J

I

CUPRTNS

OBIECTUL $I PROBLEMELE PSIHOLOGIEI.SISTEMUL PSIHIC UMAN........,.1.1. Apari{ia gi dezuoltarea psihologiei..........1.2. Fenomenele psihocomportamentale......,1.3. !-isteggl psihjg-Utf-a-n*.....

1.3.1. Caracteristicile sistemului psihicum4n...........

SUBSISTEMUL COGNITIV2.1. Proceselecunoagteriisenzoriale.

intelectuale.2.2.2. IlemgllE*2.2.3. Tulbur5rilememoriei(mnezice)2.2.4. G6ndirea ...2.2.5. Retardulmental...."....2.2.6. Activitatea de comunicare gi

limbajul.......2.2.6.7. Activitatea de comunicare...."....2.2.6.2. Limbajul......2.2.6.3. Tulburirih de limbaj..........

ATENTTA gI TULBUMRILE PROSEXICE" ".............3.1. Atenlia........3.2. Tulburlrile de atentie...

PSIHOMOTRICITATEA....4.7. Schemacorporal5....4.2. Lateralitatea4.3. Ideomotricitatea..............4.4. Inteligenla motric5........4.5. Praxia......-"...,... ....... .. .".

x5

-7.:14

1319

+-*

Handicapul senzorial..... 192.1.1._$enzatiile. .................., {2O,2.1.2.--earceptiiG* ..............'42.1.3. Rq1979n!5ri1e............... .Ea2. 1.4. -Tffi.iliGl u I proceselor

senzoriale... @,2.1.5. Deficitulsenzorial ....... ,65

2.2. Intelectulgi procesele cognitive logice.. 772.2.7. Conceptut de intelect gi

caracteristicile proceselor71

7590

s3102

109109,115

123132L3d+s140

\#;1+3

'r4$1s0151

It

i6a2-

?3?,(s1r31at'9Ltt l,

,3EP

!35;s s -S.lr{ {B?s -le

. f 1-trt3 i,+rL' "t L+.| €*.

,t4, ,

(-

4.6.4.7.4.8.

165fia

17.1

{73

151

777

.1g727322223,241

5.

7. OBTECTUL SI WUBLET'4ELE?SINOLOqIEL STSTTMU L PSINIC UMAN

1.1. Aparilia 9i dezvoltarea psihologiei

Ca gtiint6 pozitivE, psihologia descrie gi pe c6t posibil,explicd fenomenele psihice 9i compoftamentul uman, desmpedstructurile gi particularitdtile psihice ale subiectului, legile careguverneaz5 activitatea psihic5.

Etimologic, cuvintul psihologie derivi din gr. psyche - sufletgi logos = vorblre, cunoagtere, 9tiinl6, insemnSnd gtiinla despresuflet,

Psihologia . este Stiinla despre psihic Ai comportament cestudiazd apari;fra, dezuoltarea gi existen{a fenome-nelor psihice in unitate, interdependenll gi inter-condilionare cu cele comportamentale;

. este gtiinfa centratd despre om Si despre relaltileinterumane;

Putem considera, ca intr6nd in sfera de cercetare a psiholo-giel, fenomene precum procesele psihice, comportamentul, peaora-litatea .

Dar, aga cum afirmi Francios Parot, t'Oamenii nu au agteptatconstituirea gtiinlei pozitrve pentru a-$r pune inn-ebffi in legdturt cuceea ce surf': Psihologia este cea mai veche preocupare, deoareceintreb6ri de ordin psihologic, ca gi interesul oamenilor pentrufenomenele sufletegti, pentru optimizarea psihici gi perfeclionareaconduitei umane au fost prezente din cele mai vechi timpuri,existdnd chiar lucr5ri ale unor mari ginditori ai vremii pe acesteteme (ca exemplu se poate cita, lucrarea lui Aristotel- "Despresuflet").

Termenul de " psihologie"a fost introdus de Godenius in 1590gi a intrat in circulatie prin lucririle lui Christian Wolff (1/32-1734).Acesta a folosit termenii de "psihologie" pentru a desernna studiulmanifestfr rilor sufletului.

6.

ln ordinea constituirii gtiintifice psihologia este o disciplin5 dedatd recentd, av6nd insd ca bazE secole de cercet6ri gi rezultate alereflecliilor unora din cei mai mari g5nditori ai lumii, referitoare lanatura flintei umane. La sfArgitul secolului al XIX-lea gi inceputulsecolului )C(, psihologia debuteaz6 ca gtiinfE cu evolutie spectacu-loas5, actul de nagtere av6nd loc odatd cu infiintarea primelorlaboratoare de psihologie experimentalS de c6tre Wundt la Leipzig,in anul 1879.

in secolul nostru cercetarea tn domeniul psihologiei a cunoscuto amploare deoSebitS. Numaiin perioada 1970-1980, de exemplu, infiecare Bo, conform unei numdrdri aproximatjve in revistaPsychologycal Abstracts, au ap6rut in jur de 25 000 de pubticatii -articole Si cerli- (Alain Lieury. 1998). Ca urmare a acestor intensecercet6ri, psihologia a cunoscut o emergente deosebitE, faptexprimat gi de multitudinea ramurilor constituite: . psihologia copi-lului; . psihologia pedagogicE; o psihologia muncii; r psihologiasocialS gi organizationalS; o psihologia artei; r psihologia medical5;e psihopatologia; r psihologia militarE; r psihologia judiciari;. psiho.logia sportului; r psihologia zborului; o psihologia cosmicS; r psiho-logia^educatiei fizice; r psihologia industrialS; o psihologia reclameietc. In prezent nu exist5 tip de activitate umanS care sE nu-gi ficonstituit o ramur6 specific6 a psihologiei.

Dezvoltarea gtiintei psihologice s-a realizat in dou6 direclii: lanivelul general a[ cercetSrii fundamentale gi, in acelagi timp, cadomeniu aplicativ, pe de o parte incercSnd si rispundd intreb5rilorfundamentale asupra omului iar pe de altf, parte, pentru solutio-narea aspectelor legate de optimizarea activititii.

Alain Lieury (1990), propune urmStoarea privire de ansambluasupra marilor subdomenii (sectoare) din psihologie: el consider5 cdputem presupune aproape toate sectoarele mari ale psihologiei gi

ale gtiinlelor invecinate ca fiind determinate de 2 axe (cores-punz6tor, de 4 poli).

Axa verticalS susfine marile sectoare ale psihologiei care serefer5 la fapte specific psihologice extremele, polarizSnd domeniibine diferentiate prin metodS gi obiective: normalul9i patologicul.

Fig. 1- Ansamblul marilor subdomenii ale psihologiei (dup6 A' Lieury, 1990)

Axa orizontalS, ilustreazd influenlele celor doud aspecte

determinante pentru comportament: biologicul, cSruia ii corespunde

domeniut psihofiziologiei (studierea bazelelor biologice ale compor-

tamentului) gi sociaiul, cSruia ii corespune domeniul psihologiei

sociale.

L,2. Fenomenele psihocomportamentale

Psihicul: - conform del'ln$iei lui P.Popescu-Neveanu, este

modatitate superioari a existentei biosociale, ansam-

btu de stdri, insugiri, fenomene gi procese subiedivece depind de mecanismele cerebrale 5i de interactiu-

nea cu lumea obiectivd, indeplinid func{ii de rapoftare

la lume 5i ta sine prin orientare, reflectare, planificare

m e n ta ld 5 i a Qi u n i tra nsform a ti v-creattve'

1

f--ffimal-lP. experimentali

P, generalS

P. diferentialSP cognitivi

P. educalieiP. muncii

P. industrialSP.sociali

P. geneticSEtologie

PsihofarmacologieNeurofarmacologie

Psihiatrie

Psihofiziologie

f Bi"r"si;l1.".d

Etnopsihiatrie

AntiPsihiatriePsihopatologie

Psihologie cliniciPsihanalizl

Ipatotosj;l

*

t

' COGNITIVE

) AFECTIVE

, voLrrrvE (vorNIA)

SENZORIALE

LOGICE

. DISPOZITIILEAFECTIVE

. AFECTELE

. EMOTIILE

. SENTIMENTELE

. PASIUNILE

SENZAIII

PERCEPTII

REPREZENT'ARI

MEMORIE

GANDIRE

IMAGINATTE

a

a

a

a

a

Elementele constitutive ale psihicului le mai numim gi feno'rnene psihice. Psihologia tradilionalS imparte fenomenele psihice in

l]rocese, activit5li gi insugiri psihice (frg. nr. 2- Clasificarea traditio-nalE a fenomenelor psihice)

Orice proces pshlcconstituie, in cadrul sistemului psihic uman,un subsistem avind un con[inut reflectoriu propriu 5i activitaternformalionalS specializat6 gi fiind dotat cu mecanisme de

autoreglare. El poate fi caracterizat prin trei parametri:

(1) un conlinut informalional reflectoriu, care vizeazd anumiteaspecte ale realitEtii externe gi interne;

(2) funclii gi structuri operationale specifice de realizare;

(3) modalitS$ subiective gi comporlamentale caracterisUce (deexemplu: imaginea mintala secundarS- pentru reprezentare, ideea-pentru g6ndire, trSirea subiectivS- pentru emotig orientarea sprescop gi efortul psihic- pentru vointS etc).

Rezult5 deci, trei elemente diferentiatoare pentru procesul

psihic:

. continutul informationat;

. structurile func$onale gi operatorii;

. modulin care se organizeaz5 gi regleazS.

I

I,

I. PROCESEPSIHICE:

II. ACTIVITATIPSIHICE

rrl. coNDrTrrSTIMULATOARE 9IFACILITATOAREPENTRU ACTIVITATE

rv. iNsugrRrPSIHICE DEPERSONALITATE

V. STARI PSIHICE

. DE COMUNICARE

. DE IOC

. DEiNVATARE

. MUNCA

a

a

a

MONVAIIA

ATENIIA

DEPRINDERILE

TEMPERAMENT

APT]TUDINI

CARACTER

ANXIETATEA

STAREA DE iNCORDARE

STAREA DE RELAGRE EtC.

a

o

a

a

a

a

Activitateapsihic5

. este modul generat de organizare in care suntin tegrate faptele pslho-comporta m en ta le

. constiutie fundamentul global, modul deexistenld a psihicului, expimat in conduitd- cecuprinde verigi interioare (subiedive) $i verigiexterioare concre te (obiective);

Fig. nr. 2- Clasificarea tradilionalS a fenomenelor psihice

Definirea psihicului prin'activitate trebuie ?nteteasS ca sublini-ind trei aspecte:

. dinamismul;

. devenirea gi constructivitatea sa;

. func[ia sa adaptativ5.

insugirile psihice . reprezintd formafiuni psihice cu caractersintetic, globa/ gi relativ stabil. Suntexpresia caracteristicilor de organizare lanivel psihiq manifestate prin diferite

Starea psihic6

fenomene psihice. InfluenIedzA p€ tutpa rcu rs u / lor co m porta m e n tu l.

. este defrnitd de P. Popescu-Neveanu cafiind caracteristrca globald de moment avielii psihice, cu caracter tranzitoriu

Interactiunea gi interdependenta dintre fenomenele psihice(procese, activitSti, condilii stimulatoare 9i facilitatoare, insugiripsihice) dau unitatea vietii psihice gi eficienta ei (adaptativd)

Dupd cum rezult5 gi din deflnilia mai sus prezentatS, oricefenomen psihic se exprimd prin comportament.

Comportamentul . este proprietatea ftinlelor vii de a reaclionacu medlul amblant, prin intermediul activitdliiexterne (motrice) fi interne (psihice)

, reprezintd reacfa totald a unui orEanism princare acesta rdspunde la o situa[re trdit6, infunctie de stimuldrile mediului gi de tensiu-nile sale interne 5i ale cdrui migcdri sunto ri e n ta te in t r- o d I re cli e s e m n i fi ca ti vd (s co p) ;

, Golu, (1975) considerf, c5, in accep[iuneacea mai largd, comportamentul reprezinld

modul in care un sistem interac{ioneazd cumediul sdu $i ansamblul efectelor acesteii n te ra c{i u n i a su p ra co o rdo n a te lo r d e de fi n ili eale celor doi termeni 5 <s R, parametrii s6ide definire fiind, din punct de vedereoperationaI "stareat' gi "transformarea".

. in "Diclionarul de psihologie" (1999), MarcRichelle consider5 c5, in sens restrinEnoliunea se limiteazd la activit1lile directobseruabile ale organismului, excluzind, celpulin la prima prlvire, stdrile de congtiinfd,96 n d urile, sentimen tele, reprezentdrile gl a lteactivitdli interne iar in sens larg , noliunea seertinde gi la activitdlile interne intllnind-o pecea de conduitl.

in prezent, termenul de "comportament" este tot mai desutilizat pentru a exprima manifestdri ale organiz6rii diferitelorcompartimente ale vietii psihice, ca in sintagmele: "compoftamentcognitit'', "comportament afectiv", "comportament socio-afectiv"etc.

Conduita . reprezinti ansamblul de acliuni prin care un subiectcautd s3 se adapteze la o anumitd situafie.

P. Janet face din conduit5 obiect al psihologiei. El o considerdo aQiune cdreia fi este proprie orientarea spre scop.

Conform lui H. Pieron, conceptul de condultfr.

, acoperd toate tipurile de manifestdri, de la cele purexterioare (materiale), fizlologice, motrice, pind la

. cele simbolice (operalii mintale);

. traduce interacliunea constantd individ-mediu,constituind o totalitate dinamicd ce fnglobeazd relaliatrditd "in situatie" de cdtre subiect.

. nu implicd nimic privitor la calitatea congtientd sauincongtientd a proceselor mentale puse in joc, ina cli u n e (co nf. La g a ch e " Psych a n a I ise", 1 9 5 5).

Itlo

i

L

Un concept deosebit de important pentru intelegereaorganizdrii la nivel psihic este cel de structurS,

Structura este conform "Diclionarului de psihologie" (p.Popescu-Neveanu, 1978):

. o totalitate organizatd, in cdre pdrtile suntdependente de intreg gi, in consecinld, solidareunele cu altele;

. un mod stabil de organlzare a unui obiect saufenomen- de exemplu, configuratiile perceptive,schemele intelectuale, organizarea emolional5,dispozitia tr5sdturilor caracteriale (pe care, G. A.Kelly, le-a numit in 1955, constructe personale).

Sistemul psihic este un concept generic de maxim5 globalitatecare subordoneaz5 un numSr mare de concepte, cum ar fi conceptulfundamental global de activitate psihice gi conceptele ce definescsubstructuri.

1.3. Sistemul psihic uman

Sistemul psihic uman este integrat macrosistemelor fizic,biologic Ai sociocultural. Paul Popescu-Neveanu definegte S.p.U. cafiind un sistem energetic-informalional de o comptexitate supremd,prezentind cele mai fnalte gi peffeclionate mecanisme deautoorganizare gi autoreglaj fiind dotat cu dispozilii selectiveantiredundante gi cu modalitdli proprii de determinare antialeatorii.

in lucrarea sa privind psihologia ciberneticS M. Golu (1975),consider6 cE orice sistem real este alcdtuit din trei subansambluride bazd, c5rora le corespund anumite planuri de analiz5 giinvestigare. Acestea sunt:

. Subansamblul substantial- reprezentat de mullimea gi

calitatea elementelor din care este alc5tuit sistemul respectiv,planul substantial fiind dat de fizica, chimia, anatomia sistemului.

. Subansamblul structural- reprezentat de natura, num6rul 9ir-alitatea relatiitor dintre aceste elemente. Planul substantial estercprezentat de fiziologia sistemului.

. Subansamblul fundional- este reprezentat de repertoriu{tlpurilor de comportament pe care sistemul le poate realiza ca

r5spuns la solicitSrile mediului extern av3nd corespondent planutfunclional, glob4l sau comportamental- modul de coechilibraredinamic5 a sistemului ca tot cu mediul ambiant).

El poate fi descris cu aiutorut a trei multimi principate derrrErimi (v.fig. 3):

mu$imea mdrimilor de intrare (Mi), dat6 de influentele 9i:,olicittrile pe care sistemul le primeSte din exterior. Dintre acesfeaunele sunt asimilate de sistem, altele sunt neasimilabile sau chiarperturbatoare;

-mutlimea mdrimitor de iegire (Mo), dat5 de produsele siste-mului (reacliile acestuia, de exemplu), ap6r6nd, de multe ori ca

emergenle ale sistemului pe care le elaboreaz6 drept rdspuns lainfluentele externe;

-mu$imea mdrimilor de stare (Ms), in care intr6 totalitateaparametrilor gi factorilor interni ce pot influen[a caracteruldependentei dintre m5rimile de ieSire gi cele de intrare;

I'lt/ ,sistemul S

14y +Mc

Fig"3 Principalele rnultimi de elemente ce caracterizeaz6 S.P.U

1.3.1. Caracteristicile sistemului psihic uman

S.P.U este un sistem hipercomplex. Aceastd caracteristic5rezult5 din multitudinea elementelor care-l compun 5i a relatiilorintre aceste elemente, grupate gi organizate ierarhic in subsisteme 5iblocuri, precum gi complexitatea relatiilor intre subsisteme, ceea ce

llt2

permite o inflnitate de compuneri gi recompuneri variate astfel inc6tsubsistemele au independentd numai relativ5 gi interdependent6a bsolutS (i nfluenfa re reciproc5, cond itiona re reciprocd).

S.P.U. este un sistem deschis- in sensul cE valorile deiegire din sistem sunt influentate de valorile de intrare in sistem(reactiile compoftamentale depind de stimulii care acfioneaz6 asupraindividului). Sistemul psihic uman se afl5 sub impactul influentelorexterne- este un sistem dinamic- (realizind permanent pentru asupravietui, schimburi de materie, energie gi informatie cu mediulexptern). El se modific6 in timp, se construiegte gi se reconstruiegte,perfeQion6ndu-gi continuu mecanismele adaptative. Adaptarea serealizeaz5 prin interdependenta a doud componente: asimilarea-incorporarea de noi informatii pe baza experiengei cognitlve gi a

schemelor operatorii de care dispune subiectul gi acomodarea-restructurarea schemelor, mecanismelor, nnodelelor cognitive infunclie de noile conditii. Astfel, dezvoltarea psihicS, ca totalitate atransformErilor, modificdrilor inregistrate la nivel psihic, cu scopadaptativ, apare, conform teoriei echllibrului a lui Piaget ca fiindrezultatul succesivelor asimilSri gi acomodSri.

S.P.U.- sistem de natur6 informationali gienergetic5-

Informalia este definitd ca fiind i = log z 1/ O unde (p =probabilitatea evenimentului). Din formula prezentat6 rezult6 cdinformatia primitS de un sistem din producerea unui eveniment estefunc[ie de inversul probabilitf,tii de aparilie a evenimentului respec-tiv, adic6 de improbabilitafe. Rezult6, deci, cI informatia m5soar6cantitatea de nou primitd in urma producerii unui eveniment, Pentrusistemul psihic uman captarea, stocarea gi prelucrarea informatiiloratet din mediul intern cit gi cel extern este singura cale de adaptaregi dezvoltare.

Psihicul (conform afirmatiei lui M. Golu, 1975) se supune legiigenerale a "gener6rii informatiei"; prin insugi modul sdu deconstituire el se include in categoria fenomenelor informationale.Sistemul psihic uman se construiegte in procesul comunicational-evglutia sa in ontogenez6 presupun6nd realizarea unei "dublecomunicatii":

o pe de o parte "mared comunicalie" a lndividului cu mediul

extern prin care se realizeazd modelul informalional alrealitdlii obiective,

@ pe de alt3 parte "mica comunicafie" in interiorulsistemului, avSnd drept produs modelul informalional alpropriutuiEu.Sistemul psihic uman intrunegte toate cele treilaturi definitorii ale fenomenului informational:

A tatura cantitativ-statistlcd (prin emiterea gi receptio-narea selectiv5 de mesaje purt5toare de informafieavdnd, ca efect reducerea incertitudinii),

@ tatura semantic* care se dez/ote in principal prinintermediul gindirii gi limbajului (integrdrii, organiz6riisistemului de semne la nivel individual), cu functiecomunicational-designativi Prin intermediul acestorprocese gi mecanisme psihice, in general prin

contribu[ia intregului bloc cognitiv (5i in special al

proceselor cognitiv-logice), semnificalia se transfer6din planul concret, at legSturilor obiectuale, in planul

leg6turilor abstracte dintre semne, dobindind caractercategorial, generatizat.

@ latura pragmaticil referitoare la utilizarea elemen-telor informalionale in scopul satisfacerii ffebuintelorsistemului, in scoput echilibririi optime' Ca expresie ainterac$iunii acestor fenomene se realizeazS '!nte:grarea congtientd') specific6 sistemului psihic uman.Din acest punct de vedere, M, Golu (1975), define$epsihicul ca- sistem htegrat al modelelor informalionaleale obiectelor gi fenomenelor din lumea erternd 9i alepropriei realitdfi a individului, care se elaboreazdevolutiv in procesul comunicaliei gi "attocomunicaliei",dupd legi gi formule specifice de echilibru.

De asemenea, legea semnifica$iei, una dintre legile cu lar95

aplicabilitate in psihologie (acfion5nd at6t la nivel senzorial, c6t 9i lanivel logic: la nivelut memoriei, de exemplu), subliniaz6 puternica

intricare a factorilor energetici cu cei informafionali. Ea se refer6 la

cregterea performanlelor psihice, a eficienlei activit5tii psihice in

l5

L

I

I

ryt"

leg6turl cu stimulii ce au semnificatie, ce prezintS interes pentrusubiect.

in ontogenezS, primaiS este energia, sub forma diverselortrebuinfe- trebuinte biogenice (de ingrijire, ap5rare etc) gipsihogenice (proteclie, securizare, comunicare, activare)- ce imping,dinamizeaz5 copilul spre actiune, integrare in mediu gi dezvoltare. inconditiile in care fenomenele psihice de naturE energetic5(trebuinfele, in exemplul de mai sus) nu existi sau sunt blocate(sindromul de careni5 totalS), comportamentele cognitive saumotorii nu mai apar.

S.P.U. este un sistem cu autoreglare. Aceasta este datdde existenta verigilor conexiunii inverse, corelarea dinamic5 5imultilateral5 a "intr5rilor" (Mi), gi "iegirilor" (Mo), sistemului pebaza principiului conexiunii inverse gi intregirea operalionalS acauzalitStii "deschise" cu cea "circularS"). Reacfiile psiho-comportamentale (in majoritatea lor) vor fi influenlate de condiliaintern6 de organizare a sistemului: la om, condiliile exterioare nuproduc in mod direct gi mecanic readiile, ci numai pe baza unuifiltraj, a unei prelucr6ri, a unei raport5ri permanente la necesitSlilegi posibilit8iile interioare ale individului. Autoreglarea se realizeazdprin intreaga organizare a sistemului gi nu doar prin componentelecognitive, o importantd deosebitd pentru aceasta avdnd motivafia,afectivitatea, vointa.

Sistemul psihic uman este un sistem dinamic- El arecaracter evolutiv, dezvoltarea sa fiind dublu determinatE: serealizeazd prin caracteristicile proprii sistemului, precum gi prininteriorizarea influenlelor erterne, prin succesive procese deasimilare qi acomodare. in decursul unui interval de timp el igitransform8 starea sub influenta actiunii factorilor interni(interacliunea dintre diversele sale elemente) sau erterni.

Din acest punct de vedere el are o serie de caracteristici:

. transform3rile nu au un caracter linear gi univoc;

o c6mpul combinatoric imbrac5 o plajE intins5 de valori;

o ?mbinarea imprevizibilS a transform6rilor continui cu celediscrete (existenla momentelor de salt calitativ);

o caracterul aleator al combin6rilor diferitelor grupe de operatori(rezultdnd existenla relatiilor de tip probabilist);

. sistemul psihic uman se distinge printr-un mare numdr degrade de libertate (dinamica sa nereducSndu-se la mul[imeacombinafiilor de valori date de o situatie existentd la "intrare"sau la "iegire" , existSnd in mod potential gi alte posibilitSfi) etc.

Evolutia sistemului psihic uman este plurifactorial5 gi multi-rleterminatS, put6ndu-se diferentia, printre determinanti, factori derratur5 geneticS, socialS, educativS (in acest sens, Allport consideripsihicul ca fiind produsul dintre ereditate gi enculturafie).

Sistemul psihic uman posedS mecanisme de autoorga-nizare gi prezinti organizare ierarhicS. Aceast5 caracteristic5 aS.P.U. subliniazd douS aspecte: primul vizeazd complexitateaproceselor gi funcliilor care, in evolufia lor trec de la simplu lacomplex, iar al doilea aspect- nivelul la care se prezinti fenomenul,nivel caracterizat prin bipolaritate, prin existenla celor dou6instanfe: incongtientul- dat de latura ascunsS, pulsionalS a viefiipsihice, saturat afectiv, gi guvernat de logica afectiv6 gi congtientul-caracterizat prin structuri rationale, prin realizarea reflectirii gicomunic5rii simultan cu sine 5i cu lumea; congtientul angajeaz5toate procesele psihicului, (realizSnd interacfiunea intre afectiv giintelectual) gi asigurS organizarea ierarhicE in cadrul sistemuluipsihic uman.

Ca orice structurS informalionalS, sistemul psihicuman este orientat antientropic. Capacitatea sistemului psihicuman de a capta gi prelucra informatia in scopul adaptErii gicunoagterii, are ca efect reducerea entropiei, at6t in interior.c6t gi inafara sa (Aceastd capacitate poate sc5dea, ins5, in cazurile alter6riiunor structuri psihice, av6nd drept efect vulnerabitatea sistemului lainfluentele factorilor perturbatori)

l6

YCONCLUZU

Psihologia . este Stiinla despre psihic ai comportament ce

studiazS aparitia, dezvoltarea gi existenla fenome-nelor fizice in unitate, interdependenfi 9i inter-conditionare cu cele comportamentale;

Psihicul . este modalitate superioard a existenlei biosociale,ansamblu de stdri, insugirr, fenomene 5i procesesubiective ce depind de mecanismele cerebrale 5jde interac{w-nea cu lumea obiectivd, indeplinrYfunc{ii de raportare la lume gi la sine prinorientdre, reflectare, planificare mentalS gi aQiunitra n sfo rm a ti v-cre a ti ve.

ActivitateapsihicE

este modul general de organizare in care suntintegrate faptele psihocom porta mtentafe; constitu-ie fundamentul global, modul de existentd a psihi-cului, exprimat in conduitH- ce cuprinde verigi inte-rioare (subiective) 5i verigi exterioare (obiective);definirea psilricului prin activite subliniazi dinamis-mul, devenirea, constructivitatea gi functia saadaotativS.

Comporta-mentul

. dupE M.Golu, 1975, reprezint6 modul in care unsistem interactioneaz5 cu mediul s6u gi ansamblulefuctetor acestei interac$iunt asupra coordonatelorde definitie ale celor doitermeni S * R.

Sistemulpsihicuman

. un sistem energeUc informafional, de o complexi-tate supremE, prezentind cele mai inalte 9i perfec-

lionate mecanisme de autoorganizare 5i autore-glai, fiind dotat cu dispozifii selective antiredun-dante gi cu modalit6ti proprii de determinareantialeatorii.

irurrwoAnt:a

a

a

a

Care sunt principalele caracteristici ale S.P.U.?

in ce const6 complexitatea S.P.U.?

I

u

2. SUASTSTEMIu"L coqNrTrv

(/ '''tCognr{n reprezint5 grupul de procese ce extrag, engrameazd,

.s:tocheazd, reactualizeazd gi pre/ucreazd (/a diferite nivbte inror-rrtalia despre stdrile lumii externe gi ale propriutui Fr.r. Aga cumafirm6 l. Piaget, ea depinde de structura morfofunclionalE aorganismului, av6nd caracter adaptatiu5i plastic anticipativ.

-Subsistemul psihic cognitiv cuprinde o serie de procese de

naturd tnforma[ional3 cu func[ii reflectorii.

Din punct de vedere cibernetic, refrectarea este o moderare inplan subiectiv a obiectivului, modelare ce atinge un anumit grad dezo_morfism, dar nu gi identitatea (p. popescu-Neveanu) deoarecerellectarea nu se produce dec6t in formd subiediva.

Fiind un sistem deschis, sistemur .psihic uman rearizeazdreflectarea rea litS[ii,

' in prezenia stimulului, prin intermediur proceselor cognitive pri-mare;

' h absenta stimulului, prin implicarea proceselor cognitive secun-dare, prelucr6nd la nivele diferite informafiile obfinite prin inter-mediul proceselor primare.

2.1. Procesele cunoagterii senzoriale.Handicapul senzorial

Prima treapt5 a cunoagterii este cea senzorialE. Reflectarea lanivel senzorial se realizeazz prin intermediul senzaliilor, percepliilorgi reprezent5rilor.

I

t

I

,

iCare este nattira S.P.U.?

hiculuiin t9

i

L

2.1.1. Senza[iile

Senzatia . e-qte procesul'_c.qgnitiv senzorial primar care reflectd,in forma imaginitor simple, insugiri izolate aleobieAelor gi fen omenelor.

Senza[iile:

. qql"|pf-ocgy glqmeryfare de.o-g.1egg sr4!t cele mai simple procesepsihice slmbolizSnd insugiri izolate, in raport de specificul ana-lizatorului care preia informatia extern5: de exemplu, analizatorulvizual pentru lumin5 gi culoare, analizatorul auditiv pentru sunetegizgomote;

. sunt primare deoarece apar ca urmare gi in momentul acliuniistimulilor asupra organelor de sim! (analizatori), dup5 principiul'?cum" gi "aici",

. prin intemediul lor informatiile (provenind atSt din mediul internc6t gi cel extern) intrQ in sistem.

Ele _sun-t-pulery:lS influentate de activitatea intregului sistempsihic uman. M. Zlate 1999, considerd cd perfeclionarea sensibilit5liinu este doar rezultatul bunei funclionfiri anatomo-fiziologice, ci sedatoreazS optimiz5rii activit6tii mintale a subiectului.

Pierre Salzi, citat de M. Zlate (1999), consider5 cd in analizasenzatiei sunt determinante t-rei categorii de fapte: obiective, ner-vgase- gi mintaJg,. O senzatie este caracterizat5 de urmttoarele:

- corespunde unui obiect real;

- implic5 participarea unui aparat nervos;

- in calitate de stare de congtiin!5 are antecedente gi concomitenlede naturS subiectivS.

Astfel, autorul citat consider6 cE elementele de conjuncturE gicongtiinta au rol determinant ?n aparifia, cregterea sau diminuareasenzatiei, aceasta fiind un efect global.

An.rlizatorul este aparatul anatomo-fiziologic care face posibildproducerea senzafiilor prin analiza 5i sinteza infor'mafiilor provenite de la diferite tipuri de stimull pebaza actiunii coniugate a mai multor segmentestructura/- funclionale: periferic, intermediar Sicentral.

Fiecare analizator este specializat in captarea, transmiterea Si',rrrrbolizarea unei cantit6ti de stimuli de un anumit tip, prin procese,,nrplexe de codificare 9i decodificare.

Receptorul este componenta care transformd (codificS) ener-,1r.t excitanlilor intr-un cod neurofiziologic: impulsul nervos. Acestav,r fi transmis celorlalte verigi ale analizatorului: calea de conducere',r veriga centralE.

Veriga centrald este reprezentatS de o zoni corticalS specia-hzatl in decodificarea impulsurilor neruoase 5i transformarea aces-tora in fapt psihic. Zona corticald implicatE in decodificarearrrformafiilor este specificS frecSrui analizator. De exemplu pentru,tnalizatorul audltiv zona implica6 este in temporal, pentru celvizual- in occipital etc.

De la stimul la senza[ie, modific6rile sunt asigurate deprrocesele de codificare gi decodificare. Decodificarea red5 in plan

lrsihic stimulul care a aclionat asupra analizatorului, in corespon-rlenf5 cu el, dar ca imagine subiectiv6 ea red5 "semnificatltl" prin"semnificant".

tuemplu:Stimulauditiv Receptor

-_> Centru,neruos

VVt/ndd sonord ----> Codificare ----*----r' Decodificarerl

Influxlteruos Senza[E auditivd

. Frecvenli in a4iune

. Amplitudine Intensitate

. Formd Timbru

Fig. nr. 4- Prezentarea schematic3 a mecanismului formdrii senzatiei

I

21

I

l1

caracteristicile senzatiilor depind de caracteristicile stimululuigi de cele ale analizatorului. Nu orice stimul produce senzalie. inoarecare m5sura, senzatia este condilionatd de caracteristicile sen-sibilit6fii. Lipsa oricSrei verigi din componenla unui analizator duce laimposibilitatea apariliei senzaliei pentru care este specializat acelanalizator; de asemenea, funclionarea insuficient5 a acestora pro-duce tulburdri in aparifia senzaliilor corespunzitoare.

Senzatia este un proces care apare de la nagtere. Aceastapermite in maternitSfi descoperirea, din primele zrle) a riscului dehandicap senzorial. Habitual, se fac determin6ri referitoare la risculnou-ndscutilor pentru handicapul auditiv sau vizual.

La adult, in mod normal, nu se intSlnesc senzalii in stare purd,ci numai organizEri ale informafiei senzoriale in perceplie. senzaliiizolate pot apSrea ?n condilii speciale de stimuiare siu in cazuripatologice.

Diferente individuale

. instrgirile senzaliilor depind at6t de particutarit6file stimulului(semnificatia pe care o poart6 stimulul- de

-exemplu, un

muzician va fi interesat de sunete, in general 5i de suneteleryuzkalq in special; un pictor va ft mai interesat de culoare gi deformd efc.) c5t gi ale subiectului (aptitudinile acestuia- careimplic6 dezvoltarea sensibilitSlii pentru receplionarea gi prelucrareaunei anumite categorii de stimuli de exemplu, auzul muzicaldetermind o buni discriminare a fna$imii gi tonurilor muzicale ;culturalizarea senzatiilor etc).

cunoagterea particularitStilor indviduale referitoare la sensi-bilitate ofer6 posibilitatea cunoagterii particularit6lilor de adaptare,pe baza c5rora, de exemplu, se poate face prognoza privind abi-litdtile gi dizabilitEtile, sau se pot decela elementele de risc in evo-lufia sensibilitdtii. Aceste date sunt cointegrate ecuafiei personale,profilului-psihologic ai totodatd dau perspeciiva posibitit5liitor gi I saulimitelor in direcfia capacitSgi de adaptare.

Moda Iititile senzoriale

Din punct de vedere informational, in problematica senzoria-lrtitii intereseaz6 douE aspecte: conlinutut infotm,ational gi sensi-I ri litatea_l.a nivelul fi q-cdrui a nalizator.

Sherington a utilizat drept criteriu de clasificare a senzafiilorIocul unde sunt plasati receptorii: lp_-_suprqfata cgrpului- extero-c'eptorii, in interiorul organismului, in viscere interoceptorii gi inI e ndoa ne, a rticu lali i- m ugchi- propriocepto ri i.

tn funcfie de aceasta, senzaliile au un anumit conlinut infor-rnalional:

9ef -'zptli exteroceptive- senzati ile care furnizeazS informatiiclln mediul extern), ce se impaft, dupE tipul de analizator implicat inproducerea lor,.in:

o senzatii vizuale (senzatiile de lumind Si

culoare);

"' I r seflzdlii auditive (sunete 9i zgomote);

o s€nzitii cutanate (termice, de tact gi

presiune);

o senzd[ii gustative(combinalii de acru, amar,dulce, s6rat);

' o sefizdtrii olfactive.

Senzatii interoceptive- furnizeazS informatii din mediulintern; acestea sunt senzatii interne cu caracter difuz (foamea,setea, senzatii de disconfort, de durere);

Senzatii proprioceptive de echilibru 9i orientare (oferdinformalii

" in legEturS cu pozilia. gi migcarea corpului, mi5carea

rectilinie etc.). Exemplu: senza[ille kinestezice (de migcare) dauinformalii despre pozi{ia gi migcarea segmentelor corpului gicaracterele spaliale ale segmentelor corpului (direclie, senslamplitudine).

22

Informatiile senzoriale necesare. realiz6rii actelor motrice

Senzatiile dermice (cutanatc)

Acest tip de senzafii apar in urma excit6rii corpusculilorsenzoriali.afrafi.sub piere. Ere sunt: taarte (de contact 5i presiune);termice (de cald, rece); de durere.

Sensibilitatea cuta-nat6-(dup5 p. popescu-Neveanu gi M. Golu)este cea mai veche formd de sensibiritate, ra niverur evoruat,superior fiind totodatd o facultate specific umant. culturalizareaacestei modalit5li senzoriare este rezuitatur curturii migc5rii, .ui., turSndul ei se modereazd sociar-istoric. sensibiritatea cutanat5 sedezvolt5 ca urmare a corabordrii acesteia cu sensibiritatea mugchirorgi a tendoanelor, cu kinestezia (de exemplu, ea atinge pariietriideosebrti in ceea ce privegte direrensierea senzoriald, li scurptori,chirurgl kinetoterapeuli ete.

Tactul reprezint6 forma tipic6 a recepliei decontact. Senzatia tactild este produs6 de atingereadintre stimul gi o zond a pteiii. l. p. Nafe 9i f.S.Wagonel (1941) au demonstrat ci, in dinamicasensibilitSfii tactile, hot516toare este relalia fizic5dintre obiect-.(stimul) 5i receptor. in contactul sta{io_nar, senzatiile tactile se estompeazd sau disfar.Astfel, miScarea genereaz5 sensibilitate iar intrerupe_rea migcSrii duce la intreruperea sensibilit5lii.

Studiile realizate de Secenov au evidenfiat efecte-le conlucr5rii dintre tact Si kinestezie gi importanga

l?r in cognilie, consider8nd comftexul tactit_kinestezic ca fiind ,,paralel cu vederea,, in descifrareacaracteristiiclor spatiale (dimensiune, profil, formdetc). De exemplq in cazul cecitdlr1 subiectul poatecompensa pe baza informaliilor oblinute tactilo-kinesteziq pe cele ob[inute pe cale vhuad. Aceastaeste/ desigur, baza realizdrii cititului fn Braille decdtre orbi.

Caracteristici alesensibili-tetiitactile

Sensibilitatea tactilS se particularizeazd, (dup6 P.

Popescu-Neveanu Si M. Golu) prin urmEtoarelecaracteristici:

l.insugirile mecano-fizice ale obiectelor sunt reflec-tate ca fiind exterioare nou5, fiind localizate(proiecate) in regiunea contactului cu pielea (vezilegea proiectivit5tii);

2.in senzatiile tactile sunt reflectate nu numaiinsugirile obiectului, dar gi cele ale organuluireceptor (de reguld mina);

3. procesul tactil (atinger'e, frecare) este reflectat intoatS desf55urarea lui;

Sensibilitatea tactilS dispune de diverse nivelurisau forme de organizare:

- Tactul pasiw caracterizeaz6 posibilit5tile dereceptie senzorialS a pielii in conditiile imobilit5tii ei(pe aceast5 cale sunt furnizate informatii vagi despreprezenta obiectului)

-Contactul tactilo-kinestezic actir prin care se efec-tueazi perceperea clard a insugirilor bi gi

trldimensionale ale obiectelor.

Sensibilitatea termic5 (de temperatu r5)

Informatiile ce caracterizeazi aceast5 modalitatesenzoriali sunt senzatii termice de cald gi senzafiitermice de rece (informafii despre propriet5tilecalorice ale obiectelor), incluzind gi mecanisme determoreglare (adaptare termicS). Stimulul estereprezentat de diferenla dintre temperatura corpuluigi cea a obiectelor. Se poate spune cE sensibilitateatermic6 reprezintd latura subiectiv6 a mecanismelorbiofiziologice prin care se realizeaz5 horneotermia.

Formeletactului

2524

Ea apare in str6nsi leg5turi cu tactul 9i sensibilitateadurereoas6 (a.tat in ceea ce privegte receplia, c6t 5idin punct de vedere funcfional)

Sensibilitatea vizualS

furnizeazi informalii despre proprietEiile lumii ex-terne sub forma senza[iilor vizuale de lumin5 9iculoare.

. Stimulii Excitantii sunt undele electromagnetice, care actio-neazE asupra analizatorului vizual. Ochiul umanrecepteaz5 lungimite de undS cuprinse intre 390-760 milimicroni (intre care gdsim lungimile de und6ale culorilor fundamentale: rogu, oranj, galben,verde, albastru, indigo, violet), dincolo de care setrece la ultraviolete. DacE lungimea de undS estemai mic5 de 390 milimicroni vom avea undeinfrarogii.

. Calit5tile Principalele propriet5ti ale senzaliilor vizuale sunt:

;;;il;, !on{ cromatic (felul tipul culorii, dat de

;i;;"il"-' lungimea de und5, de exemplu: 760 milimicronipentru rogu, 500 milimicroni pentru verde, 390milimicroni pentru violet etc.), luminozitatea(lntensitatea radiatiei- reprezint5 locul pe care ilocup6 flecare culoare pe o scale in care cel mailuminos ton este albul iar cel mai intunecat estenegrul) gi saturalia (puritatea- dat6 de cantitateade alb amestecatd in culoarea dominant5)

Studii deosebit de interesante gi cu largi aplicatii practice s-aurealizat in ceea ce privegte modul cum perceperea culoriiinfluenleaz5 psihicul. Aceasta se realizeazd in special in douddirectii:

. un efect ftziologic generalasupra proceselor care se produc ininteriorul organismului gi

c un efect psihologic(rezonanta psihic5).

Prezentdm, in continuare spre exemplificare, citeva dincfectele psihofiziologice ale principalelor culori ale spectrului (dupdl)avel Muregan, 19BB):

Culoarea debazE

Efectul psihofiziologic

Albastru

Ro$u

Portocaliu

-Efeete__f,4@laStee: scade presiunea sangvinS, dilatd vaselecapilare;Efecte psihologice: linigte, impScare, relaxare pl5cut5, bun6dispozilie, echilibru, contemplareSemnificatie osiholooicS si rezonantS afectivS: Exprimi "elasti-citatea vointei", concentrare, sigurantS, contemplatie,indrSznealS.

Efecte fiziolooice: scade presiunea sangvinS; scade tonusulmuscular; calmeazS respiratia; reduce frecvenla pulsului.Efecte psiholooice: Seriozitate, sentimentalism, nostalgie,tendint6 spre evocare, spalialitate, favorizeazd dezvoltareaproceselor de inhibitie gi de incetinire a ritmului activitS$i.Semnificatie psihologic6 si rezonantS afectivl: se caracteri-zeaz5 prin "profunzimea trdirilor ti sentimentelor"' exprim6linigte, tandrele, iubire 5i afectiune.

Efecte fiziologice: cregte presiunea sangvinS; ridicd tonusulmuscular; activeaz5 respiralia, creeaz6 senzalia de cSldurSdatoriti intensit6tii ridicate a energiei radiante a lungimil deundi electromagneticS ce ii corespunde.Efecte psihologice: stimulator general, excitare, aprindere,insufletire, activism, mobilizare, agresiune, abundentdasociativS, senzalie de apropiere in spaliu, faciliteaz6 asocialiilemintale de idei.Semnificalie psihologicd Ii rezonant6 afectivS: se carac-terizeaz5 ca fort5 a voinlei, specificS tipului activ, excentric,ofensiv-agresiv, autonom, exprimS dorin$5, excitabilitate,dominantS.

Efecte fiziologice: accelereazS pulsatiile inimii; mentine presi-unea sangvini; favorizeazi secretia gastric5 gi digestia.Efecte osiholooice: optimism, veselie, stimulator emotivSemniflcalie psiholooic5 si rezonan!5 afectivS: specificd tipuluiactiv, excentric, ofensiv, agresiv, exprim5 dorintS, dominant6,excitabilitate.

27

FI

I

CunoaSterea influenlei pe care culorile o au asupra psihicului uman

permite utilizirea acestora in scop terapeutic (n acest sens s-a vorbit chiar deifoamea de o anumiti culoare" a organismutui botnav), precum 9i in domeniul

optimizirii psihice. Prin intermediul culorii se poate actiona in special pentru

inducerea unei stiri generale de confort psihic 5i relaxare, pentru combalerea

stresului, a tensiunilor psihice negative (stiri de iritabilitate, anxietate, depresie)

etc.

Astfel, persoanelor care au un temperament intpulsiv/ caracterizat printr-

un mare consum energetic Ai ritmuri inegale in activitatg care au o fire activS,

nelinigUts, le este recomandat un mediu cromatic in care sd predomine culorile

retaxante, echilibrante, liniStitoare, precum verdete 9i albastrul. DimpotrivS,

persoaneior interiorizate, Ietfase $ pulrn sociabile le sunt recomandate nuantele

cromatice predominant spre ro5u 5i oranj, culori ce favorizeazS nevoia de

comunicare, de exteriorizare, inspiri optimism 9i veselie.

studii in domeniul cromoterapiei au pus in evidenf5 faptul c5 mediul cro-

matic poate fi adaptat tipului 9i specificului muncii. Astfel:

. pentru activitelih intelectuale care implica o {nare solicitare a sistemului

cognitiv le sunt indicate diferitele nuante de verde;

. muncilor cu un consum mare de energie fizlci 5i ritrn accentuat de activitate

le sunt recomandate nuanteh de ocru;

r pentru activit5lile desffi5urate in condi$i de munci necorespunzSloare din

punct de vedere at temperaturii, se poate folosi terapeutic culoarea astfel:

- pentru temperaturi inalte se recomandS tonuri 5i nuante reci de verde 9i

bleu;

- pentru temperaturile scazute este bine si se foloseascS tonurile calde de

ivoriu, crem Si portocaliu;

. subiectilor care lucreazS in condi[ii de deficit al luminii solare le este

recomandata luminoterapia (expunerea la lumina artificialS ce reprodtrce

culorile spectrului solar);. pentru interiorul avioanelor se recomand} folosirea culorilor verde 5i albastru

care au un efect calrnant, linigtitor ti evitarea culorilor maro 5i galben care s-

a constatat ci induc senzatia de ametealS.

Utilizarea anumitor tonuri pentru cromatica spitatelor, policlinicilor,

sanatoriilor etc, poate contribui la imbunStSlirea stSrii psihice at6t a

pacienlilor c6t 5i a personalului. in prezent se recornande sritarea irnpresiei

de depersonalizare 5i monotonie pe care ar putea-o l[sa albul glacial, folositp6ni acum pentru aceste medii gi inlocuirea lui cu diferite culor,i, in func[ie

de destinatia sililor respective:

r culoarea verde-bleu pentru silile de operalie 5i sectiile de chirurgie, ca 5i in

cazul incSperilor in care pacienlii sau peronalul sunt expugi la temperaturi

inalte (camerele de terapie fizicl-raze X, spilStorii, bucitirie etc);

irr birouri 5i laboratoarg in funclie de plasamentul acestora: ah-ftldes pentru

cele situale la nord gi gri-moderat sau verde-pal pentru cele agezate spre

:;ud;

,pentruspaliilefrecventvizitatedenumeroasepersoane(holuri'foaiere'camere de

-primire etc) - utilizarea schemelor policrome, cu evitarea unei

;rnumite culori dominante;

. pe coridoare 9i in spaliile din jurul scerilor, unde culoarea trebuie silo*p"nua." lipsa de luminb - galben-pal, crem, portocaliu'

unii autori considera utili folosirea anumitor culori pentru fiecare categorie

,l,' bolnavi, prin vopsirea perelilor, utilizarea paravanelor etc'

Folosirea culorii in scop terapeutic implici ins6 o cunoagtere.foarte bun6 a

,,,t,ieiiufui deoarece efeitete psihice ate perceperii cutorii diferS de ta caz la

,,rr,--ninJ dependente -

de 'istoria peisonati, v6rsh' mediut orttuml'

( ,rracteristicile de personatitate, starea psihici a subiectului etc'

Sensibilitatea auditiv5

. Stimulii -sunt undele sonore care aclioneaze asupra analiza-

torului auditiv.

Urechea umane recepteaze numai undele sonore cu o

frecven!5 cuprinse intre 16 Si 20'000-. de vibratii pe

secundi. Su'U fS vibralii pe secunda sunt infrasu-

netele iar peste 20.000 de vibralii pe secunde sunt

ultrasuneteie. Receplia sonore inregiskeazi cote

superioare in plaia frecven{elor ce corespund limba-

irriri n.irrut. notut auzului in receplia cuvintelor $i in

ieglarea vorbirii a condus ta calificarea senzaliei

au;itive ca o "senzafie preferatS"' Totodata modali-

tatea senzorialS auditiv5 este impticat5 in orienhrga

in spaliu, ca urmare a localizdrii sursei sonore (efectul

biaural)

- ProprietSlile senzatiilor auditive sunt:

f . in5llimea (dat6 de frecvenla vibratiilor)' Din acest

pun;t de vldere sunetele pot fi inalte (cu frecvent6

mai mare) sau ioase (cu frecven[5 mai mic6)

2.Intensitatea (data de amplitudinea undei), din acest

. Calititiale sen-zatiilorauditive

I

I

I

L

punct de vedere, sunetele putand fi puternice'

mediisau slabe.

3.Timbrul (dat de forma undei)'

S-aconstatatcSzgomotulareefectenegativeasuprasistemuluipsihic.Gerd Jensen, citat de PI Mure5an (1988), a ajuns la concluzia ci sistemul

"urior"S"i"tiv incepe si reaclioneze la o intensitate relativ scbzutb a sunetelor

(70 db), av6nd drePt consecinli:

- cresterea tensiunii arteriale;

- reducerea irigaliei sangvinea mu5chiului cardiac'

La zgomote mai puternice, se inregistreaz5 aparitia unor simptome precuml

- cretterea secreliei de adrenalinS;

- dilatarea PuPilelor;

- paloarea fetei;

- contractarea mugchilor abdomenului 9i toracelui, precum 9i a

picioarelor;

- accelerarea Pulsului.

Dimpotriva, muzica s-a constat ci are o serie de efecte asupra psihicului

acestea fiind cercetate 5i speculate in scop tempeutic. Principalele categorii (

eie&e p$nofogice sunt, dupi B. Iamandescu (1999) urmitoarele:

. relaxare psihic5 (catharsis, defulare, sedare, euforie);

. stimulare psihicS (cregterea randamentului cognitiv- memorie 9i ideatie,

increderii in sine, stimularea vointei 5i inliativei);

. cresterea capacitetii de comunicare;

, modificarea excitabilitalii psihomotorii (scSderea nelinigtii motorii,

tonusului muscular, diminuarea sau disparilia crampelor musculare);

. efect in diminuarea durerii'

Sensibi litatea kinestezici

senzaliile kinestezice impreunS cu senzatiile de echilit

formeazS categoria senza[iilor proprioceptive, ce ofere informalii

legSturacumigcareagipoziliacorpuluigialediferitelorSegmale corPului.

Ex: senzalii referitoare la pozilia gi migcarea segmentelort'orpului, senzalia de verticalitate gi de inclinare a corpului, senzaliatle migcare rectilinie, senzalia de rotatie, senza[iile de ameleald.

Educarea simlului echilibrului gi al orientdrii migcdrilor corpuluiit spaliu se poate realiza cu succes numai in mdsura fn care se ia fnt ondieralie intregul complex al senzaliilor proprioceptive glNteroceptivel chinestezice, de echilibru, tactile, vizuale, precum gilactorii interni care comandd declangarea migcdrii (reprezentdrile giIrnaginea migcdrii concrete care trebuie executate)

. Sensibilitatea gi legile sensibilit5fii

in sens general, sensibilitatea reprezintd capacitatea de a avea:;enzafii.

in sens restrSns, sensibilitatea a fost definitd cd fiind funQiaana/izatorilor ce redlizeaze primar reflectarea obiectuald, prinreceptionarea stimulilor gi in stabilirea cu ei a unui raport cu sensbiologic.

Ea indeplinegte funclie de semnalizare, prin aceasta fiind labaza tuturor proceselor psihice, de la cele mai simple, p6n5 la celemai complexe.

1) Legea pragurilor absolute gi diferenSiale

Sensibilitatea se pune in evidenf5 cu ajutorul pragurilorsenzoriale. CercetSrile de laborator au evidentiat faptul cd receptiasenzorial5 se produce numai in anumite limite de intensitate astimulatiei, numite praguri senzorlale.

pragul senzorial reprezlntd intensitatea cea mai micd a unuinrinlmal (p.m.) stimul, care determind o senzalie specifice.

fxemplu: pentru sensibilitatea vizuald: 1-2 cuante,

pentru sensibilitatea auditivd: 16 vibralii/ s,

pentru cea tadiH: 3-4 g/mnf,

stimulSrile sub limita de intensitate necesard pentru apariliaunei senzalii (sub nivelul congtiinfei) se numesc subliminale sauinfraliminale. Degi necongtientizate, acestea pot, in anumite condilii(in special ca efect al sum5rii), sd influenleze compoftamentul.StimulSrile de acest gen sunt "uneori utilizate in subtile tehnici deinfluentare a subiectilor {in special a comportamentului consuma-torilor). Acegtia pot reactiona in sensul stimulilor primili, fErE a aveacon$iinla factorilor ce i-au determinat" Mai multe informaJli in acestsens vom prezenta la capitolul "percep{ia,,

Pragut senzorial reprezin'td cea mai mare cantitate dintr-unmaximal (p.M.) strmul care mai determind inci o senzalie

speciftcd.

Dincolo de acest prag nu mai apar senza[ii specifice, ci dure_rea. Despre un zgomot puternic, de exemplu, se spune cE esteasurzitor, despre o lumin5 puternic5 re spune ce e$e orbitoare.

o modalitate senzorial6 spmial5 cu semnificalie deosebit5pentru adaptare este cea dureroasS. Autorii sunt unanim de acordin afirmarea rolului durerii pentru ap6rare gi adaptare, easemnalizAnd, in fapt dificultatea prin care trece organismul.

. Sensibilitatea dupe U. $chiopu, i99Z este o serzalie simptom, dedureroasS origine cutanatd sau internA, conpomiA gi ocomponen ti a fectffi n egatwd.

P. popescu-Neveamt o rcnsiderl drept un comptex desenzatii care semnalizeazd stimulul nociceptiu, c6t giprocesul distructuv (taum6, pr6iune, bloaj at lesututuiorganic, etc).

. crasificare, ou*#;:fli:i#'r*:trideri c5' dupa ractorul asiesiv,

-prin inlepare (centalgie);

-prin presiune (crusalgie);-prin arsuri (termalgie);-prln sti m ulare electrird (lingypatie, baripatie) ;-furnic6turi (mimalgie).

tt"tl"i""i?ffi3?nlca' h rSndulei (dup5 intinderea zonei

- dtfuzi,;

Caracteristici

Studierea influen[elor exercitate de factorii subiectjvi a condus laelaborarea a nurrlergase tehnici de psihanalgezie. Foarte cunoscute Sunt

tehnicile de bio-feed-back, hipnoza, sugestia, condi$onarea, suprimarea

avantajelor psihotogice ob$nute de pacient in urma durerii, in coroborare cu

folosirea unor dispozitive de alinare a durerilor.

Conditionarea culturali 5j perceperea subiectiv6 a durerii

Durerea nu se rezumi la aspectul fiziologic. Autori precum Rene Leriche,

Mark Zborowski, David Le Breon, Septimiu 5i Adina Chelcea etc, au studiatr:ondilionarea socioculturalS a sensibilitStii dolorice'

in 1979, Leon Chertok considera durerea ca av6nd un caracter dual. El

rtiferenliaz5 intre senzalia de durere "senery pin", al c5rui rol este der olectare a informa$ei 9i reac$a tradusd subiectiv prin suferinli- 'Sufferingytain".

- localizatS;

- asculit6i

- iradiant6 etc.

Senzalia dureroasS apare ca expresie a leziriiintegrit-afii organismului fiind, de cele mai multe ori,insogtd de modific6ri somatice 5i psihice ce pun

organismul in alert6^ in vederea evit6rii stimululuiproducStor de durere. In anumite limite, datorit5 mesteicaracteristici, precum 9i a celei de avertizare, senzatiile

algice fiind un ecou al rezistenlei organismului fali defactorii agresivi, indeplinesc un rol util biologic. Se

vorbe5te, in acest sens, de boli "perfide" care apar $i se

dezvoltd in absenta semnalizdrii dureroase, aceasta

fac6ndu-se simlit6 in etape tardivg cand interveflliaterapeuUcd devine inutilS sau in mare parte ineficientS'

Uneori informatia algice este folositi ca indkatorimportant pentru dignosticul clinic. ln aceste situaliitrebuie si se ginb seama ins5, de varia$ile jmportante

induse prin subiectivitate: hiperalgezie, hipoalgezie.

Degi in multe cazuri are un efect benefic, durereapoate constitui 5i un obstmol de care trebuie sb se ginb

cont in unele interventii terapeutice

Durerea poate antrena secundar inpotenld functio-nald reflexd. Impotenlele funclionale pot apErea 9i ca

urmare a anticipirii aparitiei senzatiei dureroase.

-1j33

c-aracteristicS senzaliei de durere este puternica conectare mouvalional-afectiv6 care influenteazi major intensitatea cu care este resim$te durerea, prin

alarma pe care o genereazS, declansand implicarea intregului sistem psihic, cu

toate caracteristicile sale in momentul respectiv.

in lucrarea "Chirurgia durerii", Rene Leriche subliniazS faptd ca durerea

este expresie a interacliunii dintre stimulul nociv gi individ, cu intreaga sa

personalitate, istoria personalS, influenlele educative primite, religia 6i cultura

cSrora le apar[ie subiectul, normele 9i valorile diferitelor grupuri 9i microgrupuriin care a fost gi este integrat.

De exemplu. pot fi puse in evidenlE deosebiri in percepe'rea durerii incadrul frecSrei culturi, in funclie de sexul subriectului 9i rolul prescris de

societate: astfel b6ielii sunt educall s6-5i reprime durerea acest lucru

considerindu-se atribut al masculinitSlii, in timp ce pentru fete, dimpotrivS,

exprimarea durerii este considerate ca frind asociate feminitSlii.

Pragurile (minimal ti maximal) sunt, deci, limitele (inferioarS,

respectiv, Superigare) intre care funcJioneazd Sensibilitatea, acestea

variind de la o modalitate senzoriale la alta.

intre mirimea pragului gi sensihilitate este o relatieinvers proporlionalil ; exemplu, dacd un subiect arg pentru o anumite

modalitaie senzoriald, un prag minimal scdzut, atuttci sensibilitatea lui este

ridicatd.

pragul diferenlial se defrnette ca fiind cantitatea minimi

(sensibilitatea diferenliale di!f:'!- {':!1, care adeugafi la sti-

sau discriminativS) mularea anteriaare' determinS a nouesenzatiq diferitd de cea anterioare.

De exemplu: valoarea acestui pmg estq pentru sensibilitatea vizuald de

1/104 iar pentru cea auditivd de 1/10 din valoarea inifiald a stimulului.

Privind modificarea intensitSlii stimulului 9i a intensit6lii

senzagiei, weber a constatat c5 sensibilitatea variazS in funclie de

intensitatea stimulilor 5i este mai fina in cazul stimulilor de

intensitate slabfi, dec6t a celor de intensitate ridicatfi. Cercetfirile au

fost continuate gi dezvoltate de Fechner constatandu-se ce, dacestimulul creste in progresie geometricS, sensibilitatea cregtein progresie aritmeticS, lege ce poade numele Weber-Fechner'

Cercet6rile ulterioare au demonstrat faptul c5 aceast5 legelrrnctioneazd numai pentru valori medii ale sUmulilor. Gh. Zapan a,rrlus corecturi acestei relatii, enunt6nd legea Weber-rechner-Zapan.

Sensibilitatea nu este un dat imuabil. Experienfa a demonstratr ,i pragurile senzoriale,rntrenamentul prilejuit

pot modifica h timpul vietii prinactivitate (mai ales profesionale),

irrvllare, interes, cultur6 personalE, (pe baza interventiei unei legi a

',cmnificatiilor afective sau cognitive cu rol de activare.

Procesul de cregtere a excitabififfilii gi acuitdlii (absolute git/lferenliale) a analizatorilor poarti numele de sensibilizare (procesr p us depresi u n i i se nzoria le).

2) Legea semnificatiei

Semnificalia (afectivd, motivafionald) mare a unui stimul facesi creascd sensibilitatea tafd de eL se fie mai rapid discrimindt gidtiar sd contrazicd o lege mai generald, cum este cea a relatieifntrei ntensita tea stimu lu lui gi in tensitatea senzatiei.

De exemplu, un stimul de intensitate mai micd, dar puftefurrle semnificalie (cu incirciturd afecttvd) podte si fie mai rdpid Sintai corect discriminat decAt ati stimuli de intensitate superioarl.

3) Legea adaptSrii

Sensibilitatea analizatorilor se modificd sub acliunea repetuE as:timulilor. Adaptarea la un stimul slab care adioneazE un Umpindelungat, const6 in cregterea sensibiliteliL deci scEderea pragului',r:nzorial, pentru o receptionare c6t mai bun5 a acestuia. In ceea ceprivegte un stimul puternic, adaptarea se realizeazS prin scederea',r' nsi bi lit5ti i, respectiv, cregterea pragului senzori at.

4) Legea contrastului senzorial- constT in scaaterea reciproce int,videnfd a doi sttmuli cu caracteristici opuse.

sede

i1

ExistS doud tipuri de contrasig <t/.re<iv - care reprezinGcrcgterea sensibititEfii pentru stimulul care urmeazd gi contrastulsimultan - constend in scoaterea reciprocS in evidentd a doi sau maimulli stimuli ce actrioneazE simultan (de exemplu: acordurile muicaEafigele publicitare, marcajele rutiere etc)

AceastS lege are multiple aplicalii in psihologia transporturilor,psi hologia ind ustria 16 (psihotog ia reclamei), psihologia inv6[5rii etc.

5. Legea interactiunii analizatorilor

O senza{ie produsd intr-un analizator influen[eazd producereasenzaliilor in affi analizatori, intensificindule sau diminu6ndule.

ExistS astfel, senzatii tonice, pozitive (lumina are efed pozitivasupra auzului gi gustului / , precum 9i interactiuni frenatoare,negative (frig u/, dttrerea, deprim d celelalte modali tdli senzoria le).

U nele particularitSli ateevolutiei sensibilitetii in ontogenezS

Ca tendint5 generalS de evolulie in ontogenezS, sensibilitatease supune unei anumite ciclicitSli: la nagtere are o valoare scdzutS,evolueaz5 pe parcursul v6rstelor de cregtere av6nd un punct maximin perioada copitSriei 5i Unerefii, la adultie inregistreazE un platourelativ (valori relativ-constante) gi se diminueazd la senescentS.Fiecare modalitate senzorialS se supune acestei tendinte generale,ins5 punctele critice intervin la v6rste diferite pentru fiecare tip desensibilitate. DupE datele oferite de P. Popescu-Neveanu, M.

Cristescu gi L. I4arinescu-Pietraru (1964), citati de P. Popescu-Neveanu gi M. Golu, diferitele modalit6li senzoriale au urmdtoareleevolufii:

o acuitatea vizuald este scdzut5 la vSrsta pregcolard, se petfec-

[ioneaz5 treptat atrngdnd un optim intre 15 gi 21 de ani, sementine relativ constant6 pinS la aproximativ 50 de ani, dupScare intervine involutia;

. vederea in adincime (insuficient dezvoltata in copil6rie), se

opti*ir.ura in jurul vdrstel de 18 ani, regresia incepind in iurut

v6rstei de 45 de ani;

.VedereacromailCeestefoartescSzutSlavSrstelemici(U.Siniopu, 1962),'evolueaz6 pe parcursul v6rstelor de cregtere 5i

Itirg[ ;ptir*fi in irtui ,artt.i'de- 30 de ani; regresia incepe in

lurui v6rstei de 4O de ani, menlinSndu-se mecanismele ce cond-

lioneaz6 constanla perceptivS cromaticS;

.sensibilitateaauditivdabsotutiatingeoptimumla20-26deani(S. Stevens) 5i decade dup6 v6rsta de 60 de ani;

. sensibilitatea tactitS are o evolulie acceleratS intre 3 9i 18 ani,

dupd v6rsta de 26 de ani ea trec6nd in involutie lentS;

. sensibilitatea kinestezicd (testata prin intermediul probei de

tremometrie) atinge un optimum in jurul virstei de 36 de ani'

ipoi intra intr-o iegresie lent6, inregistr:ind c6deri accentuate

intre 60 9i 65 de ani.

$ilanivelindividualserespectSaceastStendinlEgenerala,varialiile fiind datorate influenlelor formative ale mediului, precum 5i

partiiularit6tilor de organizaie gi structurare internS ale fiecSrui

subiect.

ParticularitSli de manifestarea oboselii la nivel senzorial

in sens general, oboseala este definit5 ca o stare de

:,labdciune muscutarS, nervoasa sau psihicS, vizibila sau interioarS,

,"ita ruu imaginar5, ce determinS scdderi ale eficientei activit6tii

subiectului. Ea reprezinta, in esen!5, o reac[ie a organismului la

',olicitdri prelungite sau repetate, care, la interventia sistemului

nervos central, prin reaclii de inhibilie, urm6regte si -permitd

,,igunir*rtri sE ie readapteze, sd-gi refac5 plenitudinea funcliilor

',ale.

La nivelul senzorial se poate vorbi de:

Jt)

31

Oboseal6vizualS

Obosealfrauditivi

Ridicareapragului

0n db)

- rezulti din solicitarea indetungati gi intensS aanalizatorului vizual.

- este frecvent int6lnit6, deoarece informatiilefurnizate la nivelul acestui analizator au o important6deosebit5 in cele mai multe activit5li umane, ceea ceduce la solicitarea intens5 a acestuia. Efecteleapariliei oboselii vizuale se manifestS la inceput local,prin: diminuarea acuitt[ii vizuale; tulburarea regimuluinormal al migcfrrilor ochilor; ingustarea c6mpuluivizua I ; i nsta bi I itatea im agini lor percepute "

in forme mai grave ea antreneaz5: dureri oculare;

fotofobie; stare de somnolen!5; diminuarea claritSliiImaginii percepute.

in forma generalS a oboselii neryoase intervin:insomnii; tahicardie; vertij.

-rezulti din solicitarea indelungat6 $ intensd aanalizatorului auditiv.

-gradul de obosealfi depinde de intensitatea sunetuluigi de durata aplic6rii sale.

70 B0 90 100 110

Nivelul zgomotului (in db)

Fig. 5- Oboseala auditivS. Cregterea temporard a praguluiauditiei in functie de intensitatea gi de durata zgomotului

(dup6 W.D. Ward)

Unul din primele efecte p-e care zgomotu[ [e are asupra,,rrlanismului este adaptarea auditiv5 (vezi legea adapt6rii). DacE',trrrrulul nociv persistS, apare oboseala auditivS, ca urmare a',rrprasolicitdrii analizatorului auditiv- In situa$a in care perceperea,'ryornotelor se prelunge5te luni sau ani, poate provoca leziuni,l',(tenerative ale urechii interne. Degi la inceput se manifest5 local,,'lroseala auditivE poate afecta in cazurile mai grave intregul sistemr{'rvos, avSnd drept consecinte: o stare general6 de obosealS;',l,ibirea capacitdtii de munc6; reducerea capacit5$i de concentraretrrlclectualS.

Formele mai avansate de oboseal5 sunt insotite de: dureri de,,rp; ametreli; zgomotin urechi.

Pentru eficienta activititii gi mentinerea stdrii de sinttate(ltricd gi psihicd), oboseala senzorialS trebuie preveniti prinrcspectarea normelor de igien6 fizic5 gi mental6, stipinirea giulilizarea tehnicilor de relaxare etc.

T,ONCLWII:

SENZA{IA: . este proces fundamental al cunoa$terii elementare(cele mai simple pracese psihice)

o este un proces primar (se produc dupd principiul"acum"gi kici )

Functiilesenzaliilor

. realizarea unor legdturi informalionale simple;

20

10se pot integra aptitudinii (de exemplu: aptitudinea

1

muzica/d, aptitudinea pntru picturd) I

sunt componente ale cimpului de congtiinld. ttnlrol deosebit fn acest sens il au senzafiile tactite gi\proprioceptive care contribaie la formarea schemeil_c9rpg@!9 _ I

. dre o incdrcdturd afectivd (semnifrca{ie)

SENSIBILITATil . are functil de adaptare, cognitivd gi desefinalzare;

. # pune in evidenlS_ cu ajutorul pragurilor*nzorble (variazd intre pragul minimat gipragul maximal);

o s€ stlpuu€ legilor semnificalie[ adaptdri[contrastului xnzorial, interactiunii anali-zatorilor;

t poate -fi imbundtdtitd prin exersare

iNrntoARr. Care sunt modalitbfile senzoriale ?

. Ce este sensibilitatea ?

. Care sunt pragurilesenzoriale gicum se definesc ?

. Care sunt funcliile senzaliilor ?

. Cum se manifestd legea semnificatiei ?

o Ce este oboseala auditiv5 gi cum se manifesti ?

2.1..2. Perceptiile

Modul cum inlelegem realitatea care ne inconjoar6 9i cumrlr'p59im obstacolele din mediu ce intervin depinde, in mare m6surS,,l{' cilitatea procesului perceptiv. tn cadrul sistemului psihic uman,

lrcrceplia reprezinti un subsistem care are emergent5 9i stabilitatelrroprie: degi este profund influentatd de motivatie gi afectivitate, de

lrrocesele cognitive secundare (in special de formatiunile superioare,rkr gAndire), ea igi pistreazS in anumite valori, coordonatele derlclini!ie, ceea ce-i asigurS individualizarea, ca proces specific.

Perceplia 'd . este procesul coglitiv senzorial primar care simbo-

. Nicky Hayes gi Sue Orrell, 1993, definesc perceptiaca fiind procesul de interpretare (atit la nivelcongtient cit 5i inconStient), a informaliei pe care oprimim prin intermediul simfurilor, ceea ce nepermite sd coreldm noile informalii cu informalii pecare le detinem deja.

. Interpretarea sau formarea ipotezelor asuprainformaliilor colectate prin intermediul senza[iilor(Gregory 1966) se realizeazd in funQie de experi-en{a anterioard, de starea suhiectulur) precum 5i decircumstanle.

Caracteristici ale Perceptiei :

. Este un proces primar, deoarece informatia este recep[ionatd inrnomentul in care stimulul actioneazd asupra organelor de simt(dupd principiul 'hcum" gi "aici ): perceptia unui obiect esteconcomitentd cu cea a elementelor care-l inconjoarS, determinat5in spaliu gi timp.

. Este un proces complex, de sintez5. Ea rezultS din combinareaoriginald intre informatiile provenite de la stimuli gi experienfaanterioard (informaliile stocate); mecanismul perceptiei constd inrelaliile care se stabilesc intre zonele de proiectie gi de analizi.

. Perceplia depinde de:

40

4t

-setul perceptiv (starea de pregatire, "rnontajul" subiectuluf-motivalia gi atitudinea . sa fa[5 de obiectul perceput. "inpsihologia contemporan6, termenul de stare de pregStire(atitudine sau set) trimite atet la factorul mintal, c6t gi la celmotor, desemnSnd o stare neuropsihic5 de pregdtire pentru oactivitate mintalS sau fizicS" (P. Golu, 1995);

-caracteristicile de personalitate ale subiectului (cum ar fi deexemplu, particularitStile sale temperamentale gi atitudinale);

- fncdrcdtura afectivd a stim ululu i;-experienla a nterioard a subiectul ui.

. Perceptia nu este prezentd la om la nagtere deoarece presupuneexperient6 senzorialS Si de explorare a mediului. Ea estedeterminati de stimuli (factori declangatori) precum gi de anumitecaracteristici (atat de naturS cognitivS, c6t 9i afectiv-motivalionalS) ale subiectului implicat activ, in fundie deexperienta anterioarS pe care o are (cristalizat6 in special incuvint). DacE primele perceptii apar la copil cam la 2 luni,maturitatea perceptivS se produce mult mai tirziu.

. Orice perceptie parcurge 4 faze:

-dete$ia (presupune congtientizarea prezentei stimulului ic6mpul perceptiv, orientarea spre stimul gi focalizarea atentiei);

-discriminarea (presupune desprinderea stimulului deperceptiv gi sesiza rea caracteristici lor sa le) ;

-identificarea (formarea unei imagini unitare gi rapoftarea ei I

experienfa anterioard);

-integrarea (depSgegte procesul perceptiv, presupunSndgrarea verbalS 9i desprinderea semnificatiei).

. in majoritatea cazurilor, datorit5 necesitStii unei adapt6ri rapide lasituatiile mereu schimb5toare ale mediului, percepfia se realizeaz6in condilii de deficit informafional subiectul orientSndu-se asupraunor informalii-reper care sunt completate prin apelarea iRcongti-ent6 a experien[ei anterioare.

Legile percep(iei

Perceptia este guvernatd de o serie de legi care adioneazdcorelat exprimSnd calitatea acesteia.

.11

I ) Legea integralit5tii perceptiei- perceplia este o imaginetttitard a obiectelor gi fenomenelor gi exprimd fnsugiri obiectivg inrr tt qrrelalia lor realfl.

Diferitele insuqiri aleobiectului, percepute impre-un5, se impun impreunS, inaga fel incit, in cazul uneiperceptii realizate in condiliide deficit informational,subiectul are posibilitatea dea-$i construi o perceptieadecvat5.

l'ig. 6 - Exemplu de figurE incompletS. De exemplu, dacd un obiect este',,rbiectul structureazS imaginea percep6nd vdzut numai partial, subiectul se

un triunshi. i:T;ff_7

5i cum t-ar fi udzut

2) Legea proiectivititii imaginii- imaginea obiectului set onstruiegte in creier (la nivel cortical) dar este proiectatd pe surse1la nivelul obieduluicare a generat-o).

3) Legea selectivitfi$ii perceptive. Activitatea de explorare a

rrrediului se realizeaz6 prin focalizarea succesivE a energiei psihice (a,rtentiei) asupra unor obiecte care sunt in legEturS cu acLivitatea sa.

Acestea se desprind de fondul percepliei devenind obiectul1r:rcep{iei - fiind reflectate complet, clar gi precis. Raportul intreolriectul 5i fondul perceptiei are caracter dinamic. in fundie dent:cesit6lile activit6lii, orice element al cimpului perceptiv poaterk:veli obiect al percepliei intr-un anumit moment, pentru ca inrrromentul urm6tor si intre din nou in fondul perceptiei, atentiair rclrept6ndu-se asupra altui obiect.

4) Legea constanlei perceptive- exprim5 adeolarea percepliei lar,'alitate. Prin implicarea mecanismelor corectoare 9i pe baza,,xperientei anterioare, omul are capacitatea de a ameliora percepliarr,rlizatS in condifiile unor informatii inadecvate provenite de la',lirnulii. din mediul extern. [Jn exemplu, este constanta de mdrime.t ()rectarea imaginilor retiniene provenite de la obiecte aflate la,lt,,tante variabile se realizeazd prin intermediul mecanismelor der rryMerg€fitd a globilor ocularigi de modificare a curburii cristalinului,l,t (are se adaugi experienla anterioard a subiectului cu acel obiect.

+_t

Pentru realizarea constanlei formei, in procesul de sintezd intrdexperienla tactt/o-kinestezicd: dac6 obiectul igi schimbd pozi{ia,este vdzut sub un alt unghr, el este totugi perceput ca avdndformd. Se poate vorbi, de asemenea gi de o constanld adac1 lumina in mediul ambiant scade sau se modtficd, obiectelepdstreazl, in anumite limite culoarea.

5) Legea semnificatiei, Se impune ca fiind cea mailege. Conform acesteia, obiectul purtdtor de semnificalie (careleagd de interesele, nevoile subiectului sau are incdrcdturdeste mai bine perceput de cdtre subiect, chiar dacd semnalelesunt mai slabe.

Formele complqxe ale

1, Perceptia spatiului- reflectd toate caracteristicile de spalialiale obiectelor: forma, m5rimea, distanta, directia, tridimensionatea.

. Perceperea formei se realizeaz5 in principal, prininformatiei vizuale (care are functie integratoare) la informatianatur5 kinestezic5, intre ele stabilindu-se relatii de intdrire,gi confirmare reciprocS.

. Perceperea m1rimii se realizeazi in urma sintezei informatiilooferite de: imagi nea retinia nE, experienfa anterioar5 tactilo-kinestezicS, kinestezia ocular5, cu implicarea mecanismelorconform legii constantei perceptive.

Constanta de m5rime este asigurat5 prin informafii senvizuale date de imaginea obiectului proiectatd pe retin5 (V), iraport cu informatii senzoriale kinestezice produse de contractimuscular6 necesard modific5rii formei cristalinului (k1) Si stabiliunghiului vederii (convergenta)= k2. Produsul acestor valori esteconstant6 K.

Peste 450-500 m, axele globilor oculari devin paralele, k2se mai modificS, provoc6nd alterarea produsului k. Aceasta facedupS 450-500 m, indiferent de experienta perceptivS, subiectulnu mai prezinte constanta de m6rime.

. Tridimensionalitatea se formeaz5 prin integrarea urmdtoareelemente: dispariLatea imaginilor retiniene, informatiile vizualprovenite de la obiectele diferit orientate spre sursa de lumlnS,

diferenla intre gradul de convergen!5 ocular6 atunci cind se

percep laturile apropiate 9i indepSitate ale obiectului, experienta

perceptiv5 tacti lo-kinestezicS.'2. Perceperea timpului- simbolizeazi toate caracterele

rlcsfdgurateale timpului: durata, ritmul 9i tempoul'

. durata este intervalul scurs intre doud momente succesive, Durata

percepute nemijlocit este cuprinsa intre o sutime de secunda 9i

rlou6' secunde. Perceplia duratei este influenlatd de- starea

afectiv6 a subiectului.'dacd evenimentele ce urmeaz5 sd aparS

sunt pl6cute, durata pSnd ce ele vor apare este perceput6 de

:;ubiect ca fiind mai lungd.

. tempoul este cantitatea de cicturi repetate in unitatea de timp.

Acesta Poate fi lent, raPid, alert;

. ritmul este alternenla regutatd in timp a unor evenimente cu

reliefarea unora prin accentuare(dup6 M' Epuran 7976)'

3. percepfia migcSrii- se referS la migcarea propriului nostru corp

',i rnigcarea obiecielor in jurul nostru. Este o perceplie complexS' la

t'raza ei stand informagile culese de aproape toti analizatorii,

rrnplicand mai multe mecanisme cum ar fi imaginea retln{ana 9l

lrersistenla excitaliei datorita urmSririi stimulului prin miscSrlle

, ,rpului 5i globilor oculari. Pentru a percepe miScarea propriului corp

,,,i rot funJamental Tl au informaliile proprioceptive, vizuale cutanate

(provenite de la zonele de spr'riin) 9i auditive'

in perceperea migc5rii, ca giin controlul ei sinergic, impodante..rrnt informatriite t<inestezice gi.cele vestibulare. Informatiile kines-

t (',/i ce sem n a lizeazd pozilia seg mentelor corpul ui, mi5carea segmen -

rr,tor corpului cu toate iaractlristicile (vitez5, diredie, amplitudlne

,,1(.), precum gi rezistenla intilnit5 de segmente in mi5care, la care

.,, iOiuga informaliile vestibulare privind pozilia capului 5i migcarea

r rrr pulUi.Iluziile PercePtive

Referindu-selailuziilevizuale,BrianM.Foss(1973)subliniaz6faptulcS|,,r vedem elementele mediului inconjurStor intr-un mod diferit de modul cum

t,'.rr "vedea" un aparat de fotografiat sau o camer5 de filmat' 'Altfel spus

l,rltrrni acesta), geometria molului nostru de a vedea nu concordd cu',tt\uttetria

,n"iiutii inconjurdtor, afa Cum e inregistratS cu aiutorul instru-

t t lt,t tl elor de mlsurat".

44 45

Cu toate acestea, cea mai mare parte a perceptiilor omului reflecti imod adecvat realitatea, servind unei eficiente adapt6ri la mediu. Apar insierori perceptive. Perceptia dendturatd a unui fenomen sau obiect, retlectareronate, fn anumite privinfe, nronforml cu realitatea, se numesteperceptid. Iluziile perceptive sunt tulburSri mai mult sau mai putinale procesului perceptiv, pu6nd fi corectate de citre subiect. in acest sens, GhZapan afirma c6, "in activitatea profesionald, unele iluzii ce par a fisunt inlSturate, datoritS exercitiului cotidian in misur5ri gi manipulSri".

Iluziife se caracterizeazd prin faptul cd bolnavul nu le corxteazl,patologice considerindu-le veri-dice, in cele mai multe cazuri, perceplia

falsi, fiind fnsolitd 9i de interpretare delirantS, modificdri aleluciditdtii, superficia llzarea proceselor asociative etc.

De asemenea, spre deosebire de halucinalii, considerate ca fiindpercep[ie fals6, trrd obiect perceput, iluziile se caracterizeaz6 prin obiectu-alitate, ele fiind generate intotdeauna de un excitant real.

Studierea iluziilor perceptive a oferit importante date privind modul deoperare a percepliei. Mai multe informalii privind iluziile perceptive vor fiprezentate in paginile urm5toare.

Dezvoltarea in ontogenez5 a perceptiei

. ',ladiul integrdrii verfule a imaginiiI )crceptivq al includerii cuvAntului in, lL.sfr7ura rea procesului perceptiei(obiectivarea in denumiri adecvate a

r'onfin utul ui imagin ii perc€ptive)

. ',tadiul formdril etaloanelor $i a:'calelor de compara{ie, clasificare 5i,,tstematizare

. ';tadiul percepliei formelor simbolrc,rbstracte, a sistemelor de semnet I fa n umerice gi flgu ra l-schematice

-+ dupd {una a 12-a

p6n5 la varsta de 14-16 ani continua procesul maturizerii fitnc-

ltonfl€a tuturor analizatorilor, a sensibilitltii absolute 5i diferenliale

Sub influenla educaliei 9i instruirii perceplia se transforme in

,,lservati€ sistemailce dir$ati, suslinute de procedee 9i strategii' ,lrocifice conform obiectivelor propuse.

Controversa privind cardcterul ereditar sau dobindit al

1rr:rcepliei r5m3ne ins5, in continuare deschlsS. S-a ?ncercat

,,'rluceiea acestei probteme la una mai ugor abordabitS: este

ttrceptria tTexibila 2 Un raspuns afirmauv la aceasta intrebare ar

l,trtea dovedi caracterul dobindit al perceptiei, deoarece, conform,rlrrrnaliilor lui Lorentz, unul dintre criteriile comportamentuluirrrrriiscut este rigiditatea, stabilitatea sa. DupS afirmatiile sale,

lr,rrrsmitere? prin intermediul genelor presupune rigiditatea, 'rnportamentului, odatS ce nu se pot modifica genele respective.

Numeroase cercetari/ privind deformarea Si readaptarear ',tr.rtton in 1893- adaptarea la lentile ce inverseaze imaginea,

r,)lrner in 1962- adaptarea la diferite culori etc) au pus in evidentS

rl,',1111;i1u,", perceptiei: este deci posibil ca aceasta s5 fie dobanditS'

De asemenea, pentru dezvoltarea perceptiei sunt necesare

rrrrlrlic;lred nu numai a elementelor cogniuve, ci 5i motiva[ionale,rl,,r tjV€r VOlitive.

-+ dupd 5 ani, odatd cuintrarea copiluluifngcoala

Privind evolu$ia in ontogenezS a perceptiei se potmai multe stadii, cele mai importante fiind urmdtoarelePufan, U. $chiopu, E. Maftei, T, Cretu, 1982):

identifica(dupiC.

. stadiul excltaliei difuze

. stadiul senzatiilor necoordonate,disparate

. stadiul imaginii perceptive oscilatorii(instabile) a obiectului din spatiulapropiat

. stadiul constituirii constanlelorpercepliei gi a schemeiobiectuluipermanent

-+ primele 2 sdptdmdnidupd nagtere;

-+ intre prima gia patralund dupd nagtere

-+ intre a patrd gidgasea lund dupinagtere;

-+ intre luna a B-a gi a12-a

intensitate a stimuhiui, carybild de a excita celulele receptoare gi a determinacaptarea informaliei la nivel incongtient). "intre pragul fiziologk gi cel perceptivexistd o zond de receptie activd care furnizeazd creierului mai multd nformalbdecdt suntern noi congtienli". (I. Gofu , 1994)

Perceptia strbliminaliPerceplia subliminatd exprimd fenomenul prin care Wtem percere

fdrd sd congtientizdm acst lucrl. Explicafia consti in faptul cd stimutii careactioneazd asupra sistemului perceptiv gi a ciror intensitate este sub pragulminimal absolut sunt inregistrali la nivel subcongtient sau incongient. Uniiautori (Platnik gi Malhmaner, 1986) fac diferenla in acest sens, intreperceptiv (dat de cea mai micd intensitate a stimulului care determinS captareala nivel congtient a informatiei) gi pragut fizialogic (dat fu cea $ni

S-a constatat ci subieclii au reactionat electrodermal la toate cuvintele,rrr,,,i cele de natur5 afectogen6 au determinat reactii mai puternice (Fig. 7).

Perceptia subliminal5 a fost intens folosit6 ca o utilS tehnici derrr.rrripulare.' be exemplu, pe banda ce realiza coloana sonorb in rharilerrr,rrlazine, au fost imprimate mesaje subliminale care vizau at6t influenlarea,,rnrportamentului de cumpirare ('Be!i Coca-Cola" sau "Cumpbrafi popcorn),r l,u 9i combaterea criminalitSlii C'Nu voi fura" sau "Dacd fur merg larrrr lrisoaret.

in domeniul psihoterapiei, aceasti tehnici s-a dovedit utilS in cazurile derlr,presi€, anxietate, alcoolism, in combaterea fumatului, pentru imbun6tSfireairrr,u;ir'rii de sine. S-aU constatat cE in urma utilizirii ei pentru optimizarea

1r',rlrici a crescut randamentul memordrii gi inv;t6rii.

Cu toate acestea, deoarece au existat cazuri cSnd aceasti tehnici a fostrrlr|zatd in scopuri incorecte (de exemplu, in SUA, radioul a folosit-o intr-o, .rrrrpanie impotriva televiziunii, transmilind mesaje subliminale de genul" lt'lcviziunea este plictisitoare" sau utilizarea ei in campaniile electorale), in taripr('cum SUA, Anglia Australia, a fost interzise folosirea mesajelor subliminale inr k rrlreniul comunicaliilor,

De asemenea, Nicky Hayes 5i Sue Orrel, 1993, prezint5 experimentulrr',rlizat intr-un cinematograf unde, cuvantul '-inghelat5" a fost proiectat'.ulrliminal. Drept urmare, in pauzi, unii dintre subiectii supugi experimentului,rrr curnpirat inghelat5, insb aproximativ jumState dintre subiecti s-au pl6ns c5,'rl frig in cinematograf. Deci argumentelor contra utilizSrii tehnicii percepliei',rrllliminale li se adaugi gi incompleta cunoaStere a efectelor pe care aceSti',lrnuli, perceputi la nivel inconstient, le pot avea asupra subiectilor.

0bservatia

Implicarea proceselor cognitiv- logice, relatia cu activitatea 5ilrnrbajul, determin6 trecerea de la forme simple, spontane/ super-lrr iale ale perceptiei, la observatie.

. Obsevalia reprezintA activitatea perceptiv1 intunfionatd, ori'entuff spre scop, reglaffi prin cunottinte generalelorganizaE $i conduse sistematic, constient 9ivoluntar.

reprezinE aptitudinea de a sesiza cu u;urinti,rapidltate $i precizie ceea ce este slabl ascuns/nerelevdnt, dar semnificdtiv pentru scopurileomului.

. Spirituldeolrservatie

Efectele perceptiei subliminale sunt explicate, in general, prin procesareala nivel incongtient sau subcongtient a informa[iei, preorm gi prin insumareaintensitStii stimulului subliminal la aceea a stimulului perceptibil.

tn literatura de specialitate sunt prezentate numeroase experimente cepun in evidentS fenomenul percepliei subliminale:

. in 1960, Zuckerman prezinti subiecfilor impS(iti in doul grupuri, 10 imagini,pe baza cSrora acegtia erau solicitali s5 alcdtuiasc5 in scris o povestire.Compar6ndu-se lungimea textelor scrise, in aceastb primi etap5, nu s-auevidenliat diferenle semnificative intre sbieclii celor dou5 grupuri. in a douaetap6, autorul prezintS atte 10 imagini, iar subieclii din grupul experimentalprimesc mesajul subliminal ^scrie mai mult'i consfatSndu-se c5 la acegtiaIungimea textului scris a crescut. In a treia etapi, se prezint5 alte 10 ftnagirni,la subieclii din lotul experimental fiind insogite de rnesajul subliminal "scrbpufin" aonstatdndu-se in final, ci la acegti subiecti, comparativ cu grupul decontrol, povestirile au fost semnificativ mai scurte.

o Noizet gi Brouchon (1967), au prezentat subietilor, la nivel subliminal, 12cuvinte, dintre care unele puternic afectogene iar altele neutre, inregish€ndla acegtia efectele electrodermale.

RED

3

Cuvinrc afcctogoc

Cuvintc ncum

2,51 \ Y P"."I --*-"/1,5 @

ABCDEF'Familinritalc

Fig.7 - Rezultatul experimentului lui Noizet qi Brouchon, ciiali de M. Zlate, 1999.

48

CONCLUZII:

Percepfia este procesul fundamental al cunoagterii primarereflectd obiectul fn totalitatea insugirilor lui;

este procesul de interpretare, atdt la nivelcdt gi la nivel incongtient a informaliei pe careprimim prin intemediul simlurilor;

ca glsenzalia, este un proces primar, se produceprincipiul 'daJm" gi 'dici';

este conturtudd;

spre deosebire de senzalii, perceplia este uncomplex, care implicd sinteza informaliilorde la mai mulli analizatori gi integrarea lorexpe rien{a a nteri oa rd ;este flexibill. Degi cercetdrile au pus inexistenta constantei de mdrime gi formd lamaturitatea perceptivl se dobindegte mult mai

orice perceplie presupune pdrcurgerea fazelordetectie, discri m i n a re, identifica re gi i nterpreta re;

procesul perceptiv este guvernat de legilepercepliei, a semnifrcafiei, a proiectivitd[iiselectivit1lii perceptive gi a constan[ei perceptive;

perceplia poate fi imbundtdptd ca efect aldat fiind rolul hotdrAtor al experienlei anterioarecunogtin[elor pe care le are subiectul fn legdturdobiectul perceput.

se realizeazd in condilii de deficit informational,ce impune sinteza informaliilor percepute, cu

i anterioare a subiedului.

I NI'|IEBARI:

Ce este percep{ia ?

Care sunt principalele caracteristiciale perceptiei ?

Prin ce se deosebegte perceptia de senzhfie ?

Ce este constanta perceptivi ?

Cum se formeazl imaginea tridimensionali a obiectelor ?

Ce sunt iluziile perceptive ?

Ce sunt perceptiile subliminale ?

cg_este_gPsgrvqliq_?

5l

50

r

2.A3. Reprezenta

Reprezentarea este procesul psihic al cunoagteriicare refledd obiectele gi fenomenele inlor, sub forma imaginii mintale, pe bazaanterioare a obledelor sau fenomenelororganelor de simf.

Degi la prima analiz5 pire un proces inferior celui perceptivreprezentarea este superioar5 perceptiei, baz6ndu-se peexperient5 cognitivd mai mare: dacd reprezentarea ar fi o siprelungire a perceptiei ar trebui sE intervind imediat dup5 apariacesteia, insS indicii ale apariliei evocerii reprezentative suconsernnate numai incepand cu varsta de 3 luni iar ca funclie activS,in a doua jum5tate a primului an de'via[5 (formarea schemei

obiectulup

persoanei permanente in jurul virstei de 6 luni 9i apqrmanent in jurul v6rstei de B luni presupun6ndreprezent6rii).

I)('./voltarea oper6rii 5i modelErii in reprezentare este rezultatulr,volrrl,rci intregului sistem cognitiv, al evolutiei psihice generale. Ea,,r'r,',rh/eaz6 pe de o parte prin cregterea experientei perceptive iar

;r,rlt,alt5 parte, datorit5 evolutiei gSndirii gi a inteligentei (prinrhllrlinrlirea caracterului reversibil al operatiilor mintale). In viziunealrrl I'rcrqet se disting astfel, reprezent5ri statice, cinetice gi aletr,rrr,,lornr5rii (ce implic5 in egal5 m6sur6 construclii de natur6tnt.llrt.ualS gi imaginativ6). "Se fntelege de la sine, considerd,rrrlrt/ul ci la un anumit nivel de dezvoltare se pot reprezentatt,tutittiv transformdrile sau unele dln e/e, tot aga de bine ca gi stdrilet,.,t,tl(t prin aceste transformdri, cele doud aspecte ale cogni{iei'tr,lrrr<tliv gi operativ- devenind astfel complementare" (citat de P.

l', rl rr':;cu-Neveanu, 1"978).

L. Vecker consider5 ci reprezentSrile sunt un "portret alr l,t,,tti" de obiecte sau fenomene, prin aceasta subliniind faptul ce,,lr,,,i ele nu reflecti esentialul, retin trSs5turile comune gi distinctivel,r rrivelul c-lasei de obiecte, prin amalgamare gi tipizare construindu-',,: rrnagini reprezentative ale acesteia.

Prin implicarea lor profund5 in alcStuirea programelor mintale,lrl,rrrurilor gi proiectelor de acliune, ele au un important rol in,rtrtoreglare.

Reprezentarea se prezintd ca un proces dinamicde imbinare a,rnalizei gi sintezei la nivel senzorial, se poate spune cd incepe s6-i,r1r;rrtinS un anume tip de operativitate, av6nd drept caracteristiciS

l,rrncipalS generalizarea in plan senzorial. Pe aceast6 bazd se poate'.;rrrne cH reprezentarea face trecerea de la nivelul intuitiv la cellogic(lrry. nr. B)

Reprezentarea are caracter activ. Evocarea interioarS a uneirrrric5ri declangeaz6 aceleagi unde electrice corticale (EEG) sau mus-, rrlare (EMG), ca gi executarea materiale a migc6rii, deci evocarearrrrci migcEri presupune schitarea ei in minte gi in acelagi timp,'vocdr€0 mintalS este dublat5 de executia chiar miniaturalS a. rr tivitdtii.

Deoarece apare in absenta obiectului, imaginea formatd inrepezentare nLl mai pastreaza toate detaliile Si caracteristicileaqcidentale, ci pe cele cu pregnan\d, elementele care s-au iperceptiv; formEndu-se pe baza unei serii de perceplii, reprezen-tarea va pdstra elementele comune, insugirile concrete caracteristiceunei clase de obiecte. Cu alte cuvinte, reprezentarea va reflectaceea ce este comun, rezultat din imagini perceptive.

J. Piaget consideri cE reprezentarea are valoare de conceptpotenlial sau de semiconcept.

AvSnd drept principalS caracteristicH generalizarea simboli-zanti de ordin intuitiv, gi fiind purt6toare de semnifica[ie, repre-zentirile se disting prin particularitStile care, pe de o parte constauin realizarea unor imagini de tip senzorial, cu un conlinut intuitiv, iarpe de alt5 parte prin insugiri inaccesibile percepliei.

Meyerson afirm6 cd "imaginea mintald este un tablou gi unsemn; ca tablou ea ilustreazd gi realizeazS, ca semn ea indicd gisemnificS".

5352

t

II

t-tlr:r I

\ /1

\//J-tlll4rJ

Fig.nr. 8 - Formarea conceptelor prin medierea reprezentSrilor

' Funcliile reprezenterilor

L. Func[ia de simbotizare" Reprezentarea este o imagine a obiectelor

reale sau a obiectetlt"poti:uil"' Prin-aceasta ea devine baza a

;;il.;etil"; specifice proceselor cunoa gteri I logice'

2. Funcfia de preEdtire a gelergtizdrii conceptului: Comunul din

reprezentare constituie o t'uipta de trecere spre general' abstract'

3. Funclia de sprriin pentru imaginalig reoroductivi 9i pentru cea

creatoare: Reprezent#;";#;iltuia onita" in stare statica 9i

dinamic.. Exist6 reprel",itari ,tril.u, cinetice gi de transformare'

Evolulia reprezentSrii in ontogeneza:

Se consider6 cE la originea procesului reprezentirii st5 actul

imitaliei. Piaget considerd p'-oduce'ea "p"'"ni6'ii

ca fiind efect al

interioriz5rii *.aun''*uiui'imitativ' reprezentarea' in conceptia sa

fiind "imitalie interioril]ial"ri' *'olntriazE oermanenta trecere de la

imitatie la imaginea mintalS' erima etaiS este cea a "imitatiei

aminate" (c3nd grestul imitativ apare in utiuntu obiectului model);

54

ffi6

?.7

ir,,trl i,lllrlltr r,rrrrl lrrpilul repet6 independent gesturirltr lllr, tillrrtvtil.. ,tl)01 dc.senul- ca reprezentare grafica gi, in

lartedlr!ri{r ilttill,1l,i r,r "lilrita(ie interiorizatS".

Hll*tgt'r1,,-',1, pt ltttrlo tt:,rczentdri apar aproximativ la 3 luni-ftettl'tr,',t uttutt('l :,.1t it substitutu/ui mamei. La 6 luni se

;d tt lh,rn,t ltt,t,,rttn?i permanente iar la I luni schemaltlttl ll:rrrt,tn('nl. Dc asemenea, reprezentarea are un rollalil ltr l(rtn,rl(,(l conduitelor inteligente ce apar in primul an

vlatd t rrrrrhll,r ,,rrportului (la 9 luni), conduita sforii (la 11 luni)f Hrtllrttl rr lra',1')11t11 (l I / 12 luni).

f-gitlrrl rlolr,lrrrlr.,,lr', itr:;5, capacitatea de a opera in plan mintal cu

Fftagltrttr' ',r,r ulrl,uc furnizate de reprezentare, incepSnd cu primaplrHt.rt,, ,r r r,lrrt rlc al doilea an de vial6.

IR ;rr,rl,r;1rl,r ;111,,2i61ari reprezentSrile sunt intens utilizatq dar igifiit,rrtltr r,il,r(t(.'rul intuitiv, situativ, fiind incSrcate de insugirileInttr r'lr' ,r[, 11lyicc.[slor gi fenOmenelOr; Sunt inCE nediferenliate,Frltf l.'r, rl l)Lrti1 :;istematizate;

le ,,f,ilrllrrl pt.rioadei pregcolare se prefigureaz6 caracterul sche-lliFll.',ll'/l (l('tlCralizaU

tr 1rr,rkr,rrl,r $colarS micS ca urmare a evoluliei cognitive, subR' llun'',r invelArii, caracterul reprezentdrii se modificE esenfial:rr, i..r,,t,r r,c imbogdtegte gi se diferentiaz5, copilul dob6ndindr ap,u il,tlr-.a de a deScompune reprezentarea in pSrgi componente,llrrrrr'nIc cu care poate opera independent. Reprezentarea vail,rvr ,r,,tlcl susfinerii proceselor gSndirii, imaginafiei, precum gi arlll,,rilr,klr forme de activitate creatoare. prin intervenlia organiza-l,rtr,r 17i reglatoare a cuvSntului, rerpezentSrile devin mai precise,r l,rrr' yi sistematice. Cregte. de asemenea gradul de generalitate alrr.lrrlzentiillor cu care se opereaz5.

r,r l0 l2 ani- se formeazd numeroase reprezent5ri anticipative;

t,, rrresura evolutiei g6ndirii, rgprezentdrile dob6ndesc un grad'rr",t-ut de operativitate c6p6t6nd un gi mai pronunfat caracter, r, 'rrt:ralizat.

I

I

55

Pornind de la cercetdrile lui Piaget, J. Bruner, propune unmodel al dezvoltErii reprezentdriitn ontogenezS. Evolutia acesteia nupoate fi privitS dec6t in ansamblul dezvoltSrii intregultii sistemcognitiv, fiind puternic influenlatd de mediul social gi cultural in carecopilul este integrat, de miilocele gi instrumentele social-culturate dereprezentare, simbolizare, comunicare gi actiune.

Autorul eviden[iaz5 trei modalitifi fundamentale de repre-zentare a realitSlii, ce apar ca urmare a dezvoltlrii ont.ogenetice sta-diale, fiecare modalitate devenind dominant5 intr-o anuntitd etapEde dezvoltare

. Primul tip de reprezentare este cea activd, pritt interrnediulacfiunilor fizice directe asupra mediului. Aceasta este prcdominantmotorie. Copilul poate, prin acest tip de reprezentare simemoreze informatiile primite in urma unei activitSli pe care a

executat-o in mod direct. Ea se fundamenteaz5 pe inv5tarea unorrispunsuri gi formarea unor obignuinte gi caracterizeaz5 copilulfoafte mic.

Exist5 o serie de lucruri a c5ror inv5gare se bazeaz5 pe acesttip de reprezentare, care sunt greu de predat altora prinintermediul cuvintelor, a imaginilor, graficelor sau simbolurilor pi

care presupun actiunea direct5. Antrenamentele la schi sau tenisofer5 o multime de situatii de acest fel. De multe ori utilizareaterminologiei de specialitate nu este in m5sur5, chiar dacd esteexact inteleasS, sE declangeze adiunea.

Un alt tip de reprezentare este cea iconicd care se bazeaz5 pefotograflerea mintalS a mediului, pe principiile perceptuale gi

modalit5tile de organizare ale perceptiei (inserare, completare,extrapolare).

Reprezentarea simbolicd este al treilea tip de preprezentare,realizatS prin intermediul cuvintelor gi a limbajului. Caracteristiceste faptul cE acest tip de reprezent5ri sunt foarte productive,modalitatea simbolicS permi!5nd exprimEri 9i transform5ri ce potinterpreta realitatea la un nivel ce niciodatl nu poate fi atins prinacliuni gi imagini.

Reprezentarea migc5rii propriului corp, r tr l,,rz,r invS[Erii realiz5rii actelor motrice. Nici un act motric,,rrrrrl,r rrrr se poate produce independent de o imagine. incepAndr1 ,q111,11' rno[rice simple, ce se realizeaz6 spontan sub influen[a

,.,iir.rlrr'r ;i terminand cu actele motrice complexe invEtate 9i-."ulrrr,rlr. la nivel de m6iestrie, toate se desf6goar6 pe baza unei,'ri,rrltilt l,r rrivel de reprezentare.

lrrrp,i M. Epuran reprezentarea migc5rii are caracter comple-,,, r,rI_ ,rr ,,tadial.

. t,r,tt lr,rul complex urmeazE caracterului complex al perceptieiiiri'.r,rii. Sursele informalionale ce stau la baza form6rii ei suntrr rr rlt tpk), cu variate combinatii intre ele gi sunt susceptibilel,,.rrrr,rrlcnt de reorganizare ca urmare a imbog5tirii experienteirrrr rllr r) a pefSOanei.

r,,, ,,,l.tr. /\,r,'ll / \+r,,, rlr, .t(lctnnslratie+ i

' -t, ',,"r'ttl.trt) I I" I ,J ffi Execurie

, ''.1;;.e,0",*n.tr"1i"1* j

-

ffi E^suutr=

,.,,,..r,rr1,r[ts a-\

,::'_+ffiExecu,ie,.r,, . rrr,. $r demonstratie) _I_ - \&,,,-,'. l.re ( ) d-

Y .- @ Executie corectd

Urmeazi perfeclionarea

I iq 9 - Dinamica formSrii reprezentErii misc5rii (dup5 M. Epuran)

t t,t/,t('teru/ dinamic Ai stadialeste exprimat de evolutia, de la or, grrlzefltdre nediferentiatd cEtre o reprezentare complexS gi com-1,1, 1,r, in care componentele sunt bine diferenliate gi organizate.

5657

Trecerea se face prin stadii sau etape distincte de constituire, deelaborare gradati a imaginii

. Ponderea componentelor senzoriale este diferitS pe parcursulprocesului de invStare motric6: in etapa initialS a inv5t5rii uneimigcfrri componentele senzoriale exteroceptive (senzatii auditive,vizuale etc), au pondere pentru ca in etapa finalS a inv5tdriimotrice componentele principale sE fie cele proprioceptive(senzatii de echilibru, orientare gi kinestezice etc), pentruasigurarea controlului sinergic al migcdrii.

. Dacd in cazul qelorlalte repr€zentSri evolulia se produce in sensulcregterii elementului generalizator , in cazul reprezentSrii migcdriipropriului corp evolutia se produce in direcfia preciz5rii detaliilor gi

a reflectSrii momentelor cheie, astfel inc6t invisarea motricdtrebuie sd aibd ca obiediv fundamental formarea imaginildetaliate a migcdrii gi organizdriier. Cu c3t reprezentarea va fi maiclar5, mai precis6 gi mai bine conturatd, cu at6t gansa actiondriieste mai mare-

. Metodele de formare a reprezentSrii migcirilor sunt multiple:explicatia, demonstratia, utilizarea de modele, exercitii active,migcdri pasive, ajutor (de orice tip), corectare, indicatii etc,utiliz6ndu-se mijloace verbale gi nonverbale.

ReprezentE rile ideomotoriiReprezentarea migcdrii propriului corp, pentru care existd o experi-enld motricd anterioard se numegte reprezentare ideomotorie*

Cercet6ri experimentale au pus in eviden[6 faptul cE reprezen-tarea ideomotorie este inso[it6 de acte ideomotorii.

Actele ideomotorii- sunt microade ce insolesc in mod involuntargispontan miScarea.

Amplitudinea actelor ideomotorii depinde de nivelul de suges-tibilitate al individului- uneori actul ideomotor flind absolut invizibil.

* Date suplimentare legate de reprezentdrile ideomotorii 5i a leg5turii cu acteleideomotorii sunt prezentate in cadrul acestui curs la capitolul "Psihomotricitate".

reflecti insugiri concrete ale obtectetor gifenomenelor in absenla acliunii lor directea sup ra a n a I iza torilor;

?:t9 ,r^proces superior senzaliei gi percep_liei, avind albazd o experienli cogniiva iaimare;

mfiloceste trecerea de la intuitiv ta logic.Evolufia sa se produce spre concept;

std la baza invfll1rii actelor motrice;are..calader complex, dinamic, evolulia sarea liz6 nd u -se stadia t;

,,'tfrlr I (t/t.l:

lryttut,rtt,trea .

ftptatttrtarealltlrt itr ri

l)1tt t,tt:ntareal{etunotorie

a

a

. presupune existenla unei experienlemotrice anterioare;

este acompaniat1 de acte ideomotorii;sti al baza mecanismului i

Il\,/ /i/ IIARI:. , , .,rrrrt repreienGrile ?

' rrr.,,q11[ principalele caracteristici ale reprezenririi ?, rr' ,,1 111[ funcliile reprezent5rilor ?

' , , ,,unt tipurile de reprezentiridup5 J. Bruner ?

. are funclii de simbolbare, de pregdtire agyeplberiiconceptului, de bazd pehtu ima'natia

. progresul se produce in sensul precirtriidetaliilor gi a reflectdrii momenteion cheie

PRO.CESULAFEC.TAT

2.L,4. Tulburiri la nivelul prqceselor senzoriale

CARACTERIZARE

HIP

oE

S

TE

zIA

5iNE

S

TE

ZiA

sE

NzATIA

T

U

L

B

U

R

A

R

I

C

A

N

T

IT

A

T

IV

E

HIP

E

RE

sTE

zI

Sciderea pragului senzorial deter-mind cregterea patologici a intensi6liisenzatiei: stimuli de intensitate slabSsau medie provoac6 senzatii dureroase.

Se poate. manifesta:a) la nivelul unui singur analizator;b) la nivelul tuturor analizatorilor (hiper-estezie generalS). Antreneaz5 excitabi-litate crescutS, tensiune permanentS,irascibilitate.

Cregterea pragului senzorial atttre-neazS sc6derea sensibilitatii la stirnulisau diminuarea numSrului de excitanlireceptionali. Receptia semnalelor devinenesigurd, lipsitd de claritate. Identificarea stimulilor este imperfectf, gi / sattintirziatS.

Oblinerea unor informatii senzorialesimultane informatiei specifice date deanalizatorul stimulat.

Exemplu: stimularea audi|vA; efect:audilie coloratl.

FC

l{ItF

IIA

Iueazli cut ulllurEri

lrsilrice;oligofre-

lrii;. clepresie;. ilCCeSe

isterice

trlaroxis-ticc;

. st-ltizo-frcrtic.

. irrtoxicalii

4

(^)

Perceplii declan-gate in prezenta obiectului.

Apar gi la subiectii normali, acestiaavind capacitatea de a sesiza sensulcleformSrii perceptive 9i a-l corecta.

Exemple:- false identificiri;- deforrnSri perceptive;- slabe identilFic6ri;

l"lb

,/-\ + ,

\/ \-b;

Fig. nr.lO{xemple de iluzii perceptivea)liniile paralele d1 9i d2 par curbe

b) seg. "a" pare mai scurt dec6t seg. "b""a" oare mai luno decat seq. "b"

Bolnavul este convins de veridicitateacelor percepute deformat, lipsindu-i functia de integrare Si corectie. (Nu aretendinla de a corecta deformarea per-ceptiei).

Conectarea cu elementul delirant con-stituie latura patologici a acestui tip deiluzii.

AfecteazS;a.) perceoerea timpului :- trSirea penibilS c5 timput nu mai trecesau c5 s-a oprit;- false recunoaSteri: fenomenele "de1avdzut',' deja cunoscut'- false recunoa5teri: fenomenele "nicio-

I

U

I

ItIIlr

liI

I

I

Z.

Iot.

oGICE

c)

- leziuni sautulburSrifunclionaleh nivelul a-nalizatorilor;

- st5ridepresive;

- nevrozeobsesivo-fobice 9iisterice;

-debutulpsi-hozelor schi-zofrenice;

- iluzii optico-geometrice.

. tulburSride atenlie

" stdri deanxietate5i euforie;

. dezechili-bru afec-tiv;

r stirifebrile;

. modificSriale condi-Iiilor per-ceptive;

. stimularemonotonE

. stimulareprelungitS

.deprivaresenzorialS

(

I

II

I'I

tu(J

oJoFo-IIJJN:fJ

m

data

6l

HALUcINATIILE

b I oerceoerea sqatiului :fitrRofit* *rcew lucrurile mai mari decirt

sunt ele in realitate;wiiopit+ iercepe lucrurile ca fiind mai rnici

dec6t sunt ele in realitate'PORRAPSI| percepe inclre* distanlele fa[i rk:

obiecte;-itiiizr* lucrurile nu sunt percepute cortlct

ca agezarein sPatiu;otiiircuopst* peceperea distorsionatS a

: p;;"pt-n ;ut*B obiectului' dar carat:'

terizate piin senzorialitate, spalialitate sau

;;;*.ti" ipatiald (denumite popular ardtiri satt

vedenii )'--*'privinO tr6irea subiectivi se disting 3 ttivt:"

le de manifestare:iL

-.o""i"qur" in existenla realS a obiectuluu.

i. ,"tisri*F, indoiali asupra existenlei otrltr'

tului;3. convingerea c5 imagine-a qqatg :u t'lhi-tl::

psihicil (convingerea c5 obiectul nu este rrr

realitate).'--fn iri cli" de conlinutul lor se inso;esc

-t tt

o ru.o*"ti-iru.tlua lp6cutS sau nepl6cutii)'

ioi"uiil''io*a elementar5 sau complcxi'

pi"r"ntanau-t e ca o situalie scenicd'

A) AuditiveAu frecventra cea mai mare' Se clasificd irr:

a) ELEMENTAnE- imagini ale unor sunete satt

zgomote nedefinite;ij covrume- imaginea unor sunete precise (se

aude o bataie de ceas);;;GRBALE-- percepe- cuvin le, fraze' vocile sutlt

i,j";;ilJ" 9i atribuite culva' Acestea sutrt

i#i.t,r"-OticurapazS, sfdtuiesc) sau du5m5'

noase) amenin!5 bolnavul''TG;ti; deosebit6 trebuie acordatS bolna-

uifoi cat" aud voci imperative, care le !91if^eactiuni antisociale. Prin periculozitatea consecln-

io-r'^r rrestea constituie urSgltlg rngdEde-63

5Pot avea caracter elementar (scintei,

urnbre) sau comphx (bolnavul are impresia c5vede obiecte sau fiinle in stare static6 saudinamicd, de mirime obi5nui6 sau diferiti: maimare sau mai micE).

Uneori au caracter scenic, cinematografrc,

te-@C) OlfactiveD) Gustative

Impresia existentei unor mirosuri sau gusturicare, in realitate, nu au bazS de stimulare. Seleag6 gi cu elemente delirante. Apar rar la copii

) TactileImaginea acliunii unor obiecte pe piele sau

sub piele.

E insecte existenteF) Interoceptive (cenestezice)

Simte gi localizeazi obiecte sau fiinte inolganrsm. _

) Proprioceptive (kineste-ice)Se

Bolnavul nu poate recunoaSte un obiectdup6 caracteristicile lui senzoriale cu unsingur analizator, degi funclia acestuia esteintegrS:-+ nu recunoagte culorile, nuantele gi nu lepoate evoca din memorie (AGNOZIA CULO-RrLAg.+ nu recunoagte obiectele percepute(AGNOZTA OBTECTELOR CONCRETE).+ nu recunm5te sunetul unui anumitobielcl (SIIRDITATE PSIHI6) sau o liniemelodic5 (AMUZIE);+ nu recunoagte obiectele dupl caracte-risticile lor spaliale- form6, volum- saudup6 duritate sau temperaturd (AGNOZIETACTILDL

-ktzlurtl s.lt't

trtltlrtriiri h tt tcfi-

onitlc lit rtivelul

artalizal<tr iklr;.rtiill tk:;lrtlsive;t ttlvrozt' tltl:;e-

sivo ltltlirt:9i I

i.,ttlrir t'; t

tklltrtlttl lllilro- I

;cklt t,t lttzotre- |

tllttl, l

. l)r0(.(",t) Care

privtt';< .rnaliza-

torul;. l,l.irl rlorlfttzi-y1. 1.11 11ir;irre

toxlitrf tr.lioasS;. sc.ttlztrlrtlrtie;et(1.

l.I

lrI

If.

I

I

A

,

I

U

I

ll.

(

I

I

I

I

I

I

AG

NozIILE

Apar in leziuniparieto- temporo-occipitale, cu pre-cSdere in hemis-ferul st6ng, (con-secutive unorleziuni in focar lanivelul scoarfeicerebrale).

I

__1

Aceleagi ca 5iIa precedenta

9i la:- ernotivi;- anxiogi

rintoxica$i me-dicamentoaseacute;. schizofrenie.

! :!i. g_ ::

2.1.5. Deficitul senzorial

.rrtill,l

I

,i ,,,

__.1Au frecvenlE

1

crescuti in PaLo- I

logia irrfantil5: i-stiri de surmenaj i

-hipersugestibili-tate;-stdri reactive;'mcnitlgite;-encefalite;-toxiinfecIii;-psiltoze.

UJdH(odoUIF

F()u.t

U

1 2 3 4

AGNozIILE

+ nu reusegte sa reuneasca, sd >rrrltr-

tizeze grafemele in cuvinte- s5 cfteasca

(ALEXIE);

- nu *irnou5te persoanele dupi fizio-

nomie (AGN OZIA EIGU RILO R)

+ nu poate integra senzorial informaliile

ce Prwin de la ProPriut organism

6OnnfOCWOZ4- vezi 9i tulbur5rile de

qr^hem5 corooralS.

RlElPIRlEIzlEINII'l

lAlrIEln

TU

L

B

U

RARE

CAL

ITATI

A

PsE

UDoHALUcINlnlrIIIrILlr

Imagini in absenB obiectului real 9i

lipsite ?e proieclie spalial6' Afirmaliile

fiinavului d aude cu urechile minlii si-i"A" cu ochii minlii, atest6 trdirea lor ir

planul idealiei, ffi irnplicarea ciilor sen'

zoriale norrnale.

I CAR.ACTERISTICI CAUZEINSTITUTII DEII{STRUIRE SI

EDUCARE

2

,sE!

E:

EE

UUloEo

l(o(o:lN(Ec,(,'=U(t,

€oN

otf)qC)o

Tabloul manifestSrilor caracte-rishce esfe influenlat de peri'oada de vdrstd la care ceci-tatea se instaleazd, gi anume:- pdna la 3 ani subiectul nudispune de imagini vizuale,astfel inc6t schemele suntorganizate pe baza celorlaltianalizatori. Din punct devedere psihomotor se observ6:* int6ziere in apari[ia mersu-lui (1A 8l - 3A);+ dificultdti ale coordon5riimotorii;t instabilitate psihomotorie;* migciri marcate de ticuri, destereotipii, cu desc5rcdri motri-ce repetate- pe care anglo-saxonii le numesc "blindism" (anu fi confundate cu stereoti-piile din autism); {r

+ persistenta sincineziifor p3nila o v6rsta mai inaintatS; .

+ existenta paratoniei;* dificultSli in coordonareamotorie finS;+ dificultig de organizarepraxici

Deficitul senzorial nu modificSsemnificativ QI.

Limbajul este afectat numaiprin insuficienta relalie intresemnificant si semnificat dato-rat lipsei suportului imaginilor

u4qte).

-ereditate;

ase;

-intoxicatii;

-trauma-tism lanivelul re-ceptoruluinervuluioptic,centruluinervos;

-tulburErioculare(cataractS,glaucometc.).

-boliinfectio-

+ gradinite gigcoli specialepentru nev5z6-tori;

+ Insugireascrisului gi

cititului se fucein braille (mo-dalitate deimprimare inrelief cu solici-tarea informa-Jiilor audiUve,cutanate,kinestezice).

1Orbii suntpreg6titi intr-oserie de profesii(cum ar fi ceade maseur),p6na la cele cesolicita studiisuperioare.

65

a b c- Dupd 3 ani

Permite menlinerea un,

clrora se pot restructuraexperienta senzorialS in str

Debutul genereazd tulbecouri afective intense, peIn condifii securizante

treptati a comportamenlvizuale cu alte modalit5]i ir

La orbi se dezvolte c(

senzoriale prin informa!tactile-kinestezice, vibraasemenea, o "modalitate

nenlinerea unor reprezentbri vizuale cu ajutorulot restructura schemele de invSlare ti integraenzorialS in structurile operationale.enereazd tulburbri ale relaliei cu mediul, cuve intense, pe fond de insecurizare.

securizante de mediu se produce adecvareacomportamentului prin suplinirea informaliilorIte modalit5]i informafionale.e dezvolti compensiri in planul informatiilorprin informalii auditive, cutanate, olfactive,tezice, vibratile. Limbajul consitutie, deo "modalitate instrumentalb de compensare a

cr5oiniiJligcoli pentruambliopi

Surditatea este Oeftcitut'f Cauze prenatae,senzorial cu profunde im- I . infeciii cronice;plicatii asupra conduitei de | . g61; inf*qi*sZcomunicare verbal5. I acute;

Surditatea la nagtere sau | . tulblr5ri metabolice:cea instalatd timpuriu ir- | . tulbur5ri

"nOoirin"; '

iil l.; I oiqdicd achizilia timbajutui. I . i;3r*.ii*u i"ll:. t' I ln absenla UnOr metOde I timn,,t car.inii.i,:,

, l ^-11:::.iri unor merode

I timputsarcinii;i,, ,^l I speof,ce de intervenlie se I . hemoraoii:

i: yl I u]r?gu-1,:-.r.gomutitate.

I ..onrundrinitut";:,:, l. I . ,h ptan psihomotor, se I . factor R--h;

:,i ir . I constat5 intirziere in dez_ I

l,i .q "Ul ttzare greSit realizatS; I . bziuni in timorrl11 [i H t] [H,]:?li,fii'S[iib,,,,, i ,",ijiiil,in

timpur

i I , $€l static Sivitezei (deficienle Ii i , g .E j static si vitezei (deficienle I --' "" -"

l: :i ;l i:,* pot corecta cu v5rs- | cauze postnaate;

I i ii * sl *ff.{;#,:# ixr:j I i"}}liji}lrTl:}3:,,, nl H .El lume orqanizati in funclie

I irfJur!,'r"n,ng,a,li i'iq Ei*Xgs{., }^6ri^r- r ._ ;cerebrospinard);;, ,'l p Hl"=::::? lcerebrospinatd);,J Jl B 5l ^,,lYoiiur.t"ndinta de in- I . uoti infeclioase acute,,'i , p Elcnloere ln sine, comporta- I (scarlatina. tifosrtr'] i € El r{li11Ffif:$nTil I 5:ffilil,ffililr

- Ametropiile(viciiderefrac[ie);- Leucomul(albeala);- Cafarada;- Hemeralopia(orbulgiinilor); etc.

tttt

rlla

TU(Jo

UJJEHo15co

=

,<

N

C,i

[nqO

n':onO

ocono

:,1 l,i'n' II ,ul.

b, J -surditatea surveniti intre

il ii $ fl

pfl::'1":r-lffifn! / ;,5.,lrn*+r*n'

,i l.^ SI .= I Land dericitul se insta_ I

i'l SIEi leazd dupd achizilia timba- |

,<U Diminuarea mai pulin

severb a vederii

;,; ^ ill iutui, efictul constd in in-,,, i I volufia comunicdrii ale cE-l)i g I vuruyd Luriluntcaflt ale ca_u, 1 I rel caracteristici se produc: ,: f in funclie de momentul in_, rru us tttvtttcilLut lll-'i ; I st5lSrii deficitului senzorial:rtl c I ^..-.,^-,

Pot fi mentinufJin gcolile demasS cu res-pectareatratamentuluioftalmologic Aia plasirli in

i, fl | r-z ani: antreneazd pierde-; H J rea achizifiilor verbale irt 2_

:ll 1i | : tuni. tnifara unor mb-

clasS in apropi- |

erea catedrei. I

il p I suri speciate (surdopeda_ I I

i; H I gogice), subieclii cu ase- I I'1, E ] menea infirmitate devin I r

lsurdomq[! ]__ 1

Diminuarea vederii carepoate avea grade diferite.

De obicei nu este con-stantS: poate evolua sauinvolua. Se constatS, se-cundar, tulburdri de ori-entare in spatiu 5i dedirijare a mi5cirilor inraport cu parametrii spa-tiali.

6667

-_.1

F^3EoEao

c0.,o.

-6J(o.9c)q

oU

'a'OJ*aE)G|(9

le

E=o-oBs(IJ0,i-r 6gss3(I,UO)6ccs.!-

).o.Q'il H6a€&O) (J .io'E'=EE8*,8.E *c! E

^E i3= E

6 OlrFFE;98.EtU cr.e^.9L_o -de€SEEEE E(rr (l) .i'= vEd.= H3'= UrsjE -EJL(uo-ts5_o6tsg)(, :'=o-c6.€o'-o)(o(oiEFCF€EbE&

. G surd',tatea instatate fia,€ 2ld ini-lirltnjrrt srr

plstreazi aproximativ 1 an, dupi care disl)aro trt'lltat irl

absenla terapiei speciale;r Cind surditatpa apare intre 5-6 ani, limabjttl st:pistreazi pin5 la intrarea in gcolile sPecial(l [x)lltl ll :,r lr 1i

(7 ani), dar cu afectarea instensiHtii vocii 5i a

caracteristicilor de articulare a cuvintelor.r Surditatea survenite dupi 7-8 ani pernrite plstrtrrcct

limbajului. Acesta se degradeazS totuSi in tirnp clar:5 rlrr

este sustinut prin metode psihopedagogice strxlt:tdlt:.

Chiar in conditiile corectSrii, limbaJul stlrzilor tlrttittt:deficitar, sub aspectele intonallei, ritmulul Sl cilract(]ri1;ti-cilor aritculirii, ceea ce afecteazS lnteligibilitatca vort-ririi

RapoftatA h diferite criterii de clasificare se dlstirlqmai multe tipuri de surditate:- dupa momentul apariliel

. surditate congenitalS;r surditate dobSnditS- ap5rutb, inst.alatir irr

cursul vietii;- dupi nivelul segmentului analizatoruhtl ilt(lltlv

afectat:. surditate de transmisie (datorltii tlllor l('lirrlti irlc

urechii medii, sunetul nu ajunge la ttivt:lul uru:ltli irttt:r

ne. Pierderea acuitdlii auditive este mare pelltrtl lorltlrilcmedii gi joase gi putin modificati sau nenrocliflr,rti pt'rl

tru cele inalte. Bolnavii au tendila dc a vrlrbi itrtcl.

loa

Fig. nr.11 - Curba audiometricb pentru coll(lllctlltilil.ttt,',taeriani a unei surditSfi de trattsrni';ie

I!l

b)ACUZIE

i t rq. nr.12- Curba audiometrici pentru conductibilitatea aeriand

( U VOCe tare.. Surditatea centralS este produsd de leziuni la nivel cortical.

',unetele pot fi auzite/ dar nu au semnifica[ie pentru bolnav.I st_e o qqlqgolg-dq $urditate cu frecvbntd de aoaritie redusl.

2 3 4c

PierdereaacuitSgiiauditive

. tn raportde gravFtate se

stabilescdiferiteletipuri de

hipoacuziegi anume:

Hipoacuzia constS ink-o diminu-are a acuitilii auditive, La copiiicu hipoacuzie, vorbirea este afec-tatS dependent de nivelul acuitSliigi de nivelul de instruire cu ajuto-rul tehnicilor speciale de educalieSi terapie (n special logopedic5).Indiferent de v6rsta la care seinstaleazi, hipoacuzia antreneaz5dificultiti in comunicarea verbaligi orientarea in spatiu, generatede identificarea, localizarea sauevaluarea sursei sonore.

(/rlt!U:=tI).gE,obx€8'E6o-U.P'a.eo(J

c(uo.OJ

.g(J'-OJ JJ

o-'A=G,a.E6oi*€)gt9

69

SeverS

Medie

Usoard

51-70 db

Sub 50 db.

Vorbirea de intensitate obi5nuiti esteneclarS. Comunicarea verbalS este majoringreunati. Bolnavul care are limbajulinsu5it apeleazS la labiolecturi (urmiregtemigcarea buzelor interlocutorului) pentrureceptionarea mesajelor verbale orale.

Vorbirea de intensitate obignuitS se per-cepe nurhai la distanti mai mic5 de 1 m.Bolnavii receplioneazd vorbirea cu vocetare. De asemenea folosesc labiolectura.

Pot percepe vorbirea obi5nuitb gi la o dis-tanti mai mare de 1 m. Solicitd pentrucomunicare normal; o crettere a intensit;-tii sunetelor (vocii), sau apropierea de

, , INTELECTUL SI PROCESELE COGNITIVE LOGICE

2.2.1,, Conceptul de intelect gicaracteristicile proceselor intelectuale

r rrs sr r,1)trJl de intelect, circumscrie un fenomen psihic...trrt rlo complex, de unde gi multitudinea acceptiunilor gi

, ,rrrrl,,r ,,,llCl

trrlelrrrlrrl -cuprinde, conform lui H. Pieron, funQiile mentale cecorespund gendirii abstracte gi logice.

-dup6 P. Popescu-Neveanu, 1978, intelectul este untermen generic, cu semniflcatii variate, utilizat pentrua desemna totalitatea functiilor mentale centrate iniurul g1ndirii abstrade $i logice, precum gi capacitateade a gindigia opera cu notiuni.

-El cuprinde adivitatea gi rezultatele gdndirii, proce-sele de memorie gi imaginatie, precum gi limbajul, camodalitate de exprimare a rezultatelor gindirii.

-in accepliunea lui A. Cosmovici (1996), intelectuldesemneazd, un sistem de relalii, activltdli gi procesepsihice supeioare (inteligenf6, g6ndire, memorie,imagina[ie, limbaj), sistem ce se constituie gi func$-oneazS integral la nivel uman, dep6sind experientasenzorialS, dar bazSndu-se pe ea, uzand de propri-etSti specifice ale creierului uman 5i realizandu-se,construindu-se, numai prin modelare culturalS gi

integrare socio-culturalE.

t'ror r_,Se l€ intelectuale;.i,i ,,tr.ttter mediat - ca mediatori putem menliona semne,

=,,,,!,, ,t, I i, informatii StOCate etc.

i.., ,r",( rle la informatii stocate gi prelucrate la nivel senzorial dar." .t,t'..t,,trd intr-un plan mental ce are o relative aubnomie fa[6

, . ,, | .r'rt.,orial$i care este supraordonat acestuia;

- opereaze cu rezultate ale operatiilor dc al)sl I ,x l i./are 9igeneralizare (clase, categorii), de aceea putem spuno \:; ctu Laractergeneric, categorial;- opereazi nu numai asupra realului, ci gi asupra l.tosi|trlttlut;- asigurd caracterul reversibil gi anticipativ al tlntpului yt:;i/rlt'.

Structura irrtelectuluiModelul tridimensional al intelectului

Structura complex5 a intelectului este clar relrlezt'ntat5 inteoria lui l, Guilford (1966). Acesta dezvolli pc baz;r analizeifactoriale teoria caracterului tridimensional al intclct:trrlui. Modelulapare ca o matrice cu trei intrdri date de trei dimcttslttrti Jrrincipale:continutul, operatiile gi rezultatele (produse) <llrrxltrti, dincombinarea c6rora rezultS, teoretic, factorii intelectivi. lrr ntodelulpropus de Guilford sunt 5 operatii,4 tipuri de con[inutrrri 5i 6 feluride produse, ceea ce duce la 5 x 4 x 6 = 120 aptiturlirri, liecaredintre acestea fiind datd de un mod unic de imblnare a unci operatiicu un conlinut gi cu un produs, P. Popescu-Neveartr cott:;irlcti cdacest model tridimensional al intelectului a indeplirrit 9i irrrlcplinegterolul unei matrici de descoperire, asemenea tabelului t'lt'rilentelorperiodice al lui Mendeleev (80 dintre celulele acestui rtrorlcl au fostidentificate prin cercet6rile factoriale extrase de Guilhrrl dirr lucr6rileexistente- U. $chiopu, 1997).

Operafiile= activit5file (procesele) intelectuale prln ( are suntdiscriminate informatiile:

. Cunoasterea (C): proces de captarc, ckr clr-',roperire ainformatiilor;

. Memoria (M): intipdrirea, pSstr.lrc'a stocarea,reactualiza rea informafiei;

. G6ndirea--divsrgen-6--{Q} operatlc cuJ>rinsi inaptitudinea creativE;

. q0ndirea convergent operalia privegteprelucrarea informatiilor primite, vizind urr singur 5t

cel mai acceptabil rezultat;

. Evaluarea (E):_ Aorecierea informaliilor: corecte,corespunz5toare, adecvate etc.

,, r I x a , I I

r ir,r r.;- Moderur tridimensionar ar interecturui dupS Guirford

' ' 'it't)t/ttt/ categoriire mari de tipuri de informalii pe care individurIr. 1r, r,1lr, rlilCrentia:

. t rgqral (F); forma concrete a informa$ilor, perceput5 saur r',rctualizatH ca imagine;

' l';rrrl-bdre-JS)i informalia este sub forma semneror descriptive,r,rr5 semnifica[ie in ere insere: notere muzicare,

-iodurite,r rotatiile convenlignale etc;

'',r'rlr-d0li!,Lr\4tr.infelesu1, semnificalia informafiei; se exprimain cuvlnte rostite sau gindite. ( otupertAment__JBl cuprinde informalie preponderent

r ronverbalS, inclusfr in interacliunea subiecfrior.

tl,,,urinta in operarea cu Lln anumit tip de conlinut permitehlerrltltr ,rrea tipului de inteligenl5:

*rr.lrr ,'t 11116 concretS- opereazS cu ugurin!5 prin confinuturi figurare;rrrr'lrr;ppta abstractS- uSurin!5 in prerucrarea conlinuturirorircttr,iltltr e;

lrlr'l1r;1'pg6 sociarS- abiritatea de a utiriza gi interpreta confinuturileI t ttttl r, r1 | ;1J-119p[319.

:"oN€isi; E -:3 ;i !E E tao r GE 63 ;

Interesantd 'este precizarea fScutS de Guilford Si validatS de

cercetdrile concrete, ieferitoare la tipsa corelaliei tipurilor de

intetigengS: o persoan5 poate obline cote superioare pentru to.ate

iipriii. ,i" inteligenli, pentru dou6, una sau niciuna. Caracteristica

i5 apfice cetorlu int.i.A in timite normale. in handicapul mental

ioaie tipurite de inteligen!6 se plaseaz5 sub limita normal5'

Produsele (rezultatele)= forma pe care o iau informatiile ca urmare

a activitdtii individului.

. Uni!5ti (U): elemente ale informaliilor relativ izolate' cu

caracter "individual" ;

. Clase (C): gruparea sub forma noliunilor a informatiilor;

. Relatii (R): legaturi stabilite intre elementele informationale pe-Oazi

punctelor comune pe care acestea le au;

. Sisteme (S): organizarea sau structurarea elementelor

infor*atio.aG in grupdri, complexe de pe$ care

interaclioneazE sau sunt legate intre ele;

. Transformari (T): schimbari de diferite tipuri ale informatiei

(redefiniri, transferdri, prediclii etc;

. Impticalii (I): extrapolarea informaliei'

Cele 3 mari dimensiuni ale intelectului se coreleazS: aplicarea

operaliilor duce la ob[inerea produselor mentale, al cSror continut se

exprimS in forme diferite.

In continuare sunt analizate unele din componentele de baz5

ale intelectului: memoria, gAndirea, limbajul'

2.2.2, Memoria

F€f'lnlr,.r qi caracteristicile generale ale memoriei

t 1111.,1,1[g;s6 la nivel primar are loc in cicumstante determinate{ffir,,,1r,,r,, rremijlocitd), fiind ancorat5 in prezent (acum gi aici).f Ir'll rrrtrrrrrralional 5i al tr6trilor psihice, pe axa temporal6, este*,rral rrr lrar.l,iuni succesive de c5teva secunde (durata prezentului)tiilirqfrrrrrr,irrrlu-se, dupd scurgerea acestui interval, in trecut. Toateer€Elr, rillr)t rrratii nu se pierd ins5, ci sunt stocate 9i permanentlfrtU*rnl.',rlr', in functie de noile informatii intrate in sistem, pentru a

Fdgur'r u olrtirn6 gi eficientS adaptare a acestuia la condifiile mereuftl e lrtn rl), r (' ale mediului.

l'r,r r",111 psihic cognitiv, responsabil de stocarea fi destocarea*lfiatt1,1(11 'r, rlc acumularea gi utiluarea experienfei, e*e memoria.

l'rrrr rrrrplicarea acesteia se asigurS dezvoltarea fiintei prin*irnrll,rr(,, (oerenta gi continuitatea vietii psihice pe axa timpului. i.H '.,,i,.nrrv considerd menroria "piatra unghiulard' a dezvoltdriifrhl r., '1 ondrlie fundamentald a vielii psihice" iar U. gchiopu

llBUlt, rrr11,;i6fs;'i memoria "o colodnd vertebnld a personalitSfii",tiatrltt,r r,hrlui pe care aceasta il are in conturarea identitSfii.

lflntrf r l.r t:ste procesul cognitiv logic care reflect7lgnea gi relalirlerrnului cu lumea prin intipdrirea, p1strarea gi reactua-lizarea (prin recunoagtere gi reproducere) a experienlei; t n te ri od re (cog n i ti ve, a fe ctivg vo I u n tare).

tl.rrroria nu este specific5 numai omului ci, aga cum afirmar...'u,.,,rr, itlreaga existenld gi materie posedd memorie, are capaci-!=tFit rl,''r rcline o anumit5 cantitate de informalii gi de a o furniza

,.,1'r r,,r rcutilizErii ei.

t,r r,r)) ins5, memoria imbracS forma unui sistem hipercom-, ,r,,r.rl ("u mecanisme de slqteng.liZ?"fe intpgry|.e.:

. , r nr( r nu rdm6ne in aceeagi pozitie relationalS in care a fost' , i I',, rrlasura ce stocajul informalional creste, se elaboreazS, l,, r r.tl de operatori gi reguli de combinare, sistematizare gi

7)

integrare, memoria devenind astfel un sistem superior organizat'

dotat cu autoreglare (L Drutu, 1991)'

Memoriaesteunprocbsabsolutnecesarsupravie|uirii,Ea-arerolul de premisS Si procius al tuturor celorlalte pro-cele psihice',fiind

irpii*ta in marile conduite umane (cunoaStere, invfifare' intelege-

re, rezolvare de probleme, inteligenla, creativitate)'

Eaesteunprocesdereflectareselectiv1,situafionald,relativfidetd, activ6, 9i inteligibitd a experienlei anterioare'

. caraderul selectiv se exprima in faptul c5 Informatiile purtatoare

de semnificafie pentru subiect sporesc eficienla memoriei referitor

la ele. Pornind de ta aceastd caracteristic5 a memoriei'

parafraz6nd cunoscuta maximS, P' Fraisse afirma" "Spune-mi ce'inveli gi ce relii ca s6-!i spun cine egti"' Ceea ce este impoftant

p"nitu'truiuct se iniipdtegte mai ianla qi mai corect, se pSstreazd

mai trainic, este ,eprodus mai nO'ef g se uitS mai greu dec8t

informaliile mai pulin semnificative pentru el'

. reflectarea din memorie este situalionala deoarece se realizeazS

in anumite circumstanfe (spaliu, timp) 9i este influenlatd de

starea internS a subiectului'

o informaliile memorate nu sunt identice cu realitatea obiectiva.

fqemoria fiind un proces de reflectare, aceasta nu se poate

produce decSt in form6 subiectivS.

Ea nu este o copie exact5 a realit6lii, ci aproimativl'-relativfideld, ca urmare a caracterului activ al memorSrii 5i pastrarii,

caracteristicilor de personalitate ale subiectului, stdrii de set sau

de montai, Procesului de uitare.

. memoria este un proces activ de organizare 9i reorganizare a

datelor, deoarece aceasta trebuie s5 asigure permanenta 5i

eficienta adaptare a organismului la condiliile mereu schimbatoare

ale mediului. Prin intermediul mecanismelor de organizare'

sistematizare gl integrare, informafiile stocate sunt reasamblate,

pe mSsura acumulSiii a noi date, rezultand unitati logice cu o

structur5 mai complexS decSt a celor anterior formate'

. Are caracter inteligibil, logic, ralional 5i con5tien! implicSnd

judecata, precum gl operagii de sistematizare gi clasificare. omul

are capacitatea de a m6ri eficien[a memoriei abordind o conduitg

irrl,,lirtent5 (planuri cognitive, planuri mnezice, scheme ralionale. r, )

Monroria are nevoie de sustinere energetic5. Aceasta este dat5i, rrrrrtivatid persoanei gi acrogajul afectiv. Memorarea este,,,r,ltl,t.rrdt5, de exemplu de suportul eneergetic gi de organizarea

' 'l', .,

Forme gi nivele ale memoriei( ,,rcetarile in domeniul psihologiei cognitive (M. Miclea, 1994)

, ,,,r rrr lvidentS urm6toarele forme ale memoriei:llrrrrrruiir -este tipul de memorie specrfic1 ftecdrei modalitdli=errrrriafi senzoriale, cu o duratd de pdnd la 1,5 -2s gi capacitate

nelimitatd, cu functra probabild de a reline prezenlastimulului in sistemul cognitiv pind la inrlierea unorprocesdri ma i complexe.

-memoritle senzoriale au localie andtomo- fiziologicdspecificd.

-retenlia prin intermediul acestui tip de memorie seface automat, preatenlional gi vizeazd informaliaprecategoriald.

t\t('ntorta de scurtd duratd (MSD) este limitat5 din punct de. r. rr' ,rl ttrnpului gi al volumului de informalii cu care poate lucra:' rir,r o ri_,activare specialS, informa[ia (care poate proveni din

iii,,r,)rt,r senzoria16 sau din memoria de lung6 durat5) este,, ri,rrt,r trn interval de timp cuprins intre 5s gi 20s dupE M. Miclea,'i llr ntir)ute (P.Popescu-Neveanu, I. Drutu), trec3nd apoi ?n, i i, r rr rr i, r de lungS durat5.

: ,, r, rrrrrlrr-se la capacitatea limitat5 a MSD, G. A.Miller (1956), in'irri, r rlrll " Nuntdrul magic Aapte, plus sau minus doi: C$teva limitdri,. , ,ttt,tt ilelii noastre de procesare a informaliei') considerd cEr , ,,r,r r,.;te de 7 * 2 unititi de informafie, (sau unitdli de, lrrrtItr ,r1ir,:, dac6 informatia este integrat6).

',i' {,uilcterizeazf,, de asemenea prin faptul c5 in MSD, infor-'.,;:tirr r,,tr'rrtdiltd verbal sau imagistic, timpul de reactualizare (TR),;: ' irrr I lln()ar cu numarul itemilor aflati in memorie.

76

Avind in vedere capacitatea limitati a MSD, pentru a se faceloc noilor informatii, o parte din informatiile care alcdtuiesc volumulactual al MSD trebuie transferate in memoria de lungd durat6.

Memoria de lung6 duratd (MLD) sau memoria secundar6reprezinti (dupd I. Drutu 1991), totalitatea structurilor informafi-onale gi opera[ionale a cdror limitd de pdstrare este egal6 cel pulincu limita maxind a MSD, iar limita superioard poate fi egalS cu ore/zile, luni, ani, sau cu durata vielii individului.

Ea se caracterizeazd prin: stocaj permanent volum ne/imitat,predominarea formelcr semantice de codlficare pe l6ngd posibi'litatea prezentei 5i a formelor neverbale corespunzdtoare tuturormoda litd[ilor senzoriale.

Continutul MLD este foarte diversificat, cuprinz5nd elementede naturd cognitivd (notiuni, concepte, legi, formule etc), st5ri afec-tive (emotii, sentimente etc), motive, scopuri, atitudini, convingerietc.

Privind relalia dintre MSD gi MLD, existd 2 puncte de vedere:

-opinia conform cSreia MSD gi MLD sunt blocuri mnezice distincte,diferite din punct de vedere strudural, aflate in interacliune. Pre-zentdm, in continuare, dup5 M. Miclea {1994) sintez.a principaleloraspecte diferenfiale (tabelul 1):

frpurl d","erffa;

MLD

t r"preZinti cuno5tin{ere activate din memoria de lungd durat6,,,r,l,'r5fld MSD ca fiiid memoria de lucru.In prezent, distincfia intre- MS, MSD Si MLD, importatd in' ''rl din cercet5rire efectuate in domeniur interigenlei artificiare,

'r" lot mai negrijat6, utiriz6ndu-se pentru preciz5reiei, te*nenur,,trt,luri diferite de prelucrare a informatiei (senzoria[ iig:niitr,.. ,,tll, ).

procesele 9i operaliile memoriei

rl*'r('t.area este procesul de formare a regdturilor nervoasetemoorye_ ra niverur scoartei cerebrap 5i ae-inlarire(intipdrire) a acestora, de engramare.DupE prezenla sau absenla scopului, a intentiei. aefortutui votuntar se desprind Ooua forme il';;"_ra re:

' 'tt'/'ot,f€d inwluntard sau neintenrionat{- se caracterizeaz|1', r r r r faptur cd in tipS rirea in formaliei se reart?eazd ffrd sta bilireatttrtrl scop mnezic, neintenlional, frrd efort votuntary, utt,nlordr€d voluntard

- sau intenlionatd_ implicd prezenla"' rtpului mnezic, a efoftutui volintar, nece,tera 1riiiurut,ltt,ryeilce (date de motiualie gi acrogajut afectiu).Irr funcfie de.implicarea sau neimplicarea g6ndirii, a,rrt,,lr'rlcrii, a operaiiilor logice, diferenliem:

' tt t; '')otdt€d mecanicd- se realrzeazd in lipsa inlelegeii materia-ltr/rrr de memarat. presupune simpla repetare gi eventual uti_rr,,',('a as^ociatiiror de contiguitate in timp gi spigiu. ra favori-' "' rzii invafarea formeror ve-rbare, n, gi u conlinuturilor rogice.r r r tr ,t

t totdr€d logkd_ presupune infelegerea . materialului der r r'|'r r r.rat/ desprinderea diferiteror semnlficatrri si i*piicaiii riino,,11r,,r ioar6 memoriei mecanice prin:

- autenticitate (leag6 forma de confinut) 5ieficienld: se realizeaz5 cu eforturi (concretizate, decxemplu in num5r de repet5ri sau timp, alocate p"ntiuinsugirea marerialului respectiv) mai''sc6zui; ;i ;*t'fccte mai mari. De exemplu, frazele ,u ,"lin'.ri o

79

1. Capacitatea

2. Durata

3, Tipul de codare a

informaliei

4. Actualizarea

limitatd (7 * 2);

limitati (2-20 s);

verbald sau imagisticS;

nelimitatS;

nelimitatd;

semanticS;

paraletS;

ariile parieto-occipitalest6ngi.

t t"- ":r.:iorogica l-

- opinia conform c5reia intre MSD 5i MLD nu exist6 diferentestructurale. M. Miclea, (1994) afirmS cd ".^. diferenfele dintre MSD 5lMLD sunt diferenlele dintre doud stdri ale aceluiagi sistem, nudiferenlele dintre doui sisteme diferite. Memoria de scurtd duratl

78

productivitate de 25 de ori mai mare dec6t cuvinteleizolate.

. Instanlele filtralului

Informalia ce va fi memorati trece, succesiv, prin mai multe instanle de

fitrare. DupS P. Chauchard acestea sunt urmitoarele:

@ Filtrajul la nivel senzorial'care, aga cum am arEtat, limiteazS, la nivelul

receptorilor capacitatea de inregistrare a memoriei imediate, capacitateaacesteia fiind, conform lui Miller, de7 x2 elemente.

@ Filtnjul la nivel afectiv conditionat de centri diencefalici situa[i la baza

creierului (talamus, hipotalamus, formatiune reticulati), ce au rolul de a

regla atentia, emotivitatea, veghea 9i somnul.

@ Filtmjul intelectual. realizat la nivelul cortexului (este memorat ceea ce

este inleles, organizat pi structurat logic).f\\9 Factoriice condfioneazd memorarea pot fi grupati astfel:

A) Referitori la materialul de memorat

- Volumul, cantitatea materialului;

- Natura materialului de memorat;

- Gradul de structurare togicH (schemele organizate se retin mai

bine decSt detaliile);

- Durata intervalului dintre diferitele sewente ale memor5rii;

- Gradul de omogenitate a materialului;

- Semnificatia pentru subiect.

B) Referltor la subiect:

- Starea fiziologic5 generalS a subiectului (de exemplu obosealainfluenteaz5 performanlele subiectulu i);

- Starea funclionalS a creierului (maladiile cerebrale afecteaz6cantitate, calitatea gi durata);

- Capacitatea funclionali globalS a creieruluiposibilitHtilor sale de efort;

- Existenta unui fond aperceptiv in relalie cumemorat (gradul de familiaritate influenteaz5integrarea corespunz5toare a materialului);

sub aspectul

materialul deintelegerea gi

t4otivatia actualS pentru memorare (Prezenta interesului).

Ionusul afectiv al subiectului (optim este un tonus moderat;rl,rcd acesta este foarte ridicat, performanta memor5rii scade);

l'rezenta scopului;

V.rrsta subiectului (la copii poate sd apar5 uitarea episodic; lavarstnici are loc interven[ia uit5rii pe memoria imediatl).

l'erl r.trea SaUr ttlltrt!lV?f€O

presupune relinerea pentru un timp maiindelungat a informaliilor memordte.

este un proces complex ce se desf65oard intimp, de continud insugire, fixare gi restruc-turare a materialului dupd memorarea lui initia-15, care presupune: simplificarea lui, concretiza-rea, generalizarea sinteticS, stabilirea de legS-turiintre diferitele lui pdrli (I. Drutu, 1991).

ft.nr t ualizarea -const5 ?n revehicularea informatiei stocate in

1 er f or a red) vederea valorific5rii ei;

- ea se realizeazd prin:

r recunod$ere (in prezenta obiectului) gi

. reproducere (in absenta obiectului).

l{ccunoa$terea este mai simplS, implicSnd in special procesei. rr,rtr116 perceptiv5, presupunind suprapunerea modelului acfual

i . Ir t i:l aflat in mintea subiectului, reproducerea este mai.,,,11,h'1;l, realizindu-se prin implicarea g6ndirii. Ambele procese de

,.. i' trr,rlizar€ au forme voluntare gi involuntare.

Diferentele individuale

r{,,rnoria se specializeaz6 gi se diferentiazd, datoritd pre-r t,' ''lliilor native ale subiectului gi ca efect al exersdrii.

"lrccializarea memoriei poate fiintilnit5 la nivelul:

8l

- analizatorilor

= proceselor,catititilormemoriei

a

a

a

a

=+ continutuluiactivititii psihice

. memorie vizualS;

. metlorie auditivS;

. memorie cutanatS;

. memorie gustativSo ffIerhori€ olfactivi etc.

volum ul mem oriei (ca ntitatea informati i cu care

subiectul poate opera);elasticitatea, m obilitatea sa u suplelea m em o riei(capacitatea de a acumula noi informatii, de aintegra gi restructura);rapiditatea intipdririi;trdinicia pdstrdrii;exa ctita tea g i fideli ta tea re a ct u a I izd ri ipronptitud ine a reactualizflrii.

) memorie predominant verbal-logic1;. memorie predominant imaginativ1;. memorie motricd;. afectivd etc.

i ', ,ru, principalul progres se inregistreazS in direclia contu-: ,i , ,rt,l( lcrului voluntar al memoriei;

r,, rr,,,rrla gcolar6 mic5 au [oc: cregterea considerabilS a volumu-, rr,,nroriei (de B-10 ori, comparativ cu perioada pregcolari),,. ,rr'rr,,r preciziei gi promtitudinii procesului de reproducere in.i,',rl r rt recunoagterea. Acestea apar deoarece incep sd se,, ,,llr' formele mediate, logice ale memoriei, crescind, de. ,r!,,r('(:r gi accentuSndu-se caracterul voluntar gi con5tient.

p,, 11.,r(ld gcolari mijlocie c6nd, in evolutia gSndirii se produce,l,rl rh' la operafiile concrete la operatiile formale, memoria,r , r r{ lr ':le un pronuntat caracter logic. Ea este bazatS pe

, ri r 1,111,.1 esentialului, utilizarea schemelor logice gi infelegerea' rt, rr,rlrrlLli de memorat. De asemenea, reactualizarea pe baza

,.1,1,,rhrccrii presupune restructurarea verbalS in stilul propriu a,, rt,,r i,rlrtlui memofat.

Uitarea. t,'n(vnenul natural gi relativ-necesar (in anumite cond$ii gi,, I 11' constd fn pierderea amintirilor in urma stingerii legiturilor',\'/,t/'c sau a destrudurdrii sistemului de cunogtin{e acumulate,

, ,' rlrn cle ajungdnd sd fie izolate gi sd nu mai poatd fi recuperate, tt,, ,rSOCiatiVd.

I l)rutu, 1991 sintetizeazS principalele cauze ale instalSrii fenomenului,, 'i , tr r t)erspectivi fiziologicd. Aceasta poate apirea:

' ,'1,,, I alj0_b$iCi_de__p[gte$8, atunci c6nd un efort foarte intens a deter-,, ,,r rt rrrstdldr€a oboselii;'rl, .', lir{ga_jnhjbillCl-dg_Stiingere- datoriti dezactivirii legiturilor corticale,,rnr,)re a lipsei de.repetare (neexcluzSnd posibilitatea refacerii acestora);i ,,lrrt al inhibiliei de diferentiere- se manifestfi in reactualizarea eronat5,

r,r',r rl,i faptului cE legdturile corticale nu sunt precis delimitate, excitaliile.,,rrr.rr,ind 5i alte engrame,r , trr-t al legii inductiei -negative: la nivelul SC, un focar ap1rut intr-o

. ,,,,trllJ zond produce in jurul sdu zone de inhibilie. Cu cdt aceste zone vor,nil extins€, cu atdt posibilitatea reactualizdrii legdturilor corticale

..',,-,lutnzdtoare acestor zone este mai micl. Dimpotrivi, dezinhibarea, , .trrr.Zoo€, permite refacerea leg5turilor corticale.

Evolulia memoriei in ontogenezi

Procesul memoriei inregistreazS, in ontogenezS, importantemodificEri:

. in primii trei ani de via!6 memoria este implicati in mod decisiv in

toate activitSlile ce asigure adaptarea (supravieluirea dar 9i

umanizarea copilului): cunoagterea mediului apropiat, stocarea 9i

organizarea informafiilor referitoare la constituirea deprinderilorde mers, mSnuit obiecte, autoservire, constituirea limbajului,rela[ionarea (inclusiv afectivS) cu persoanele din familie 9i din

mediul social. Ea este bazd a dezvolt6rii tuturor proceselor psihice,

fiind la r6ndul s6u influenlat5 (in special in constituirea mecanis-

melor de organizare, sistematizare Si integrare a informatiei) de

evo-lutia acestora.

. la 3-4 ani memoria este deosebit de activa, dar ii lipseSte intentia,(scopul);

Freud a considerat cE uitarea apare ca efect al refulSrii,(indepErtarea din congtiinfe a amintirilor neplScute in dezacod cuexigenlele morale), Suntem motivali si uit5m, deoarece uneleamintiri constituie o ameninlare pentru conSUent: sunt profundemofionale, traumatice gi/sau in dezacord cu exigentele noastremorale.

r InterferenfaUneori informa[iile nou- asimilate inhib5 cunoStinlele gi deprin-

derile vechi. Aceast6 form6 a interferenlei se numegte retroactivd.DacE vechile cunogtinle gi deprinderi impiedic5 invStrarea altora noi,atunci fenomenul se numegte interferen[d proactivd.

Legile gi optimizarea memoriei

Legile memoriei:

Cercet6rile experimentale au ajuns Ia concluzia cE procesul

memoriei este guvernat de o serie de legi. Astfel,

e este memorat mai bine materialul care fonneazd obiedulorientdrii congtiente gi al prelucrdrii active (cu implicarea mai alesa gindirii). Memorarea este mai bun5 cu c6t activismul intelectualgi profunzimea intelegerii sunt mai mari.

Studiile experimentale demonstreazd cE procentul dc infor-matii retinute din materialul de memorat este de:

20 o/o c6nd auzim;

30 o/o c6nd vedem;

50 o/o c6nd auzim givedem;

B0 o/o cSnd spunem;

90 o/o cind spunem gi aclion5m in acelagi timp.

. Memorared este cu atit mai bund cu cdt suttrificaliamaterialutuluipentru subiect este mai mare.

ti til,ti bine relinute materialele referitoare la scopul gi,,lt,tt1,1,, ac{iuni/or decit cele referitare la condiliile sau

,,i, t. tr t,lt' de realizare.

. r,'(rn ntai bine inceputul gi sfrrgitul dintr-o serie de elemente.i,, ,,rrr,,r'(.inti, atunci c6nd se invalS lanluri lungi de exercilii este,,,,1r,,r1 ',,'i se procedeze la fragmentarea exercitiilor, inv5tarea pe| , , I r (rrricrostructuri) gi reunirea ulterioarE a acestora saut ,,,rlr.,,rroa prin indicatii verbale a atentiei asupra componentelor,r,r,rt,, jn mijlocul seriei.

t.'t,r cind ne propunem sd re$nem ceva in vederea realizdrii, ',rr rtltlectiu, performanlele sunt mai mari decit atunci cind

' ,'rrlt,t de a memora lipsegte. Cercet5rile au demonstrat ci,, { rr,)rarea este de 5-6 ori mai bun5 atunci cSnd este precizat

, ,pr tl.

't"rrhtrdr€d este mai eficienti dacd scopurlle sunt diferen[iate, ,,,1r, ,r irnbrac6 forma unor sarcini speciale).

I rlrl,rtca memorSrii este influentat5 de depirtarea in timp a sco-t,illut l)entru care sunt memorate. Odatd cu fixarea reproduceriit,, rrlr u o anumit5 datE, se programeazd gi uitarea conform,'r,',lrrltti Ebert-Meuman: "invdfarea pentru o anumiti datd. ,tnli(ioneazd uitarea dupd aceastd datl".

!'u/,tla gi felul pdstrdrn sunt inffuenldte de condifiile fn care s-a.', r I r.,d t memorarea gi de partrcu laritdlile materia lului de memora t.

rt.rtt'rialtl intetlgibil este mal bine pdstrat decdt materialul flrd

t'4.N.Sardakov aratd c5 dupd un interval de 6 luni:

tezele principale sunt retinute in propo(ie de 60 o/o;

unititile logice in propo(ie de 36 o/o;

iar materialul in formS textualS in propo(ie de 2\, 5 o/o.

t qalonarea in timp a repetdrilor cregte trdinicia pdstrdrii.

(jraficul de mai jos prezintl dinamica capacit5lii de reprodu-', lrentru invSgarea e5alonat5 gi invltarea concentratS.

2 3 4 5 6 Tzlle

Fig. nr.l\- Evolulia capacitb$i de reproducerg gy.Pe invilare eSalonatd 5i

concentrati (duPi Cain 5i WilleY)

invilare egalonatbinvSlare concentratb

Aparilia uit5rii poate fi impiediecat6. dac5 subiectul cunoagte

caracteristic,e Si rediJ'*urori.i posibilete cauze ale instalSrii

uitjrii, gi-gi cunoagte particularitSlile individuale' Degi orice program

de optimizare psinici i.-iurrir.urd in mod individualizat, pot fi

despiinse 5i c6teva reguli generale:

=estenecesarstnepregHtimuncadruadecvat(temperaturS,tuminozitate, inoepirfl'r*i-iiimuriror perturbatori din mediu etc),

care sA favorizeze concentrarea pslnlca;

+deasemeneaestenecesar5preg5tirea.fizic6gipsihiciinvederea- l[tin-Jrii'uner st5il Ae receptivitaie maximS a informaliei;

- stabilirea obiectivelor;

= plasarea materialului de memorat@;*stabilireaelementelorprincarematerialutneesteutilSiprezinta

importanSS pentru noi (valenta acestuia);

r oroanizareamaterialului de memorat:

- oblinerea unei forme grafice prin care informalia si fie c6t

mai bine p.r;;ditl;'ientu'r uiili'a..ea culoriiin acest sens);

,,ttt.tlt/larea logicd a materialului,care si favorizeze intele-,l,.roir lui gi integrarea noilor informatii:

. dacE materialul este complex, este necesarSfragmentarea acestuia, delimitarea micro-structurilor (capitole, subcapitole, unitdti, ideiprincipale);

, Egalonarea in timp a repetdrilor, tindnd contde faptul cb un num6r prea mare de repet5ripoate favoriza uitarea.

. Atrlbuirea de sensuri fieclrei unitili gi

'::::,:tri";il:::!:r informarionare intr-un

. Realizarea, incd de la inceput, a c6t maimultor asocialii mentale;

' ff:i:;#'or,:["'o:; :::: * "il",'i:':],;,informafia (a demersului prin care se varealiza reactualizarea) ;

Memorarea eficienti a actelor motrice

rr I lrrrrao (1976) evidenfiaz5 faptul c5, in domeniul activitltilor.1,,,r,11r', subiectul folosegte, pentru buna desf5gurare a activit5tii,

nrl)lex de date mnezice- cunogtinte despre exercitiile fizice,,,,rr,,ll)eic, principii gi scheme de adiune, comportament rnotor.

lii'lp;i16, la memorarea eficient5 a actelor motrice, autorulr,r,1l{ ",,1(, urmStoarele conditii:

,, r! r,L'tJer€a exerCitiilor;r"rrrr,neE no[iunilor clare a actelor motrice 5i a reprezent5rilor, , ,rrr1 rkrte ale actelor motrice in ansamblu;", 1,,'t)[area atenliei spre perceperea migcirilor proprii, inso[it5 de,, r, rl, rr€d vepbalS;r,1,1,16s3 actelor motrice ca mijloc de memorare a continutului,r ,r ,,,r de formare a deprinderilor gi priceperilor motrice;| , rr(\cr scopului 9i a rolului exercitiuliu pentru mentinerea

,, r,rl ;itii gi/sau dezyoltarea fizic5 armonioasS.

87

CONCLUZII:

MEMORIA -este procesul cognitiv logic care reflectfi lumea 9i relatiileomului cu lumea, prin intipdrirea, p5strarea 5i reactua-lizarea (prin recunoagtere gi reproducere) a experientei

: dnterioare (cognitive, afective, volitive).-este un proces indispensabil supravietuirii, asigurd coe-ren[a gi continuitatea vielii psihice. Datoriti inrportanleipe care o are in ansamblul sistemului psihic uman gi inconturarea identitS[ii, I. M. Secenov consider5 memoria"piatra unghiulaid" a dezvolt5rii psihice, iar U. $chiopu(1997), consider6 memoria "o coloanS vertebralS a

personalit5lii".

-cercetdrile in domeniul psihologiei cognitive au pus inevident5 urm5toarele forme (sau nivele, dupE unii autori)ale memoriei: memoria senzoriald, menpria deduratd gi memoria de lungd duratd.- se specializeazS gi se diferentiaz-i, ca urmare a predis-poziliilor native ale subiectutui gi a exers6rii. Speciali-zarea memoriei poate fi intSlnitd la nivelul: analizatorilor,proceselor, calit5tilor memoriei, continutului activitdtiipsihice.-in domeniul activitSlilor corporale (conf. M. Epuran),subiectul folosegte pentru buna desftrgurare a activititii,un complex de date mnezice: cunogtinte despre exercitiilefizice, terminologie, principii gi scheme dc actiune,comportament motor.- M. Epuran stabitegte urm5toarele conditiile pentrucregterea eficien[ei memorlrii acte]or motrice : infelegereaexercitiilor; . formarea notiunilor clare a aclclor motrice gi

a reprezenttrilor complete ale actelor motrice in ansam-blu; . ?ndreptarea atentriei spre perceperea migcirilorproprii, insolit5 de relatarea verbalS; . repetarea actelormotrice ca mijloc de memorare a conlinutului, dar gi deformare a deprinderilor gi priceperilor motrice; . fixareascopului gi a rolului exerciiiuliu pentru rnenlinerea

dezvoltarea fizic5 armonioa';5.

Ixtit;r riit/tr-

I r,rr .x,licaii afirmaria rui I. M. secenov conform c5reiarrr,nr(lr i,l este "piatra unghiularH,' a dezvolt6rii psihice,?r 'rr,' r.rlsid€r5 Mifler c5 este capacitatea memoriei de scurtSrlrrr,rli )

I ;r',,,,.t principaliifactori care determinE memorarea ?( lrrr Jrodt€ fi eficientizatd memorarea ?l1' 1',[1r Uitafea ?

t rrrrr cxplicd[i uitarea motivatd ?t r. r,,,lc interferenta retroactiv5 ?

t ,',,. ,,u1-t:g$$!.le nErnor{t eficiente a actelor motrice

t:

t,I

i'i'l:t:

I

j

I

I

I?t'l

sdnEtEtii

88

89

2.2.3, Tulburiri le memoriei (rnnezice

Tulbur5rile mnezice pot afecta toate etapele (procesele)

moriei sau numai unul singur (de exemplu: fixarea sau evocarea)

au repercusiuni cu nivel diferit de gravitate asupra rela[iei prezent

Categoriile de tulburEri mnezice

trecut gi, prin aceasta, asupra plasdrii adewate a persoanet ln raporl

de coordonatele de timp Si spaliu. Construclia 5i trairea prezentulul

sunt afectate de ruperea de trecut (c3nd trecutul nu este fixat;

pastrat Sau nu poate fi actualizat), de trairea excesiva in trecut cU

inlocuirea prezentului prin trecut sau, in sfargit, datorita evocdrilor

neadecvate cerintelor de "acum" 9i "aici".

Tulbur6rile de memorie sunt condilionate de tulburSri la

nivelul altor funclii sau procese psihice (atenlie, perceptie, g6ndire,

afectivitate etc) 5i, la rSndul lor produc, ca tulburari primare,

destructurSri secundare pentru alte procese sau funcfii psihice sau

pentru sistemul psihic in ansamblu (ca in cazul demenJei senile).

Crite-riul

1

Tip detulburare

2

Caracterizare

3 -4-modifici

organ0-lezionarecreierului

-psihopatparanoici

-intoxicdl

-oligofret

ur

l-FZ

t,

&)<d.

=roJ

F

HIPE

RMNEZIA

ConstS in exacerbarea functiei mneztce,

exprimati pentru toate procesele memoriei

dar, in special, pentru actualizare-evocare.in hipermnezie evocSrile sunt involuntare,

intense, masive.Hipermnezia apare totdeauna ca tulburare

secundard altor afec[iuni in sfera psihismului

(afective, intelectuale).Hipermnezia se manifest5 5i selectiv, raportat

la un eveniment psiho-traumatizant (in

psihozele reactive) sau la o tulburare primar6

(ideea dominant6 in psihopatia paranoicS)'

Cdnd se asociazS cu tahipsihie, evocirile suntrapide, multiple, tumultoase, merg6nd p6nd la

incoerenla.

!ai

tF

ER

{xC

!III!FHHtE

aII

tlrttE

ItT

creierului;

anoicd;

I, rrrr,,l,.,,,r,,fi de Oliffir1.rrl .rl rntr.hrliv sub limitele normale se inregistreazSrl'ilitlltt ililrr,,,It: cleosebite, const5nd din reproducereanti' irrl,,i (l(, lutneroase versUri SaU pasaje (idiOtii-=:rvrult) lkrln,rvii pot reproduce textele ErE a le putea; 1li,,r ,,,trr rrrlt,rltrcta.

tr,n, ltrrtr,L' lrilxrrnrnezice apar 5i in condifii normale fufErL r'!,,rtnt(,nt('l(_. deosebite, cu incSrcitura afectivi(tx' rrrv,i',,rrr rrt.r;ativi) majOr6 pentru persoan6.

',, ,r,lr,r r.,r lrrrrr-liei mnezice care afecGaza toate p.oce-.r.[. lr.,rrr,, gl,I;trafe, eVOCafe.lli1rr11111s..'1,1 apare frecvent ca fenomen secundar sl5birii

t1|rlr,1l1,,r lrrrrr,liei psihice, a deficitului de aten[ie.lrr lrtl ronrrrr.zic evoc5rile se realizeazl cu greutate, sunt

Ir r rlr., l, tr t tt l, tt r!.11r1r11s1111.71,1 este trdit5 subiectiv tensionat, jenant,

Ir,ll 1,1y111 l, rr .irrcl cforturi de evocare.l,rt r'.u.,rrl t:,,te cleficienl5 pasageri de evocare datoratd

llrrrrr rrroilu'ilt clc vid mental". ESte O deficienlS lacunara,r,r1r,r l,rl,i, rlt' obieci, la un termen. Apare pe un fond det,lrr',r',rl,i, rltt slibire a atenliei gi, corespunz6tor lui S.Irr,rrrl, r..,lr, rezultatul interventiei blocante a pulsiunilorll lr ilI r'rl h.t ttl..

pierderea cadbcitdtii mnezice totald sau

I liirrrl rlrr:1tt criteriu etapa fixSrii-evoc5rii, Ranchsburgl11 ',1111. ,rrrrrreziile in 2 categorii:

.ttnn(','t th' lixare (anterogradd)- tradus6 de dificultSlr'leilr,rl,,rr'(l() fixare sau de abolirea capacititii.de fixare arrrrrL,l q.r,,,,1,rlente, instalatfi dup6 intervenlia boliii ce

'rl,', lr.,r.z,r procesul mneziC. ESte alterata fixarea, fErE,rlt,'1,111.,1 :;tructurii vechi de informatii (memorate,rr rlr,rior irrrtxllnSvirii). Produce perturbSri majore ale,rr ltvltlrIri psrhice globale,trtrrn'.'it cle evocare (retrogradd)- deficitu'i de evocare',,,1rr,rrlru:e progresiv 9i in sens rdtrograd, dup5 aparilial,rlrl, rorrlorm teoriei tui Ribot ,,noul moare inainteavr.r lrrrrhri" sau corespunz6tor teoriei lui Jackson,.rr lri,'r[iilrr sunt afectate progresiv, incepSnd cu cele

' rrrlr x ;r,J11t[i6 mai nOi".l)ul)A Delay, conform legii 'disoluliei memoriei,

,,rrr"i,r ,rfr]cteaza incepAnd cu Ceea ce este complex

-encefalo-patii grave,

-st6ridemenliale

-st6riconfuzio-nale;

-leziuni aleneocortexului asocia-tiv.

-microle-ziuni alecreierului-depresiipsihice;-formeincipientededemen!6;-oligofrenii;-nevroze;-st5ri desurmenaj

, ,.r l,r ,r picrcle gi gge-q_gg e5te_sfirptu.

1l--T-

I

2a

I

Nume proPrii

GAndire

l*IitUmbaj

Fig. nr. {5 - tprogresiv:

i

I

.t

'1

tiltii

l'll l,tIr ,.t5llfj, LlrCEHH.J

:!qE

{r

',r rrrl trrlburiri ale procesului evoc6rii in sensull.rl,,tlr( ,r rl situatiei reale din momentul fixirii, saul,rl,.rlrr,rri .rlc rnomentului fixErii, astfel inc6t date trecute,,1r rl r otr,irlerate Ca prezente.

. l'.,(,tt(hilt.yniniscenlele constau in deform5ri alerrrlrrrr,rrttrhri fix6rii: evenimente din experienla ante-r kr,rr,j ,;rrrrt traite ca prezente.

. t rvtl,tltult.fiile- afecteazS leg6tura produsuluirrr,.rrorit) red6rii cu realul, in sensul cE bolnavul, r,n,,[l.r;i produsele sale imaginare ca evenimentelr,itlr.. (i)nfabulatia apare pe fondul unui gol mnezic 5illlrrlr'',,i ;lcopere aCeSt gOl.

. lt t,,ttt',/i., este O tulburare gravl de memorie:I r rlrr, rvr rl triie5te activ in prezent evenimenterI",l,r:,ur';.rtc, sau tr6ite in trecut. Personalitatea este,rrrr or,rtii in trecut gi incapabilS de constructie corectarrr grrlzr'rtt..

93

-sindromulKorsakov;-demenle;-slndroameconfuzio-nale-oligofrenil;-schizo-frenie-dementesenile;

i

I ndjective I-i _ |

Verbe

Evolu[ia in timp a amneziei retrograde, in care se.pierd

i n, *uru ptopiii, substantivele comune, adjectivele'

afeqg:lq si'obisnuinlele (dupa R. le!@.!-1999*

Tuh,rrArile cal',tatire ale nrernoriei vizeazi cu precadere - de-

orocesele evoc5rii.in-irfUr*rif" sintezei mnezice imediate, evenimentele din ex--p;*C;

bolnavului sunt redate cu un conlinut eronat: "iluzii de'rl,roiiu" sau sunt plasate eronatin raport de spaliu si timp'

PrinciPalele forme sunt:. Criptomnezi* este o "iluzie mnezic6", in care' pe fondul

un6i fipu" cle discernSm6nt intre ceea ce intrd in "proprium"

sau iir afara sa, bolnavul igi atrbuie, ffird congtiinfa

- eptlepsiel- psi"

hoze;-stari

kov

beneficiilor, idei sau bunuri care nu ii apa(in'instrdnarea amintirilor- este o tulburare cu un sens invers

fa!5 de criptomnezie, in care bolnavul nu recunoagte ca

"rii(ira"A ptoptirlui eu produsele. id.eative.Si faptele sale'

Falsa recunoaster* numiti 9i "halucinalie a prezentului"

este o falsS iustincare ce determin6 bolnavul si considere

persoane sau situalii pe care nu le-a inGlnit 5i, deci' nu le-a

iixat, ca fiinclu-i cunoscute. Ea d5 bolnavului impresia de

;r;;: : ,.

iii,{:-diri:ii.,. .

H{la;;r.Wlla::.'W.if .

ffie-'tri:,";

"deja vu", "deja connu" "deia vecu";

. Fat-sa nerecunoastere constS in lip sa de identificare a unor

sjlqalii care aq fost anterior fixate' -

ut

t-F

(J

&)<&3lq

r<F

aUJ:Hr((JHNluzEr{NII,ll-zHU}lrJodr<d.lDl.o

IJt3IF

92

2.2.4, Gindirea

Definirea 9i caracteristicile generale ale 96ndirii

Ganclirea este procesul coEnitiv togic de insemndtate centrald in

reflecta rea rea til ui ca re) pri n i ntermediu I a bstractizd riigi generalizdril coordonate fn ac[iuni mentale, extrage-Si-pretucreazdini'ormafiiledesprerelaliilecategorialegi

determinative, in forma conceptelor, iudecdlilor 9i

ralionamentelor (P. Popescu-Neveant+ 1990)'

. GSndirea este un proces de reflectare mijlocitS a realitStii, pe

baza cunoaSterii senzoriale 9i a limbajului;

o s€ definegte prin abstractizare, generalizare 9i organizare logi-

c5;

. este formata din opera[ii 9i sisteme operationale, din care se

construiesc actele intelectuale;

r se dezvolta stadial ca rezultat al maturizSrii 5i al invSgSrii

cognitive (v. Stadiile dezvoltbrii 96ndirii- l' Piaget);

I s€ dezvoltS ca rezultat al maturizirii 9i invStSrii cognitive;

constituie o componentS fundamentalS a sistemului cognitiv

(vezi modelul tridimensional al intelectului al luil .P. Guilford);

. constituie atet cauz5 cat 9i produs al perfectibilit5tii sistemului

psihicuman;eadSnotadistinctiv5sistemuluipsihicumanSiasigurt saltul in adaptarea umant.

. arJfunclie de inlSturare a obstacolului cognitiv prin rezolvarea

de probleme'

Faptele psihice prin care se manifestd gindirea sunt"

- sistemele operalionale de nivel intelectual;

- conceptele 5i insugirea lor prin inv5gare (conceptualizarea);

- intelegerea;- rezolvarea de Probleme'

i,r,lFnr .rl,rrl,t lr,rrorrtenLll complex al gdndirii din mai multeIt e.

ir, 1,,',,1r, r llv,r func[ional6 gsntJirea, ca modalitate specificSile rr,l.rtl,, r nr r,,tii irrtr-un permanent SChimb infOrmaliOnal CU

a'irrrl ,lr.lrt 1(.op adaptarea, realizat5 prin asimilareari la ,,tn t' lut rk. t_ognitive ale subiectului gi acomodareaElrl' lrrrr l,r r orr,,l r,lngerile realit5fii, adaptare care, la om are

{Er a, lrr ,tttltr t1 t,tliv 5i proiectiv.

l. I Fi,r,;,,t, r rrrr,,irlt:rii cd inteligen[a (in esenla ei un sistem de

$f1" .r ,,r ,rrtlvt,), "reprezinid adaptarea mentald cea maif,FtsrJ ,rt.trrtrttr,tttttl indispensabil al schimburilor dintre subiect giXtEc ,1ttrtt, r r,itttl circuitele lor depdgegc contactele imediate gi

SHF,la,r,' t't'ttttu a atinge relalii cuprinzdtoare gi stabile" (J.

lryFf l'-,tlt,'t, t, l, r rr ttt ligenle).

l,t,11tl,tri,,t rr'pr t.zinti un echilibru intre actiunile organismului

}pra lrlrlrrrlrrr ,,r .rcJiunile inverse, prin asimilare gi acomodare.ftltt+t ' irrrl

,,rlrrlrlrrul ciintre organism gi mediu este rupt prin lipsa

@alrtatrl,rr rlr, rii.;puns adecvat, acliunea tinde se restabileascd

H*tlrrt l'rtrr ,t,,r:nrilare mentalS, J. piaget desemneaz5 incorporarea

ffir,r1rtl,rr rl{,,,1)rc obiecte in schemele conduitei, iar prin acomo-EE, rr,'.trrrr tur,rrca modelelor de cunoagtere, depSgirea stdriilftt3lnu,,' lrnr procese de extensie, comprimare, traniformare aflprirrrl,,r r rrrlrrtiVe. Pe baza acestor procese se realizeaz5 un nou4*ll, l.r urr rrrvcl maiinal! fiind posibile gi asimilSri ale asimil5rilor=i aFillnilrl,'rr i ,rlC acomodSrilor.

Irrrr trr,r,,lrcctivi psihogeneticd, gindirea igi are originea fn1.(tettt,' l,r r,,,[1, un proces dinamic, care se desfSgoarE sub impulsul,,=..tirt rl,, r rrrroagtere, prin interiorizarea ac[iunii. Aceasta presupune,==...rrll,rl,,,l :ri angrenarea a doud mecanisme: mecanismul., -, 1tltr111 (transformarea acliunii in operatie prin dobSndirea. ;=, rlrllrl,rl,rt) gi mecanismul semiofi? (trecerea de la acliunea: ,,.r | ,,1 rtrt(.tclor Ia operarea in reprezentare, la operatii asupra

,,,,1, t,,1,,,rrrrbolurilor obiectelor).

i t'r,r(tct considerd cE evolutia g6ndirii se realizeazl stadial,,t,rrliu al dezvolt5rii intelectuale dispunAnd de organizare

, 1,r rr r irrcluderea achizifiilor stadiului precedent, dar depdgindu-

95

1

j,

Conform acestuia, stadiile dezvoltbrii cognitive sunt:

1. Stadiul senzorio-motor sau stadiul inteli- (0-18/24 luni)gentei preverbale.

Acesta cuprinde urm5toarele substadii:a) de la activitatea reflexd la aparilia

-uLe4!9a!!tqli! -- -, -,*--i:eLerelIlylr_eflexelqr- ; 9-ltqnil. ieaiii,le. iiriutqie- p{ngrc .. I . . .,tl lud , - "-

i., ics.ri[e.iiii-.1t"*.'ie !-q.?rq - I . .t 819- lufi .

b) de la intenlionalitate de repreze'ntare

l---i*iO--"Qeicq-iitrp'nelor.secu"Eere'--. - -. ,i. - aLg : -lz.iq.li-,.,.|---iie-.L?-.,Isu!"?-re !e4l?Io- - i -1?:19 !utli---"--

r: ipqr!,i{Lclir- *niqia - .,.".-i., .- .19:?4 lqli -

2. Stadiul preopera[ional- care preg5teSte LBl24luni- 7lB A

operatiile conrete.Acesta cuprinde urm5toarele substadii :

Su bs ta di ul gi n diri i si m bol ice 2-44

conduita sforli (la 11 luni) gi conduitabastonului (tt / 1e. Lni).

:-ll.9: ? lrlr,n treptatd a esocen_1,,lfrrtllln(trt

1rr =l;rora(lonalS' ,rlt /lll ,rni

i,, | | //tl ,ut la 1U12,rr rr, ir t

el't;rir ogleratiilor. rlrr l atlii

t::yi!!! (copilu.l isi dezvort; ."puirtuiuu::^ :,::::1,1are", -h'utand privi Iucrurite sioln punctul o...rgd.r" al altei p"rro"r"j.?::r?ttu*u timb?Jutui reprezintd unu

:1':,"^:"1: [fi"-irnportante achizi!ii inace$ $aOlu. El lneepe sE cunoasci me-93!_ :5 .inteleag5 )rncipiile conserudrii

LT:t:l:i,Y:rlTltt i), si exerseze opera-urre gandrrii Si rn special generaliarea.

?:1^"]l?|e: 1-o91itiv; r. r6ur,r"uiJ-pi,procesete succesive de asimilare gi aco_

"o.gal: prin acestqs copirur reugind sri'g

:!:!!,t !"*e/e, apricAnd"-di; il;;;rormanou-Si un set operalional d;structuri.

.5!1p-€-te4!qLsit!4!r!lptp?p-e-r-e-tpr!!i-:a..rq!ill-e,tg$p,le-- I . -c:5A.$.qlq{!i-.-L.ajntu[hi_a'tisuF-t"e- -- " *- i -5A.$.-6:LZ1-g-,4,-- .

3. Stadiul operatiilor ccjncrete sau a logici concrete 7lB A- tlltZ A

4. Stadiul ooeratiilor formaleSubstadiu{ opera[iilor formaleSubstadiul structurilor operatorii for-male

- 9jn$.irea coDirurui este foarte:::T:::l*::-_:,_, cea a adurturui,

7u12 A- 74 AL4- L6lt7 A

in etapa senzorio-motorie

0-2 ani

- copilul incepe s5-5i dezvolte 9i s5-9i

construiasc5 mecanismele de prelucraregi interpretare a informatiei primite prin

intermediul organelor de sim[. Treptat el

incepe sd inve{e sd-gi dezvolte coordo'narea motorie Si si-Si construiascd sche'ma corporald. Tot in aceastl perioadd se

formeazt schema persoanei permanente(6 luni) gi schema obiectului permanent(B luni) Si apar primele conduite inteli'gente: conduita suportului (la 9 luni),

96

r,, 11t.rp.t operatiilorhl nt.rlr.

l t , ,lrl l(illT ani

PtiTi,pr]u ca^ractqristice .onrtinJ-l,iffl:,::*e inc5 un.orata in concret, eilntamp.lnand dejeori dificultEli atuniic6nd trebuie s5 opereze in'aostract.:9lll1 3 put., lnfetese, va trebui sdgaseasca

lor.espoh jgr'1s contrecte alen-otiunilor abstractg, sE le lege dt[r;;

reala-

-din punct de.vjdsre funclional, copilul:l:?::11lai inq115 formi de barJi;;.Aceasta

.9939nouSt" caracteristici AuObi:?vers:!i/it'itii. tS"e ce pemite operarealu -f'oliu.n,i

abstra.lu ,; elaborarea derpoteze 9t teortt asLrpra iealit5lii.

97

Funcfia semioticd constd in capacitatea subiectului de a operain plan mintal cu substitute ale obiectelor: semne, simboluri (v. cap.Reprezentarea)

Din perspectivd structural-opentorie, g6ndirea consti dinstructuri cognitive (notiuni, concepte etc) gi operatii sau secvente deoperatii (strategii) de prelucrare. Structurile cognitive cu careopereaz5 gAndirea sunt nogunile gi conceptele:

Nogiunea - este forma logicd fundamentald care reflectdfnsugirile esehfAe, necesare gi generale a/e uneiclase de obiecte.

Conceptul - este o unitate delimitatd de gindirea abstractd,semnificalia de maximd generalitate a unui termen.El desemneazd un inleles generic impersonal,reprezintd o no[iune de maximd generalitate.

Formarea acestora reprezint5 un proces indelungat ce se

desfSgoar5 in strinsi interdependenf5 cu evolutia intregului sistemcognitiv (exemplu v. rolul reprezentSriiin formarea conceptelor, rolullimbajului gi al acliunii in formarea conceptelor etc).

Diversele procesEri la care este supusS informafia la acestnivel cognitiv sunt foarte variate 9i organizate lerarhic. Acesteaintervin in cazul r,ezolvirii de probleme. CAnd ac[iunea subiectuluieste blocat5 de intervenlia unui obstacol, ce nu poate fi depSgit prinprocedee uzuale, intervine g6ndirea prin rezolvarea de probleme (ceconstituie domeniulperformatial de lucru al g6ndirii).

Problema - reprezintd un obstacol cognitiv in relaliile dintresubiect gi mediu, o barierd, o dificultate de naturdteoreticd sau pra cticd.

Asumarea sarcinii de a depisi acest obstacol, precum gi

demersurile cognitive gi tehnicile intreprinse in acest scop, se

circumscriu domeniului rezolvSrii problemelor.

- este o asertiune, afirmarea sau negarea unuiraport;

- formd logicd fundamentald, caracterizatd prynaflrmarea sau negarea a..9ery despre altceva giprin insugirea de a fi adevdratd sau falsd.

Judecdlile rela[ioneazd noliunile intre e[1,expliciteazd conlinutul lor gi relevd retaliite dintielucruri le reflecta te (P. Popescu - Ne vean4 I 9 7S).

,rnf rrrrl,rrrntul ' procedura prin care se oblin informalii noi djncombinarea celor deja existente.

r:' ,,1r,.r,,,r de probleme se face prin strategii de tip algoritmic ai,li,

'.tr,tttt1ril€ rezolutive algoritmice- cuprind scheme de lucru, :,. irr 1,r,,.,r.r'ip[ii precise, care pot fi inv5fate, asigurSnd oblinerq6,: r r,.,,ullattUlUi.

art,rrrlf rrurl reprezintd o inldnluire de operalii, procedee, qsurmeazd o ordine strictd gi duc cu necesitate b ctnanumit rezultat.

El se caracterizeazS prin:

. caracter precis determinat;o valabilitate pentru o clas5 intreagl de probleme;

. finalitate ceftE.

" r i . t t r t 1ti/€ rezolutive euristic* sunt specifi ce gSndirii creatoa re

r,,'.,r1)un. intreb5ri, punerea de noi probleme, combina!;1,,,,rr. ,rrr,tlOQii.

r,rrr.,tructiile in zona necunoscutului au la bazi gindirea. :,: ti{.i lrtCatOafe).

irrf elr'q1r.rrlA - reprezintd itegrarea noilor cunogtinle in sistenutce/or vechi, intr-un sistem de referinSd, pe bazd 4scongtientizare, desprindere a semnificafiei, a retafieiesenfiale gi a apartenelei categoriale.

I ' ,1, ,l)it)de de:. tr lticularit5li ale subiectului, cum ar fi:

I r 'lr.r itl il

. cantitatea de informa[ie stocatS anterior;

. operativitateacunogtinlqlor;

. nivelul dezvoltirii intelectului giflexibilit5tii mintale;

+ palticularit5ti ale materialului ce trebuie intqles:

r gradul de organizare a materialului, de structurare a continu-tului;

-+ de stategia didactici abordatb de instructot (educator):

. mijloacele didactice utilizate;

. tehnicile de instruire folosite.

inlelegerea poate fi spontand (imediatd) gi mediatd (muttifa-zici) trecind de la vag (implicit) la clar (explicit).

Verificarea inlelegerii se poate face at6t prin relatare verbald(subiectul s5 explice, sE reformuleze, sb demonstreze, sd argu-menteze, sd estimeze consecintele viitoare implicate in date, etc),c6t gi prin actiune.

CONCLUZII

GANDIREA este procesul cognitiv logic de insemndtatecentrali in reflectarea realului care, prin inter-mediul abstractizdrii gi generalizirii coordonate fnacliuni mentale, ertrage gi prelucreazd informaliiledespre rela{iile catqoriale gi determinative, inform a co n ce p te lo r, j udecd li lo r g i ra {io n a m e n te loreste un proces de reflectare mijlociti a realit5tii,pe baza cunoagterii senzoriale gi a limbajului;

este formatS din operatii gi sisteme operalionale,din care se construiesc actele intelectuale;

l'rirrcipatete stadii ale evoluliei g6ndirii [. eiaget).,rrrrt: stadiul senzorio-motor (0_ ig lZq tuni1, sta?iutlrrcoperation al (tB/24 lyni- 7/B ani), stadiul opera[i-rlor co,ncrete (7lB A la 11/12 A) gi siadiul operagtitorfornrale (LLltZ A-16/17 A);r onstituie atit cauzd c6t gi produs al perfectibitit5fiisi.,ternului psihic uman; ea dE nota distinctiv5r,istemulut psihic uman gi asigurd sattul in aOaptiieatrrnand.

are functie de inllturare a obstacolului cognitiv prinrczolvarea de probleme.t:aptele pshice prin care se manifestd gindirea.srnf; sistemele operalionale de nivel intelectual;

::,:_.:!_\:e si,insusirea tor .prin inv5lare (conceptu_

r=qlrllletl

, A{ t., t tt(til

.,!zer

r" ,r. rl,indirea este consideraU trn pffi.,rrr,rl,"l irr reflectarea realului ? r

',, ,,rrnl faptele psihice prin care se manifest{ gSndirea ?

""'| "rr"(i.e J. piaget afirmalia conform cSreia originea gandirii

conform teoriei lui Piaget, inteligenta este adaptareiar adaptarea se realizeazS prin asimilare gi

acomodare. In conceplia acestui autor, gindirea igiare originea in adiune gi se dezvolG stadial carezu ltat qlm qllgIgal1gt_qliqyqLq ri i co g n i tive. __

t00

2.2.5, Retardul mental

tn categoria retard mentalse includ deficienlele cu manifes-tare predominanti in sfera activitdfii intelectuale, ce rezultd dintr-unnivel mental sub limitele normalitdfli, cu consecinte asupra capaci-tdlii generale de adaptare si cu debut precoce, in perioada virstelorde cregtere (aparilia simptomatologiei specifice dupd aceasta vdrstaimpune diagnosticul de demenld).

Retardarea mentalS are cauze diferite: biologice (ereditare sauproduse de factori cu influenf{ pre-, peri- sau postnatald) gi sociale(carente cognitive, afective sau ambele). Gravitatea gi complexitatealor dau gradul de severitate al retardului mental- al infirmitdtii,incapacititii sau handicapului mental.

Conform clasificarii internationale date de OMS (1980):. infirmitatea- presupune pierderea sau dereglarea unei structuri

psihologice, fiziologice, anatomice. Se disting infirmitSti senzori-ale (vizuale, auditive), intelectuale, motorii etc;

. incapacitatea- reprezintS pierderea sau diminuarea capacitdtiide a desfigura o activitate in conditii normale, ca efect al infir-mit5$i. trncapacitatea vizeaz5 comportamentul, comunicarea,rnersul, igiena personal5 etc;

. handicapul- apare ca o consecintd a infirmitStii, este undezavantaj rezultat din infirmitbti ce duce la incapacitatea parlialSsau totali de indeplinire a unei functii sociale. Se int6lnege ast-fel: handicap profesional, de independent5 fizicS, de autonomieeconomicS etc.

Handicapul poate fi:- handicap primar- rezultat direct al procesului morbid asuprafuncliei psihice. El are caracter durabil (exemplu: handicapul produsde orbire, cofoz5 etc).- handicapul secundar- apare la bolnavii cu handicap primar la carese adaug5 dizabilit5li ce tin de rol si statut (exemplu: sindromul deinstitutionalizare la handicapatii fizic sau la cei cu handicap mental).- handicapul terfiar- este legat de nivelul de pregatire al bolnavilor la

aparifia bolii (atitudinea familiei fatb de bolnav poate, de exemplu,influenta cronicitatea).

'i '|:"' rl.,rrrr r rr(criu,de. diagnostic pentru retardarea mentalS se- ';= ;rr rr ',,rrr',1 In[glgctuarS. Evaruarea caracteristiciro, a;ru,leiii!'11f.. ,,1, l,rrr: cu ajutorul mai multor metode, dintre care., r, ,t'lr,rL,inteligenl5 5iscalele de evaluare.

r r=r',,r;rrr,,r rnteligenlel prin teste se obiectiveazE intr_un,r=r st,rlr,rl rr'rrrit cotient intelectual _eI (Se calculeazi ef p"nt,' r'i 'rr v'ir"r.1 cronorogicS mai mare ie 6 ani si cdtiJni ier'rt, rJlr t,(,.tru subiecgii cu v,rsta cronologic, ,rU i-.rl). qf.rr,l'.r.ronsid€r5 indicatori ai nivelului mental: o valoare'i ,,,rt.,,t tr,d(:, retardului mental (gi acesta subdivizat in 4, i ,,ii l,rr,.tr,rrtate in paginile urmttoi;e); o valoare qf intre ZO-" i '""'|r1" ,rr,r(rrarea subiecturui- in categoria intereci o"- rimiie! ,!, ,l' ,rr .ir:;td categorie , intdmpin5 dincuf6ti-in

-.;rtffi;=':i l, r'"rr.irea ror s-au oblinut iezuttale bune prin incadrareai = . r , r i .lr ,r t iv redus, in condigii de stim ulare Oiferbnliaii, ";l;i;;' 'r' rrr'', rrrrriLare a conlinuturui informafionar 5i ritm *ii r"?,i-ii' ',i,.rt,, v.rloare eI > 84 permite apiecierea d. il;;ii;;, r,rrl,r rrrllltrite nOrmale.

lrr "rlrl'111rrs cercetSriror intreprinse de diver5i autori demons_= i " tt'*rrrtrd de distriburie iimetrici a-valiriror qt E-ii;irt- ''; 1t't1t11/'1r, ' se are in vedere, in cazur prezentat numai tendin-i',* r,rt,r rr: nu eXClude unele a.specte pirtcutare fOe "*Lmiir,

,,,', rtr, r.tard mentati.y g incidenli r5-rur. fu Oaiefi?e.ii,il.,.,',;1";l:"'

riind de 1,5/7.), asa cu?r rezuttS oi. [I"l'rr-il;;

2.A0.40.2

DE LIMIIA

INTAMIERE MEfVTALA

0.0

Tabelul nr. 2 - Distribulia e.I.l0l

AII (r0-169

l 10"159r.l0-142I t0-139r /0-I t0-119roo-rog

70-760-69s0-5940-49

1J0-99

so*s_-

I

iv^l ()lurrl

handi-

nr.L7

Fig. nr. 16 - Curba distributiei Q'I'

in numeroase cazuri se intalnesc handicapuri asociate:

figura.M.C.

lre/ ln

copilul I

senzorial-handicaP mental etc'

Prezentam in continuare, pentru ilustrare' in fl

prr.tiu, distribulia QI la copilul normal 9i la copilul I'l

t'.+ r-r,,illnl- , i-i II ril Iz"| ' i '--,*l'"1 -l l----'l

tL- ---f-

I IL- --- *---'-ic-;J't';i:;r ;'iog +Gt"ilo

cap

comC)f\

olID

I

.lln

Graflcul nr. L7 - Distribulia inteligenlei la copilul cu I'M'C'(linie continui)-fati

de d i stribulia inturi g'"ni"i ;u;t* intruuqu. populalie (li n ie punctatS)-

coresPr.rnzbtor valorilor QI

Distribulia er pentru copiii cu IMC la care: ii.i;3=7.3-*250/o QI>90

t04

reeducare adecvate. cu

Categoriile de retard mental

CARACTERIZARE

Cazurile de int6ziere mentalausoara- conform tabloului anteriorprezentat- au o arie de cuPrinderetle aproximativ 2.4o/o din totalulpopulatiei si, corespunzator, degreste B0 o/o din categoria celor cuirrt6rziere mentala

Subiectii din aceasta categoriesunt considerati educabili. Ei dobin-desc in anii prescolaritatii (p6na la 6ani) abilitati motrice (deprinderimotrice de baza si utilitare, deprin-rleri la nivelul comportamentuluimotor fin), abilitati sociale, cogniti-ve, de comunicare (verbala si non-verbala) si de autoservire (mSndncasinguri, se imbraca, se dezbraca,capata control sfincterian etc).

In primii ani se poate constata otvolutie psihomotorie mai lenta sauintirziere in dezvoltarea psihomoto-rie.

La majoritatea oamenilor cu re-tardare mentala usoara se intilnes-te un tablou psihic polimorf:

in domeniul abilitatilor intelectuale,scolare pot ajunge la nivelul copiilorrrormali din clasa a V-a, a VI-a (eta-pa de debut a operatiilor formale),lrr conditii de instruire, educare si

rnrsnrwrflDEI

EDUCARE I

REEDUCARE I

5

Momentuldepistarii si

masurile destimulare-educare si

reeducareutilizate auinfluentahota16toareasupra evo-lutiei.

Depistareaprecoce per-mite stimu-larea adec-vata cu efectbenefic asu-pra evolutiei(de exempluin sindromulDown existaposibilitateastabiliriicoeficientuluide risc incade la nastere)

-ereditare(aproxima-tiv 5olo audetermina-re eredita-ra):. erori demeta-bolism;. anoma-lii mono-genice;(scleroza

tubercu-loasa;r aberatiicromozo-miale(sindromulDown).

-alterariprecoceale dez-voltariiembrio-nare(prezentein 30 D/o

din cazuri);

--- -{=-- I . o*ftt.- '-1-;mentionarea si sublinieiea .q-i:Fll3l I cromozomiat" I tJ J"pittuttt,"ri-iit* mai lent al achizitional" I (tinotorut I iunt luatiinirr"rii"iarr si al deprinderP::t-T liiiro*i"i zrl; I ""iol"t"Ii'f;*,x,u'*:il;l::'"P-:ii, I ;i::u" I T.gxI::,ix ff":?:1iLiffi?'il ;"=;; J;;

I ::::::r

,l',111[9.;6';ylrg (deprinderi elementare- mers,,rl,'r 'l,uo, aruncare, prindere- sau calitati motrice'.r ;,',rlrtlmotrice- coordonare senzori -motorie,r r x rrr kllare manuala, coordonare generala a

' , !r I rr rh li, echilibru, tempo, ritm, forla etc).l'rlr t:tr.rrt educational, la maturitate (tinerete si

,rrLrllrc), pot avea abilitati sociale si profesionaler . 1,, ;x)r'ntit o autointretinere minima. In conditiirlr, .,trr's, social sau economic necesita indrumare,,t ,r',1',lr.,nta.

Itr.lrr itul rnental (dificultatile de intelegere, der,',',lv,le a problemelor, caracterul critic al g6n-,lrrtr ,,l,rfi) actioneaza limitativ pentru dezvoltarea1,.1 rrrrsabilitatii si a capacitatii de autodeter-ilrril.I(r creand uneori conditii de atragere facila',1,r'' rk,lir:venta,

r ,irxl exista tulburari asociate (structural- currr,rr rrlr.,;tari de tip eretic- sau tendinta sirrr,rrrilr,,;tari de delicventa etc) se impun masuri.t,', t,rlc de supraveghere.

dar cu greutati evidente In rezurvdrEo I datorate I speclale de

de probleme; I toxinelor (con- | stimulare a

-unele din ariile senzori-motorii cu- I sum de atcool I dezvoltarii

nosc numai o deteriorare.minlqa,.si -.19" lflTaTl" I nt',t'o"'-1t5nosc lrurrror v u!F"-'-.

al deficitului l teratogene etc) l ;ubin aceste conditii- corelat

merrtal, reetarea t9mnottl1;1lyt\,1-:u^:,:.-,- lflIlrerr,r' re)''srvv ca efect all perinatale

motor poate fi deficitara r-----ri-arii I /{^o/^ .rin

si Prin

titor

Inteqrarea in soci-etatea persoanelorcu dezvoltare men-tala normala (con-form filosofiei "nor-malizarii') este be-nefica copilului curetard.

Unitaule careasigura instruireacopitului cu retardmental usor sunt:-gradinitele speci-ale (pentru presco-lari);-scolile ajutatoare(clasele I-VIII);-scolile profesiona-le speciale (asiguracalificarea in profe-sii

,l"TI' .:;;i" u niverur Ft"l:1":l I !19:/.:,.,9'"(din cadrul

i' .orpotiru si, mai. ?lu:,."-?] l*lYl^' serviciilorschemet corpordrtr -" 'rir'ui'rotri. ll- rrtpir*n ru I nlrropgniut,incadrarii adecvate a ger

in structura de ansamot'l-i tgyo-1^ I f:l-,- I 'lffii9*t"rilli,ii:", r;iunal" de intentie' de l' traumatis- ldispensart

trui";;;; ,i ip'"'i"'u '*9fru ^l I i:1":, lryl':*l'"i::ft:ffi;; ui' Ji'it"iro'' Ig"l:,llil b!1:!. din unitatile

HHf"ilf'r,"i,rsii ci.'controlul logic" al I somatici ce I specializate

;,;.*- -poui" fi deficitar)' -,t:l'"!l?::?::,.",^ l:"-Ti'"l-

H|jl[""ffi iepiinouritot motrice I oostnata,t (5olo | 6"nsu1 6u

complexe, u o"prinou'itoi motrice liin cazuri): I '"t'p"*t'deschise (hetero-

'gnou'ul --y; | ' ilslli-,, I ::t'lllY'llr,i,#,'T'.'^".:':l,lt,$ il:n:+lH I

: dE#:" I !ilii::

*l!;{***i',,,t" :: :ffi 1'ffi ,'*pi ffi'#::,*T:il.IT'.i::i$:"is.J::s[l'.',1i$=,*[*llffii;li'

Li;.ffi "[!,d['.H::,ii:r'd:h::l*%"'"'1;T,.;:l::''

3ffiiu* J#;#;;;*;i ryl::llli coPilul

t ,rl(,(loria de retardare mentala moderata, reprezintarrrr',ct;fieflt de aproximativ 10olo din populatia cul,l,u<lilre mentala.

^r l{):;t considerati "ireeducabili, dar dresabili".

lrr prt-.zent nu se admite nici etichetarea lor prin,,rhltr ,rlivul "antrenabili", tocmai pentru a subliniatu,'.rlrrlrlatea si necesitatea de a fi supusi programelor,.,Il,rtionale.lrr ;x'riodd de v8rsta prescolara (p6na la 6-7 ani) pot

rrrv,rt,r .;a vorbeasca si sa comunice.l'r rl s;1y3[3 sa circule independent prin locuri familiare.lrr ',.rr<:ini de tip scolar pot atinge cel mult nivelul clasei

r ll ,r tlrrr ciclul primar prin eforturi suslinute realizate pe,lilr , rl ntultor ani.t,, ,l,,ir(:il regulilor sociale este deosebit de slaba.t','t |l0rtua treburi elementare, munci necalificate, ast-

t, I rrrr,il la adultie sa contribuie la propria lor intretinere, r ,, r r ( onditiile desfasurarii activitatilor sub stricta su-I L!,',(tlrore in familie sau camine supravegheate.

,rr1 r l.rtri de ei insisi necesita, de asemenea, supra-, 1l r, rr,11 nroderata a celorlalti

fi[1**ffiw\rysr*,\Y?]ffiiriiiE#*xi";:'Hll".'::;:'U,t\;1:;'i;''''

4

(JE

(J0c)UT)

C3

=L)

OJ

og)(u

Ep

(.)EOJU(uo-l9'6(E(J

-q.EU(tJoaoEl!tf)6Oo(JE(!13trftNE96(JY.-o^dioE.Eo-o Eor g.l (o

cN-cE,'i=ro:,E'i::

:ftnetc);

r07

GGr

5 2.2"6. Activitatea de comunicare gi limbajul

= r F I Ar llvitatea de comunicare

r r, rrlll 1r,,rhic uman este un sistem comunicational.

i ' ' l,ttr tt I de vedere cibernetiq comunicarea reprezintd. 1 , ,r ultt,r cantitdfi de informalie de la un element la altul in

. ,,;'ttrr,t,.,t,;istem sau de la un sistem la altul, fdrd considerarea,

, , ,,, rtnil;tlitdlii concrete in care se realizeazd aceastd

ll tllur,rn definegte comunicarea ca fiind un proces de schimb, ti, ttt ,rrlt:;tanlial gi / sau informalional intre doud sau mailr 'i.,lt,nt(t, pe baza ciruia se asigurd reflectarea sistemului

,, t.lit v t t t'/k,ctat) in sistemul receptor (reflectant).r .ilil[rlci]r€3 este o modalitate fundamentalS de interacliune

. ,'., ,,, r,rl,r Din acest punct de vedere, ea este relatria prin care,'. ,.,, rrt,utl se pot inlelege gi influenta reciproc prin intermediul

...', ,;i!t111111 t ttrtl'inuu de informalii, divers codificate.

' ,'rnunicarea interumanE presupune relationarea a dou5 sau., ,rrrrllr. lxlrsoane, avand drept efect interinfluenldrea atitudinilor.r ,,,/,r (l()/4), propune urmStoarea schem5 a comunic5rii ca

i, ,,,r,,1r,r 'intre st5rile psihologice a doi indivizi:

9'6 aF.E E6''6- EOoEaq ir.!Q'tr E.:oro ^,ECoiEeo ,s'EE3Er 0J-u1 0c

ro

(UT](UUgo_

l9(o(J

ortrorlt

IlnNC'FI

JFTU!r{<fiHA< u.t6d.

hd.

Arie de cuprindere, 3-4 o/o din populatia curetardare mentala.

In prescolaritate se realizeaza numai o foarteslaba dezvoltare motorie.

La virsta scolaritatii pot capata un limbajmininl, cu posibilitati de comunicare reduse. Prinantrenament sustinut formeaza derinderielementare de igiena personala.

La virsta adulta pot efectua sarcini simple, inconditii

,',,,, atatt"--l1r+tlruhr!ic€ ale | *

;,r,r..o.tn€i A I

Comunicare

Proceselepsihologice ale

rsoanei B

Fig. nr. 18- Schema comunicSrii dup5 P. Golu, 1974

Al,rliza comunic;rii este un demers foarte complex| , , , rl ,lrr6rtd, atat cercetarea mecanismului s6u, precum gir,' , ,rrr;rrr-ed modului cum procesele psihologice ale luiA dau nagtere

' 'ri ,rnr( .irii, rolului stlrilor psihologice ale lui B in leglturi cu modul,r,rr ,r(osta primegte comunicarea. Cea mai simplS schem5 a

',,, rr rrr iirii presupune existenla urm5toarelor elemente: emitltorul,r09

Jl-z.ul )<rO-z<=tu iidx$Ehd

oIttr{

!Or..l

-o=a

Frecventa cazurilor este de l-2Vo din populatiacu retardare mentala.

La v6rsta prescolara se inregistreaza odezvoltare senzori-motorie minima.

La v6rsta scolara, in conditii deosebite deantrenare pot dezvolta o minima capacitate deauto?ngrijire. Se insusesc elementele de limbaj,fara posibilitate de comunicare.

La adultie indeptinesc numai sarcini foarte sim-ple, sub stricta supraveghere, in ateliere prote-

-familie

-camine-spital

-caminede zi

-institutiide cura

108

CANALUL DE COl4

*xftEa

1

I

I

II

FEED-BACK

intre agenlii comunic6rii se transit informalii divers codificate'

O condilie a realizlrii comunicSrii este cunoagterea atSt de

catre emii;toi cat 5i de receptor a codului in care este transmis

mesajul. Aceasta presupune o existen[a.unei zone de intersedie a

rupu'toiiifot celor doi ugl"gi ai comunicbrii' Ca efect al schimbului de

ir[irrtii, ,*. de inteisecfie a repertoriilor participantilor la

comunicaresemareSte.l.,todificarearepertoriuluireceptoruluiexplic5 aspectul formaUv al comunicirii'

receptorul,canaluldecomunicalie,informaliasubformaunuimesajcodificat gi feed-back-ut.

EMITATOR

irlrrrrr,r rccept5rii gi decodificlrii mesajului, sistemul receptor{=r,11i1t,,1.,,1 rr ,rrrurhitl cantitate de informatie. Asimilarea informatieiaiE,.r.rr tr,rr,,tici antientropice, reduc6nd incertitudinea in cadrulEl.lllulri ,'rrrilStor- receptor. Ea depinde probabilistic de ceea ce

Fr.lr: r,lrrlr,,;timulul 9i de ce se poate selecliona 5i prelucra princl==li:nrul r lr, r r,ccp[ie.

Tipuri de comunicare

1111p,i rr..r[urd semnelor utilizate in codificarea informatiei 9irhtgr,l r ,rrr,rltrl predilect de transmitere a mesajului se eviden[iaz5 treilillrtl rl,, r otrtttnicare:

) tlvtttuil(,trea verbald (cv) - Este specific uman5. Informatia esterarfuir,.rlir ,,i transmisi prin cuvint 5i tot ceea ce tine de acesta,

F,tvtnrl ,r',lxrctele fonematic, lexical, morfo-sintactic. Poate fi orali(rrlrltl,,r;,i <.anah.rl auditiv) sau scris5 (utilizeaz5 canalul vizual). PrinInlelrl'rltrrl acestei forme pot fi transmise conlinuturi extrem def .rilrl,l|rr,, <lar, comparativ cu Celelalte forme de Comunicare, deco-altfl, ,rr',,r ,,(! realizeaz5 mai ince!

) t r'rnuutt area paraverbald (CPV) - in cazul acestei forme de comu-lh drr., r,rnalul utilizat este cel auditiv. Informatia este codificat5 gi

hiilrrnl,,.'r prin intermediul elementelor prozodice gi vocaleIr drni lr,rt,,ticile vocii, particularitSfile de pronun[ie, intensitatea ros-llrii, rrlrrrrrl gi debitul vorbirii, pauzele, intonalia etc) care insolescr rrv,irlrrl :ri vorbirea, in general.

lrr ,rciivitatea educativi gi in cea terapeutic5, comunicarea delrlr lr,rr,rvcrbal este hot5ratoare. Jacques Mehler a demonstrat, der,',,1111r11r c5 dac5 in cazul comunicirii cu copilul foarte mic, vocearu,mr{,r r',rle neutrS, fir5 intonafie, ea nu stirnegte nici o reactie,hrlnr rrr,ri ca o voce necunoscut5. Nou-n5scutul percepe ritmul,,1,rrrrlul, durata gi intensitatea sunetelor gi aceste elemenete aurr'. rrrr,rr)!tr in lumea lui internS, stimul6ndul.

o , trnunicarea nonverbald (CNV) - Canalul de transmitere este celvr.rr,rl. lnformalia este codificatS gi transmisl printr-o diversitate de', rrn legate direct de postura, migcarea, gesturile, mimica, inf6ti-, rrr,. I [),iTtenefilof.

l'rincipalele funclii pe care comunicarea non- gi paraverbalS lerr rr l,,l rlrnesc sunt urmEtoarele:

CANALUL DE COMUNICAtrIE--

MESAI (CoD)

Repertoriul inaintea comunicSrii

Repertoriul duPB comunicare

RECEPTOR

Rg

Fig. nr.19 - Schema comunicdrii profesor-elev in procesul de irrviipmSnt

(Meyer- EppleQ dupb M' Epuran' 19!14 '

Privirrdaspectulformativ.educativalcomunicirii,ingeneralSiinmodspecialalcomunic6riididactice,AnaTucicclv-Bogdancarac-ieriauura'ptocesul de comunicare ca un "liAnt al vit:lii sociale"' care

are rolul de a forma .ono.liu despre lume, convingcrile, atitudinile 9i

de a constitui principatut hiltoc'de reglarc reclprocii a compofta-

mentelor.

MF

. de suslinere a comunicirii verbale gi pentru a furniza un feed-back vorbitorului;

. pentru a semnala atitudini;

. pentru a transmite continuturi afective pentru a semnala stiriemo$onale;

. pentru a inlocui in ?ntregime vorbirea (dansul, baletul, sportul,pantomima, limbajul surdomutilor etc)

Comunic5rile de tip nonverbal gi paraverbal preced* ontoge-netic comunicarea de tip verbal. Dacd pentru continuturile explicite,comunicarea verbal5 este mult mai eficient5, pentru continuturile detip afectiv- atitudinal, cEile predilecte de transmitere sunt ceanonverbalS gi paraverbali. Acestea scap5 de cele mai multe oricontrolului con$tient, av6nd un grad de spontaneitate mult mairidicat gi fiind decodificate mult mai rapid decdt comunicarea de tipverbal.

tntr-un studiu realizat de Argyle, Alkema gi Gilmour (7972),s-a demonstrat cE oamenii reaclioneazi cu o probabilitate de 5 orimai mare la indiciile non-verbale dec8t la cele verbale. Daci unmesaj ostil este transmis pe un ton prietenos, de cele mai multe orioamenii ignor5 continutul comunic5rii de tip verbal (care semnaleazSostilitate) acordind credibilitate continutului comunicdrilor non-giparaverbale (ce indicau simpatie).

Ekman gi Friesen (1969) considerd cd principalii indicatori denatur5 non-verbalS gi paraverbalS pot fi impE4igi, in 5 clase:

. simbolurile -(gesturile sau adiunile care au o scmnificafie explici-t5, exprimabilS giverbal) ;

. elemente ilustratoare -(sunt actluni ce insotcsc comunicareaverbalS gi care ilustreazl continutul verbal al mc:;aiului);

o manifestdri afective -(indiciile non-verbale gl lraraverbale caredezvSluie tr5irile afective) ;

. elemente reglatoare -(indiciile non-verbale rli 1l;rraverbale pebaza clrora se regleazE interactiunea);

. elemente de adaptare -(exprimi caracterl.'l|(:llc irrtlrviduale carepermit oamenilor si se descurce in anumitc r;lluirl,li: cle exemplu,

rrrr.L'1;p1-59ane cSnd sunt nervoase se joac5 cu creionul sau cuirrr,l1ll, i91 trec m6na prin p5r etc; de asemenea, reactia la o,lrr(,ro intensS, de leg5nare inainte-?napoi, este explicati de,rrrlori prin regresia inspre experienta copilului, care era legSnat, ,r ,,,i se linigteascS.

RetroacJiuni ale comunic5rii

l)rnlre formele de retroacliune ale comunicdrii, cele mai, rrrrr',( ufe sunt feed-back-ul gi feed-forward-ul.

. lr,r.(l-bdck-ul reprezinti modalitatea prin care finalitatea redevine,,rtr,.',t/itate. Acest mecanism st5 la baza autoregldrii, printrrlr,rrncdiul s5u, sistemul fiind informat cu privire la rezultatele,r, l,rrrrrilor Sale.

r I , ,r rcl-forward-ul este definit ca fiind modalttatea prin care, u tticiparea finalitdlii redevine cauzalitate. Aceast5 modalitate de,rrrloreglare di posibilitatea adaptSrii din mers a activit5tii, antici-1r;irii evenifientelor care ar putea apirea gi care prefigureaz5 saurrrr finalitatea propusi (M. Iacob, 1994)

Aceste mecanisme de autoreglare sunt specifice ststemetorr ilrr,rrrotice, consituind rezultate ale evolutiei filogenetice

FACTORI CE FAVORI ZEAfi COMUNICAREA

t ( )N'TACTUL VIZUAL

Pentru comunicarea nonverbalS, contactul vizual constituie orrrorlalitate deosebit de importantS at6t pentru influentarea destina-t,rnrlui mesajului, deci un mod de a transmite nonverbal informatii,t,r(,cum gi in vederea autoreglerii (obtinerea informatiilor de tip feed-lr;rck). Durata gi tipul contactului vizual pe care i[ avem cu anumitelxrr.soane constituie importanti indicatori in aprecierea persoanelorrr..;pcctive.

DupE Argyle (1975), citat de Nicky Hayes 9i Sue Orrell,r ontactul vizual are patru func$ii importante in comunicare: reglarealluxului conversatiei, furnizarea de feed-back interlocutorului, expri-rnarea emoliilor 9i informarea locutorilor cu privire la natura relatieilor.

in activitatea de tip educativ sau in cea terapeutici stabilireacontactului vizual cu subiectul are rol hotdrStor pentru facilitatea 9i

u2

-

optimizarea comunic5rii, pentru sustinerea informatiilor transmise pe

cale verbalS.

Ritmul vorbirii

Un element foafte important al paralimbajului este ritmulvorbirii. informaliile oferite pe aceastb cale sunt decodificate de cele

mai multe ori la nivel incongtient 5i foarte rapid, avAnd pondere

importantb in aprecierea persoanei respective: astfel, un om care

vorbegte lent poate fi considerat ca fiind nesigur, iar unul care

vorbegte foarte rapid poate fi cosiderat netinigtit sau anxios.

Pe aceast5 cale s-a consiat cE putem controla (inconStient de

cele mai multe ori), compoftamentul altor persoane. Astfel pentru a

reline o persoanS care vrea s5 sf6rgeasc5 conversafia, reducemnum5rul de pauze gi mi'"im frewen[a vorbirii' Reaciia cea mai

frecvent5 din partea celeilate persoane este st stea, pentru a nu

intrerupe "discursul", pentru a nu iegi in mijlocul unei fraze. Dim-potrivS, m5rirea pauzelor, sau o pauz5 lung5 (nemotivatS) in timpulunei disculii ar putea fi indiciul pentru incheierea conversaliei.

Expresia facialiPentru maioritatea oamenilor, expresia facialS este unul dintre

cele mai importante semnale non-verbale. Pornind de la decodi-ficarea acestora, un fin observator poate obtine informatii deosebit

de importante in leg5turi cu persoana respectlvS. Principalul impedi-ment constE in imprecizia decodificlrii acestor semnale' In acest

sens, Nicky Hayes gi Sue Orrell (1993) atentioncazb asupra faptuluici, din ceea ce se cunoagte, existS cel pulin B pozilii diferite ale

spr6ncenelor gi frunfii, mai mult de opt pozllii ale ochilor 9ipleoapelor, gi cel pulin 10 pozilii pentru partea lnferioarS a fetei,

iiecare dintre acestea avfind propria semnificalie. Lxpresia facialS

fiind dat} de combinarea acestora, rezultii un ntltttlr extrem de

mare de posibilitSli. in plus, expresiile faciak: sc 1to[ stoclifica foarterapid, unele dintre ele av6nd o durati de doar 5 tnlirrti de secundd.

Cu toate acestea toate transmit semnale, care dccotlifica[e la fel de

rapid comunica anumite informatii celorlali.

Dupd Osgood (1966), existd 7 grupurl tlcl cxprt':,ii laciale, care

sunt prezente in toate societSlile 5i despra cilr(1 :;(r prcsupune cisunt innEscute: fericirea, teama, surpriza, [rl',trt[t'; t, li.tt l.r cttriozitatea

',r tlczgustul / dispretul. Fiecare dintre acestga ql? ihsl variagii.lJrrrrrSrul acestora poate creste, (sau dimpotriv5 scddea)-orin-exe.,ilr,, prin acumularea de experientS, sub influenla culiur;i etc. La,r,lori, de exemplu, capacitatea de a comunica prin intermeaiutlrlrrcsiei faciale este mult mai mare dec6t,la subieclii ctre nu $_au''((,r:iat aceastb funclie. Existt, dimpotriv6 gi subiecli care suU lilflu_,'rrl,,r educafiei gi-au redus foarte mult expresivitatea facilg.

Folosirea corectS a expresiilor faciale poate fi considerati o,l,,piindere social5. Pornind de la observalia cI Oace o anumit;t,,,rsoanE afiseaz5 in mod repetat expresii faciale neadeqy3ls ,uu nur-r rrrodifict expresia facialS, este etichetat5 de c5tre ce;161g * ninO",rrrrl.1t5", in afara normalit5tii, Ekman gi colaboratorii, 6['jn;[.1' ,nI'r(x1rarn prin care subiectii erau invSfa[i st-gi utilizeze in mod cores_l,urrzii[or expresiile faciale. O pafte dintre nenenciaiii-r."rtrit)r(xpam au constat cS.multe dintre probleme lor de relalign.ra i-uur,'zolvat de la sine (Nicky Hayes 5i Sue Orrell, 1993).

Cel mai important mijloc de comunicare umani este limbajul.

).'1.6.2. Limbajut

I inrbajul - este modu! de organizarq integrare gi runctionare alimbii la nivel individual.

- prin intermediul sEu se realizeaz5 activil3lga specificumand de comunicare cu ajutorul limbii.- M. Golu, (7975), considerd limbajul ca o rh6ffi6s interndpe care se structureazd gi se dezvoltd intreaga orqanizarepsihici a individului (de la nivelul cognitiv-sf,n7siiu11u ,r1atitudinal-va loric al personalit1fii)

- reprezintS obiect de studiu al psihologiei

limbajul umaq numit gi natura/(spre deosebire 6s limbaiele,rlrlrr.iale sau formale) se definegte prin anumite Cllg$tlllid:

. caracterul vocal gi articutat la nivelul combinatiilor(foneme, morfeme, fraze) semnelor utilizgls;

c posibilitatea de a traduce enunlurile dintr-s timbd fn

I r5

iifl*et*$:

I*$

t\):IJTTF

t

Limba

alta - degi fiecare limbE are regulile sale specifice decompozifie fonol.ogicS, morfologicS, sintacticS 5i prag-maticS;

. caracterul creati4 permilAnd prin cornbinare elabo-rarea unui num6r infinit de enunturi cu semnificaliidiferite.

- este un sistem de semne, cuvinte gi reguli gramaticalesta bilite socia / -istoric.

- constituie principalul mijloc de comunicare.

- constituie obiectul de studiu al lingvisticii.

Limbajul are un rol deosebit de important in evolufia psihici a

omului, constituind un fenomen legat de toate componentele siste-mului psihic uman: subsitemul cognitiv, subsistemul afectiv, motiva-tional, volitiv etc Ai ?n special cu gindirea, reprezentSnd forma deexprimare a continuturilor reprezentate de gindire. Se constat5 ocorespondent5 intre normele logicii formale gi normele gramaticale;din punct de vedere al constructiei, cuv6ntului ii corespundeconceptul, propoziiiei ii corespunde judecata, iar frazei ii corespundera[ionamentul.

Cuvintul- este un complex sonor atici\t ce exprimli o no[iune.

Notiunea este aceeagi ?n toate limbile, ceea ce dd posibilitateatraducerii, cuvintele diferind de la o limbd la alta.

Caracteristici ale limbajului. mijloc de expresie, de contact, de comunicare specific uman5,

activitate intelectualS de transmitere a cunogtinlelor achizi[ionatede individ prin intermediul simbolurilor verbale, al vorbirii;

o instrument ce permite omului sd-gi analizeze expericnla in unit5tide inteles;

. permite exprimarea atet a rezultatelor gSndirii, dar gi a

confinuturilor de naturd afectiv5 (in cuvinte, propozilii, fraze).

. implic6 existenta fundiei simbolice, de a reprczcnta l)rin semne orealitate (obiecte, fenomene) sau o abstraclie (nolirrrrc, concept);

Formele limbajului

Limbajul poate fi:. lnsiv sau comprehensiv -cel care asigurd infelgerea comunicdrii

verbale; este prirna formS ce apare in evolutia antropogeneticS, gi

- ,tctiv, sau expresiv -asigur6 emiterea, comunicarea efectivd prinlirnbaj.

Din punctul de vedere al direcliei de exprimare limbajul estetillt't-t) SaU eXtern.

Limbajul intern sau "vorbirea cu stne"- cum l;a numit Paull'()l)cscu-Neveanu- este mai prescurtat. El realizeaz6 anticiparea,l)roirlctarea, reglarea. O caracteristicb a limbajului intern este aceea, ,i csle insotit de componente ideomotorii.

Limbajul ertern are formd orald gi scrisl.

Forma orald sau vorbirea constituie principala modalitate derxlrrirnare a limbajului la om. Ea este mai putin riguroasi, mai putinrr:rllutH congtient dec6t cea scrisS. O caracteristic5 a limbajului oral,",1{) expresivitatea vorbirii, rezultat6 din variafiile de intensitate 9irrr,ill,irne ale vocii (caracteristicile paraverbale) ce ?nsofesc mesajulvr.rlral. Expresivitatea contribuie, a5a cum am arltat in capitolullrrcr cdefit, la cregterea semnificafiei cwintelor prin accentul pus pertrrllc idei.

Limbajul scris este mai riguros, mai pretentios- comparativ cur r,l oral- presupune respectarea normelor de claritate, sintezS,r onciziune.

Functiile limbajuluiLimbajul indeplinegte in activitatea psihicS numeroase funclii.

M,r.loritatea autorilor subliniaz5 printre functiile limbajului, urmS-I r l;t rele l

. functia de comunicare - sau de transfer de informalii intre lo-cutori;

. funclia de cunoagtere - ajut5 la fixarea activit5lii de cunoag-tere, mediaz6 absLractizarea gi gener alizarea;

1t7

functia simbolicd sau reprezentativi (cuvintele contribuie laformarea sau activarea gi declangarea unor imagini);

funclii reglatorie limbajul aslgur5 dirijarea activitfgii propriisau a activitdtii altei persoane;

functia expresiv# particularizeazS mesajul verbal (ce are unanumit continut cognitlv, semantic) prin mimic5, geSticainsotitoare, intonafie;

funclia persuasivd (de convingere)- de insinuare, de inducerea unei tr5iri, idei unei alte persoane, (ce regleaz5 conduita,care dirijeaz6 acfiunile).

in instruire-inv5gare- reeducarea comportamentului motor,funcliile sunt concretlzate in ansamblul mijloacelor verbale utilizate.DupE M. Epuran (1959), acestea sunt cele exprimate in figura nr.20.

Factorii de care depindeevolutia gi existenta limbajului

Evolulia limbajului este determinat5 de:

structurile organice ce particip6 la realizarea limbajutui gi

relafiile de cornunicare in care individul este angajat.

Structurile organice si periferice de a cdror normalS func-fionare depinde evolutia gi existenta limbajului sunt:

A. mecanismele centrale (mai putin cunoscute) suntlegate, indeosebi de centrii din jurul scizurii lui Silvius dar giai altor zone ce vizeazd recepfia audiUvH, vizualS saureglajul motor;

B. aparatul periferic este alc5tult dln 3 subsisterne:

1. Subsistemul energetic (respirator) forrnat din dia-fragm, mugchi intercostali, mugchi altrlt>minali, mugchiiarborelui traheo-brongic. (Vorbtrca corectS serealizeaz6 in expir);

2. Subsisternul generator, cundifiorur.rz;i aspectulgenerator, tonal (laringe, coarrle vocalc) :ri producereade zgomote (buze, limb5, dinll, llirl,tt rktr, viil palatin)-

,ce asigurS rronrnt,i,

Xonsoanetor ;

['rg. nr.20- Ansamblul mijloacelor verbale utilizate in instruire-invilare

3. Subsistemul rezonator, cuprinde cavit5lile modu-latoare (gura, orofaringe, laringo-faringe, cavitate to-racicd) gi nemodulatoare (nazo-faringe gi cavitatenazalS).

Relatiile de comunicare, nivelul de stimulare a limbajufui,rnodelele verbale oferite, sunt hotdritoare pentru dezvoltarealimbajului. "Creierul uman posed6 doar competenla lingvistic5,nu gi performan[a. Performanta devine posibild numai prinreceptarea gi integrarea din afar5 a sistemului limbii ca datobiectiv" (M.Golu).

Lipsa stimul5rii verbale in perioada prelingvistic6 (perioada ceprecede aparitia primelor cuvinte) a stimulSrii verbale chiar dinprimele zile dupd nagtere diminuE posibilit6lile gi ritmul deachizitie a limbajului . Tot astfel, absen{a stimutdrii gi solicitdriiverbale pind la 14-15 ani anuleazd posibilit1file de dezvoltare alimbajului, fapt demonstrat de cazurile de copiii cresculi in starede sdlbdticie, care nu mai pot fi verbalizali.

I { {vhrlul l€da-a"l"tIt

l'A. comunl-

I erm

I t9 De ortertare r obscrva-I I liet .tevutul\ B. Iudlcatll

Ittl" $"rn* /'B:J,Tp*' a cxeutre,

I ratoarc I

lrl Arupn arcciltudinl| .recutlllI\2) Arupls valorll cxecu-

itct

lr) Expllarq cxerclltululI b) Dacrlerea cxerciliutut\ c) Prclegerm\d) Povtstlrea

Ia) Orlentarca obrcryattel{b) Schimbara ttnlel de obscryrltc[c) Orlcntareo ltrdtrcctl prtn tntrebtrrl

Ja) lnalntca !nccrcllrllor lau rcDctlrllorlb) ltr tlmpul tnccrctrrilor rau icpetdrilor

A. Delcrierea vcrbau tl qutoapreclercqcxeculrel

B. Planllicarct m.ntall a ex?cullc,

C. Autocomenzl ln llDbo, hterr sauextm

fa) Corectorea proprlu-zlstrlb) Cslilicattvele: .Blnc. fl -RIu.

a) Comunlcora r€zultrtclor sub tormtr da clt c

lE) A,ruDn c{racter,sl,tcllor dc tpallu, tlmp ,i torlnI alc cxcrcilluluilb) Descrierer exerci!lulul

- Stablllr$ punctclor dc rcn.f, plaoul 6l schemacxccutlel

- Pentru lnceperea sdu contlnuarca cxecutiol 5aupertru mlw&lle .cheie. elc exerclliulul

a

a

I.

r I i!l,.lIl clc-

lt

istt$l*b.,.,^

11':

LA. rt?;i.

*-7

. Modelele verbale furnizate copilului inscriu particularit5[ile evo-lutiei limbajului s6u privind afticularea, caracteristicile prozodice,constructia gramaticald etc.

Aspecte sintetizate in limbajAparitia gi dezvortarea limbajului la om fiind hotiritoare

pentru dezvoltarea gi menlinerea activitSlii psihice globale,aprecierea caracteristicilor de organizare a limbajului- rup5,trt tuyTsta cronologicS, niverur de instruire gi sociarizare gi cer deintegritate nervoas5- reprezint6 o dimensiune importantd inevaluarea psihic6 a unei persoane.

Aspectele sintetizate in limbai, ce constituie repere de evalua-re, sunt: aspectul simbolic, de evocare a obiectelor cu ajutorulimaginilor, pentru definirea cuvintelor; . aspectul semantic, ceasig^urE intelegerea semnificaliei cuvinieror, pusi in euioenia aebogStia, varietatea gi exactitatea termenilor din vocabular;. aspectulgramatical, const8nd din construclia corectS gramaticar6 in propoziliigi fraze; o aspectuf fonematiq condigioneazE perccpfia sunetelorvorbirii; este dependent de caracterul

'auzukti fonen,a)trc(dat de ca-pacitatea de diferenliere a fonemelor). T'ermenur cre tinen6, de-

semneazS elementul constructiv ar cuvantului vorbit, auzit. r urpaa-ful. de articulare, de pronunlie corectd a suncteror izorate sau deimbinare a lor in cadrul cuvinielor.

Reglarea conduitei formatorurur sau teragrcuturui in raport demecanismele comunic5rii (paraverbare, no,verbarc. sau verbaie) esteuna din conditiile oblinerii randamen[ulul ?, acuvfl;rtc..r eauialionat55i terapeuticS. Astfer, strategia for,rativtr trerrukr .a .rprino; siaceste elemente.

in s usr re a t i m b i i r e pr e,, r il"# t';,l

Ti :'#J ,j,l ::t:: #i"Tconstdnd in formarea unui ansa ntblu itc de,pt.k uterl ll r ttt vi:;tice.inainte de a dob6ndi capacltatr:it lolo,;lrlt ltrnlrli, copilul oposed6 pe cea de exprimare a sl"ffrllot s,tk,, r;r rrt pr. aceea desesizare a intentiilor adurlilor, irrtr rr ror,rlr rrr.' conrunicare

caracteristic6 primelor luni de vialli.Constituirea fonemelor, pornlrxl (l( l,.t ,'1urtt,lt,h, lttrltt,ln t,,, (I. Slama-

:*-.ff: ql.1T?l: ..*jut" biotoqic.', t).,rr,tr, .,,rrrtr |,. r,rr. tr. r,rrrrr. copilul,.f,:il"r^lS-:l",r{:?u6."biologicfi rrcavirrul l,r lr,v,,i u ,,tnrr tur,i rrrrrr,rt;i) 5i apoiIOlOSlrea.cuvintelor in sens adaptirtiv rr.lrrr.rlrrl;1 drrlr rr.,,rrll,rtul clczvoltirii

,,cr i 1 , l?o

irrtregului sistem psihic, al maturizirii, al unui mare efort propriu, cAt gi alrrrfluenlelor educative ale mediului. Cazul copiilor crescuti de animale arlernonstrat faptul cE un copil nu poate ?nv6la sl vorbeasc6 dac6 nu este',timulat de o altd frin!5 uman6.

Capacitatea de comunicare prin intermediul limbajului estecondi[ionat5 de starea normalS a organismului copilutui gi prezentaactiv6 a adultilor, care trebuie s6-l stimuleze, oferindu-i modele dermitat. Principalele etape ale evolutiei limbajului in primii ani de viat5:;unt urmitoarele:

^ Limbajul expresiv '. In primele 2 luni de viatl - emite sunete (vocale cu variatii intre

q Si e gi diferite sunete din git);. In lunile 3 gi 4 - pronuntl succesiv vocale gi consoane, emite

sunete cu buzele inchise;. in luna a 5-a - pronunlie ritmici succesiv5. in lunile 9 gi 10 - pronuntE silabele de 2 ori (ma-ma, ta-ta) Si

repetS dup5 adult silabele cunoscute.. la sf6r5itul primului an de viat{, silabele pronunfate cap5t5

inteles pentru copil. Apar, atfel, primele cuvinte;. intre 1 ani gi jumitate gi 2 ani, copilul se exprim5 eliptic,

cuvintele nefiind legate intre ele, avlnd insS intelesul unei fraze(U. $chiopu numegte aceste exprim5ri "holofrazet;

. dup5 v6rsta de 2 ani, alSturi de aceste tipuri de exprimarepregramaticald, apar juxtapuneri de mai multe cuvinte, adesea?ncadrate intr-o topic5 haoticS; propozitia eliptic5 caracterizeaz5perioada de la 2la 3 ani.

timbajul receptiv. la 10 luni dacd este intrebat de adult, caut5 cu privirea,

intorc6ndu-gi capul persoane sau obiecte cunoscute.. La 11 luni, atunci cdnd i se interzice ceva intrerupe acea

activitate;. Rispunde la comenzi simple.

Copiii pot fi ajutati ?n efortul lor de dezvoltare a limbajului printr-ointervenlie educativS adecvatS. In incercarea de a se g5si solufii problemeicomunicirii c6t mai eficiente cu nou-niscutii gi copiii foarte mici, s-a constatatcb limbajul prin care adullii comunici cu ace5tia este universal. Indiferent delimba vorbitS, principalele caracterisuci ale comunicirii adultilor cu nou-niscufiisunt urmitoa-rele: . este redundantb; . yss66rlarul utilizat este restrins; .fraze scurte; . enunluri slmple; . suntinsolite de gesturi 5i de mimicd precum Si

de o comunicare paraverbalE corespunzitoare.

1

]t1

CONCLUZII:

. Ce este limbajul ?

Care sunt caracteristicile limbajului?

Care bunt principalele functii ale limbajului ?

Este un sistem de semne,sta bilite socia l-istoric.

cuvinte gi reguli gramaticale

- este modul de organizare, integrare gi funclionare alimbii la nivel individual prin care se realizeazd activitateaspecific umand de comunicare cu aiutorul limbii.-matrice internd pe care se structureazi 5i se dezvoltdintreaga organizare psihicd a indlvidului (de la nivelul

senzorial la cel olpsos@&el!!LPrincipalele cardcteristici ale limbaiului sttnt: . carac-terul vocal gi articulat; . posibilitatea de a traduceenunlurile dintr-o limbd in alta; .s6766erul creativ;.constifuind un fenomen legat de toate componentelesistemului psihic uman: subsitemule cognitiu, afecti4motiualional, volitiv etc gi fn special cu gdndirea,reprezentdnd forma de exprimare a conlinuturilorreprezentate de gindire. . miloc de expresie, decontact, de comunicare specifrc umand, activitateintelectuald de transmitere a cunogtinfelor achizilio'nate de individ prin intermediul simbolurilor verbale, alvorbirii; . instrument ce permite ontului s6-gi anali-zeze experienla in unitd[i de inleles; .implicd exis-tenla funcliei simbolice, de a reprezenta prin semne orealitate sau o abstrac{ie

Majoritatea autorilor sublinlaz6 printre funcliile limba-jului, urmdtoarele: funclia de comunicare, de cunoag'tere, simbolicd, regla torie, expresivd, persuasivd.

. Aspectele sintetizate in limbai, ce constituie repere deevaluare, sunt: aspectele simbolic, semantic, grama-

llgL&lgrnqlg Si de_ a rticu la re.

I

I

I

a

a

a

Limbajul

INTREBARI:

Care sunt principalele repere de evaluarc ;llc litltlxrjttltti ?

l2l

t,i' i

J.2.6.3. Tulburirile de limbaj

Clasificarea tulburlrilor de limbaj s-a dovedit a fi o operatie,lrlrr rl5 datorit5: complexit5tii factorilor determinativi ai dezvoltlriiItrrrlrajului, multitudinii aspectelor sintetizate in limbaj, formelor,lrtcrilc in care se prezintd limbajul (intern, extern, extern oral sau'.,ri.,, citit), existen[ei unor simptome asembnitoare in tulbur5ri derr, rlrrr5 diferitS.

Aprecierea corect5 a specificului tulburlrii de limbaj este bazar,'r rrperdrii in terapia logopedic5, terapie in cadrul cireia pro'cedeele',, r r r rn etodele ki netoterape utice sunt frecvent utilizate.

OperSnd exclusiv dupd criteriul etiologiei organice, Gh. Badiu',,r l. Teodorescu Exarcu (1978), clasiflc5 tl.rlburdrile de limbaj in:

I . ITJLBURAR.I DE ORIGINE CENTRAI.I1.1. Tulbur5rile limbajului vorbit

1.1.1. Tulburirile expresiei limbajuluiafazia motorie

1. 1.2. Tulburtrile receptiei limbajuluiafazia senzorialS

1. 2. Tulbur5rile limbaj ului scris (agrafiile)1.2.1. agrafia afazic51.2.2. agrafia apraxicb1.2.3. agrafia constructivS

1.3. TulburSrile limbajului citit (alexiile)1.3.1. alexia1,3.2. hemialexia1.3.3. alexia fara agrafie1.3.4. alexia cu agrafie1.3.5. alexia afazic6

, 1.3.6. dislexia2.TULBUR,IRI DE LIMBA] DE ORIGINE PERIFERICA

2.1. Tulbur5ri de fonalie2.1.1. disfonia2.1.2. afonia

2.2. Tulburiri de articulare2"2.1. anartria2.2.2, disartria2.2.3. disprozodia2.2.4. balbulia.