ps-321-faza-8

Contractul nr.: 355/2006Proiectul: P.S 3.2.1“Ameliorarea soiurilor i hibrizilor de legume, flori,

plante dendrologice care s corespund noilor cerin e ale consumatorilor i introducerea în cultur a unor specii de legume mai pu in întâlnite pe pia a noastr ”

Faza VIII 30.09.2010: Diversificarea sortimentului legumicol i floricol prin introducerea în cultur a unor specii, soiuri i popula ii locale.

Cercet rile s-au realizat în parteneriat între urm toarele unit i de cercetare i înv mânt superior: S.C.D.L BACAUSCDL BAC U CO-P1, SCDL BUZ U – P2, U.S.A.M.V. IA I – P3 i IBA BUCURE TI – P4.

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI VIII/30.09.2010RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI VIII/30.09.2010

Protocolul experimental cuprinde activit ile:

• Conservarea germoplasmei

• Promovarea în cultur a noilor genotipuri ob inute

• Introducerea în procesul de selec ie conservativ a genotipurilor noi

• Elaborarea de tehnologii de cultur specifice cultivarelor ob inute

• Elaborarea de materiale de informare (c r i, bro uri, pliante, tehnologii), cât i materiale publicitare (postere, mass-media, etc.)

• Loturi demonstrative cu noile crea ii

Promovarea în cultur a noilor genotipuri ob inute în cadrul P.S. 3.2.1

DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soiul se cultiv în câmp în culturi

principale i succesive în toate zonele, pentru consum în stare proasp t i industrializare.

EFICIEN A ECONOMIC : Capacitatea de produc ie ridicat (35

40 t/ha);Cantitatea de s mân ob inut /ha –

800 kg (nu ridic probleme deosebite fa de tehnologia de producere a semin ei);

BENEFICIARI:Societ ile comerciale cu capital de stat sau privat, cultivatorii priva i

i asocia ii agricole.

SOIUL DE MORCOV „CEAHL U”

FASOLE DE GR DIN (Phaseolus vulgaris)SOIUL : VERDANA

DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soiul se cultivat în câmp i spa ii

protejate în toate zonele favorabile culturii fasolei pentru consum în stare proasp t i industrializare;

EFICIEN A ECONOMICSoiul a realizat o produc ie de 40 t/ha

pastai.

Spor de produc ie de 4,5-5 t/ha.



FASOLE DE GR DIN (Phaseolus vulgaris) SOIUL : MARINIC

DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soiul poate fi cultivat în câmp în toate

zonele favorabile culturii fasolii pentru consum în stare proasp t

i industrializare;

EFICIEN A ECONOMICSoiul a realizat o produc ie de 10 t/ha

pastai.Spor de produc ie de 1,5-2,2 t/ha,

comparativ cu soiurile cultivate în zon .



SOI DE PEPENE GALBEN (Cucumis melo. L) „BRILIANT„

• DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soi pentru culturi protejate i câmp,

cultivat pentru consum în stare proasp t ;

• BENEFICIARI POTEN IALI:Societ ile comerciale cu capital de

stat sau privat, cultivatorii priva i i asocia ii agricole.

SOI de SALAT (Lactuca sativa L.) „SERATA”

• DOMENIUL DE APLICABILITATE:

Soi pentru spa ii protejate i câmp cultivat pentru consum;



• EFICIEN A ECONOMIC Poten ialul de produc ie: 20 – 25

c p âni/ha.

SOI DE SPANAC (Spinaceaoleracea L.) „PREMIER”

• DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soiul se cultiv în toate zonele de

favorabilitate pentru consum în stare proasp t , congelat sau deshidratat.



SOI DE CIMBRU DE GR DIN (Satureja hortensis L). „DARIA”

DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soiul se cultiv în toate zonele de

favorabilitate pentru consum în stare proasp t , congelat sau deshidratat.

• BENEFICIARI POTEN IALI:Societ ile comerciale cu capital de stat

sau privat, cultivatorii priva i, asocia ii agricole universit i.

• EFICIEN A ECONOMIC Poten ial de produc ie 15 -25 t plante

verzi/ ha.

SOI DE RIDICHI DE VAR (Raphanussativus) convar. Niger

„ EPU DE BAC U”

• DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soiul se cultiva în toate zonele rii,

cultivat pentru consum în stare proasp t ;

• BENEFICIARI POTEN IALI:Societ ile comerciale cu capital de stat

sau privat, cultivatorii priva i i asocia ii agricole.

SOI DE RIDICHI DE VAR -TOAMN“IULIA”

DOMENIUL DE APLICABILITATE:Se poate cultiva în toate zonele cu

condi ii pedoclimatice corespunz toare culturii ridichilor de iarn .

BENEFICIARI POTEN IALI:Societ i agricole, produc tori priva i.• EFICIEN A ECONOMIC :Poten ial de produc ie:45-55 t/ha. În

condi ii bune de cultur poate produce pân la 70 t/ha.

Soiul: IONEL DOMENIUL DE APLICABILITATE:Soiul se cultiva în toate zonele rii,

cultivat pentru consum în stare proasp t i industrializare.

BENEFICIARI POTEN IALI:Societ ile comerciale cu capital de stat

sau privat, cultivatorii priva i i asocia ii agricole.

EFICIEN A ECONOMICPoten ialul de produc ie 45 – 48 t/ha-1,

iar maturarea fructelor este e alonat .

SOIURI DE ARDEI Capsicum annuum L. var. longum Sendt

Soiul: DARIANA BACDOMENIUL DE APLICABILITATE:Se cultiv în toate zonele favorabile

culturii ardeiului;Fructele sunt utilizate pentru consum în

stare proasp t i pentru industrializare.

BENEFICIARI POTEN IALI:- ferme legumicole;- cultivatori particulari.EFICIEN A ECONOMIC :potential de productie: 30-35 t/ha;


Soiul „ARUM”Domeniul de aplicabilitate:Cultivat în toate zonele favorabile

culturii ardeiului;Fructele sunt utilizate pentru consum în

stare proasp t i pentru industrializare.

Beneficiari poten iali:• ferme legumicole;• cultivatori particulari.Eficien a economic :• potential de productie: 30-35 t/ha;


Soiul „SPLENDENS”EFICIEN A ECONOMIC :• poten ial de produc ie: 38 – 42 t/ha,DOMENIUL DE APLICABILITATE:• se poate cultiva în toate zonele cu

condi ii pedoclimatice corespunz toare culturii ardeiului în câmp deschis;

• fructele sunt utilizate pentru consum în stare proasp t i pentru industrializare.

BENEFICIARI POTEN IALI:Societ i agricole, produc tori priva i.

SOIURI DE ARDEI Capsicum annuum L ssp. annuum convar. Grossum (L) Filov. var

tetragonum Miller

HIBRIDUL DE CASTRAVE I “SIRIUS”

DOMENIUL DE APLICABILITATE:• hibridul se poate cultiva în toate

zonele rii, atât în spa ii protejate cât i în câmp deschis;

• fructele sunt utilizate pentru consum în stare proasp t i pentru industrializare.

BENEFICIARI POTEN IALI:• societ i agricole, produc tori priva i.• prezen a canelurilor este slab , iar

luciul este mijlociu;• fructele sunt ferme, cu gust pl cut;EFICIEN A ECONOMIC :• poten ialul de produc ie este de 90 –

120 t/ha, din care 95% clasa I – a.

DOMENIUL DE APLICABILITATE:• se poate cultiva în toate zonele cu

condi ii pedoclimatice corespunz toare culturii tomatelor;

• fructele sunt destinate industrializ rii i consumului în stare proasp t .

BENEFICIARI POTEN IALI:• societ i agricole, produc tori priva i. EFICIEN A ECONOMIC :• poten ial de produc ie: 55-65 t/ha. În

condi ii bune de cultur poate produce

Lycopersicon lycopersicum (L.) Karst. ex. Farw. Soiul „BUZ U 4 ”

Este o planta anuala cu aspect de tufa. Radacina este pivotanta cu multe

ramificatii subtiri. Tulpina este groasa si lemnoasa, cu o

talie medie de 76,3 cm, erecta, foarte ramificata.

Frunzele sunt mici, opuse, lineare sau eliptic – lanceolate, foarte scurt petiolate.

Florile sunt mici, de culoare violacee –roza, asemanatoare celor de gura leului, foarte aromate. Verticelelesunt dispuse 2 – 5 la un loc.

Fructul este o nucula mica, bruna, lucioasa, cu facultatea germinativa de 70 – 75 % care se pastreaza 1 –2 ani. 1g contine 1500 – 2000 de seminte.

DESCRIEREA SOIULUI DE CIMBRU “MIRCEA”

• DOMENIUL DE APLICABILITATE:Se poate cultiva în toate zonele cu

condi ii pedoclimatice corespunz toare culturii cepei

• BENEFICIARI POTEN IALI:Societ i agricole, produc tori priva i. • EFICIEN A ECONOMIC :Poten ial de produc ie:30-35 t/ha.

SOIUL DE CEAP “SAVUROS”

• DOMENIUL DE APLICABILITATE: Soiul se cultiva în toate zonele rii,

cultivat în parcuri i gr dini rabate, pentru ronduri, borduri i platbande, dar i ca floare t iat în buchete de var , toamn .

• BENEFICIARI POTEN IALI:Domeniul public din mediul rural i urban,

gr dini familiale, gr dini botanice, societ ile comerciale cu capital de stat sau privat, cultivatorii priva i i asocia ii agricole.

AMELIORARE FLORISoiul ANDA

MATERIAL DE PERSPECTIV ÎN AMELIORAREA LEGUMELOR I FLORILOR

Material de perspectiv în ameliorare Pe lâng soiurile noi ob inute în cadrul PS 3.2.1. s-a ob inut un i un

bogat i valoros material de perspectiv în domeniul amelior rii.

Num rNrcrt

SpeciaCombina ii hibride Linii/familii Linii avansat homozigote

1. Ardei gras 20 15 5

2 Ardei lung 18 5 2

3 Ardei iute 1

4 Fasole de gradin 0 5 1

5 Fasole urc toare 0 12 1

6 Pepene galben 6 3 1

7 Varz de toamn 0 2 1

8 Zinia - 5 5

9 Tagetes tenuifolia - 3 0

10 Eschscholtzia californica - 2 -

Tabelul nr.1MATERIAL DE PERSPECTIV

MATERIAL DE PERSPECTIV - ARDEI

MATERIAL DE PERSPECTIV ÎN AMELIORAREA SPECIEI ZINIA ELEGANS JACK

a) cu inflorescen e tip dalia- L- L M: în l imea medie 97 cm, ligule colorate în galben, ro u, roz-violet, alb.- L – S F: în l imea medie 90 cm, ligule colorate în ro u luminos- L D: în l imea medie 92 cm, ligule colorate în lila

a) cu inflorescen e tip cactus – ligule tubulare- L S B: - în l imea medie 58 cm, ligule galbene- L –L E - în l imea medie 62 cm, ligule violet- liliachii.

UtilizareZinnia elegans se g se te aproape în toate gr dinile individuale tradi ionale.

De asemenea, se folose te în diferite tipuri de amenaj ri peisagistice. Soiurile cu tije florifere înalte se preteaz pentru flori t iate, în buchete rustice, singure sau cu alte flori de var .

L - EM L – L E

MATERIAL DE PERSPECTIV ÎN AMELIORAREA SPECIEI ZINIA ELEGANS JACK

L– S B

L- D

L- S F

MATERIAL DE PERSPECTIV ÎN AMELIORAREA SPECIEI DIANTHUS CARYOPHYLLUS L. – GAROAFA

Planta este peren , cu talia de 0,5 – 1,0 m; florile sunt hermafrodite, mirositoare i divers colorate. Înflore te în perioada iulie – septembrie. Polenizarea este f cut de fluturi i mu te. Rata de utilitate a unei plante este de 2:5.

Specia se poate cultiva pe toate tipurile de sol, dar rezultate bune se ob in în solurile fertile, expuse la soare, cu umiditate medie. Tolereaz poluarea atmosferic , solurile cu pH-ul foarte alcalin sau s r turoase. Nu poate cre te la umbr . Este una din pu inele plante foarte tolerante la condi iile nefavorabile de mediu. Rezist în timpul iernii la temperaturi de pân la – 10º C.

MATERIAL DE PERSPECTIV LA TAGETES TENUIFOLIA L

Tagetes tenuifolia L. Linia TT - 45Linia a fost obtinuta dintr-o

populatie hibrida prin selectieindividuala repetata sip e descendente. Se afl în curs de omologare.

Se caracterizeaza prin tufa mare, port semipitic, multitudine de flori deschise simultan pe planta.

Prezinta timpurietate la inflorire, perioada lunga de decorare.

Nu prezinta simptome de atac al agentilor patogeni si daunatorilor.

Tagetes tenuifolia L. Linia TT - 105Linia a fost obtinuta dintr-o

populatie local prin selectie individuala repetat .

Se caracterizeaza prin tufa mare, port semipitic, multitudine de flori deschise simultan pe planta.

Prezinta timpurietate la inflorire, perioada lunga de decorare. Se afl în curs de testare în vederea omolog rii.

TAGETES PATULA – L -18Talia: 39,3 cm, este robusta si ramificata de la baza de culoare verde inchis

cu nuante de violet.Frunzele sunt opuse, penatisectate, glabre.Florile sunt dispuse in capitule solitare, involte, lung pedunculate, de culoare

rosie. Diametrul florii are o medie de 4,6 cm.Infloreste din iulie pana la caderea primei brume.Utilizari: Avand un port mijlociu se foloseste pentru ronduri, rabate, grupuri si

borduri alaturi de specii cu flori albastre, violet.

COSMOS SULPHUREUS – L -5Talia: 120,4 cm. Tulpina este rigida, glabra, ramificata.Frunzele sunt opuse, bipenatisectate cu segmenti filiformi departati.Florile: inflorescenta are florile marginale ligulate de culoare caramizie-

rosiatica, iar cele centrale, tubuloase de culoare galbena. Diametrul florii este de 5,5 cm. Florile sunt dispuse in capitule aglomerate in varful peduncului.

Infloreste din iulie pana toamna tarziuSe foloseste pentru ornare parcurilor si gradinilor.

Colec ia cuprinde urm toarele cultivare:- Seria Sensation (foto 1): în l imea de peste 90 cm, flori diferit colorate:

- Albatross – flori albe;- Dazller – flori ro ii;- Pinkie – flori roz – liliachii.

UtilizareSpeciile de cosmos decoreaz , în primul rând, prin flori, dar i prin port i

frunze.Soiurile cu talie înalt sunt folosite sub form de grupuri pe peluze, al turi de

arbu ti, pentru mascarea locurilor inestetice, în rabate de-a lungul aleilor. Sunt deosebite i ca flori t iate.

Soiurile cu talie pitic sunt apreciate în grupuri, platbande, borduri, vase decorative, stânc rii.

COLEC IA DE FLUTURA I (COSMOS BIPINNATUS CAV.)

Sensation Mix Sonata Pink

În cadrul colec iei exist un num r de cinci cultivare- Seria Sundial - în l imea tufei cca. 15 cm, flori diferit colorate:

- Yellow– flori involte, galbene;- Peppermint - flori involte, lila, cu macule mai închise;- Peach flori involte, ro ii-portocalii;- Orange- flori involte, organge.

UtilizarePortulaca poate s creeze un covor frumos colorat în locuri unde alte plante nu reu esc (între dale de piatr , în ni e, ziduri, pe terenuri pietroase, lâng bordurile de piatr sau asfalt etc.).Este excelent pentru stânc rii, pete de culoare dar i pentru mozaicuri, vase suspendate, jardiniere.

COLEC IA DE PORTULAC (PORTULACA GRANDEFLORA HOOK)

YellowOrange

PeachPeppermint

INTENSITATEA RESPIRATIEI Procesul de respira ie reprezint un indicator pentru stabilirea gradului de

maturitate al fructelor, al st rii fiziologice a esuturilor, precum i al ritmului de biodegradare a substan elor de rezerv .

Intensitatea procesului de respira ie a fructelor de tomate are valoare maxim în primele etape ale form rii acestora. Dinamica procesului de respira ie prezint modific ri caracteristice pe parcursul procesului de cre tere i maturare - fructe climaterice – poate reprezenta o m sur a gradului de maturare a acestora în momentul determin rii.

Metoda folosit :Intensitatea respira iei s-a determinat utilizând analizorul de CO2 în IR-RIKEN

ANALIZE SI DETERMIN RI PRIVIND CALITATEA FRUCTELOR LA HIBRIZII DE TOMATE CREA I

H1H2

H3

H4

H1

H2

H3

H4

05

10152025

mgco2/kg/h

1 2 3GENITOR SERA CAMP

INTENSITATEA RESPIRATIEI LA HIBRIZII DE TOMATE NOU CREATI

GENITORH1H2H3H4

Fig. nr. 1- Intensitatea respira iei la hibrizii de tomate nou crea i

ANALIZE SI DETERMIN RI PRIVIND CALITATEA FRUCTELOR LA HIBRIZII DE TOMATE CREA I

- Intensitatea respira iei la hibrizii de tomate nou crea i variaz între 9,51 mg CO2/kg / h ( H3Bz cultivat în ser ) i 21,33 m g CO2/ kg /h (H1 Bzcultivat în ser );

- Intensitatea respira iei fructelor variantelor cultivate în câmp se situeaz la valori ridicate ( 17,39 – 19,9 mg CO2/ kg /h ), comparabile cu ale genitorului L19;

- Hibridul H2 Bz prezint o intensitate respiratorie similar atât în condi ii de ser , cât i in condi ii de câmp.

ACIDITATEA FRUCTELORAciditatea fructelor este determinat de prezen a în vacuolele fructelor a

acizilor organici. Principalii acizi organici identifica i în fructele de tomate sunt: acid malic, acid citric, acid clorogenic, acid benzoic, acid fumaric, acid lactic. Al turi de ace ti acizi organici si g sesc i acizi fenolici care au un rol important în realizarea gustului amar al fructelor nematurate.

THORNE i EFINVWERWERW, 1988 precizeaz c procentul de acizi organici din fructele de tomate oscileaz în func ie de temperatura din perioada de maturare a fructelor. La temperatura de 19 C raportul dintre acidul malic/ acidul citric a fost de 0,32 iar la temperatura de 12 C a crescut la 0,36. Con inutul de acid lactic i de acid oxalic din tomate este mai mare în cazul expunerii la 12 C comparativ cu 19 C .

De asemenea, valoarea acidit ii titrabile cre te la temperaturi critice i scade a temperatura de 19 C. Metoda biochimica folosit :

Determinarea acidit ii titrabile sa realizat prin titrarea solu iei extractivecu KO 0,1 în prezen a fenolftaleinei ca indicator .

00.050.1

0.150.2

0.250.3

0.350.4

0.450.5

%ACIDITATEA TITRABILA A FRUCTELOR HIBRIZILOR NOU CREATI

Genitor

Sera

Camp

L 19 H1 H2 H3 H4

ACIDITATEA FRUCTELOR

Aciditatea titrabila variaz intre 0,371 % ( hibridul H2Bz cultivat în câmp) i 0,476 % ( hibridul H3Bz cultivat în ser );

Dintre hibrizii cultiva i în ser se remarc H2Bz i H3Bz cu un con inut mai ridicat de aciditate titrabil , iar dintre cei cultiva i în câmp se remarc H1 i H4.

Con inutul de substan a uscat solubil este propor ional cu acumularea substan ei uscate totale i se situeaz în domeniul 4,55% - 6%, valori determinate la acelea i variante .

CONCENTRA IA DE CAROTEN I LICOPEN A FRUCTELORCuloarea fructelor de tomate este determinat de biodegradarea pigmen ilor

clorofilieni i acumularea carotenului i a licopenului.Acest proces este înso it de transformarea cloroplastelor care se g sesc în

fructele nematurate, în cromoplaste, in care se g sesc plastoglobuli ce con in pigmen i carotenoizi i globule osmofile care reprezint pic turi de lipide.

De asemenea, granulele de amidon din amiloplaste sunt biodegradate treptat astfel încât la maturitate nu mai pot fi puse în eviden .

Principalii pigmen i constitutivi reprezint o însu ire calitativ important pentru caracterizarea fructelor de tomate. Metoda biochimic folosit :

Dozarea carotenului i licopenului s-a realizat în extrac ie de eter de petrol i dozare spectrofotometric la 452 nm i 471 nm .

02468

10mg/100gsp

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Concentratia de caroten si licopen a hibrizilor nou creati

caroten

licopen

carotencamp

licopencampL19 H1 H2 H3 H4 H1 H2 H3 H4

CAMP CAMP CAMP CAMP

CONCENTRA IA DE CAROTEN I LICOPEN A FRUCTELOR

Concentra ia de caroten variaz între 4,41mg,m /100gmv (hibridul H4 cultivat in câmp) i 8,42mg,m/100gmv (genitor), concentra ia de licopen între 4,65mg /100gmv (hibridul H4 cultivat în câmp) i 7,63mg / 100gmv (genitor).

Hibrizii cultiva i în ser au un con inut mai ridicat de caroten, comparativ cu acelea i variante cultivate în câmp.

Hibrizii H2Bz H3Bz i H4Bz acumuleaz o cantitate mai mare de licopen, comparativ cu variantele corespunz toare cultivate în ser .

Concentra ia de caroten i licopen a genitorului dep e te concentra iile pigmen ilor din hibrizi.

SUBSTAN A USCAT TOTAL I SUBSTAN A USCAT SOLUBIL A FRUCTELOR

Produc ia de tomate este determinat atât de num rul de fructe cât i de m rimea acestora i poate fi sporit prin diverse tehnici culturale sau crearea i utilizarea unor cultivare noi. Îns , cre terea produc iei poate afecta calitatea fructelor, tiut fiind faptul c exist un raport invers propor ional între substan a uscat i produc ie (Ho i Hewitt, 1994).

Controlul metabolismului plantelor i al distribuirii asimilatelor în fructul de tomate poate induce cre terea calit ii acestora, adic un raport echilibrat al con inutului în glucide, substan uscat i aciditate, vitamine, compu i volatili, precum si aspect, culoare i fermitate (Davies i Hobson, 1981). Metoda biochimic folosit :Determinarea substan ei uscate sa f cut prin cânt rirea materialului vegetal (fructe) dup uscarea timp de 24h la 105 C.Determinarea substan ei uscate solubile s-a determinat refractometric.

H1 H2 H3 H4 H1 H2

H3 H4

0

2

4

6

8%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10GENITORUL SERA CAMP

SUBSTANTA USCATA TOTALA SI SUBSTANTA USCATA SOLUBILA LA HIBRIZII DE TOMATE NOU CREATI

genitorH1H2H3H4

SUBSTANTA USCATA SUBSTANTA USCATA SOLUBILA

SUBSTAN A USCAT TOTAL I SUBSTAN A USCAT SOLUBIL A FRUCTELOR

Con inutul în substan a uscat total variaz între 4,68 (hibridul H3Bz cultivat în ser ) i 6,2 ( hibridul H4Bz cultivat în câmp);

Con inutul în substan uscat solubil este propor ional cu acumularea substan ei uscate totale i se situeaz în domeniul de 4,55%- 6%, valori determinante la acelea i variante.

CALITATEA SI TIMPURIETATEA PRODUCTIEICALITATEA SI TIMPURIETATEA PRODUCTIEI LA HIBRIZII OBTINUTI

Mediul de

cultura

Hibridul

Productia totala t/ha STAS din total % Timpuriu din total

%

IH 50 55,2 83,3 27,2H1Bz 84 89,2 29,3H2Bz 93,6 90,5 37,2H3Bz 52,8 88,2 42,3H4Bz 79,2 89,8 35,8

SERA

0

20

40

60

80

100%

H1Bz H2Bz H3Bz H4BzSERA

CALITATEA SI TIMPURIETATEA HIBRIZILOR OBTINUTI IN SERA

STAS din total(%)

TIMPURIETATEA(%)

CALITATEA SI TIMPURIETATEA PRODUCTIEICALITATEA SI TIMPURIETATEA PRODUCTIEI LA HIBRIZII OBTINUTI

Mediul de

culturaHibridul Productia totala

t/ha STAS din total % Timpuriu din total %

IH 50 62,4 85,6 32,4H1Bz 76,8 87,4 35,8H2Bz 84 90,2 39,6H3Bz 60 85,6 43,2H4Bz 74,4 86,2 37,8

SOLAR

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100%

IH 50 H1Bz H2Bz H3Bz H4BzSOLAR

CALITATEA SI TIMPURIETATEA PRODUCTIEI LA HIBRIZII OBTINUTI

STAS DIN TOTAL (%)TIMPURIETATE (%)

CALITATEA SI TIMPURIETATEA PRODUCTIEI

CALITATEA SI TIMPURIETATEA PRODUCTIEI LA HIBRIZII OBTINUTI

Mediul de Hibridul

cultura

Productia totala t/ha STAS din total % Timpuriu din

total %

IH 50 55,2 80,2 36,4

H1Bz 65,2 83,9 32,6

H2Bz 67,2 88,6 38,2

H3Bz 52,8 81,8 40,8

H4Bz 62,8 84,6 32,4

CAMP

Au fost realizate în întregime obiectivele i activit ile fazei VIII/30.09.2010.

S-au omologat i brevetat soiuri noi de legume i flori.

Au fost selec ionate plusvariantele i utilizate în lucr rile de ameliorare.

A fost atins obiectivul principal în vederea producerii genotipurilor noi cu rezisten sporit la agen ii patogeni, capacitate m rit de adaptare la condi iile adverse de mediu, s-au facut studii privind ameliorarea con inutului de substan e utile.

Germoplasma valoroas a fost evaluat i conservat .

CONCLUZII GENERALE

ps-321-faza-8

Documents

Transcript of ps-321-faza-8