GRADINARU MIHAELA ANDREEA

Scuze premature sau explicatii nesolicitate.Adesea, cel vinovat va incerca sa isi scoata povestea la lumina inainte de a fi intrebat. Acesta va incerca sa dovedeasca inocenta prin explicatii premature care de obicei marcheaza motivul pentru care nu doresc investigarea incidentului. Explicatiile date sunt adesea nesolicitate sau pot veni ca rsapuns la intrebari cum ar fi ai furat masina?. Rspunsu incepe cu negarea iar apoi imediat incepe sa dezbata de ce nu ar trebui sa fie implicat in poveste. Raspunsul sincer la aceasta intrebare este foarte probabil sa fie foarte direct: nu, nu am facut asta dupa acel moment, individual sincer va astepta sa i se adreseze o alta intrebare, individual suspect, adesea va folosi aceasta metoda pentru a inlatura dinainte orice dovada care ar fi contrara presupusei inocnte.Surse care nu pot fi verificate.Persoanle sincere rar se bazeaza pe surse neverosimile, pentru a-si sustine povestea. Adesea ei nic macar nu realizeaza ca sunt suspecti sau potentiali suspecti intr-un caz. In schimb, ei se vad mai degraba ca fiind cineva cui i s-a cerut ajutorul. Cei vinovati, se vad e ei ca fiind mai mult decat martori, e vad ca fiind cineva asupra caruia se poate focusa investigatia. In acest sens, ei simt nevoia de a adauga credibilitate declaratiilor, mult peste cuvintele rostite. Declaratiile facute de catre persoanele neinstite sunt bazate pe surse neverosmile care nu pot sustine povestile:-daca mama mea sr fi in viata azi, v-ar spune-poti sa intrebi (preotul meu, educatorul, asistentul social) ei ti-t spune.- poti intreba ofiterul meu de supraveghere.Aceste surse care nu pot fi cercetate sunt intentionate a intari credibilitatea povestilor spuse de suspecti. In realitate, daca investigatori ar verifica aceste surse, in majoritatea cazurilor nu ar gasi nicio informative derogatoare, deoarece aceste surse ar fi ultimele din lume la care suspectul ar merge sa isi povesteasca nelegiuirile.Focalizarea catre puncte irelevanteAceasta tactica, adesea adoptata d catre cei vinovati, este menita a convinge interogatorul de inocenta investigatului. In acesta tehnica, vinovatul gaseste anumite puncte irelevante d epoveste care pot fi verificate de catre o terta persoana. Vinovatul ofera intervievatorului ocazia de a verifica adevarul din spusele sale, deoarece acestae chiar sunt reale, dar irelevante.Dupa aceasta etapa, suspectul foloseste aceste adevaruri irelevante si verificabile pentru a lega de acestea povestea suspicioasa. Intervievatorul este deci rugat sa creada alibiul deoarece suspectul a oferit informtii adearate despre un incident, care poate fi verificat ca fiind adevarat. Prin urmre, suspectul va dori ca intervievatorul sa creada ca tot ceea ce a spus este de asemenea adevrat un suspect care foloseste aceasa tactica, in mod norml revine la adevarurile irelevante din poveste, de mai multe ori pentru a lega povestile suspicioase.Suspectii, ar putea, de asemenea sa se lege de situatii care aduc mila si care sunt nesemnificative investigatiei. Adesea, mai degraba decat sa discute despre principalul subiect al investigatiei, acestia vorbesc despre modul in care au fost tratati, sau mai degraba de modul cum au fost nerespectati de catre ofiteri in timpul arestarii. Vor incerca sa discrediteze acuzatorul de modul deliberat de actiune aspra suspectilor. Prin discreditarea acuztorului, suspectul incearca sa discrediteze orice alta decizie luata de acesta. De exemplu, suspectul va incerca sa discrediteze victim nui viol numind-o pe aceasta prostituata mincinoasa. Confirmand ca este o prostituata, suspectul pune la indoiala orice acuzatie pe care victim a facut-o in legatura cu violul. Suspectul, adesea, va acuza interogatorul de maltatare in timpul interogarii. Prin punerea sub lupa a comportaentului investigatorului asupra suspectului, acesta distrage atentia de la declaratiile sale si de la dovezile cazului. Suspectii pot, de asemena sa foloseasca idei irelevante pentru a-si divedi nevinovatia. Soferul suspect intr-un caz de incendiere, a discreditat decalaratia martorului asupra vehiculului deoarece martorul nu a observant semnul de vanzare in fereastra din spate a camionului. Argumentul suspectului a fost ca daca martorul nu a vazut semul respective, atunci nu era camionul suspectului.