psc.ropsc.ro/wp-content/uploads/2012/03/PROCEDURA-LICITATIE.doc · Web viewMarcare Se verifică...

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII ÎN CONSTRUCŢII-ICECON S.A.

PROCEDURA PENTRU INSPECŢIA ECHIPAMENTELOR PENTRU PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE LA LUCRĂRI DE DRUMURI ŞI AEROPORTURI.

Contract nr. 508/30.05.2011

Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGINALE ŞI TURISMULUIElaborator: S.C. ICECON S.A.

Preşedinte Director general. Prof. univ. dr.ing. Polidor BRATU Şef de proiect, Prof.univ.dr.ing. Gheprghe MLADIN

Bucureşti, Februarie 2012

0/51

III.3.10. PREVEDERI FINALE. 19CAP. IV ANEXE, BIBLIOGRAFIE 19IV.1. ANEXE.

Anexa 1/1 - Conţinutul documentului finalAnexa 1/2 - Conţinutul Anexei la documentul final pentru repartizator – finisorAnexa 1/3 - Conţinutul Anexei la documentul final pentru compactorAnexa 1/4 - Liniatura cu rubricile obligatorii pentru CAPITOLUL I din Anexa la documentul final - STAREA TEHNICĂ A MAŞINIIAnexa 2, TABELUL 1 – PARAMETRII TEHNICO-FUNCŢIONALI LA REPARTIZATOR – FINISOAREAnexa 2, TABELUL 2 – PARAMETRII TEHNICO-FUNCŢIONALI LA COMPACTOAREAnexa 3 - Performanţele tehnice ale echipamentelor tehnologice utilizate la punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturiAnexa 4/1 - Verificarea cerinţelor de securitate specifice maşinilor pentru finisat (SR EN 500-6) Anexa 4/2 - Verificarea cerinţelor de securitate specifice maşinilor pentru compactat (SR EN 500-4)

21-48

IV.2. BIBLIOGRAFIE 20

1/51

PROCEDURA PENTRU INSPECŢIA ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE PENTRU PUNEREA ÎN OPERĂ

A MIXTURILOR ASFALTICE LA LUCRĂRI DE DRUMURI ŞI AEROPORTURI

CAPITOLUL IObiect, conţinut, domeniu de aplicare,

documente de referinţă, definiţii, documente rezultate în urma procesului de inspecţie

I. OBIECTUL FUNDAMENTAL AL PROCEDURIIObiectul lucrării constă în elaborarea unei proceduri pentru inspecţia echipamentelor utilizate la punerea în operă a mixturilor asfaltice, la lucrări de drumuri şi aeroporturi, care să stabilească verificările ce trebuiesc efectuate, având în vedere factorii semnificativi care influenţează calitatea straturilor de mixturi aşternute. În esenţă, se va urmări elaborarea cerinţelor de atingere a parametrilor geometrici (înălţime, lăţime, aliniament) precum şi gradul de compactare în conformitate cu documentaţia de referinţă.

I.1. OBIECTIVELE PROCEDURIII.1.1. Obiectivul principal al lucrării este acela de a elabora o procedură de inspecţie a

echipamentelor tehnologice pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice integrate în procesul de realizare a lucrărilor de drumuri şi aeroporturi, care să conducă după aplicare la o calitate corespunzătoare a lucrărilor de drumuri şi aeroporturi.

I.1.2. Elaborarea unei proceduri operaţionale de inspecţie de evaluare a capabilităţii tehnologice a echipamentelor pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturi, cu scopul transpunerii cerinţelor tehnologice de calitate prevăzute în Legea 10/1995. La elaborarea procedurii, vor fi utilizate toate referinţele din domeniul reglementat sau nereglementat, standarde, normative, specificaţii tehnice, etc (v. Anexa 1), în care sunt făcute referiri la tehnologiile de aşternere a tuturor categoriilor de mixturilor asfaltice care se pretează la aşternerea mecanizată.

I.1.3. Stabilirea unor ,,valori de prag” pentru echipamentele de punere în operă a mixturilor asfaltice (la aşternere şi compactare), astfel încât să existe garanţia realizării unor îmbrăcăminţi asfaltice, pentru drumuri şi aeroporturi, la un nivel de calitate predictibil şi acceptat. ,,Valorile de prag” stabilite în procedură, vor fi în concordanţă cu tehnologiile de punere în operă a mixturilor asfaltice precizate în documentele de referinţe ca de exemplu: grosimea minimă a stratului aşternut, profilul longitudinal, profilul transversal, lăţimea părţii carosabile, gradul de compactare etc.

I.1.4. La corelarea ,,valorilor de prag” ale repartizatoarelor-finisoare de mixturi asfaltice şi ale compactoarelor cu cerinţele privind abaterile parametrilor geometrici ai stratului depus şi compactat se va avea în vedere numărul de treceri necesar la compactare pentru a obţine gradul de compactare recomandat pentru fiecare tip de mixtură în parte.Stabilirea condiţiilor minime în care se acceptă ,,nivelul tehnic de capabilitate” al echipamentelor în scopul asigurării performanţelor de lucru la ,,niveluri parametrice de prag” pentru sistemul de

2/51

evaluare şi atestare a echipamentelor în vederea emiterii Raportului de inspecţie de organisme de inspecţie de terţă parte acreditate.

I.1.5 Asigurarea menţinerii parametrilor de lucru ai echipamentelor tehnologice la “niveluri de prag” pe întreaga durată de viaţă a acestora, printr-un sistem de mentenanţă special implementat. Sistemul de mentenanţă care va fi implementat va conţine obligatoriu un control riguros al calităţii intervenţiilor asupra maşinilor, mai cu seamă la intervenţia asupra sistemelor de control al parametrilor de lucru.

I.2. CONŢINUTUL PROCEDURIIProcedura de inspecţie în conformitate cu obiectivele şi obiectul lucrării trebuie să

conţină metode de analiză şi evaluare , după cum urmează:- capabilitatea funcţională şi tehnologică a repartizatorului-finisor de mixturi asfaltice la

nivelul de calitate impus;- capabilitatea funcţională şi tehnologică a compactoarelor vibratoare şi compactoarelor

pe pneuri, la nivelul de calitate impus;- sistemul de mentenanţă care trebuie să asigure menţinerea performanţelor tehnologice

ale echipamentelor tehnologice(repartizatoare-finisoare şi compactoare);- nivelurile de prag minime sau maxime pentru principalii parametri care influenţează

direct calitatea lucrărilor şi compararea acestora cu valorile determinate în cadrul inspecţiei;- respectarea cerinţelor de bază privind securitatea şi protecţia mediului pentru repartiza-

toarele-finisoare şi compactoarele utilizate la compactarea straturilor de mixturi asfaltice.I.3. DOMENIU DE APLICARE ŞI DE ADRESAREProcedura de inspecţie tehnică reprezintă documentul tehnic de bază care conţine reguli

operaţionale de analiză şi evaluare cu finalizare printr-un document de atestare denumit “Raport de inspecţie”. Această procedură urmează a fi utilizată de organismele de inspecţie de terţă parte, acreditate pentru evaluarea capabilităţii echipamentelor tehnologice de construcţii.De asemenea, procedura se adresează în egală măsură şi deţinătorilor de utilaje care au obligaţia de a menţine capabilitatea echipamentelor tehnologice la nivelul de performanţă specificat în documentaţia tehnică a maşinii. Prezenta procedura de inspecţie se referă la repartizator-finisoarele pentru mixturi asfaltice cu sistem de deplasare pe şenile sau pneuri şi la compactoare (statice, vibratoare, pe pneuri, mixte) având ca scop efectuarea unitară a inspecţiilor de evaluare a stării tehnice şi a capabilităţii acestora de a efectua lucrări de calitate.

I.4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂReglementările la care se face referinţă în prezenta procedură sunt următoarele:

◙ Directiva 2006/42/CE - Maşini.◙ HG 1029/2008 - Hotărâre privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor.◙ Directiva 2000/14 CE din 8 mai 2000 - privind armonizarea legislaţiei statelor membre cu privire la zgomotul emis de echipamentele utilizate in exterior, modificată prin Directiva 2005/88/CE si Regulamentul 219/2009.◙ HG 1756/2006 - Hotărâre privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor. ◙ SR EN 500-1+A1:2010 - Maşini mobile pentru construcţia drumurilor. Securitate. Partea 1: Cerinţe generale.◙ SR EN 500-4+A1:2009 - Maşini mobile pentru construcţia drumurilor. Securitate. Partea 4: Cerinţe specifice pentru maşini de compactat.◙ SR EN 500-6+A1:2009 - Maşini mobile pentru construcţia drumurilor. Securitate. Partea 6: Cerinţe specifice finisoarelor.◙ STAS 10144/3-91 - Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare.

3/51

◙ STAS 863/85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.◙ SR 174-1:2009 - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Partea 1: Condiţii tehnice pentru mixturi asfaltice.◙ SR 174-2:1997; SR 174-2:1997/A91:2005 - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate.◙ Normative AND.

I.5.DEFINIŢII◙ Inspecţia, este un proces complex în care se realizează examinarea unui proiect al unui produs, examinarea unui produs, a unui serviciu, a unui proces sau al unei fabrici şi stabilirea conformităţii lor cu cerinţele specifice sau, pe baza unei judecăţi profesionale, cu cerinţele generale.◙ Inspecţia, operaţională este procesul de evaluare a conformităţii prin observare şi judecare însoţite, după caz, de măsurare, de încercare sau de comparare cu un calibru. ◙ Valoare de prag (def.a.) - Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi matematice asociate unei caracteristici tehnice sau tehnologice a unui echipament (determinată după un anumit procedeu de măsurare), permiţând compararea mărimii cu altele de aceeaşi natură şi peste sau sub care nu se poate trece; Valorile de prag pot fi cu sau fără abateri.◙ Nivel tehnic de capabilitate (def.a.) – Performanţa in exprimare calitativă a unui echipament de a fi capabil să execute operaţii tehnologice la un nivel de performanţă stabilit, cu respectarea cerinţelor de calitate şi cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate în muncă care îi sunt aplicabile.◙ Nivel parametric de prag (def.a.) – Valoarea maximă sau minimă a unui parametru peste sau sub care, nivelul tehnic de capabilitate al unui echipament tehnologic este necorespunzător.◙ Mixtură asfaltică - amestec eterogen de agregate minerale şi filer, în anumite proporţii, aglomerat cu bitum.◙ Echipament tehnologic - reprezintă totalitatea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor complexe, scule, unelte, dispozitive, aparate, folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor de construcţii.◙ Echipament tehnologic pentru compactat (v. Anexa 3) — maşină care compactează materiale, ca de exemplu anrocamente, suprafeţe de pământ sau mixturi asfaltice/învelişuri bituminoase, prin acţiunea de cilindrare prin rulare, batere sau vibrare a organului de lucru. Aceste echipamente tehnologice pot fi autopropulsate, tractate, montate pe altă maşină ca echipament complementar sau cu post de conducere la sol.◙ Echipament tehnologic pentru întreţinerea şi repararea drumurilor - maşini, instalaţii şi echipamente care execută lucrări de decopertare, reciclare şi punere în operă a îmbrăcăminţii drumurilor, în vederea întreţinerii şi reparării drumurilor.OBSERVAŢIE: Echipamentele tehnologice la care se face referire în text, conform HG 2139/2004, fac parte din clasa 2.1.20 (Maşini şi Utilaje pentru construcţii) ◙ Asfaltare (v. Anexa 3) - Operaţie de aplicare a unor straturi bituminoase◙ Repartizator - finisor de mixturi asfaltice (v. Anexa 3) - echipament tehnologic care repar-tizează mixturi asfaltice în straturi de grosime şi lăţime prestabilite şi care finisează şi precompactează suprafaţa realizată;◙ Compactor (v. Anexa 3) - echipament tehnologic de construcţii ce realizează (prin rulare prin intermediul unuia sau mai multor organe de lucru de formă cilindrică, tamburi sau pneuri), prin executarea unei forţe de apăsare, procesul de compactare.◙ Compactare (v. Anexa 3) - procesul fizico-mecanic prin care, sub influenţa acţiunii unui lucru mecanic, transmis din exterior, se realizează întrepătrunderea prin aşezarea particulelor fazei solide, cu implicaţii asupra reducerii fazei lichide şi gazoase din componenţa amestecului eterogen. Astfel se reduce volumul de goluri, dintre particulele solide, se măresc caracteristicile

4/51

mecanice, prin modulul de deformaţie şi rezistenţa la compresiune, reducându-se permea-bilitatea apei în stratul compactat.Compactare statică- procesul de compactare realizat prin rulare, cu ajutorul unor tamburi sau pneuri, forţa de apăsare exercitată fiind greutatea repartizată pe axa tamburilor sau a pneurilor.Compactare dinamică - procesul de compactare, în care, la forţa de apăsare exercitată (datorată greutăţii proprii pe punte) se adaugă şi o forţă dinamică generatoare de vibraţii sau şocuri.◙ Grad de compactare (v. Anexa 3) - mărime adimensională ce reprezintă raportul procentual dintre greutatea specifică în stare îndesată efectiv realizată a materialului procesat în timpul compactării supus apoi procesului de uscare şi greutatea specifică în stare uscată a aceluiaşi material.◙ Îmbrăcăminte rutieră - partea superioară din corpul şoselei sau al străzii care suportă direct acţiunea traficului şi a agenţilor atmosferici şi care poate fi alcătuită din unul sau mai multe straturi;◙ Alţi termeni utilizaţi în această lucrare au înţelesul definit în SR 4032-1:2001.

I.6. DOCUMENTE REZULTATE ÎN PROCESULUI DE INSPECŢIEÎn procesului de inspecţie se va întocmi un dosar, care va cuprinde, cel puţin, următoarele documente:◙ Documentul prin care se solicită inspecţia(cerere, notă de comandă, etc.);◙ Documente de referinţă:

- documentaţia tehnică a maşinii (caracteristici tehnice şi tehnologice, componente şi măsuri de sănătate şi securitate, mentenanţa maşinii);

- standarde/norme/specificaţii tehnice pentru produs, standarde/norme/specificaţii tehnice pentru proces;

- procedura operaţională a organismului de inspecţie, etc);◙ Înregistrări realizate în procesul de înspecţie; ◙ Documentul final (de exemplu: raport de inspecţie/certificat de inspecţie) rezultat în urma procesului de inspecţie şi care va fi elaborat în două exemplare din care unul va fi înaintat beneficiarului. Datele obligatorii înscrise în documentul final sunt prezentate în ANEXA 1, respectiv ANEXA 2 la prezenta procedură.

CAPITOLUL IIConcept procedural, organizarea inspecţiei

II.1. CONCEPTUL PROCEDURAL AL INSPECŢIEI TEHNICE Procedura de inspecţie este concepută astfel încât să răspundă următoarelor aspecte:

a) Starea tehnică a echipamentului tehnologic.Inspecţia stării tehnice va cuprinde:

- examinarea vizuală a utilajului în staţionare;- examinarea vizuală a utilajului la funcţionarea în gol;- examinarea vizuală a utilajului la funcţionarea sarcină.

Examinarea echipamentului tehnologic constă în efectuarea următoarele activităţi:- inspecţia şasiului şi a capotajelor;- inspecţia grupului de acţionare (motorul diesel);- inspecţia transmisiei;- inspecţia instalaţiei hidraulice;- inspecţia sistemului de deplasare pe şenile;- inspecţia echipamentului de lucru;- inspecţia postului de conducere;

5/51

b) Parametrii tehnico-funcţionali. Acest aspect al procedurii va cuprinde în esenţă măsurarea şi determinarea principalilor parametrii, stabilirea valorilor de prag, stabilirea abaterilor parametrilor tehnici şi tehnologici.c) îndeplinirea cerinţelor de securitate şi mediu.d) Stabilirea rezultatelor inspecţiei.Acest aspect va preciza dacă cerinţele din procedura de inspecţie sunt îndeplinite, stabileşte pentru maşină (utilaj, echipament, subansamblu, etc.) capabilitatea acestora de a răspunde cerinţelor tehnice şi tehnologice de a realiza lucrări de calitate care să răspundă cerinţelor esenţiale prevăzute în directive, standarde, normative, specificaţii tehnice, etc. e) Domeniul de utilizare.Dacă cerinţele prevăzute în procedură nu sunt îndeplinite în totalitate, în urma evaluării făcute, echipa de inspecţie poate restrânge domeniul de utilizare în construcţii. Domeniul de utilizare precizat în formularul de raport de inspecţie poate fi restrâns prin ştergerea unor operaţii din cele prezentate sau extins prin completarea de către echipa de inspecţie.

II.2. ORGANIZAREA INSPECŢIEIa. Inspecţia tehnică începe cu prezentarea echipei de inspecţie la conducerea societăţii solicitante sau la reprezentantul acesteia.b. Persoana desemnată de beneficiar va efectua instructajul introductiv general inspectorilor care fac perte din echipa de inspecţie, conform dispoziţiilor Legii 319/2006.c. Inspecţia se va desfăşura în prezenţa a cel puţin unei persoane împuternicite de conducerea societăţii solicitante.d. Înaintea începerii inspecţiei, membrii echipei de inspecţie vor semna angajamentul deonto-logic, în faţa persoanei împuternicite de către beneficiar. Se va verifica dacă dosarul de produs conţine toate documentele pe care trebuia să le depună beneficiarul (cerere, chestionar de autoevaluare şi documentaţia tehnică - în limba română). Se va verifica dacă condiţiile contractuale sunt îndeplinite (contract semnat, avans plătit etc.).e. Şeful echipei de inspecţie va informa pe scurt împuternicitul beneficiarului asupra modului cum urmează să se desfăşoare inspecţia, obiectivele care se urmăresc în cadrul acesteia, prezentând conţinutul formularului raportului de inspecţie. f. La sfârşitul inspecţiei tehnice, sau pe parcursul acesteia, se va face evaluarea conformităţii prin observare şi raţionament, iar rezultatele care pot fi: conformitate (notată cu DA), neconformitate (notată cu NU), vor fi consemnate în raport. g. Inspecţia se completează cu rezultatele măsurărilor efectuate de către echipa de inspecţie. h. Inspecţia se încheie cu prezentarea concluziilor şi semnarea raportului de inspecţie de către membrii echipei de inspecţie.

CAPITOLUL IIIVerificarea stării tehnice a maşinilor,

Măsurarea/determinarea parametrilor tehnici şi/sau tehnologici,Verificarea indeplinirii principalelor cerinţelor de securitate şi mediu,

Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică

III.1. VERIFICAREA STĂRII TEHNICE A MAŞINILORPentru verificarea stării tehnice a maşinilor, acestea trebuie să fie complet echipate

conform documentaţiei tehnice. Aceasta presupune următoarele:Repartizator-finisoarul pentru mixturi asfaltice trebuie să aibă în compunere următoarele:

- şasiu şi capotaje;- grup de acţionare cu motor Diesel şi grup hidraulic de pompare;- transmisia;- instalaţia hidraulică;

6/51

- sistemul de deplasare (şenile sau pneuri);- echipamentul de lucru (buncăr alimentare, transportor mixtură, grindă cu sistem de

repartizare, batere şi vibrate a mixturii asfaltice);- patine, senzori, ghidaj optic sau GPS;- cabina şi postul de conducere cu aparatura de control, monitorizare de proces de lucru

(acolo unde este cazul), monitorizare parametri funcţionali ai maşinii şi semnalizare.Compactorul trebuie să aibă în compunere următoarele:

- şasiu şi capotaje;- grupul de acţionare cu motor diesel şi grup hidraulic de pompare;- sistem de deplasare;- instalaţia hidraulică;- sistemul de deplasare (rulouri şi/sau pneuri);- cabina şi postul de conducere cu aparatura de control monitorizare şi semnalizare.

A. Repartizatoare-finisoare de mixturi asfaltice.Pentru verificarea stării tehnice a repartizatoarelor-finisoare de mixturi asfaltice se desfăşoară următoarele activităţi:a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt:- grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică, sistemul de deplasare şi sistemul de ghidare pentru realizarea grosimii stratului (patine, senzori, ghidaj optic sau GPS);- echipamentul de lucru (buncărul de material, şnecurile repartizatoare, cuţitul bătător cu sistemul de batere, grinda vibratoare-finisoare cu sistemul de vibrare şi de încălzire);- postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic.b. verificarea funcţională şi tehnologică a întregului echipament în gol şi în sarcină.- verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag.- măsurarea / determinarea principalilor parametri ai organului de lucru (cuţit bătător şi grindă vibratoare) şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi “valorile de prag” stabilite, pentru:

¤ lăţimea de lucru;¤ grosimea de lucru;¤ viteza de lucru;¤ frecvenţa de batere;¤ frecvenţa de vibrare;¤ temperatura suprafeţei de contact a grinzii cu materialul pus în operă.

- verificări privind mentenanţa echipamentului tehnologic (documente de evidenţă a stării tehnice). Programul de mentenanţă care trebuie să cuprindă:

¤ măsurile operaţionale de înlocuire rapidă a componentelor defecte;¤ operaţiile de mentenanţă adoptate, în mod special, pentru asigurarea conservării

parametrilor funcţionali iniţiali, ce determină direct capabilitatea tehnologică de lucru.¤ înregistrări privind operaţiile de mentenanţă efectuate (fişa de evidenţă).

c. verificarea îndeplinirii principalelor cerinţe de securitate a muncii şi a mediului.¤ cerinţe de securitate (vezi ANEXA 4/1)

* sistem de iluminare;* sisteme speciale de prindere pentru încărcare şi transport;* organe de comandă (marcare, manevrabilitate, răspuns la comenzi;* verificare protectori (apărători, capace, limitatori, sistemului electric, etc.);* verificarea dotărilor şi starea sistemelor de protecţie la reducerea zgomotului,

protecţie la incendiu, protecţie la temperaturi ridicate;* verificarea dispozitivelor de semnalizare şi a marcajelor;* măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă.

¤ cerinţe de mediu.

7/51

* inexistenţa pierderilor de carburanţi, lubrifianţi şţi ulei hidraulic.

B. Compactoare vibratoare, compactoare mixte şi compactoare pe pneuri.Pentru verificarea stării tehnice a compactoarelor pentru straturi de mixturi asfaltice, se desfăţoară următoarele activităţi:a. Evaluarea următoarelor subansambluri funcţionale şi tehnologice:- grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică;- echipamentul de lucru (rulouri metalice sau/şi pneuri) cu sistemul de vibrare, instalaţia de stropire, sistemul de lestare, instalaţia de aer comprimat;- sistemul de amortizare a vibraţiilor;- postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic.b. Verificarea funcţională şi tehnologică a întregului echipament în gol şi în sarcină.- Verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag.- Măsurarea / determinarea principalilor parametri ai organului de lucru (rulouri metalice şi/sau pneuri) şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi “valorile de prag” stabilite, pentru:

¤ lăţimea de compactare;¤ viteza de lucru;¤ frecvenţa şi amplitudinea de vibrare;¤ încărcare statică liniară pe organul de compactare (rulouri metalice sau pneuri).

- Verificări privind mentenanţa echipamentului tehnologic (documente de evidenţă a stării tehnice). Programul de mentenanţă va cuprinde:

¤ măsurile operaţionale de înlocuire rapidă a componentelor defecte;¤ operaţiile de mentenanţă adoptate care asigură conservarea parametrilor funcţionali ce

determină direct capabilitatea tehnologică de lucru. ¤ înregistrări privind operaţiile de mentenanţă efectuate (fişa de evidenţă).c. Verificarea îndeplinirii principalelor cerinţe de securitate a muncii şi a mediului.

¤ Cerinţe de securitate (vezi ANEXA 4/2).* sistem de iluminare;* sisteme speciale de prindere pentru încărcare şi transport;* organe de comandă (marcare, manevrabilitate, răspuns la comenzi;* verificare protectori (apărători, capace, limitatori, sistemului electric, etc.);* verificarea dotărilor şi starea sistemelor de protecţie la reducerea zgomotului,

protecţie la incendiu, protecţie la temperaturi ridicate;* verificarea dispozitivelor de semnalizare şi a marcajelor;* măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă.

¤ Cerinţe de mediu.* inexistenţa pierderilor de carburanţi, lubrifianţi şţi ulei hidraulic.

III.2. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A REPARTIZATOR-FINISORULUI

III.2.1. Inspecţia privind starea tehnică a repartizator-finisoruluiActivitatea de inspecţie privind starea tehnică va cuprinde următarele:

- examinarea vizuală a maşinii în staţionare;- examinarea vizuală a funcţionării maşinii, în gol;- examinarea vizuală a funcţionării maşinii, în sarcină.

La funcţionarea în gol şi în sarcină, maşina va fi comandată numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.La subansamblurile / piesele supuse inspecţiei, prezentate în formularul de „Raport de Inspecţie” (vezi ANEXA 1 la procedură)se va examina starea şi/sau funcţiona-litatea numai acolo unde coloanele 2 şi 3 sunt marcate cu X.

8/51

Când subansamblul inspectat este conform, în coloana 4, unde este înscris DA se notează X.Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea cât şi funcţionalitatea şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este NU şi se notează cu X în coloana 5 din formularul de raport de inspecţie. În coloana 6 “Observaţii” se poate preciza, în funcţie de caz, “starea neconformă” sau “funcţionalitate neconformă”. Ca documente de referinţă se vor utiliza: cartea tehnică, NE 003/1997, SR EN 500-1:2007 şi SR EN 500-4:2007.

III.2.2. Inspecţia şasiului şi a capotajelor.Cerinţe:

- construcţia metalică nu trebuie să prezinte deformaţii, modificări, deteriorări sau uzuri pronunţate;

- elementele de amortizare să fie complete, nefisurate, fără deformaţii remanente exagerate;

- cordoanele de sudură nu trebuie să prezinte crăpături;- articulaţiile trebuie să lucreze uşor şi să aibă ungătoare; - îmbinările demontabile să aibă toate şuruburile bine strânse;- dispozitivul de blocare să fie complet, cu toate elementele de siguranţă şi să nu prezinte

fisuri;- capotajele trebuie să fie complete şi să nu prezinte deformaţii sau uzuri pronunţate

(coroziune); - părţile vopsite ale maşinii nu trebuie să prezinte pete de rugină.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în coloana 5 a formularului de „Raport de inspecţie” se consemnează neconformitate (NU).

III.2.3. Inspecţia grupului de acţionare (motorul diesel).Acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- motorul trebuie să aibă o pornire uşoară la rece şi să funcţioneze uniform, fără zgomote şi vibraţii anormale;

- sistemul de alimentare cu combustibil, sistemul de ungere, sistemul de răcire, sistemul de aspiraţie a aerului, sistemul de evacuare a gazelor trebuie să fie complete şi să funcţioneze la parametrii indicaţi în cartea maşinii.Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se acordă neconformitate.

III.2.4. Inspecţia transmisieiTransmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic. În caz contrar avem neconformitate.

III.2.5. Inspecţia instalaţiei hidraulice.Cerinţe:

- pompele şi motoarele hidraulice trebuie să răspundă prompt la comenzi şi să nu existe pierderi de ulei în instalaţia hidraulică;

- aparatajul de comandă şi control trebuie să fie complet şi în funcţiune;- racordurile hidraulice să fie complete şi cu liletele nedeteriorate;- furtunurile/conductele metalice nu trebuie să prezinte urme de îmbătrânire sau uzură; - funcţionarea sistemului de dezactivare a acţionării hidraulice pentru a putea remorca

maşina în caz de urgenţă;Dacă nu sunt îndeplinite aceste cerinţe avem neconformităţi.

III.2.6. Inspecţia sistemului de deplasare pe şenile sau pe roţi.Cerinţe:

- şenila să fie întinsă, cu toate componentele asamblate, bolţurile, lanţurile, roţile stelate să nu prezinte uzuri excesive.

- roţile masive din cauciuc nu trebuie să fie excesiv de uzate sau deformate;

9/51

- pneurile roţilor nu trebuie să prezinte tăieturi sau uzură până la ştergerea proeminenţelor de aderenţă;

- nu trebuie să lipsească nici un prezon şi nici o piuliţă de fixare a jenţilor. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus avem neconformitate. III.2.7. Inspecţia echipamentului de lucru. Echipamentul de lucru trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- buncărul de material nu trebuie să prezinte deformaţii vizibile sau uzuri pronunţate;- şnecul repartizator nu trebuie să prezinte uzură pronunţată şi deformarea elicelor;- sistemul de batere şi vibrare trebuie să fie în stare de funcţionare;- sistemul de încălzire trebuie să fie funcţional;- grinda finisoare nu trebuie să prezinte uzură pronunţată;- cordoanele de sudură de la buncăr, şnec, grindă, nu trebuie să prezinte fisuri;- articulaţiile la şasiul utilajului, la cilindrii hidraulici nu trebuie să prezinte jocuri radiale,

iar de la bolţuri nu trebuie să lipsească piuliţele şi elementele de siguranţă;- sistemul de role prin care se asigură împingerea cu mijlocul auto trebuie să lucreze şi să

nu prezinte blocări;Dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite se acordă neconformitate.

III.2.8. Inspecţia postului de conducere.Cerinţe:

- scara de acces prevăzută de producător nu trebuie să fie deformată sau să lipsească;- reglajul scaunului trebuie să existe şi să fie funcţional;- butoanele şi manetele de comandă trebuie dă fie uşr identificabile;- copertina şi balustradele nu trebuie sădeteriorate sau să lipsească;- instalaţia pentru monitorizarea parametrilor de proces trebuie să fie în stare de

funcţionare. Valorile acestor parametri trebui să poată fi uşor citiţi, stocaţi şi/sau tipăriţi.Dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite se acordă neconformitate.

III.2.9. Inspecţia privind parametrii tehnico-funcţionali - Măsurarea şi determinarea parametrilor principali.

Pentru a constata dacă repartizatorul şi-a păstrat capabilitatea tehnologică se măsoară şi se determină, cel puţin, parametrii de mai jos. Valorile măsurate şi incertitudinile de măsurare se consemnează în coloana 3 şi respectiv 5 din tabel. În cazul în care “valoarea măsurată + incertitudinea de măsurare” depăşeşte limita admisă, responsabilitatea utilizării echipamentului tehnologic revine beneficiarului. Evaluarea se face având ca document de referinţă cartea tehnică (proiectul) sau alte acte normative.

a. Lăţimea minimă şi maximă a grinzii.Lăţimea minimă şi maximă a grinzii a grinzii se măsoară între extremităţile acesteia cu maşina staţionând pe plan orizontal. Dacă valorile găsite variază cu până la ±5 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă.

b. Viteza maximă de deplasare în regim de transportDacă repartizatorul are mai multe trepte de viteze, se face verificarea la treapta de viteze cea mai mare, la turaţia nominală a motorului.Viteza de deplasare se determină astfel: Se alege un traseu asfaltat cu platforma orizontală. Se măsoară folosind ruleta şi se jalonează o distanţă ,,S” de cel puţin 100 m. Se măsoară, folosind un cronometru, timpul ,,t” de deplasare între cele două repere.Viteza ,,v” se determină cu relaţia:

în km/h.

10/51

Valoarea determinată se înscrie în coloana 3 din tabel. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă.

c. Măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă.Document de referinţă STAS 11617-90.Măsurarea se efectuează utilizând dozimetrul de zgomot, astfel: - microfonul se amplasează pe înălţime la nivelul urechii operatorului, acesta stând pe scaun în faţa pupitrului de comandă;- se fac câte trei măsurări de o parte şi de alta a operatorului;- se calculează nivelul de zgomot global continuu echivalent stânga “Lech.s” ca medie aritmetică a celor trei valori măsurate la urechea stângă;- se calculează nivelul de zgomot global continuu echivalent dreapta “Lech.d” ca medie aritmetică a celor trei valori măsurate la urechea dreaptă.În coloana 3 din tabel se trece valoarea zgomotului mediu echivalent “Lmediu.echiv” obţinut cu relaţia:

, în dB(A).

d. Măsurarea frecvenţelor şi amplitudinilor de lucru. Măsurare frecvenţelor şi amplitudinilor de lucru se realizează numai în cazul în care compactorul nu este prevăzut cu sisteme speciale pentru monitorizarea parametrilor de lucru sau când acesta din motive obiective nu funcţionează.Când sistemul de monitorizare a parametrilor de lucru funcţionează, în tabelul din raport se vor marca parametrii preluaţi de la acest sistem.Pentru măsurarea frecvenţelor şi amplitudinilor de lucru se alege aparatura necesară, care în faza iniţială constă din următoarele:- accelerometru Bruel &Kjer, tip 4370 sau 4371;- vibrometru Bruel &Kjer, tip 2511.Pentru măsurare se parcurg următoarele etape:1. se efectuează calibrarea aparatelordupă una din metodele specifice precizate în instrucţiunile de utilizare a aparatului. Este recomandat să se utilizeze calibratorulpentru accelerometre deoarece se verifică astfel şi traductorul;2. se montează accelerometru pe obiectul de măsuratprintr-una din metodele cunoscute. În gemeral se alege cea mai rigidă(puternică) conexiuneposibilă, iar dacă singura posibilitate este să fie ţinut cu mâna, atunci trebuie avut grijă la orientarea accelerometrului când se compară măsurările în diferite puncte şi cu diferiţi operatori;OBSERVAŢIE: Trebuie reţinut că poziţia accelerometrului şi montajul său sunt puncte critice într-o măsurare de vibraţii.3. se conectează accelerometru la intrarea vibrometrului 2511. Deoarece circuitul de intrare al vibrometrului este un amplificator de sarcină, este posibil să se utilizeze cabluri lungifără să afecteze sensibilitatea globală a instrumentului. Se recomandă totuşi utilizarea unui cablu de 3m pentru a micşora problemele de zgomot ce pot apare;4. se reglează următoarele comutatoare în poziţiile corespunzătoare pentru măsurare:

Pe panoul din spate al aparatului:

EXT. FILTER ,,OUT”(dacă se urilizează filtru extern comutatorul va fi poziţionat pe poziţia ,,IN”

HIGH FREQUENCY CUT-OF ,,1kHZ” (a se vedea nota a)POWER SUPPLY În funcţie de situaţiePe panoul frontal al aparatului:METER FUNCTION În funcţie de situaţie (a se vedea nota b)MODE AND LLF SELECTOR În funcţie de situaţie

11/51

NOTĂ: a. Cînd se utilizează accelerometrul 4370, comutatorul HIGH FREQUENCY CUT-OF

trebuie întotdeauna setat la ,,1kHZ” , deoarece rezonanţa accelerometrului 4370 la 18kHzva afecta toate citirile între 1kHz şi 15 kHZ şi va da citiri incorecte pentru semnalaleldin acest domeniu. Dacă sunt semnale care interesează în acest domeniu, trebuie utilizat alt accelerometru care să aibă un răspuns în frecvenţă liniar între 1kHz şi 15 kHZ.

b.Pentru semnale staţionare trebuie să fie utilizată constanta de timp ,,1 s”.Dacă sunt fluc- tuaţii considerabile care fac dificilă citirea scalei, totuşi se comută pe constanta de timp ,,10 s”. Trebuie efectuate citiri după ce acul indicator s-a stabilizat.5. Se poziţionează comutatorul ,,RANGE” în domeniul cel mai ridicat în SU dorit.6. Se poziţionează comutatorul ,,BATTERY” pe poziţia ,,ON” şi se verifică starea bateriilor (atunci când sunt utilizate) prin apăsarea butonului ,,CHECK”.7. În timp ce vibrometrul măsoară semnalul de vibraţii, se roteşte comutatorul ,,RANGE” în sens invers acelor de ceasornic până când se poate face o citire rezonabilă pe scala aparatului cu becul ,,OVERLOAD LAMP” stins.OBSERVAŢIE: 1. În timp ce se desfăşoară măsurarea se completează fişa de măsurare, în care se trec valorile globale ale nivelului acceleraţiei şi condiţiile de înregistrare.

2. În cazul în care se constată depăşire nivelului prevăzut în documentaţia tehnică a compactorului se trece la o analiză complexă a vibraţiilor produse de acesta.

3. Analiza complexă a vibraţiilor va fi efectuată de un laborator specializat şi acreditat pentru astfel de măsurători şi analize.

III.2.10. REZULTATELE INSPECŢIEI, DOMENIUL DE UTILIZARELa acest punct din raportul de inspecţie se precizează dacă cerinţele din procedura de inspecţie sunt îndeplinite şi dacă prin contract au fost prevăzute şi efectuate inspecţiile şi altor subansambluri şi parametrii tehnici necuprinşi în procedură.Dacă cerinţele prevăzute în procedură nu sunt îndeplinite în totalitate, în urma evaluării făcute, inspectorul poate restrânge domeniul de utilizare în construcţii. Domeniul de utilizare precizat în formularul de raport de inspecţie poate fi restrâns prin ştergerea unor operaţii din cele prezentate sau extins prin completarea de către echipa de inspecţie.

III.2.11. PREVEDERI FINALE.Formularul de “Raport de inspecţie” pentru repartizator-finisor pentru mixturi asfaltice este parte integrantă din această procedură.

III.3. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A COMPACTOARELOR

III.3.1. Inspecţia privind starea tehnică a compactoarelorAceastă inspecţie va cuprinde:

- examinarea vizuală a utilajului în staţionare;- examinarea vizuală a funcţionării în gol;- examinarea vizuală a funcţionării în sarcină.

La funcţionarea în gol şi în sarcină utilajul va fi comandat numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.La subansamblurile / piesele supuse inspecţiei, prezentate în formularul de „Raport de Inspecţie” se va examina starea şi/sau funcţionalitatea numai acolo unde coloanele 2 şi 3 sunt marcate cu X.Când subansamblul inspectat este conform, în coloana 4, unde este înscris DA se notează X.Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea cât şi funcţionalitatea şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este NU şi se notează cu X în coloana 5 din formularul de raport de inspecţie. În coloana 6 ,,Observaţii” se poate preciza, în funcţie de caz, ,,starea neconformă” sau ,,funcţionalitate neconformă”.

12/51

Ca documente de referinţă se vor folosi: cartea tehnică, NE 003/1997, SR EN 500-1:2007, SR EN 500-6:2007.

III.3.2. Inspecţia şasiului şi a capotajelor.Cerinţe:- şasiul nu trebuie să prezinte deformaţii, modificări, deteriorări sau uzuri pronunţate;- cordoanele de sudură nu trebuie să prezinte fisuri; - articulaţiile nu trebuie să prezinte uzuri, deformaţii sau să se gripeze pe întreaga cursă de lucru;- elementele de fixare să fie complete şi bine strânse;- capotajele trebuie să fie complete şi să nu prezinte deformaţii sau uzuri pronunţate (coroziune). - părţile vopsite ale maşinii nu trebuie să prezinte pete de rugină.Dacă cele enumerate mai sus nu sunt respectate, în coloana 5 a formularului de „Raport de inspecţie” se consemnează neconformitate.Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în coloana 5 a formularului de „Raport de inspecţie” se consemnează neconformitate (NU).

III.3.3. Inspecţia grupului de acţionare (motorul diesel).Acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- motorul trebuie să aibă o pornire uşoară la rece şi să funcţioneze uniform, fără zgomote şi vibraţii anormale;

- sistemul de alimentare cu combustibil, sistemul de ungere, sistemul de răcire, sistemul de aspiraţie a aerului, sistemul de evacuare a gazelor trebuie să fie complete şi să funcţioneze la parametrii indicaţi în cartea maşinii.Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se acordă neconformitate.Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se acordă neconformitate.

III.3.4. Inspecţia transmisiei mecanismului de deplasare.Transmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic. În caz contrar avem neconformitate.

III.3.5. Inspecţia instalaţiei hidraulice.Cerinţe:

- pompele şi motoarele hidraulice trebuie să răspundă prompt la comenzi şi să nu existe pierderi de ulei în instalaţia hidraulică;

- aparatajul de comandă şi control trebuie să fie complet şi în funcţiune;- racordurile hidraulice să fie complete şi cu liletele nedeteriorate;- furtunurile sau conductele metalice nu trebuie să prezinte urme de îmbătrânire sau

uzură; - funcţionarea sistemului de dezactivare a acţionării hidraulice pentru a putea remorca

maşina în caz de urgenţă;Dacă nu sunt îndeplinite aceste cerinţe avem neconformităţi.

III.3.6. Inspecţia echipamentului de lucru. Cerinţe:- rulourile metalice să nu prezinte deformaţii ale mantalei ori jocuri mari în lagărele de

rezemare;- pneurile să nu fie uzate excesiv, jenţile să nu fie corodate ori deformate iar prinderea

acestora să fie făcută cu toate piuliţele;- sistemul de vibrare să fie funcţional şi reglabil la treptele de frecvenţă prevăzute;- instalaţia de stropire să nu piardă apă şi să nu aibă duzele rampei de stropire înfundate;- răzuitoarele de tamburi şi pneuri să nu fie uzate excesiv şi să funcţioneze eficient;- sistemul de lestare cu apă sau plăci de oţel să fie utilizabil;- instalaţia de aer comprimat (compresorul şi conductele de transport) să fie în stare de

funcţionare;

13/51

- sistemul de amortizare a vibraţiilor să nu conţină tampoane de cauciuc forfecate (rupte), fisurate, îmbătrânite ori excesiv deformate. Dacă cerinţele de mai sus nu sunt satisfăcute se acordă neconformitate.

III.3.7. Inspecţia postului de conducere.Cerinţe:

- scara de acces prevăzută de producător nu trebuie să fie deformată sau să lipsească;- reglajul scaunului trebuie să existe şi să fie funcţional;- butoanele şi manetele de comandă trebuie dă fie uşr identificabile;- uşile trebuie să aibă încuietori standard iar garniturile de cauciuc de pe contur pentru

etanşarea cabinei nu trebuie să lipsească;- sistemul de climatizare(dacă este cazul) trebuie să fie în stare de funcţionare;- sistemele de siguranţă şi avertizare la deplasarea pe drumurile publice(inclusiv pentru

mersul inapoi) trebuie să fie în stare de funţionare; - instalaţia pentru monitorizarea parametrilor de proces trebuie să fie în stare de

funcţionare. Valorile acestor parametri trebui să poată fi uşor citiţi, stocaţi şi/sau tipăriţi.Dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite se acordă neconformitate.

III.3.8. Inspecţia privind parametrii tehnico-funcţionali - Măsurarea şi determinarea parametrilor principali.Pentru a constata dacă compactorul şi-a păstrat capabilitatea tehnologică se măsoară şi se

determină parametrii de mai jos. Valorile măsurate şi incertitudinile de măsurare se consemnează în coloana 3 şi respectiv 5 din tabel. În cazul în care “valoarea măsurată + incertitudinea de măsurare” depăţeşte limita admisă, responsabilitatea utilizării echipamentului tehnologic revine beneficiarului. Evaluarea se face având ca document de referinţă cartea tehnică (proiectul) sau alte acte normative.

a. Numărul roţilor compactoare şi tipul şi mărimea anvelopelor.Se numără roţile de pe axa din faţă şi/sau cele de pe axa din spate, respectiv se identifică tipul şi mărimea anvelopelor şi se înscriu în tabel.

b. Lăţimea de compactare minimă şi maximă.- Cu rulourile aşezate în tandem (sau pneurile) se execută o deplasare rectilinie de compac-tare a terenului, după care se măsoară cu ruleta lăţimea benzii compactate. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, se acordă conformitate.- Cu rulourile aşezate în poziţia ,,mers de crab" se execută o deplasare rectilinie de compactare a terenului, după care se măsoară cu ruleta lăţimea benzii compactate. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, se acordă conformitate.

c. Determinarea diametrului rulourilor şi a razei minime de virare.- Se măsoară cu ruleta, la una din feţele laterale, diametrul cilindrului din faţă şi din spatele compactorului. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±4 mm (inclusiv) faţă de valoarea dată în cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, se acordă conformitate.- Pentru determinarea razei minime de viraj, compactorul amplasat pe o platformă va executa o mişcare de rotaţie completă după care se va opri. Se măsoară cu ajutorul unei rulete diametrul cercului interior materializat de amprenta lăsată de cilindri. Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±10 mm (inclusiv) faţă de valoarea dată în cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, se acordă conformitate.

d. Viteza maximă de deplasare.Dacă compactorul are mai multe trepte de viteze, se face verificarea la viteza din ultima treaptă de viteze, la turaţia nominală a motorului (precizată de producător).Viteza de deplasare se determină astfel:

14/51

Se alege un drum cu platforma orizontală. Se măsoară folosind ruleta şi se jalonează o distanţă ,,S” de cel puţin 100 m. Se măsoară, folosind un cronometru, timpul la ducere ,,t1” şi timpul la întoarcere ,,t2”.Viteza ,,v” se determină cu relaţia:

în km/h

Valoarea determinată se înscrie în coloana 3 din tabel. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă.

c. Măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă.Document de referinţă STAS 11617-90.Măsurarea se efectuează utilizând dozimetrul de zgomot, astfel: - microfonul se amplasează pe înălţime la nivelul urechii operatorului, acesta stând pe scaun în faţa pupitrului de comandă;- se fac câte trei măsurări de o parte şi de alta a operatorului ;- se calculează nivelul de zgomot global continuu echivalent stânga “Lech.s” ca medie aritmetică a celor trei valori măsurate la urechea stângă;- se calculează nivelul de zgomot global continuu echivalent dreapta “Lech.d” ca medie aritmetică a celor trei valori măsurate la urechea dreaptă.În coloana 3 din tabel se trece valoarea zgomotului mediu echivalent “Lmediu.echiv” obţinut cu relaţia:

, în dB(A).

d. Măsurarea frecvenţelor şi amplitudinilor de lucru.Măsurare frecvenţelor şi amplitudinilor de lucru se realizează numai în cazul în care compactorul nu este prevăzut cu sisteme speciale pentru monitorizarea parametrilor de lucru sau când acesta din motive obiective nu funcţionează.Când sistemul de monitorizare a parametrilor de lucru funcţionează, în tabelul din raport se vor marca parametrii preluaţi de la acest sistem.Pentru măsurarea frecvenţelor şi amplitudinilor de lucru se alege aparatura necesară, care în faza iniţială constă din următoarele:- accelerometru Bruel &Kjer, tip 4370 sau 4371;- vibrometru Bruel &Kjer, tip 2511.Pentru măsurare se parcurg următoarele etape:1. se efectuează calibrarea aparatelordupă una din metodele specifice precizate în instrucţiunile de utilizare a aparatului. Este recomandat să se utilizeze calibratorulpentru accelerometre deoarece se verifică astfel şi traductorul;2. se montează accelerometru pe obiectul de măsuratprintr-una din metodele cunoscute. În gemeral se alege cea mai rigidă(puternică) conexiuneposibilă, iar dacă singura posibilitate este să fie ţinut cu mâna, atunci trebuie avut grijă la orientarea accelerometrului când se compară măsurările în diferite puncte şi cu diferiţi operatori;OBSERVAŢIE: Trebuie reţinut că poziţia accelerometrului şi montajul său sunt puncte critice într-o măsurare de vibraţii.3. se conectează accelerometru la intrarea vibrometrului 2511. Deoarece circuitul de intrare al vibrometrului este un amplificator de sarcină, este posibil să se utilizeze cabluri lungifără să afecteze sensibilitatea globală a instrumentului. Se recomandă totuşi utilizarea unui cablu de 3m pentru a micşora problemele de zgomot ce pot apare;4. se reglează următoarele comutatoare în poziţiile corespunzătoare pentru măsurare:

Pe panoul din spate al aparatului:

15/51

EXT. FILTER ,,OUT”(dacă se urilizează filtru extern comutatorul va fi poziţionat pe poziţia ,,IN”

HIGH FREQUENCY CUT-OF ,,1kHZ” (a se vedea nota a)POWER SUPPLY În funcţie de situaţiePe panoul frontal al aparatului:METER FUNCTION În funcţie de situaţie (a se vedea nota b)MODE AND LLF SELECTOR În funcţie de situaţie

NOTĂ: a. Cînd se utilizează accelerometrul 4370, comutatorul HIGH FREQUENCY CUT-OF

trebuie întotdeauna setat la ,,1kHZ” , deoarece rezonanţa accelerometrului 4370 la 18kHzva afecta toate citirile între 1kHz şi 15 kHZ şi va da citiri incorecte pentru semnalaleldin acest domeniu. Dacă sunt semnale care interesează în acest domeniu, trebuie utilizat alt accelerometru care să aibă un răspuns în frecvenţă liniar între 1kHz şi 15 kHZ

b. Pentru semnale staţionare trebuie să fie utilizată constanta de timp ,,1 s”. Dacă sunt fluctuaţii considerabile care fac dificilă citirea scalei, totuşi se comută pe constanta de timp ,,10 s”. Trebuie efectuate citiri după ce acul indicator s-a stabilizat.5. Se poziţionează comutatorul ,,RANGE” în domeniul cel mai ridicat în sistemul de unităţi dorit.6. Se poziţionează comutatorul ,,BATTERY” pe poziţia ,,ON” şi se verifică starea bateriilor (atunci când sunt utilizate) prin apăsarea butonului ,,CHECK”.7. În timp ce vibrometrul măsoară semnalul de vibraţii, se roteşte comutatorul ,,RANGE” în sens invers acelor de ceasornic până când se poate face o citire rezonabilă pe scala aparatului cu becul ,,OVERLOAD LAMP” stins.OBSERVAŢIE: 1. În timp ce se desfăşoară măsurarea se completează fişa de măsurare, în care se trec valorile globale ale nivelului acceleraţiei şi condiţiile de înregistrare.

2. În cazul în care se constată depăşire nivelului prevăzut în documentaţia tehnică a compactorului se trece la o analiză complexă a vibraţiilor produse de acesta.

3. Analiza complexă a vibraţiilor va fi efectuată de un laborator specializat şi acreditat pentru astfel de măsurători şi analize.

III.3.9. REZULTATELE INSPECŢIEI, DOMENIUL DE UTILIZARELa acest punct din raportul de inspecţie se precizează dacă cerinţele din procedura de inspecţie sunt îndeplinite şi dacă prin contract au fost prevăzute şi efectuate inspecţiile şi altor subansambluri şi parametrii tehnici necuprinşi în procedură.Dacă cerinţele prevăzute în procedură nu sunt îndeplinite în totalitate, în urma evaluării făcute, inspectorul poate restrânge domeniul de utilizare în construcţii. Domeniul de utilizare precizat în formularul de raport de inspecţie poate fi restrâns prin ştergerea unor operaţii din cele prezentate sau extins prin completarea de către echipa de inspecţie.

III.3.10. PREVEDERI FINALE.Formularul de “Raport de inspecţie” pentru compactor utilizat al compactarea mixturilor asfal-tice este parte integrantă din această procedură.

CAPITOLUL IVAnexe, Bibliografie

IV.1. ANEXE◙ Anexa 1/1- Conţinutul documentului final (raport de inspecţie/certificat de inspecţie/atestat tehnic), pagina principală;◙ Anexa 1/2 - Conţinutul Anexei la documentul final pentru repartizator – finisor ◙ Anexa 1/3 - Conţinutul Anexei la documentul final pentru compactor

16/51

◙ Anexa 1/4 - Liniatura cu rubricile obligatorii pentru CAPITOLUL I din Anexa la docu-mentul final - STAREA TEHNICĂ A MAŞINII .........-◙ Anexa 2, TABELUL 1 – PARAMETRII TEHNICO-FUNCŢIONALI LA REPARTI-ZATOR - FINISOARE◙ Anexa 2, TABELUL 1 – PARAMETRII TEHNICO-FUNCŢIONALI LA COMPACT-OARE◙ Anexa 3, Performanţele tehnice ale echipamentelor tehnologice utilizate la punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturi◙ ANEXA 4/1 - Verificarea cerinţelor de securitate specifice maşinilor pentru finisat (SR EN 500-6) ◙ ANEXA 4/2 - Verificarea cerinţelor de securitate specifice maşinilor pentru compactat (SR EN 500-4)

IV.2. BIBLIOGRAFIE◙ Baza de date AROTEM ( date tehnice, statistice şi de mentenanţă a echipamentelor tehnologice noi şi în exploatare constituite în perioada 1991-prezent).◙ Baza documentară ICECON (publicaţii de specialitate din Franţa, Germania, Italia, Austria şi Polonia, proceduri, rapoarte tehnice privind comportarea funcţională, tehnologică, de fiabilitate precum şi mentenanţa maşinilor, utilajelor şi echipamentelor de construcţii). ◙ Directiva 89/106 CEE cu privire la produsele pentru construcţii.◙ Directiva 42/2006/CE – Maşini.◙ Directiva 2000/14/CE privind armonizarea legislaţiei statelor membre cu privire la zgomotul emis de echipamentele utilizate in exterior, modificata prin Directiva 2005/88/CE si Regulamentul 219/2009.◙ SR EN 500-1:2007 “Maşini mobile pentru construcţia drumurilor. Reguli de securitate – cerinţe generale “. ◙ SR EN 500-4:2003 “Maşini mobile pentru construcţia drumurilor. Reguli de securitate. Cerinţe specifice pentru maşini de compactat.”◙ SR EN 500-6:2007 Maşini mobile pentru construcţia drumurilor: Cerinţe specifice pentru maşini de finisat.◙ SR 174-1:2009 - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Partea 1: Condiţii tehnice pentru mixturi asfaltice.◙ SR 174-2:1997; SR 174-2:1997/A91:2005 - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate.◙ *** Cartea tehnică a maşini, echipamentului, utilajului

17/51

ANEXA 1/1

(RAPORT INSPECŢIE☻) Nr: RI -…….. din ……….

denumire maşină (utilaj, echipant)………………………………………………….

Model:…………. Tip: ………….. Seria: ……………… An fabricaţie: …………..

Raportul de inspecţie va cuprinde minimum următoarele informaţii:

1. Beneficiar.Date identificare: denumire firmă, adresă completă, nr. contract.

2. Producător (maşină, echipament, utilaj).Date identificare: denumire firmă, adresa completă.

3. Documente de referinţă:(se vor enumera documentele de referinţă specifice maşinii, echipamentului, utilajului care se inspectează).4. Metode şi Proceduri de inspecţie utilizate.5. Locul inspecţiei(adresa completă).6. Data(datele) efectuării inspecţiei.7. Data ultimei inspecţiei.8. Durata normală de funcţionare (HG 2139/2004).9. Durata de funcţionare consumată.10. Data ultimei revizii tehnice conform planului de mentenanţă aprobat.11. Rezultatele inspecţiei.

Semnătură RI. (funcţia în cadrul organismului, nume şi prenume, calificarea, semnătura)

☻ Documentul poate purta şi alt nume (Certificat de inspecţie sau Atestat tehnic, etc.)

18/51

ANTET ORGANISM INSPECŢIE

Marca organism acreditate

ANEXA 1/2Anexa

la(RAPORT DE INSPECŢIE )

Nr. RI ……../……….REPARTIZATOR-FINISOR PENTRU MIXTURI ASFALTICE

Model: …………… Tip: ………… Serie: ………… An fabricaţie: ……

Anexa la (RI) va conţine cel puţin următoarele capitole şi subcapitole:

I. STAREA TEHNICĂ A REPARTIZATOR-FINISORULUI PENTRU MIXTURI ASFALTICE ☻

1. Ansamblul şasiu şi capote( structură metalică, suduri, elemente de amortizare, îmbinări demontabile şi nedemontabile, dispozitive de împingere, remorcare, etc. ;2. Grupul de acţionare( motor, sisteme de reglare, sisteme de ungere, răcire, etc.);3. Transmisia (convertizor, cutie de viteze şi de distribuţie, punţi motoare, transmisii hidraulică la punţi, etc.):4. Instalaţia hidraulică ( grup de pompare, aparatură de comandă şi control, motoare hidraulice, racorduri, conducte şi cuple hidraulice, etc.):5. Sisteme de deplasare ( roţi motoare, roţi de întindere, role de sprijin/dirijare, jenţi, pneuri, etc,);6. Echipament de lucru (buncăr pentru stocare, transportor mixtură, şnec repartizator, sistem batere şi vibrare mixtură, sistem extindere lăţime grindă, sistem încălzire grindă, sistem deplasare împingere autovehicul transport mixtură, etc);7. Sistem de control şi reglare grosime strat şi profil drum;8. Postul de conducere ( acces, scaun, pupitru de comandă, etc). ☻Partea I intitulată - STAREA TEHNICĂ A REPARTIZATOR-FINISORULUI PENTRU MIXTURI ASFALTICE – va avea rubricile conform ANEXEI 1/4

II. PARAMETRI TEHNICO-FUNCŢIONALI ( ANEXA 2, TABEL 1)9.1. Parametri grinzii:

- lăţimea minimă de lucru a grinzii;- lăţimea maximă a grinzi fără extensii;- lăţimea maximă a grinzii cu extensii.

9.2. Viteza maximă de lucru la o grosime de strat dată.9.3. Indicele de mobilitate al repartizatorului.9.4. Frecvenţa de vibrare.9.5. Frecvenţa de batere.9.6. Verificarea temperaturii mixturii asfaltice la aşternere.

19/51

9.7. Productivitatea tehnică.9.8. Nivelul de zgomot la postul de comandă.

III. VERIFICAREA ÎNDEPLINIRII PRINCIPALELOR CERINŢE DE SECURITATE A MUNCII ŞI A MEDIULUI.10.1. Cerinţe de securitate.- Sistem de iluminare;- sisteme speciale de prindere pentru încărcare şi transport;- organe de comandă(marcare, manevrabilitate, răspuns la comenzi;- verificare protectori (apărători, capace, limitatori, integritatea sistemului electric, etc.);- verificarea dotărilor şi starea sistemelor de protecţie la reducerea zgomotului, protecţie la incendiu, protecţie la temperaturi ridicate;- verificarea dispozitivelor de semnalizare şi a marcajelor;- măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă;10.2. Cerinţe de mediu.- inexistenţa pierderilor de carburanţi, lubrifianţi ţi ulei hidraulic.

IV. REZULTATELE INSPECŢIEI- atestă că prevederile privind verificarea conformităţii repartizator – finisorului pentru mixturi asfaltice (model........................tip.................serie/an de fabricaţie..............) cu cerinţele specifice din procedura tehnică de inspecţie SUNT SAU NU INDEPLINITE;- domeniul de utilizare în construcţii (cu/sau fără restricţii)…………………………………

Întocmit, Beneficiar, Inspector(calificarea, nume, prenume) (funcţia, nume, prenume) ................................................................. .............................................Data şi locul Inspecţiei........................................................................

20/51

ANEXA 1/3

Anexala

RAPORT DE INSPECŢIENr. RI ……../……….

COMPACTOR.....................................Model: …………… Tip: ………… Serie: ………… An fabricaţie: ……

Anexa la RI va conţine cel puţin următoarele capitole:

I. STAREA TEHNICĂ A COMPACTORULUI PENTRU MIXTURI ASFALTICE☻ 1. Ansamblul şasiu şi capote( structură metalică, suduri, elemente de amortizare, îmbinări demontabile şi nedemontabile, dispozitive de împingere, remorcare, etc. ;2. Grupul de acţionare( motor, sisteme de reglare, sisteme de ungere, răcire, etc.);3. Transmisia (convertizor, cutie de viteze şi de distribuţie, punţi motoare, transmisii hidraulică la punţi, etc.):4. Instalaţia hidraulică ( grup de pompare, aparatură de comandă şi control, motoare hidraulice, racorduri, conducte şi cuple hidraulice, etc.):5. Echipament de lucru (rulouri metalice statice, rulouri metalice vibratoare, roţi cu pneuri, sistem de vibrare, instalaţie de stropire, sistem aer comprimat, sistem de amortizare vibraţii, etc);7. Sistem de control şi reglare parametri de lucru (frecvenţă, amplitudine);8. Postul de conducere ( acces, scaun, pupitru de comandă, instalaţi auxiliare, etc).

Partea I intitulată - STAREA TEHNICĂ A COMPACTORULUI PENTRU MIXTURI ASFALTICE – va avea rubricile conform ANEXEI 1/4

II. PARAMETRI TEHNICO-FUNCŢIONALI (ANEXA 2, TABEL 2)9.1. Număr roţi faţă / spate;9.2. Lăţimea de compactare minimă; 9.3. Lăţimea de compactare maximă la mers de crab;9.4. Lungime cilindru faţă / spate;9.5. Diametru cilindru faţă / spate;9.6. Raza de virare interioară;9.7. Viteza maximă de deplasare;9.8. Frecvenţa şi amplitudinea la care se realizează compactarea;9.9. Temperatura la care se realizează compactarea;9.10. Nivel de zgomot la postul de comandă;

21/51

III. VERIFICAREA ÎNDEPLINIRII PRINCIPALELOR CERINŢE DE SECURITATE A MUNCII ŞI A MEDIULUI.10.1. Cerinţe de securitate.- Sistem de iluminare;- sisteme speciale de prindere pentru încărcare şi transport;- organe de comandă (marcare, manevrabilitate, răspuns la comenzi;- verificare protectori (apărători, capace, limitatori, integritatea sistemului electric, etc.);- verificarea dotărilor şi starea sistemelor de protecţie la reducerea zgomotului, protecţie la incendiu);- verificarea dispozitivelor de semnalizare şi a marcajelor;- măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă;10.2. Cerinţe de mediu.- inexistenţa pierderilor de carburanţi, lubrifianţi şi ulei hidraulic.

IV. REZULTATELE INSPECŢIEI- atestă că prevederile privind verificarea conformităţii compactorului pentru mixturi asfaltice model..................tip.................serie/an de fabricaţie........................ cu cerinţele specifice din procedura tehnică de inspecţie SUNT SAU NU INDEPLINITE;- domeniul de utilizare în construcţii (cu/sau fără restricţii)…………………………………

Întocmit, Beneficiar, Inspector(calificarea, nume, prenume) (funcţia, nume, prenume) ................................................................. .............................................Data şi locul Inspecţiei........................................................................

ANEXA 1/4Anexa

la(RAPORT DE INSPECŢIE)

Nr. RI ……../……….(D E N U M I R E M A Ş I N Ă/ E C H I P A M E N T/U T I L A J)

Model: …………… Tip: ………… Serie: ………… An fabricaţie: ……

Anexa la RI va conţine cel puţin următoarele capitole:

Nr.crt. Subansamblul/piesa Starea Funcţionalitatea

Conform.Observaţii

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6

I. STAREA TEHNICĂ A MAŞINII/ECHIPANENT/UTILAJ/INSTALAŢIE

22/51

II. PARAMETRI TEHNICO-FUNCŢIONALIANEXA 2 TABELUL 1

Punereaîn operă a mixturilor asfaltice

A. CAPABILITATEA ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE

Performanţe (cerinţe) de execuţie a lucrării

Performanţe funcţionale şi tehnologice ale echipamentelor

Voloare şi incertitudine de măsurare

ControlOITP* ISC*

ConformDenumirea

echipamentelor tehnologice

Parametri Nivel de prag şi abateri Denumire Modul de

verificare Valori de prag Valoare măsurată

Incertitudine de măsurare DA NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Repartizator pentru mixturi asfaltice

Caracte-risticile geometri-ce ale căii de rulare;..................

Conform SR 174-1*1 SR 174-2Carte tehnicăProiect execuţieCaiet sarcini

Grosimea minimă a stratului aşternut

măsurare cartea tehnică±10%

Lăţimea părţii carosabile

măsurare Proiect execuţie±10%

Profilul transversal măsurare SR 174-1,Tabel 14

Profilul longitudinal al drumului

măsurare SR 174-1,Tabel 14

Planeitate în profil longitudinal

măsurare SR 174-1Tabel 15

Uniformitate în profil longitudinal

măsurare SR 174-1,Tabel 15

Lăţimea minimă şi maximă a grinzii

măsurare Cartea tehnică±10%

Grosimea maximă de aşternere

măsurare Cartea tehnică±5%

Frecvenţa de vibrare măsurare Cartea tehnică±3%

Frecvenţa de batere măsurare Cartea tehnică±1%

Indicele de mobilitate al repartizato-rului(iv)*2

determi-nare (calcul)

în s/daN

24/51

* OITP - Organism de Inspecţie de Terţă Parte; ISC – Inspectoratul de Stat în ConstrucţiiANEXA 2 TABELUL

1(CONTINUARE)0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Repartizator pentru mixturi asfaltice

Caracte-risticile geometrice ale căii de rulare;.................

Conform SR 174-1*1 SR 174-2Carte tehnicăProiect execuţieCaiet sarcini

Temperatura la aşternere a mixturii

măsurare SR 174-2, Tabelul 2Proiect execuţie

Viteza maximă de deplasare

măsurare Carte tehnică±5%

Productivitate tehnică*3

calcul Qs = 60vB în m2/h;Qm = 60vBhρ în t/h.

Nivelul de zgomot la postul de comandă

măsurare Cartea tehnică≤85dbA

B.Verificare de ansamblu a calităţii procesului tehnologic

- verificarea documentatiei- existenţa Raportului de Inspectie - existentă şi verificare buletine de laborator

*4

C.Cerinţe de securitate la compactoare

Verificarea îndeplinirii cerinţelor HG nr. 1029/2008, privind conditiile introducerii pe piata a masinilor *4

D.Cerinţe de protecţia mediului la compactoare

Verificarea îndeplinirii cerinţelor Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

*4

*1 Pentru nivel de prag şi abateri vezi TABELUL 14 din SR 174-1*2 Semnificaţia notaţiilor: v – viteza de repartizare(aşternere) a mixturii, în m/s; G – greutatea repartizator-finisorului;*3 Semnificaţia notaţiilor:v este viteza de aşternere(repartizare a mixturii) măsurată, în m/min; B – lăţimea de aşternere măsurată, în m h – înălţimea stratului aşternut, în m ρ – densitatea medie a mixturii asfaltice (ρ=2,2 t/m3) Qs – suprafaţa aşternută într-o oră, în m2/h

25/51

Qv – volumul de material aşternut într-o oră, în m3/h Qm – masa materialului frezat într-o oră, în t/h*4 – Controlul activităţii se execută şi de ISC

ANEXA 2 TABELUL 2

Punerea în operă a mixturilor asfaltice

A. CAPABILITATEA ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE

Performanţe (cerinţe) de execuţie a lucrării Performanţe funcţionale şi tehnologice ale echipamentelor Valoare şi Incertitudine de

măsurare

ControlOITP* ISC*

ConformDenumirea

echipamentelor tehnologice

ParametriNivel de prag şi abateri

Denumire Modul de verificare Valori de prag Valoare

măsuratăIncertitudine de măsurare DA NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Compactoare- compactoare statice autopropulsate- compactoare vibratoare autopropulsate

Grad de compactareetc....................................

Strat de uzură>96%Strat de legătură >96%MASF min. 97%

Lăţimea de compactare măsurare Carte tehnică±5%

Lăţimea de compactare la mers în crab

măsurare Carte tehnică±5%

Diametrul cilindrului (roţii) măsurare Carte tehnică±1%

Încărcare liniară statică măsurare Carte tehnică±3%

Amplitudinea vibraţiilor măsurare Carte tehnică±3%

Frecvenţa vibraţiilor măsurare Carte tehnică±2%

Viteza de lucru determinare Carte tehnică±5%

Grosimea stratului compactat


Temperatura stratului imediat după compactare


Nivelul de zgomot la postul de comandă

măsurare Carte tehnică≤85 dbA

26/51

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Planeitate în profil longitudinal


Uniformitate în profil longitudinal

măsurare SR 174-1,Tabelul 15Proiect execuţie

B.Verificare de ansamblu a calităţii procesului tehnologic

- verificarea documentatiei; - existenţa Raportului de Inspectie - existenţă şi verificare buletine de laborator

C.Cerinţe de securitate la compactoare Verificarea îndeplinirii cerinţelor HG nr. 1029/2008, privind conditiile introducerii pe piata a masinilor

D.Cerinţe de protecţia mediului la compactoare

Verificarea îndeplinirii cerinţelor Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

*OITP - Organism de Inspecţie de Terţă Parte; ISC – Inspectoratul de Stat în Construcţii

27/51

ANEXA 3

PERFORMANŢELE TEHNICE ALE ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE

LA LUCRĂRI DE DRUMURI ŞI AEROPORTURI- PRESCRIPŢII GENERALE -

Pentru alegerea echipamentelor tehnologice utilizate la punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturi trebuie cunoscute cerinţele generale de calitate prevăzute în documentele de referinţă care reglementează realizarea straturilor bituminoase pentru căile rutiere în principal dar şi pentru alte lucrări de infrastructură. Ca urmare, în prima parte a documentaţiei realizate în această anexă, vor fi evidenţiate cerinţele generale de calitate care trebuie îndeplinite pentru realizarea straturilor rutiere bituminoase. În partea a doua, din această documentaţie, vor fi definite performanţele tehnice ale echipamentelor tehnologice utilizate la punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturi. OBSERVAŢIE: Toate datele cuprinse în anexă rămân valabile atâta timp cât referinţele care au stat la baza realizării documentaţiei nu se schimbă.

1. CERINŢE GENERALE DE CALITATE LA REALIZAREA STRATURILOR RUTIERE BITUMINOASEExecutarea îmbrăcăminţilor, având la bază mixturi asfaltice cilindrate, este un proces complex care cuprinde activităţi şi resurse aflate într-o permanentă interdependenţă.

1.1. RESURSEResursele umane La executarea îmbrăcăminţilor din mixturi asfaltice participă mai multe categorii de personal şi anume: personalul de coordonare şi conducere a diferitelor activităţi, personalul pentru controlul calităţii produselor şi proceselor, echipe specializate de muncitori pentru executarea îmbrăcăminţilor asfaltice, operatorii echipamentelor tehnologice şi echipele specializate în mentenanţa acestora, personal auxiliar. Resursele materiale Resursele materiale sunt reprezentate de materialele specifice folosite, adică mixtura asfaltică fabricată la cald, materialele pentru amorsaje, etc.Resursele tehnice şi de documentareResursele tehnice participante la proces sunt reprezentate de totalitatea echipamentelor tehnologice (laboratoarele de încercări, mijloace de transportat mixtura, repartizatoare-finisoare, compactoare, dispozitive de amorsat suprafaţa suport şi de tăiat rosturi etc).Laboratoarele de încercări şi verificări (ca resursă tehnică importantă) trebuie dotate cu aparatura corespunzătoare, iar rezultatele testelor să exprime în mod real calitatea produsului, respectiv al punerii acestuia în operă. Principalele resursele de documentaţie tehnică sunt reprezentate de proiectele de execuţie, caiete de sarcini, normative, standarde specifice adoptate de clienţi.

1.2. ETAPELE PROCESULUI DE EXECUTARE AL ÎMBRĂCĂMINŢILOR DIN MIXTURI ASFALTICEProcesul de executare al îmbrăcăminţilor din mixturi asfaltice realizate la cald cuprinde următoarele etape:

a. Producerea mixturilor asfaltice Producerea mixturilor asfaltice se realizează în instalaţii de preparat mixturi asfaltice la cald. Mixtura preparată trebuie să corespundă cerinţelor de calitate, din documentele de referinţă

29/51

(standarde, normative tehnice, specificaţii tehnice, caiete de sarcini, etc.) pentru stratul rutier ce trebuie realizat sau reparat. Producerea mixturii, transportul şi punerea în operă trebuie realizate într-un flux tehnologic continuu care să asigure parametri specifici de proces (temperatură la aşternere, grosime strat, grad de compactare, temperatura la sfârşitul compactării, calitatea suprafeţei, elementele geometrice ale căii de rulsre, etc.).

b. Transportul mixturilor asfaltice În procesul de aşternere al mixturii, alimentarea repartizatorului trebuie să fie continuă, fără întreruperi. Din acest motiv se va organiza un flux optim producere-transport-punere în operă a mixturii asfaltice care să conducă la pierderi de temperatură cât mai reduse. Transportul se poate efectua cu autobasculante sau containere speciale.Dacă transportul se realizează cu autobasculante benele trebuie să fie acoperite cu prelate, astfel încât pierderile de temperatură pe perioada transportului să fie minime.

c. Realizarea lucrărilor de nivelment a suprafeţei suportCunoaşterea cotelor profilului drumului ( intrări şi ieşiri din curbe, centrele curbelor, pante unice şi convertiri în curbe, schimbările de pantă în profil longitudinal, etc.) este foarte importantă pentru marcarea pe teren a cotelor la care trebuie aşternut stratul de mixtură în aceste profile, funcţie de cotele determinate şi de a furniza datele necesare pentru calculul cantităţilor de mixtură necesare realizării îmbrăcăminţii.

d. Pregătirea suprafeţei stratului suportAşternere a mixturii asfaltice se realizează pe un strat suport cu o suprafaţă pregătită în confor-mitate cu cerinţele din documentele de referinţă. Funcţie de natura stratului de mixtură asfaltică ce urmează a fi aşternută trei situaţii sunt posibile:- pregătirea suprafeţei terasamentelor înaintea aşternerii stratului de bază;- pregătirea suprafeţei stratului de bază înaintea aşternerii stratului superior de legătură; - pregătirea suprafeţei stratului de legătură înaintea aşternerii stratului de uzură.Terasamentul pe care se aşterne primul strat de mixtură trebuie să aibă următoarele caracteristici:- să prezinte o capacitate portantă uniformă pe toată suprafaţa, pentru a se putea obţine un grad de compactare constant al stratului de mixtură asfaltică;- să prezinte o suprafaţă fără denivelări pentru a permite ca aşternerea noului strat de mixturi asfaltice să se poată realiza de grosime constantă. Suprafaţa stratului suport sau a patului să nu prezinte denivelări mai mari de 10 mm sub dreptarul de 3 m, în sens longitudinal şi în sens transversal. Dacă această condiţie nu este îndeplinită se va executa în prealabil o corecţie corespunzătoare a suprafeţei patului suport;- suprafaţa stratului suport trebuie să fie curăţată de impurităţi prin spălare şi măturare cu perii metalice sau suflare;- după uscare, stratul suport se amorsează cu bitum sau emulsie bituminos cationică.

e. Execuţia stratului de mixtură asfaltică caldă◙ Punerea în operă a mixturilor asfaltice destinate execuţiei straturilor rutiere bituminoase cilindrate se efectuează în sezonul călduros (martie-noiembrie), în condiţiile unui timp uscat la temperaturi atmosferice de peste +10°C, cu excepţia mixturilor asfaltice cu bitum modificat care se aştern la temperaturi atmosferice de peste +15°C. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea suportului.◙ Punerea în operă a mixturilor asfaltice cilindrate destinate lucrărilor de reparaţii, se poate efectua în mod excepţional şi pe timp friguros, la ordinul administratorului drumului pentru a evita extinderea degradărilor din îmbrăcămintea bituminoasă ce ar putea afecta siguranţa circulaţiei, conform Normativ AND ind. 533 şi Normativ AND ind. 547.Punerea în operă a mixturilor asfaltice turnate se poate efectua pe tot parcursul anului cu condiţia ca stratul suport să fie uscat, iar temperatura atmosferică să fie de minimum 5°C.

30/51

◙ Activitatea de aşternere a mixturii asfaltice se desfăşoară numai după pregătirea corespunzătoare a stratului suport.

- dacă stratul suport este constituit dintr-o îmbrăcăminte bituminoasă lucioasă (faianţată), aceasta se va freza în mod obligatoriu;

- dacă stratul suport este constituit dintr-o îmbrăcăminte bituminoasă fisurată, aceasta se va freza sau după colmatare se va aplica o soluţie antifisură;

- dacă stratul suport este constituit din beton de ciment sau macadam cimentat, se va aplica de asemenea o soluţie antifisură şi numai dacă suportul nu este degradat, se admite doar acoperirea rosturilor, pe o lăţime de min. 50 cm, cu materiale geosintetice, împâslitură din fibre de sticlă bitumată sau alte materiale adecvate, fixate în mod corespunzător.OBSERVAŢIE: Stratul antifisură are rolul de a întârzia transmiterea fisurilor din stratul suport în îmbrăcămintea bituminoasă nou executată şi se poate realiza:

- din mortar asfaltic conform normativ AND ind. 559;- din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri, conform normativ AND ind. 560;- din materiale geosintetice sau pe bază de fibre de sticlă, conform normativ NP 075-02,

normativ AND ind. 227 sau procedurilor agrementate tehnic.◙ Aşternerea mixturilor asfaltice cilindrate se efectuează mecanizat cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu palpator pentru asigurarea grosimii prescrise a stratului şi a uniformităţii acestuia, cu sistem de precompactare a mixturii prin vibrare şi sistem de încălzire a grinzii nivelatoare.OBSERVAŢIE: Este obligatorie utilizarea repartizatoarelor cu grindă vibratoare, deoarece se evită situaţiile în care se realizează numai o nivelare aparentă la suprafaţă, iar în interior mixtura rămâne cu o afânare neuniformă ce conduce la denivelări în timpul compactării, comportând corectări care reduc în timp calitatea suprafeţei de rulare în ceea ce priveşte planeitatea.◙ Aşternerea manuală este permisă numai în cazuri excepţionale, exemplu în spatii înguste. Nivelarea stratului se face manual, iar realizarea profilului transversal se face cu ajutorul şablonului. Acesta se deplasează în lungul drumului sprijinit pe longrine corespunzătoare, înainte de compactare, grosimea mixturii trebuie să fie cu circa 20% mai mare decât grosimea prescrisă pentru stratul compactat.◙ Temperatura minimă a mixturii asfaltice, la aşternere, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 1.

TABELUL 1Nr.crt.

Tipul mixturii asfaltice Temperatura minimă a mixturii, °CLa ieşiredin malaxor

La aşternere

La începutul compactării

La sfârşitulcompactării

1. Mixtură cu bitum tip D 50/70 sau D 60/80

165...175 155 150 110

2. Mixturi cu bitum tip D 70/100 sau D 80/100

160...170 150 145 105

3. Mixturi asfaltice cu bitum modificat 170...180 155 150 120

◙ La orice lucrare de punere în operă a mixturilor asfaltice la cald, se va executa un tronson experimental cu o lungime de minimum 30 m, având ca scop stabilirea, în condiţii de şantier a următoarelor obiective:

- mijloacele tehnice de punere în operă şi reglarea parametrilor de funcţionare a acestora;- componenţa optimă a atelierului de compactare şi reglarea dispozitivelor utilajelor

componente;- stabilirea parametrilor de compactare a numărului de treceri, grosimea stratului şi

temperatura mixturii etc, în vederea obţinerii gradului de compactare prescris;- grosimea optimă de aşternere a stratului.

.

31/51

OBSERVAŢIE: 1. Dacă nu se poate realiza gradul de compactare prescris, se procedează la o nouă

încercare, variind condiţiile de lucru prin modificarea grosimii de aşternere, a temperaturii de aşternere sau modificarea atelierului de compactare folosit.

2. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, în special în ceea ce priveşte gradul de compactare, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării.◙ După ce a fost reglată poziţia grinzii astfel încât să răspundă cerinţelor de grosimea stratului de aşternere, respectiv înălţimea şi panta profilului din proiect ce trebuie realizată, nu mai este permisă modificarea acestora în timpul funcţionării, decât în cazul când acestea trebuie adaptate conform proiectului sau caietelor de sarcini. Adaptările(modificările) se fac gradat şi fără şocuri, avându-se în vedere şi viteza de avansare a repartizatorului şi având grijă să nu se depăşească poziţiile limită ale grinzii prevăzute în proiect pentru a se evita revenirea.◙ Este recomandată aşternerea pe toată lăţimea căii, cu un repartizator sau cu două repartizatoare, în paralel, dacă condiţiile de trafic o permit. Distanţa minimă dintre repartizatoare trebuie să fie de circa 5 m, fără a depăşi 30 m. Când mixtura se transportă pe drumul executat în sensul aşternerii, distanţa între repartizatoare trebuie să facă posibilă trecerea mijloacelor de transport pe mixtura compactată. Atunci când nu este posibil acest mod de lucru, se lucrează pe benzi de lăţime convenabilă pentru circulaţie, realizându-se întâi banda cea mai îngustă.◙ Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.Când apar întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii până la 1200C se procedează la scoaterea repartizatorului din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaţa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixtură rămasă în capătul benzii. Evident se curăţă repartizatorul de mixtura rămasă în afar zonei de turnare. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal.◙ În perioadele ploioase, pe sectoarele în palier sau declivităţi foarte mici şi cu profil transversal în pantă unică, se executa întâi banda situată mai sus pentru a se evita acumularea apelor meteorice ce poate avea loc dacă se execută mai întâi banda de jos.◙ Pe pante, mixtura se aşterne în sensul urcuşului.◙ Rostul dintre benzi se amplasează decalat faţă de rostul stratului suport cu cel puţin 10-20 cm. Dacă lăţimea totală este acoperită de 3 benzi, banda mediană se va execute prima.◙ La reluarea lucrului pentru banda alăturată, marginea adiacentă a benzii executată anterior se taie, se curăţă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.Similar se procedează la reluarea lucrului pentru continuarea pe aceeaşi bandă, respectiv se taie transversal pe toată grosimea, capătul benzii, eliminându-se o porţiune de cea 10-20 cm. La sfârşitul aşternerii se realizează o pană de mixtură cu panta de 0,5%, care se înlătură la reluarea lucrului pe aceeaşi bandă.Tăierea rosturilor se vor utiliza tăietoare de rosturi pentru a asigura aderenţa corespunzătoare dintre marginile benzilor.Straturile succesive: de bază, de legătură, de uzură nu se vor opri în acelaşi profil transversal, ci decalat cu minimum 15-20 cm.◙ Mixturilor asfaltice turnate se execută mecanizat cu repartizatoare prevăzute cu sistem de vibrare şi de încălzire a grinzii, conform STAS 175 şi STAS 11348. Aşternerea manuală a mixturii este permisă doar în cazuri de excepţie (de exemplu spaţii înguste).

f. Compactarea mixturii asfaltice ◙ La compactarea mixturilor asfaltice, temperatura acestora trebuie să corespundă valorilor din tabelul 7. Operaţia de compactare conduce în mare măsură la creşterea duratei de exploatare a stratului. Este recomandată stabilirea unei temperaturi optime la care să se execute compactarea pentru a se obţine gradul optim de compactare cu un consum minim de energie. Dacă temperatura

32/51

mixturii scade sub temperatura minimă prescrisă, deşi după compactare suprafaţa este plană, sub sarcinile din trafic suprafaţa se va denivela. ◙ În urma compactării se realizează valorile optime ale caracteristicilor fizico-mecanice şi de deformabilitate: densitate aparentă, procent de goluri, rezistenţă la compresiune, stabilitate la temperaturi ridicate, modul de deformaţie şi modul de elasticitate, precum şi o bună suprafaţă de rulare, asigurându-se astfel calitatea şi durabilitatea stratului rutier.Factorii de care depinde o compactare corespunzătoare sunt:

- modul de aşternere al mixturii: mecanic sau manual; - caracteristicile utilajelor de compactare: greutate, viteză, tip (static, vibrator cu rulouri

netede sau pe pneuri); - alcătuirea atelierului de compactare; - regimul de temperatură, grosimea stratului şi tipul mixturii.

Compactoarele şi mijloacele de transport nu trebuie să prezinte scurgeri de ulei sau combustibili pe stratul de mixtură deoarece are loc o degradare prematură şi accentuată a suprafeţei realizate.◙ Operaţia de compactare se desfăşoară în linie dreaptă, schimbările de bandă de cilindrare, făcându-se pe mixtura compactată unde ruloul nu mai lasă urme, fără a se îndepărta însă nejustificat de punctul de aşternere. Cilindrarea se va efectua fără întreruperi pentru a se realiza gradul de compactare prescris în cât mai scurt timp, respectiv pe mixtura la temperatura optimă.◙ Atelierul optim de compactare şi numărul de treceri necesar pentru realizarea gradului de compactare prescris se stabileşte la execuţia tronsonului experimental. Pentru mixturile asfaltice cu bitum pur, bitum aditivat sau bitum modificat se vor utiliza compactori cu pneuri şi compactori cu rulouri netede sau mixte, cu vibrare. Pentru mixturile cu adaos de fibre se vor utiliza numai cilindri compactori cu rulouri netede. La drumuri de clasă tehnică I-II şi străzi de categorie tehnică I-II, se vor utiliza numai compactoare, echipate cu sisteme automate pentru controlul parametrilor tehnologici (fecvenţa şi amplitudinea vibraţiilor, temperatura mixturii şi gradul de compactare).În general numărul de treceri nu trebuie să fie inferior numărului indicat în tabelul 2, în funcţie de atelierul de compactare şi tipul mixturii asfaltice.

TABELUL 2

Nr.crt.

Tipulmixturii asfaltice

Număr minim de treceri pentru atelierul de compactare*:A BCompactor cu pneuri de 160kN

Compactor curulouri netedede 120kN

Compactor curulouri netedede 120kN

1. Mixturi asfaltice cu bitum pur, aditivat sau cu adaos de polimeri pentru stratul de:- uzură 10 4 12- legătură 12 4 14- bază 12 4 14- antifisură- mortar asfaltic 10 4 12- mortar asfaltic cu volum ridicat de goluri 12 4 14

2. Mixturi asfaltice drenante - - 143. Mixturi asfaltice cu adaos de fibre - prima trecere static1

- max. 2 treceri cu vibrare2

- 4…8 treceri statice1

*A - atelier de compactare alcătuit din compactor cu rulouri netede de 120kN şi compactor cu pneuri*B - atelier de compactare alcătuit din compactor cu rulouri netede de 120kN 1 se va utiliza un compactor cu rulouri netede în tandem lestaţi la 80….100kN2 se va utiliza un compactor cu rulouri netede în tandem cu greutatea mai mică sau egală cu 60kN- este interzisă vibrarea la aşternerea peste straturi rigide (beton de ciment, poduri etc)- nu se vor utiliza compactoare cu pneuri sau mixte, datorită aderenţei mari a mixturii cu fibre de celuloză

33/51

◙ Compactarea se va efectua în lungul drumului, de la margine la axa acestuia. Fiecare cursă a compactorului se va suprapune lateral cu minim 10 cm peste cea precedentă. Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, micile denivelări care apar pe suprafaţă se corectează după prima trecere a compactorului pe toata lăţimea benzii. Pe sectoarele cu pantă transversală unică, compactarea se execută de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată. Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii, la începerea lucrului pe banda a doua, după tratarea rostului, primele treceri ale compactorului se vor efectua în zona rostului dintre benzi. La fel se va proceda şi la reluarea lucrului după o întrerupere. Rosturile de lucru ale straturilor se decalează cu cel puţin 10 cm unele faţă de altele.Sunt recomandate trecerile lungi, cu număr minim de opriri. Opririle în lungul drumului trebuie să fie făcute astfel încât să fie decalate unele de celelalte. Primele treceri se efectuează cu viteze mici, de 2-4 km/oră, iar trecerile următoare cu viteză mai mare, de 4-6 km/oră. Nu trebuie depăşită viteza de 6 km/oră, deoarece la viteze mai mari se produc smulgeri ale stratului de mixtură.Schimbările de direcţie şi inversările de mers se vor efectua progresiv, fără şocuri, pentru evitarea văluririi mixturii în faţa rulourilor. ◙ În lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau în alte locuri inaccesibile cilindrilor, compactarea se face cu ajutorul unor cilindri compactori mici a plăcilor compactoare sau a maiurilor calde; în aceste cazuri trebuie să se acorde o atenţie deosebită realizării etanşeităţii rosturilor dintre aceste lucrări şi îmbrăcăminte, inclusiv prin amorsare înainte de aşternere.◙ În timpul lucrului tamburii metalici ai compactorilor cu rulouri netede, se umectează cu apă lipsită de impurităţi şi fără a fi în exces. La compactoarele cu pneuri, pentru a evita răcirea pneurilor trebuie asigurată continuitatea lucrului respectiv prin protejarea pneurilor cu prelate prinse pe şasiu pe toată înălţimea roţilor. Nu este permisă umectarea pneurilor.◙ În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, compactarea se realizează numai cu cilindru compactor cu rulouri netede în tandem sau cilindru compactor cu trei tambururi lestaţi la 80...100kN. Prima trecere se execută static, imediat în spatele repartizatorului şi cât mai aproape de acesta. Următoarele două treceri se pot face cu compactorul vibrator (compactor cu vibraţii de greutate mai mică sau egală cu 60 kN), urmate de 4-8 treceri statice. Nu se vor executa în nici un caz mai mult de două treceri cu vibratorul în funcţiune. Este de preferat compactarea statică.Dacă stratul de bază este rigid (beton de ciment, poduri etc. ) vibrarea este interzisă.◙ Pentru compactarea îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod, se au în vedere prevederile normativului AND ind. 546.◙ Dacă compactarea se execută pe benzi respectiv la întreruperea lucrului în secţiunea transversală din capătul benzii respective, la reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toată grosimea stratului. OBSERVAŢIE: Această operaţie nu este necesară în cazul rostului longitudinal al stratului de legătură sau de bază dacă stratul întrerupt s-a executat pe lungimea respectivă în aceeaşi zi cu stratul de pe banda adiacentă.Rosturile din marginea tăiată se amorsează. La aşternerea stratului din banda adiacentă (alăturată) se depăşeşte rostul cu 5... 10 cm de mixtură repartizată.Acest surplus de material se împinge apoi cu o racletă peste mixtura proaspăt aşternută, astfel încât să apară rostul după care se efectuează compactarea.În profil longitudinal, racordarea stratului nou cu stratul vechi existent se face printr-o pană cu panta de 0,5%, de lungime variabilă, în funcţie de grosimea noului strat.Realizarea racordării se face astfel:

- se decapează stratul bituminos vechi pe o lungime l, astfel încât să se obţină o grosime constantă pentru noul strat.

- se amorsează suprafaţa decapată şi se completează pana cu mixtura asfaltică, apoi urmează compactarea.

- se recomandă ca racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent să se realizeze în V, sub un unghi de 45°.

34/51

◙ După minimum 4 treceri ale cilindrului compactor se verifică cu şablonul şi dreptarul uniformitatea şi profilul suprafeţei, după care se fac corecturile necesare, urmărindu-se o acroşare corespunzătoare a mixturii nou aşternute cu mixtura existentă şi continuându-se compactarea. După faza a doua a compactării (minim 14 treceri) se verifică iarăşi uniformitatea şi profilul suprafeţei, procedându-se la eventuale completări şi remedieri urmate de o nouă compactare.◙ Circulaţia pe mixtura compactată este permisă după răcirea stratului (4-6 ore) în funcţie de temperatura atmosferică. Zona de lucru va fi semnalizată corespunzător cu panouri avertizoare, bariere şi limitare de viteză, până la permiterea traficului.

2. PRINCIPALELE PERFORMANŢE CONSTRUCTIVE, TEHNICE ŞI TEHNOLOGICE LA ECHIPAMENTELE TEHNOLOGICE PENTRU AŞTERNEREA ŞI COMPACTAREA MIXTURILOR ASFALTICE

2.1. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR DE AŞTERNERE A MIXTURILOR ASFALTICE PREPARATE LA CALDPentru aşternerea mixturilor asfaltice sunt utilizate repartizatoare-finisoare.Părţile componente principalele ale unui repartizatoar-finisor sunt:

- maşina de bază cu sistem de deplasare pe şenile sau roţi pe care este montat un buncăr de alimentare pentru mixturi;

- un transportor cu bandă cu racleţi sau cu pinteni;- şnecul care preia materialul şi-1 distribuie pe toată lăţimea necesară;- bătătorul ce precompactează materialul înaintea intrării sub grinda vibrantă;- grinda vibratoare simplă sau telescopică.

Pentru realizarea scopului pentru care a fost fabricată maşina, aceasta are în componentă sisteme funcţionale care trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

- depozitarea mixturii asfaltice descărcată din mijlocul de transport;- transportarea mixturii către zona centrală a finisorului;- repartizarea transversală a mixturii;- precompactarea mixturii;- controlul grosimii stratului şi a înclinării transversale.

Performanţele repartizatoarelor-finisoare sunt enumerate în tabelul 3. TABELUL 3

Nr.crt. Denumire parametru Cuantificarea

parametruluiPerformanţeNormate Abateri

0 1 2 3 41. uniformitatea suprafeţei superioare a

stratului depus de mixtură atât în plan longitudinal cât şi în plan transversal la acelaşi grad de precompactare-finisare

profil longitudinal pentru toate tipurile de mixtură

panta, 4,5%

±20 mm

profil transversat pentru toate tipurile de mixtură

panta 2,5%

±20 mm/m

2. transfer proporţional şi repartizarea mixturii, prin corelarea vitezelor cu debitul de material

control automat de echipamentele cu care este dotată maşina

3. realizarea lăţimii stratului pentru toate straturile de mixtură ±20 mm4. realizarea grosimii stratului pentru mixtura asfaltică a stratului de

uzurăh, în cm 2,5

max.10%abatere în minus pentru fiecare strat

5. variaţia continuă a vitezei de lucru a maşinii

criteriul mobilităţii

unde: v este viteza de repartizare a mixturii, în m/s; G-greutatea maşini, în dN.

(2...4)x10-7

35/51

0 1 2 3 46. productivitate de aşternere ridicată criteriu productivităţii

unde: Q este productivitatea maşinii, în t/h; P-puterea maşinii, în kW

3,5....6

7. putere specifică mare criteriul puterii specifice

unde: P este puterea maşinii, în kW; G-greutatea maşinii, în daN.

8. respectarea profilelor împuse - prin sistemul de palpatori;- prin sistemul de ghidare cu laser

Principalele performanţele tehnice şi constructive ale repartizatoarelor-finisoare sunt:- lăţimea de aşternerea covorului: 2,5... 12 m;- grosimea stratului aşternut: 0,03...0,45 m;- lăţimea grinzii vibrante: 210.. .350 mm;- frecvenţa de vibrare: 16.. .70 Hz;- viteza de aşternere: 0... 10 m/min;- puterea utilajului: 80... 115 kW;- productivitatea: 80...550 t/h;

2.2. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR DE COMPACTARE A MIXTURILOR ASFALTICE PREPARATE LA CALDDupă tehnologia de lucru compactoarele se clasifică după cum urmează:compactoare statice având rulouri metalice netede sau roţi pe pneuri, tractate sau auto-propulsate;compactoare vibratoare tractate;compactoare vibratoare autopropulsate cu şasiu monobloc şi rulouri netede. La acestea vibrarea se face fie cu un singur rulou, fie cu ambele rulouri, iar tracţiunea se face fie cu un rulou, fie cu ambele rulouri;compactoare vibratoare cu două rulouri netede şi şasiu articulat;compactoare vibratoare mixte cu şasiu articulat.Gradul de precompactare, obţinut în urma celor mai performante repartizatoare-finisoare, nu poate asigura gradul de compactarea impus în documentele de referinţă. Din acest motiv pentru a obţine gradul de compactate impus se continuă operaţiunea de compactare cu echipamente tehnologice speciale. Se pot utiliza diferite tipuri de compactoare autopropulsate: static cu rulouri metalice, static pe pneuri, vibrator cu rulouri metalice şi mixt (rulou vibrator + pneuri).◙ Compactoarele statice sunt utilaje construite cu două sau trei rulouri metalice. Efectul de compactare a rulourilor statice este obţinut prin influenţa greutăţii care exercită o presiune verticală asupra covorului. Această presiune trebuie să învingă forţele interne de frecare din mixtură, conducând la mărirea densităţii. Dar presiunea verticală produsă de rulourile metalice se modifică pe timpul creşterii compactării şi a răcirii covorului turnat.La începutul compactării ruloul se afundă uşor în mixtură astfel încât un sector mai mare din circumferinţa ruloului este în contact cu materialul, ceea ce^ duce la disiparea greutăţii pe o suprafaţă mai mare - presiune specifică mai mică. In aceste condiţii, în centrul ariei de contact presiunea este mai mare ca la periferia sectorului. Prin creşterea compactării şi a scăderii lucrabilităţii prin răcirea mixturii, se reduce afundarea ruloului în material. în acest fel aria de contact se reduce şi creşte corespunzător presiunea verticală aplicată de rulou.

36/51

Acesta este un fenomen avantajos în procesul de compactare, motiv pentru care randamentul determinat luat în comparaţie la compactoarele statice este dat de încărcarea lineară statică pe rulouri.Efectul de compactare în adâncime este scăzut şi se limitează la o adâncime de max. 10 cm, iar viteza de lucru nu poate depăşi 5 km/h.Compactoarele statice cu trei rulouri se pot folosi la primele treceri, la compactarea rosturilor de legătură între benzi, la tratamentele de suprafaţă cu criblură (atenţie la greutate, în acest caz are loc o aşezare prin presare a granulelor, iar dacă acestea nu sunt uniforme are loc o creştere puternică a presiunii pe "vârfuri" şi spargerea lor).Compactoarele statice grele cu două rulouri (tandem) se pot utiliza la compactarea finală, iar cele uşoare în special la lucrările de finisare a suprafeţei compactate.◙ C ompactoarele pe pneuri . La aceste echipamente tehnologice efectul de compactare este obţinut prin greutatea maşinii şi depinde direct de încărcarea pe roată, presiunea din pneu şi viteza de lucru. Pneul elastic se aplatizează pe suprafaţa de contact, ceea ce produce o presiune specifică scăzută. Astfel, chiar şi la maşinile grele sunt virtual eliminate pericolul de spargere a agregatelor şi defectele de suprafaţă. Deşi presiunea specifică este scăzută, la aceste compactoare se obţine un efect şi un randament de compactare mai bun, datorită conlucrării presiunilor exercitate asupra stratului presiuni direcţionate normal la pata de contact. Aceste forţe produc o deplasare laterală adiţională a granulelor şi favorizează mişcarea-aşezarea lor într-o structură densă, cu un randament mai ridicat decât în cazul forţelor verticale date de rulourile metalice netede.Pentru compactarea covoarelor groase se utilizează o viteză de 3-4 km/h. La compactarea covoarelor subţiri sau la tratamente, viteza creşte la 6-10 km/h.Compactoarele pe pneuri sunt utilizate la primele treceri şi foarte rar la compactarea finală. De asemenea, datorită bunelor rezultate de etanşare se utilizează la trecerea finală de finisare a suprafeţei (cu condiţia nedeformării planeităţii).Numărul de treceri pe timp călduros este limitat pentru anu produce migrarea bitumului la suprafaţă fenomen cu efecte grave asupra călităţii suprafeţei de rulare. ◙ La compactoarele vibratoare, tandem efectul de compactare este obţinut prin acţiunea vibraţiilor (şi nu a greutăţii) asupra materialului de compactat. Aceastea produc micşorarea frecării interne a componentelor mixturii astfel încât sub acţiunea greutăţii şi a forţelor dinamice are loc o creştere rapidă a densităţii mixturii.Marea majoritate a compactoarelor vibratoare cu greutăţi de la 1,0 la 12 tone sunt echipate cu tracţiune şi vibrare, acţionate hidrostatic pe ambele rulouri. Sistemele de direcţie sunt sisteme prin articulare oscilantă centrală a semişasiurilor sau prin pivotare a rulourilor pe un şasiu rigid.Pentru o compactare optimă a diferitelor tipuri sau grosimi de covoare, multe tipuri de compactoare sunt prevăzute cu două frecvenţe de vibrare şi două amplitudini. Pentru covoare subţiri sau pentru mixturi uşor compactabile (sensibile) se aleg amplitudini joase şi frecvenţe înalte (peste 45 Hz) în timp ce pentru grosimi mari sau mixturi asfaltice dificil de compactact se aleg amplitudini mari şi frecvenţe mici.Viteza de lucru la grosimi mici ale covorului este de 3-6 km/h iar la grosimi mari de 2-4 km/h.În comparaţie cu celelalte tipuri de compactoare, compactoarele vibratoare tandem obţin gradul de compactare necesar, în special la lucrările cu mixturi dificil de compactat, într-un număr de treceri mult mai mic şi într-un timp mai scurt. De asemenea, vibraţia combinată cu ultimele două treceri de finisare statică are un efect foarte bun asupra închiderii porilor suprafeţei. Totodată însă, un număr de treceri cu vibrare prea mare, poate avea un efect negativ prin reducerea stabilităţii cauzate de o "desfacere'Vslăbire reversibilă a agregatelor din structură. Defecte de aceeaşi natură pot fi acuzate de utilizarea vibraţiei la un covor care s-a răcit puternic.Compactoarele vibratoare tandem sunt maşini de compactat foarte performante, utilizate la compactarea finală a mixturilor din toate straturile – bază, legătură şi uzură.

37/51

◙ Compactoarele mixte sunt maşini rezultate dintr-o combinaţie între compactoarele pe pneuri şi compactoarele vibratoare cu rulouri netede. Compactoarele mixte reunesc avantajele efectelor de compactare ale ruloului vibrator cu acţiunea de frământare şi închidere a porilor suprafeţei, proprii compactorului pe pneuri.In general ele au un rulou cu 4 pneuri şi un rulou metalic neted vibrator. Greutăţile constructive sunt cuprinse între 2 şi 18 tone.Efectul de compactare principal este dat de ruloul vibrator.Domeniul de utilizare este larg, reunind domeniul de aplicaţie al compactoarelor vibratoare, cu avantajul unei bune aderenţe la deplasare, o bună lipire între straturile alăturate (compac-tare orizontală) şi o bună închidere a porilor (etanşare).Alegerea compactoarelor în funcţie de parametrii constructivi ai acestora şi de natura stratului de mixtură asfaltică ce urmează a fi compactat (bază, legătură, uzură) se va face ţinând seama de recomandările prezentate în tabelul 4.

TABELUL 4Nr.crt.

Echipament

Parametrii constructivi Vibraţii tehnologice Tipul stratului de mixtură

M[t]

B[mm]

q[daN/cm]

A1/A2

[mm]f1/f2

[Hz]

uzură legă-tură bazăh≤2,5c

mh≤2,5cm

1. Compactor autopropulsat cu şasiu articulat şi cu ambele rulouri vibratoare.

3-4 1,2...1,38

13...15 ≤0,5/- ≤50/≤60 ♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦

6-7 1,5 20...24 ≤0,6/≤0,3

40/50 ♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

7-10 1,68 20...28 ≤0,9/≤0,4

≤40/≤50 ♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

11-12

1,80 28...32 ≤0,8/≤0,3

≤42/≤60 ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

10-11

2,13 24,25 0,7/0,3 30/45 ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

2. Compactor autopropul-sat cu şasiu articulat şi cu ambele rulouri vibra- vibratoare, cu oscilaţii orizontale şi cu monito-rizarea parametrilor de compactare

7-8 1,50 24-27 ≤0,9 35/47 ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

7-8 1,68 21-24 ≤0,9 35/47 ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

11-12

1,80 28-30 ≤1,0 42/60 ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

3. Compactor autopropul-sat mixt(cu un rulou vi-brator şi pneuri în spate)

3-4 1,2...1,38

13-15 ≤0,5 ≤50/≤60 ♦♦ ♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

7 1,50 23 0,5/0,3 40/50 ♦♦ ♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

a) fără monitor 7-10 1,68 20-29 ≤0,9/≤0,4

≤40/≤50 ♦♦ ♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦

b) cu monotor 7-8 1,68 23-25 ≤0,9 35 ♦♦ ♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦4. Compactor autopropul-

sat static pe pneuri cu două axe de roţi

8-20 4 pneuri pe axă

≤2,5t/pneu

- - ♦ ♦♦ ♦♦ ♦♦

12-244 pneuri pe axă

≤3t/pneu

- - ♦ ♦♦ ♦♦ ♦♦

NOTĂ: M - masa compactorului; B - lăţimea de compactare; q - încărcarea statică liniară; A1 - amplitudinea la prima treaptă de vibrare; A2- amplitudinea la treapta a doua de vibrare; f1 - frecvenţa vibraţiilor la prima treaptă de vibrare; f2 - frecvenţa vibraţiilor la treapta a doua de vibrare; h - grosimea stratului de mixtură aşternut;+++ foarte indicat;++ indicat;+ indicat condiţionat;- contraindicat.

Numărul minim de treceri recomandat pentru obţinerea gradului de compactare minim impus prin standardul de referinţă SR 174-1(Tabelul 13), pentru compactoarele vibratoare tandem, este prezentat în tabelul 5.

38/51

TABELUL 5Grosimea stratului aşternut la o trecere, h, în [cm], la Tc>1000 C

Greutatea totală a compactorului tandem, în [daN]3000 6000 9000număr de treceri

246101418

2-4 (A)4-6 (A)4-8 (A)6-8 (A)--

1-2 (L)2-4 (L)4-6 (L)4-8 (L,H)6-8 (H)6-8 (H)

1-2 (L)2-4 (L)2-4 (L)4-6 (L,H)4-6 (H)4-8 (H)

Mastic asfaltic cu cribluri24

--

1-2 (L) + trecere statică4-6 (L) +trecere statică

1-2 (L) + trecere statică4-6 (L) + trecere statică

Anrobate deschisă d=4 - 1-2 (L) + trecere statică 1-2 (L) + trecere staticăNOTĂ: A - vibraţii de lucru cu un singur regim de lucru; (L,H) - vibraţii de lucru în două regimuri distincte de lucru: L - vibraţii în prima treaptă cu amplitudine joasă şi H - vibraţii în a doua treaptă cu amplitudinea înaltă; Tc - temperatura de compactare.

2.3. PLANUL DE CONTROL DE CALITATE PRIVIND FUNCŢIONAREA ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATEPentru desfăşurarea în condiţii optime ale procesului de realizarea straturilor rutiere bituminoasese va întocmi un plan de control al calităţii care va cuprinde, minimum, următoarele activităţi: 2.3.1. Verificarea condiţiilor tehnologice pregătitoare . Etapele acestei activităţi sunt:- verificarea existenţei planurilor pentru lucrările de nivelment şi a suprafeţei stratului suport;- verificarea existenţei certificatelor de conformitate eliberate de organismul de certificare produse pentru mixtură asfaltică şi materialele componente;- verificarea existenţei rapoartelor de inspecţie tehnică eliberate de un organism de inspecţie de terţă parte acreditat;- verificarea existenţei buletinelor de verificare metrologică pentru mijloacele de măsurare specifice;- verificarea existenţei Procedurilor de lucru cu echipamentele tehnologice de construcţii, de reglare şi monitorizare a parametrilor tehnologici şi de securitate;- verificarea existenţei certificatelor de formare/calificare pentru personalul muncitor.2.3.2. Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor rutiere din mixturi . Activităţile care se desfăşoară pentru controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor rutiere din mixturi sunt: - controlul calităţii materialelor componente, a procesului tehnologic de preparare şi transport a mixturii asfaltice şi a calităţii pregătirii suprafeţei stratului suport;- controlul procesului tehnologic de punere în operă a mixturilor asfaltice;- controlul calităţii straturilor rutiere din mixturi asfaltice.2.3.3. Controlul calităţii materialelor componente, a procesului tehnologic de preparare şi transport a mixturii asfaltice şi a calităţii pregătirii suprafeţei stratului suport ◙ Controlul calităţii materialelor se realizează pe parcursul executării lucrărilor, verificările efectuându-se de laboratorul antreprenorului, pe fiecare lot de materiale aprovizionat săptămânal din depozitele de agregate naturale şi respectiv din tancul de bitum. Aceste determinări se vor face conform documentelor de referinţă specifice în vigoare.◙ Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice se referă la controlul şi reglajul instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice şi cuprinde următoarele activităţi: - funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică la începutul fiecărei zile de lucru;- controlul reglajului termic de preparare a mixturii asfaltice.- verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate în laboratorul anteprenorului sau alt laborator rutier autorizat.

39/51

◙ Controlul transportului mixturii asfaltice impune verificarea stării tehnice a mijloacelor de transport (curăţenie, stare tehnică, prelate, tratare cu solvent a suprafeţei utile a benei înainte de prima cursă, modul de basculare). Pentru asigurarea nivelului de calitate impus transportului mixturii trebuie respectate următoarele cerinţe:- să se prevadă un număr corespunzător de autovehicule destinate transportului mixturilor asfaltice astfel încât să nu se creeze pauze în procesul de aprovizionare şi aşternere a mixtu-rii asfaltice;- autobasculantele trebuie să fie prevăzute cu prelate. Pentru transportul la distanţe mari şi pe timp rece sau ploios, este necesar să fie luate măsuri pentru diminuarea pierderii de căldură;- temperatura finală cu care ajunge mixtura la locul de punere în operă trebuie să fie de minimum 145°C;- structura finală a mixturii trebuie să fie omogenă. ◙ Controlul calităţii realizării lucrărilor de nivelment a suprafeţei suport.◙ Controlul calităţii pregătirii suprafeţei stratului suport pentru îmbrăcămintea asfaltică. ◙ Controlul emulsiei bituminoase. 2.3.4. Controlul de calitate privind funcţionarea echipamentelor tehnologice pentru aşternerea mixturii asfaltice ◙ Verificarea funcţionării repartizatoarelor-finisoare se face în mod periodic de către personalul de specialitate al deţinătorului de echipamente tehnologice iar certificarea aptitudinii de utilizare pentru realizarea calităţii şi securităţii în timpul lucrului se face prin înspectia tehnică realizată de un organism de terţă parte.◙ Verificarea parametrilor tehnologici urmăreşte modul de menţinere a calităţii mixturii şi realizarea productivităţii impuse de procesul tehnologic.Înaintea începerii operaţiei de aşternere a mixturii asfaltice se vor face verificări la funcţionarea în gol şi în sarcină a echipamentului tehnologic. La locul de aşternere se verifică următorii parametri funcţionali ai repartizatorului-finisor:

- repartizarea transversală a mixturii (funcţionarea şnecului);- funcţionarea grinzii de nivelare cu vibrare hidraulică sau prin batere;- funcţionarea prelungitoarelor telescopice ale grinzii;- funcţionarea rezistenţelor electrice din componenţa instalaţiei de încălzire a grinzii, sau a

arzătoarelor cu gaz butan.Reglarea parametrilor maşinii se realizează în funcţie de tipul stratului conform tabelului 6.

TABELUL 6.Tipul covorului Aşternere Cuţit bătător Talpă de vibrare Rigle de vibropresare

viteza[m/min]

cursa[mm]

frecvenţa[bătăi/min]

presiuneimpulsuri [bar]

turaţie[rot/min]

presiuneimpulsuri [bar]

frecvenţa[Hz]

strat de uzură(4....6 )cm

>5 4 300-800 50-80 1500-2000

40-70 50-70

strat de legătură(5...10) cm

4-10 4 800-1200 70-90 2000-3000

60-90 50-70

strat de bază(6...12)

2-8 4/8 1200-1800

90-120 3000-4000

90-120 50-70

◙ Controlul calităţii, în aşternerea efectivă a stratului din mixtură bituminoasă caldă, se realizează pe fazele specifice ale execuţiei.

- Se începe prin verificarea semnelor de marcare a axului benzii de circulaţie atât pe stratul suport cat şi a celor de pe margini. Acţiunea cuprinde şi verificarea modului de mate-

40/51

rializare a marcării marginilor benzii (grosime, lizibilitate etc). Activitatea este realizată de şeful punctului de lucru, pe anumite sectoare unde s-au terminat asemenea lucrări.

- Se verifică marcarea cotelor de referinţă din axului drumului, după terminarea lucrărilor, pe anumite sectoare de drum, de către şeful punctului de lucru, în picheţii principali. In cazul când se foloseşte sarma de referinţa cu palpator, în aceleaşi condiţii, se verifică cotele la care s-a întins aceasta. La baza verificărilor, ca sisteme de referinţă se consideră specificaţiile din planşele proiectului de execuţie (profil transversal si profil longitudinal).

- Pentru controlul aşezării repartizatorului-finisor în poziţia de lucru se face în primul rând verificarea modului de aşezare a distanţierilor sub grinda vibratoare a utilajului, urmata apoi de verificarea pantei sub care se afla acesta grinda. Acţiunea este realizată de şeful punctului de lucru, înainte de a se pune în mişcare utilajul de aşternere. Apoi se verifică modul de executare a rosturilor transversale tehnologice (perpendicularitate, coliniaritate, grosime mixtură, mod de amorsare) de către şeful de echipă, pentru fiecare rost, imediat după terminarea lucrărilor. Se verifică modul de aşezare a grinzii vibrante şi a încalzirii rostului de lucru. Activitatea este realizată de şeful de echipă şi mecanicul deservent al utilajului, imediat după aşezarea grinzii pe rost şi începerea încălzirii acesteia.◙ Procesul tehnologic de aşternere a mixturii asfaltice impune verificările şi încercările următoare:- verificarea temperaturii mixturii calde în mijlocul de transport, înainte de a fi descărcată în utilajul de aşternere. Activitatea este realizată de şeful punctului de lucru, pentru fiecare mijloc de transport. Temperaturile astfel determinate, sunt consemnate în caietul cu temperaturi şi apoi în fişa de control pe flux de execuţie. Acestea trebuie să fie conform reglementărilor tehnice în vigoare, respectiv de min. 145°C pentru bitum D 50/70 (punct de penetraţie cuprins în intervalul 50°C şi 70°C) şi min 140°C pentru bitum D70/100 (punct de penetraţie cuprins în intervalul 70°C şi 100°C);- verificarea modului de direcţionare a utilajului de aşternere pe semnele marcate pe suprafaţa suport şi a modului de realizare a previbrării. Activitatea este realizată imediat după pornirea utilajului şi pe parcursul asternerii, de şeful punctului de lucru şi mecanicul deservent al utilajului; - verificarea planeităţii, omogenităţii grosimii şi pantelor transversale ale stratului de mixtură caldă aşternut. Grosimea stratului se verifică prin introducerea unei sonde etalon în stratul de mixtură, minim o data la 5 sau 6 m, alternativ, pe lăţimea benzii în spatele repartizatorului-finisor. Panta transversală se verifică în permanenţă cu ajutorul tiparului specific, aşezat pe grinda nivelatoare-vibratoare. Activitatea este realizată, de şeful de echipa, în permanenţă când funcţionează repartizatorul-finisor;- verificarea temperaturii mixturii bituminoase, in zona snecului utilajului, în cazul când se produce staţionarea repartizatorului-finisor. Activitatea trebuie realizata de şeful punctului de lucru, din cinci în cinci minute, pe toata perioada de staţionare;- verificarea modului de execuţie a rosturilor longitudinale (liniaritate, taiere, grosime mixtură la rost, mod de amorsare). Activitatea este realizata de şeful de echipă şi şeful punctului de lucru, pe tronsoanele realizate, înainte de aşternerea mixturii;- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice (compoziţie, încercări statice şi dinamice) ale mixturii calde, pe corpuri de probă mixtură, extrase din materialul folosit la executarea straturilor. 2.3.5. Controlul de calitate privind funcţionarea echipamentelor tehnologice pentru compactarea stratului de mixtura asfaltică Verificările şi încercările privind funcţionarea echipamentelor tehnologice pentru compactarea stratului de mixtură asfaltică constau din următoarele activităţi:verificarea temperaturilor mixturii aşternută în strat. Activitatea este realizată înainte şi după terminarea compactării, pe anumite sectoare de lucru aflate imediat în spatele repartizatorului-finisor. Temperaturile, determinate cu ajutorul termometrului, se consemnează în caietul de

41/51

temperaturi şi apoi în fişa de control pe flux de execuţie. Temperaturile trebuie să fie conforme cu cele prezentete în tabelul 7.

TABELUL 7

Mixtura asfalticăTemperatura în °C, funcţie de tipul bitumuluiD 50/70 D70/100

la sfârşitul compactării min 110 min 100 la începutul compactării min 140 min 135

- verificarea respectării tehnologiei de compactare stabilita prin sectorul experimental (viteza de deplasare a compactorului, număr si ordinea trecerilor, suprapunere treceri, mod de compac-tare pe rostul longitudinal, mod de folosire a vibrării, etc). Activitatea este realizata de şeful punctului de lucru şi şeful de echipa, în permanenţă când se desfăşoară operaţia de compac-tare. La baza desfăşurării lucrărilor de compactare, se afla specificaţiile şi instrucţiunile de lucru.- verificarea denivelării suprafeţei îmbrăcăminţii în sensurile longitudinale şi perpendiculare pe îmbrăcăminte, a cotelor în ax, a grosimii şi a pantelor transversale. Activitatea se consideră ca facând parte din procesul de recepţie preliminară, ea fiind realizată de şeful de şantier şi reprezentantul clientului. Verificările se realizează pe minim 200 m2 strat, sau după cum este specificat în caietul de sarcini. După recepţie se întocmeşte procesul verbal de recepţie, în care se consemnează rezultatele obţinute în teren şi laborator.- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii asfaltice extrase din îmbrăcăminte prin carote (conţinut de bitum, compoziţie granulometrică, greutate specifică, grosime şi aderenţă strat, absorbţie pe plăcuţe, stabilitate şi fluaj, rezistenţe mecanice, rezistenţa la înghet-dezgheţ). Activitatea este realizata de un laborator de specialitate autorizat. Planul de control calitate verificări şi încercări este un document specific planificării calităţii. El face parte din structura Planului calităţii(manualului calităţii) şi se întocmeşte înaintea începerii lucrărilor de execuţie a îmbracăminţilor bituminose realizate la cald.

42/51

ANEXA 4/1VERIFICAREA CERINŢELOR DE SECURITATE SPECIFICE MAŞINILOR PENTRU FINISAT (SR EN 500-6)

Verificarea cerinţelor de siguranţă şi /sau a măsurilor de protecţie se va efectua printr-una sau mai multe din următoarele metode, după caz:a. măsurare ;b. examinare vizuală;c. încercare, în cazul în care standardul la care face referinţă orice cerinţă specială prevede metoda respectivă;d. calcul.

În această anexă sunt prezentate cerinţele de securitate specifice maşinilor pentru finisat şi sunt în concordanţă cu standardul SR EN 500-1:2006 şi urmăreşte să stabilească dacă s-au luat măsurile necesare pentru eliminarea sau reducerea riscurilor (anexa F, tabelul F.1 listă conformă şi cu anexa A din EN 1050:1996), respectiv SR EN 500-6:2007. CerinţăSR EN 500-6

VerificăriModul de verificare

Examinare vizuală Încercare funcţională Măsurare

0 1 2 3 45.1. Iluminat, lumini de semna-

lizare şi poziţie şi dispozitive retroreflectorizante

Existenţa, integritatea, starea de curăţenie Se verifică dacă sistemul de iluminare, semnalizare, poziţionare şi dispozitivele retro-reflectorizante funcţionează

5.2. Funcţionare şi manipulare - Existenţa, starea şi integritatea frânei;- Existenţa, starea şi marcarea punctelor de ridicare cu simbolul 7.23 din ISO 6405-1:2004;- Starea sistemului de direcţie;- Se examinează starea de uzură a pneurilor, codul pneului, presiunea în pneu conform instrucţiunilor din manualul de utilizare;- Se examinează starea de uzură a şenilelor.

Se verifică dacă frânele şi direcţia sunt funcţionale. -

5.3. Postul de conducere Existenţa, starea, amplasarea şi integritatea - -5.4. Scaun pentru operatorul

maşiniiSe verifică existenţa sistemului de reglare a scaunului Se verifică dacă funcţionarea sistemului de reglare a

scaunului permite operatorului să adopte poziţiile necesare controlării maşinii în toate condiţiile de exploatare scontate.

-

5.5. Comenzi şi indicatoare. - Se verifică integritatea comenzilor şi comutatoarelor, accesibilitatea, identificarea funcţiilor activate, punctul neutru al comenzii, cu excepţia cazului în care funcţiunile respective impun altfel, cum ar fi: - acţionare continuă; - acţionare automată; - să aibă un limitator de cursă funcţional

- Se verifică dacă comenzile sunt dispuse, dezactivate sau protejate astfel încât să nu poată fi acţionate accidental, în special atunci când operatorul intră sau iese din postul de conducere;

-

43/51

0 1 2 3 45.5. - Se verifică dacă pedalele au suprafaţă antiderapantă;

- Starea şi integritatea riglei şi sistemului de telescopare- Se verifică sistemul de afişare şi confirmare pentru elementele de comandă multiple (tip telecomandă) sau cu posturi multiple de comandă.;- Se verifică dacă la retragerea riglei telescopice nu trebuie să fie comandată simultan de la postul de conducere şi din zona d comandă la distanţă. Comenzile pentru reglarea riglelor telescopice trebuie proiectate astfel încât să se asigure revenirea acestora în poziţia neutră atunci când sunt eliberate(comandă cu acţiune menţinută).

-

5.6. Pornirea Se verifică existenţa şi starea demarorului electric, pneumatic sau hidraulic al motorului şi dacă acestea sunt prevăzute cu o funcţiune de pornire neutră care va preveni demararea motorului, cu excepţia cazului în care funcţiunile periculoase sunt setate în modul fără pericol, respectiv să nu permită accesul neautorizat la pornirea motorului

Se verifică funcţionalitatea sistemului de pornire -

5.7 Oprirea - Se verifică starea şi integritatea sistemelor de frânare;- Se verifică existenţa sistemul de oprire de urgenţă la maşinile cu operator pe maşină;- Sistemele de frânare ale finisoarelor pe pneuri trebuie să fie conform anexei A din SR EN 500-6.

- Se verifică funcţionalitatea sistemului de oprire de urgenţă;- Se verifică funcţionalitatea frânelor în condiţii de serviciu, de încărcare, de viteză, de stare a terenului şi de pantă prevăzute de producător şi corespunzătoare unor situaţii curent întâlnite.

Performanţele sistemelor de frânare trebuie să fie conform specificaţiilor din Anexa A – SR EN 500-6

5.8 Sisteme de acces la postul de conducere şi la punctele de mentenanţă.

Se verifică existenţa acestora şi dacă acestea au fost confecţi-onate conform EN ISO 2860, ISO 12508 şi EN ISO 2867

- Înălţimea primei trepte (600mm) pentru acces la postul de co-mandă poate fi depăşită în pozi-ţia de transport.- pasarelele tre-buie fixate pe tronsoanele riglei şi trebuie să aco-pere lăţimea deutilizare a riglei.

44/51

0 1 2 3 45.9 Protecţie - Se verifică existenţa acestora conform cărţii tehnice şi modul

lor de prindere;- Se verifică existenţa şi starea dispozitivului de blocare a elementelor care asigură ridicarea riglei în condiţii de siguranţă, pentru a preveni pivotarea în timpul lucrărilor de întreţinere şi/sau la transport.

-

-

-

-

5.10. Sisteme sub presiune Se controlează poziţia conductelor, fitin-gurilor şi furtunurilor şi sistemul de protecţie când acestea trec la o distanţă ≤ 1m;Se verifică integritatea rezervorului de combustibil şi a rezervoarelor hidraulice;

- Structura de protecţie la răsturnare (ROPS) trebuie să îndeplinească condiţiile din ISO 3471 şi A nexa C din SR EN 500-4

5.11. Protecţia împotriva incendiilor

Se verifică integritatea rezervorului de combustibil şi a rezervoarelor hidraulice

- -

5.12. Suprafeţe fierbinţi Se verifică sistemul de protecţie faţă de temperaturile înalte - -5.13. Dispozitive de semnalizare şi

semne de avertizare- Se verifică existenţa claxonului;- Se verifică semnalul de avertizare care va marca zona pivotantă a maşinilor articulate cu pivot;- Dacă maşina lucrează in zone în care rămân pericole reziduale ataşate maşinii sau echipamentelor acesteia şi /sau remorcii, se verifică dacă există disponibil pe maşină un indicator de avertizare / siguranţă în conformitate cu Anexa E din SR EN 500-1;- Se verifică dacă sunt montate lumini galbene cu funcţionare intermitentă care să indice zonele de strivire sau forfecare în timpul funcţionării şi care trebuie să se activeze automat la extinderea sau retragerea riglelor.

- -

5.14. Sisteme cu gaz lichid Se verifică pentru fiecare maşină în parte dacă sunt îndeplinite condiţiile din Anexa D din SR EN 500-1

- -

5.15. Sisteme electrice şi electronice

- Se verifică conductorii şi componentele electrice care trebuie instalate astfel încât să se evite stricarea acestora din cauza expunerii la condiţiile de mediu care ar putea cauza deteriorarea lor. Izolaţia componentelor electrice trebuie să aibă proprietăţi ignifuge;

- -

45/51

0 1 2 3 45.15 Sisteme electrice şi

electronice- Se verifică ca firele/cablurile electrice neprotejate de dispozitive pentru supratensiune să nu fie instalate în contactdirect cu conductele şi furtunurile care conţin combustibil sau gaz inflamabil;- Se verifică dacă echipamentele electrice, cu excepţia demarorului motorului, sunt protejate cu un dispozitiv împotriva supratensiunii (de ex. o siguranţă);- Se verifică dacă bateria este bine fixată într-un spaţiu ventilat. Amplasamentul trebuie să fie uşor accesibil. Bateria trebuie să fie uşor de scos. Bateriile trebuie prevăzute cu mânere şi/sau inele de agăţare;- Se verifică dacă bateria poate fi uşor deconectată direct sau cu un întrerupător izolator uşor accesibil şi uşor de identificat;- Se verifică dacă conectorii sunt amplasaţi astfel încât să se evite secţionarea acestora sau producerea de scurtcircuite;- Dacă la rigla se utilizează curentul electric ca principala sursă de energie pentru încălzirea acesteia, se verifică dacă sunt satisfăcute cerinţele din EN 60204-1 pentru surse de energie şi sisteme acţionate electric.

5.16. Compatibilitate electromagnetică

- La MMCD echipate cu dispozitive electromagnetice se verifică dacă acestea satisfac cerinţele de compatibilitate electro-magnetică specificate în EN 13309;- Antena trebuie amplasată succesiv în partea stângă şi în partea dreaptă a finisorului, paralelă cu planul de simetrie longitudinal al finisorului şi în aliniament SIP.

- -

5.17. Zgomot şi vibraţii - Se verifică sistemele de izolare fonică a cabinei a motoarelor termice, respectiv de izolare a vibraţiilor transmise la scaunul şi manetele de comandă situate în postul de comandă;- Pentru determinarea valorilor de zgomot se aplică Anexa B din SR EN 500-6.

- -

6. Manualul de instrucţiuni Se verifică existenţa manualului operatorului, manualul de întreţinere/mentenanţă, lista pieselor de schimb referitoare la securitate

- -

7.3. Marcare Se verifică plăcuţele cu marcajele aplicate finisoruluicare trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele din paragarful 7.2 din SR EN 500-1.

46/51

ANEXA 4/2VERIFICAREA CERINŢELOR DE SECURITATE, CAPABILITATE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

SPECIFICE MAŞINILOR PENTRU COMPACTAT (SR EN 500-4) Verificarea cerinţelor de siguranţă şi /sau a măsurilor de protecţie se va efectua printr-una sau mai multe din următoarele metode, după caz:a. măsurare;b. examinare vizuală;c. încercare, în cazul în care standardul la care face referinţă orice cerinţă specială prevede metoda respectivă;d. calcul.În această anexă sunt prezentate cerinţele de securitate specifice maşinilor pentru compactat şi sunt în concordanţă cu standardul SR EN

500-1:2006 şi urmăreşte să stabilească dacă s-au luat măsurile necesare pentru eliminarea sau reducerea riscurilor (anexa F, tabelul F.1 listă conformă şi cu anexa A din EN 1050:1996), respectiv SR EN 500-4:2003.

CerinţaSR EN 500-4

VerificăriModul de verificare

Examinare vizuală Încercare funcţională Măsurare

0 1 2 3 45.1. Iluminat (Faruri, lumini de

semnalizare şi de poziţie, şi dispozitive retro-reflectorizante)

Existenţa, integritatea, starea de curăţenie Se verifică dacă sistemul de iluminare, semnalizare, pozi-ţionare şi dispozitivele retro-reflectorizante funcţionează

-

5.2. Proţapul de direcţie Existenţa, integritatea Se verifică dacă proţapul de direcţie se basculează

Se măsoară dis-tanţa pe verti-cală a bascu-lării proţapului (h=0,2…1,4m)

5.2.1.5.2.2.5.2.3.

Dispozitivele de recuperare, legare, ridicare şi tractare (de ex. inele, urechi de agăţare, ochi de suspendare). La maşinile mobile cu masa de 40 kg punctele de agăţare pot fi şi sub formă de mânere.Se verifică dacă în manualul de instruc-ţiuni a MMCD cu o masă de serviciu mai mare de 2000 kg sunt precizate poziţia, eforturile admisibile, procedeul de tractare şi viteza maximă de tractare.

Existenţa, starea şi marcarea punctelor de ridicare cu simbolul 7.23 din ISO 6405-1:2004. - -

47/51

0 1 2 3 45.2.4. Dispozitivul de protecţie care să

împiedice prinderea conductorului între cilindru şi obstacolele adiacente la compactoarele cu post de conducere la sol.

Existenţa, starea şi integritatea dispozitivului Se verifică dacă dispozitivul funcţionează

- Se determină distanţa de oprire a cilin-drului după acţionarea dispozitivului. Aceasta trebuie să fie mai mică decât cursa organului de lucru

5.2.5. Sistem de direcţie Starea sistemului de direcţie Manevrabilitate, răspuns la comenzi, verificarea acţionă-rii direcţiei cu motorul oprit

-

5.2.6. Cală de frânare Existenţa, starea şi integritatea calei (cala de frânare este obligato-rie pentru compactoarele echipate cu pneuri din cauciuc cu masa mai mare de 4000kg).

- -

5.2.7. Cabină - Se verifică integritatea cabinei, capitonaj, chedere uşi, ventilaţie şi încălzire reglabilă, dejivrare şi etanşare, dacă este necesar;- Se verifică accesibilitatea, ieşirea de siguranţă şi marca-jul când maşina are o singură uşă de acces; - Se verifică ştergătoarele, spălătoarele de parbriz şi separatoareler de picături acţionate electric;- Se verifică dacă iluminatul interior, sistemul de ventilare şi încălzire sunt complete;- Se verifică dacă dispozitivul de suport pentru basculare al cabinei(când acesta există) este în stare corespunzătoare;- Se verifică integritatea dispozitivelor de protecţie, scara, etc.

- Se verifică dacă aceste compo-nente sunt funcţionale.- Se verifică funcţionalitatea aces-tora şi conform ISO 10263-4

Se măsoară dacă tempe-ratura se men-ţine la 180C

5.2.8. Facilităţi de depozitare - Se verifică dacă locurile de depozitare sunt utilizate pentru manualul de instrucţiuni respectiv pentru toate organele de lucru speciale furnizate.

5.3. Postul de conducere - vezi cerinţa 5.2.7. - -5.4. Scaunul operatorului Se verifică existenţa sistemului de reglare a scaunului Se verifică dacă funcţionarea

sistemului de reglare a scaunului permite operatorului să adopte poziţiile necesare controlării maşinii în toate condiţiile de exploatare scontate.

48/51

0 1 2 3 45.5 Comenzi şi indicatoare (manete,

pedale, comutatoare etc.)

Organele de comandă la compactoarele cu comandă la sol şi tractate

- Se verifică integritatea comenzilor şi comutatoarelor, accesibilitatea, identificarea funcţiilor activate, punctul neutru al comenzii, cu excepţia cazului în care funcţiunile respective impun altfel, cum ar fi: - acţionare continuă; - acţionare automată; - să aibă un limitator de cursă funcţional.- Se verifică dacă la maşinile cu operator pe maşină ale căror comenzi de deplasare sunt accesibile şi de la sol, sunt echipate cu dispozitive (de ex. uşi, geamuri, dispozitive de protecţie sau dispozitive de blocare) care să reducă la minimum posibilitatea deplasării necontrolate a maşinii prin acţionarea comenzii atunci când operatorului nu este la postul operatorului.- Se verifică dacă pedalele au suprafaţă antiderapantă- Starea şi integritatea organelor de comandă

Se verifică dacă comenzile sunt dispuse, dezactivate sau protejate astfel încât să nu poată fi acţionate accidental, în special atunci când operatorul intră sau iese din cabină.Se verifică sistemul de afişare şi confirmare pentru elemen-tele de comandă multiple (tip telecomandă) sau cu posturi multiple de comandă.

Se verifică dacă la eliberarea comenzii maşina se opreşte în mod automat.La compactoarele tractate comanda trebuie să fie posibilă de pe vehiculul de tractare.

-

5.6. Pornirea maşinii Se verifică existenţa şi starea demarorului electric, pneumatic sau hidraulic al motorului şi dacă acestea sunt prevăzute cu o funcţiune de pornire neutră care va preveni demararea motorului, cu excepţia cazului în care funcţiunile periculoase sunt setate în modul fără pericol, respectiv să nu permită accesul neautorizat la pornirea motorului

Se verifică funcţionalitatea sistemului de pornire

-

5.7.1 Dispozitivul de oprire de urgenţă la maiurile percutante

Existenţa, starea şi integritatea dispozitivului - -

5.7.2.1. Sistemul de frânare (de serviciu, securitate şi de staţionare) pentru compactoare cu post de conducere purtat

Se verifică starea şi integritatea sistemelor de frânare Se verifică funcţionalitatea frânelor în condiţii de servi-ciu, de încărcare, de viteză, de stare a terenului şi de pantă prevăzute de produ-cător şi corespunzătoare unor situaţii curent întâlnite.

Performanţele sistemelor de frânare trebuie să fie conform specificaţiilor din Anexa A – SR EN 500-4

5.7.2.2. Sistemul de frânare (de serviciu şi de staţionare) pentru compactoare cu post de conducere la sol

Se verifică starea şi integritatea sistemelor de frânare Se verifică funcţionalitatea frânelor în condiţii de servi-ciu, de încărcare, de viteză, de stare a terenului.

Performanţele sistemelor de frânare trebuie să fie conform

49/51

0 1 2 3 45.7.2.2. Frânele trebuie să poată opri

com-pactorul pe o pantă pe care să fie capabil să o urce. La frâna de sta-ţionare nu trebuie să fie posibilă eliberarea neprevăzută a frânei de staţionare.

Specificaţiilor din Anexa A – SR EN

500-4

5.7.2.3 Dispozitive de telecomandă pentru compactore cu post de conducere la sol

Se verifică starea şi integritatea dispozitivului de telecomandă. Se verifică dacă dispozitivele de telecomandă în infraroşu întrerupe automat următoarele mişcări periculoase:- nu respectă distanţa minimă de securitate;- se depăşeşte raza maximă de aproximativ 20 m;- comunicarea cu telecomanda este întreruptă mai mult de o secundă;- se produce o întrerupere în sistemul de alimentare a puterii, fie la emiţător, fie la receptor;- comenzile de deplasare sunt eliberate

Performanţele sistemelor de frânare trebuie să fie conform specificaţiilor din Anexa B – SR EN 500-4

5.8. Riscuri de cădere, acces la postul de conducere sau la punctele de intervenţie

- Se verifică existenţa sistemelor de acces şi dacă acestea au fost confecţionate conform EN ISO 2860, ISO 12508 şi EN ISO 2867(suprafeţele mijloacelor de acces trebuie realizate din materiale antiderapante)

- Înălţimea primei trepte (600mm) pentru acces la postul de co-mandă poate fi depăşită în poziţia de transport.

5.9. Prevenire a pericolelor cauzate de elemente mobile şi de surse de energie neelectrice

- Se verifică existenţa capotajelor, capacelor, apărătorilor etc.dacă sunt conform cărţii tehnice şi modul lor de prindere; - Se controlează poziţia conductelor hidraulice a fitingurilor, şi furtunurilor şi sistemul de protecţie când acestea trec la o distanţă ≤ 1m;- Se verifică integritatea rezervorului de combustibil şi a rezervoarelor hidraulice

- -

50/51

0 1 2 3 45.10. Pericole datorate răsturnării - se verifică integritatea structuri FOPS şi ROPS a maşinii în cazul in

care aceasta există- -

5.11. Protecţia împotriva încendiilor Se verifică existenta extinctorului şi a termenului de valabilitate precum şi poziţia acestuia pe maşină sau în cabină

- -

5.12. Suprafeţe fierbinţi Se verifică sistemul de protecţie faţă de temperaturile înalte - -5.13. Dispozitive de semnalizare şi semnale

de avertizare- Se verifică existenţa claxonului;

- Se verifică semnalul de avertizare care va marca zona pivotantă a maşinilor articulate cu pivot;- Dacă maşina lucrează in zone în care rămân pericole reziduale ataşate maşinii sau echipamentelor acesteia şi /sau remorcii, se ve-rifică dacă există disponibil pe maşină un indicator de avertizare / siguranţă în conformitate cu Anexa E din SR EN 500-1

Se verifică funcţionalitatea

-

-

Se determină nivelul de presiune sonoră ponderat A la 7m în faţa maşinii

-

-

5.16.1 Sisteme electrice şi electronice - Se verifică conductorii şi componentele electrice care trebuie instalate astfel încât să se evite stricarea acestora din cauza expunerii la condiţiile de mediu care ar putea cauza deteriorarea lor. Izolaţia componentelor electrice trebuie să aibă proprietăţi ignifuge.

- -

5.16.2 Gradul de protecţie Se verifică ca firele/cablurile electrice neprotejate de dispozitive pentru supratensiune să nu fie instalate în contact direct cu conductele şi furtunurile care conţin combustibil sau gaz inflamabil.

- -

5.16.3 Dispozitive de protecţie împotriva supratensiunii

Se verifică dacă echipamentele electrice, cu excepţia demarorului motorului, sunt protejate cu un dispozitiv împotriva supratensiunii (de ex. o siguranţă).

- -

5.16.4 Baterii Se verifică dacă bateria este bine fixată într-un spaţiu ventilat. Amplasamentul trebuie să fie uşor accesibil. Bateria trebuie să fie uşor de scos. Bateriile trebuie prevăzute cu mânere şi/sau inele de agăţare;Se verifică dacă bateria poate fi uşor deconectată direct sau cu un întrerupător izolator uşor accesibil şi uşor de identificat;Se verifică dacă conectorii sunt amplasaţi astfel încât să se evite secţionarea acestora sau producerea de scurtcircuite;

-

-

-

-

-

-

5.16.7 Compactoare acţionate electric La MMCD care utilizează curentul electric ca principala sursă de energie se verifică dacă sunt satisfăcute cerinţele din EN 60204-1 pentru surse de energie şi sisteme acţionate electric.

- -

51/51

0 1 2 3 45.17 Compatibilitatea electromagnetică

(EMC)La MMCD echipate cu dispozitive electromagnetice se verifică dacă acestea satisfac cerinţele de compatibilitate electro-magnetică specificate în EN 13309

- -

5.18 Zgomotul şi vibraţiile Se verifică sistemele de izolare fonică a cabinei a motoarelor termice, respectiv de izolare a vibraţiilor transmise la scaunul şi manetele de comandă situate în postul de comandă.

- Se determină nivelul de de zgomot la postul de comandă

52/51

psc.ropsc.ro/wp-content/uploads/2012/03/PROCEDURA-LICITATIE.doc · Web viewMarcare Se verifică...

Documents

Transcript of psc.ropsc.ro/wp-content/uploads/2012/03/PROCEDURA-LICITATIE.doc · Web viewMarcare Se verifică...