Psihologie lectia 13 + 14
Transcript of Psihologie lectia 13 + 14
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
1/54
LECTIILE 13 SI 14
Autonomie si dependenta in existenta omului
Cum reactionam cand consideram ca nil suntem noiresponsabili pentru ceea ce ni se fntampla?
Cum reactionam cand conslderani ca noi suntem
responsabili pentru ceea ce ni se fntampla?
Ma bucur sa ne reintalnim \
Te felicit pentru decizia de a parcurge aceste doua noi lectii!
Ce ne va preocupa de aceasta data? Titlul caietului si temele lectiilor sunt destul de
explicite! Ne vom ocupa de localizarea controlului. Aceasta notiune se refera lamodul in care ne comportam fata de ceilalti, fata de noi insine, precum si la propriile
optiuni in viata. Ar trebui totusi sa stii ca aceasta nu este decat una dintre multiplele
conceptii care incearca sa ofere o explicatie pentru situatiile in care ne manifestam.
De ce ii acordam totusi atat de mult interes? Cu totii suntem preocupati de multa
vreme de discrepantele considerabile, chiar de contradictiile pe care le-am observat la
oameni, referitoare la modul de interpretare a conceptelor de responsabilitate si
control.
Unii dintre noi ,,pot totul", isi asuma responsabilitatea pentru tot ceea ce intreprind,
totul depinde de ei. In spatele lor se afla, fireste, o energie peste nivelul mediu, un
spirit activ, un ritm rapid al schimbarilor. Ei doresc sa stie ce anume se intampla si dece, doresc sa isi exercite influenta, sa imbunatateasca, sa decida. Ei sunt peste tot - desi
uneori sunt obositori! Sunt sefi buni, dar subalterni ingrozitori. Ii irita
pasivitatea, lauda actiunea. Pe scena vietii, ei se manifesta caREGIZORI.
Altii ,,plutesc" ca frunzele pe care vanrul le-a aruncat in apa raului. Parca sunt
adormiti, nu prea activi, in eel mai rau caz vaicarindu-se de uratenia lumii acesteia,
fara a avea insa de gand sa construiasca altceva in loc. Intracat nimic nu depinde de ei,
nu-i streseaza, de fapt, nimic. Ei executa ceea ce le cer ceilalti, cei activi, care stiu
ce trebuie facut si cum. Se concentreaza pe reproducerea a ceea ce au invatat si fac
acest lucru corect, dar fara creativitate. Ii obosesc pe cei din jur prin pasivitatea lor
fata de treburi importante, pe care, daca ar face un efort minim, le-ar rezolvasatisfacator. Pe scena vietii, ei se manifesta ca ACTORI.
Primii suportamari ,,cheltuieli", dar au si ,,profituri" sub forma mandriei care decurge din
succesele inregistrate, din numarul mare de oameni, intamplari si probleme cu care se
confrunta, cu care ,,traiesc" intr-un anumit fel. Viata lor este mai interesanta, daca ii
privim din prisma observatorului. Dar, in acelasi timp, ei sufera mai mult, se consuma
mai rapid.
Psihologie
1
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
2/54
Lectiile 13 si 14 Autonomie si dependents in existenta omului
Ceilalti traiesc mai lent, sunt mai linistiti, se simt in siguranta, in conditii stabile, auliniste, dar aceasta este fragila.
Ambele categorii umane se percep pe sine si pe ceilalti in mod diferit. REGIZORII sevad pe ei insisi si pe ceilalti ca fund puternici, operativi, raspunzatori sau vinovati deanumite lucruri, in timp ce ACTORII se vad mult prea implicati in diferite sisteme,
incurcati, neputinciosi, lipsiti de protectie sau siguranta, dependent!.
Oare de ce ne deosebim? In ce consta geneza si mecanismul unor asemenea forme decomportament? Care este stilul tau propriu? Pe care anume il pretuiesti mai mult?Tocmai de aceste aspecte ne vom ocupa in acest caiet.
Caietul va fi diferit de cele studiate pana acum. Problemele care vor fi analizate serefera la doua teme centrale:conceptia despre localizarea controluluisi conceptiadespre atribuire, referitoare la modul de percepere al oamenilor. Vei gasi totodata omultime de date din cercetarile empirice efectuate in acest domeniu. In acestcaiet, in mod exceptional, nu vei gasi cele doua lectii prezentate distinct. Ele suntprezentate ca un intreg, deoarece este vorba despre doua notiuni relative, care sedefinesc una prin intermediul celeilalte. De exemplu, este imposibil sa abordezicorect binele, fara a analiza raul. Doresc, de asemenea, sa ai posibilitatea de aintelege in ce constau diferitele modalitati de a vedearesponsabilitatea, de ce anumeeste determinata aceasta si ce consecinte poate genera.
Asadar, incepem analiza prezentand localizarea controlului.
In domeniul psihologiei personalitatii, al psihologiei sociale si al psihologiei clinice,localizarea controlului (engl. - locus of control} reprezinta o notiune care determina unmare numar de cercetari si de analize teoretice.
Adesea, notiunea este tratata ca o dimensiune a personalitatii si constituie un element
abordat continuu, de la localizarea externa a controlului (engl. - external control) lacea interna (engl. - internal control). Autorul acestei terminologii este J. Rotter, carea propus-o in cadrul teorieiinvatarii sociale.
Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
3/54
Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII
In psihologia sociala, aceasta problems este examinata ca un aspect prin care propriei
persoane sau celor din jur li se atribuie controlul. Localizarea controlului se reduce in
esenta la convingerea despre factorii de care depind rezultatele activitatii
individului. De acest aspect se ocupa si teoriile atribuirii, care vor fi explicate in
acest caiet.
Localizarea controlului, ca dimensiune a personalitdtii, stabileste in cemasura oamenii cred ca ei sunt aceia care controleazd obtinereaderezultate,prin intermediul propriului comportament, si in ce masura sunt convinsicdaceste rezultate suntcontrolate din exterior.
Teoria invatarii sociale a hit Rotter
Aceasta teorie a fost creata pentru a raspunde nevoilor psihologiei clinice, careia
avea sa ii serveasca in stabilirea diagnozelor si in alegerea formelor de terapie. Pe
baza acesteia, clinicianul avea posibilitatea de a prevedea anumite categorii de
comportamente, care ar fi putut aparea in anumite situatii. Mai importanta era aiciposibilitatea de a prevedea tipul de comportament (agresiv sau prietenos) intr-o mai
mare masura decat formele concrete ale acestuia - de exemplu agresiunea verbala,
autoagresivitatea sau agresivitatea fizica fata de o anumita persoana.
Categoriile de comportament sunt modelate de trei grupuri de factori:
I. asteptari;
II. intariri (consolidari);
III. situatii psihologice.
I. Asteptarea
Asteptarea constitute probabilitatea cu careo persoana seasteaptd la oanumitaintdrire, ca rezultatal manifestdrii ei intr-o situatie data.
Aceasta probabilitate este, desigur, subiectiva, psihologica si nu trebuie sa fie
nicidecum adecvata experientei de pana atunci a individului in interdependenta
dintre manifestarea data si intarirea obtinuta. Se poate manifesta, in acest caz, o
asteptare generalizata, care constituie rezultanta experientei de pana atunci a unui
individ, ce decurge din alte situatii de viata. Daca majoritatea comportamentelor
omului a dus la efectele (intaririle) dorite, atunci asteptarea generalizata va avea o
mare probabilitate de atingere a rezultatului scontat.
In timpul activitatii intervin, de asemenea, asteptari specifice, avand legatura doar cu
un anumit sector al activitatii noastre - de exemplu cu activitatea profesionala sau
cu viata familiala. Asteptarile generalizate si cele specifice actioneaza unele asupra
altora, iar asteptarea finala a succesului - obtinerea efectului scontat - este o constanta
a acestora.
Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
4/54
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
5/54
Autonomie si dependents, in existenta omului
Asteptarile generalizate au un rol important in situatiile noi, iar cele specifice sunt cu
atat mai importante, cu cat situatia este mai cunoscuta.
Exemplu (A):
Ne dam seama perfect ca, dupa efectuarea unei munci exemplare la un proiect
nou, ne asteapta o recompense si cuvinte de lauda din partea sefului (asteptare
specifica); in schimb, habar nu avem daca oaspetele din Japonia, care ne va
vizita firma pentru prima data, va fi multumit de programul vizitei pe care i 1-am
pregatit si ne asteptam la un insucces, pornind, de exemplu, de la experienta cu
oaspetii din Norvegia (asteptare generalizata).
In general, asteptarile, sub aspectul dimensiunii lor, nu sunt legate de valoarea
rezultatului, adica de importanta acestuia. Totusi, in cazul unor teluri valoroase,
greu de atins, asteptarea realizarii acestora are un nivel redus. Aceasta inseamna ca
asteptam ceva in egala masura, indiferent daca acest lucru este bun sau rau pentru
noi. Obtinerea notei unu sau a notei zece o asteptam cu aceeasi probabilitate.
In teoria lui Rotter, se considerd intarire (consolidare) tot ceea ce are caefect aparitia unei manifestari dirijate.
Rareori se intampla ca o manifestare concrete sa fie consecinta unei singure intariri, ci
este mai curand rezultatul constantei mai multor intariri, acestea neactionand cu
aceeasi forta si deosebindu-se ca valoare. Aceasta valoare este determinate de gradul de
preferinta fata de intaririle care pot aparea, daca sansele lor de aparitie sunt egale.
Valoarea consotidarii depinde de rezultatul comparatiilor cu alte consolidaricare potfl obtinute.
Formularile mai dificil de inteles din aceasta teorie iti pot crea probleme, dar, dupa
parcurgerea exemplelor, vom ajunge la clarificarile necesare.
Exemplu (B):
Apa sau hrana reprezinta, de exemplu, o intarire primara. Nevoia organismului inraport cu ele se schimba, caci, la un moment dat, poti fi satul sau poate sa-ti
fie sete. Asadar, valoarea acestor consolidari se modifica in functie de nevoile
curente ale persoanei respective. Daca un om ar avea acces la diferite intariri in
acelasi timp, alegerea lor ar decurge din valoarea curenta a acestora pentru
persoana respective. Acum alegem apa, dar, dupa aceea, nici nu ne mai
uitam la ea, fiindca preferam sa alegem posibilitatea de a dormi, de a discuta
etc.
Lectiile 13 si 14
II. Intari:arirea
Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
6/54
Autonomie si dependents in existenta omului Capitol VII
Intariri pentru om pot fi atat banii, prestigiul, cat si dragostea, puterea, pozitia sociala,intrucat acestea reprezinta intamplari, situatii, obiecte care participa la satisfacereanevoilor umane. Valoarea unei intariri se poate masura prin rezultatul care poate fi
atins - de exemplu cantitatea de lucruri care pot fi cumparate cu bani. Intaririle suntdeterminate de nevoi. Semnificatia unei anumite nevoi depinde de valoareaobiectivului spre care se orienteaza si de asteptarea legata de acesta. Cand vorbimdespre individ, folosim termenul ,,nevoie", iar cand vorbim despre factorii de mediu,avem in vedere scopul sau valoarea consolidarii.
In teoria valorii intaririlor si a nevoilor unei persoane, concluziile seformuleazd pornind de la tnanifestarea omului.
In aceasta teorie nu a aparut o lista completa de nevoi. Doar s-a sugerat ca esentiale
sunt nevoile insusite, cum ar fi: nevoia de a fi apreciat, de a avea un statut, deprotectie, de dominare, de independent, de dragoste si de confort fizic.
III. Situatia psihologica
Situatia psihologica este un factor extrem de important al comportamentului uman.Rotter afirma ca nu sunt suficiente cunostintele despre personalitatea omului, pentrua-i putea prevedea manifestarea. Trebuie sa cunosti totodata situatia care iideclanseaza asteptarile si ii modeleaza valoarea consolidarilor.
Din punct de vedere obiectiv, situatiile se deosebesc semnificativ nitre ele, darpersoana le poate percepe in mod similar.
Situatiile pot fi clasificate potrivit unor factori asemanatori probabilitatii intaririlor.
Exemplu (C):
Un om care a cunoscut succesul in diferite domenii de activitate, in urmaunui comportament bazat pe agresivitate, poate percepe in mod asemanatortoate situatiile cu care se confrunta, chiar daca nu au nimic cormm intre ele-succesul datorat agresivitatii pe terenul de sport, in activitatea stiintifica si inconflictele interpersonal, in cadrul anturajului.
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
7/54
Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
8/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Perceperea celorlalti oameni ca fiind primejdiosi determina receptarea tuturorsituatiilor interpersonal drept amenintari la care se raspunde printr-o reactie similara, inciuda lipsei asemanarii obiective intre situatii - de exemplu, cineva se comporta intoate situatiile ca si cand ceilalti ar dori sa-1 nedreptateasca.
Cand analizam o situatie psihologica, trebuie sa stabilim premisele care determinaasteptarile si valoarea consolidarilor, fiindca ele modeleaza comportamentul individului.
Omul poate raspunde unei anumite nevoi prin interniediul diverselor forme decomportament.
Exemplu (D):
Nevoia de prestigiu poate fi satisfacuta prin inclinarea capului, ca forma desalut, prin cedarea locului, prin oferirea locului de onoare la masa, prin accesul ladiferite bunuri materiale.
Se poate intampla ca individul sa resimta o nevoie puternica, dar, in acelasi timp, oredusa asteptare a atingerii consolidarii. O asemenea situatie determina declansareacomportamentului defensiv sau psihopatologic.
Exemplu (E):
Un exemplu potrivit il constituie dorinta de a avea prieteni, insotita deconvingerea propriei lipse de atractie si de numeroasele experience derespingere pe care le-a trait. Omul isi doreste foarte mult acest lucru, dar nu seasteapta la succes. In teoria invatarii sociale, chiar si teama se considera dreptasteptare firava in obtinerea unor intariri, in raport cu o nevoie valorosa. Neputem astepta la consecinte sub forma unor represiuni, comportamente deeschivare, depresii sau insuccese la invatatura.
Divergenta dintre nevoia puternica si posibilitatile de realizare a acesteia poate fi
inteleasa, de asemenea, ca neadaptare.
Localizarea controlului reprezinta o particularitate individuala relativdurabila, care se manifesta in contexte si in situatii succesive. Candconvingerea unei persoane in legatura cu localizarea controlului iideclanseazd acesteia un anumit comportament, se modeleaza astfelstructura situatiei date.
Proprietatile variate ale personalitatii diferitilor indivizi, respectiv localizareacontrolului in puncte extreme, conduc la deosebiri uneori fundamentale in perceperea
obiectiva a aceleiasi situatii, fiind declansate astfel comportamente absolut diferite.
Cum ne manifestam in cazul localizarii externe a controlului?
Oamenii care considera ca rezultate precum succesul si insuccesul, recompensa sipedeapsa depind de forte externe, asupra carora ei insisi nu au nici o influenta, suntasa-zisii ,,radaristi". Pentru acestia, factori ca organizarea si sistemul de conducere ainstitutiei, soarta oarba sau dispozitia de moment a examinatorului decid rezultatul unoractiuni concrete. Asemenea oameni se considera adesea ca suruburi ale unei marimasinarii.
Psihologie
Lectiile 13 si 14
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
9/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Cdnd mtdrirea esteperceputd de subiect ca o consecinta a unei actiuni intreprinse,
nefiind insd consecinta exclusivda acelei actiuni, inpropriaperceptie aceasta devine
rezultatulnorocului, alsansei, ramdndnd sub controlul celorlalti, caredetinputerea,
sau este consideratd imprevizibila, din cauza marii complexitati afortelor care il
inconjoard pe individ - afirma chiar Rotter, definind increderea in existenta
controlului extern.
Psihologii au stabilit ca asupra localizarii controlului - asupra orientarii interne siexterne a acestuia - o influents esentiala o are educatia din familie.
S-a demonstrat cadezvoltareapersoanelor dirijabile din afards-a desfdsurat in
conditiile absentei coerentei in manifestarea parinteliti/parintilor, a
claritatii si consecventei in formularea sarcinilor, restrictiilor si consecinielor
acestora.
Comportarea ambilor parinti este in acest caz inconsecventa si contradictorie. Adultii
manifesta o atitudine artificiala, asteptand de la copii sa ramana cat mai mult timpintr-o relatie de dependents afectiva, sociala si materiala fata de ei. Lipsa disciplinei si
insuficienta unor cerinte in contactul cu adultii consolideaza tendinta copilului de a-si
localiza extern controlul.
Educatia care face imposibila atingerea de catre copil a independentei
psihice,prin anihilarea oricdror manifestdri specifice acesteia, se dovedeste in
esenta ,,paguboasa"pentru cei care ne succed.
Aceasta anihilare poate lua doua forme complet diferite:
1. aplicarea a numeroase restrictii, interdictii, supravegherea copilului in toate
situatiile, chiar si in cele banale;
2. tndeplinirea tuturor dorintelor copilului.
Exista mame sau bunici care isi urmaresc necontenit propriii copii ori nepoti.
Capitol VII
Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
10/54
Lectiile 13 si 14 Autonomie si dependents in existenta omului
Sunt caracteristice, in cazul lor, avertismentele frecvente, interdictiile si imperativele:Nu
alerga! Imbracd-te, cd rdcesti! Nu pune mdna, cd e murdar! Nu te indepdrta de
mine, fiindcd te loveste masina! Nu te adresa celor strdini! Nu iesi in curte,
fiindcd inveti cuvinte urdte! Nu te misca! Nu te mai uita injur! Nu sta! Nupleca!etc.
Poti innebuni doar citind, dar sa mai asculti toate aceste comenzi, adesea pline de
contradictii! Educatorii intelepti semnaleaza ca toate regulile pot deveni eficiente
daca sunt cu adevarat importante si putin numeroase, clare, justificate si negociate.Aceasta tema va fi aprofundata in cadrul capitolului X al cursului nostru. Copiii
intreaba uneori:Darsdrespir am voie?- intrebare absolut justificata in acest context.
Celalalt mod de actiune este ceva mai nuantat, mai subtil, dar la fel de pagubos.
Indeplinirea placerilor ofera chiar adultilor - parintilor, bunicilor - o anumita
satisfactie. Se intampla ca in copilarie ei insisi sa fi trait frustrari si neajunsuri.
Folosirea acestei modalitati de educatie este insa extrem de egoista! Acesti oameni nu
inteleg ca aceea a fost si este problema lor, cu care copilul nu are nimic
comun. In schimb, se bucura atunci cand copilul este multumit, cand acesta isi
manifesta simpatia fata de ei: // iubesc pe bunicutul, pentru cd imi cumpdrd jucdrii
scumpe. Pe bunicuta o iubesc mai mult, fiindcd imi cumpdrd jucdrii si mai
scumpe! Sunt satisfacuti ca au posibilitatea de a oferi copilului ceea ce isi doreste -de
exemplu a douazecea papusa sau masinuta. Acest fenomen se manifesta adesea la
persoanele care ,,se delecteaza" caurmare a detinerii unor deosebite posibilitati
materiale, pe care isi construiesc imagineapropriei valori.
Consecintele unui asemenea comportament - indeosebi daca se manifesta sub forma
unui model permanent, nu ca episoade sporadice - sunt foarte serioase pentru
manifestarea ulterioara a copilului. De multe ori, din pacate, acest aspect scapa
complet din atentia persoanelor adulte care se ingrijesc de copii. Apare, asadar, la
copii absenta dorintei de a intreprinde eforturi independente. Tot ceea ce dorestecopilul - uneori chiar ceea ce inca nu a apucat sa-si doreasca - i se ofera de-a gata,
fara nici un efort din partea lui.
' _Un asemenea copii nu aresansa de a observa legatura dintre propriulcomportament si consecintele acestuia, legatura indispensabila in localizareainterna a controlului.
Ceea ce poate invata un copii astfel educat este obisnuinta de a obliga, de ,,a smulge" de la
cei din jur si de a-i manipula. Un asemenea copii este ,,victima" adultilor
neintelepti, devenind o persoana dezagreabila, calculata, cu motivatie exclusivmateriala, incapabila de sentimente profunde, de manifestarea unei iubiri
dezinteresate si neconditionate. A fost invatat sa iubeasca in schimbul a ceva cu
totul concret, care nu se transpune in forme comportamentale, ci doar in bunuri
materiale.
Copiii tratati astfel ajung adeseori mai putin priceputi si atenti - persoane extrem de
limitate. In viata de adulti, indeosebi intr-un mediu strain, necunoscut, sunt extrem de
timizi, nedescurcareti, plini de neliniste si de temeri. Nu stiu sa faca singuri fata
Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
11/54
Autonomie si dependenta in existenta omului Capitol VII
problemelor. Adora situatiile in care altcineva preia raspunderea si accepta rolurile in
care se asteapta de la ei supunere si ascultare deplina. Se adapteaza la relatiile cu
persoane dominante si puternice, care doresc sa-i protejeze. Inteleg perfect ca ceilalti fac
ceva pentru a obtine anumite rezultate, dar este vorba despre ceilalti, nu despre ei.
Ei isi recastiga siguranta si echilibrul deplin abia atunci cand gasesc pe cineva pe
care s-ar putea sprijini. Din pacate, in cele mai multe cazuri, complet inconstient
sau determinati de intentii pozitive, acesti adulti confirma si consolideaza stilurile de
manifestare de pana atunci.
In afara de stilul educativ, exista si alti factori care influenteaza localizarea externa a
controlului. Copiii care nu sunt primii nascuti, indiferent de sex, localizeaza frecvent
simtul controlului in exterior. Probabil au fost protejati si tratati ca fiind micuti si
fara raspundere mai mult timp si mai intens decat primii nascuti.
Tu al catulea copil esti in familie? Ce influenta are acest lucru asupra vietii tale, in
prezent? Iti recomand sa analizezi acest aspect impreuna cu partenerul tau de discutie.
Exercitiul 1: Experimentul men asupra momentului nasterii si asupra
localizarii controluluiPlanifica si efectueaza o microcercetare despre relatia dintre momentul nasterii si
localizarea controlului. Incearca sa stabilesti criteriile cu care operezi atunci cand
pui ,,diagnosticul" orientarii interne si al celei externe: opiniile celorlalte
persoane, propria judecata subiectiva sau judecata personals a celui pe care il
studiezi. Poate sunt importante alte indicii!? Care ar putea fi acestea?
Gandeste-te care strategic este justa si de ce!
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
12/54
Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
13/54
Autonomie si dependents in existenja omului
Alege din mediul tau trei persoane care manifesta atitudini extreme fata de
perceperea surselor de control ale consolidarilor. Intreaba-le ce loc ocupa in
succesiunea nasterilor, in familia lor. Observi anumite legitati? Care sunt
concluziile tale? Ce crezi? Ce numar de persoane ar trebui sa fie cercetat,
pentru a putea generaliza rezultatele?
Incearca totodata sa creezi o descriere proprie a mecanismului prin care explici
aparitia acestei relatii. Poti trimite materialul acestui exercitiu ca tema pentru acasa.
Cand un individ provine dintr-o clasa sau grup etnic situat inferior pe scara ierarhiei
sociale, posibilitatile de manifestare a controlului extern sunt mai mari. Asa arata
cercetarile, iar rezultatele lor sunt puternic legate de nivelul de identificare a
indivizilor cu aprecierea sociala a grupului pe care ei insisi il interiorizeaza si il
folosesc ca fiind al lor.
Asupra localizarii controlului actioneaza cu efect determinant sederea in inchisoare: la
inceputul efectuarii pedepsei cu privarea de libertate creste orientarea externa, apoi
revine la un nivel mediu, iar spre sfarsitul pedepsei, in apropierea iesirii dininchisoare, creste din nou controlul extern. La inceputul si la sfarsitul acestei perioade
cresc nesiguranta si teama.
Controlul extern creste o data cu cresterea nesigurantei, a nehotararii si a convingerii ca
nu exista posibilitatea de a exercita influenta asupra mediului, in sens obiectiv.
Neputinta noastra din momentul respectiv, variabilitatea succesului, neclaritatea
regulilor de repurtare a succeselor, situatia noastra oscilanta si absenta sprijinului in
cadrul grupului ne genereaza convingerea ca putine lucruri depind de noi.
Cercetarile arata, de asemenea, legatura dintre localizarea controlului extern si
evenimentele social-politice observate, indeosebi cele care nu depind nemijlocit denoi, dar care ne ameninta in mod dramatic, in perspectiva. Persoanele tinere sunt
deosebit de sensibile la asemenea evenimente, pe care nu le pot controla, dar care le
vizeaza direct. Se creeaza in acest caz sentimentul de alienare, senzatia ca se
intampla ceva confuz, groaznic, cu consecinte nefaste, fara sa se stie cum si cand se
vor rasfrange asupra lor.
Locul controlului, in cazul,,radaristului'\ este consolidat de fenomenul
dependentei afective, sociale si materialeprelungite apersoanelor tinere
defamiliile lor initiate, ceea ceface dificild sesizarea relatiei dintrepropriile
actiuni si consecintele acestora.
In psihoterapie, persoanele cu localizarea externa a controlului prefera abordarea
bazata pe directive. Ele au totodata un nivel de dogmatism mai ridicat. Aceste
persoane nu aleg o anumita scoala terapeutica, desi s-a preconizat ca orientarea
externa ar putea fi legata de preferinta pentru abordarea behaviorista. Acest aspect
necesita cercetari in continuare.
Sa trecem la discutarea celuilalt stil de percepere a lumii.
Lec^iile 13 si 14
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
14/54
10 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
15/54
Autonomie si dependents in existenta omului __________ _________________ Capitol VII
Cum ne manifestam in cazul localizarii interne a controlului?
Persoanele care considers ca succesul sau insuccesul, reusitele sau nereusitele depind de
activitatea lor sunt numite ,,giroscopisti". Ele observa legatura cauza-efect dintre fapte
si rezultatele acestora si cred ca nivelul de competenta, motivatia si maturitatea
emotionalS determina decisiv succesele sau insuccesele.
Controlul intern este descris de Rotter astfel: Dacdindividulpercepe cdun eveniment
este consecintapropriei lui actiuni sau apropriilor atribute relativ stabile, definim
acest lucru drept mcredere in controlul intern.
Asemenea convingeri - ca si in cazul persoanelor dirijabile din exterior - se
modeleaza pe parcursul invatarii sociale, in procesul de socializare si al actiunii
mediului cultural.
Principala sursa a controlului intern o constituie istoricul intSririlor individuale, aparut pe
baza educarii de catre pSrintii care au manifestat atitudini flexibile si permisive.
Mamele viitorilor ,,giroscopisti" asteapta de la copiii lor o independents timpurie.
Factorii suplimentari care determina controlul intern, in procesul de dezvoltare
individuals, sunt: protejarea suficientS, dar nu excesiva, lauda si atitudinea de
nerespingere.
Cum se intamplS ca un copil mic sa invete sS sesizeze legatura dintre comportamentul
sau si consecintele acestuia? Una dintre modalitatile de acumulare a cunostintelor
despre viata o constituie pentru om propria sa experientS. Aceasta este mentionata
adesea ca fiind a doua sursa de informatii despre lume, caci in viata omului aceasta
apare mai tarziu decat cunostintele transmise de catre parinti si de adultii importanti.
Uneori se spune ca adultii sunt ,,filtrul" prin care ajunge la copil ,,freamatul lumii". Un
copil care initial este neputincios si se aria exclusiv in grija adultilor, pe masura ce
creste, devine tot mai independent, dispunand de tot mai multe posibilitati decunoastere a lumii, prin propria sa activitate.
Experienta de viata inseamnd, in primul rand, posibilitatea de a cunoaste consecintelepropriului mod de actiune.
Parintii ar trebui sa le ofere copiilor posibilitatea de a aborda singuri dificultatile, chiar si
atunci cand este vorba despre experienta unor esecuri sau neplaceri, caci acestea
ofera stimuli in dezvoltarea copilului. De exemplu, copilul se convinge ca, atunci
cand se plange de un coleg, educatoarea se infurie, iar cand nu doreste sa
imprumute celorlalti jucariile, copiii il sacaie etc.
Exercitiul 2: Cum iti asterni, asa dormi!
Te rog sa iti amintesti o experienta personals anterioara. Alege una care sa vizeze
perceperea consecintelor propriului tSu comportament. Iti poti intreba rudele
apropiate despre felul in care au decurs evenimentele alese de tine.
Amintirile voastre sunt identice? Ce inseamnS acest fapt pentru tine?
Psihologie 1 1
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
16/54
Autonoraie si dependents in existenta omului
Gandeste-te daca experienta aleasa de tine a confirmat sau a infirmat mesajul
primit anterior de la adulti important! despre problema respectiva. Ai invatat
ceva nou sau a fost ,,intarit" doar mesajul mamei si al tatalui? A fost o experienta
placuta sau neplacuta? De ce anume ti-ai amintit-o? De ce vrei sa o
impartasesti?
Descrie-ti amintirea/amintirile si rncearca saiti clarifici ce anume te-au invatat, cu
adevarat. Ai fost sigur de legatura dintre comportament si consecinteleacestuia? Ce trairi ai incercat si cat de puternice au trebuit sa fie ele pentru ,,a
intelege" acest adevar? Acest exercitiu poate constitui tema pentru acasa.
Iti voi impartasi, in continuare, un exemplu potrivit.
Exemplu (F):
Un copil de patru ani, in timpul unei emisiuni radiofonice despre un eveniment
politic ,,epocal", incerca sa scoata radioul din priza. Tatal 1-a rugat sa nu faca
asta, dar ragamintea lui n-a avut efect, copilul continuand sa se joace. Ridicarea
vocii nu 1-a impresionat, iar amenintarea cu bataia i-a starnit rasul. Jocul dintrecopil si adult a durat destul de mult, facand imposibila urmarirea transmisiei.
Dupa o clipa, in incapere a intrat mama, care, observand dintr-o data ce se
intampla, 1-a anuntat categoric ca va fi pedepsit. De data aceasta, efectul a
aparut imediat. Ce crezi? De ce s-a intamplat astfel?
Baietelul a inteles ca felul sau de a se comporta are drept consecinta, din
partea tatalui, permisiunea, in schimb, din partea mamei, pedeapsa. Pacat
insa ca nu a asociat comportarea cu consecinta, ci consecinta cu persoana!
Un alt gen de experienta pe care copilul o dobandeste pe masura ce se dezvolta este
realizarea intentiilor. El invata ca, pentru a obtine de la ceilalti ceea ce doreste,
trebuie sa le indeplineasca cerintele, sa se adapteze la conditiile create (de exemplu,
pentru a merge la plimbare in pare, trebuie sa-si puna jucariile in ordine; trebuie sa se
spele inainte de a vedea desenele animate etc.). In felul acesta, copilul devine
constient si incepe sa-si stapaneascapropriile intentii, sa-si planifice actiunile si sa
solicite stimuli, daca ii merita.
12 Psihologie
Lectiile 13 si 14
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
17/54
Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII
Un alt gen de experienta decurge din observarea consecintelor activitatii altor
persoane din jur. Copilul observa, de exemplu, ca, daca tatal calca pe covor cu
incaltamintea murdara, mama il cearta, daca mama vrea sa primeasca la magazin
marfa necesara, trebuie sa o plateasca etc.
Cu cat copilul este mai mare, cu atat experienta sa devine mai bogata, cuprinzand
situatii din ce in ce mai complexe si din domenii din ce in ce mai diverse. Experienta sa
devine mai bogata, mai complexa daca parintii nu il ,,sufoca" pe o perioada mult mailunga decat este necesar.
Desi nu sunt de acord cu imperativele, in relatiile cu adultii, in aceasta chestiune iti voi
face o recomandare avand caracter imperativ.
Copiilor nu trebuie sa li se limitezeposibilitatea de a dobandi o experientaproprie de viata!
Exercitiul 3: Daca doresti luna depe cer, o veiprimi! sauAigrija de tine,L. dragutule!
Ti-a fost limitata dobandirea experientei proprii? Relateaza despre stilul
educativ aplicat in cazul tau, in contextul stimularii localizarii controlului.
Impartaseste-ti exemplele de protejare excesiva, de indeplinire a poftelor sau de
limitare a experientei personale, in sfera discutata.
Cel mai important lucru in acest exercitiu este sa iti dai seama ca a trecut
perioada acelei dependente si ca acum nu te mai poti retrage in sentimental
nedreptatii, ci e timpul sa-ti asumi raspunderea pentru propria persoana. Te
rog sa observi greselile pe care le faci in calitate de parinte sau in alte relatii cu
copiii. Sa nu vorbim acum despre vina, ci despre raspundere. Sa vorbim cuseninatate, cu constiinta propriei puteri, energii si bucurii, care decurg din
posibilitatea dezvoltarii personale. Sper sa ai motive de exprimare a
recunostintei fatade adulti.
Nu uita de nevoia de a avea grija de tine insuti, de a conversa in mod adecvat si
de a-ti impartasi impresiile!
Variabilele care influenteaza localizarea controlului
Din fericire, procesul de dobandire a experientei nu se incheie niciodata. Toata
viata, omul invata noi forme de comportament, cunoaste noi fenomene si legitati.
Dar, educandu-ne intr-un anumit mod, parintii ne pot ajuta sa sesizam legatura
dintre manifestarea noastra si elementele cu rol de intarire.
Pentru a forma tendinta de percepere a lumii in aceste categorii, este indispensabila
experienta coerentei, a lipsei de contradictii interne in strategia educativa utilizata de
catre parinti. Este vorba de disciplina, dar si de exigentele propuse. Este importanta
coerenta in conduita unuia dintre parinti, dar si concordanta si consecventa dintre
Psihologie 13
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
18/54
Autonomie si dependents in existenta omului
ei. Cand sunt clar formulate cerintele, copilul invata sa inteleaga si sa observe
consecintele acestora. El va formula rapid normele standard de comportament.
Se constata ca primii nascuti au adesea un nivel ridicat al controlului intern, indiferent de
sex. Daca pe lume au aparut frati si surori mai mici, copilul inceteaza a mai fi
singurul si eel mai mic, el trebuie sa se adapteze rapid la noile cerinte, initial
neintelese. Se asteapta de la el sa inteleaga de la o zi la alta ce anume inseamna sa fie
,,fratiorul mai mare". Neavand de ales, el intelege mai devreme sau mai tarziu, avand apoi omai mare sansa decat ,,surioara mai mica" de a ajunge la orientarea interna.
Te rog sa nu uiti insa ca aceasta este o legitate statistica si nu exprima nimic cu
privire la o persoana concreta! Reaminteste-ti acum rezultatele pe care le-ai obtinut la
exercitiul 1.
Un alt grup de variabile care au importanta in acest caz il constituie factorii social!. In
grupurile situate superior in ierarhia sociala, apar frecvent persoane cu localizare
interna a controlului. Acest fenomen are multe aspecte comune cu generalizarea
convingerii ca originea sociala reprezinta un factor important in structura imaginii
noastre despre lume, precum si in formarea simtului propriei valori. Se stie capersoanele care inregistreaza succese, urcand in ierarhia sociala, nu fac parte dintre
cele pasive si dependente.
Toti acesti factori sunt modificati si de actiunea didactic-educativa a unor institutii,
cum ar fi scoala. Cum s-au petrecut aceste lucruri in scolile prin care ai trecut?
Exercitiul 4: Scoala ,,radaristilor"sau scoala ,,giroscopistilor"?
lata materialul pe care te rog sa il aduni acum: experienta acumulata in scolile
care au stimulat la copii localizarea interna sau externa a controlului. Fireste,
poti apela la propriile amintiri sau sa folosesti confhintarea unor amintiri despreevenimente concrete, la care a luat parte un grup mai mare de persoane.
Poate ca ar fi un bun prilej de organizare a unei intalniri colegiale! Poate ca
mergi la vreo intrunire sau conferinta si acolo vei putea sa obtii materialul
adecvat! Daca doresti, ii poti intrebape profesorii tai despre aceste lucruri.
Ai grija ca amintirile sa fie concrete, referitoare la anumite evenimente. Nu
accepta divagatiile. Gandeste-te la ce anume te-au invatat scolile prin care ai
trecut, in privinta controlului elementelor cu rol de intarire. In ce masura
acest efort a coincis cu stilul educativ din familie? Concluziile adunate pot
constitui, fireste, obiectul temei pentru acasa, dar pentru tine mai important
este sa doresti sa reflectezi si sa discuti despre aceste lucruri.
De asemenea, importante sunt convingerile specifice anumitor culturi. Exista
judecati potrivit carora anumite evenimente sunt determinate de soarta sau,
dimpotriva, depind de competentele individului. Cu cat aceste convingeri sunt
formulate mai categoric, cu atat influenta pe care o are dimensiunea individuala a
localizarii controlului asupra comportamentului persoanei este mai mica. Poate ca ar
fi necesar sa dam un exemplu.
Lectiile 13 si 14
14 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
19/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Exemplu (G):
Daca grupul tau crede ca ,,moartea si sotia sunt datede la Dumnezeu", atunci cautarile tale nu prea isimai au rostul. Fireste, este vorba despre convingeriputernic inradacinate in traditie, convingeri de carenu ne putem indoi, care au fost asimilate odata cuistoria familiei sau a grupului nostru de referinta.
Individulpercepe in modselectiv care anume aspecte dinconduita sa sunt repetabile si care nu; aceastdperceptieeste dependents, de sesizarea cauzalitdtii din relatia dintreintdrire si comportamentulprecedent - scrie Rotter. Te-asinvita sa fii atent la modul in care se scrie in limbajul despecialitate despre lucruri obisnuite! Cel mai importanteste sa constientizam ca este vorba despre un fel de,,mistificare" sau de inchistare fata de o noua experienta,care nu confirma judecatile initiale.
Exemplu (H):
O tanara este convinsa ca baietii sunt infideli, fiindca ea cere prea mult de la ei.Intr-o legatura reala, ea va cauta confirmarea propriei teorii. Fiind parasita, va fisigura ca, de fapt, iarasi a meritat un asemenea tratament!
Sa revenim la continutul literaturii referitoare la tema noastra!
Persoanele care cred cu putere ca isi pot controla propria viata:
sunt mai atente la elementele din jur care le furnizeaza informatii utile pentruviitoarea conduita;
au initiative, in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu;
acorda mai multa atentie achizitiilor dobandite, percepandu-le ca fiindvaloroase, in general, simtindu-se legate de capacitatile proprii si nefiindu-leindiferente lacunele;
9 sunt rezistente la incercarile subtile de a se exercita influente asupra lor.
Controlul intern creste la copii odata cu varsta. Acest aspect este legat de crestereaposibilitatii de influentare a mediului inconjurator, de sfera largita a experienteiindividuate, de aprofundarea cunostintelor despre lume. Cu siguranta, iti amintesti caam mai scris despre aceasta. Controlul intern este in relatie, de asemenea, cu
cresterea stabilitatii si sigurantei situatiilor externe din viata omului. Cu cat osituatie este mai previzibila, cu atat mai rapid invatam sa facem legatura dintrecomportament si consecintele sale, fiind mai siguri de posibilitatile noastre de actiune insituatia data.
Dobandirea controlului intern scurteaza perioada de dependents a persoanei fata defamilia initials, favorizand atingerea maturitatii emotional-sociale si facilitandintelegerea legaturii dintre actiune si consecintele ei, in viata personals. Am discutat
aceastS problems atunci cand am facut referire la ,,radaristi".
Capitol VII
15Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
20/54
Autonomie si dependenp in existenta omului
Se constatd cd localizarea controlului poate fl modificata, printr-unantrenament proiectat in mod corespunzdtor, cu scopul de a furnizaoamenilor o experientd specified.
A fost creat, de exemplu, un program focalizat pe:
propriulEU;
motivatiarealizarilor;
formularea de scopuri realiste;
intelegerea relatiei dintre localizarea intema a controlului si localizarea externa.
Localizarea controlului poate fi modificata totodata prin interventie terapeutica.
In general, psihoterapia determina cresterea controlului intern, indiferent de contextul
acesteia.
Este important sa intelegem ca ajutorul neprofesional duce adesea la efecte opuse,
facandu-1 dependent emotional pe pacient de eel care acorda ajutorul si conducand la
aprofundarea controlului extern. Vom reveni la aceasta tema in lectiile 31 si 32.
Exista o anumita interdependenta intre localizarea controlului si alegerea unei
anumite orientari psihoterapeutice. Persoanele cu control intern prefera terapeuti cu
orientare psihanalitica. Este important cum il percepe pacientul pe psihoterapeut in
relatia continua colaborare-control; in schimb, este mai putin important ce orientare
psihoterapeutica reprezinta concret terapeutul.
Pacientii cu orientare interna isi aleg terapeutii in functie de specificul problemei pe
care o au, precum si de modul in care percep sansele de sporire, prin terapie, a
propriilor posibilitati de control.
Aspecte pusein evidenta de cercetarile privind rolul pe careil are localizarea
controlului
Vom analiza acum rezultatele cercetarilor despre localizarea controlului.
Este interesanta relatia dintre localizarea controlului si reactia la anumite
evenimente, printre care se numara starea de nesiguranta, provocata experimental,
care creeaza sentimentul de disconfort, de mistificare, de inducere in eroare. De
exemplu, in cadrul unui experiment, cei investigati au fost rugati sa faca diagnoza
tipului de infractiune comisa de persoanele aratate in fotografie - persoane cu o
,,fizionomie rara". La incheierea experimentului, li se arata propria fotografie, inacelasi cadru ca si cea vazuta anterior, efectuata intre timp cu camera ascunsa. Cel
investigat se confhmta cu o situatie care ii solicita redefinirea situatiei, a instructiilor
initiale. In functie de context - de situatia initiala -, participantii la experiment puteau fi:
nepregatiti anterior;
amuzati, cu ajutorul catorva glume;
indispusi, dupa audierea unei argumentatii filozofice, cu scopul de a face un
rezumat.
Lectiile 13 si 14
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
21/54
16 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
22/54
Autonomie si dependents in existenta omului
S-a constatat ca instalarea unei bune dispozitii cu ajutorul glumelor niveleaza
diferentele dintre reactiile persoanelor investigate, deosebite intre ele in privinta
localizarii controlului. In schimb, in situatia de iritare preliminara, persoanele de
orientare interna au reactionat mai frecvent si mai usor cu umor decat persoanele de
orientare externa. Ca exemplificare, unul dintre ,,giroscopistii" investigati, dupa
iritarea initials, a reactionat la propria fotografie, spunand:Acesta-i un violator! si s-a
uitat semnificativ la cea care conducea experimentul. In schimb, ,,radaristii"
investigati reactionau asfel:Este absurd! Ce inseamna asta? Asta-i oprostie!
Se poate presupune ca tipul de reactie al ,,giroscopistilor" poate fi definit ca implicare, iar
eel al ,,radaristilor" ca reactie de aparare, declansata de amenintarea propriului eu.
Persoanele cu control extern reactioneaza frecvent ceva mai series, mai curand cu
teama, prin reactii de aparare la sarcini care le starnesc sentimentul de nesiguranta.
Persoanele cu control intern reactioneaza la aceste situatii mult mai relaxat, cu simtul
umorului. In general, ele sunt mai rezistente la intamplarile stresante in mod potential,
exprimandu-si rareori teama sau depresia. ,,Radaristii", in cercetarea profilului starilor de
spirit, manifesta mai frecvent temeri, incordare generala si depresii, in timp ce
,,giroscopistii"manifesta forta si energie.
Viselepersoanelor cu control extern cuprind numeroase elemente din trecutul real.
Din pacate, sunt prezente in ele multe temeri si insuccese, ceea ce consolideaza
secundar atitudinea lor de teama si de aparare.
Visele oamenilor cu control intern se refera la viitor, sunt puternic legate de nevoia de
a se realiza, ceea ce le faciliteaza intreprinderea de actiuni care sa vizeze scopul
urmarit.
Exercitiul 5: Care sunt visele tale?
Incearca sa porti trei discutii pe tema viselor. Alege persoane care, dupa parerea ta,
se deosebesc in ceea ce priveste localizarea controlului. Fireste, poti sa-ti
analizezi si propriile vise, dar numai cu conditia de a fi spontan in formularea
lor, pentru a evita accentele tendentioase.
Colecteaza materialul si analizeaza-1, folosind indiciile prezentate mai sus,
respectiv:
- perspectiva timpului - vise proiectate in viitor sau in trecut;
- emotiile dominante - teama, neliniste, bucurie, mandrie etc.;
- realizari planificate sau evitarea esecurilor amintite;
- nivelul de incredere in realizarea viselor;
- controlul elementului de intarire - de cine anume depinde realizarea.
Ce ai observat? Visele ,,radaristilor" si cele ale ,,giroscopistilor" s-au deosebit
prin prisma factorilor prezentati? Au aparut alte discordante? Care au fost
asemanarile? Ce fel de localizare a controlului atesta visele tale? Discuta
despre acest lucru, fiind atent la starea ta si la cea a interlocutorilor. Te rog sa nu
minimalizezi aceasta recomandare!
Capitol VII
1 7Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
23/54
Lectiile 13 si 14 Autonomie si dependents in existenta omului
Interesante sunt si rezultatele cercetarilor care arata legaturile dintre localizarea
controlului siintamplarile cu caracter stresant, interesele sociale si adaptarea.
Cercetarile au aratat ca localizarea interna a controlului este puternic legata de
numeroase simptome ale maturitatii. De asemenea, cu cat o persoana prezinta
tulburari de manifestare mai numeroase si mai profunde, cu atat interesul social al
acesteia este mai mic, iar nivelul controlului extern creste. Toate aceste variabile
sunt legate intre ele, se manifesta impreuna, dar nu ne putem pronunta in privintalegarurilor cauzale dintre ele.
Unii cercetatori s-au ocupat de stabilirea legaturii dintre localizarea controlului si
predispunerea la hipnoza. Au fost investigati studenti in anul I la psihologie, care
nu avusesera anterior nici un fel de experienta in ceea ce priveste hipnoza.
S-a constatat ca localizarea controlului, in general - referitor la viata, de exemplu -nu
are importanta pentru predispozitia la sugestia hipnotica. Deosebiri semnificative au
aparut, in schimb, in sfera de estimare subiectiva a senzatiilor hipnotice.
,,Giroscopistii", dupa hipnoza, au avut senzatii mai putin fascinante, dar ,,radaristii"
povesteau despre senzatii puternice, cu toate ca ambele grupuri de persoane nu sedeosebeau deloc in privinta comportamentului pe parcursul experimentului.
Se observa ca persoanele cu control extern puternic manifesta tendinta spre
conformism in situatiile sociale - simt ceea ce asteapta ceilalti de la ei sa simta -,
hipnoza fiind, in plus, o situatie de formare a unei dependence foarte puternice.
Dupa parerea cercetatorilor, rezultatele experimentului au constituit efectul incercarii de
adaptare la asteptarile sociale, nu o reflectare reala a trairii intense, subiective a starii
de hipnoza. Fenomenele legate de hipnoza le vom discuta in lectia 36.
Care este relatia dintre disonanta cognitiva - tensiunea creata de diferite
cunostinte, opinii sau credinte - si localizarea controlului? Luareain considerate alocalizarii controlului permite explicarea unor rezultate care, interpretate doar in
cadrul teoriei disonantei cognitive, ar fi contradictorii. Persoanele cu localizare
externa a controlului, in situatia experimentala creata, vizand schimbari de atitudine in
conditii de ,,cedare fortata", au manifestat o schimbare de atitudine mult mai
putemica si mai avansata decat persoanele cu control intern.
Controlul localizat intern ne ofera, asadar, o mai mare rezistenta la incercarea de
schimbare a atitudinii decat controlul extern. Am semnalat mai devreme ca influentele nu
sunt bine vazute de catre ,,giroscopisti". Cum suporti tu insuti acest gen de
descoperiri? Ce anume simti si ce gandesti, cand observi ca cineva incearca sa-ti
,,modeleze" opiniile, dar nu explicit? Te rog sa discuti aceaste aspecte cu cineva incare ai incredere.
Ar trebui sa mai discutam inca o categorie importanta, o variabila, respectiv
dependenta/independenta fata de contextul manifestarii controlului.
Dependenta/independenta de context reprezinta un concept foarte apropiat din punct de
vedere teoretic de dimensiunea localizarii controlului, care se refera la stilul
perceptiv al omului si care depinde de gradul de complexitate si de structura
personalitatii.
18 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
24/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Diferentierile dintre oameni pot fi identificate dupa:
- modul de intelegere a experientei;
diferentierea propriului EU;
- gradul de specializare si de structurare a mecanismelor de control si de aparare.
Persoanele independente de context sunt cele care reusesc sa perceapa analitic; inschimb, cele dependente percep totul global. Rezultatele obtinute pe cale
experimentala ne informeaza ca o mai mare modificare a stilului cognitiv cu ajutorulinstructiunilor se obtine la persoanele cu localizare externa a controlului, comparativ cucele a caror orientare este interna.
Persoanele independente de context au, in general, un simt al identitatiiindividuate mai bine dezvoltat. Persoanele dependente de context isiformeazd inmgineapropriului EUbazandu-se in mare masurdpe opiniilecelorlalti.
Instructiunile experimental, avand ca scop manipularea localizarii controlului, nu auprovocat schimbari esentiale in gradul de dependents fata de context. Localizareacontrolului si dependenta/independenta de context reprezinta doua dimensiuni
diferite ale personalitatii, independente una de cealalta.
Concluzii interesante cu privire la localizarea controlului din punctul de vedere
al functionarii sociale ne ofera trecerea in revista a cercetarilor din aceasta sfera:
Persoanele cu control intern manifests o mai mare rezistenta la presiunile degrup, se bazeaza mai mult pe propriile judecati si sunt mai sigure in actiune
decat persoanele cu simtul controlului extern.
Incercarile de exercitare a unei influente ,,subtile", greu sesizabile, declanseazala persoanele cu control intern o puternica reactie adversa.
* Cercetarile cu privire la schimbarile de atitudine arata ca ,,giroscopistii" isischimba mai greu atitudinile in comparatie cu ,,radaristii", la acestia din urma
actionand puternic prestigiul sursei informatiilor transmise, foarte importantpentru ,,radaristi"; in schimb, pentru ,,giroscopisti", mult mai important este
continutul informatiilor - acestia isi schimba atitudinea in functie de ceea ceeste spus, si nu de cine anume spune.
Psihologie
Capitol VII
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
25/54
1
9
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
26/54
Lectiile 13 si 14 Autonomie si dependents in existenta omului
* Rezultatele cercetarilor privind participarea la diferite actiuni sociale si politice
sunt divergente, dar, in general, o mai mare activitate in acest domeniu au
manifestat ,,giroscopistii".
In situatia de exercitare a puterii asupra celorlalti, ,,radaristii" manifesta in
actiunile lor mai multa forta, in timp ce ,,giroscopistii" folosesc tehnici bazate pe
persuasiune.
,,Giroscopistii" manifesta tendinte mai accentuate spre forme comportamentale
auxiliare, indeosebi in situatiile ,,fata in fata".
Nenumarate cercetari au demonstrat ca localizarea controlului este legata si de
convingerea cu privire la cauzele diferitelor intamplari.
Dincolo de dimensiunea localizarii controlului, s-au analizat si alte dimensiuni,
doar evidentierea comuna a acestora permitand o previziune mai adecvata a
comportamentului uman.
Teoriile atribuirii
Comparand concluziile elaborate pe baza teoriei invatarii sociale cu cele ale altor
teorii, s-a constatat ca, pentru a explica exact felul nostru de a ne manifesta, este
deosebit de important sa apelam suplimentar la teoriile atribuirii.
Atribuirea, in sens concret, inseamna sa aplicam uneipersoane un an limit atribut, oinsusire, in scopul explicarii comportamentului acesteia. In general, ceea ceatribuim nu vedem, doar deducem.
Felul cum ii percepem pe ceilalti si pe noi insine, cum ne manifestam in relatiileinterpersonale, reprezinta un efect al atribuirii de insusiri concrete, proprietati sau
stari celorlalti oameni si noua insine.
Procesul manifestarilor sociale reprezinta, deci, o reflectare aunui proces de percepere
absolut subiectiva.
Oare subiectivitatea perceperii inseamna aici un element absolut arbiter si individual?
Procesul conduitelor sociale este dirijat de anumite legitati? Teoria atribuirii se ocupa
tocmai de descoperirea si formularea acestor legitati. Aceasta a aparut pornind de la
cercetarea problemelor referitoare la perceperea oamenilor. Percepandu-i pe ceilalti, ii
vedem prin prisma comportamentelor, pe baza carora deducem aniimite insusiri, iar
acestea, la randul lor, determina atitudinea si actiunile noastre fata de ele.
Putem intalni, de asemenea, formularea potrivit careia atribuirea constitute o
deductie a celui care observa despre starea interna proprie sau despre cea a
altei persoane, formulata pe baza comportamentului extern si care implica,
ulterior, un anumit comportament.
Principala sarcina a teoriei atribuirii este aceea de a formula reguli pe care sa le
foloseasca persoana care, pornind de la formele externe de comportament, deduce
20 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
27/54
Autonomie si dependents in existenta omului
starile interne, precum si reguli de structurare a imaginii persoanelor observate, pe
baza acestor stari interne, care le-au fost identificate.
lata din nou ceva doar aparent complicat. Problema se refera la urmatorul rationament:
ManifestareStare internaImaginea persoanei
Prin ce se deosebeste perceperea oamenilor de perceperea celorlalte obiecte?
Sunt mentionate trei deosebiri elementare:
1. Oamenii traiesc stari interne. Datorita capacitatii lor de introspectie, le
constientizeaza si pot deduce existenta de stari similare la celelalte persoane.
2. Oamenii pot fi perceputi drept cauza a unei actiuni la care participa; ei pot fi
purtatorii raspunderii pentru desfasurarea acesteia.
3. Oamenii sunt receptati de ceilalti ca fiind capabili sa manipuleze obiecte sipersoane in mod constient si planificat.
Pentru a putea prevedea comportamentul probabil al altor persoane, este nevoie de
elaborarea unei scheme bazate pe relatia cauza-efect. Aceasta schema constituie in
acelasi timp baza planificarii propriilor actiuni.
Surprinzatoare sunt urmatoarele trasaturi ale procesului de perceptie sociala:
- incercarea oamenilor de a-si forma o reprezentare foarte omogena despre
ceilalti;
- rolul primei impresii si al dimensiunii aprecierii in conditionarea acestei
omogenitati - de exemplu, imi place/nu-mi place;
- cantitatea mica de informatii necesare formarii reprezentarii omogene despre
ceilalti.
Sa analizam aceste aspecte!
Prima impresie se refera la aprecierea cuiva la prima vedere. Adesea ii vedem pe
ceilalti asa cum ne-au fost ei prezentati de altcineva. Citeste, te rog, un exemplu
selectat pentru aceasta problema!
Psihologie
Capitol VII
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
28/54
2
1
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
29/54
Lectiile 13 si 14 Autonomie si dependents in existenta omului
Exemplu(I):
Intr-un experiment cu privire la influenta primei impresii, profesorul i-a
anuntatpe studentii sdi cd in ziua respectiva va tine cursul un alt profesor
invitat, dupd care le-a prezentat o scurtd notd biograficd despre acesta.
Jumdtate dintre studenti au obtinut o notitd in care profesorul respectiv era
descris ca opersoandmai curdnd
rece, harnicd, criticd, practicd sicategoricd. Ceilalti studenti au
primit o notitd identicd, dar
cuvdntul ,,rece" era inlocuit cu
cuvdntul caldd". Studentilor din
cea de a doua grupd nu numai cd
le-a pldcutprofesorul, dar au luat
cuvdntul mai des din proprie
initiativd, in comparatie cu studentii
care primiserd descrierea cu
calificativul rece ". (Kelley,
Zimbardo, Ruch)
Informatiile preliminare ne creeazd un punct de referinta initial, de care nefolosim ininterpretarea informatiilor ulterioare.
Ce se intampla atunci cand informatiile primite sunt contradictorii? Pentru aceasta,
vom folosi un alt exemplu.
Exemplu (J):
Sa presupunem ca ai aflat despre un om ca este o persoana amabila, dar estecunoscut totodata si ca fiind foarte necinstit. Potrivit rezultatelor cercetarilor, ai
incerca probabil sa rezolvi aceasta disonanta, folosind una dintre urmatoarele
tehnici:
- ignorarea sau minimalizarea uneia dintre aceste informatii - de exemplu
faptul ca individul este cu adevarat generos si binevoitor;
- schimbarea interpretarii uneia sau a ambelor insusiri - de exemplu faptul ca
amabilitatea lui nu este adevarata, ci doar un true care sa-i induca in
eroare pe oameni.
Folosirea acestor tehnici ti-ar permite sa ai o reprezentare mai consecventa si
mai lesne de acceptat cu privire la omul respectiv.
Exercitiul 6: Prima mea impresie
Acest exercitiu are mai multe versiuni. Ar trebui sa o alegi pe cea care ti se
potriveste, care iti aduce cele mai multe avantaje, care iti aprofundeaza
cunostintele despre tine insuti si despre oameni, dezvaluindu-ti mecanismele
comportamentului uman.
22 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
30/54
Autonomie si dependents in existenta omului____ ___ ________ Capitol
VII
1. Te rog sa incerci sa-ti amintesti prima impresie pe care ti-a creat-o o persoana pecare o cunosti bine in prezent. Gandeste-te daca aceasta impresie concorda cu
ceea ce simti in prezent fata de aceasta persoana. In ce masura acestesentimente au determinat trainicia si profunzimea legaturii dintre voi?
2. Te poti concentra, de asemenea, asupra consemnarii impresiilor despre
primele legaturi cu cei pe care ii cunosti in prezent.
3. Daca ai curaj, rntreaba-ti prietenii care au fost primele lor impresii despre tine.
4. Daca esti extern de curajos, efectueaza urmatorul experiment: dupa fiecareintalnire cu cineva pe care tocmai 1-ai cunoscut, intreaba ce impresie i-aiprodus.
Fireste, poti prezenta reflectiile tale ca tema pentru acasa. Ce ai aflat despre
tine si despre ceilalti oameni? Ce rol are prima impresie in contactele tale cu
oamenii? Ce impresie produci tu insuti asupra celorlalti oameni?
Am spus mai devreme ca, pentru formarea imaginii despre cineva, avem nevoie de
putine informatii despre el. Situatia se complica insa din cauza influentei
stereotipurilor.
Stereotipurile sunt reprezentari care se afla in legatura cudisponibilitatea dea atribuianumite insmiri unorgrupuri de oameni.
Majoritatea stereotipurilor contin, din pacate, reprezentari formate despre diferite tipuride oameni. ,,Stim" cum sunt femeile roseate, ,,cunoastem" perfect firea unui tigan,putem povesti multe lucruri despre evrei, negri, calugarite etc.
Exercitiul 7: Ce stereotipuri detii?Te rog sa alegi pentru analiza 3-5 persoane din mediul tau. Acestea ar putea fi:
- persoane roseate, grase, divortate, reprezentand o categorie care se distinge
printr-o insusire concreta;
- persoane care se deosebesc ca apartenenta la un grup concret - cercetasi,
preoti, martori ai lui Jehova etc.;
- categoria grupurilor etnice - romani, germani, americani etc.
Roaga cat mai multe persoane sa-i defineasca pe reprezentantii acestor grupuri cu
eel putin trei si eel mult cinci adjective. Lasa-le libertatea completa de a-si alege
insusirile.
Analizeaza materialul obtinut. Acorda atentie in primul rand repetabilitatii in
atribuirea insusirilor. Gandeste-te daca interlocutorii tai isi fundamenteaza
insusirile atribuite pe o experienta proprie, reala sau pe reprezentari
imprumutate, preluate din filme si carti sau din propriul media social.
Noteaza ce anume ai observat, ce anume te mira, de ce anume ai fost sigur.
Opiniile sunt concordante sau divergente? De ce anume depinde acest lucru?
Psihologie 23
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
31/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Oamenii au acceptat cu placere ,,experimentul"? Stereotipurile pe care lefolosesc ii ajuta sau ii impiedica in contactele reale cu ceilalti? Da cat maimulte exemple.
Poate reusesti sa propui o anumita forma de actiune prin care sa se atenuezeinfluenta stereotipurilor asupra legarurilor interumane. Doresti sa-ti impartasestireflectiile ca tema pentru acasa? Daca da, astept cu nerabdare rezolvarea
acestui exercitiu in tema ta de acasa.Sa revenim la teoria stereotipurilor. Cand reprezentarile stereotipe se bazeaza petrairi reale, constituind generalized relativ exacte, ele inlesnesc manifestareanoastra incontactele cu anumiti reprezentanti ai diferitelor grupuri. De cele mai multe ori insa,ele sunt complet false si fac dificila perceperea si aprecierea individualitatii sispecificului unei persoane concrete, ceea ce are o influenta negativa, chiar distructivaasupra relatiilor noastre cu ceilalti.
Te rog sa discuti despre aceasta cu partenerul tau de discutie. Ganditi-va cat de des vafolositi voi insiva de stereotipuri. Ganditi-va daca v-ati dat seama ca altcinevafoloseste stereotipuri fata de voi. Ingrijiti-va de conforrul vostru. Faceti ca discutiavoastra sa aiba dimensiuni constructive.
Cercetarea stereotipurilor a aratat ca reusim, de comun acord, sa stabilim insusirile pecare le au celelalte persoane. Surprinzator este faptul ca persoanele care apreciazareusesc sa fie de acord in privinta celor mai caracteristice - stereotipe, in opinia lor- insusiri ale grupurilor etnice, cu toate ca au avut de-a face foarte putin sau chiardeloc cu unele dintre aceste grupuri. Cand cercetarile s-au repetat, dupa mai multiani, tendintele in apreciere s-aumentinut. In perspectiva ,,istorica" s-auschimbat unele insusiri, mai putinimportante, atribuite grupurilor etnice, darcele principale au ramas neschimbate.
Studentii se folosesc cu placere destereotipuri, dar, din fericire, ei manifesta omai mare rezistenta fata de recoman-dareade a-i caracteriza, in general, pe ceilaltioameni. lata ce insusiri au atribuit studentiiamericani unor grupuri etnice sau rasiale.Analizeaza setul de insusiri prezentat maijos si gandeste-te cu care dintre expresiilementionate esti de acord. Gandeste-te dacaele au vreun sens!
Japonezii sunt in primul rand descrisi cainteligenti, harnici, progresisti, abili sivicleni.
Evreii apar in stereotipuri ca abili,lacomi, harnici, hulpavi si inteligenti.
Americanii sunt vazuti ca fiind harnici,inteligenti, materialisti, ambitiosi siprogresisti.
Lectiile 13 si 14
24 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
32/54
Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII
In schimb, in opinia studentilor, negrii sunt superstitiosi, lenesi, usuratici, ignoranti si,peste toate relele, muzicali!
Pentru ca fiecare dintre noi sa-si poata forma o reprezentare coerenta despre ceilalti,elaboreaza o teorie proprie asupra personalitatii, construita in interes propriu. Adicafiecare dintre noi foloseste - in fapt, fara sa constientizeze - anumite scheme deinterpretare, cu ajutorul carora, pe baza unor date fragmentare despre o alta persoana, isipoate structura mental imaginea integrala a acesteia. Folosirea teoriilor de acest fel
este modificata de o serie de efecte, cum ar fi efectul ordonarii, al prioritatii, alfinalitatii etc. Un rol semnificativ in perceperea celorlalte persoane il au, de asemenea,informatiile din sfera comunicarii nonverbale - mimica, gestica, spatiul personal siinterpersonal, contactul vizual etc. Importanta acestor fenomene va fi prezentata pelarg in lectiile 17 si 18.
Pe baza teoriei lui Kelley, unul dintre autorii teoriei atribuirii, se afirma ca oamenii isiatribuie insusiri pe baza anumitor criterii. Vom incerca acum sa analizam acestecriterii.
. Diferite persoane ar trebui sa ne starneasca diferite impresii. Daca receptammai multe persoane in mod similar, este putin probabil sa consideram o trasatura a
personalitatii drept cauza a manifestarii cuiva. Daca impresia despre o persoana este impartasita si de ceilalti, probabil ca
acest lucru depinde de proprietati ale personalitatii persoanei respective.
, Impresia despre o persoana anume ar trebui sa sufere modificari in urmaobservarii ei dupa un anumit timp sau in alte imprejurari.
Concluziile noastre despre oameni nu ar trebui sa depinda de elementele asupracarora ne concentram. Aceasta inseamna ca, pe baza observarii enunturilor, acomunicarii nonverbale sau a comportamentului persoanei, ar trebui sa ajungem laaceleasi generalizari.
Daca toate aceste conditii sunt indeplinite, creste siguranta noastrasubiectiva,potrivit careia cauza manifestarii supuse observatiei rezidatocmai in insusirileomului respectiv.
Daca nu se intampla astfel, concluzia cu privire la alte insusiri atesta mai curandinsusirile observatorului insusi.
Se poate spune ca, in general, comportamentele stabile ne ofera indicii mai valoroase inprivinta intentiilor persoanelor observate decat formele variabile. Cand variabilitateaeste mare, comportamentul este perceput in functie de situatie, nu de insusirile oamenilor.
Este important sa intelegem bine ca raporturile cauza-efect se percep acolo unde sepastreaza legarura temporala dintre comportament si consecintele acestuia. Ar trebui saexiste aici o corelatie intre rezultate si cauzele lor, observata in timp. Cand, intr-osituatie, observam mai multe cauze probabile, exterioare comportamentului, tratamactiunile persoanei ca decurgand cu o mai mica probabilitate din insusirile ei. Cand nuobservam asemenea cauze exterioare, atunci tratam comportamentul cadecurgand din trasaturi ale personalitatii. Indeosebi cand formele de comportament seopun cerintelor situationale, le consideram drept surse care ne informeaza despreprezenta anumitor insusiri ale persoanelor respective. Aceasta regula se refera si lacomportamentele neacceptate din punct de vedere social.
Psihologie 25
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
33/54
Autonomie si dependents in existenta omului
In procesul de atribuire apar, din pacate, numeroase erori. De exemplu, insisi
autorii teoriei subliniaza ca tendinta de a cauta cauze interne si personale ale
comportamentului uman este atat de puternica, meat genereaza erori in perceptie.
Adeseori, preconizam legatura dintre manifestarea unei anumite persoane sipredispozitnle ei trecand cu vederea sau subestimand influenta unor
factori din afara personatitatii, situationali, care actioneazacu adevdrat.
S-a dovedit ca si atunci cand o persoana enunta o anumita opinie, in conditii delimitare a posibilitatii de optiune - cand este, de exemplu, persoana investigate intr-un
experiment psihologic si i se recomanda sa prezinte altor persoane investigate opiniarespectiva -, observatorii considers aceasta opinie ca apartinand persoanei respective sicauta cauzele enuntarii ei in conceptiile si valorile persoanei observate.
Fireste, apar deosebiri individuate in forta cu care actioneaza tendinta de a cautacauzele interne ale comportamentului, legate de variabila de care ne ocupam, adica delocalizarea controlului elementelor cu rol de consolidare. S-a dovedit ca persoanele cu
localizare interna a controlului prezinta indeosebi o puternica tendinta de a-i vedeape ceilalti cu motivatie interna. S-a observat totodata ca, in procesul atribuirii, aceleasipersoane sunt mai sensibile decat persoanele cu control extern la faptul ca persoana
observata se afla intr-o situatie care ii asigura libertatea de a alege calea de actiune saueste limitata, din cauza unor factori externi.
Faptul ca percepem comportamentele umane prin prisma trasaturilor individuale
ale persoanei, in timp ce ele sunt cu adevarat conditionate de factori situationali, se
intampla, dupa parerea lui Kelley, din doua motive:
1. din cauza identificarii neadecvate a situatiei analizate in context temporal - de
exemplu, mi se pare ca vecina ma irita intotdeauna, ori de cate ori o vad, intimp ce, in realitate, figura ei ma enerveaza doar atunci cand sunt obosita;
2. din cauza ignorantei pluraliste, adica a lipsei de cunostinte sau a existentei
unor cunostinte eronate cu privire la modalitatea rn care este perceputa persoana
respectiva de catre ceilalti.
Erorile vizeaza si observarea propriului comportament.
Lectiile 13 si 14
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
34/54
26 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
35/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Se constata ca individul, cautand cauzele propriului comportament, se
concentreazatndeosebi asupra posibilelor cauze externe.
Exercitiul 8: Si toate astea din cauza acelei biciclete blestemate!
Te rog sa-ti impartasesti experienta referitoare la proiectarea cauzelor propriilorinsuccese asupra unor factori exteriori, alegand exemple adecvate. Cateva
dintre exemplele mele ar fi varsarea ceaiului pe pantalonii oaspetelui, aruncarea la
cos a unui document necesar, caderea cu patinele etc.
Nu vreau sa te indemn sa reflectezi asupra unor cazuri dramatice. Acum
analizam sentimente, observatii si amintiri in situatii similare cu cele pe care
le-am dat ca exemple: gafe marante sau inabilitati - situatii amuzante doar
pentru observatori.
Incearca sa notezi tot ceea ce retii despre trairile tale ,,acolo si atunci". Le poti
relata, desigur, partenerului tau de discutie. Unde sesizezi cauzele insucceselortale? Le atribui propriilor insusiri sau unor elemente situationale? In ce masura
ideile, sentimentele, reprezentarile sunt rationale si justificate?
Daca doresti, poti analiza materialul obtinut din cateva discutii cu alte persoane.
Alege ceea ce este bine pentru tine. Te rog sa acorzi atentie deosebirii dintre
sensul cuvintelor ,,bine" si ,,usor". Poti trata exercitiul ca tema pentru acasa.
S-a afirmat, de asemenea, ca manifestam tendinta de a ne considera o sursa a
succeselor altei persoane si de a o impovara de vina pentru insuccesele proprii.
Baza acestui fenomen o constituie tendinta de a mentine o inalta autoapreciere,decurgand din eficienta propriilor noastre actiuni si posibilitati de exercitare a
controlului asupra celorlalti.
Aceasta este o tema potrivita pentru analiza. Te rog sa discuti despre cazuri si
exemple adecvate. Exemplul meu se refera la experienta scolara. Cat de des isi
atribuie profesorii raspunderea pentru succesele elevilor - se lauda cu olimpicii,
subliniindu-si merite care adesea nu au acoperire in realitate!
,,Actorii", persoanele angajate intr-o anumita activitate, sunt inclinati sa o raporteze
mai curand la cerintele situationale, iar observatorii percep acest comportament ca
fiind conditionat de insusirile permanente ale ,,actorului". Perspectivele din care se
realizeazaperceptia sunt diferite.
In observarea comportamentului unor persoane, ca eroare esentiala a procesului de
atribuire apare tendinta de a atribui altora cauzele decmilor lor interne. Este
interesant ca acest fenomen se refera indeosebi la acele comportamente care sunt
nefavorabile dintr-un anumit punct de vedere pentru subiect sau sunt ,,proaste", in
general, intrand in contradictie, de exemplu, cunormele morale acceptate.
Capitol VII
(4(22-23))
27Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
36/54
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
37/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Cel de-al doilea tip de eroare care poate aparea aici este numit efectul concordance!
generate false. Se constata ca percepem formele de comportament care se deosebesc
sensibil de ale noastre ca fiind generate de trasaturi de personalitate ale celui observat. Nu
se intampla acest lucru atunci cand observam comportamente asemanatoare cu ale
noastre. Consecinta acestui fapt o constituie formarea unei imagini specifice despre
lumea sociala. Oamenii care eel mai des se comporta altfel decat noi insine sunt tratati
ca fiind mult mai responsabili pentru manifestarea lor, fiindca- in opinia noastra - se
conduc dupa predispozitii ale personalitatii. In felul acesta ne privam singuri de
responsabilitate, deoarece consideram ca actiunile noastre sunt doar un raspuns la
cerintele impuse de situatii concrete.
Este destul de nefiresc sa atribui similar responsabilitatea pentru manifestari care
conduc la consecinte diferite. Astfel, atunci cand o actiune duce la obtinerea efectului
dorit - de exemplu la o recompensa consistenta -, ne atribuim o mai mare raspundere; in
schimb, cand manifestarea este orientata spre evitarea nereusitei, ne atribuim o mai
mica responsabilitate.
Propria ta apreciere referitoare la ceea ce faci si motivatia manifestarilor prezinta un
anumit impact asupra activitatilor pe care le desfasori, determinand in ce masura le
indragesti daca le vei efectua in absenta stimulilor exteriori sau daca le vei acorda
prioritate in ansamblul preocuparilor tale.
O schimbare foarte ciudata intervine atunci cand te implici intr-o activitate care te
intereseaza in sine, in urma careia incepi sa primesti recompense din exterior. In
acel moment nu poti proceda la o atribuire legata de o insusire de-a ta si incepi sa
atribui ceea ce faci unui factor extern - recompensei. Ulterior, daca recompensa va fi
retrasa sau se va dovedi nepotrivita, este posibil sa abandonezi complet activitatea care
anterior iti oferea atata placere. Analizeaza exemplul urmator.
Lectiile 13 si 14
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
38/54
28 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
39/54
Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII
Exemplu (K):
Mai multi copii de gradinita, care manifestau initial un interes real fata dedesen, au participat la un experiment despre influenta motivarii excesive aactivitatii date, prin adaugarea unei motivari externe. Copiii au fost impartiti intrei grupe, fiecareia dintre ele fiindu-i date informatii diferite:
a) unii se asteptau la un premiu - bulina de aur cu panglica - pentru
participarea la activitate;
b) altii nu se asteptau la nici un premiu, dar 1-au primit dupa ce au desenat;
c) in sfarsit, cei din urma nici nu se asteptau, nici nu au primit vreun premiu.
Dupa doua saptamani s-a reluat activitatea de desenare si s-a observat
comportamentul copiilor.
Rezultatele au indicat clar influenta motivarii excesive. Perceperearecompensei exterioare drept cauza a intreprinderii unei activitati interesante lainceput, liber alese, ii scade valoarea si diminueaza timpul pe care copiii ilconsacrau din proprie vointa acestei activitati. Grupul de copii care asteptarecompensa a petrecut asupra desenului doar jumatate din timpul pe care 1-au
consacrat acestei activitati copiii din celelalte doua grupe. Acestea nu s-audeosebit intre ele sub aspectul duratei perioadei de timp acordat desenatului.Aceste rezultate au fost confirmate de cercetari suplimentare.
Aceasta influenta paguboasa a stimulului extern, care ii transforma pe copiii cu
motivatie interna in mici intreprinzatori care lucreaza doar pentru profit, indica oanumita limita a legilor intaririi.
Chiar si tntaririlepozitivepot avea influenta negativa asupra intreprinderii unor
activitati pe care o persoana le-ar efectua de placere, in conditii normale.
Simtul libertatii subiective poate fi atribuit intr-o mai mare masura oamenilor carecauta stimuli pozitivi decat celor care evita pedepsele. Cineva care savarseste o
neregula, din dorinta de a evita o pedeapsa, este perceput ca fund mai putin vinovatdecat persoana care comite aceeasi fapta, dar cu scopul obtinerii unor anumite
i castiguri.
Psihologie 29
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
40/54
Autonomie si dependenta in existenta omului
In general, neapdrdm autoaprecierea, evitdm disonanta cognitivdfatd denoi si fata de ceilalti si, J nfunctie de tipul de personalitate, apeldm si lavariate mecanisme de apdrare.
Sa urmarim si alte puncte de vedere ale autorilor teorillor atribuirii.
Dupa opiniile unor cercetatori, preocupati de cauzele reactiilor noastre, noi nu nefolosim de memorie in legatura cu o anumita experienta, ci doar de convingerilepersonale referitoare la legaturile dintre anumiti stimuli si reactiile noastre. Uniistimuli par deosebit de greu de acceptat drept cauze ale reactiilor oamenilor - deexemplu, atunci cand este vorba de comportamentul nonverbal.
Daca ai tipat la cineva fiindca a facut un gest nepotrivit si a avut o expresie ironica, veicauta cauzele reactiei tale in zona propriilor convingeri despre motivele potentiate de a fiscos din sarite. Povestind aceasta intamplare, nu vei reda amintirile adecvate, ci doarpropria ta conceptie! Este trist ca suntem atat de putin rational!, nu-i asa?!
Uimitoare pare opinia lui Kelley, potrivit careia omul este un individ care cauta inmod activ informatii necesare despre legaturile dintre fapte si manifestarea concreta,
ceea ce, din pacate, nu are nimic comun cu informatiile obiective. Este vorba aicimai degraba despre formarea unei imagini despre lume care sa ne ofere un instrumenteficient de control asupranoastra si asupra mediului.
Dintr-o alta teorie aflam ca, pentru a trai anumite emotii, trebuie sa fie indeplinitedoua conditii:
1. sa existe mai intai un impuls emotional;
2. sa existe o atribuire cognitiva adecvata a acestei stari - atribuirea responsabilitatiipentru aparitia sa.
Aceasta atribuire poate viza factori externi, situationali sau interni - de exemplu
starea organismului nostru. Este uimitor faptul ca nici unul dintre acesti factori,actionand separat, nu poate duce la aparitia emotiei. Deci, percepem si numim sauclasificam chiar si emotiile, de multe ori, destul de confuz.
Un exemplu al acestei relatii mai putin obisnuite il constituie fenomenul potrivitcaruia femeile plang foarte des si isi numesc emotia tristete, iar barbatii sunt incordati si
numesc aceasta stare furie, cu toate ca resimt stari contrarii.
Lectiile 13 si 14
0 clipZ mi ff-a f>ara.t
Mst, dorKMUK
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
41/54
Autonomie si dependents in existenta omului
Acest lucru este legat de aparitia ,,emotiilor-radiera", intr-o anumita perioada adezvoltarii noastre, cand fetitele aveau voie sa planga, dar nu aveau voie sa seinfurie, fiindca acesta era un simptom de forta, atat de putin feminin, iar baietiiputeau sa-si manifeste furia, dar nu si tristetea, sub forma de plans, caci acesta era unsimptom de slabiciune, atat de putin masculin.
Tu ce gandesti despre aceste aspecte prezentate? Vorbeste cu partenerul tau de
discutie si gasiti cat mai multe exemple relevante.
Teoria atribuirii cu privire la motivatie si emotie sustine ca, daca insuccesele noastresunt atribuite lipsei de competence adecvate sau unei dificultati mari a sarcinii, neasteptam mai putin la atingerea scopului, in viitor. Dar, cand msuccesele rezultadintr-un ghinion sau din lipsa unui efort adecvat din partea noastra, ne mai putemastepta la succese in viitor?
Succesul atribuit norocului nu ne ajuta sa ne asteptam ca se va repeta in viitor; inschimb, cand il atribuim capacitatilor noastre deosebite sau gradului de facilitate alsarcinii, ne asteptam ca acesta sa se repete. Cei care se autoapreciaza inalt si cred caobtin succese invoca lipsa de noroc in cazul insuccesului. Aceasta le permite sa-si
mentina aprecierea de sine si sa se astepte la succes, in general.
Cei care au parte de reusite obtin si mai multe, iar celor sarmani li se ia si putinul decare dispun! Crezi ca este adevarat acest lucru? Poate ca ar merita sa discuti cu uninterlocutor intelept despre aceste lucruri.
Omul care manifesta o autoapreciere scazuta percepe succesul ca efect al norocului, iar
insuccesul il atribuie capacitatilor slabe, mentinandu-si in felul acesta
autoaprecierea scazuta si neasteptandu-se la succese in viitor.
Capitol VII
31Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
42/54
Lectiile 13 si 14 Autonomie si dependents in existenta omului
Cea mai mare mandrie o starneste in noi obtinerea unui succes in confruntarea cu o
sarcina dificila, iar cea mai mare rusine o traim dupa un esec inregistrat in fata unei
sarcini usoare. Aceasta concluzie este ridicol de evidenta. Dar te rog sa observi ca,
atunci cand privim aceste situatii ,,invers" - adica nu ar trebui sa ne fie rusine de
insuccese in cazuri dificile si sa fim mandri cand sarcinile rezolvate au fost
usoare -, apar reflectiile personale.
De fapt, cine anume stabileste gradul de dificultate? Si aici este nevoie de onestitatedinparteanoastra!
Indivizii cu motivatie pentru obtinerea succeselor aleg sarcini cu un grad mediu de
dificultate, iar persoanele cu o motivatie scazuta aleg sarcini fie usoare, fie dificile. Le
este, probabil, indiferent.
Succesele si esecurile starnesc sentimente de mandrie si de rusine. Aceste emotii
sunt cu atat mai puternice, cu cat rezultatele obtinute sunt atribuite unor cauze de
natura personala, interna. Cand traiesti un esec in care vezi rezultatul propriei delasari si
neglijente, te rusinezi si ai sentimentul vinovatiei. Cand traversam un succes ca
rezultat al norocului (succes intamplator), devenim mai activi si creste tensiunea
emotionala. Cand succesul este un merit personal, se instaleaza relaxarea si linistea.
Invitandu-te sa efectuezi urmatoral exercitiu, iti doresc sa atingi o astfel de relaxare.
Exercitiu! 9: Vizualizarea succesului
La inceput, reaminteste-ti cele mai importante principii necesare vizualizarii: mai intai, grija
pentru confortul propriu (nici un fel de telefoane!), relaxarea generala, pozitia
comoda, atentia deplina acordata intregului tau corp, relaxarea prin respiratie
profunda, prin senzatia de caldura in plexul solar si de raceala usoara, placuta,
pe frunte.
Iar acum, reaminteste-ti, te rog, cat mai multe situatii in care ai obtinut succese pe
care sa le fi meritat in totalitate.
Include ochii si intra in contact cu tine insuti. Invoca amintirile si toate trairile
posibile, legate de aceste situatii. Mai intai, pe cele vizuale, apoi pe cele
auditive si kinestezice - senzatia miscarii, a temperaturii, a gustului si a
mirosului. Aminteste-ti, daca poti, cu toate simturile, ce anume ai trait atunci. Ce
anotimp era? Ce zi din saptamana? Iti aduci aminte cu ce erai imbracat?
Situeaza-te acolo, inspira totul, incarca-te de bucurie, retraieste aceste
sentimente minunate!
Nu uita ca toate acestea se afla IN TINE. Nimeni nu ti le va lua vreodata.
Poti reveni la acest izvor ori de cate ori ai nevoie.
Impartaseste-ti reflectiile cu partenerul tau de discutie si fii MULTUMIT. Te
felicit pentru efortul facut.
Sa ne intoarcem la conceptiile atributive. S-ar putea ca ele sa fi fost pentru autorii
lor un succes personal, de neuitat. Este interesant insa cui anume au atribuit
raspunderea pentru ele.
32 Psihologie
-
7/28/2019 Psihologie lectia 13 + 14
43/54
Autonomie si dependents in existenta omului
O alta conceptie sustine rolul ,,tapului ispasitor" si se refera la perceperea cauzelor
accidentelor si catastrofelor. Potrivit acestei conceptii, atunci cand consecintele unei
intamplari sunt serioase, ii impovaram cu raspunderea pentru existenta lor pe oamenii
care au luat parte la ele.
Oamenii isi intaresc convingerea ca, daca le este cunoscuta cauza, vor
putea evita in viitor asemenea intamplari.
Este interesanta totodata si teoria numita ,,asa este lumea". Se constata ca dispunem de
o motivatie puternica pentru a crede ca in lume primim ceea ce dorim si dorim ceea
ce primim. Cand avem noroc, este evident ca il meritam, iar cand avem parte de un
necaz, acesta rezulta din manifestarea noastra.
Copilul observa repede ca ar trebui sa amane recompensa - adica sa suporte rabdator
faptul ca nu primeste ceea ce doreste atat de mult imediat, ci dupa un timp, ca
trebuie sa invete sa suporte neplacerile, frustrarile, durerea. El invata sa creada ca
sacrificiul ii va fi rasplatit in viitor. Poate ajunge la un rezultat, printr-o activitate de
durata. Pe masura ce ne dezvoltam, observam mediul din jur: vedem persoane care
primesc recompense pe care nu le merita, dar si persoane care, in ciuda unei munci
deosebite, nu sunt rasplatite. Tinem insa ca imaginea noastra despre lume sa fie una
justa si ne ,,preparam" o teorie corespunzatoare, in spiritul careia faptul ca cineva
primeste recompense (sau nu) are o stransa legatura cu comportarea sa.
Daca i s-a intamplat cuiva un accident groaznic, inseamna ca a meritat acest lucru.
Intrucat nu se poate stabili in mod obiectiv care este vina victimei accidentului, ii
atribuim o trasatura personala, pentru ,,a-si merita" in vreun fel soarta.
Exercitiul 10: De ce a luat foe grajdul lui Ion?
Aminteste-ti, te rog, daca in mediul tau s-a intamplat, in ultima vreme, vreun
accident neplacut. Poate ca a avut loc asa ceva in trecut!
Incearca sa discuti despre cauzele unor asemenea intamplari cu oameni care
stiu cum s-