerinţele CERTIND privind utilizarea mărcii de certificare

4.2. DREPTURISO LIC IT A N TU L certificat de CERTIND are următoarele drepturi:

a) să fie publicat în “Registrul clienţilor certificaţi” postată de CERTIND pe wvvvv.ccnind.ro;b) să fie informat asupra modificărilor apărute în documentele CERTIND de certificare care put să-i influenţeze activităţile

referitoare la produsul certificat;c) să nu acccpte componenţa echipei de control din motive bine întemeiate şi justificate:d) să formuleze observaţii documentate la neconformităţile identificate in procesul de evaluare a conformităţii.e) să convină cu CERTIND asupra documentelor de interes comun (plan de control, laboratoare de încercări, planificarea

supravegherilor, componenţa echipelor de control);i) să facă apel la deciziile CERTIND;g) să solicite reînnoirea certificării în condiţiile stipulate în ,,Mapa cu documente informative” ,h) să renunţe la certificare în condiţiilc stipulate „M apa cu documente informative”;i) să aibă acces, la cerere, ia informaţii privind procesul de certificare disponibile pentru u/ul clienţilor:j) să utilizeze marca de certificare CERTIND pentru produsul certificat. în conformitate cu prevederile din „Regulamentul de

utilizare a mărcii de certificare” (cod RUM -CP), a cărei copie o va primi în căzui acordării certificării; k) să aibă asigurată confidenţialitatea din partea CERTIND. asupra informaţiilor furnizate in procesul de certificare.

5. SUSPENDA REA si ÎN CETA R EA C O N TR A CTU LU I DE C E R T IFIC A R E

5.1. SUSPENDAREA CO N TRA CTU LU I5 I . I Prezentul contract poate fi suspendat de CERTIND în următoarele situaţii'

a) se constată că la baza încheierii contractului au stat informaţii taise (statut, organizare, documente referitoare la produs etc.)oferite de solicitant;

b) apar modificări în structura SO LIC ITA N TU LU I (Asociatia/grupul aplicam) care nu au fost comunicate la CERTIND;c) solicitantul nu rezolvă cauzele care au condus la opoziţie;di se constată că SO LIC IT A N TU L utilizează organisme modificate generic sau derivatele acestora pcniru obţinerea produsului care

face obiectul contractului.5.1.2 Suspendarea activităţilor se notifică Solicitantului;5 .1.3 Suspendarea activităţilor se face pe o perioadă de max 6 luni

C a C iU H ea

POP-CPA-01 Ed 5/rcv3

C € R t 5 ! n 3 J ^ o r g a n i s m d e c e r t i f i c a r e

v'n<"!!:' :•••' CO W O R M I'lA tt. !’£<>!.H M

5.1.4 Reluarea activităţilor se tace după rezolvarea cauzclor carc au condus la suspendare: în funcţie dc motivul şi perioada suspendării, părţile pol convenii, pe baza dc act adiţional ia prezentul contract, continuarea activităţiloi din momentul suspendării sau leluarca acestora de la început.' 1 5 Condiţiile in care certificarea acordată poate fî extinsă, restrânsă, suspendată sau retrasă sunt prevăzute în mapa de documente informative disponibilă pesiteu i www.certind.ro

5.2 î n c e t a r e a c o n t r a c t u l u i5.2.1. Contractul încetează în următoarele condiţii

a) prin acordul părţilor, exprimai în formă scrisă.b) neîndeplimrea obligaţiilor asumate prin prezentul contract;o nerezolvarea cauzelor carc au dus la suspendarea contractului, dună o perioadă ce depăşeşte 6 luni. dacă părţile n u convin

altfel;d) neachitarea tarifelor de certificare;e) la expirarea termenului contractului de certificare, fără a exista o solicitare de reânnoire;

5.3. Solicitantul poate renunţa oricând la certificare, cu un preaviz de 3 luni.

6. RĂSPUNDEREA PĂR I ILO R6.1. Solicitantul nu se poate prevala de certificarea acordată de CERTIND pentru a fi exonerat de răspundere sau pentru împărţirearăspunderii CERTIND nu poate fi tras la răspundere cu privire la faptele Solicitantului în legătură cu utilizarea certificatului, în măsura în care nu avea cunoştinţă de aceste fapte la momentul acordării certificatului, respectiv ia momentul efectuării controalelor detaliate lapunctu! 3 .1. paragrafele a) şi b) din prezentul Contract.6.2. CERTIND răspunde pentru aplicarea corectă a cerinţclor Caietelor de sarcini/standardelor şi/sau referenţialelor aplicabile şi a procedurilor referitoare la certificarea conformităţii produsului, piecum şi dc asigurarea confidenţialităţii privind informaţiile primite. Răspunderea materială va fi proporţională eu prejudiciul sutei ii de către Solicitant6.3. Forţa majoră exonerează de răspundere partea care o invoca în termen de 5 zile de la producerea evenimentului

7. CO NDIŢII F IN AN C IAR E7.1. SO I.IC ITA N TU L se angajează să accepte taxele şi tarifele CERTIND aplicabile la data încheierii prezentului contract şi să !c achite in condiţiile stabilite prin procedurile CERTIND.7.2. SO LIC ITA N TU L are la dispoziţie un termen de 20 de zile de ia data încheierii controlului pentru finalizarea tuturor obligaţiilor financiare restante faţă de CERTIND. Dupa aceasta perioadă CERTIND va informa SO L IC IT A N T U L prin orice mijloc cu privire la necesitatea finalizării obligaţiilor financiare restante, in situaţia în care după un termen de maxim 3 luni de la data încheierii controlului SO LIC ITA N TU L nu a finalizat toate obligaţiile financiare restante faţă de CERTIND, procesul dc certificare este sistat, rezultatele controlului sunt invalidate iar prezentui contract este anulat.7.3. Actualizarea tarifelor CERTIND se face cu respectarea prevederilor iegaie în vigoare şi nu face obiectul prezentului contract.7.4. Solicitantul garantează câ nu are mei o pretenţie asupra sumelor plătite în avans. în cazul renunţării, suspendării sau rezilierii contractului, în condiţiile capitolului 5.7.5. Tarifele pentru activităţile ce fac obiectul acestui contract sunt prezentate în Anexa l

8. C O N FID E N Ţ lA LITA TE8.1. CERTIND se obligă să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor care constituie proprietatea clientului şi sunt necesare organismului pentru realizarea unor evaluări adecvate ale conformităţii cu cerinţele de certificare.8.2. CERTIND vs face public, cu privire la fiecare organizaţie certificată, informaţii privind: numele organizaţiei, adresa acesteia, domeniul de activitate certificat şi numărul certificatului de conformitate acordat. în situaţia în care CERTIND va face public şi alte mlormaţii privind o anumită entitate certificată, se obligă a informa tu avans organizaţia respectivă.8.3. i ERTiND pune la dispoziţia organismelor de acreditare cu care colaboreaza. la cererea acestora, pe parcursul activităţilor de evaluare îi; vederea acordării sau m enţinerii acreditării, dosarele de certificare ale organizaţiilor cu care a încheiat contracte de certificare.8.4. Nici o informaţie referitoare la un anumit ciient sau persoană nu este divulgată unei terţe părţi sau persoane. în situaţia în carc CERTIND este obligat din motive legale a comunica informaţii confidenţiale unei terţe părţi, clientul sau persoana respectivă va fi notificată în avans.3.5. Reciarnaţiilc primite, precum şi sesizările din partea Autorităţilor de reglem entare referitoare la un client sunt considerate confidenţiale şi sunt tratate ca atare8.6. Atât personalul intern cât şi personalul extern utilizat precum şi organizaţiile externe carc acţioiieaza in numele CERTIND semnează Declaraţii privind confidenţialitatea şi sunt obligate prin contractul încheiat cu CERTIND să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute în cursul activităţilor de evaluare.

9. CONTESTAŢII, A R B ITR A J, JU R ISD IC ŢIE

9.1 Solicitantul poate contesta deciziile CERTIND Modul de tratare a apelurilor şi reci ama; iilor este publicat în Mapa cu documente informative pentru certificarea conformităţii produsului, disponibilă pe www.certind.ro.9.2 în cazul în carc nu este posibilă o rezolvare amiabilă u litigiilor derivate din sau în legătură cu prezentul Contract, oricare dintre părţi poate face apel la justiţie. Părţile convin ca judecarea cauzci să se facă potrivit legii romane. Iu Judecătoria sector 1 din Bucureşti.

POP-CPA-OI Ed.5/icv3

http://www.certind.ro

http://www.certind.ro

POP-CPA-Ol l-d. 5/rev3

ORGANISM DECERT1HCAREc e m j M

V C VRTii'lt ARS. <:ONFC)RMn~ATt: P R 'M \!M

10. D l RATA DE V A L A B IL IT A T E A CONTRACTULUI

10.1 Prc/cfiiul contract este valabil de la data semnării <le călie p3rţ: şt până la data expirării certificării acordate 10 2 in cazul în care se modifică statutul juridic al solicitantul, denumirea sau sediul acestuia, Iară ca să intervină alte modificări relevante în procesul de realizare ai produsului, prezentul contract iţi menţine valabilitatea, urmând ca CERTIND să emită noi certificate de conformitate dupa achitarea de către solicitant a taxelor aferente conlbim Anexei i

I L D ISPO ZIŢII F IN ALE

Prezentul contract va fi interpretat conform legii române şi s-a încheiat în 2 (două) exemplare, la data de 21 .04 .2016 . din care un exemplar ia CERTIND $ 1 1111 exemplar la SO LIC ITAN T, ambele cu valoare de original Modificarea clauzelor contractului se face pe baza de acte adiţionale, semnate de părţi

Următoarele anexe fac paric integrantă din contract:Anexa I - Program de certificare (activităţi şi valoarea contractuală a acestora)Anexa 2 - Componenţa grupului aplicamAnexa 3 - Încercări ce urmează a fi realizate prin subcontractare de căîre un laborator de încercări evaluat de CERTIND

' - XDIRECTOR GENERAL v Asociaţia RO-PESCADOR

CERTIND S.A. - . .. ft

ORGANISM DECERT1RCARE

C rU T lţr '!* M V K M I T A J 1

Anexa nr.lla co n tra c tu l de c e rtif ic a re n r. 15196 P / 21.04.2016

POP-CPA-OI Ed.S.'rovî

PROGRAM DE C ER TIFIC A RE A

produsului „Scrumbie Afumată de D unăre”

furnizat de Asociaţia RO-PESCADOR

Kt apa 1 - C O N TR O LU L, A N A LIZA ŞI A CO RDAREA CERŢI FIC A TU LU I DE C O N FO R M IT A T E

V aloare contractată*€

|: l . l Iniţierea ceru licării conformităţii produsului 50 F

! 1.2 Evaluarea documentaţiei 300 €j 1.3. Controlul produsului fioo (•;

1.4 Efectuarea încercărilor produsului C onform tarifelo r lab o ra to ru lu i dc încercări

1.4. Analiza, decizia de certificare şi acordarea certificatului 250 €

TO TA L ETAPA I 1200 f

E tapa a - il-a SU PR A V EG H ER EA PRO D U SU LU I C ER TIFIC A T

i.5. Supraveghere anuală (2 supravegheri):pruna supraveghere la un an de la data certificării şi cea de a doua. la 2 am)

2 x r.oo e

1 6. Efectuareu încercărilor produsului C onform tarifelo r lab o ra to ru lu i de încercări

! .7 Analiza finală, decizia de menţinere a certificării şi acordarea dovezii de menţinere 2 x 200 e

iTO TA L ETAPA II-S U P R A V E G H E R E A PRODUSULUI C E R T IFIC A T

. . . |

i1600 €

VALOAREA T O TA L Ă A C O N TR A C TU LU I: 2800 e

* Lu valoarea contractată so adaugă cota dc TVA

Activiuui neprogramateCO N TRO A LE S U PL IM E N T A R E (V E R IF IC A R E A IM PLEM EN TĂ R II UNOR ACŢIUNI N ECESA R E PEN T R U IN L ATU R A REA NECO N FO R M ITA TILO R CONST VTATE)

300 € x n r. zile/om

MO DI PICA REA /SC H IM B A R EA C E R T IF IC A T ! LUI ACORDA 1 100 c

Plata se va face de către soiici'ant, în contul CERTIND, înainte dc începerea activităţilor menţionate, in iei. la cursul BNR.

Asociaţia RO-PESCADOR

5/7

t a r

i l a ’m i h a e l a

DIRECTOR GENERAI. CERTIND S.A.

Ing . D U M IT R U RĂI

D IR e ! :TO R c p M E RCIA CERTINO S.A

ORGANISM DECERnRCARE

CER": iFH'ARI CONhOKM I l A l : PIU )P(/S/

A nexa nr. 2la contractul de certificare nr. 15196 I* / 21.04.2016

POP-CPA-Ol lid 5/icvJ

C O M P O N E N Ţ A G R U P U L U I A PL.ICA N T

pentru produsul ‘‘Scrumbie A fum ată de D unăre’*

furnizat de Asociaţia RO-PESCADOR

i Nr. Crt.

Identificarea Membrilor Grupului Aplicaut Calitatea în Grupul Aplicaut

î 1 MIADMAR HDP SRL Procesator peşte! 2 MIADMAR FfSHING SRL Producător peşte

3 INTERFRIG FISH SRL Producător peşte

4 B8G ACCES CONSULT SRL Producător peşte1 5 ASOCIAŢIA PESCARUL SRL Producător peşte

U31R1903, 27- ?S. sector 1%j/Wafr*021 313 36 5 icţiinfa:. ,-u of>fcs@ce!ttnd <oY\

f |f r o - p e s c a d o r )

\ U z i!

DIRECTOR GENERAL CERTIND S.A.

Ing. DUMITRU RÂDl

DlRECTOR COMERCIAL CE^TINiyS.A


DANIEL BUHAI

POP-CPA-Ol E d.5 /rcv3

____ ORGANISM D EC ER Î1R C A R EC€RT^ ___

g S W cr.R T irţiA RF c o n f o r m i t a t i p r o d u ş i

A nexa ur. 3la contractul dc certificare nr. 15196 P / 21.04.2016

în c e rc ă ri necesare d e te rm in ă rii c a ra c te ris tic ilo r p ro d u su lu i

"Scrum bie Afumată de Dunăre’’

i Nr.I Crt.

Denumirea încercării

1 Caracteristici organoleptice2 Grăsime, %J. Clorură de sodiu, %

Laboratoare de încercări selectate - ICA R&D Bucureşti. DSVSA Bacău.

DIRECTOR GENERAL CERTIND S.A.

Ing. DUMITRU RADUŢ

DIR /c T O R CO M E RCIA L CERTIND S.A.

Ec. NA FI AN/VTLA MIHAELA

Q ii . i. i-sit f u m a i P 'ji f


ORGANISM DE CERTIFICARE

W If'-t i'-VlM l'<J 5 rcv 1

AC I ADIŢIONAL nr. 1/06.07.20K» la

< O N T U A C T l L de C E R T IF IC A R E A C O N F O R M IT Ă Ţ II P R O D U S E L O R A L IM E N T A R I

nr. 15196 V din dala 21 .0 4 .2016

f 1 ' \ U j U . r ( . O M R \ ( T A N T I

I ! . ER n \ » S \ - ) r i t : i n ! . s m d e e e r i i n c a r e -j c u n o r m ^ â i u p j v - . u i m : . ; . . a l i m e n t a r d e n i i ; ' : h.: c o n t i n u a r c . T R i ( \ > * * c u

i f J i u ! ik icu iv jt;. S e c t o r I. S t r . i c w f g c I . « e s e u . m 27-20. e i a i t e l - ' l a x 021- \ 1 3 3 * > > !, î n r e g i s t r a t ă l a R egistrul(.< -c u i u i 1 : J ; < r 7 8 7 0 CCI RO 1 5 5 0 2 6 7 6 . c o n t H U N i c i ROI?5 RN t li 02X5 : . U < S 4 2 U 3 4 O t . ' O I - BCR - f i l i a l a

v . ! e o ' e / . - n i a t u I c u u l p r i n D i r e c t o r u l C i c n e r a l R a D I Ţ 1)1 M IT R E . îi c a l i t a t e O c B E N E F IC IA Uiîî

l 2 C . 1 U P C I . \ P I I C A N T - Asociaţia , , R O - P E S ( . ' V D O i r . a v â n d s e d i u l I r . 1 u l c e a . > t r . V i t i c u U u u : n r . 2 . p . d . I u l c e a .

C M WZilţ.C. i c ! 0 2 4 0 . 5 i 7 . 7 6 0 l a x . 0 2 4 0 . 5 1 7 . 7 6 0 . v o m . ' B A N . R 0 5 5 R / . B R 0 0 0 0 0 6 0 0 1 2 4 6 1 6 7 2 . B a n c a

R i : > ; ’ N H \ \ k S A « u s t i r s i a I u l c e a , « v p r e / e n i a l f t i e « a l p r i n D A N I E L B t l l A l . i n c a l i t a i c « J e S O L I C I T A N T d c

. . . . p i t - J u N . d e n u m i t i n c o m i n u a i v " M i l . K 1 1 \ N T "

I n i i a n »o licitării G U I 1H L E I M ’L IC A N T . P Ă R Ţ IL E C O N T R A C T A N T E c o « \ in . d e com un aco rd . în ch e ie rea u rttiu fn ru lu t \ e t S d ifinnu l:

2. ( ) BI I . C i t I . AC i l l . l l X D I Ţ I O N a L

2.1 • e . u . l p i v / i ' H t u l u i A c t \ d : ţ i o n a ! e s t e m o d i U e . a v . . . . c - . . . i r i r i i j - . o u u M d u i u i " . . . V r u m b i e A fu m ată dc D u n ăre" i a

. S c r u m b i e d i * D u n ă re a fu m a tă " . u i o d i i î c : a c a p l i c a b i l ă m i u r o r d o e u n i e m e l o t s e m n a t e d c n ă s ? ; d c l a d . u a d c 2 ! 0 4 . 2 0 l o .

v : c u > \ » î n c h e i a t c o n t r a c t a i nr. 1 5 1 % ! ’

3. D I S P O Z m i I I N \ ..

3 . î ' i / e m u l \ e t A d i ţ i o n a l v a î i i n t e r p r e t a t c o n f o r m i e d ; r o m a n e ţ i s - a Î n c h e i a t ; n 2 < d o u n » e x e m p l a r e l a d a t a d e

, r ' • . d i n c a r c u n e x e m p l a r l a ( l î R T l N D S A . ş i u n e x e m p l a r i a . s o l i c i t a n t , a m b e l e e a v a l o a r e d e o r i g i n a l .

3 .2 ! c c ; c u n c e ; a u / e a l e c o n t r a c t u l u i 1 5 19<» P 2 L<>‘ .2 i< i î . r a m ă : : n c m o d i t l e a l c .

Dl REC fO R G E N E R A L f i ! i i t \ n s \

//

/

SC ‘3ÎÎND 3f.: MSB - G iO : i & - '

Îj; -a> 021 i V i i i s t<» • C«<-*3S'*<-4na «5

A socia ţia R O -PE .SC A PO R

D A N IE L B l HAI

ASOCIAŢIA RO -PESC A D O RSediul: Tulcea, strada luliu M aniu, nr.9, judeţul TulceaC.U.I.: 18253502Nr. înregistrare: 1/01.02.2005Tel/fax: 0240/517760

N r .../ ............................

C Ă T R E M IN IS T E R U L A G R IC U L T U R II Ş l D E Z V O L T Ă R II R U R A L E

D E C L A R A Ţ IE PE PR O PR IA R A S P N D E R E

Grupul solicitant A socia ţia R O -P E S C A D O R , cu sediul în Tulcea M aniu, nr.9, judeţul Tulcea, T e l/F ax : 0240/51asociattaropescador@ gm ail.com , reprezentat de BUHAI D A N IEL, doniî str. luliu Maniu, nr.9, posesor al cărţii de identitate seria TC. nr.3043 SPC-LEP Tulcea, la data de 10.07.2012, CNP 1670710364257 dec răspundere că inform aţiile furnizate în docum entaţia prezentată sunt autcnUce,

N um e şi prenum e: Buhai Daniei Sem nătura •>Ştam pila 1

y / i / // / i w y i

/ / mi / ' s , y w '

str. lu liu 760, e-mail:

iiliat în Tulcea, '3 , eliberată de ar pe propria

M inis teru l A g ricu ltu rii şi D e z v o ltă r ii R ura le , bd . C a ro i i. n r.2 -4 . B ucuroşii, cod 0 2 0 9 2 T ele fo n ; 021/3078512; fax: 021/3078635: e-m ail: dt>ia:â:m adr.rc>: w w vv.m adr.ro



14/16

Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile Delta Dunării.

Notorietatea produsului Scrumbie de Dunăre afumată şi dezvoltarea ulterioară a producţiei acestuia poate fi atribuită faptului că este un produs vechi, regional şi cu recunoaştere în întreaga ţară. Reţeta produsului Scrumbie de Dunăre afumată este determinată de priceperea localnicilor, transmisă din generaţie în generaţie, care este în strânsă legătură cu aria geografică delimitată.

Proprietăţile calitative menţionate, în combinaţie cu vechimea reputaţiei Scrumbiei de Dunăre afumate în gastronomia din aria geografică delimită, fac ca Scrumbia de Dunăre afumată să fie o specialitate apreciată de consumatori, al cărui renume este strâns asociat cu regiunea. Peste 100 de ani de producție și comercializare în aria geografică au contribuit la reputația produsului.

Sub denumirea de „Scrumbie de Dunăre afumată”, produsul prelucrat în aria geografică precum și reputația sa sunt consemnate de omul de stiință Grigore Antipa într-o lucrare din anul 1916, „Pescăria și pescuitul în România”, Academia Română, Publicațiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI “[…] În timpurile din urmă industria conservelor de peşte a luat la noi o desvoltare mereu crescândă. În afară de cherhanagiii, cari produc în stil mare în regiunea de prindere peşte sărat – conserva noastră cea mai primitivă şi cea mai răspândită – scrumbii în butoaie, batoguri şi balâc, chefal afumat, etc., de o bucată de timp s-au creat în regiunea pieţelor de vânzare fabrici sau ateliere de conserve de peşte. Pe de o parte sunt afumătoriile care fac batoguri, scrumbii de Dunăre și tot felul de pește de mare afumat […]”.

În aceeași arie geografică, în anul 1919, în corespondența Prefecturii județului Tulcea privind schimbul de pește contra cerealelor, este consemnată comercializarea produsului „Scrumbia de Dunăre afumată”, prin „Deciziunea ministerială nr. 740 din 20 mai 1919” și „Tabloul de prețuri maximale cu cari se va vinde peștele proaspăt, sărat și afumat”.

În anul 1942 „Scrumbie de Dunăre afumată” era produsul tradițional care ilustra procedeul de afumare la rece, conform instrucțiunilor elaborate de Institutul de Cercetări Piscicole al României.

„Scrumbia de Dunăre afumată” a fost produsă și comercializată în aria geografică și în anii ce au urmat, pe parcursul dezvoltării economico-sociale a României, produsul fiind menţionat în diverse documente de producţie. În anul 1958 scrumbia de Dunăre afumată era vândută în toată România, conform centralizatorului de planuri de desfacere al Întreprinderii de Industrializare și Desfacere a Peștelui Tulcea (I.I.D.P.). În anul 1965, produsul continuă a fi realizat și este menționat în documentul „Plan producție” al I.I.D.P. Tulcea, Inventar nr.69, Arhivele Naționale Tulcea. Tradiția de producție a produsului „Scrumbia de Dunăre afumată” în aria geografică a fost continuată de membrii Asociației RO-Pescador începând cu anul 2011, ei fiind și singurii producători în aria geografică.

Despre produsul scrumbia de Dunăre afumată au fost publicate, sub semnătura Angelika Sontheimer, articolul "Regionale produkte auch in Rumanien zunehmend beliebt - Geraucherter Hering aus dem Donaudelta" în "LZ Rheinland" nr. 34/2017 (Landwirtschaftliche Zeitschrift Rheinland), magazinul german care tratează subiecte de interes pentru mediul rural și urban de-alungul Rinului, link https://www.lz-rheinland.de/, articolul "Geraucherter Hering aus dem Donaudelta" în publicația online "BWagrar" nr. 43/2017 (Baden Wurtemberg Agrar), a Asociației Federale a Fermierilor din Baden-Württemberg e.V., link https://www.bwagrar.de/, precum și reportajul de teren "Pe urmele scrumbiei de Dunăre" în National Geographic Traveler, semnat de editorul Domnica Macri și ilustrat de fotograful de artă Ionuț Macri, vol. 33, vara 2017.

Scrumbia de Dunăre afumată este apreciată și promovează Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării la târgurile de profil pe plan național și internațional: Seafood Expo Global/Seafood

Processing Global (Bruxelles, Belgia), Festivalul Internațional Donaufest Ulm/Neu-Ulm (Ulm, Germania), International Fair of Seafood Processing and Products - Polfish Gdansk (Gdańsk, Polonia), INDAGRA (București), Ziua Mondială a Alimentației – FAO (București – Casa Poporului), Rural Fest (București), Festivalul Borșului de Pește Delta Dunării (Tulcea), Festivalul Gastronomic și Etnocultural D’ale Gurii Dunării (Tulcea).

P^/(/So.O /o: ^ l£ · j) participa la elaborarea de strategii si politici de restructurare tehnica...

Documents

Transcript of P^/(/So.O /o: ^ l£ · j) participa la elaborarea de strategii si politici de restructurare tehnica...