psihanaliza2

8/10/2019 psihanaliza2

1/12

1.Sigmund Freud (1856 1939)

Promotorul psihanalizei a fost Sigumnd Freud el si!a fa"ut u"eni"ia pe langa

marele neurolog fran"ez #.$. %har"ot la Salpetiere. S!a o"upat in delimitarea

isteriei de epilepsie si a reusit sa pro&oa"e simptome isteri"e prin hipnoza

"eea "e l!a dus "u gandul la "auzele psihologi"e si nu 'ziologi"e (asa "um se

"redea la &remea respe"ti&a) ale a"estei afe"tiuni.

n raumdeutung (nterpretarea &iselor) din 19**+ Freud "onsidera "a,

-"on"eptia stiinti'"a despre &ise a progresat putin (S. Freud + nterpretarea

&iselor 1993+ p. 1/) dar este "on&ins "a -e0ista o tehni"a

psihologi"a(iidem+ p.1/)

Primul "ongres de psihanaliza a a&ut lo" la Salzurg (19*8)+ iar in 19*9 apare

primul anal periodi" psihanaliti" (momente "e "onsa"ra nasterea S"olii

psihanaliti"e).

Freud "onsidera "a termenul de psihanaliza are trei a""eptiuni,1. procedeu de cercetare a proceselor psihice

2. metoda de tratament a tulburarilor nevrotice

3. cale de fundamentare a institutiilor psihologilor, modalitate favorabila

pentru dezvoltarea unei discipline stiintice (apud I. Manzat, Historia

universala a psihologiei, 1!, p."1#

Psihanaliza este de"i atat o teorie "at si o tehni"a terapeuti"a "u urmatoarele

zone de apli"ailitate,

! isteria (spasmo'lie)+

! ne&roze an0ioase

! foii

! osesii

! per&ersiuni se0uale

%eea "e se urmareste in tratamentul sau "ura psihanaliti"a este

"onstientizarea "ontinuturilor in"ons"iente patogeni"e.

2oua prin"ipii gu&erneaza si dau tensiune &ietii noastre psihi"e,

! prin"ipiul pla"erii ("u determinante iologi"e+ instin"tuale+ de satisfa"ere

imperioasa)

! prin"ipiul realitatii ("onstrangerile mediului natural+ so"ial si moral e&aluate

de "onstiinta)

Stru"tura aparatului psihi"

intr!o prima faza Freud distinge doua mari di&iziuni ale psihismului,

in"onstientul si "onstientul+ intre "ele doua aandu!se o treapta

intermediara, pre"onstientul (su"onstientul) in legatura "u a"esta Freud

pre"izeaza, -di&izarea psihi"ului in "onstient si in"onstient "onstituie pentru


2/12

psihanaliza o premisa fundamentala (2in"olo de prin"ipiul pla"erii 1994+

p.96) ntre "ele doua di&iziuni are lo" o mis"are -des"endenta ! reprimari

sau refulari si una -as"endenta deplasari si sulimari !. 2ar "um pot

de&eni "ontinuturi in"onstiente+ "onstiente Freud sugereaza doua "ai,

$ visele (si mai ales amintirea lor# ca via regia spre inconstient

$ trecerea prin instantele preconstientului unde capata continut lingvistic si

semantic% astfel pot integrate in structurile constientului.

2in 194* Freud propune o alta topi"a a aparatului psihi" "e "uprinde, Sinele

(das s)+ ul (das "h) si Supraeul (das 7eri"h). Sinele ne este dat din

nastere (ereditar) si "uprinde instin"tele "u tentatia de a ' satisfa"ute

imediat.

u ratiune si intelep"iune (reprezinta "orpul)+ partea "are s!a diferentiat

Sinele pasiunipulsiuni+ rezer&or al liido!uluiul "alaretul "e struneste "alul Sinele

-ul tradu"e de oi"ei in a"tiune &ointa Sinelui+ "a si "um ar ' &ora de

propria sa intentie (op. %it.+ 1994+ p. 113).

%onstituirea ului apare datorita "orpului+ el se "onstituie "a -organ de

per"epere a lumii e0terioare+ dar si a "elei interioare.

Prin asimilarea modelelor parentale (introie"tia lor) se realizeaza ul ideal

sau Supraeul. %opilul se aa intr!o pozitie inferioara fata de parinti si in fata

di'"ultatilor de identi'"are se0uala -asimileaza parintele "a pe un model de

"onstiinta morala.

2iferentierile dintre "ele trei entitati psihi"e treuie luata "um grano salis+ sa

un uitam "a ul este doar o parte a Sinelui

$ai tarziu+ Freud a "onsiderat doua instin"te de aza,

! instin"tele se0uale (ros)

! instin"tul mortii (hanatos)

Primele produ"and &iata+ dinamismul ei+ transformarea si desprinderea din

anorgani" si rudimentar+ pe "and instin"tul mortii redu"e totul la pun"tul de

pornire+ la anorgani". %elor doua instin"te le sunt suordonate pro"ese

'ziologi"e ("onstru"ti&e si respe"ti& distru"ti&e)+ iar in plan psihologi"

polaritatea iuire!ura.Freud a realizat si o etapizare stadii psihose0uale a dez&oltarii "opilului pe

"are a impartit!o iin "in"i faze,

1. orala+ in timpul alaptarii toata pla"erea "opilului se "ondenseaza u"al

2. anala+ pla"erea din timpul defe"atiei sau prin amanarea ei+ de ai"i

"oni"tul "u parintii si a'rmarea propriei &ointe.

3. falica+ (oedipiana)+ intre 3 6 ani+ "opiii des"opera organele genitale+


3/12


4/12

Prin"ipiile psihologiei adleriene se aa in antropologia sa &iziunea asupra

omului e0istentialista, punerea in &aloare a personalitatii omului "a "entru

al preo"uparilor sale+ de unde rezulta, -ne"esitatea si oligatia de a doandi

si de a aprofunda "unoasterea omului (:. :dler+ %unoasterea omului+ 1991+

p. 35)

:dler e de a"ord "u Freud+ -"a stimulentii "ei mai puterni"i pentru edi'"area

&ietii psihi"e a omului pro&in din "ea mai frageda "opilarie (iidem+ p. 36).

2ar+ spre deoseire de &iziunea psihanaliti"a ortodo0a+ la aza edi'"iului

psihi" se aa sentimentul de inferioritate $inderBertigEeitsgefuhl a

"opilului fata adultilor. :"easta inferioritate ("onstru"ti&a in general pentru

oameni) "onstientizata "a inse"uritate+ neimplinire si frustrare poate '

"on&ertita intr!un -motor de "autare "e a"tioneaza stimulati& si teleologi"

"u e0pe"tante de liniste si se"uritate (sunt timid+ darma tratez)

2oar sentimentul "omuniuniii so"iale poate "ompensa sentimentul de

inferioritate.Pentru a -manageria sentimentul de inferioritate+ "opilul are doua

posiilitati,

! sa!si impuna puterea de "on&ingere pentru a otine "eea "e &rea

! sa!si manifeste slai"iunea pentru a atrage soli"itudiinea sau mila adultilor

:stfel se ifur"a tipurile de personalitati, unii se pun pe lu"ru+ insista+ de&in

imperati&i+ unii a""epta refuzul+ altii+ dimpotri&a+ "erses" mila+ iertare+

intelegere spe"uland slai"iunea "elorlalti prin a lor proprie.

Pe tendinta "opilului de a!si depasi starea de inferioritateslai"iune se

azeaza edu"ailitatea lui (el &rea sa aGunga mare pentru a nu mai ' -o

entitate negliGaila) n 'lmul fran"ez -$oi %esar un "opil pe nume Petit

%esar e0pli"a, -"opiii &or sa de&ina adulti pentru "a a"estia sa nu se mai uite

la ei de sus. :rmonizarea tendintelor opuse, sentiment de inferioritate

&ersus supra"ompensare este elo"&ent e0pli"ata in a"elasi 'lm, roul

prin"ipal indi"a la "e treuie sa se aGunga, -ni"i pe de!antregul %esar+ ni"i pe

de!antregul Petit+ "i "e&a intre "ele doua

Prin sentimentul de inferioritate "ompensat o persoana se poate simti

deoseit de importanta ('ind -altfel de"at "eilalti poate re&endi"a o atentie

spe"iala) dar astfel apare "ara"terul ne&roti" al ego"entri"ului. %eea "edispare in a"eastra situatie e sentimentul "omuniunii "u "eilalti+ ne&roti"ul &a

e&ita (prin "ele mai di&erse modalitati) sau &a a&ea proleme de ins"riere in

"ele trei paliere ale integritatii, So"ietatea+ mun"a si iuirea. %eea "e la Freud

era prin"ipiul pla"erii si "el al realitatii de&ine la :dler sentimentul de

inferioritate si respe"ti& "omuniunea so"iala doi poli ai &ietii psihi"e intre

"are indi&idul os"ileaza in "autarea unui e"hiliru si a unei armonizari.


5/12

2upa :dler "ara"terul+ "a mod atitudinal de raportare la lume+ nu este

innas"ut+ "i doandit in primii ani de &iata. 2e ai"i de"urge importanta pe

"are o are psihologia edu"ationala a integrarii+ a eti"ii datoriei si+ impli"it+

trimiterile psihologiei indi&iduale spre domeniul pedagogi". 2oar astfel se

poate realiza integrarea armonioasa a indi&idului in "omuniuniea so"iala si

&alorile a"esteia.

Finalismul lui :dler urmareste o "ole"ti&itate de indi&izi "e se "unos" pe ei

insisi (gnothi seauton nos"e te ipsum) dar sunt in stare sa!i "unoas"a si pe

altii+ elierati de po&ara sentimentului de inferioritate prin integrare so"iala.

Psiholog si psihiatru el&etian "u remar"aile "ontriutii "on"entrate pe,

tipologie+ fenomene o"ulte si sin"roni"itate+ interpretarea &iselor si miturilor+

stru"tura psihi"a+ al"himie+ 'loso'e orientala si "hiar ufologie. #ung a

"onsa"rat "on"eptele de in"onstient "ole"ti& (rastalma"it mult pera adesea

prin -su"onstient "ole"ti&) arhetip+ e0tra&ersie si intro&esie+ persoana

-umra animus si anima. =a putini "er"etatori &iata si opera se intrepatrund

atat de ine0tri"ail "a si la psihologul el&etian.

n 1913 se desparte de Freud+ dupa "e a&usese legaturi foarte stranse

de&enise "hiar -primul mostenitor al psihanalizei.

nteresul psihologiei Gungiene se "on"entreaza pe om din perspe"ti&a

sanatatii (si un a ne&roti"itatii lui)+ indreptata intr!o dire"tie soteriologi"a "e

se &rea insa fundamentata empiri". Hee"tand la 83 de ani+ asupra propriei

&iati+ #ung "on"hide, 'iata mea este o poveste a autorealizarii

inconstientului. )otul din inconstinet cauta manifestare e*terioara si

personalitatea doreste si ea sa evolueze de la conditia sa interioara si ceeace omul apare ca ind sub specie aeternitatis nu se poate e*prima decat

prin mi+locirea mitului (:. #aIe+ herausge.+ rinnerungen+ raume+

DedanEen &on %.D.#ung+ 1994+ p.1*).

7na din intrearile "ele mai mar"ante pe "are #ung le ridi"a psihologilor si

psihoterapeutilor in spe"ial+ se refera la -"ali'"area lor sueteas"a+ la

-maturitatea lor pe dire"tie autoe0ploratoare. l era de parere "a un

psihoterapeut modern are oligatia de a in&estiga in primul rand propriile

"ulise suetesti. ar "el "e a indraznit a"estea, 'trebuie sa recunoasca, ca

acceptarea conditiei sale demne de mila este un lucru foarte greu daca nu

imposibil(C. ;itter+ op. %it.+ p./*). 2oar o astfel de -initiere poate "ali'"a

psihoterapeutul in raporturile sale "u "lientii (inainte de a pune in ordine

lumea din Gur+ sa &edem mai inatai "um arata ograda noastra).

. ipurile psihologi"e


6/12

n lu"rarea -2es"rierea generala a tipurilor+ #ung e&identiaza tipuri de

atitudine generala, intro&ertit si e0tra&ertit+ de'nite prin orientarea

interesuluidire"tionarii liidoului (inteles in sens larg "a energie psihi"a) si

tipuri fun"tionale a0ate pe, senzatie+ intuitie+ gandire si sentiment (simtire).

:&em asadar doua tendinte e0treme, intro&ertitul "are astrage liidoul din

oie"t+ "entrat pe sinesuie"t+ ta"ut+ retras+ "u o slaa impli"are so"iala si

e0tra&ertitul a "arui energie se indreapta "atre oie"tele lumii+ toate reperele

lui sunt in afara+ la "eilalti+ des"his si "omuni"ati&.

ipul e0tra&ertit hotararile si a"tiunile lui sunt determinate de "onditii

oie"ti&e si nu de propriile pareri suie"ti&e. Fa"torii si reperele de"izionale

se aa in e0terior pentru "a de a"olo sunt asteptati+ interesul si atentia lui

"on"entrate pe "eea "e e in Gur imediata &e"inatate persoanele si "hiar

lu"rarile il "apteaza "u puere si in permanenta. l se &a raporta proponderentdupa parerile "elorlalti+ integratimersat in "onditia momentana si in

-normalitate.

Pun"tul &ulnerail al e0tra&ertitului este pierderearisipirea in e0terior+ in

nesfarsitul u0 al stimulilor "e &in dinspre lume+ oameni+ lu"ruri. l tine prea

putin "ont de sine+ de starea organismului sau, treuinte elementare (odihna+

rela0are et".) sunt pur si simplu ignorate totul are lo" pe "heltuiala

trupeas"a si sueteas"a.

Peri"olul e0tra&ertitului de&ine astfel asortia "ompleta in oie"tual+

tulurarile psiho!somati"e "are apar au tendinta "ompesatorie de a!l readu"e

la sine, -Je&roza "el mai fre"&ent inatalnita la tipul etra&ertit mi se pare a '

isteria (...) -rasatura fundamentala a persoanei isteri"e este tendinta sa

"ontinua de a se fa"e interesanta si de a fa"e impresie altora. (%.D. #ung+

Puterea suetului+ : doua parte+ 2es"rierea tipurilor psihologi"e+ 199?. p.41).

:titudinea in"onstientului la tipul e0tra&ertit &a ' de "on"entrare a energiei

pe elementul suie"ti&+ "a"i in"onstientul nu poate sa -a"tioneze de"at

"ompensator. :sadar+ atitudinea in"onstienta &a ' orientata spre egoism+

dar+ pentru "a "uie"ti&itatea nu a fost -e0ersata ea se &a manifesta in

formele "ele mai rudimentare+ primiti&e sau infantile+ adi"a "u totul

neade"&at.

ipul intro&ertit se orienteaza dupa fa"torii suie"ti&i pe "are ii in&esteste

preferential "u toata energia+ el se aplea"a asupra

reper"ursiunilorrezonantelor suie"ti&e ale "elor "e &in din afara+ "a"i

-lumea este asa "um imi apare mie

Dhidandu!se dupa stru"tura psihi"a ereditara+ as"ultand &o"e Sinelui+ el &a


7/12

pune deasupra determinarilor oie"ti&e propria suie"ti&itate. Heperele

intro&ertitului sunt in sine insusi (la purtator) de a"eea poate ignora "u

nonsalanta do0ele usuale.

His"ul intro&ertitului este o suie"ti&are a "onstientului ego"entrismul "e

apare in ruma deplasarii a""entului de pe Sine pe u.

2esigur "a in"onstientul &a in"er"a o "ompensare a -patinarilor

suie"ti&ismului ego"entri" impunand atasamentul ne"onditionat si

dependenta in"onturnaila fata de oie"t. Se "reeaza astfel preisele unei

&eritaile s"la&ii fata de oie"tualitate. n "iuda minimalizarilor "onstiente+

oie"tule0teriorul &a lua propozitii ingriGoratoare. 2atul oie"ti& se impune

"u "eri"ie pro&o"and o epusizare datorita eforturilor de a!l elimina.

Suferinta in a"est "az &a ' neurastenia "ara"terizata prin hipersensiilitate+

ooseala+ fragilitate si e0tenuare "roni"a.

n "eea "e pri&este parti"ularitatile fun"tiilor psihi"e #ung distinge

urmatoarele dire"tii, gandirea si sentimentulsimtirea+ pe de o parte sisenzatia si intuitia pe de alta.

Senzatia+ ne spune "a "e&a e0ista ("e este) identi'"aila "u per"eptia+

senzatia se refera atat la stimulii 'ziologi"i e0terni "at si la "ei interni. Prin

per"eptie un oie"t se transforma in reprezentare. #ung este de parere "a,

'-enzatia marcheaza foarte puternic rea copilului si a primitivului,

precumpanind in orice caz, fata de gandire si sentiment, dar nu neaparat

fata de intuitie. (iidem+ p. 19?)

ntuitia+ furnizeaza per"eptii pe "ale in"onstienta+ oie"tele ei putand ' atat

e0terioare "at si interioare. a se prezinta gata fa"uta+ dintr!o data+

manifestandu!se imperati& si "u o "laritate deoseita. %a si senzatia+ intuitia

este o "ara"teristi"a a psihologiei primiti&e si infantile intuitia per"epe

imaginea miti"a+ arhetiapala+ prin ea aam de unde &ine in"otro se indreapta

"e&a.

ntuitia si senzatia se "ompenseaza re"ipro"+ amele formand fun"tiile

irationale.

Dandirea este impreuna "u sentimentul o fun"tie rationala si o a"ti&itate

apre"iati&a "e "oreleaza reprezentarile in "on"epte sau a"te de Gude"ata.

Dandirea ne spune "um este "e&a+ orientandu!se dupa norme ea reprezintaintele"tualul si "one0iunile logi"e.

Sentimentul sau simtirea nu treuie "onfundata "u intuitia (a"easta 'ind

doar o nediferentiere intre "ele doua fun"tii) prin sentiment aam "e &aloare

are un lu"ru+ o situatie sau o 'inta pentru noi+ da"a "e&a e important sau nu

(de e0mplu -sentimentul lu"rului ine fa"ut) da"a "e&a e pla"ut sau

nepla"ut et".


8/12

reuie suliniat "a 'e"are dintre tipurile prezentate este unilateral si de"i

e0tremist. deal ar ' sa putem analiza lumea e0terioara si pe "ea interioara

prin toate fun"tiile+ doar astfel otinem o imagine integrala a oie"tului

interesului nostru. 2e ai"i rezulta ne"esitatea diferentierii fun"tiilor+ "are pot

atun"i lu"ra "on&ergent si integrati& pentru a furniza o &iziune "ompleta a

realitatii.

Prin "ominarea dire"tiilor e0tra! si intro&ertite otinem o tipologie o"tupla

deoseit de "omple0a. Pe langa fun"tiile prin"ipale (de e0emplu -gandire)

&om a&ea si o fun"tie se"undaraaGutatoare (de e0. -senzatie sau -intuitie)

pre"um si "ompensarile in"onstinetului "e se realizeaza prin fun"tia opusa.

ipologia prezentata de #ung s!a do&edit a ' deoseit de pertinenta+ ea

reuseste sa des"rie "uprinzator faptul psihi" pre"um si trasaturile psihologi"e

"e determina fun"tionarea adapti&a a personalitatii.

. Stru"tura psihi"uluiin"onstient personal si "ole"ti&

2upa psihologia Gungiana+ in in"onstient se aa nu numai tendinte infantile

refulate ("um ipostaza Freud)+ "i si per"eptiile suliminale "a material psihi"

"are nu a atins pragul "onstiintei. ot a"est material este a"ti&+ in sensul

realizarii unei grupari si regrupari a "ontinuturilor sale. n legatura "u a"easta

#ung pre"izeaza, -$aterialul psihi" situat la a"est ni&el poate ' "ara"terizat

drept personal in masura in "are poate ' pri&it "a pe de o parte+ produsul

a"umularilor e0istetei indi&iduale+ iar+ pe de alta+ "a un fa"tor psihologi" "are

poate ' in a"eeasi masura si "onstient. (%.D. #ung+ Personalitate si transfer

1996+ p. 4*).

2ar in"onstientul mai "ontine si elemente impersonale+ "u "ara"ter "ole"ti&

si arhetipal. Putem ipostazia asadar e0istenta unui in"onstient "ole"ti&+

rezer&or "omun al umanitatii+ ale "arui "ontinuturi ar ' instin"tle si

arhetipurile.

Prin analiza se poate patrunde din"olo de straturile personale ale psihi"ului si

a""ede la "ele "ole"ti&e. Peri"olul unui astfel de demers este ine&itaila

inatie psihi"a, ul se &ede in&adat de "ontinuturi "ole"ti&e pentru "are nu

are repere de ordonare si "lari'"are.Psihi"ul "ole"ti& are insa si o alta "omponenta+ mai -diurna+ "e se "onstituie

din manifestarile so"iale. 7n fragment deprins din psihismul "ole"ti& si atasat

indi&idului de&ine persona (mas"a a"torului anti" "e intru"hipa personaGul

interpretat) . Persona simuleaza indi&idualitatea+ dar analizata+ ea isi

tradeaza usor "ara"terul "ole"ti& , -Persona nu este de fapt "e&a -real. a

reprezinta un "ompromis intre indi&id si so"ietate a&and "a oie"t -aparenta


9/12

"ui&a. (iidem+p.?1)

n spatele persoanei+ indi&idul (respe"ti& ul) se poate simti proteGat+ dar el

ris"a+ prin suprain&estirea rolului so"ial+ sa se -sutieze ramanand intr!un

stadiu rudimentar. Prin a"easta identi'"are ul merge spre de&alorizare

a""entuata+ indi&idualitatea neputandu!se manifesta+ &a tinde spre stadii

infantile "e se pot irupe nea"de&at sau disfun"tional.

2ar in pre"esul de indi&idualizare+ ul apare "a 'ind "entral+ "a"i la el se

raporteaza toate "ontinuturile "onstinetului. ul se aa+ "a o piatra de hotar+

unde&a intre psihismul "ole"ti& al lumii e0terioare si faptele interioare &enite

din straturile in"onstientului personal sau a "elui "ole"ti&. l poate ' de'nit,

-%a pun"t de referinta al "ampului "onstinetului+ eul este suie"tul tuturor

pro"eselor de adaptare+ in masura in "are a"easta sunt realizate

preponderent de &ointa. 2e a"eea+ eul Goa"a un rol plin de insemnatate in

e"onomia sueteas"a (%.D. #ung+ Puterea suetului+ Prima parte+ Psihologia

analiti"a+ temeiuri+ 199?+ p. 13?)%u toate a"estea+ liertatea u!lui e drasti" limitata de presiunile si

tendintele in"onstinetului. %ontinuturile refulate si "ele suliminale

doandite pe par"ursul &ietii se aglutineaza in -7mra 'gura "e apare "a

"entrul de putere al in"onstinetului personal. 7mra ai reprezinta si tot "eea

"e am putea de&eni+ tot "e am &isat &reodata+ aspiratiile noastre refulate+

reprimate sau nerealizate. 2in a"easta perspe"ti&a integrarea 7mrei nu ar

fa"e de"at sa imogateas"a foarte mult personalitatea. Ju treuie sa

atriuim 7mrei o "onotatie negati&ista+ ea se arata -prietenoasa sau

-dusmanoasa fun"tie de atitudina poziti&a (de apropiere) sau negati&a (de

respingere sau ignorare) a u!lui. -:paritiile 7mrei+ in &ise+ dar si in &iata

diurna+ iau "hipul unor personaGe primiti&e+ intune"ate+ antipati"e su

dusmanoase de a"elasi gen "u ul.

2a"a insa manifestarile oniri"e se -intrupeaza in personaGe de gen opus

ului "onstient putem &ori de anima la arat si de animus la femeie. :tat

anima "at si animus sunt arhietipuri ale in"onstinetului "ole"ti& si pot '

regasite in "ulturile tuturor popoarelor in, asme+ legende+ mituri sau

materialul oniri". n general+ singura modalitate de a per"epe a"este

arhetipuri sunt su forma lor proie"tata. 2a"a in "azul -umrei+ proie"tia

a"esteia de'neste -dusmanii sau antipati"ii nostri+ in "azul proie"tieianimeianimusului ne indragostim de o persoana de se0 opus. :mele

arhetipuri (animaanimus) sunt+ "a urmare a in"onstientei lor+ in stare

rudimentara ele pot ' asimilate+ groso modo+ astfel anima "u un erotism

primiti& si grosolan+ iar animus "u un logos elementar. n a"easta pri&inta+

#ung pre"izeaza, - n timp "e la arat in"etosarea -animoasa este in

prin"ipal sentimentala si resentimentara+ la femeie ea se e0teriorizeaza in


10/12

"on"eptii+ interpretari+ opinii+ insinuari si false "onstru"tii+ "are au toate

s"opul+ respe"ti& rezultatul de a stri"a relatia dintre doi oameni. (iidem+

p.1?8)

eremnul -sine apare in psihologia Gungiana "e desemnand "entrul de

"on&ergenta al in"onstientului "ole"ti&. n itinerariul sau psihi" (tre"and prin

in"onstientul personal si "el "ole"ti&) ul -inainteaza spre Sine imogatindu!

se ne"ontenit, -"u "at mai multe si mai importante sunt "ontinuturile

in"onstientului "are au fost asimilate de eu+ "u atat mai mult se apropie eul

de sine+ "hiar da"a a"easta apropiere nu poate ' de"at nesfarsita. (iidem+

pp. 158 159) His"ul a"estui demers este inatia ului (da"a a"easta nu

realizeaza diferentierea fata de 'gurile in"onstiente). Singurele an"ore "are ii

raman u!lui in fata -in&aziei in"onstiente sunt, atentia+ "onstiin"iozitatea+

toleranta si intelegerea+ dar si auto"riti"a sau autoe&aluarea onesta. Faptul

"a ul intra in "onta"t "u Sinele nu inseamna "a il ia in posesie sau "a treuie

sa se identi'"e "u el.Simolurile prin "are Sinele se manifesta sunt 'guri "entrate si simetri"e,

"uaternitatea sau manadala ("e pot sur&eni in desene+ &ise+ et".) le sunt

simoluri ale unitatii si deplinitatii la "are ul poate parti"ipa.

7mra+ animaanimus si Sinele sunt etape ale autorizarii psihi"e de mare

responsailitate ("ontaminarea "u a"este 'guri in"onstriente ris"a sa alune"e

spre psihoza). Pe de alta parte+ realizarea "u su""es a in"ursiunii in

in"onstientul personal si "ole"ti& du"e la "entrarea personalitatii+ la

-an"orarea ei deplina si staila+ intr!un "u&ant la realizarea indi&iduarii.

ste greu de e&aluat uriasa "ontriutie a lui #ung in "ultura "ontemporana

"ate&a din impli"atiile teoriilor sale au fost pun"tate si de P. Petroman,

-:semanari "are si!ar putea a&ea originea in "reatia sa e0ista intre

indi&iduarea Gungiana si teoria personalitatii optimale a lui H. %oan (196/).

(P. Petroman+ storia psihologiei uni&ersale si romanesti+ "onsemnari+ p. 164).

?. 2ez&oltari psihanaliti"e "ontemporane, . ;erne

. ;erne+ psihanalist ameri"an de origine "anadiana este parintele analizei

tranza"tionale : ne'ind primit in nstitutul psihanaliti" profesionist+ ;ernedez&olta propria sa &iziune neopsihanaliti"a la miGlo"ul anilor >5*. l

introdu"e termenul stroepentru a denota s"himul de stimuli+ "are "reeaza

-portretele umane+ trasaturile de personalitate sau "ara"teriale.

;erne propune o teorie a identitatiipersonalitatii tripartita "e in"lude trei

suentitati strati'"ate+ inter"one"tate si "omplementare. %ele trei

suidentitati sunt starile de ego+ modelul -P:% ,Parintele+:dultul+


11/12

%opilul+"are sunt denumiri si nu lu"ruri 2espre starile de ego ;erne

spe"i'"a, 'toate cele trei aspecte ale personalitatii au o valoare ridicata de

traire si supravietuire, si doar atunci cand unul dintre aspecte strica

echilibrul stabil, apare necesitatea analizei si reorganizarii. (. ;erne+ #o"uri

pentru adulti+ 4**4+ p. 41)

Starea de Parinte, dominanta+ autoritate (tiranie)+ moralizatoare+ edu"ati&a+

normatoare+ "onformista totul are lo" prin intoar"erea la edu"atia primita.

Starea de :dult, oie"ti&+ lu"id+ realist+ rational+ dis"ret+ "on&entional+ dar si

empati" "u e0presii emotionale gradate+ foloseste resursele maturului+ este

in ai"ia"um prospe"ti& si strategi".

Starea de %opil, spirit ludi"+ "reati&+ e0uerant+ des"his+ rasfatat+ "o"het+

totul se efe"tueaza prin intoar"erea la propria "opilarie.

K alta "ara"teristi"a maGora a teoriei erniene sunt s"enariile de &iata, "eea

"e a fost intre&azut sau "hiar plani'"at in "opilarie si se intampla in &iata.

S"enariile de &iata pot ', "astigatoare (ale in&ingatorilor "e isi realizeazaoie"ti&ele propuse) perdante (ale in&insilor "e nu realizeaza oie"ti&ele

propuse) si "ele non "astigatoare ("and se merge pe "alea de miGlo"+ dar ni"i

pierdere ni"i "astig). S"enariile de &iata ne trag inapoi+ in "opilarie+

asemenea unor enzi elasti"e S"opul terapiei, intreruperease"tionarea

enzilor de "au"iu"

:utonomia inseamna independenta fata de s"neariu+ de unde e0iilitatea

starilor u!lui+ adaptarea lor la sine+ "eilalti si "onte0t. S"enariile pot '

rede'nite+ re"onsiderate+ a"tualizate. 2e "e Pentru "a pot ' desuete+

"otingente+ disfun"tionale+ neadaptate si sa prezinte piedi"iale dez&oltarii

depline sau ale s"himarii personale. Starile de %opil si de Parinte rueaza

&iata plenara a :dultului.

Se oser&a "a intre "ele trei stari ale u!lui propuse de ;erne si modelul

freudian al Supra!eului+ u!lui si sinelui este o relatie de "orespondenta. %ele

doua teorii sunt asadar modele diferite de a des"rie realitatea psihi"a.

ranza"tiille "a unitate minimala a relatii so"iale+ sunt de doua feluri,

"omplementare unde stimulul si raspunsul sunt paralele in"ru"isate "and

unei intreari din adult i se raspunde din starea de %opil sau Parinte

ulterioare "and a&em un ni&el psihologi" asuns (Parinte %opil sau %opil

Parinte) si uun ni&el so"ial+ "o&entional+ manifest si a""eptail de la :dult la:dult.

%ele trei reguli ale "omuni"arii,

1) %at timp tranza"tiile sunt "omplementare (paralele) "omuni"area poate

dura la nesfarsit

4) =a o in"ru"isare a "omuni"arii rezulta o intrerupere "are ne"esita

modi'"area starilor u!lui (la unul sau amii perti"ipanti) pentru a putea


12/12

"ontinua "on&ersatia

3) Hezultatul "omportamental al unei tranza"tii ulterioare se deterina la ni&el

psihologi" si nu so"ial.

Putem "on"hide "a : este atat o teorie a personalitatii ("e inlesneste

auto"unoasterea+ si autoe&aluarea) "at si o psihoterapie (in masura in "are

s"enariul de &iata nu e imuail). n 'loso'a : se plea"a de la ideea "a

oamenii sunt KL (respe"tul faptului uman)+ 'e"are a&and "apa"itatea de a

gandi si a de"ide rezulta de ai"i o a""entuare a responsailitatii 'e"arei

persoane.

psihanaliza2

Documents

Transcript of psihanaliza2