PSD Democratie si Libertate

Partidul Social Democrat promovează şi apără DEMOCRAŢIA şi LIBERTATEA

Consiliul Naţional al Partidului Social Democrat Bucureşti

21-22 octombrie 2011

Partidul Social Democrat promovează şi apără DEMOCRAłIA şi LIBERTATEA

Consiliul NaŃional al Partidului Social Democrat Bucureşti – 21-22 octombrie 2011

3

Partidul Social Democrat promovează şi apără Democraţia şi

Libertatea La aproape 22 de ani de la Revoluţie şi după mai bine de 4 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România se află într-un regres democratic evident. În încercarea disperată de a rămâne la putere, în pofida respingerii populare, Traian Băsescu şi coaliţia de guvernare, pe care a creat-o prin trădare, au declanşat un atac virulent la adresa libertăţii şi a statului de drept. Constituţia, legile, regulamentele, principiile şi valorile democratice sunt încălcate şi batjocorite sistematic. Disperată şi speriată de creşterea opoziţiei în preferinţele electoratului, actuala putere este în stare să treacă peste orice pentru a se menţine la guvernare: cumpără voturi, încalcă cu nonşalanţă legea şi practicile parlamentare, fraudează votul în Parlament, modifică orice lege în funcţie de propriile interese politice şi electorale. După acţiunile actualei puteri, România riscă să nu mai fie nici măcar o democraţie electorală. Statul este capturat politic de către PDL, instituţiile statului s-au transformat



4

în instrumente de satisfacere a intereselor partidului de la putere, desfăşurarea alegerilor este pusă sub semnul întrebării, legislaţia electorala este incertă, mita electorala se dă la vedere prin hotărâri de guvern cu dedicaţie etc.

Presiunea sistematică a PDL asupra statului de drept, având ca rezultat încălcarea Constituţiei, în litera şi spiritul acesteia fac din România doar o „democraţie de vitrină”. În realitate, modul de funcţionare al actualei puteri este specific regimurilor autoritare, în care discreţionarul şi subiectivitatea sunt ridicate la rang de lege, dialogul social este desfiinţat, opoziţia este hărţuită şi slăbită prin migraţie parlamentară, libertatea este golită de conţinut, iar presa critică se află sub constrângeri de natură fiscală, administrative şi politice. Astfel de realităţi confirmă că democraţia nu este un bun definitiv câştigat, dacă nu ştim să-l apărăm.

Societatea românească se află sub presiunea strângerii unui puternic pumn de oţel, mascat sub o mănuşă de catifea portocalie. În faţa unei situaţii de criză economică, ce favorizează manifestările autoritariste şi populismul, PSD are obligaţia de a proteja libertatea şi de a apăra democraţia obţinute prin vărsare de sânge în Decembrie 1989. Social-democraţia se luptă pentru libertate încă de la începuturile ei. Originile noastre ideologice sunt



5

indisolubil legate de libertate şi democraţie. Libertatea individuală se poate dezvolta cel mai bine într-o democraţie, pentru că democraţia este modul de viaţă al libertăţii. Noi suntem cei care avem curajul să spunem că actualul regim politic este unul care prejudiciază grav libertatea şi democraţia în România. Noi suntem cei care avem curajul pentru „mai multă democraţie”.

Libertatea nu se rezumă la lipsa unor constrângeri în a acţiona, a decide, a vorbi şi a manifesta. Pentru ca libertatea să nu fie un simplu principiu constituţional sau o simplă vorbă rostită în vânt, este nevoie de asigurarea unor premise favorabile din punct de vedere material şi cultural. Iar aceste premise sunt incluse în obligaţia de solidaritate între cetăţeni. Ce înseamnă libertatea pentru un om lipsit de hrană, de medicamente şi de adăpost, se întreba un important liberal (Isaiah Berlin) al secolului trecut? Iată deci, că a fi cu adevărat liber înseamnă să ai un nivel de trai care să îţi permită să nu depinzi de alţii sau de stat. Acesta este tipul de libertate pentru care luptă social-democraţia. Aceasta este o condiţie sine qua non a democraţiei sociale.

De aceea, trebuie să recâştigăm rapid ceea ce am pierdut cu toţii în materie de liberate şi democraţie în ultimii ani. Suntem obligaţi să găsim căi noi pentru revitalizarea participării democratice în toate domeniile vieţii.



6

Ca social-democraţi, privim cu mare îngrijorare degradarea instituţiilor şi practicilor democratice din România şi suntem hotărâţi să luptăm pentru blocarea tentativelor manifeste ale actualei puteri de reîntoarcere pe drumul autoritarismului: � transformarea Parlamentului într-o anexă a

Guvernului şi într-o instituţie care poate fi ocolită atunci când interesul celor aflaţi la putere o cere. Din 2008 până în prezent guvernul s-a prezentat de 7 ori în faţa Parlamentului cu 13 legi asumate individual sau la pachet. Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea cât toate celelalte guverne în 20 de ani de la Revoluţie.

� furtul la vot în Parlament, în văzul unei ţări întregi, un gest fără precedent pentru sistemul democratic românesc, ce a avut ca miză administrarea unei grele lovituri pensionarilor.

� concentrarea în mod nedemocratic a puterii în mâinile preşedintelui. Şeful statului controlează, prin instrumente politice, dar şi prin şantaj, dosare şi procurori, atât guvernul, cât şi majoritatea parlamentară, blocând astfel mecanismul de echilibru şi control reciproc al puterilor în stat.



7

� abuzul de putere al majorităţii parlamentare care ignoră în mod repetat Regulamentele şi foloseşte în mod fraudulos mecanismele parlamentare pentru atingerea obiectivelor sale: controlul cu orice preţ al instituţiilor publice şi folosirea acestora în interesul partidelor de guvernământ.

� restrângerea nejustificată a drepturilor cetăţeneşti pentru a tăia pensiile şi salariile. De asemenea, actuala putere se pregăteşte să restrângă dreptul de a protesta al românilor, printr-un proiect de lege ce interzice mitingurile la Palatul Cotroceni, Victoria şi Parlament şi să creeze condiţii pentru reîntoarcerea la statul poliţienesc, prin-un alt proiect de lege ce sporeşte atribuţiile serviciilor secrete.

� sărăcirea populaţiei, accentuarea polarizării sociale şi îndepărtarea oamenilor de politică. Prin măsuri de austeritate îndreptate împotriva populaţiei, guvernarea pedelistă încearcă să îi menţină pe români dependenţi de „pomenile electorale” şi indiferenţi la actele abuzive ale puterii. Pentru actuala putere, libertatea nu are nicio legătură cu drepturile economice şi sociale ale cetăţenilor.

� încălcarea drepturilor la viaţă privată şi la

liberul acces la informaţie, prin ascultarea ilegală



8

şi tot mai frecventă a telefoanelor, prin stocarea informaţiilor legate de apelurile efectuate şi prin încercarea de a impune un control asupra internetului, prin păstrarea datelor personale folosite online şi restrângând accesul la anumite servicii pe internet.

� atacurile sistematice la adresa mass-media ce au mers de la aplicarea de etichete de discreditare, la atacuri verbale violente la adresa moderatorilor de emisiuni tv, boicotarea televiziunilor de ştiri, controale din partea organelor fiscale, culminând cu includerea presei în categoria riscurilor la adresa securităţii naţionale. În paralel cu presiunea pe care puterea o exercitată asupra instituţiilor media, cartelizarea şi tabloidizarea presei sunt un pericol la adresa discursului democratic.

� catalogarea democraţiei ca piedică în rezolvarea crizei, ceea ce arată lipsa de ataşament a actualei puteri faţă de valorile democratice şi ameninţarea majoră care există.

� fraudarea alegerilor prin menţinerea sau aducerea românilor într-o stare de penurie extremă astfel încât voturile să poată fi cumpărate, prin politizarea instituţiilor statului şi folosirea lor în campania electorală, prin schimbarea cadrului instituţional şi a regulilor jocului – comasarea alegerilor, votul prin



9

corespondenţă şi reorganizarea teritorială sunt instrumente de fraudare a votului.

� control şi presiune asupra Justiţiei, abuzuri împotriva reprezentanţilor opoziţiei şi transformarea actului judiciar în show tv, fără consistenţă instituţională. Începând din 2005, Parchetele au intrat în subordonare politică, iar Preşedinţia s-a transformat într-un adevărat birou de resurse umane. În primele 66 de luni ale mandatelor de preşedinte (2005 – iunie 2010), Traian Băsescu a schimbat de 20 ori mai mulţi procurori şi judecători decât au făcut-o foştii şefi de stat.

� politizarea instituţiilor statului şi transformarea lor în feude ale clientelei politice şi în refugiu al incompetenţei şi nepotismului.

� destructurarea societăţii civile şi transformarea ei în apendice al democraţiei. Actuala putere a ignorat societatea civilă şi a transformat consultarea cu mediul asociativ într-o formalitate menită să păstreze aparenţele unei guvernări deschise şi aplecate spre dialog. Mai mult, prin cei mai înalţi reprezentanţi ai săi, puterea portocalia a lansat atacuri la adresa organizaţiilor neguvernamentale care au avut poziţii publice contrare intereselor politice ale guvernării.



10

Libertatea, dreptatea şi solidaritate sunt valori fundamentale ale social-democraţiei. Pentru ca ele să devină realitate, au nevoie de un cadru democratic, fără limitări, în care să poată fi exprimate.

De aceea, nu putem accepta terfelirea lor de către un regim politic instalat la putere prin fraudă morală şi care încearcă să pună stăpânire pe România.

Soluţiile noastre sunt fundamentate pe o viziune clară pe care o avem despre democraţie şi libertate, valori esenţiale ale lumii civilizate, pe care suntem hotărâţi să le restituim societăţii româneşti, după ce actualul regim le-a expediat în derizoriul unei guvernări iresponsabile.

PSD susţine cu fermitate: 1. Parlament întărit, legitim şi responsabil

faţă de cetăţeni. Dorim creşterea rolului şi prestigiului Parlamentului, controlul parlamentar real asupra Guvernului şi a celorlalte instituţii prevăzute de Constituţie, precum şi responsabilitatea fiecărui parlamentar în faţa celor care l-au ales. Parlamentul nu este numai o instituţie politică cu atribuţii constituţionale de legiferare sau control guvernamental; este în primul rând un for de dezbatere, de reprezentare şi de exprimare a voinţei suverane a poporului. De



11

asemenea, este un for de control. Dacă acest atribut este blocat sau trimis în derizoriu, întregul eşafodaj democratic se prăbuşeşte. Aceasta este explicaţia de a fond a protestelor noastre la „aritmetica lui Anastase” şi la atâtea alte încălcări ale Regulamentelor de către actuala majoritate parlamentară. Şi tot aceasta este, din cealaltă perspectivă, explicaţia pentru care Parlamentul a fost demonizat în permanenţă în ultimii şapte ani, tocmai pentru a fi slăbit, a i se distruge credibilitatea şi a i se comprima rolul esenţial pe care îl are în controlul asupra puterii executive. Este singurul Parlament din lume în care un partid participă la putere fără să fi fost validat de alegeri!

2. Pedepsirea furtului la vot în Parlament şi instituirea unor mecanisme care să ofere garanţii că voinţa majorităţii nu este denaturată, sub o sancţiune de natură penală. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în Parlament nu trebuie să se mai repete. Voinţa celor aflaţi la putere nu trebuie să fie mai presus decât votul exprimat în forul legislativ, chiar dacă acesta nu le este pe plac. Acesta este o „regulă sfântă” a democraţiei. Domnia legii trebuie să se facă simţită în societate şi cu atât mai mult în Parlament, deoarece este o



12

condiţie esenţială a libertăţii individuale şi presupune limitarea critică a puterii coercitive, nu întărirea acesteia.

3. Separaţia puterilor în stat. Susţinem realizarea, respectarea şi aplicarea efectivă a principiului controlului şi echilibrului puterilor, ca garanţie la deviaţiile autoritariste. Acesta nu este şi nu trebuie să fie un principiu lipsit de conţinut, ci o practică politico-juridică care să intre în conştiinţa tuturor celor care vremelnic ocupă funcţii de înaltă demnitate publică. Potrivit principiului separaţiei puterilor, nici una dintre cele trei puteri nu prevalează asupra celeilalte, nu se subordonează una alteia şi nu îşi asumă prerogative specifice celorlalte.

4. Întărirea şi securizarea practicilor parlamentare, prin modificarea Regulamentelor celor două Camere astfel încât dictatura majorităţii să fie evitată, iar instituţionalizarea unor partide prezente în Parlament fără a fi participat în alegeri să nu poată fi posibilă. Raportul dintre putere şi opoziţie este definitoriu pentru stabilitatea funcţională a unei democraţii. Dorim realizarea unui mediu de activitate parlamentară bazat pe respect, dialog şi cooperare. De asemenea, dorim stoparea, prin mecanism legislativ, a migraţiei politice, astfel



13

încât voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot, să nu mai poată fi pervertită. Forul legislativ trebuie să redevină un spaţiul în care regulile sunt respectate şi în care se aude deopotrivă vocea puterii şi a opoziţiei. Trebuie să învingem prejudecata că voinţa majorităţii determină nu numai legea, ci şi care este legea cea bună. Actuala putere a demonstrat de prea multe ori că majoritatea poate lua decizii greşite, tocmai pentru că a respins dialogul şi consultarea cu partenerii sociali şi cu opoziţia.

5. Garantarea drepturilor şi libertăţilor

cetăţeneşti. Dorim să construim o Românie în care drepturile şi libertăţile fundamentale să nu fie nicio clipă puse sub semnul întrebării. Libertatea de exprimare stă la baza democraţiei. Responsabilitatea este singura limită a libertăţii de exprimare. Respectarea de către guvernanţi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti este obligatorie, nu opţională. Deşi autorităţile sunt nevoite să facă faţă unor noi provocări la adresa securităţii, responsabilitatea noastră este aceea de a identifica graniţa dintre ceea ce este realmente necesar pentru lupta împotriva terorismului şi libertatea individuală. Actuala putere invocă în mod fraudulos noţiunea de „siguranţă naţională”, în numele căreia tinde să-şi exercite



14

puterea coercitivă practic fără limite de aplicare şi imposibil de controlat. Aşa rezultă, cel puţin din recenta iniţiativă legislativă a PDL, care modifică trei legi adiacente siguranţei naţionale, dar şi libertăţilor cetăţeneşti.

6. Protecţia dreptului la viaţa privată. Intruziunea statului în viaţa privată a cetăţenilor, monitorizarea permanentă a acestora, reprezintă doar o altă cărămidă spre clădirea „dictaturii luminate” pe care o clamează actualii lideri politici. Ne propunem să realizăm un cadru legislativ care să permită fiecărui om să aibă o viaţă privată, fără teamă ca orice telefon pe care îl dă este ascultat, că orice sms sau mail trimis va apărea, la un moment dat, într-un ziar. Convorbirile cetăţenilor şi corespondenţa, atât cea clasică, cât şi cea online, trebuie să rămână private, iar statul nu are dreptul să le monitorizeze, să le controleze şi să le utilizeze. De asemenea, nicio instituţie a statului nu trebuie să aibă accesul, să colecteze sau să folosească datele de identificare în online ale unei persoane, fără acordul celui în cauză şi nu trebuie să monitorizeze traficul pe internet.



15

7. Asigurarea condiţiilor materiale de participare la procesele democratice. Libertatea reală nu poate exista într-o societate puternic polarizată social. Nici democraţia autentică nu este garantată şi nu poate funcţiona într-o comunitate cu adânci falii între cei puţini şi bogaţi şi cei foarte mulţi şi săraci. Dorim să întărim democraţia şi să creştem participarea civică prin realizarea unei societăţi prospere şi mai echitabile. Dreptatea socială şi participarea democratică garantează că economia nu este direcţionată de speculaţii incontrolabile, care degradează viaţa umană la nivel de marfă.

8. Libertatea presei. Social-democraţia afirmă că libertatea presei şi cea de expresie, în general, sunt esenţiale pentru apărarea şi dezvoltarea democraţiei. Activitatea presei este una de interes public. Ea trebuie protejată în faţa tendinţelor de aservire. În acelaşi timp, şi instituţiile mass-media poartă pe umeri o parte de responsabilitate socială. Oamenii sunt liberi doar atunci când se pot orienta. O condiţie premergătoare este multitudinea de surse de informare şi diversitatea informaţiilor, nu doar la posturile publice, ci şi în mediile private sau în internet.



16

9. Statul de drept şi mecanismele democratice. Nimic nu justifică restrângerea democraţiei. Experienţa Germaniei din anii ’30 ai secolului trecut trebuie să rămână unică în Europa. Mulţi fundamentalişti ai capitalismului financiar văd între dezvoltarea economică şi democraţie o contradicţie sau, cel puţin, o ierarhie. Pentru ei a fost mai importantă dereglementarea pieţelor sau privatizarea decât participarea la deciziile democratice. În această logică, din ce în ce mai multe decizii politice au fost privatizate. În această logică, şi numai în aceasta, democraţia este un produs al economiei de piaţă. Criza economică pe care o traversăm ne învaţă însă altceva: pieţele nereglementate nu generează, pe termen lung, o creştere constantă, şi nici nu sunt economic mai bune. Dimpotrivă, ţările care trec prin criză cu sacrificiile cele mai mici sunt statele în care pieţele sunt mai bine reglementate, în care regulile pentru piaţa muncii sunt mai stricte, în care cei dezavantajaţi sunt susţinuţi de stat.

10. Alegeri libere şi corecte. Dorim un sistem

electoral just, democratic şi transparent, care să asigure reprezentativitatea şi să înlăture orice posibilitate de fraudă electorală. De transparenţa şi corectitudinea alegerilor depinde legitimitatea



17

guvernării şi consolidarea democraţiei. Scăderea continuă a participării electorale îşi are sursa atât în delegitimarea partidelor politice, cât şi în pierderea relevanţei votului ca urmare a fraudelor şi a practicilor neconcurenţiale pe care puterea le foloseşte pentru a se menţine pe poziţie. Acest lucru trebuie să înceteze! Vrem să refacem încrederea oamenilor în actorii, instituţiile şi practicile democratice.

11. Justiţie independentă. Susţinem depolitizarea deplină a justiţiei, precum şi creşterea eficienţei şi responsabilităţii actului de justiţie. Oamenii din sistem trebuie respectaţi, dar cei care se adresează Justiţiei trebuie, la rândul lor, trataţi cu respect. Creşterea reală a calităţii actului de justiţie nu poate fi concepută în afara soluţionării unor doleanţe ale cetăţenilor în spiritul reglementărilor europene – în primul rând, simplificarea şi accelerarea procedurilor de judecată, în contextul respectării garanţiilor procesuale. Justiţia este esenţială pentru funcţionarea statului de drept, iar o independenţă reală a actului de justiţie este, în ultimă instanţă, o condiţie a libertăţii individuale.

12. Depolitizarea instituţiilor statului. Vrem şi

vom realiza o depolitizare reală, prin eliminarea clientelei politice şi promovarea în funcţii publice



18

pe criterii de competenţă. Criteriul politic – doar la nivel de ministru, secretar de stat şi funcţii asimilate. Depolitizarea administraţiei este o condiţie a eficienţei şi a performanţei sistemului instituţional, pe care ne-o asumăm. Un stat democratic este incompatibil cu clanurile, relaţii şi interese clientelare, care acaparează instituţiile publice, le pervertesc funcţionarea în interes public şi distorsionează în mod frecvent rezultatele democratice.

13. Societate civilă puternică. Dorim o relaţie deschisă şi reprezentativă cu societatea civilă. Dialogul şi consultarea cu sindicatele, asociaţiile patronale, comunitatea academică, ONG-uri etc. sunt prioritare. PSD crede ca este nevoie de acţiunea ONG-urilor, dar nu sub forma pseudo-partidelor, al organizaţiilor cu angajamente partizane, ci ca forme alternative credibile de reprezentare şi manifestare a interesului public.

Democraţia şi libertatea sunt valori faţă de care ne exprimăm totala credinţă şi întregul ataşament, fiind pe deplin hotărâţi să le apărăm cu orice preţ! Vom continua să arătăm abuzurile antidemocratice ale actualului regim, să ne batem pentru:

� democraţie,



19

� revenirea la preceptele democratice în comportamentul public,

� separaţia puterilor în stat, � un alt climat instituţional, � respectarea hotărârilor judecătoreşti, � scoaterea parchetelor de sub controlul politic, � respect în relaţiile cu toate organismele

profesionale, � risipirea dihoniei care a înstăpânit societatea, � revenirea la dialog social, � recăpătarea încrederii oamenilor că mai sunt

capete luminate şi cu bun simţ în politica românească,

� a nu mai avea partide care participă la putere fără să fi participat la alegeri,

� eliminarea presei dintre vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale,

� trecerea STS sub control parlamentar, � întărirea prerogativelor parlamentare de

control asupra serviciilor de informaţii, � înăsprirea severă a pedepselor legate de

încălcarea drepturilor omului, � construirea unui sistem legislativ de control al

firmelor care au îndeletniciri similare serviciilor de informaţii,



20

� susţinerea presei – ca instrument de apărare al libertăţilor cetăţeneşti.

PSD nu poate accepta ca principiile fundamentale ale democraţiei să fie agresate, până la distrugere, de către o putere care a pus stăpânire pe România.

Dorim să construim un dialog cu societatea civilă, cu activiştii de pe internet şi cu alte grupe de cetăţeni, care până acum au ales să tacă în spaţiul public. Scopul nostru este să luptăm împotriva ignorării lor de către politică, dar şi a distanţării lor de democraţie.

Avem cu toţii datoria de a face tot ceea ce este posibil pentru îndeplinirea angajamentelor luate de statul român în procesul de integrare în structurile euro-atlantice şi în primul rând pe acela al existenţei unui stat de drept funcţional.

AVÂND CETĂŢENII ALĂTURI DE NOI, ROMÂNIA ÎŞI VA RECĂPĂTA LIBERTATEA ŞI VA

DEVENI O DEMOCRAŢIE FUNCŢIONALĂ!

DOAR ÎMPREUNĂ PUTEM CONSOLIDA DEMOCRAŢIA ŞI STATUL DE DREPT!

PSD Democratie si Libertate

Documents

Transcript of PSD Democratie si Libertate