8/6/2019 Psalm Te Dramuiesc in Zgomot Si

http://slidepdf.com/reader/full/psalm-te-dramuiesc-in-zgomot-si 1/2

Psalm te dramuiesc in zgomot si-n tacere - de tudor arghezi

(autor canonic)

poezie interbelicapoezie religioasapoezie liricalirism subiectiv

Definitie: Psalmul este o specie lirica, prin care poetul inalta un imnreligios divinitatii, exprimandu-si sentimentele de smerenie si lauda" pentru maretia si atotputernicia, lui Dumnezeu. Cuvantul psalm vine de lagrecescul "psalmos", care inseamna compunere poetica biblica, avandcaracter de rugaciune, oda, elegie sacra.

 Tudor Arghezi (1880 - 1967), pe numele sau adevarat Ion N.Theodorescu, si-a luat pseudonimul, dupa cummarturiseste insusi poetul, de la numele vechi al Argesului, Argesis.Ca poet, publica la varsta de 16 ani in revista lui Al. Macedonski, "Liga ortodoxa", poezia "Tatalui meu", subpseudonimul Ion Theo. Primul lum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la varsta de 47 de ani, avand untitlu sugestiv - "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana.Lirica existentiala a lui Arghezi este ilustrata de "Psalmi". Definit ca poej: aflat intre "credinta" si "tagada",

 Tudor Arghezi a creat, intre anii 1927-l967,16 psalmi, publicati in mai multe lume de poezii: 9 psalmi facparte din lumul de debut, "Cuvinte potrivite", iar ceilalti din lumele "Frunze", "Poeme noi", "Silabe", "Noapte".Acest fapt argumenteaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatieiomului cu Dumnezeu, fiind definita ca lirica existentiala, o poezie "monumentala si grea a zborului sufletesccatre lumina". (G.Calinescu)Raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii, precum si relatia dintre acestia suntexprimate de Arghezi intr-o viziune complexa asupra, legaturii sufletesti dintre om si Dumnezeu. in Psalmi,poetul are atitudini foarte variate privind atat omul, cat si Divinitatea. Dumnezeu este vazut ca spirit justitiar,necrutator, care se manie pentru nelegiuirile oamenilor, dar si darnic si milostiv, care-i iarta pe pacatosi.Dumnezeu nu poate fi eunoscut de catre om, acesta fiind facut anume limitat in simtire si inteligenta ca nupoata ajunge la El. De la credinta la tagada, de la resemnare la cutezanta, Arghezi strabate o cale lunga aindoielii, a cautarii lui Dumnezeu, eerand un semn al existentei Sale.Psalmul "Te dramuiesc in zgomot si-n tacere" a fost publicat in primul lum de poezii al lui Tudor Arghezi,intitulat sugestiv "Cuvinte potrivite", din 1927.In spirit modern, imaginarul poetic transureaza atitudineareligioasa a eului liric intr-o viziune artistica specific argheziana "intre

credinta si tagada" prin functia expresiva si estetica a revalorificariilimbajului artistic.(Structura si compozitia textului poetic)Psalmul este structurat in patru catrene si este reprezentativ pentru atitudinea filozofica a lui Arghezi, intrecredinta si tagada, ilustrand lirismul subiectiv. Tema psalmului o constituie tocmai aceasta pendulare a poetului intre a crede neconditionat in Dumnezeu sia tagadui existenta Divinitatii, atitudine izrata din neia de certitudine a poetului, care cauta do palpabile,contactul direct cu El.Strofa intai exprima indoiala poetului privind existenta lui Dumnezeu, pe care il cauta si il pandeste demult:"Te dramuiesc in zgomot si-n tacereSi te pandesc in timp, ca pe vanat,Sa vad: esti soimul meu cel cautat?Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere."Comparatia din versul "Si te pandesc in timp, ca pe vanat", ilustreaza dorinta arzatoare a poetului de a aveao dovada concreta, reala a existentei lui Dumnezeu. De altfel, motivul cinegetic a semnificat dintotdeaunadorinta descoperirii, initierea ca stare spirituala. Neia de certitudine a eului liric este reliefata in continuare

prin intrebari filozofice, ceea ce inseamna ca a meditat indelung la atotputernicia divinitatii, maretiesugerata de metafora "soimul" ("Sa vad: esti soimul meu cel cautat?"). Incertitudinea eului liric exprima ocutezanta impresionanta, deoarece el se intreaba, printr-o interogatie retorica de natura filozofica - "Sa teucid? Sau sa-ngenunchi a cere." -, in sensul ca, in sufletul sau ar putea muri credinta sau, dimpotriva, arputea deveni smerit, cerand indurare in genunchi.

Strofa a doua incepe cu crezul filozofic al lui Arghezi - "Pentru credinta satl pentru tagada" - sugerandpendularea eului liric intre a crede neconditionat in Dumnezeu si a tagadui existenta Divinitatii. "Pentrucredinta sau pentru tagada, Te caut darz si fara de folos. Esti visul meu, din toate, cel frumos Si nu-=ndraznesc sa te dobor din cer gramada." Poetul cauta cu infrigurare do palpabile pentru gasireaAtotputernicului - "Te caut darz si fara de folos" - dar esecul il face neincrezator, credinta ramane pentru el

8/6/2019 Psalm Te Dramuiesc in Zgomot Si

http://slidepdf.com/reader/full/psalm-te-dramuiesc-in-zgomot-si 2/2

numai un vis frumos, pe care nu cuteaza sa-l alunge: "Esti visul meu, din toate, cel frumos/ Si nu-ndraznescsa te dobor din cer gramada".Strofa a treia evidentiaza iluzia descoperirii lui Dumnezeu, idee sugerata prin atia "Ca-n oglindirea unui drumde apa", care exprima totodata si preocuparea meditativa, de reflectare profunda a eului poetic privindrelatia omului cu Divinitatea:

"Ca-h oglindirea unui drum de apa, Pari cand a fi, pari cand ca nu mai esti; Te-ntrezarii in stele, printre pesti,Ca taurul salbatec cand se-adapa."Indoiala despre existenta lui Dumnezeu este accentuata in versul "Pari cand a. fi, pari cand ca nu mai esti",printr-o adresare explicita, psalmistul folosind repetitia verbului "a parea", care exprima incertitudinea,nesiguranta. Credinta ca Dumnezeu a facut lumea este exprimata metaforic, prin simbolul cosmic "stele" sielementele terestre "pestii", "taurul salbatec", psalmistul folosind tot un verb al incertitudinii "te-ntrezarii",sugerand ca omul este apt pentru a crede ca El se gaseste pretutindeni in univers.Ultima strofa este ilustrativa pentru esenta credintei religioase, raspandite prin povestea biblica acrestinismului. Psalmistul nu renunta la setea de cunoastere, la cautarea certitudinilor care sa ateste, inconceptia sa, existenta lui Dumnezeu. Cutezanta lui nu este manata de orgoliu, nu din ambitie umanadoreste sa se masoare cu Dumnezeu - "Raman cu tine sa ma mal masor / Fara sa vreau sa ies biruitor" -, cidin aspiratie filozofica.Finalul poeziei ilustreaza cautarea de certitudini, de do palpabile care sa ateste existenta Divinitatii si esteformulata explicit in ultimul vers al psalmului: "Vreau sa te pipai si sa urlu: Este!". Disperarea si nadejdeatotodata, care-l framanta pe poet toata viata si care strabate ca o axa intreaga creatie lirica, sunt aiciaccentuate de verbul auditiv "urlu", iar izbanda credintei este evidentiata prin cel mai definitoriu verb care arputea exprima "existenta''divina: "Este!"'.'

"Singuri, acum, in marea ta poveste,Raman cu tine sa ma mai masor,Fara sa vreau sa ies biruitor,Vreau sa te pipai si sa urlu: «Este!»"In concluzie, relatia omului Arghezi cu Dumnezeu este o permanentapendulare intre a crede si a tagadui existenta Lui, o continua cautare de certitudini si do palpabile, cee'a cedenota framantarea interioara si nelinistea fara sfarsit, de care poetul a fost tulburat intreaga viata.(Limbajul si expresivitatea textului poetic)Expresivitatea psalmilor arghezieni este inspirata atat din literatura religioasa crestina, cat si din limbajulpopular si din mitologia autohtona, in acest psalm predomina limbajul popular, ilustrat prin cuvinte populare,exprimate mai ales prin verbe - "te dramuiesc", "sa te dobor", "sa ma mai masor", "sa te pipai", "sa urlu",pentru a da oralitate stilului, sugerand capacitatea poetului de a comunica in mod firesc si direct cuDumnezeu.Sugestia textului poetic este reprezentata de urile de stil: epitete -"te caut darz", "visul meu [] cel frumos","taurul salbatec", "marea ta poveste", "sa ies biruitor", atii - "Si te pandesc in timp, ca pe vanat", "Ca-noglindirea unui drum de apa", "Ca taurul salbatec cand s-adapa", care accentueaza indoiala filozofica,precum si metafora de factura populara "soimul meu cel cautat", care sugereaza Divinitatea,In raportulomului cu Dumnezeu, in viziunea lui Tudor Arghezi, se pot sintetiza, in Psalmi, urmatoarele atitudiniesentiale: nelinistea, lauda, ironia, relta, acuza, nadejdea credintei.In "Vantule, pamantule", Tudor Arghezimarturisea cu o sinceritate totala: "Ma rog Tie pentru ca Ti-s stelele frumoase, pentru ca ai urzit azurul,pentru ca ai facut caprele si copacii si Ti-ai raspandit fiinta Ta in toate semintele si in toate fapturile, cu care,fara ia mea, ma simt legat, fie ca Tu stii sau nu stii. Ma rog Tie, Doamne, sa nu mai fiu eu insumi".