Prutl nr. 37

PRUTULAnul IV. Nr. 6(37) - noiembrie 2004 * REVISTĂ DE CULTURĂ * Apare la Huşi * Fondator Costin CLIT

“Arta nu trădează niciodată dacă îi jertfeşti consecvent tot ce ai mai bun. E singura pasiune

care creşte din propriul ei foc şi pe care numai moartea o curmă.”Marin Preda

Având ca principal scop conducerea, 1948.îndrumarea şi controlul întregului proces de Fondul arhivistic creat de către Inspectoratul învăţământ, inspectoratele şcolare judeţene sau Şcolar al Judeţului Vaslui conţine o gamă variată de revizoratele - după o denumire mai veche - erau informaţii, ce oferă cercetătorului interesat o imagine principalele instituţii, desemnate să aplice legile şi amplă asupra învăţământului vasluian, în diferite regulamentele şcolare emise de către Ministerul perioade, cu dificultăţile şi problemele apărute în Instrucţiunii şi Cultelor, ulterior, al Educaţiei Naţionale. diversele conjuncturi economice, sociale şi politice.În aria de competenţă a inspectoratelor şcolare Pentru judeţul Vaslui, învăţământul constituie un judeţene erau cuprinse atribuţii ce aveau menirea să domeniu cu tradiţii, ce datează de circa două secole. asigure coordonarea activităţilor din învăţământ: Afirmaţia se întemeiază pe o serie de informaţii efectuarea inspecţiilor pentru cunoaşterea situaţiei conţinute într-un raport înaintat Prefecturii judeţului

1)şcolilor din subordine şi a activităţii cadrelor didactice, Vaslui de către Inspectoratul Şcolar .cercetarea şi soluţionarea reclamaţiilor la adresa Astfel, în prima jumătate a sec. al XIX-lea, acestora, încadrarea, promovarea şi scoaterea din funcţionau şcolile bisericeşti, conduse de către serviciu a personalului didactic, întocmirea dascăli, unde se predau exclusiv materii bisericeşti: rapoartelor de activitate cu privire la starea psaltirea, ceaslovul, cele opt glasuri ale cânturilor, învăţământului, înaintate instituţiilor superioare şi rânduielile slujbelor. Se pare că scrierea era neglijată, analiza rapoartelor întocmite de către şcolile din judeţ, neconferindu-i-se o importanţă deosebită, iar dascălii asigurarea aprovizionării acestora cu toate cele erau plătiţi de către părinţii elevilor. Se menţionează, necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de în acest sens, Şcoala de la Schitul Rafaila, înfiinţată în învăţământ. Inspectorii şcolari din judeţe erau jurul anului 1800 de către călugării schitului şi Şcoala subordonaţi ministerului de resort, fiind la rândul lor din Cosmeşti, înfiinţată în anul 1815 de către dascălul controlaţi de către inspectorii generali şi cei teritoriali, Gheorghe Atudorei. Aceste şcoli au funcţionat până în care vegheau la buna desfăşurare a procesului de anul 1841. Cincisprezece ani mai târziu, în 1856, s-a învăţământ în judeţul respectiv. În decursul timpului, deschis o altă şcoală, de data aceasta, pe lângă activitatea inspectoratelor şcolare a fost reglementată Mănăstirea Fâstâci, sub conducerea preotului grec îndeosebi prin actele normative privitoare la Nicanor. Ulterior, s-au înfiinţat alte 20 astfel de şcoli.învăţământ, emise în anii 1864, 1893, 1924, 1939 şi - continuare în pag. 16 -

Hameleonismul la români

Theodor Codreanu

Tema ticăloşiei la români ar putea suna

ca blasfemiatoare pentru cei care îl citează

trunchiat pe Herodot, reţinând, cu mândrie, că

strămoşii noştri geţi erau „cei mai viteji şi mai

drepţi dintre traci”. Asemenea, contravine

flagrant cu imaginea tradiţională a omeniei

românului. Dar de la Dimitrie Cantemir,

îndeobşte, imaginarul optimism despre fiinţa

naţională începe să se zdruncine serios,

fiindcă în prim-plan apare fauna reprezentată

de celebrul Hameleon din Istoria ieroglifică,

un personaj care-l întrece cu mult în ticăloşie

pe Iago al lui Shakespeare. Este adevărat că

de la romantici la Blaga şi la Constantin Noica

specificul românesc s-a cristalizat, în concept,

îndeobşte din perspectiva luminoasă a

lucrurilor. Totuşi, nici spiritul critic, vădit încă la

Cantemir, n-a încetat să se manifeste, trecând

prin Ion Budai-Deleanu, prin Caragiale, prin

Eminescu, prin D.Drăghicescu, C.Rădulescu-

Motru, Emil Cioran până la „demitizanţii” de

ultim ceas, unii chiar în vogă, precum Luca Piţu

sau H.-R.Patapievici. Poporul român nu

constituie o excepţie nici în bine, nici în rău

chiar la nivelul imaginarului despre sine, deşi

contrastele par mai izbitoare decât la ceilalţi

europeni. S-a născut chiar o obsesie sub

semnul lui cei mai: românii pot trece de la

megalomanie („cei mai omenoşi”, „cei mai

drepţi”, „cei mai deştepţi”, „cei mai grozavi”

etc.) la autoînjosire („cei mai ticăloşi”, „ultimii

din Europa”, „ca la noi la nimenea”, „cei mai

corupţi din lume” ş.a.m.d.). Insist însă, că

poporul român nu e nici mai bun, nici mai rău

decât altele. Totuşi, românii constituie un

fenomen balcanic specific care-i predispune

pe indivizii alcătuitori ai naţiei la excese

antitetice, ajungând, adesea, ca aceste

antiteze să devină „monstruoase”, dacă e să

mă exprim în limbaj eminescian. Asemenea

„predispoziţii” vin din două izvoare: unul etnic,

altul istoric. În pofida credinţei unora, poporul

român nu este rezultatul unei „purităţi” etnice

daco-romane, ci produsul unei interminabile

hibridări polietnice. - continuare în pag. 22 -

Documente inedite privind alegerea, investitura şi instalarea Episcopului

Iacov Antonovicide Mihai Rotariu

Născut în satul Similişoara, comuna Bogdana, din fostul judeţ Tutova, este fiul dascălului Caramfil, care a dobândit numele Antonovici prin înfierea de către preotul bucovinean Dimitrie (Domiţian din călugărie), şi al Mariei. Îşi are originea în familia Darie din Bogdana, din care primul cunoscut este mazilul Pavel Darie de la Corneşti, comuna Bogdăniţa, sosit în Bogdana pe la 1790. Pavel Darie (1790), căsătorit cu Ioana, fiica lui Constantin Stavăr, cu 5 băieţi şi o fată, unul dintre ei Ştefan, căsătorit cu Ilinca, îl are ca fiu pe Caramfil. Maria, soţia lui Caramfil este fiica Zoiţii Mihale, născută Anton Bacalu, din Bârlad. Nedespărţit de bisericuţa din Similişoara, hotărăşte să-şi aleagă calea slujirii lui Dumnezeu. Fiu de răzeş, dorea o biserică oarecare din satele tutovene, deoarece cea din Similişoara era destinată fratelui său, Constantin.

Urmează cursurile Şcolii primare din Bogdana (1865-1866), Şcolii nr.1 din Bârlad (1861-1872), Seminarului teologic din Huşi (1872-1876), Seminarului “Veniamin Costachi” din Iaşi (1876-1880) şi ale Facultăţii de teologie din Bucureşti (1885-1889).

Din căsătoria oficiată la 24 februarie 1880 cu Ana Teodor Ursulescu va avea 6 copii. Este hirotonit ca diacon (23 septembrie 1880), apoi ca preot (26 iulie 1881) de către Episcopul Huşului, Calinic Dima (martie 1879-noiembrie 1886), pentru biserica Sf.Ilie din Bârlad, unde funcţionează ca paroh între 1892-1912, devine preot al Capelei de la Şcoala de fete „N.R.Codreanu” (1912-1918), protoiereu al judeţului Tutova (1900-1902), membru şi preşedinte al Consistoriului Eparhial (1897-1900; 1903-1918), membru în Consistoriul Superior Bisericesc (1909-1918), duhovnic la Spitalul „Crucea Roşie” din Bârlad, care adăpostea ostaşi răniţi

1(1916-1918).- continuare în pag. 13 -

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui - mărturii documentare

Prof. Mihai Antipa

În continuarea analizei este necesar să facem îl ştia acoperi şi unde nu gândiai acolo îl aflai. La câteva referiri la percepţia domnului moldovean la lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se curtea otomană care probabil l-a receptat diferit faţă vârâea ca văzându-l ai săi să nu îndepărteze şi de mediile catolice. Până în momentul rupturii cu pentru aceia rar războiu de nu biruia.Poarta imaginea lui Ştefan a fost probabil pozitivă, Şi unde-l biruia alţii nu pierdea nădejdea, că coincizând cu cea dorită de Ştefan însuşi, care avea ştiindu-se căzut jos se ridica deasupra biruitorilor /.../ nevoie de linişte pentru a-şi consolida domnia. Şi să Că după moartea lui, până astăzi îi zicu Sueti Ştefan nu uităm că Ştefan a menţinut bune relaţii cu Imperiul Vodă, nu pentru suflet, ce ieste în mâna lui otoman timp de aproape treisprezece ani. Dumnezeu, că el încă nu a fost om cu păcate, ci Analizându-i comportamentul constatăm că acesta pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile nimenia din corespunde dorinţei turcilor de a avea un supus fidel domnie, nici mai înainte, nici după aceea l-au

55care să nu le creeze probleme suplimentare. ajunsu” .Probabil şi acesta să fi fost un motiv pentru care Am ales acest pasaj din târzia lucrare a Ştefan nu s-a implicat în conflictul dintre vărul său vornicului moldovean deoarece reprezintă în linii Vlad Ţepeş şi Mehmed al II-lea din 1462, (excepţie mari imaginea generală pe care au avut-o urmaşii lui făcând tentativa de ocupare a Chiliei) Ştefan a şi Ştefan despre el. Exceptând poate rândurile legate adoptat o serie de modele politice otomane, probabil de firea sa năvalnică, aprecierile se regăsesc în mai nu atât ca strategie imagologică, cât mai mult toate scrierile.datorită faptului că pentru un stat în curs de Cea mai spectaculoasă, poate, consecinţă a centralizare şi reorganizare structurile otomane erau strategiei imagologice, integrată, este drept, în mult mai indicate. activitatea sa generală politică şi militară, este

Oricum, până la iniţierea politicii de aducere a perpetuarea imaginii sale de „Sveti Ştefan”, Ţării Româneşti în frontul antiotoman Ştefan a jucat materializată prin sanctificarea domnului în anul rolul unui vasal liniştit, care nu a ridicat probleme în 1992.faţa turcilor. Mai mult, manifestările sale de forţă ca Voievodul, considerat încă de contemporani ca şef de stat autoritar, înconjurat de dregători întruchipare a tuturor virtuţilor („eşti drept, promovaţi în mare parte pe criterii valorice, având la prevăzător, ager, biruitor contra tuturor duşmanilor

53dispoziţie o oaste disciplinată, aptă să răspundă la lui, în zadar eşti socotit printre eroii secolului repurtat asupra turcilor o victorie atât de măreaţă” .56chemarea sa, incluzând unităţi de profesionişti, nostru” ), a marcat profund epoca sa, precum şi Din fragmentele citate transpare pe lângă

puteau fi eventual interpretate ca reflexe ale perioada următoare, rămânând un model pentru caracterul de principe cruciat şi imaginea unui modelului otoman iar purtătorul acestei imagini era urmaşii săi direcţi sau îndepărtaţi. Modelul de luptător cu succes împotriva expansiunii otomane, un principe fidel sultanului. voievod propus posterităţii de Ştefan cel Mare, aceasta constituind şi un important indicator de

Cotitura politică marcată de campaniile din sinteză a experienţei bizantino-otomane a apăsat imagine pentru domnitorul moldovean. Imaginea de Muntenia a căpătat conotaţii deosebite la greu pe umerii celor ce au purtat coroana Moldovei. luptător neobosit contra turcilor transpare şi din Constantinopol datorită pe de o parte orgoliului rănit „Stephanus ille magnus predecessor tuus” îi scria lui aceea că în ciuda faptului că s-a închinat în cele din şi al dificultăţilor inerente apariţiei unui nou teatru de Petru Rareş Sigismund I al Poloniei, învinsul alături urmă acestora, Ştefan cel Mare a fost inclus cu luptă, cât şi a faptului că urmau să se confrunte cu un de Ioan Albert la Codrii Cozminului în 1531.regularitate în planurile de cruciadă făcute de liderii personaj care deja avea faima unui bun comandant Sau într-o scrisoare primită de Aron Vodă la apuseni. În acelaşi context se înscriu şi tentativele militar. 1593 de la unul dintre consilierii împăratului austriac repetate ale suzeranilor creştini pe care Ştefan i-a

La toate acestea cred că nu putem să uităm Rudolf al II-lea se menţionează: „Măria ta, acum ţi-ai avut, în speţă regii Ungariei şi Poloniei, de a prelua moştenirea lăsată de Vlad Ţepeş. Nu poate fi putea trece la nemurire faima măriei tale de viteaz, din imaginea sa de luptător antiotoman, în eliminată supoziţia că în mod conştient sau nu rămânându-ţi pe veci acelaşi renume bun ca al corespondenţa lor sau în documentele încheiate cu otomanii au suprapus măcar parţial imaginea de înaintaşului măriei tale, evlaviosul Ştefan Vodă de Moldova căutând să insereze formulări din care să neşters a campaniilor şi modului de acţiune a lui Vlad odinioară, a cărui slavă de viteaz mai trăieşte şi reiasă statutul ei de vasal, inclusiv coborârea lui peste Ştefan. Aceasta şi în condiţiile în care de multe acum şi nici nu se va şterge slava lui cât va fiinţa Ştefan la rang de căpitan al regelui.

57ori tacticile utilizate de cei doi domnitori au multe lumea” .Trebuie remarcat totuşi că în permanenţă puncte comune, iar condiţiile climatice şi de relief ale Multe dintre faptele amintite în Letopiseţul Ştefan cel Mare a fost cel care şi-a gestionat fie scris, celor două regiuni, Moldova şi Muntenia, sunt anonim sunt reluate şi uneori amplificate în alte fie prin fapte propria imagine, tentativele de genul asemănătoare. Este, de asemenea , posibil ca cazuri, vezi aici episodul prinşilor aduşi în 1473 din celor menţionate mai sus neavând succes. Poate la Ştefan însuşi să fi acţionat în sensul preluării parţiale Ţara Românească relatat de Cronica moldo-aceasta să fi contribuit şi învăţămintele trase din a imaginii deja create de Vlad Ţepeş, evident, mai germană: „...a adus mulţi oşteni prinşi la Suceava, trista experienţă a lui Vlad Ţepeş, căzut victimă în puţin imaginea satanică a acestuia. Ştefan cel Mare dintre care a pus de au spânzurat 700 în faţa ultimă instanţă şi faptului că gestiunea imaginii sale

50acţionând cu precădere în sensul identificării sale cu fusese preluată de Matei Corvin, care l-a părăsit castelului” .un personaj protejat de Dumnezeu. când interesele sale au cerut-o. Din analiza documentelor menţionate mai sus

Folosirea imaginii ca armă psihologică de Această consecvenţă a lui Ştefan a făcut să apare ca probabilă utilizarea de către Ştefan cel Ştefan cel Mare şi în special efectele acestei acţiuni rămână fără rezultat palpabil tentativa lui Ioan Albert Mare a unei strategii imagologice bazate pe un set poate fi regăsită în documentele vremii, în maniera de a-l discredita în faţa creştinătăţii catolice după de indicatori de imagine capabili să genereze în care oamenii vremii l-au perceput pe domnitorul nefericita sa expediţie din Moldova. spaimă, nesiguranţă, să influenţeze în sens negativ român. În viziunea regelui pan „acelaşi voievod al potenţialul psihologic al agresorilor, obţinând în final

Relevant din acest punct de vedere pentru Moldovei uitând de omagiul făcut şi de datoria la care diminuarea capacităţii de luptă a oştirii duşmane. În imaginea de cruciat cred că sunt remarcile transmise se obligase înainte de jurământ, după obiceiul paralel obţine un rezultat invers în rândurile propriei Senatului veneţian de trimisul acestuia, care înaintaţilor, aţâţat de frica mărimii puterii tiranului oştiri care capătă motivaţie în plus pentru a se menţiona la anul 1500: „românii sunt nenumăraţi şi turcilor al cărui tributar s-a mărturisit făţiş şi comporta bine în luptă.cu toţi dornici de război cu turcii; sunt un popor foarte nerecunoscând alt domn, s-a umplut de obişnuinţa Noteaprig şi în primul rând acel Ştefan Voievod, unul din perfidiei cum e obiceiul neamului său şi astfel, 50. I. Bogdan, op. cit., p. 32.51mai marii românilor” . tulburând cele începute de Maiestatea Sa, neapărat 51. Cf. Hurmuzache, vol. 8, p. 31, apud IMPR, vol II,

54Se adaugă în acelaşi sens şi cuvintele Papei că a întors războiul împotriva sa” . p.357.Sixt al IV-lea care menţiona, trecând peste conflictul În consecinţă, pe lângă multiplele conflicte 52. Cf. Hurmuzache, vol. 2/1, p. 8, apud IMPR, vol ce a opus tot Evul Mediu papalitatea Europei II, p.367.câştigate în mod direct pe câmpul de bătălie, Ştefan

53. J. Dlugosz, op. cit., p.527-528 apud IMPR, vol.II, ortodoxe, „faptele tale contra turcilor păgâni au adus cel Mare a mai câştigat unul, şi anume ceea ce am P.367.atâta celebritate numelui tău încât toată lumea putea numi „bătălia pentru imagine”, fapt ce s-a

54. N. Iorga, Istoria românilor, vol. IV, p.237.vorbeşte despre tine şi în unanimitate eşti foarte reflectat şi în imaginea creată urmaşilor săi.52 55. Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, lăudat” . Iar J. Dlugosz menţiona şi el referitor la „Fost-au acest Ştefan Vodă om nu mare de Bucureşti, 1959.

Ştefan: „întru nimic mai prejos comandanţilor eroi pe statu, mânios şi degrabă vărsătoriu de sânge 56. Arhiva istorică a Romăniei, vol. I/2, p.36. care îi admirăm atât de mult, acesta în vremea nevinovat. De multe ori la ospeţe omora fără judeţu. 57. A. Bitay, O apreciere maghiară din 1593, noastră este cel dintâi dintre principii lumii care a Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său Revista de istorie, nr. 1-3/1936, p. 11.

PRUTUL* Anul IV * Nr. 6(37) * noiembrie 2004 *

2

ªtefan cel Mare între imagine ºi autoimagine- urmare din numărul trecut -

de drd. Silviu Buburuzan

PRUTUL * Anul IV * Nr. 6(37) * noiembrie 2004 *

3

I preparandal de la scola din Trei Ierarhi, Dăscălescu eliberat de comitetul şcolar din Huşi la anul 1863 sub 0Învăţătorii de la şcolile comunale - ianuarie, Petrea cu atestat de cinci clase din seminarul din N 71.

februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, Huşi. Comitetul a găsit că numiţii merită a fi Dnul Arhire Ion cu atestatul de cursul septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie recomandaţi învăţători pe la comunele rurale din seminarial din Huşi eliberat de onor: Ministeriu de

01864. judeţul Fălciu precum urmează: culte la anul 1864 sub N 57682.1. Vasile Stoica - com. Brădiceşti Domnul Ionnu Cociorvei la comuna Dnul Raşcanul Panaite cu atestatu de cursul 2. Petru Pavlovu - com. Iveneşti Şchiopeni plasa Mijloc, locuitori (274), Domnul seminarial din Huşi eliberat de onor Ministeriu la anul 3. Nicolae Constantinescu - com. Creţeşti Dăscălescu Petrea la comuna Cozmeşti, plasa 1864 sub N 57.693.4. Ioan Joldescu - com. Scoposeni Podoleni, locuitori (255). În vederea deci a Dnul Şuşnia Mateiu cu atestatu de cursu 5. Teodor Dabija - com. Vicoleni dispoziţiunior cuprinse în circulara onoratului primar eliberat de comitetul şcolar din Huşi la anul

0 0 06. Ioan Possa - com. Buneşti Ministru N 48.864 şi acelor prescrise prin oficia N 1864 sub N 607. Preo Ioan Forăscu - com. Văleni 940 subscrisul înaintând pe de o parte cuvenitele Dnul Dima Teodor cu atestatu de cursul 8. Ieremia Donea - com. Stănileşti lucrări pentru instalarea lor în posturile de învăţători seminarial eliberat de comitetul şcolar din Huşi la

0prin arătatele comune cu retribuţiunea fiecare de anul 1864 sub N 182Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice 1200 lei pe annu, pe de alta cu onoru îi recomandă Dnul Flondor Emanoil cu atestatu de cursu

Centrale (D.A.N.I.C.), Fond Ministerul Cultelor şi Domniilor Voastre Domnule Ministru spre definitiva primar eliberat de comitetul şcolar din Huşi la anul 0Instrucţiunii Publice (F.M.C.I.P.), dosar 562/1864. întărire. 1865 sub N 37.

Primiţi vă rogu Domnule Ministru încredinţarea Comitetul găsind că numiţii merită a fi rânduiţi II pria osebitei mele consideraţii. învăţători comunali pe la comunele din judeţul

0Revisorele scolariu 1865 Fevruariu 6 zile Revisor şcolar Fălciul, au încheiat prescriptul verbal N 38 spre a fi din judeţile «ss» Vişinescu rânduiţi precum urmează. Vasluiu şi Fălciu Romaşcu Ion la comuna Tăbălăeşti, plasa

0 N . 28 On. Domniei Sale Crasna (216 locuitori)Domnului Ministru de Justiţie, Cultelor şi Arhire Ion la comuna Oţeleni, plasa Mijloc (174

Domnule Ministru, Instrucţiunii Publice. locuitori)Conform publicaţiei înaintate prin foaia Raşcanu Panaite la comuna Dodeşti, plasa

0 Ibidem, f.2; Numirea celor doi de minister s-a Progresulu N 11 din anulu curentu relativu la Mijloc (200 locuitori)realizat la 22 februarie 1865 (vezi Ibidem, f.3).ocuparea funcţiiloru de învăţători săteşti pe la Şuşnia Mateiu la comuna Grumezoaia, plasa

şcolele ce urmează a se înfiinţa din nou prin Mijloc (244 locuitori)IVcomunele rurale din judeţul Fălciu, prezentându-se Dima Teodor la comuna Hurdugi răzeşi, plasa

Bucureştica candidaţi înaintea comitetului şcolar din acest Mijloc (140 locuitori)22 Fevruarie 1865judeţ. Flondor Emanoil la comuna Bohotinul plasa

Domnule Ministru!Dnii Teofan Oancea cu atestat de cursul Podoleni (155 locuitori)Elevul seminarial Chinan Gavril sau preoţit seminaricesc a Seminarului din Socola. Subscrisul dar înaintând pe de o parte

pentru satul Podoleni districtul Fălciu, plasa Luca Nicolaie cu atestat de cursul cuvenitele lucrări pentru instalarea lor în posturile de Podoleni, după ştirea ce am primit de la zisa seminaricesc din Huşi. învăţători pe la arătatele comune, pe de alta cu onor comună, fiind că, sânt vechil obştesc şi al numitei Lupescu Atanasie cu atestat de cursul primar îi recomandă la Dvostre; Domnule Ministru spre comune, sar fi făcut dispoziţie (de către Prefect şi al Şcolii de arte şi meserii din Iaşi definitiva întărire la retribuţiune de către una sută lei subprefect) de a aduce profesore la comună pe un Comitetul a găsit că numiţii merită a fi rânduiţi pe lună.altul, scop de îngreuia cheltuielile satului.învăţători pe la comunele rurale din judeţul Fălciu Primiţi vă rogu Domnule Ministru încredinţarea

Domnule Ministru vin şi vă rog în interesul precum urmează pria osăbitei mele consideraţiuni.binelui comun ţărănesc, binevoiţi a nu tolera una ca Domnul Teofan Oancea la comuna Fălciu Revisore şcolareaceastă urmare şi a ordona cui se cuvine să fie plasa Prut (356 locuitori) «ss» Vişinescuaceastă urmare şi a ordona cui se cuvine să fie D o m n u l L u c a N i c o l a e l a c o m u n a Onor: Dsalepreferat preotul satului numit mai sus, care este Ghermăneşti plasa Podoleni (223 locuitori). Domnului Ministru al Justiţiei, Cultelor şi al seminarist profesore, căci în toate feliurile vine mai Domnul Lupescu Atanasiu la comuna Bazga Instrucţiunii Publice.bine fiind o singură cheltuială pentru comună care plasa Podoleni (249 locuitori).are destule alte greutăţi.În vederea dar a dispoziţiunilor cuprinse în Ibidem, f.20 (sunt numiţi la 13 IV.1865 - vezi

0 Bine voiţi vă rog Domnule Ministru a primi circulara onor: Ministeriu N 48864 şi a celor Ibidem, f.21).0 adâncul şi devotatul meu respect.prescrisă prin oficia N 940, subscrisul înaintând pe

«ss» N. Bossiede o parte cuvenitele lucrări pentru instalarea lor în VIIDomniei Saleposturile de învăţători prin arătatele comune cu Prescriptu verbaluDomnului Ministru al Justiţiei, Culte şi retribuţiune fiecare de către 1200 lei pe an, pe de alta Joi 24 Iunie

Învăţământului Public.cu onoare îi recomandă Domniei Voastre Domnule Luânduse în consideraţiune recomandarea 0Ministru spre definitiva întărire. făcută prin raportul N 27 de revizorul şcolar în

Ibidem, f.4.Primiţi Domnule Ministru încredinţarea judeţul Fălciu, Consiliul permanent de Instrucţiune Vdeosebitei consideraţiuni. opinează a se aproba numirea recomandatului

Proces VerbalRevisore şcolar Manoliu Pavleanu în postul de învăţător la comuna Marţi 23 Fevruarie 1865«ss» Vişinescu Albeşti acelu judeţ, cu salariul de lei 100 pe lună cu Asupra raportului Dlui revizor al şcolilor din jud. începere însă de la 1 septembrie viitoru.

0Vaslui şi Fălciu sub. N 28, Consiliul Superior de D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 16/1865, f.7. «ss» Laurian «ss» «ss» «ss»Instrucţiune, aprobă recomendaţiunea făcută pentru Ibidem, f.23.numirea de învăţători a indivizilor arătaţi la şcolile din III VIIIcomunele însemnateRevisorele şcolelor din 1865 - 8 fevruariu Revisorele şcolar din

«ss» Aaron Florian «ss»giudeţul Vaslui şi Fălciu Hussi judeţele Vaslui şi Fălciu0Domnule Ministru N 130

Ibidem, f.6.Conform publicaţiei înaintată prin foaia Domnule Ministru!0 VIProgresului N 11 din anulu curentu relativu la Prin numirea Dlui N.Constantinescu în

Revisorele şcolar din în 28 martie 1865ocuparea funcţiilor de învăţători săteşti, pe la funcţiunea de capu pedagogu şi profesore de judeţele Vasluiul şi Fălciulşcoalele ce urmează a se înfiinţa din nou prin muzică orientală la Seminarul din Huşi, catedra de

0N 85comunele rurale din judeţul Fălciu, prezentându-se învăţătoriu la şcoala din comuna Creţeşti plasa Domnule Ministruca candidaţi înaintea comitetului şcolar din acel Crasna, judeţ iu l Fălc iu lu i pe care Dlui

Prezentânduse înaintea comitetului şcolar al judeţ. Constantinescu o ocupa au rămas vacantă şi după judeţului FălciulDomnii Cociarvei Ionnu cu atestat de cinci toate stăruinţele ce subscrisul au întrebuinţat, i-au

Dnul Romaşcu Ion cu atestatul de curs primar clase seminariale din Socola şi alt atestat fost cu neputinţă de a găsi dintre candidaţii ce s-a

Documente inedite privind şcolile săteşti din judeţul Fălciu (1864-1869)

Costin Clit

PRUTUL

4

* Anul IV * Nr. 6(37) * noiembrie 2004 *

presentat până acuma vreun învăţător care să se ale Institutului; şi Dlu subprefectul vroeşte a-mi pune seminaruluiînsărcineze a ocupa acea catedră cu salariul de 100 pumnul în gură şi să tac; Să tac de frică, vă spun Nicolae Tenie s-au esaminat de comitetlei pe lună, aşa precum s-au ordonat prin oficia drept Domnule Ministru că pentru dreptul meu nu Ştefan Macarie cu atestat de două clase

0 tac. seminariale eliberat de seminarul din Huşi.Dvoastre N 940 anul curent aşa precum la acea Străbătut de suferinţă dar, de atâta aşteptare, Constantin Tomescu cu atestat de curs şcoală funcţionează actualminte patru clase, încât

întru realizarea cerinţelor mele, vin dar respectuos a primar eliberat de Şcoala de Arte şi Meserii din Iaşi.din asemenea cauză şcoala stă fără învăţător.mă adresa la utilitate către Domnia Voastră. Comitetul găsind că numiţii merită a fi rânduiţi Această împrejurare am onorul a o supune Domnule Ministru, să binevoiţi a regula facerea învăţători comunali pe la comunele din judeţul Fălciu Dvoastre Domnule Ministru, rugânduve de a regula tuturor celor necesare în Institutul cemi este am încheiat prescriptele verbale N 111, 121, 166 şi precum veţi găsi de cuviinţia, spre a nu suferi şcola şi confi[...]; căci nimica regulatu, şapoi ami mai zice că 168 spre a fi rânduiţi precum urmează:în viitoriu din cauza lipsei de profesori.să şi tac şi vroesc a mă face mut când am gură. Dnul Andriescu Ştefan la comuna Moşna Binevoi ţ i Domnule Ministru a pr imi

Institutoriu «ss» M.G. Flondor plasa Podoleni (236 locuitori)încredinţaria pre deosebitei mele consideraţii.Domniei salle Theodorescu Gheorghie la comuna Revisore şcolarDomnului Ministru de Justiţie, Culte şi Pogoneşti, plasa Podoleni (185 locuitori)«ss» Vişinescu

Instrucţiune Publică. Neculai Tenie la comuna Covasna, plasa Domniei SaleIbidem, f.41. Podoleni (282 locuitori)Domnului Ministru de Justiţie, Culte şi

XI Ştefan Macarie la comuna Şişcani, plasa Instrucţie PubliceRevisorele din judeţele în 20 august 1865 Mijlocu (200 locuitori) Vaslui şi Fălciu Constantin Tomescu la comuna Pâhneşti Ibidem, f.28.

0 plasa Podoleni (220 locuitori) N 159Subscrisul dar înaintând pe de o parte IX Domnule Ministru

cuvenitele lucrări pentru instalarea lor în posturile de Prescriptu verbale La concursul publicat prin foaia Progresul învăţători pe la arătatele comune pe de alta cu onor îi Vineri 25 Iunie 1865 pentru ocuparea postului de învăţător la şcoala din recomandă Domniei Voastre Domnule Ministru spre În vederea motivelor expuse de revisorul comuna Creţăşti, judeţul Fălciu, nu sau prezentat

0 definitiva întărire cu retribuţiune de către una sută lei nici un concurent şi după toate stăruinţele şcolar din judeţul Vaslui şi Fălciu prin raportul N 130 iuîntrebuinţate, mi-a fost cu neputinţă de a găsi un pe luna socotită de la 1 octomv:Consiliul permanent de Instrucţiune opinează că

învăţător pentru acea comună, din cauză că şcoala Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea pentru ocuparea postului vacant de învăţător la fiind o şcoală veche bine întemeiată nimeni nu prea osebitei mele consideraţiuni.şcoala din comuna Creţeşti din judeţul Fălciu să se voieşte a se angaja cu salariul numai de 100 lei pe Revizore şcolarpublice concurs.lună, încât şcoala riscă de a rămâne fără învăţător şi «ss» Vişinescu«ss» Laurian «ss» «ss»pe semestrul curent, de aceea vă rog Domnule Domniei SaleMinistru binevoiţi ami da dezlegare de măsurile ce Dom. Ministru al Justiţiei Culte şi al Instrucţiunii Ibidem, f.27.

iu PubliceX trebue să eu pentru această şcoală, aşa precum 1 Ibidem, f.59, Original România 1865 August în 12 septemvrie soseşte.

XIVInstitutorul comunei Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea Principatele Unite Române Hussi, Bohotinul prea osebitei mele consideraţiuni.

Prefectura Fălciu 1865 septemvrie 13 din Revisor şcolar Biroul I adm. Giudeţiul Fălciu «ss» Vişinescu

0 Nr. 27 Domniei Sale N 12065Domnule Ministru ! Domnului Ministru al Justiţiei, Cultelor şi a Domnule Ministru!

Acum timp aproape de cinci luni de când am tot Instrucţiunii Publice. La şcoalele din nou înfiinţate în comunele reclemat Domnule Ministru, atât la Primăria locală Ibidem, f.43, Original. rurale din acest judeţ şi anume: la Vutcani, Dodeşti cât şi Dlui subprefect de plasă, spre a mi se regula XII şi Barboşi lipsesc institutorii, la acea din comuna facerea a: 1. Tabelă, clopoţelu, 1 masă, 1 sobă, 4 6852 Diressiunea Şcolelor Biur. III Oţeleni nu s-au instalat pe institutorele Arhire Ioan, scaune mici, o uşă, 1 fereastră şi nu mi s-au Anul 1865 sept. 11 dupre mijlocirea domnului Revizor a Şcoalelor,

0realizat nimic din cerinţele mele, ba cu atât mai mult pentru că nu s-au mai prezentat la post până acum; N 30 248că din salariul meu pe 5 luni nu am primit decât vreo 9 iar şcoala din comuna Creţeşti stă închisă din cauză Revizorul şcoalelor din judeţele Vaslui şi Fălciu# de la comună şi aceştia încă cu vai nevoie, nu miar că institutorul este permutat în altă funcţiune.

0fi ciudă dacă comuna ar fi fără venit; Am petiţionat în Toate aceste le-am arătat D. Revizor şi iam Asupra celor spuse de Dvs. prin raportul N 159 acest caz subprefecturei şi Dlui adjutoriu au dat mijlocit de mai multe ori ca să ia dispoziţiuni pentru subsemnatul, vă răspunde că Ministerul speră ca în ordine Primarilor spre satisfacerea mea căci la instituirea învăţătorului şi pentru prezentarea D. urma stăruinţelor ce veţi pune, se va găsi şi pentru

1)această şcoală sunt întrunite trei comune şi unul Arhire la îndatorirea sa dar până acum nu se vede această şcoală un învăţător după cum sau găsit şi dintre ei acel de la Gura-Bohotinului au refuzat doritul rezultat.pentru alte sute de şcoli, ce anul încetat s-au înfiinţat.ordinul şi l-au înapoiat; A trebuit dar Domnule Cu respect Vă aduc dar la scienţia şi Vă rog a PrimiţiMinistru ca să-l trimit şi Eu Subprefectului îndărăptu lua măsurile ce veţi socoti mai eficace pentru a se 1) Creţeşti.şi să arăt insubordonabilitatea ce predomină pre institui şi trimite institutori trebuitori pe la comunele Ibidem, f.44, Concept.acest primar şi ami pretinde iarăşi satisfacerea mea menţionate.XIIIcu salariul, aceea ce am şi făcut. Dlu subprefectu Binevoiţi Vă rog Domnule Ministru a primi Revisorele şcolar din în 31 August 1865prin adresa D-le Nr.4321 între altele mă moderează încredinţarea pre osebitei mele consideraţii.judeţele Vasluiu şi Fălciu(se vede că de a reclama) şi că de altădată voi fi PrefectDomnule Ministrurefuzat. Acum dar Domnule Ministru cu justa «ss»Înaintea comitetului şcolar al judeţului Fălciu binevoiţi a constata pentru că reclam necesităţile ce Domniei Salleprezentândusemă împresoară, atât pentru salariu care de când am Domnului Ministru al Justiţiei, Culte şi Dnii Andriescu Ştefan cu atestat de patru intrat nu lam primit nici de la Domnia voastră, şi cum Instrucţiunii Publiceclase seminariale eliberat de seminarul din Huşi.vam spus [...] nici de la comună, cât pentru acelea Ibidem, f.45, Original.Theodorescu Gheorghie, Idem cu atestatul

Documente inedite privind şcolile din HuşiLigia-Maria Fodor

I pe institutori. Vă potu afirma, Domnule Ministru, că după cercetările multiple 0 făcute spre a mă convinge, de causa pentru care primăriile trecute a suferitu a N 867

ţine acele scoli în aceste localuri de 50 ani; causa nu e de cătu, hotărulu şi 1887 Septembre 20influinţa proprietariloru. - Aceste au făcutu victime pe: defunctulu institutoru HuşiCaramfilu şi pe defunctulu directoru Constantinescu.Domnule Ministru,

Vă rogu cu totu respectulu şi totă insistenţa, Domnule Ministru, să bine-voiţi a ordona telegraficu, ca actualulu primaru, împreună cu subscrisulu; să Vă raportezu cu respectu, că şi după cele patru raporte ce am făcutu

00 0 alegemu doue localuri cătu s-aru pute mai convenabile pentru scolele N 2 şi Ministerului, descriindu starea oribilă şi periculosă a localuriloru N 2 şi N 3 de 0

băeţi, ca şi a reparaţiiloru neefectuate şi după care credu că Vi s-a raportatu şi N 3 de băeţi, căci afirmu că se potu găsi localuri.de Dlu Inspectoru; aceeaşi stare de lucruri găsescu că apasă şi azi scolele şi Astă-zi finescu concursurile şi plecu în inspecţie, dela Huşi în susu.

PRUTUL

5

Muzeul eparhial


Primiţi, vă rogu, Domnule Ministru, stima ce rugămintea şi de a binevoi să închirieze local Domnule Ministru !conserv. pentru Direcţie, cât mai în apropierea şcolei.

Revisore Scolaru Până acuma însă nu sunt îndeplinite multe Prin ordinul Domniei-Vostre Seria A N 267 aţi «ss» V. Docan dintre cele mai de căpetenie cerinţi ale acestei decis înfiinţarea unei divisionare la Clasa I de la Domniei Sale şcole, pentru ca să potă fi redeschisă; dar apoi, acestă şcolă plătită de comună. Sub-semnatul în Domnului Ministru Culteloru şi Instrucţiunei onorab. Consiliu Comunal refuză: urma acestui ordin, în unire cu titulariul Clasei I şi

iuPublice cu noul suplinitor, am format listă de elevii ce 1 Închirierea localului pentru Direcţie, A.N.I.C., Fond Ministerul Cultelor şi trebuie a frecventa clasa divisionară, înse domnul pretinzând a-l închirie pe comptu-nu, care m-ar

Instrucţiunii Publice, dosar nr.4039/1887, f.73. primar prin adresa N 381 din 15 a curentei îmi costa duplu 300 lei anual ca cel unde mă aflu, şi impune a primi să frecventeze divisionara încă un din departarea cu cale de preste 20 minute până

0II la mencionata şcola, îmi e preste putinţă a o N de 24 elevi de la Şcola N 2 de băeţi din acestă Romania Iassy 1888 administra; urbă. Aflându-mă la mijlocul anului şcolar, în

leInspectoratulu Generalu Luna Decembre 10 matricularea eleviloru fiind de mult făcută; şi noile 2 Onorab. Consiliu Comunal refuză a alu înscrieri conform regulamentului şcolar, fiind adaoga 10 lei lunar - pe lângă cei 20 - servului Scoleloru oprite în cursul anului şcolar, vin respectos a vă şcolei, din care cauză şcola a suferit prea Circumscripţiunea II rugă, să bine voiţi a da autorisaţiune sau nu, dacă adeseori atât iarna cât şi vara, fiindcă cu simbria N 471 pot a mai primi indivisionara înfiinţată pe lângă de 20 lei nu se găsesce om vrednic şi la timp;

luleDomnule Ministru, acesta scolă şi elevii ce mi se impun de D Primar.3 Onorab. Consiliu Comunal refuză a face Primiţi, Domnule Ministru, asigurarea trotuarul la intrarea în curtea şcolei - unde, în

Cu ocasiunea inspecţiei şcolelor din Huşi, respectul meu.timpuri ploiose şi de lapoviţe, e bălhocul cu noroiu 0

am visitat şi Şcola N 1 de fete, în ziua de 17 Director,în care pică mulţi dintre şcolarii mici - precum li se Novembre trecut. «ss» M. Leondarîntămplă acesta şi prin noroiul genuncher din

naAm asistat la clasa II. D institutore Domniei-Selecurtea şcolei, în întindere de 60 metri pătraţi;

lerespectivă, Ec. Saghinescu, e cu totul departe de Domnului Ministru instrucţiunei publice şi al 4 În cancelaria şcolei soba e stricată şi nu se a fi la înălţimea misiunei ce-i este încredinţată, ca Culteloruface, ca şi trotuarul indicat, sub pretecst că capacitate, prin urmare şi ca autoritate; copilele şi acestea ar privi pe proprietarul caselor; casele perd timpul în clasă. Ibidem, dosar nr. 159/1892, f.2.fiind închiriate.

Domna Directoră, Ec. Roiu, institutore de A e n u m e r a O n o r a b . M i n i s t e r ş i Clasa IV, este cu totul neglijentă. Am găsit archiva Vamănunţimele strict necesare, dar neîndeplinite şcolei în mare neregulă; matriculele nu sunt în România 1891 Luna Decem în 13 zileîncă la acestă şcolă, ca: curăţirea şi repararea curent; notele pe Septembre şi Octombre Primăria Urbei Husilatrinei, care, fiind în faţa claselor - la distanţa de netrecute; unele copile nici macar înscrise în Judeţul Fălciu10 metri, e aprope să deborde; repararea băncilor matricule. Pe catalogul său zilnic nu erau puse No 8758- care sunt în cea mai prostă stare; facerea uşelor note pe Octombre, nici pe Septembre măcar. Domnule Ministru,la trei beciuri pustii ce stau cu gura în curtea şcolei

Constatând, după registrul de inspecţiune, în cari pică copiii, înghesuindu-se; precum şi că această Şcolă nu fusese inspectată de mai Cu ocasiunia inspecţiunelor ce am făcut la multe alte lipsuri de capetenie ale acestei şcole, bine de un an, am invitat pe Revisorul respectiv ca şcolile primare din acest oraş în ce privesce staria cunoscute onor. Consiliu Comunal, ar fi a Vă prea

0s-o visiteze mai des. localurilor şi higiena, am mers şi la scola N 1 de detalia în scriptul de faţă nesămuibilul Dl Revisor de Tutova-Fălciu, prin raportul fete unde este Directora Domna Ecaterina Roiu, şi indiferentism din un lung şir de ani în gospodăria

0său cu N 157 din 3 ale curentei, îmi scrie între în unire cu Domnia sa visitând clasile acelei şcoli, astei şcole - care, în întregul ei local, e un trist 0altele: „în această Şcolă după trei inspecţiuni spectacol, dejoseşce numele de şcolă. la clasa 1 unde este Institutore Domna Savastia

consecutive, am constatat că Dnele institutore vin Din aceste împrejurări, Domnule Ministru, Palade am găsit afară din clasă în frig amorţite de neregulat şi neregulamentar la şcolă..., iar în cea- şcola mencionată nu numai că nu-mi permite a-i răceală patru copile anume:ce privesce partea didactică, lasă forte mult de aduce o administraţie conform cerinţelor: Elena Berehoi, Nemţanu Natalia, Budurescu dorit, fără a mai vorbi de partea administrativă, didactice, igienice, moralo-pedagogice, dar nici Lucreţia şi Epuraş Maria lucrând lucru de mână; li care cade în sarcina Dnei Directore şi care este cu de-a pute fi la curent cu lucrările strict necesare am întrebat pentru ce şed afară şi ele mi-au totul negligentă... Ast-fel, între altele, am cancelariei. răspuns, că Domna Institutore li au pus la constatat la acestă Şcolă să negligeze Ord. Respectuos vă aduc la cunoscinţă, Domnule pedeapsă afară; am intrat în clasă împreună cu Ministeriale de a nu să da elevele afară din clasă Ministru, şi acesta că, în cazul de neîndeplinirea la Domna Directoră şi găsind pe Domna Institutore în timpul lecţiunelor espunându-le la intemperiele timp acelor arătate mai sus, subsemnatul va Paladi, am şi întrebato pentru ce au scos din clasă atmosferei...” solicita acordarea dimisiei din postul de onore ce i acele copile şi le ţine afară, Domnia sa mi a

Aducându-Vă respectuos aceasta la s-a încredinţat prin decretul din 12 Iulie anul respuns că aceasta a făcuto ca o măsură 0cunoscinţă, Vă rog să bine-voiţi a regula cele mai disciplinară pentru că copilele faciau nelinişte în curent, N 7665.

de cuviinţă. clasă.Dacă n-am făcut cunoscut acestea mai din Bine-voiţi, Vă rog, Domnule Ministru, a primi Sub semnatul, pe de o parte a pus în vedere timp Onorab. Minister, cauza a fost că am insistat

asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. Domnei Institutore, că aciastă mesură pe lângă că în mai multe dăţi la locul competent de-aci cu Inspector General Secretar nu pote fi disciplinară dupe prevederile art.36 din măgulirea de a lua finit chestiunea, fără a mă «ss» indescifrabil «ss» indescifrabil regulamentul scolilor Primare, dar apoi este tângui Domniilor Vostre.

barbară şi inumană de a ţinia afară din clasă în Rămâne - deci - la aprecierea şi hotărârea Ibidem, dosar 4949/1889, f.1. present în timpul ernei pe când gerul este forte onorab. Minister respectiv, ceea ce e de urmat în

simţit aseminia copile, a căror vârstă fragedă este cazul de faţă, precum şi întrucât subsemnatului îi III între 6 şi 7 ani mai ales având părinţi saraci şi reu incumba responsabilitatea în afacerile şcolei,

România Anul 1889 August 25 îmbrăcate, iar pe de alta mă grăbescu a aduce la după starea în care se află acumă.0

Direcţia şcolei primare N 93 cunoştinţa Domniei vostre procedaria ne umană a Bine-voiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi 0 Domnei Institutore, rugându-vă Domnule Ministru de băeţi N 2 din Huşi încredinţarea prea supusului Domniilor Vostre

se bine voiţi a regula ce aveţi crede de cuviinţă în servitoru.privinţia sa.Domnule Ministru, Director,

Bine voiţi vă rog Domnule Ministru a primi «ss» indescifrabilasiguraria prea osebitei mele consideraţii.Şcola acesta e lipsită de încăperi pentru Domniei sale

Primar SecretarDirector precum e lipsită şi de multe altele în Domnului Ministru de Culte şi Instrucţiune «ss» indescifrabil «ss» indescifrabilinteresul învăţământului şi cu atât mai mult al Publică.

administraţiei educative celor preste 230 elevi cu Ibidem, f.40.D-salecari e împoporată. IVDomnului Ministru Cultelor şi Instrucţiunei Subsemnatul, prin referatul din 18 Iulie anul Regatul României 1892 ianuariu în 16 zile

Publice Bucurescicurent a detailat Onorabilului Consiliu Comunal Şcola Primară No.1 de Băeţiindispensabilele necesităţi ce-deocamdată se din Huşi

0 Ibidem, f.5.reclamă a fi îndeplinite la această şcolă, cu N 46

PRUTUL

6


Învăţători din satele judeţului Fălciu la 1895Costin Clit

Mediul rural s-a axat pe două 8. Iancu Gavril - Roşieşti 3. C. Hotnog - Covasna 12. C. Maxim - Şişcaniinstituţii spirituale: biserica şi şcoala. 9. C. Negoiţă - Târzii 4. D. Dabija - Dolheşti 13. V. Alexa - VutcaniCunoaşterea trecutului instituţiilor 10. C. Maxim - Şişcani 5. A. Pandelea - Sălăgeni 14. Maria Constantinescu - Vutcaniamintite este necesară în condiţiile 11. V. Alexa - Vutcani 6. N. Oghină - Sberoaia 15. Ion Ulea - Vineţeştiefervescenţei elaborării monografiilor 12. Maria Constantinescu - Vutcani 7. C. Ionescu - Brădiceşti 16. G.V. Cireş - Hurdugi-Guşiţeisăteşti. Oferim lista slujilor catedrelor 13. I. Ulea - Vineţeşti 8. Şt. Filon - Răducăneni 17. Sofia Lăzărescu - Hurdugidin mediu rural în judeţul Fălciu la 14. M. Manea - Idrici 9. T. Iordan - Răducăneni 18. M. Manea - Roşieşti - Idrici1895, preluate din statele de plată. 15. T. Bostan - Roşieşti 10. Al. Bucur - Gura Bohotinului 19. Th. Bostan - RoşieştiRemarcăm că asemenea liste au mai 16. Sofia Lăzărescu - Hurdugi (şcoală de cătun) 20. pr. Gavr. Dăscălescu - Valea lui

1) 17. G.V. Cireş - Guşiţei (şcoală de Dariefost publicate .cătun) Direcţia Arhivelor Naţionale Notă: 1) Constantin Lascăr,

Istorice Centrale, Fond Ministerul Plasa PodoleniContribuţiuni monografice asupra Plasa Podoleni Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 1. G. Alexandrescu - Avereştişcoalei primare din judeţul Fălciu, 1. Gh. Alexandrescu - Avereşti 265/1895, f.5-7. 2. C.M. Cogălniceanu - AvereştiHuşi, 1936, pp.33-50 (pe anii 1863-2. Al. Manoliu - Avereşti 3. P. Onofrei - Boţeşti1864, 1882-1883, 1889-1890, 1936); 3. P. Onofrei - Cozmeşti Septembrie 1895 4. P. Dăscălescu - CozmeştiMircea Agavriloaiei, Cadrele didactice 4. P. Dăscălescu - Cozmeşti Plasa Mijloc 5. I. Porumbeanu - Drâncenidin judeţul Fălciu la 1925, în revista 5. I. Porumbeanu - Drânceni 1. Şt. Iliescu - Creţeşti 6. Elena Porumbeanu - DrânceniZorile, Revistă literar-ştiinţifică a 6. Elena Porumbeanu - Drânceni 2. I. Lovin - Curteni 7. Şt. Trandafir - GhermăneştiLiceului Teoretic „Cuza Vodă” din 7. Şt. Trandafir - Ghermăneşti 3. N. Georgescu - Duda 8. N.V. Enciu - MoşnaHuşi, nr.1-2, ianuarie-decembrie 8. C.G. Olăreanu - Gugeşti 4. P. Mihăilescu - Duda 9. N. Sofronie - Pâhneşti2004, An XVI, nr.30-31, Editura Sfera, 9. N.V. Enciu - Moşna 5. D. Sălcianu - Epureni 10. Gh. Pascal - PodoleniBârlad, 2004, pp.84-86.10. N. Sofrone - Pâhneşti 6. I. Pandelea - Grumezoaia 11. Gh. Motaş - Râşeşti11. Gh. Pascal - Podoleni 7. G. Bălţatu - IvăneştiIanuarie 189512. Gh. Motaş - Râşeşti 8. M. Ghibănescu - Şchiopeni Plasa PrutulPlasa Mijloc

9. I. Aramă - Stănileşti 1. I.Ghibănescu - Băseşti1. Şt. Iliescu - CreţeştiPlasa Prutul 10. Il ie Trandafir - Tătărăni - 2. Sim. Bălţatu - Berezeni2. I. Lovin - Curteni

1. I. Ghibănescu - Băseşti Crăsnăşăni 3. C. Mihăilescu - Bozia3. N. Georgescu - Duda2. Sim. Bălţatu - Berezeni 11. Sterea Ciochină - Tătărăni - 4. pr. Spiridon Popa - Bozia4. D. Sălcean - Epureni3. C. Mihăilescu - Bozia Crăsnăşăni 5. I.M. Cezar - Dodeşti5. I. Pandelea - Grumezoaia4. I.M. Cezar - Dodeşti 12. Gh. Râpanu - Urlaţi 6. C. Mircea - Găgeşti - Giurcani6. Gh. Balţatu - Ivăneşti5. C. Mircea - Giurcani 13. I. Melinte - Curteni 7. D. Lovin - Rânceni7. M. Ghibănescu - Şchiopeni6. D. Lovin - Rânceni 14. G. Toderaşcu - Şchiopeni-Rusca 8. N. Caraivan - Şuletea8. I. Aramă - Stănileşti7. N. Caraivan - Şuletea 9. Gh. Sălceanu - Şuletea9. Gh. Croitoru - Urlaţi8. Gh. Sălceanu - Şuletea Plasa Crasna 10. P. Mităchescu - Vetrişoaia10. Ilie Trandafir - Crăsnăşeni9. P. Mităchescu - Vetrişoaia 1. Al. Holban - Albeşti 11. N. Georgescu - Vetrişoaia11. Gh. Toderaşc - Rusca10. Ana Moţet - Fălciu 2. Gh. Croitoru - Albeşti 12. Ana Moţet - Fălciu12. I. Melinte - Curteni11. Ana Grecescu-Georgescu - 3. V. Dimitriu - Corni 13. Ana Georgescu Grecescu - Fălciu

Fălciu 4. V. Sterian - Deleni 14. I. Artene - Băseşti - ViltoteştiPlasa Crasna12. I. Butnăreanu - Jigălia 5. G.V. Cireş - Hurdugi 15. I. Butnăreanu - Găgeşti - Jigălia1. Al. Holban - Albeşti13. Gh. Codreanu - Stoeşeşti 6. O. Ghiga - Mălăeşti 16. H.G. Manoliu - Ţifu - Stoeşeşti2. V. Sterian - Deleni14. I. Artene - Viltoteşti 7. Sterea Ciochină - Olteneşti3. V. Dimitriu - Corni

8. Ilie Trandafir - Olteneşti Ibidem, f.73-75.4. G.V. Cireş - HurdugiPlasa Răducăneni 9. I. Dimitriu - Oţeleni5. Opr. Ghiga - Mălăeşti

1. Alex Bucur - Bohotin 10. Iancu Gavril - Roşieşti6. Ster. Ciochină - Olteneşti2. G. Şendrea - Buneşti 11. Gh. Negoiţă - Târzii7. I. Dimitriu - Oţeleni

Documente inedite despre biserica cu hramul Sf. Dumitru din satul Mărăşeni (III)

Marian Ceru

XV Prea Sfinţiei Sale a.c. prelungim termenul Pantahuzei de faţă, încă pe România Nr. 1406 D.D. Nicodem Episcop Eparhiei Huşilor. 1 an, în condiţiunile prevăzute prin permisiunea din Eparhia Huşilor 1913 Luna Septembrie 19 Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale fruntea ei.Protoieria Judeţului Vaslui Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 10/1911, f.27. Nr. 3523.

5 Octombrie 1913.Prea Sfinţite Stăpâne, XVI Ibidem, f.29.

România Nr. 1426Epitropia parohiei Mărăşeni cu raportul Nr. 10 Eparhia Huşilor 1913 Luna septembrie 27 XVIII

a.c. face cunoscut că a expirat terminul de Protoieria Judeţului Vaslui Româniaautorizaţia condicei de milostenie a bisericei Sfânta Episcopie a Eparhiei Huşilorparohiale respective rugându-se a mijloci locului în Prea Sfinţite Stăpâne,drept pentru prelungirea terminului de autorizaţie pe Noi, Nicodem Episcopul Huşilor, având în timp de un an. La ord. Prea Sfinţiei Voastre Nr. 3327 a.c. cu vedere raportul P.C. Protoiereu al jud. Vaslui Nr.

Subsemnatul motivat de raportul sus zisei cel mai profund respect Vă supun cunoştinţei că s-a 1375 a.c. prin care Ne roagă a aproba adunarea de epitropii şi având în vedere că până acuma s-a adunat cu condica de milostenie a bisericei ofrande în scopul terminărei bisericei cu hramul adunat cu această condică 1675 lei - 15% cari s-au parohiale Sf. M.M. Dimitrie din parohia Mărăşeni „Sfântul Dumitru” parohia Mărăşeni, din judeţul întrebuinţat la construirea acelei biserici şi 1675 lei 15% şi aceşti bani s-au întrebuinţat la Vaslui, am eliberat prezenta pantahuză sub Nr. 3377 acoperământul bisericei şi pentru terminarea rezidirea acestei biserici, cari este gata din zidărie şi cu care epitropia Sfintei Biserici să adune ofrande în definitivă este nevoie a se mai strânge ofrande. acoperemânt. Eparhia Huşilor, povăţuindu-se în totul de regulile din

Cu cel mai profund respect supunând Anexez şi temeiul fruntea acestei pantahuze.cunoştinţei Prea Sfinţiei Voastre smerit Vă rog Prea Al Prea Sfinţiei Voastre Prea Plecat şi smerit Cu acest prilej facem un călduros apel cătră toţi Sfinţite Stăpâne ca să bine voiţi a da înaltă slujitor fiii noştri duhovniceşti să ajute cu ce vor putea la binecuvântare pentru circularea condicei pe timpul Protoiereu, Const. Ulea. terminarea bisericei mai sus amintită, urmând pilda mai sus arătat. Prea Sfinţiei Sale părinţilor şi strămoşilor noştri, prin a căror dărnicie

Anexez şi condica D.D. Nicodem Episcop Eparhiei Huşilor sau ridicat şi sau împodobit toate lăcaşurile sfinte de Sunt Prea Sfinţite Stăpâne Ibidem, f.28. la un cap la altul a scumpei noastre Patrii.Cu cel mai profund respect XVII Dat în Reşedinţa Noastră Episcopală Huşi, Al Prea Sfinţiei Voastre România astăzi 21 octombrie, anul una mie nouă sute patru Prea Plecat şi smerit servitor Sfânta Episcopie a Huşilor spre zece.Protoiereu Noi, Nicodem Episcopul Huşilor având în Nr. 3377.Iconom. Const. Ulea vedere raportul P.C. Protoiereu de Vaslui Nr. 1426 Ibidem, f. 32.

PRUTUL

7


Documente inedite despre bisericile din parohia Bereasa, judeţul Vaslui (III)

Florin Constantin Pârcălabu

- urmare din nr.5 (36) - Episcop a aprobat în totul concluziile raportului XIIX nostru, trimiţândune totodată spre o mai bună No 1575

Prea Sfinţite Stăpâne orientare în copie şi ordin Prea Sfinţitului Episcop No 18 Decembre 1914No 1445 1344/909 [...] 26 prin care ne aprobă aceasta. Prea Sfinţite Stăpâne29 octombrie 1914 Locuitorii luând cunoştinţe de această aprobare sau Cucernicul paroh M. Lapteş suplinitor la Cu adânc respect Vă supun cunoştinţei că am asociat la aceasta însă sau decis a nu mai strămuta parohia Bereasa cu alăturatul raport No a.c. cere

chemat pe pr. Mihai Lapteş de la parohia Fereşti şi i vechea biserică şi nici cimitirul şi sau hotărât a o autorizaţiunea pentru reparaţia bisericii din cătuna am pus în vedere dispoziţiunea ord. Prea Sfinţiei repara pe aceasta; au adunat materialu necesar a Cârleşti rămasă în ruină de mai mulţi ani şi care nu Voastre No 3434 a.c. început lucrarea întrun timp şi din cauza lipsei de este trecută în tablou Legii Cler mirean.

Anecsez şi temeiul mijloace a încetat cu lucrarea de a merge înainte. Acest lucru s-a cerut şi în 1909, când prin Al Preasfinţiei Voastre Astăzi în urma stăruinţilor noastre dânşii sau raportul No 981/909 am rescris în amănunţime prea plecat şi smerit servitor asociat din nou şi voiesc să urmeze cu lucrarea starea de ruină în care se află şi Sf. Episcopie cu ord. Protoiereu înainte reparând vechea biserică aşa cum a fost în No 1513/909 a aprobat în principiu restaurarea ei Econ. Const. Ulea trecut în care scop ei au adunat tot materialul însă pe locul unde urma să se înfiinţeze un cimitir în Prea Sfinţiei Sale necesar, a angajat lucrători şi au bani trebuitori la apropiere de cătuna Bolaţi şi să servească de capela D.D. Nicodem Episcop Eparhiei Huşilor executarea lucrării, aşa fiind respectuos venim pe de pentru cimitir.

o parte a vă aduce aceasta la cunoştinţe şi a vă ruga Acuma numitul paroh arată prin menţionatul Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale să bine voiţi a le cere de la Prea Sfinţitul Ep. o nouă raport, că locuitori voiesc să o repare fără să o mai

Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 13/1911, f.21. aprobare şi bine cuvântare de a repara vechea strămute de acolo; dar în cătuna Căileşti sunt 8 biserică aşa cum a fost din trecut fără nici un adaus, locuitori şi în Bolaţi vreo 40 cari pot să se servească

X întrucât acea aprobare şi binecuvântare a fost dată de biserica filială din cătun Boţoaia o aşa că nu este o Onorabile Părinte de fostul Preasfinţit Episcop, Conon actual Mitropolit necesitate de a se repara mai ales că în parohia

No 35 Prismat. Bereasa sunt deja două biserici şi amândouă în 2 Decembrie 1914 Dânşii nu posedă nici un deviz aprobat de stare mediocră.

lucrarea ce o fac şi de ore ce lucrarea e pe sama lor şi Subsemnatul cu cel mai profund respect Cu raportul nostru No 20 din anul 1909 vam deja e începută de mai mult timp, Sf. Prislop e supunând cunoştinţei Prea Sfinţiei Voastre smerit Vi

raportat că în cotuna Cârleşti din această comună şi acelaşi în stare bună şi nu se face nici o schimbare rog Prea Sfinţite Stăpâne ca să bine voiţi a dispune parohie se află o biserică veche şi ruinată construită credim că nu mai e nevoie de divis, rămâne cum veţi cele ce veţi găsi de cuviinţă.din lemn, ce la punerea în aplicare a legii Clerului na binevoi a aprecia. Sunt Prea Sfinţite Stăpânefost trecută în tabloul bisericilor; locuitorii din cotuna Binevoiţi vă rugăm a lua act şi a dispune cum Cu cel mai profund respectBolaţi şi Cârleşti ce sunt în apropiere ceruse bine veţi bine voi a găsi de cuviinţă. Al Prea Sfinţiei Voastrecuvântarea şi aprobarea Prea sfinţitului Episcop de Paroh prea plecat şi smerit servitorale învoi strămutarea cimitirului şi a bisericii din satul Mihai Lapteş Protoiereu

ţia Econ. Const. UleaBolaţi. În urma cărora onor sf aducând aceste la Ibidem, f. 19cunoştinţa Prea Sfinţitului Episcop, cu ordinul No

Ibidem, f.18.1164/909 ne puneţi în vedere că Prea Sfinţitul

Documente inedite privind Mănăstirea Adam, judeţul TutovaIonuţ Ciprina Pilă

I Ne trimite lista, fraţiloru şi a suroriloru recunoscuţi prin Monastirele din Eparhia Noastră, între care au trimisu şi lista suroriloru din Monastirea Adamu.

Statistică Aceasta avem onore a o comunica Frăţiei Voastre spre regulă.De numele şi prenumele surorilorui aflate în Monastirea Adamu din A lu Frăţiei Voastre

judeţul Tutova, primite în Mănăstire mai înainte de noua Lege de Călugărie în Hristosu Frate Director Mitropolieidin 30 Noiemb. 1864. + K Mitropolit Moldovei «ss»Numele şi Prenumele Etate Data primirei în MonastireElena Dobrea 65 1863 Martie 17 Iubitorului de Dumnezeu Arhiereului Iosifu Episcop Eparhiei Huşşu.Ioana Spânache 78 Idem Februaru 20 Ibidem, f.11.Stanca Crihană 68 1862 Dicembri 25 IIIEcaterina Chiracopu 60 1862 Noembri 20 RomâniaElena Buzdugan 70 1862 Mart. 15 Comitetul Monastirei AdamMaria Antoniu 56 1862 Idem N. 32Efrarina Antoniu 25 Idem, Iidem Preasfinţite Stăpâne,Marta Camlilu 28 1863 April 20

0Ecaterina Barlaba 28 1856 Noiembri 13 Prin adresa Protoereului respectiv de Tutova N 7, anul curent, motivată în 0Csanfia Bârlălescu 26 1857 Maiu 9 ordinul Preasfinţiei-voastre N 428 anul curentu mi sa cerut o listă exactă, de

Maria Mână Scurtă 62 1863 Ianuarie 6 surorile care să vor constata că sunt venite înainte de legea călugări de 30 Adică unsprezece sau [...] întru totului pentru care se adevereşte 1872 Martie 21 noiembrie 1864 care constatare sau şi făcută de comisia rânduită şi lista sau zile. înaintată preasfinţiei voastre venimu respectosu Preasfinţite a vă ruga să bine Protoier S.S. voiţi a ne comunica rezultatul, ca la formarea listeloru să ştim dacă so poate trece

surorile pe Trimestrul de IulieDirecţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, Primiţi Vă rugăm Preasfinţite Stăpâne încredinţare înaltă stimă şi dosar 2/1871-1873, f.9. consideraţiuni ce vă conservămu.

II Superioara Elisabeta SturzaRomânia Anul 1872 luna Maiu 10 zile Membrile comitetului: Pamfilia IşcovescuSânta Mitropolie Epraxia Zahariaa Moldovei şi Sucevei Rarisia IonescuN 942 Prea Sfinţiei sale

Cu Frăţească în Hristosu dragoste D.D. Iosifu Episcop Eparhiotu de HuşiÎmbrăţişemu pe Frăţia Voastră

Ibidem, f.10.0Domnului Ministru Cultură şi alu Instrucţiunei publice cu adressa N 3997,

PRUTUL

8


Documente inedite despre biserica din satul Dolheşti, judeţul Fălciu (III)

- urmare din nr. trecut -Ionuţ-Marius Oatu

XIII regula canonică, era să fie întreruptă şi ştiind că Respectuos, Vă rugăm să binevoiţi a interveni

România cele debitate pe seama mea în trecut vor fi renoite telegrafic cătră Dl. Administrator al Casei Parohia Dolheşti comuna Dolheşti şi eu voi fi acuzat din nou de împedecător şi voi fi Bisericilor, pentru a dispune ordonanţarea sumei

făcut responsabil cu atât mai mult cu cât am de de 5000 lei, întrucât ne este absolut necesară Proces Verbal făcut ascultare dată de P.S. Voastră şi crezând că pentru plata lucrătorilor şi mobilierului.

Anul una mie nouă sute 12 luna August în 6 întârzierea întrevederii pentru a se pune piatra Subsemnatul am intervenit cu raportul No.

fundamentală se datoreşte tot duşmanului meu de 2657 din 29 Noiembrie 1914 şi înafară de aceasta, Vizitând astăzi satul Dolheşti precum şi moarte arhitectul delegat, am făcut acea am stârnit personal în 2 rânduri la serviciul

Biserica parohială cu hramul „Adormirea Maicii intervenire cu urmări atât de neplăcute acum în contabilităţii din suszisa administraţie fără nici un Domnului” din această parohie, am găsito în stare urmă. Rezultatul a fost diametral opus celui ţintit şi rezultat.de ruină, pentru care lucru am dispus închiderea ei Această întârziere este nejustificată, întrucât dacă poate am scăpat de o acuzaţie, am dat în cu începere dela 16 al curentei. suma este depusă de către Dl. donator N. Ioan.schimb peste alta mai mare adică că am intervenit

Odoarele bisericeşti, parte bune, iar parte Primiţi, Vă Rog, Prea Sfinţite, asigurarea celor cu premeditare pentru a supăra pe P.S. Voastră. degradate. mai respectuoase consideraţiuni.Martor mi-i Dumnezeu, care ştie sufletele tuturora,

Parohia fiind vacantă de paroh, serviciul divin Şeful Serviciului Inginer, «s.s.»că în această chestiune am căutat să-mi salvez şi serviciile religioase ale enoriaşilor se îndeplinesc Ibidem, f.44.situaţia mea atât de zdruncinată de acel om, versat de către preotul supranumerar Pavel Profir din XVIIîn materii de intrigă şi acuzaţiuni, iar dacă lucrările parohia Moşna, care este însărcinat cu interimatul. au luat o întorsătură de o aşa natură în care am Numitul preot se prezintă foarte bine. Domnule Administrator,supărat pe P.S. Voastră şi mi-am îngreuiat şi mai

Am obligat pe epitropii parohiei, ca să avizeze rău situaţia, apoi aceasta se datoreşte unei greşeli de urgenţă la mijloacele necesare pentru Subsemnatul Gheorghe Ionescu Zaharia de procedare din partea mea; aşa că în cazul de construcţiunea unei noi Biserici. pictor bisericesc domiciliat în comuna Albeşti jud. faţă respectuos rog pe P.S.V. să binevoiască a

Drept care s-adresat prezentul proces Verbal Fălciu pentru facerea picturei şi poleitul observa că la mijloc nu-i decât o greşeală, iar nu un în dublu exemplar din care unul s-a luat de noi. catapetesmei nouei Biserici din paroha Dolheşti păcat făptuit cu premeditare, şi care ar fi vrednic de

s.s. + Nicodem după planul alăturat, pentru pictarea icoanelor de la pedeapsă. Şi nimic nu-i mai uşor pentru noi preuţii Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale iconostas, de la strana Maicii Domnului, precum şi decât de a face greşeli de procedare în multe

Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 23/1912, fila pentru pictarea a 6 icoane pe plafonul Bisericii care privinţi din viaţa practică şi aceasta datorită faptului 8. ni se va indica şi la locurile determinate, mă oblig că preuţii săteşti neînvăţaţi nu vin mai des în

pentru suma de 3500 lei.contact cu mai marii lor pentru a primi unele XIV În caz când nu se vor face polieturile instrucţiuni măcar de ordin general, după cum de

Jurnal catapetezmei, se va ridica din preţ suma de 500 lei.altfel bine a spus-o un membru al Consiliului Noi, Nicodem, Episcopul Huşilor, cu prilejul Cu stimă,superior bisericesc în ultima sesiune, iar

vizitei canonice, ce am făcutu în parohia Dolheşti, Gheorghi Ionescu Zahariaconfirmarea observaţiilor sale a avut-o prin faptul judeţul Fălciu, am găsit biserica în cea mai rea 10 Iulie 1915că nimeni nu l-a contrazis.stare, ameninţată chiar cu căderea. De aceea Domniei SaleAstfel stând lucrurile, respectuos vin a ruga pe dispunem ca biserica să fie închisă şi sfântul Domnului Administrator al Casei Bisericei.P.S. Voastră să binevoiască a avea în vedere: antimis rădicat. Ibidem, f.83situaţia atât de duşmănoasă în care am fost până

Aceasta se va aduce la cunoştinţa XVIIIacum şi datorită căruia am conceput acea protoiereului respectiv, care la rândul său va intervenire fatală; faptul apoi că la mijloc nu-i un

România Bucureşticomunica locţiitorului de paroh precum şi păcat făptuit cu premeditare ci o greşeală din Ministerul Cultelor şilocuitorilor prin Primăria respectivă, dându-se neştiinţă şi neprevederei; apoi că destul de Instrucţiuniiacestor îndemnul de a se îngriji pentru construirea pedepsit sunt de împrejurări care fac să mă fiu Administraţia Cassei Bisericiiunei noi biserici. menţinut, cine ştie câtă vreme în această parohie No. 33957 18 iul 1915+ Nicodem unde cu ai mei îndur o adevărată mizerie materială

Nr. 1913 şi care jigneşte adânc demnitatea mea de preut pe Prea Sfinţite,8 August 1912 de o parte iar pe de alta mă consumă sufleteşte ca

Ibidem, f.6. om; apoi fiindcă această pedeapsă apasă prea Ca urmare la adresa Prea Sfinţiei Voastre cu

greu moralul meu, de aceia apelez la mărinimia No. 2667 din 1915 înregistrată de noi la No XV

P.S. Voastre şi vă rog să binevoiţi a-mi ridica 33956/915, avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă Prea Sfinţite Stăpâne

pedeapsa dată a avertismentului, promiţând că pe că s-a aprobat conform ofertelor înaintate pentru Subsemnatul Preot V. Ursăcescu parohul

viitor voi lua toate precauţiunile necesare pentru a biserica din Dolheşti, atât executarea mobilierului parohiei Dolheşti din jud. Fălciu vin prin aceasta a

nu mai cădea în greşeli ce ar aduce supărări P.S. prin maiestrul Ioan D. Patraş pentru suma de lei supune cunoştinţei P.S. Voastre următoarele:

Voastre.Pe lângă o încunoştiinţare verbală, prin ord. 3200, cât şi execuţia picturei prin D-l Pictor G.

Sărutând mânile P.S. Voastre sânt şi rămân 0 Ionescu Zaharia pentru suma de lei 3500.N 743 din 28 Iunie a.c. P.C. Protoiereu îmi face

cu cel mai profund respect prea plecat şi supus Privitor la alegerea icoanelor care vor trebui cunoscut că P.S. Voastră mi-aţi dat pedeapsa

serv.pictate pe bolta bisericii credem potrivit să dispuneţi avertismentului pentru că m-am amestecat în Preut V. UrsăcescuPrea Sfinţia Voastră. Înaintându-vă cu aceasta lucrări ce nu sunt în căderea mea. Da, e drept că P.S. Saleofertele împreună cu desemnele lucrărilor, cum şi am intervenit printr-un raport la Administraţia P.S. Episcop al Eparhiei Huşilor.conceptele de contracte care vor trebui făcute Cassei Bisericii, dar fără ca un moment să mă Ibidem, f. 33.definitiv pe timbrele legale, vă rugăm să binevoiţi a gândesc că prin acea intervenire voi supăra pe XVIdispune să se angajeze executarea lucrărilor şi P.S.V. şi eu mă voi alege cu o pedeapsă. Am fost România Huşi 1915,terminarea lor în termenul cel mai scurt posibil. acuzat, deşi pe nedrept, că aş fi piedica de nu se Ministerul Lucrărilor Publice luna Ianuarie, ziua 27Sumele necesare achitărei vi le vom ordonanţa la poate clădi biserică în localitate, şi dacă am fost Serviciul de Poduri şi Şoselecerere.piedică apoi nu bisericii am fost, ci acuzatorului Jud. Fălciu

Primiţi vă rugăm Prea Sfinţite, asigurarea meu care avea intenţia de a reînoi vechile sale No: 270deosebitei noastre consideraţiuni.proceduri în materie de clădiri de biserici, P.S.S. Episcopului Eparhiei Huşilor

Ministru, Administratorasociindu-şi pentru o şi mai bună reuşită şi un «s.s». «s.s.»evreu. La ordinul P.S. Voastre No. 234, am onoarea a

Ibidem, f.51.Din pricină că lucrarea începută, deşi nu după raporta că am luat cunoştinţă de cele conţinute.

PRUTUL

9


Bazga-CetăţuieVicu Merlan

Situl de la Bazga: 83/2004; cod RAN

98694.03;

Finanţare: Fundaţia „Cucuteni pentru

Mileniul III”;

Perioada de săpături: 2 aug. - 4 sept. 2004;

Colectiv: Vicu Merlan - responsabil; Paul

Salomeia - responsabil adjunct (Muzeul municipal

bitronconică din aramă, oxidată parţial (Pl. 5:9).

Pentru oprirea distrugerii vestigii lor

arheologice din acest sit am efectuat săpături chiar

în partea afectată de alunecări de teren iar pentru a

împiedica accesul căutătorilor de obiecte

arheologice, platoul unde este situat situl a fost

achiziţionat de la proprietarul locului de către

Fundaţia „Cucuteni pentru Mileniul III” care, va

susţine financiar în continuarea obiectivul propus.

Locul a fost împrejmuit şi pus sub pază.

Bazga-Cetăţuie, Iaşi Departament

The arheological sit from Bazga-Cetăţuie is

placed in Răducăneni, Iaşi Departament. There are

many levels but two of them are the most important s-a conturat o groapă G1 care se continuă şi în

level the superior level - geto-dacic; the inferior afara secţiunii (Pl.4). Se adânceşte concentric

level - cucutenian. On the superior level has până la 1,20 m. În umplutura gropii G1 s-au

discovered weapons and tools, a house, two stone descoperit bucăţi mari de chirpic negricios cu urme

de pari şi nuiele, câteva pietre mari şi mult material

ceramic fragmentat. Materialele sunt de

provenienţă hallstattiană. În caroul 10 s-au Huşi);

descoperit două ulcele întregibile şi două fusaiole Cadrul natural: Bazga este un sat

din lut ars (Pl.5: 10, 12). În nivelul de secol IV-III î.Hr. component al localităţii Răducăneni din judeţul Iaşi.

s-au descoperit şi unelte şi arme din fier (vârfuri de Localitatea se află la limita bordurii estice a

cuţite, cuie mari, fragmente de brăţară, un vârf de Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Jijiei, în

săgeată etc.) (Pl. 5: 11-12). Vârful de săgeată este microdepresiunea Bohotinului. Situl este amplasat

puternic oxidat. Are forma unui peduncul cu trei pe un fragment de terasă mijlocie pe partea dreaptă

nervuri, fiind folosit la străpungerea întăriturilor de a pârâului Bohotin. Acesta suprapune un platou

apărare a corpului. Între nivelul geto-dacic şi cel încadrat de două pârâuri: Beşleaga şi Băzguţa. În

cucutenian au fost descoperite materiale latura nordică, imediat sub mal cele două pârâuri îşi

aparţinând Hallstattului iar deasupra celui getic, unesc albiile, albie comună care se uneşte la un km

fragmente ceramice sporadice ale culturilor cu cea a pârâului Bohotin. Situl are mai multe

Sântana de Mureş şi Răducăneni. În nivelul niveluri arheologice însă cel mai reprezentativ este

cucutenian cea mai mare densitate de material cel aparţinând culturii Cucuteni A3. Celelalte

ceramic s-a descoperit în caroul 9 şi 10 din care pot niveluri aparţin culturii Halstatt, la Téne, Sântana

fi întregite câteva vase (Pl.3). Pereţii acestora sunt de Mureş şi Răducăneni;

puternic corodaţ i de acidi tatea solului Istoric: situl a fost descoperit prin periegheze

nemaipăstrând pictura iniţială. O mică aglomeraţie de înv. Nicolae Buţa şi cercetătorul Vasile Chirica

de fragmente ceramice s-a descoperit şi în caroul fiind menţionat şi în Repertoriul Arheologic al

13 dar nici acestea nu mai păstrau urme de pictură. judeţului Iaşi, vol. II, 1985. Siturile cucuteniene au

S-au găsit două obiecte din cupru: în caroul 4 un o densitate relativ mare în microdepresiunea

obiect puternic oxidat, de formă aproximativ pătrată Bohotinului fiind întâlnite din 2 în 2 km. Cele mai

cu o grosime de 2-3 mm (L=10 cm; l=9 cm). La apropiate de situl de la Bazga sunt cele din punctul

partea superioară obiectul păstrează urmele a «Poiana Albinei» şi «Bacalul - Râtul Porcului»;

două nituri. Este posibil să fi fost un suport de complexes and a residual whole. On the inferior Starea de conservare a sitului este precară oglindă sau să fi avut altă destinaţie. În caroul 5 în level has discovered a ceramic complex at 8 avându-se în vedere că sectorul nord-vestic a fost malul vestic al secţiunii S1 s-a descoperit o fusaiolă metters underground and 2 objects made from afectat integral de alunecările de teren (1/3 din

yron.suprafaţa sitului) alunecări care distrug în

continuare situl în această porţiune;Ilustraţii:Obiectivul cercetării noastre este de a salva Planşa 1 - Plan General.vestigiile arheologice, de a le restaura, conserva şi Planşa 2 - Vedere generală a secţiunii nr.1.prelucra ştiinţific.Planşa 3 - Complex ceramic cucutenian.În urma săpăturilor de salvare din august-Planşa 4 - Groapa nr.1.septembrie 2004 a fost decopertată o suprafaţă de Planşa 5 - Obiecte: 1. fragment plastică 30 mp (L=15 m, l=2 m) (Pl.1-2); În caroul 1 şi 2 al

zoomorfă; 2. vârf de săgeată silex; 3-4. aşchii silex; secţiunii S1 la cca.0,40 m a fost surprinsă o locuinţă 5. nucleu; 6-8. gratoare; 9. fusaiolă bitronconică din geto-dacică pe latura nord-vestică a acesteia (2,5 cupru; 10-12. fusaiole sec.IV î.Hr.; 11.obiect din mp). În caroul 7 a apărut un complex de pietre şi un fier; 12. vârf de săgeată din fier.altul în caroul 11. La capătul sud-vestic al secţiunii

S1 între caroul 14 şi 15 de la adâncimea de 0,40 m

Pl.1 - Plan general

Pl.2 - Vedere generală a secţiunii nr. 1

Pl.4 - Groapa nr. 1

Pl.5 - Obiecte: cucuteniene (1-9), geto-dace (10-13)

Pl. 3 - Complex ceramic cucutenian

PRUTUL

10


În Bazinul hidrografic al Bârladului superior- Crâmpeie de istorie locală -

Sergiu Ştefănescu- urmare din numărul trecut -

IV. Comuna Tansa. Judeţul Iaşi.IV.a. Satul Tansa. Sat mare de răzeşi este sediul comunei omonime. A fost

133)atestat documentar la 6 mai 1676 . Locuitorii săi se trag din partea răzăşească a 134)fostului sat Brudureşti , anume cea din stânga pârâului Gârbovăţ (la nr.51).

După ultima împărţire a teritoriului ţării (în 1968), comunei Tansa i-au revenit doar satele Tansa şi Suhuleţ - sate mari. Tot pe teritoriul comunei se mai găseşte jumătatea

135)de apus a seliştii Glodeni .Teritoriul satului Tansa este străbătut în partea de nord de pârâul Gârla Oanei; iar

în centru, pe direcţia N-S de pârâul Gârla Tansei, ambii afluenţi ai Gârbovăţului.IV.b. Satul Suhuleţ. Are trei atestări documentare timpurii. Primele două sunt

136) 137)indirecte, la 1399 Noiembrie 28 şi la 1469 Februarie 9 , o a treia, directă, la 1469 138)iunie 6 , emisă la Suceava. Menţionarea satului s-a făcut într-un uric dat lui „...pan

Oană Păşcu şi frati-său Ivaşcă Păscu... di li-am dat şi li-am întărit drepti ocinili lor, aice, în ţara noastră a Moldovii, sate anumi: Lipovăţul, pe Bârlad, din gios de Vasluiu, şi moară pe Bârlad, şi Suhuleţii în obârşie Hulubăţului, şi Suhuleţii pe Gârbovăţ şi prisacă...”. Satul Suhuleţ, sat întins, ocupă un platou înalt, la cca. 400 m altitudine. Din acest platou izvorăsc trei pâraie mai însemnate: Găureanca, în NE, Pârâul Suhuleţ, în sud şi Pârâul Molanul în SV. Primele două pâraie sunt afluenţi de stânga ai Bârladului. Ultimul este afluent de stânga al Gârbovăţului la Ţibăneştii Buhlii.

În partea de est a comunei teritoriul ei este irigat de pâraiele Jigoranca şi Glodeanca, afluenţi de stânga ai pârâului Găureanca.

Prezentăm în continuare istoria mai veche a acestor sate, aşa cum rezultă în urma cercetărilor arheologice. Vom apela în mică măsură şi la informaţii preluate din repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, unde va fi necesar, menţionând aceasta. Începem cu satul Tansa, sediul comunei.

VI.a. Satul Tansa48 a, b. Pe Dealul Viilor. a) La un km N de şoseaua Tansa-Dagâţa, şi de la 100-

200 m V de Gârla Oanei, pe numeroase ridicături ale terenului, răspândite pe cca.500 m N-S, pe versantul estic al dealului, au fost descoperite numeroase urme de locuire umană. Se remarcă fragmente de oale şi străchini mari, brune şi negricioase, cu cioburi pisate în pastă. Printre altele am găsit şi două topoare fragmentare din piatră, unul confecţionat dintr-o rocă negricioasă dură, celălalt făcut dintr-o rocă cenuşie. Toate acestea aparţin complexului Horodiştea-Folteşti.

b) Pe aceeaşi mare suprafaţă, adesea amestecate, se găsesc şi urme de locuire Horodiştea-Erbiceni, la care se observă certe reminescenţe cucuteniene. Au fost recoltate cioburi de culoare brună-cenuşie, modelate din pastă fină, bine arse.

49. Lângă şosea. În apropierea aceleiaşi şosele, acolo unde Dealul Viilor devine un interfluviu, între pâraiele Gârla Oanei, spre est şi Mănăstirea, spre vest, de la 30 m N de la primul pârâu, s-a descoperit o fostă aşezare. De pe suprafaţa acesteia s-a recoltat

ceramică fină şi grosieră, ce provine de la căniţe, fructiere, străchini. Între ele se găsesc şi cioburi masive, cenuşii, cu calcar pisat fin în pastă. Acesta a fost dizolvat de apa ploilor, pe feţele exterioare ale cioburilor, ceea ce le-a imprimat un aspect aparte. Resturile ceramice aparţin carpilor din sec.IV p.Chr., şi se găsesc amestecate cu ceramică de factură Sântana de Mureş, târzie.

50. Pe tarlaua Silişte (I). De la 700-800 m SV, de ultimele case ale satului, la poala versantului vestic al dealului, incluzând şi o suprafaţă de teren pe care au fost efectuate desecări subterane, la N şi S, de o mică vale seacă, s-a găsit o lamă de silex, fragmentară, ce poate fi datată acum 16.000-20.000 de ani, în Gravettian, împreună cu un frecător din piatră.

Au mai fost recoltate şi materiale ceramice, care aparţin atât complexului cultural Horodiştea-Erbiceni, cât şi Hallstatt-ului final - sec.VII-VI a.Chr. Pe o suprafaţă mai mare s-au descoperit urme de locuire umană, datorate sec.III-IV; ceramica carpică avea, în amestec, şi cioburi de amforă romană, cum şi din sec.IV-V, Sântana de Mureş.

51. Pe tarlaua Silişte (II). Pe stânga pârâului Gârbovăţ, mai jos de confluenţa sa cu pârâul mănăstirea, afluent de stânga, la sud de izlazul satului Tansa, la 400-800 m V de marginea satului, pe cca.400 m, N-S, cu partea mai veche jos, spre pârâu, am descoperit un obiectiv arheologic. Sus, spre est, lângă nişte mlaştini, a existat, acum circa 5000 de ani, o locuire ce aparţine Amforelor sferice. De la aceasta ne-a rămas şi un toporaş de gresie fragmentar. Peste această fostă locuire s-au aşezat, în sec.III-IV e.n., carpii.

Peste toate aceste foste locuiri, pe o suprafaţă mare, a fost depistată şi o intensă locuire medievală, ce a fiinţat în sec.XI/XII-XIX. Aici a existat cca.700 de ani, jumătatea

140)de est, dinspre Suhuleţ, a fostului sat Brudureşti .Includem aici, pentru o mai bună orientare în spaţiu, o copie după „Planul judeţul

Vaslui” nr.39, datat 1824 Iunie, aflat la Arh.Stat.Bucureşti. În acest „plan” se cuprinde şi întreaga comună Tansa.

52. La est de Gârbovăţ. La sud de ultimul obiectiv arheologic amintit anterior este un mic canal de drenarea surplusului de apă din sol, care deversează în Gârbovăţ, la nord de confluenţa cu Gârla Tansei. Acesta a secţionat două bordeie (locuinţe adâncite).

Din acestea s-au recoltat resturi ceramice (lipituri arse, cenuşă), care aparţin sec.XVII/XVIII. Presupunem a fi fost locuinţele unor prisecari pe moşia Brudureşti.

53. Pe Gârla Tansei, sus. Pe malul drept al pârâului, ca şi peste un canal de irigaţii, la cca. 100 m E de velniţa (locul unde funcţionau cazanele de făcut ţuică) fostei CAP Tansa, s-au descoperit urme de locuire umană constând, printre altele, în fragmente ceramice, fine şi grosiere, cu feţe negre şi cu miezul roşcat-maroniu. Între ele o spărtură, o aşchie, dintr-o rocă negricioasă, dură, de formă mamelonară. S-au mai recoltat şi alte resturi ceramice între care tortiţe în formă de mosor, toate databile în

PRUTUL

11


141) 148)sec.II-III e.n. specifice carpilor şi sarmaţilor . cămăraşul Andronic, atestată la 18 iunie 1697 . ţigăncii, nepoata lui Ursu, dăruieşte mănăstirii Cetăţuia 149)Peste pârâu, pe versantul mijlociu al dealului, s-au părţile ei de moşie din Suhuleţ: o parte dinspre moşul ei LXXIV.2.A. Dealul Suhuleţului-Dealul Crucii

identificat resturi ceramice specifice sec.XV(?), XVII şi Ursul, precum şi o parte de loc dăruită de Dumitraşcu, La SE de marginea sudică a satului, pe cărarea XVII/XVIII, ce aparţin actualului sat Tansa. feciorul lui Constantin, a treia parte din partea lui Bobric, spre satul Văleni (com. Ţibăneşti) într-o livadă de meri, s-

54. Pe Gârla Tansei, Jos. La cca.200 m SSV de din vatra satului, cu pomeţi, ţarină şi locuri de prisăci, au găsit câteva piese din silex de Prut patinat, de aspect grădinăria fostei CAP şi de la 50 m V de pârâu, pe o mică pentru pomenire. Urmează martorii...” Actul este arhivat gravettian.culme de deal, secţionată de un drum de pământ, au fost la mănăstirea Sf. Sava - Iaşi, sub nr. XIII/8.LXXIV.2.B. Platoul de la SSE de releu -

150)descoperite resturile de locuire Nouă. În afara resturilor Din altă colecţie de acte, traduse şi publicate de Schineteaceramice specifice, s-a recoltat şi o aşchie mare de silex Gh.Ghibănescu, în Ispisoace şi zapise, IV, 1, p.48, Pe platoul înalt, situat la 1,5 km SSE de releul de roziu, acoperită de un cortex de carbonaţi. prezentăm doc.65 din 1683 (7191) Ghenar 20, în Iaşi. televiziune, la cca.2 km SSE de sat, un fragment de vas

55. La Balta Oii. Un baraj (dig) solid construit din Redăm, pe scurt, două documente: Aniţa, fata lui Gavril Horodiştea-Erbiceni. Pe panta de E a dealului, spre pământ, la poala versantului de deal numit coasta din Sohuleţ, nepoată de frate lui Necoară, ficior lui limita cu jud. Vaslui, s-a găsit un nucleu din silex patinat şi Vişinului, a oprit apele pluviale creând un frumos iaz Mihăilă Drumeţ din Sohuleţ, am vândut a mea dreaptă un fragment de pipă de lut ars cenuşie, cu decor executat numit Balta Oii. Este situat la cca.2 km S de satul Tansa, ocină şi moşie, partea tătâne-meu Gavril din cu rotiţa dinţată.

151)la est de linia ferată Dagâţa-Băceşti, şi ceva mai jos de Marcoviceni... drept patru lei, lui Andronic diacul... LXXIV.2.C. Siliştea-Dealul Bobricconfluenţa Gârbovăţului cu Gârla Tansei. Aici, la martori...În marginea de S a satului, pe locul numit Siliştea, construirea canalului deversar (de prea plin) „...au ieşit Acesta era un zapis provizoriu cu valabilitate până încadrat de pârâul Bobric (la vest) şi nişte izvoare fără

142) la alegerea părţilor ei, către alţi fraţi. Pe spatele Gârburi mari roşii” . Acestea, cu timpul, au fost nume (la est), pe panta lină, situată spre SV, aşezare din documentului s-a găsit însemnarea: „Feciorii lui Mihail acoperite cu aluviuni, astfel că nu au mai putut fi sec. III-II î.e.n., cu ceramică decorată cu brâu alveolat, Drumeţ ce au moşie în sat la Marcoviceni, anume: identificate. modelată din pastă cu cioburi pisate, de culoare Necoară, Gavril, Vlasă, Ionaşco, Maria şi Merla”. Actul se F.Nr. Pe pârâul Molan, sus. În amonte de coturile cărămizie-neagră. Urmează o locuire din secolele XIV-găseşte în arhiva Epitropiei, la moşia Dumeşti, seliştea mari ale pârâului, acolo unde a fost, până prin 1956, XV (probabil fostul sat Brudureşti sau un alt sat dispărut), Marcoviceni, plic IV, nr.10.trupul de pădure Rediul Mielului, pe ambele maluri ale cu ceramică aspră, cenuşie sau roşie. Un singur

Din acelaşi volum prezentăm încă un document. apei, am descoperit, la mică adâncime, resturi ceramice fragment de vas pare să dateze din sec.V-VI.159)152)provenind din sec.XVIII-XIX. Pot proveni de la două Acesta poartă data de 30 august 1684 (7192) , spicuim LXXIV.2.D. Marginea de N a satului (6)

prisăci pe moşia satului. din cuprins: Eu Vasâlca, fata Anghelinei, nepoată de fată În marginea de N a satului, spre pădure, pe drumul 56.a, b. Pe Botul Molanului. popii lui Misăilă din Suhuleţ şi lui Simion Moşniagul de spre cantonul (pădurarul) Chilat, ceramică La Tène cu a) La cca.1,5 km NV de satul Ţibăneştii Buhlii (com. visterie nepoată de soră, am dat şi am dăruit toată partea brâu alveolat şi un toporaş fragmentar, din gresie,

Băceşti) şi la cca. un km SE de satul Băluşeşti (com. mea de moşie din Marcoviceni, partea imămea probabil eneolitic.153)Dagâţa), într-o buclă largă a pârâului Molan (afluent de Anghenia... vărului meu Andronic, diac (la Vodă). Contra-LXXIV.3.C. Pe teritoriul satului Suhuleţ s-a găsit

stânga al Gârbovăţului) înainte de a ieşi în şes, pe un semnează actul o „echipă” de martori adunaţi dimprejur; un toporaş de silex cu patru muchii, trapezoidal, versant domol, înclinat E şi V, a fost descoperit un astfel: Preotul Ursu de la biserica domnească de pe aparţinând culturii amforelor sferice.obiectiv arheologic. Acesta este constituit dintr-o fostă poartă, Mipon diaconul de acolo, preotul Mihail de la D. În 1943, cu ocazia arăturilor, pe dealul Jindău, aşezare Cucuteni, faza A, suprapusă apoi de o locuire biserica doamnei, Nacul şi Lupul de visterie şi... unchiul locuitorul Gh.Pălănceanu, a descoperit un vas cu mai

154)Noua. Resturile ceramice ale acesteia prezintă brâie meu Sămion Moşneag de visterie, Ştefan ot tam (tot de multe seceri de bronz cu cârlig...simple şi uneori caneluri specifice începutului de acolo), Ion Gherman hotnog, Vârlan căpitanu... Ion... A E. În 1923 a fost găsit un tezaur de monede

155)Hallstatt. scris Tanasă diacul de cămară. Actul este arhivat ca şi cel imperiale romane , din care s-au recuperat denari emişi Pe aceiaşi suprafaţă se locuieşte şi în sec.II-III şi de anterior dar la nr.IV/15.de împăraţii Domiţian, Traian, Hadrian, Antonius Pius...

la aceasta au mai rămas numeroase cioburi. Câteva Întrerupem prezentarea documentelor pentru a vă Se mai consideră că tezaurul ar data din vremea resturi de vase aparţinând sec.XVII/XVIII-XIX, au rămas oferi lămuriri privind înţelegerea modului în care se împăratului Marcus Aurelius, cu ultima monedă probabil de la o prisacă. calculau părţile cuvenite unor răzeşi ce moşteneau o anterioară anului 170.

b) La cca. 400 m ESE pe terasa a II-a s-a găsit un moşie. Exemplu: dacă avea dreptul de 1/3 din 1/3, deci Prezentăm în continuare şi mărturii ale istoriei mai nucleu de silex, negricios, epuizat. 1/9, nu se scria aşa. Asta însemna că cel în cauză mai noi a acestor sate, aşa cum le-am găsit înscrise în

143) avea doi fraţi, că tatăl sau mama sa fuseseră tot trei fraţi LXXIV.1.A. Gârla Budăilor documentele vremii. Vom începe firesc cu satul sediu de 160)La circa 600-700 m N de sat, pe coasta dealului, şi, doar bunicul lor stăpânise toată moşia (1/1) .comună, Tansa.

într-o ravenă, s-a găsit un vas mare de culoare roşietică, Relatăm modul în care se efectuează o departajare VI.a. Satul Tansa. Am luat notă, în numărul trecut cu decor adâncit, probabil Cucuteni A. complicată cu mulţi moştenitori. Luăm, ca exemplu, o al revistei, de uricul domnesc, din 1469 februarie 9, dat

Informaţie Gh. Mantale - Tansa. vânzare de părţi din satul Glodeni la anul 1553, când se fraţilor Brudur, pentru satul Brudureşti, acum vă vom IV.b. Satul Suhuleţ. vinde: „...din giumătate a patra parte a satului a cincia prezenta un alt act. Datat 1488 (6996) martie 1, emis la

156)57. La vest de Dealul Crucii. La cca.300 m V de parte... pe preţ de 600 zloţi tătărăşti...” „...din giumătate a Suceava , ne informează că clucerul Duma Brudur, cel jidovina de sub satul Suhuleţ, la izvoarele pârâului patra parte de sat de Glodeni a zăcia parte... cu 300 de mai proeminent dintre toţi fraţii săi, îşi extinde

144) zloţi”.Marcoceni , la est de o lăsătură a terenului cu proprietatea în satul Brudureşti. Astfel: „...credinciosul Din act nu rezultă, direct, că este vorba de 1/40 sau numeroase izvoare, s-au recoltat resturi ceramice de nostru pan Duma clucer cu verii săi, Toader şi fratele lui

1/80 din hotarul sătesc, ci se enumeră fracţionările sorginte Horodiştea - Folteşti şi din sec.XVI/XVII- Duma şi sora lor Stana, fiii lui Simion Tansea, de succesive, după fiecare generaţie de proprietari. Satul XVIII/XIX. Ultimele pot proveni de la o prisacă de pe bunăvoia lor... şi şi-au schimbat satele. Şi s-au sculat umbla pe două jumătăţi, aceasta fiind singura despărţire moşia Hodoreni. slugile noastre Toader şi... şi-au dat partea lor, jumătate în părţi egale valabilă pentru întregul sat.58. Pe tarlaua Mireşti a fostului CAP Tansa. Pe de sat din Brudureşti, partea de la «dinspre» Soholeţ,

Reprezentate schematic cele de mai sus arată un versant domol şi întins, mărginit la vest de pârâul credinciosului nostru pan Duma clucer, ...el le-a dat, 161)Jigoranca, iar la nord de drumul ce constituie hotar între astfel :pentru această jumătate din Brudureşti, un sat, anume

comunele Tansa şi Ţibăneşti (ambele din judeţul Iaşi), pe Grozeştii, pe Stebnic, pe care acel sat l-a cumpărat de la o mare suprafaţă, au fost recoltate resturi ceramice Ivan Sacălaş şi de la sora lui Anuşca, pentru 150 de zloţi mărunte, de provenienţă Horodiştea-Folteşti, iar altele, tătărăşti, şi încă le-a mai dat 270 zloţi...”atipice, par să provină de la amfore greceşti. Acest act, deşi original, prin conţinutul său naşte o

59 a,b. În Cotul Gârlelor (I). Prezentăm aici doar serie de neconcordanţe, astfel: În actul de la 1469 jumătatea de vest a fostului sat Glodeni, care se februarie 9, satul Brudureşti apare ca fiind în întregime al regăseşte pe teritoriul comunei Tansa. Cealaltă jumătate fraţilor Brudur. Dar, din acest act rezultă că jumătatea de care s-a aflat la est de pârâul Glodeanca, un pârâu mai sat dinspre Suhuleţ era a copiilor lui Simion Tansea - veri

145)mic, afluent de stânga al pârâului Găureanca , primari ai fraţilor Brudur. Şi era normal să fie aşa, aparţinea comunei Ţibăneşti, împreună cu care va fi deoarece aflăm că Simion Tansea fusese căsătorit cu o

Aşa cum am afirmat anterior, secolul XVII a fost prezentat. Acest sat s-a aflat pe 5-6 ravene, deosebit de fată a lui Oană Csiuratul (acesta era bunicul fraţilor perioadă de vârf în formarea latifundiilor, când marii mari, fapt ce i-a obligat pe locuitori să se mute la cca. 15 Brudur - nu ştim dacă patern sau matern - deci şi a boieri şi cei care deţineau slujbe mănoase, cumpărau km spre nord, înfiinţând acolo satul Glodenii Gândului. copiilor lui Simion Tansea), care la rândul ei era soră cu zeci de sate, moşii, mori de apă etc., intensificând a) În bazinul superior al pârâului Glodeanca, pe mama - tatăl fraţilor Brudur. Aşadar drept era ca fiecare presiunile asupra micilor boieri şi ale răzeşilor, pe care îi malul drept, pe două interfluvii au fost descoperite grup să moştenească câte o jumătate din sat. Pentru a despuiau de ocinile lor. În sprijinul acestor afirmaţii intense urme de locuire umană, datate în perioada intra şi în posesia acestei jumătăţi de sat, clucerul Duma prezentăm un document, nr.62 din 1617 (7125) aprilie Horodiştea-Folteşti. Aceeaşi suprafaţă a fost locuită şi le oferă pe lângă bani şi satul Grozeşti. Dar, curios, din alt

162)16 , emis la Iaşi, din care aflăm: Radu Vodă întăreşte în sec.III-IV e.n., de purtătorii culturii Sântana de Mureş- document vom vedea că el schimbase acest sat, vornicului Nestor Ureche toată averea sa din Moldova, Cerneahov. Peste acestea s-au aşezat locuitorii Grozeştii, la 1484, cu satul Băleşti, aşa cum rezultă dintr-compusă din: 52 de sate întregi, 45 de părţi de sat, 17 viitorului sat Glodeni, care a existat între sec.VIII/IX, XI, o înregistrare, mai târzie de la Judecătoria Vaslui. Ca mori, 6 heleştee, 1 fânaţ, o prisacă şi 45 de fălci de vie XIII/XIV, XIV/XV-XIX. Satul a fost atestat documentar atare, la 1488, el nu mai avea acest sat în posesia sa. Ori răspândite în cele 19 judeţe ale Moldovei, între care: „...şi printr-un uric dat de voievozii Moldovei, Ilieş, Ştefan, la poate înregistrarea de la judecătorie era greşită?

146) partea lui din sat din Brudureşti, cu prisacă «şi» cu 31 mai 1433 . Seliştea sa a fost identificată exact, cu Prezentăm, în continuare, alte hrisoave domneşti:147) 157) moară, care este în ţinutul Vasluiului”.ajutorul a două „planuri” . La 24 aprilie 1656 Gheorghe Ştefan v.v. întăreşte

VI.c. Seliştea Glodeni pol sal (jumătatea de sat) Prezentăm aici şi al doilea „plan”, intitulat: „Harta uric preotului Simion din Sohuleţ stăpânirea a mai multor dinspre apus.închipuitoare moşiilor Glodenii, Jăgorenii şi părţi de moşie din Sohuleţ, ţinutul Vaslui, din vatra satului,

Aici îşi avea obârşia şi reşedinţa Andronic, Mireştii”, aflată în arhiva Epitropiei Sfântul Spiridon din câmp, ţarină, fânaţ şi livezi, cumpărate de acesta şi de cămăraş de visterie, boier mic dar cu funcţie bănoasă. El Iaşi, în dosar VI, plic 7 nr.10. feciorul lui Sava, de la Gavril şi cumnatul lui Isaia, Oprea şi urmaşii lui vor cumpăra numeroase ocine de la răzeşi Pe ceramica din sec.XVI/XVII apar sub buza şi soţia lui, cu 10 ughi, bani buni; de la Gligorie, feciorul lui

163)în satele din jur . Prezentăm mai jos mai multe oalelor dungi trase cu humă albă şi, tot aici, semnalăm Isac şi alţii cu 6 ughi... şi de la Ionaşco feciorul Floarei, cu documente, ce s-au păstrat care atestă cumpărări şi existenţa cioburilor de teracotă nesmălţuită. 7 unghi... după zapis de mărturie de la Ionaşco(?) Focşa, vânzări de ocine, în această jumătate de sat. Astfel:b) La intrarea în sat a pârâului Glodeanca, pe Irimia şi alţii din Hodăreni, Sohăleţ, târgul Iaşi şi Dumeşti.

Într-un uric domnesc, Ilie şi Ştefan voievozi primul interfluviu pe care îl face cu un pârâiaş fără nume, Actul se găseşte depozitat la A.N. sub nr. întăresc lui Sima logofătul şi surorii sale Ana, satele afluent al său de dreapta, pe un platou ceva mai ridicat, MMDCLXXXIII/4.

164)158) Glodenii, jumătate din Voinova, Socii şi Duşeştii .se găsesc numeroase oase mărunte ce par a fi omeneşti. Prezentăm şi un act de danie din 25 iunie 1671 ,

Dintr-un alt document ce poartă data de 6 mai 1637 Probabil aici s-a aflat cimitirul şi biserica, ridicată de în care stă scris: „Ioana, preoteasa din Suhuleţ, fata 165)(7145) , emis la Iaşi aflăm că: Vasile (Lupu) v.v. judecă o

1

2

4

1 5 1 83 96542 7 1032 4

44 44 44 4

2

} }

= 600 zloţi = 300 zloţi

- continuare în pagina 20 -

PRUTUL

12


pâră dintre Ionaşco Curea cu Ionaşco Daraban şi agricole. Înscrisul a fost întocmit la Iaşi, la data de 24 descalece sat, ori o prisacă, sau să facă o livadă cu 174) cumnaţii săi, nepoţii lui Văchiul pentru o parte de ocină pomeţi”.ianuarie 1693 şi ne informează peste veacuri că:

din satul Glodeni, care a fost a moşului său şi hotărăşte Tot Gh. Ghibănescu observă, şi semnalează ca pe Lupul, feciorul lui Stratul din Glodeni, vinde lui Andronic ca Ionaşcu Cupea să primească de la ceilalţi, în timp de o curiozitate, întâlnită în diverse documente cămăraşul... un loc de prisacă cu pomeţi şi cu pădure 2 săptămâni, cei 30 de taleri daţi... pentru birul lui Văchiul moldoveneşti, trei denumiri diferite de sat, care au totuşi împrejur, pe care îl are de la părinţi împreună cu sora lui, sau, dacă nu i se vor întoarce banii, să stăpânească pe acelaşi înţeles. Astfel: Popeştii (vine de la popă, din cu 11 lei bani de argint... Hotare, martori. Şi acest înscris acea ocină... după care pentru a curma cearta, latină), Preuţeştii (de la preot, din limba greacă) şi se găseşte tot la A.N. la nr. MMDCXCI/15.

183)domnitorul adaugă: „...iar cine se va mai pârî să dea Pentru a-şi apăra şi fructifica investiţiile făcute, Zvişteleştii (de la sveştelnic, în slavonă) .175)gloabă 12 boi”. Deoarece în toate documentele în care se fac Andronic se adresează domniei care, la 23 mai 1696 ,

Actul se găseşte la A.N. sub nr. MMDCXCI/7. vânzări de bunuri, mobile sau imobile, se arată valoarea porunceşte lui Pilat vornic de poartă, să meargă şi să De-a lungul anilor „nevoile” se mută de la o casă la tranzacţiei, dar aceasta este dată în diverse monede, stâlpească părţile de moşie ale lui Andronic... din

alta; după 45 de ani vom vedea că aceleaşi pământuri pentru a avea oarecare idee despre paritatea acestora, Glodeni, Jigoreni şi Marcoviceni... dinspre alţi răzeşi, 166)vor fi amanetate... Astfel: La 1 aprilie 1672 Stratina, apelăm la unele informaţii oferite tot de Gh. după cumpărăturile făcute şi după hotărnicia lui Iuraşco

184)fata Ulianei, nepoata lui Curea şi ginerele ei Gavrilă, clucerul şi Blebea vornicul. Ghibănescu , care arată că în Moldova anului 1672 era „zălogesc lui Stratul partea lor de moşie din satul Actul se află tot la A.N., sub indic.MMDCXCI/16. astfel: „...umblau cinci feluri de monede: zloţii tătărăşti, Glodeni, pentru 41 de lei bătuţi; feciori ei, dacă vor avea Iarăşi întâlnim personaje dubioase, ca în mărturia ughii ungureşti, galbeni veneţieni sau olandeji, talerii

176)putere, pot să-l răscumpere...”. Semnează martorii: prusaci şi leii româneşti. Iar ca monedă măruntă, de din 7 iulie 1696 , dată la Iaşi, de Gavril Cobălianu, Mihalcea, din Glodeni, Toader Ilea din Mireşti (pe acest aramă, era ortul = 1/4 leu”.Lupul, feciorul lui Cozma şi alţii care au fost la hotărnicia

185)răzeş vrednic îl vom întâlni, semnând în numeroase satului Glodeni... făcută de Pilat, vornicul, dau mărturie Din cele de mai jos ni se dau unele precizări. documente), Isac din Jigoreni, Pintilei, Fratele lui cum că nu ştiu că Aftimia, fata lui Vicol, soacra lui Iancu Astfel: În zapisul de vânzare al unei moşii se arată că Mihalcea, ş.a. Actul a fost scris de popa Lupul din Mireşti Dobromir este vară primară cu Stratul din Glodeni şi nici aceasta s-a vândut cu 8 galbeni, iar pentru întocmirea şi se găseşte la AN sub nr. MMDCXCI/8 (129). că a stăpânit pământ în acest sat, după cum spune ea, actului s-a dat un leu de argint. Deci, pe la 1648 începuse

Ocinile se mai vindeau şi în sistem „Carter”, aşa arătând un ispisoc de la Alexandru v.v. a se face diferenţierea dintre galbenii de aur şi leii de cum rezultă dintr-un document datat 1676 (7184) Act arhivat tot la A.N. sub nr.MMDCXCI/17. argint, deoarece „...mai din vechi... şi aurul şi argintul

167)februarie 9 , astfel: Mihăilă Ţâşnea, feciorul lui Obrejie, Din documentul următor luăm notă că şi acum trei erau la fel de scumpe, întru-cât zlotul tătărăsc şi ughiul nepotul lui Pintea din Glodeni, vinde lui Stratul o livadă secole nu toate rudele se aveau bine... Astfel, la 8 unguresc era tot una cu leii şi talerii de argint”. La finele

177)ce a fost în fundătură la satul Glodeni, pentru un bou de sec.XVII se dădeau 2,25 lei de argint pentru un galben septembrie 1696 , Protasie, cu sora sa Pelina şi cu jug. Printre martori semnează: Mihalcea din Glodeni, de aur.fratele lor Constantin, copiii lui Mihăilă Ţâşne, nepoţii lui Toader Ilea din Mireşti, ş.a. Scrie Stratul fost „tiparnic”. Următoarea informaţie clarifică (pentru noi) Obrejie din Armeneşti... vând lui Andronic cămăraşul 9

186)Actul se găseşte tot la A.N. sub indic. MMDCXCI/9 pământuri la Glodeni cu 9 lei bani gata, afară de o livadă relaţiile dintre monedele mărunte . Aşadar: 1 leu = 12 şi /29 (nr.6). vândută de părinţii lor, însă şi partea lui Constantin, 3 potronici; 1 potronic = 10 bani; deci 1 leu = 120 bani; 1

Vânzările continuă, ocinile trec de la cei bătrâni şi pământuri, pentru că şi acesta le-a vândut părţile lor de para = 30 bani, 1 kg făină de grâu = 1 ban. Deci cu 1 leu slabi, la cei puternici... Dintr-un alt act întocmit la 20 iunie moşie din Surineşti, ţinutul Vaslui. Înscrisul este întărit se puteau cumpăra 120 kg făină de grâu!

168)1677 aflăm că: Maria, fata Nastasiei, nepoata Cârstii... prin semnăturile martorilor, între care marele logofăt cu nepoţii ei Enache şi Tudosea, vând lui Stratul şi femeii Neculai Donici şi Lupul de visterie. Note:sale, Ştefania, partea lor de moşie din satul Glodeni, din Şi acest act este păstrat la A.N., indicativ 133. CDM, IV (1686-1700), p.33, doc.37. Antonie Ruset ţarină, câmp, pădure, fând de cosit, silişte şi vatră de sat, MMDCXCI/18. v.v. întăreşte lui Iani Hadâmbul, postelnic, şi

178)cu 28 de lei. mănăstirii Dealul Mare, din codrul Iaşilor, ctitoria La 5 mai 1698, în Iaşi , se perfectează o altă Actul, întocmit la Iaşi, este semnat şi de: preotul lui, stăpânirea peste „...nişte vii, în fundătură la vânzare; astfel: Ioniţă cu femeia lui Ioana, fata lui

Toader din Crăeşti, Apostol blănarul din Roman, Zamfir Tansa...”.Crăciun şi copiii lor, Toderaşco şi Paraschiva, vând lui neguţător din Iaşi, ş.a. Scrie Gligoraş, feciorul popii din 134. DRH, A, II, p.230-232, doc.156 din 9 februarie Andronic cămăraşul... 20 de pământuri din Glodeni, din Crăeşti. Documentul este păstrat la A.N. sub nr. 1469.partea dinspre apus, cu 1 1/2 leu pământul, moşie MMDCXCI/10. 135. DRH, A, I, doc.235 din 1443 mai 31.stâlpită de Pilat vornicul... Martori Enache Ilea din Mireşti

Şi atunci domnii porunceau anchetele, la faţa 136. DRH, A, I, doc.9 B, p.12-13, „...apoi drept către şi alţii.locului, pentru clarificarea diferendum-urilor ce se iscau Soholeţ, din movilă în movilă, până la al triile Acest document este păstrat la A.N., la nr.

169)în ţară. Astfel: La 3 ianuarie 1679 Duca v.v. porunceşte movilă...”.MMDCLXXVIII/5.179)lui Toader Ilea din Mireşti să cerceteze „pecetluirile” ce le 137. DRH, A, II, doc.156, p.230-231, „...şi Bereştii, mai Într-un document ce poartă data de 17 Mai 1699

are Stratul din Glodeni de la Ionaşco Colivă, căpitanul, jos de Soholeţi...”.întâlnim personaje cunoscute, astfel: Ioniţă Colţea cu pentru 11 ughi şi 8 potronici cu care el a plătit dăjdiile 138. DRH, A, II, doc.159, p.236-237.femeia lui Ioana, fata lui Crăciun Curea, nepoată de frate curteneşti ale lui Vasile Curea din Borăşti şi dacă este 139. Vezi nota 134 şi Arh.St.Buc., Planuri judeţul lui Constantin Curea, cu copiii lor, Toader şi Paraschiva, adevărat, să le achite. Şi acest document este depozitat Vaslui, 1824.vând lui Andronic cămăraş 14 pământuri din satul la A.N. la nr. MMDCXCI/11. 140. Prezentăm o copie, de slabă calitate, a „Planului” Glodeni... pe apa Bârlăzelului, afară de cele 20

Uneori se reuşeşte, plătind din greu datorii, pentru de la 1824, corectată de noi.pământuri vândute mai înainte, total 34 pământuri, cu 1 ocinile zălogite, să se reintre în posesia lor. Aşa rezultă şi 141. Sarmaţi, o populaţie paşnică, care s-a infiltrat „pe leu bătut pământul. Aceste pământuri le au de la tatăl şi

170) tăcute”, venind dinspre est, în masa băştinaşilor, din documentul datat 17 ianuarie 1679 , în care: unchiul lor şi nu le-au mai rămas decât 10 pământuri în de care, treptat, au fost asimilaţi.Pintelei, ginerele lui Crăciun Curea, se obligă să partea de apus «a satului».

142. Informaţie de la localnici.plătească în 4 săptămâni, lui Stratul din Glodeni, 8 Documentul este păstrat la A.N. sub nr. 143. După R.A.Is., II, p.395.galbeni şi 16 potronici... pe care acesta îi plătise la dajdia MMDCLXXVIII/6.144. C.Chirica, Dicţionar..., p.111.curtenească pentru socrul său Vasile Curea, şi să scoată Informaţia din acest document nu se potriveşte cu 145. Afluent de stânga al Bârladului, mai jos de satul partea «de ocină» zălogită. Printre martori găsim pe cea din actul de mai sus, deşi sunt aceleaşi personaje.

180) Dumeşti.Toader Ilea. Act păstrat la A.N. sub nr. MMDCXCI/12. Astfel: La data de 15 octombrie 1701 Ioniţă Colţea cu 146. DRH, A, I, doc. 235.În continuare vom găsi adesea numele lui soţia sa Ioana, fata lui Crăciun Curea şi cu copiii lor, 147. Arh.St. Buc., Planuri judeţul Vaslui, 1824, şi Andronic cămăraşul, care începe să cumpere ocinile Toader, Simion (un copil în plus faţă de actul anterior -

Spiridonia, Harta închipuitoare, moşiilor răzeşilor bătrâni ori scăpătaţi. Astfel, dintr-un înscris din deci erau oameni tineri) şi Paraschiva, vând lui Andronic 171) Glodenii, Jăgorenii şi Mireştii. Ambele planuri 15 februarie 1679 , aflăm că: Vasilie, fiul lui Gâdea din cămăraşul şi jupânesei sale, moşia lor, 22 de pământuri

(şi altele) au fost copiate din arhive de prof.univ.dr. Glodeni, cu verii lui Istratie şi Drăguna, feciorii Nastasiei, din satul Glodeni, pe care le aveau de la părintele lor Mircea Ciubotaru, cercetător la I.F.R.Iş., căruia îi vând lui Andronic de la visterie şi soţiei sale, Maria, Curea Crăciun, din ţarină, câmp cu fânaţ, sălişte şi mulţumim. Pentru o mai facilă orientare în teren, partea lor de moşie din Glodeni... de la mătuşa lor pădure, cu 22 de lei, deosebit de cele 34 pământuri anexăm în copie cele două planuri. În diverse Uliana, din vatra satului... cu 10 lei bătuţi; din acest moş a vândute mai înainte.documente, satul a fost denumit în numeroase cumpărat întâi Stratul, partea Stratinei. Documentul este arhivat la A.N., purtând trei feluri, astfel: Coholeţul, Socolez, Soholeţul, Martori: Nacul, Toader, vornicul din Dumeşti, numere (sau fiind scris în 3 exemplare) nr. Socoleţul, Soculeţul, Soholenţul, Soholetcul, Chiriţă vornicul din Gârceni ş.a. MMDCLXXVIII/7; ...LXXVIII/4 şi ...LXXVIII/47.Soholinţul, Sohuleştiul, Soholitul, Suhuleţii, Actul este depozitat tot la A.N. sub nr. Prezentăm un ultim document din care aflăm cum Stuhuleţul, Suhuleştii etc., datele provin din MMDCXCI/13. se proceda atunci pentru obţinerea unui împrumut.

181) Tezaur, I, 2, p.1129-1130, col.2, 1.Şi atunci, cu peste trei secole în urmă, se întâlneau Astfel, în actul cu data de 6 ianuarie 1705 se spune: 148. Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie escroci şi oameni de nimic, aşa cum rezultă din Toader şi soţia lui Rubina, zălogesc lui Andronic vistierul,

172) Iaşi. De aici AIIAI, XXIII/1, 1986, p.460, Mircea documentul încheiat la 20 decembrie 1680 , prin care partea lor de moşie din Glodeni... pentru 10 lei pe care i-a Ciubotaru „Observaţii” la „Observaţii” (pct.B) Duca v.v. porunceşte lui Ilea din Mireşti să cerceteze împrumutat până la lăsatul secului de postul mare, făcute la R.A.Iş., de V.Chirica şi M.Tanasachi, II, pricina lui Andronic diacul, cu Toader şi Pintilei din plătindu-i şi camăta de 1 leu, aşa cum i-a luat şi acesta cu p.430, LXXXI.9.B.Glodeni, care i-au vândut 28 pământuri în Jigoreni, cu 28 camătă de la un turc. Dacă nu va da banii la zi, să se

149. Din R.A.Iş., II, p.395, col.1.lei bătuţi şi la alegere s-au aflat numai 10 pământuri, socotească moşia... să le mai dea bani... sau să 150. Ibidem, col2.urmând să-i dea pământ... sau bani. înapoieze ei lui... Urmează semnăturile martorilor.151. Ibidem.Şi această poruncă domnească se află tot la A.N. În nota tergală se menţionează că banii i-a plătit 152. Ibidem, p.395, col.2, p.397, col.1indic. MMDCLXV/16. Lupul vistierul, Rubinei vară-sa şi a rămas doar dobândă

173) 153. Ibidem, p.397, col.1.Cu uricul domnesc din 5 februarie 1690 , de 1 leu.154. Ibidem.Constantin v.v. întăreşte lui Andronic logofăt de visterie, Şi acest act poate fi găsit la A.N. sub 155. Ibidem, col.1-2.stăpânirea peste moşia sa din satul Glodeni... nr.MMDCXCI/19.156. DRH, A, III, p.48-49, doc.30.cumpărată de la Vasile feciorul Gâdei, din Glodeni şi de Aducem în continuare o serie de diverse informaţii 157. CDM, III, p.61, doc.184.la verii săi Istratie şi Drăguna, cu 15 lei bani gata, din colaterale, necesare unei mai bune înţelegeri, a modului 158. Ibidem, p.437, doc.2081.vatra satului... şi cu o vie făcută pe acel loc din pajişte, de trai din acele timpuri...159. Gh.Ghibănescu, Ispisoace şi Zapise, IV, 1, p.80-din loc sterp, cu toată cheltuiala lui. Gh. Ghibănescu, în Surete şi Izvoade, II, la p.85-

182) 81, doc.64.Actul se găseşte arhivat la A.N. la indic. 87, doc.35 , la „note” afirmă: „...când ţara fiind 160. Gh.Ghibănescu, Surete şi Izvoade, II, p.7-8.MMDCCVI/9. acoperită cu păduri întregi, adică codri seculari, 161. Apud Henri H.Stahl, Contribuţii la studiul Din documentul de mai jos, aflăm cum se defrişau, pământul acoperit cu pădure nu era al nimănui hotărât, ci

satelor devălmaşe româneşti, III, p.169, treptat, trupurile de pădure înlocuite cu suprafeţe rămânea aceluia, ce desfunda întâi locul, ca să

PRUTUL

13


- urmare din pag. 1 - Documente bârlădene (vol.I, 1911, premiat de Documentele pregătite pentru tipar pun în Academia Română, vol.II, 1912 premiat de evidenţă alegerea Episcopului Iacov Antonovici de

Funcţionează ca „Şef pedagog” la Seminarul Academia Română, vol. III, 1915, vol.IV, 1924, vol.V Marele Colegiu Electoral la 19 martie 1924, Decretul teologic din Huşi, calitate în care îl va înscrie la 1926), Bârlad, a lăsat vol.VI în manuscris; de întărire dat de regele Ferdinand, instalarea sa în cursurile seminariale pe Gheorghe Ghibănescu, Mănăstirea Floreşti, Tutova, Bucureşti, 1916; Acte Scaunul Episcopal la 13 aprilie 1924, iventarierea căruia îi va insufla dragostea pentru istorie. de la mulţi şoltuzi şi dregători ai Bârladului..., averii Episcopiei, precum şi procesul de constatare a Gheorghe Ghibănescu devine un mare istoric. Va 1926; În slujba bisericii şi a şcoalei, 1926; Un inventarului Episcopiei Huşilor. Scarlat Porcescu publica numeroase documente inedite în colecţiile dascăl ardelean la Bârlad..., Huşi, 1928, susţine că alegerea lui Iacov Antonovici ca Episcop Surete şi isvoade, Ispisoace şi zapise, tipăreşte Documente de la fostele schituri Orgoeştii, s-a realizat la 26 martie 1924. Documentele de faţă

2 Bogdăniţa, Pîrveştii, Cârţibaşii şi Mânzaţii din ne indică data de 19 martie 1924 ( vezi documentul I lucrarea Originea Huşilor. judeţul Tutova, Huşi, 1929; O călătorie la şi II). Acelaşi autor arată investirea şi înscăunarea în Activează ca institutor la Pensionul profesorului

9mănăstirea Putna cu prilejul celui de-al patrulea I.Popescu (1879-1880), profesor de religie la Şcoala aprilie 1924 (documentele publicate ne indică data centenar de la moartea marelui Ştefan, Bârlad, secundară profesională de fete „N.Roşca Codreanu” exactă: 13 aprilie 1924).1904; Sclavia şi Creştinismul, Bârlad, 1909 (teza din Bârlad (numit la 1881), ocupă catedra de religie de licenţă în teologie); Rânduiala sfinţirii steagului la Şcoala Normală de Băieţi, la liceul „Codreanu” şi la ANEXĂunei corporaţiuni de meseriaşi, Bucureşti, 1922; Externatul secundar de fete, însumând 37 de ani de

3 Rânduiala ridicării panaghiei, Huşi, 1939 I. 1924, martie, 11. Adresa Sfântului Sinod al activitate didactică.(postumă); Carte pastorală către clerul şi creştinii Bisericii Ortodoxe Române către locotenentul de Avem descrisă atmosfera în care îşi desfăşura din Eparhia Huşilor, (1924); Carte pastorală către Episcop, Teofil Mihăilescu Râmniceanul activitatea didactică: „severitatea şi liniştea în care-şi creştinii din Eparhia Huşilor pentru a-i feri de (ianuarie-martie 1924) prin care este anunţată făcea lecţiile , unite cu căldura sufletului, ce punea în rătăcirea adventistă, ediţia III, 1927. A publicat alegerea de episcop pentru Huşi la 19 martie acele lecţii, pe cari noi le sorbiam cu nesaţ, au radiat cuvântări şi articole în: România Liberă (Bucureşti), 1924 de către Marele Colegiu Electoralatâta lumină şi iubire de studii, cât şi muncă Unirea (Bucureşti), Biserica Ortodoxă Română, stăruitoare în inimile noastre fragede, încât mulţi Făt-Frumos (Bârlad), Revista pentru istorie, SFÂNTUL SINOD No.119dintre elevii, cari ş-au croit în viaţă un drum mai de arheologie, (Bucureşti), Miron Costin (Bârlad), al 11 III 924seamă, o datoresc într-o bună măsură

4 Paloda (Bârlad), Ramuri (Craiova), Ion Creangă Sf.Biserici Autocefale Ortodoxe „Părinţelului”. Este văzut ca un „abil artist în (Bârlad), Buletinul Episcopiei Huşilor (apare din Românepătrunderea sufletească, posedând acel sacru atât dispoziţia sa de la 1 noiembrie 1924, până în Bucureştinecesar în educaţia morală, ţinta câtre care trebuie

75 februarie 1934).să tindă orice profesor în predarea religiei”. Episcopul Iacov Antonovici a fost remarcat de o Prea Sfinţite,Îmbracă haina monahală la mănăstirea Cetăţuia,

serie de personalităţi printre care şi Nicolae Iorga, când îşi schimbă numele de botez Ioan în numele de ale cărui aprecieri le reproducem:”Câţi dintre Urmând ca pe ziua de 19 martie 1924, călugărie Iacov, devine arhiereu cu titlul Bârlădeanu membrii clerului nostru îşi mai aduc aminte că în Marele Colegiu Electoral să procedeze la alegerea la 18 iunie 1918, hirotonit la 14 iunie 1918, rânduit domeniul culturii ei trebuie să fie „sarea de Episcop în locul vacant dela Eparhia Huşilor, Vă locţiitorul episcopului Nicodem Munteanu, care va pământului”? rugăm să binevoiţi a lua parte la alegerea ce va avea conduce ca locţiitor Arhiepiscopia din stânga

Şi câţi scapă de influenţa ideilor curente şi în loc loc în sus arătata zi şi a asista şi la Te-Deum-ul ce se Prutului. Iacov Antonovici devine vicar al Mitropoliei să se amestece în „filosofii” la modă şi într-o va oficia în Biserica Catedrală a Sf.Mitropolii la orele Moldovei şi Sucevei la 1921, apoi Episcop al Dunării

1literatură nepotrivită chemării lor, se interesează de 10 .de Jos (martie 1923-martie 1924) şi Episcop de Huşi 6 acel trecut al nostru pe care şi cea din urmă Primiţi Vă rog, Prea sfinţite, ale Noastre (martie 1924-decembrie 1931).

bisericuţă de sat îl păstrează şi în cuvinte şi în Întru Hristos frăţeşti îmbrătişări.Studiile teologice din cadrul Facultăţii de teologie lucruri?au fost însoţite de audierea cursurilor de filozofie,

Părintele Episcop Iacov e unul dintre cei putini PREŞEDINTE, MITROPOLIT DIRECTOR,istorie, arheologie, epigrafie de care era atras. care continuă vechea şi buna tradiţie. PRIMAT, <ss>Aceste realităţi sunt demonstrate de studiile şi

Culegerea sa de „Documente bârlădene” este şi <ss>scrierile sale cu tematică teologică, istorică şi va rămâne baza cercetărilor cu privire la acest geografică. Amintim lucrările sale cele mai vechiu şi interesant-şi părăsit-oraş, precum şi la PREA SFINŢIEI SALE,importante:Geografia comunei Bogdana din toată regiunea înconjurătoare. PREA SFINŢITULUI Arhiereu Teofil Râmniceanuljudeţul Tutova, 1889; Istoria comunei Bogdana,

Făcută cinstit şi modest, discret şi cuminte, fără judeţul Tutova, Bârlad, 1906 (premiată de risipă de erudiţie împrumutată, dar şi fără Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, Academia Română);Fraţii Gheorghe şi Neculai desordinea diletantului, ea e nu numai folositoare, Dosar 40/1924, f.1, P.149.Roşca Codreanu, fondatorii liceului şi a şcoalei dar şi simpatică.secundare profesionale de fete din Bârlad,

Unul dintre Episcopii cari merg pe urmele lui II. 1924 martie 24.- Decretul de întărire a Bârlad, 1909; Notiţe istorice şi tradiţionale despre 8Melchisedec are dreptul la stima generală.” Episcopului Iacov Antonovici dat de regele schitul Magariu din judeţul Tutova, Bârlad, 1911;

Cuvintele de apreciere ale marelui istoric Nicolae Ferdinand al României (1914-1927)Tipografiile, xilogravurile, librăriile şi legătoriile Iorga sunt dăltuite şi pe piatra de mormânt a celui din Bârlad, Bucureşti, 1911; Actele de proprietate

iucare a fost Episcopul Iacov Antonovici, mormânt Ferdinand Iale casei obştei târgului Bârlad, 1912; Acte de aflat în curtea Episcopiei. Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională proprietate ale moşiilor Pălădeşti, 1915;

Documente inedite privind alegerea, investitura şi instalarea Episcopului Iacov Antonovici

de Mihai Rotariu

Bucureşti 1965. 175. Ibidem, p.400, doc.1810.162. Gh.Ghibănescu, Surete şi 176. Ibidem, p.404-405, doc.1829.

Izvoade, II, p.168-173. 177. Ibidem, p.411, doc.1858.163. În satele Glodeni, Jigoreni, Mireşti, 178. Ibidem, p.439, doc.1993.

S l o b o z i e n i , M e l e ş c a n i , 179. Ibidem, p.459, doc.2097.Marcoviceni, Leucuşeni etc. 180. Ibidem, V, p.23, doc.89.

164. Mihai Costăchescu, Documente 181. Ibidem, p.106, doc.404.Moldoveneşti, II, p.114-118, 182. Gh.Ghibănescu, op.cit., II, p.85-doc.35 din 1436-1442. 87, doc.35 din 21 decembrie 7139

165. Cat .Doc.Mold . , I I I , p .284, (1632).doc.1214. 183. Ibidem, I, p.170-171.

166. Ibidem, III, p.450, doc.2150. 184. I b i d e m , I V , p . 3 1 6 - 3 1 7 , 167. Ibidem, IV, p.26, doc.15. doc.CCLXXV din 23 iulie 1672 168. Ibidem, p.64, doc.189. (7170).169. Ibidem, p.92, doc.326. 185. Ibidem, III, în „nota” de jos de la 170. Ibidem, p.93, doc.334. doc.28 din 1 mai 1648 (7156).171. Ibidem, p.95, doc.340. 186. Gh. Ghibănescu, Ispisoace şi 172. Ibidem, p.138, doc.551. Zapise, IV, 1, p.119-120, doc.89 173. Ibidem, p.279, doc.1234. din 15 mai 1686 (7194).174. Ibidem, p.345, doc.1544.

Comuna TansaAşezarea nr. 48a. Pe Dealul Viilor. Toporaş din piatră (48 ) şi buze de oale (48 ) 2 3-4

specifice complexului cultural Horodiştea-Folteşti.Aşezarea nr. 56. Pe Botul Molanului. Resturi ceramice specifice culturii Noua.

56 - Secţiuni prin tortiţe de vase. 56 - fragment ceramic - buză cu brâu de 1-2 3

butoni, faţă şi profil. 56 - buză de vas cu tortiţă prinsă lateral.4

PRUTUL

14


Rege al României Nr.19302La toţi de faţă şi viitori sănătate Prea Sfinţite,

Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Am onoare a vă înainta un exemplar program pentru primirea şi Departamentul Cultelor şi Artelor sub Nr.15676/a.c.,; instalarea P.S.S. Iacov Antonovici ca Episcop al Eparhiei Huşilor, care va avea loc

Văzând că Marele Colegiu Electoral, prevăzut la art.1 din legea Duminică 13 Aprilie c. ora 8 a.m., şi vă rog să binevoiţi a lua şi Dv. Parte.Sinodală, întrunit în ziua de 19 Martie a.c., a ales, pentru Scaunul vacant de Preşedinte,Episcop al Eparhiei Huşilor, pe Prea Sfinţitul Episcop Iacov Antonovici cu Ibidem, f.4.majoritate de 201 voturi din 268 votanţi;

În puterea art.IV din citata lege; VI.- 1925 ianuarie 14,- Procesul verbal de constatare a inventarului AM DECRETAT ŞI DECRETĂM: Episcopiei Huşilor, predat Episcopului Iacov Antonovici

Art. I. Prea Sfinţitul Episcop Iacov Antonovici, este întărit în Scaunul de Episcop al Eparhiei Huşilor, pentru care a fost ales. PROCES VERBAL,

Art.II.- Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor şi Astăzi 14 Ianuarie 1925Artelor, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a dispoziţiunilor prezentului Decret. Noi, Gh. Costescu Inspector G-ral, în baza ordinului Domnului Ministru de

Dat în Bucureşti la 24 Martie 1924. Culte şi Arte No. 19302/924 şi Econom Const. Isăcescu în baza ordinului cu <ss>. FERDINAND.

No.614/924 al Sfintei Episcopii de Huşi, după ce ne-am întrunit în mai multe Ministrul

şedinţei anterioare am procedat la inventarierea averii mobile şi imobile a Sfintei Cultelor şi Artelor, Nr.1116Episcopii a Huşilor pentru a fi dat în primirea P.S. Iacov, noul episcop. <ss>. Al.Lapedatu.

Pentru facerea acestei operaţiuni am luat la bază inventariile din anul 1912 şi Ibidem, f.5. 1918 aflate în Arhiva Episcopiei.

Cu această ocazie am scos din inventar, toate obiectele constatate uzate şi III.- 1924 aprilie 5 Adresa Ministerului Cultelor şi Artelor către Episcopia degradate, trecând în noul inventar numai obiectele găsite în bună stare, precum Huşilor prin care anunţă instalarea Episcopului Iacov Antonovici la 13 şi cele procurate din nou.aprilie 1924. Obiectele scoase s-au trecut într-o listă, în dublu exemplar, care s-a anexat la

inventaru. Ministerul Bucureşti În ceia ce priveşte cărţile din biblioteca Episcopiei, cuprinse în 4 dulapuri s-au Cultelor şi Artelor trecut într-un catalog, în două exemplare, care e anexat la inventaru. Acest Direcţiunea Generală a Cultelor catalog se închee cu no.1806. Nr.19302 Astfel alcătuit noul inventar cuprinde 839 numere şi s-a şnuruit, parafat,

Prea Sfinţite, numerotat şi sigilat.Gestiunea bănească a Episcopiei pe timpul dela 1 Ianuarie 1924, data

Avem onoare a Vă aduce la cunoştinţă că, în ziua de Duminică 13 demisiei P.S. Nicodem, şi până la 31 Decembrie 1924, se prezintă astfel:Aprilie a.c., va avea loc instalarea Prea Sfinţitului Iacov Antonovici nou ales Episcop al acelei Eparhii, şi Vă rugăm să binevoiţi a dispune luarea măsurilor I.SITUAŢIA LĂSATĂ DE P.S. NICODEM LA 1 IANUARIE 1924cuvenite, în acest scop. a) Numerar în casă lei 11.678,39

Primiţi, Vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea deosebitei noastre b)Depuşi la banca „Grădina” lei 204.194,25consideraţiuni. c)Depuşi la banca „Albina” lei 3.026,10

TOTAL, 218.898,74MINISTRU, DIRECTOR GENERAL, <ss> <ss> II.SITUAŢIA LA 30 IANUARIE 1924, CÂND S-A DAT PE SEAMA P.S. TEOFIL

Prea Sfinţiei Sale,Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor a) Numerar în casă lei 11.678,39Ibidem, f.2 b)Rămaşi la Banca”Grădina” după ce s-a retras P.S.Nicodem, lei 40.000, pentru

acoperirea sumelor plătite de P.S.Sa, în plus pe anul 1923 şi suma de 16.147,05 IV.- 1924 aprilie 5.- Adresa inisterului Cultelor şi Artelor prin care este oprită de Banca Grădina împrumutată de I.Cristea şi garantată de P.S.Nicodem, anunţată desmnarea Inspectorului general Chiru Costescu pentru deci în total lei 86.147,05, rămaşi 118.047,20inventarierea averii Episcopiei c) Depuşi la Banca „Albina” 3.026,10

132.751,69 Ministerul Bucureşti III. GESTIUNEA BĂNEASCĂ A P.S.TEOFIL DELA 30 IANUARIE-31 MARTIE. Cultelor şi Artelor 1924Direcţiunea Generală a Cultelor Nr.19302 a)Primiţi dela P.S. Nicodem la 30 Ianuarie 1924 lei 132.751,69 5 aprilie 1924 b)Încasaţi din cupoane lei 46.029

Prea Sfinţite, TOTAL, 178.780,69Cheltuieli lei 24.003,80

Avem onoare a Vă aduce la cunoştinţă că am însărcinat pe Domnul Excedent la 31 Martie 1924, 154.776,89Chiru Costescu, Inspector General, ca împreună cu delegatul Prea Sfinţiei Voastre să purceadă la inventarierea zestrei acelei Sfinte Episcopii. IV.GESTIUNEA P.S.EPISCOP IACOV DELA 1 APRLIE-31 DECEMBRIE 1924

Primiţi, Vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. 1) Excedentul primit dela P.S.Teofil la 1 Aprilie 1924, în sumă totală de lei 154,

MINISTRU, DIRECTOR GENERAL, 776, 89 şi se descompune astfel: <ss> <ss> a) În numerar lei 33.703,59

Prea Sfinţiei Sale, b)La Banca „Grădina” lei 118.047,20Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor c)La Banca „Albina” lei 3.026,10Ibidem, f.3. TOTAL 154.776,89

V.- 1924 aprilie 11.- Adresa Primăriei către diferitele instituţii judeţene prin 2)Diferite încasări lei 315.252,30care înaintează programul primirii şi instalării episcopului Iacov Antonovici 3)Împrumutaţi dela Banca Moldova de Jos, Bârlad lei 95.000la 13 aprilie 1924. 4)Procente dela suma depusă la Banca „Grădina” lei 3.707

5)Procente la suma depusă la Banca „Albina” lei 263,70Primăria Comunei Huşi Anul 1924, TOTAL 568.999,89luna Aprilie, ziua 11 CHELTUIELI lei 517.250,19 Judeţul Fălciu 51.749,70 Nr.3419 Deci situaţia la 31 Decembrie era următoarea:

Domnule, a)Sold în numerar lei 6.705,70 Am onoare a Ministerul Bucureşti b)Depuşi la Banca „Grădina” lei 41.754,20 Cultelor şi Artelor c)Depuşi la Banca „Albina” lei 3.289,80Direcţiunea Generală a Cultelor 51.749,70

PRUTUL

15


Notiţe genealogice privind familia episcopului Iacov Antonovici

de Mihai Rotariu

Oferim spre publicare scrisoarea Anei Bălănescu s-a stabilit că a fost numit în învăţământ la 1 XI 1906 şi folositoare pentru popor, pe care le-a condus cu adresată lui Marin Benghiuj care a elaborat a funcţionat timp de 37 ani şi 7 luni, fiind pensionat la 1 pricepere şi cinste desăvârşită, obţinând o încredere Monografia Creţeştilor, jud.Vaslui, păstrată în iunie 1943 din postul de Insp. Şc. Reg. Iaşi-absolvent preţioasă din partea membrilor şi colaboratorilor săi.manuscris la Biblioteca Liceului teoretic “Cuza-Vodă” eminent al Şc.Normale „Vasile Lupu” din Iaşi, cu media Prin toată activitatea sa, dl. Bălănescu a dat din Huşi. Autorul a ţinut legătura cu fii satului ce urmau g-rală la examenul de capacitate 9,25. Dsa. Şi-a trecut exemplu tuturor celor din jurul său şi a contribuit într-o a fi incluşi într-un dicţionar al localităţii. În lucrare se examenul pentru definitivat, înaintare pe loc (gr.II şi largă măsură la ridicarea prestigiului şcolii şi păstrează scrisoarea amintită, care oferă date inedite gr.I) plasându-se printre fruntaşi, dovedind în toate învăţătorului din toate punctele de vedere.privitoare la familia Antonovici ocaziile: inspecţii didactice, administrative şi speciale, A folosit în munca de luminare a poporului ştiinţa,

Se ştie că Ioan Antonovici (viitorul episcop) prin ca şi în examenele susţinute că are o pregătire dragostea de progres, ca şi toate mijloacele puse la căsătoria cu Ana Teodor Ursulescu va avea 6 copii, din generală şi profesională deosebit de temeinică. îndemână [...] experienţa trecutului şi instrucţiunea care Livia a decedat în ianuarie 1913. Potrivit scrisorii Activitatea şcolară. Dl. Bălănescu în întreaga autorităţilor culturale, sociale şi economice, cursuri de de faţă Elena Antonovici, fiica celor doi, sa-a căsătorit sa carieră didactică, timp de aproape 37 ani, n-a alfabetizare, casă de sfat şi cetire, conferinţe populare, cu Nicolae Bălănescu din satul Curteni, cu care va dezminţit aprecierile profesorilor săi, dovedind multă predici, cor popular şi religios, şezători şi serbări avea trei copii: Alexandru (mort la 3 ani şi jumătate), pricepere, râvnă şi curaj în lupta pentru luminarea populare, comitete şcolare şi de construcţii, bănci Ana şi Alexandru (mort în 1957). Scrisoarea oferă poporului, reuşind să realizeze înfăptuiri de mare populare etc. Pretutindeni a fost înconjurat cu informaţii şi despre activitatea lui Nicolae Bălănescu, valoare, atât în şcolile la care a funcţionat, cât şi în dragoste, stimă şi respect, obţinând de la fiecare din ginerele episcopului Iacov Antonovici. munca de director şi organ de îndrumare şi control al colaboratorii săi maxim de randament în munca

învăţământului primar din Regiunile Şcolare Chişinău încredinţată.Iaşi, 14 IX 1970 şi Iaşi, timp de 18 ani-dsa. Şi-a închinat întreaga sa Ca recompense binemeritate, onor minister i-a

fiinţă educaţiei poporului, fiind apreciat elogios de toţi adus în două rânduri „Mulţumiri” scrise, apoi: Stimate dle.Benghiuj, superiorii săi, care i-au scos în evidenţă frumoasele Răsplata Muncii pentru construcţii şcolare,

calităţi şi valoarea activităţii constructive puse în slujba I.D.R, nr.8344/1926Am primit de la unchiul meu Vasile Antonovici, şcolii: priceput şi foarte perseverent în munca Răsplata Muncii pentru 25 ani în serviciul

de la Huşi, prin intermediul dlui. Andrei didactică, corect şi punctual la datorie, spirit idealist şi statului, I.D.R, nr.3042/19391) foarte bun organizator în domeniul şcolar, dotat cu o Este premiat de Muzeul Limbii Române, Cluj, cu Bucureşteanu , o scrisoare prin care îmi spune că

memorie excepţională, pe care a folosit-o din plin dresa nr. 25/1925mata ţi-ai propus să întocmeşti o carte de aur a şcolii şi pentru coordonarea şi planificarea lucrărilor Coroana României cu spade şi panglică de satului Creţeşti şi că intenţionezi să-l incluzi şi pe învăţământului şi pentru stimularea colegilor în virtute militară, pentru bravură şi avânt în luptele de la tataia, care este originar din Curteni-ce aparţine de îndeplinirea datoriei. Dl. Bălănescu a bătut recordul în Mărăşeşti, I.D.R, nr. 3233/1917 (unde a căzut rănit la 6 com.Creţeşti.munca şcolară şi cu sufletul lui bun a cucerit Aug. 1917)Mă bucură acest lucru şi faptul că vom avea pretutindeni tineretul pentru care şi-a închinat cei mai Concluzii şi propuneri. Dl. Învăţător pensionar ocazia să reluăm firul întrerupt-prin corespondenţă. frumoşi ani din viaţa sa, reuşind să se plaseze în Bălănescu H. Nicolae, a fost un element de mare Mi-ar face plăcere să-mi scriţi ce mai faceţi, atât mata, suflatul acestui tineret, ca un mare binefăcător, căruia îi valoare pentru învăţământul nostru primar, care a adus cât şi dna.-soţia mata.arată stimă şi respect neţărmurit. Dotat cu o mare foloase reale şi strălucite pentru ridicarea nivelului Trimit alăturat două fotografii de ale lui tataia ca să putere de pătrundere, dsa, a lucrat întotdeauna în cultural, social şi economic a poporului Român şi a alegi mata pe aceea pe care o vei crede mai potrivită, şcoală în mod planificat, întrebuinţând o corelaţie realizat înfăptuiri vrednice de toată atenţia, în toate dimpreună cu câteva date biografice şi extrase din perfectă între teorie şi practică şi dând o mare atenţie ramurile de activitate educativă.referatul Inspectoratului Reg. Iaşi, sub No.4383/1106 lucrărilor practice şi înstrucţiunilor organice, Având în vedere frumoasa şi rodnica activitate din 16 Febr. 1947 la acordarea gradaţiei de merit. introducând pe elevii săi în tot complexul vieţii. şcolară depusă de colegul pensionar Bălănescu H. Tatăl meu, Nicolae Bălănescu, născut la 8 XI

Pentru valoarea sa didactică, organele Nicolae propunem Onor.Ministerului Educaţiei 1885 în satul Curteni, jud.Fălciu, din părinţii: Maranda, superioare l-au dat ca model pe judeţ şi Regiune, iar Naţionale să-i acorde- gradaţia de merit-în născută Melinte şi Hristache Bălănescu, de profesie Ministerul i-a încredinţat posturi de mare răspundere în învăţământul primar, ca unuia ce îndeplineşte cu agricultori fiind unicul bărbat printre cele 3 surori: îndrumarea şi controlul învăţământului primar: prisosinţă prevederile legii nr.610/1946 care dă dreptul Adela, Safta şi Ecaterina. El s-a căsătorit, în august subrevizor şi revizor şcolar la Fălciu timp de 4 ani, la această distincţie şi răsplată bine meritată.1912, cu Elena Antonovici, fiica Anei, născută Inspector Şc. de Circumscripţie la Reg.Şcolară Iscălit de, Inspector gral. Şc. la 18 II 1947Ursulescu, a Econ. Stavrofor Ioan Antonovici din Chişinău şi Iaşi-de la 15 mai 1929 şi până la ConstantineanuBârlad, care în 1920 a fost ales Episcop de Huşi, pensionare (1 iunie 1943), posturi pe care le-a servit cu Dle. Benghiuj, acestea au fost extrasele din oferindu-i-se între timp scaunul de Mitropolit al mare competenţă şi demnitate-încât la mulţi ani după referat. Dacă mai este nevoie şi de alte amănunte vă Bucovinei, post pe care l-a refuzat, dorind să fie mai pensionare se vorbeşte cu admiraţie despre rog să-mi scriţi. Eu vă doresc să duceţi cu succes la aproape de fii lui, doi dintre ei neterminându-şi nici priceperea şi capacitatea de muncă a d-sale. îndeplinire ceea ce v-ati propus.studiile. El a decedat la 30 XII 1930. Tatăl meu a avut

Activitatea extraşcolară. Cu aceeaşi pricepere Cu cele mai bune gânduritrei copii: Alexandru, decedat la 3 ani jumătate, Ana, şi dorinţă de progres a activat dl. Bălănescu şi în <ss> Ana Bălănescuprofesoară de arte plastice la Casa Pionerilor din Iaşi, munca de ridicare culturală, socială şi economică a pictoriţă, Alexandru (al 2-lea), fiind medic la Spitalul sătenilor din satele: Voineşti-Tutova, Corai şi Galu- Notă:din Bârlad, decedat în vârstă de 37 ani, în 1957.Neamţ şi Idrici-Fălciu, pentru ca mai târziu să realizeze 1. Revizor şcolar la Revizoratul Şcolar al Judeţului În referatul mai sus pomenit se spun următoarele: înfăptuiri frumoase şi pentru orăşenii din Huşi şi Iaşi. Fălciu, pe care l-a condus.În urma cercetării activităţii dlui. Bălănescu H. Nicolae Pretutindeni a fost iniţiator şi organizator de instituţii

De plătit datoria dela Banca Moldova de Jos, Bârlad N ote: Episcopiei Huşilor, 1926, p.3; Ec. N. Donos, lei 95.000. 1. Biografia P.S. Iacov Antonovici în Buletinul op.cit., p.72.

Episcopiei Huşilor din 19 noiembrie 1926, 4. Constantin T. Moroşanu, P.S. Iacov ca Pentru cheltuielile făcute în cursul anului 1924, Număr festiv, cu prilejul aniversării de 70 de ani professor la liceul „Codreanu » , Bârlad, în împărţite pe gestiune, există acte justificative în de la naşterea P.S.S. Iacov Episcopul Huşilor Econ.Stavrofor V.Ursăcescu, op.cit., p.90.regulă clasate în (17) şapte spre zece dosare. (1856-1926), p.2; Ec.N.Donos, Biografia P.S. 5. Mina.S.Popa, P.S. Iacov ca professor la şcoala

Iacov Antonovici în Econ. Stavrofor s e c u n d a r ă - p r o f e s i o n a l ă „ N . R o ş c a Drept care am dresat acest proces-verbal V.Ursăcescu, Sărbătorirea P.S. Iacov Codreanu” din Bârlad, în Econ.Stavrofor

în două exemplare din care unul se va lua de Antonovici, Episcopul Huşilor, cu prilejul V.Ursăcescu, op.cit., p.101.delegatul Ministarului şi celălalt de delegatul P.S. împlinirii vârstei de 70 de ani la 18 noembrie 6. Preot Scarlat Porcescu, Episcopia Huşilor, Episcop, împreună cu câte un inventar cu anexele lor 1926, pp.69-72; V.I Antonovici, Date biografice Pagini de istorie, editată de Episcopia spre a se înainta locului în drept. ale Episcopului Iacov Antonovici, în Cronica Romanului şi Huşilor , 1990, p.106;

Episcopiei Huşilor, II, 1996, pp.501-503; pr. pr.prof.dr.Mircea Păcurariu, Episcopia Huşilor-Delegatul Ministerului, Theodor A.Lificu, Episcopul Academician Scurt istoric-La 400 de ani de la întemeiere, în Inspector General Ch.Costescu, <ss> Iacov Antonovici, apărător al ortodoxiei Cronica Episcopiei Huşilor, IV, 1998, p.54.Delegatul Episcopiii, Econ.C.Isăcescu, <ss> Basarabene în Ibidem, pp.503-507. 7. Ec.Stavrofor V.Ursăcescu, op.cit., p.118; Mircea

2. Gheorghe Ghibănescu, P.S. Iacov, elev în Păcurariu, op.cit., p.54; Scarlat Porcescu, Ibidem, f.7-7v. Seminarul din Huşi în Econ. Stavrofor op.cit., p.109;

V.Ursăcescu, op.cit.; pp.94-100. 8. Ec.Stavrofor V.Ursăcescu, op.cit., p.75.3. Biografia P.S. Iacov Antonovici în Buletinul 9. Preot Scarlat Porcescu, op.cit., p.107.

PRUTUL

16


Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui - mărturii documentare

- urmare din pagina 1 -

Anul 1842 marchează data de la care şcolile au şcolare, precum şi cu alte diferite autorităţi, privind stabilea subiectele pentru proba scrisă (clasa a III-a 8)fost subvenţionate de către stat. Este anul în care, la probleme specifice învăţământului - examene, şi a IV-a) la limba română şi aritmetică. Pentru

12 ianuarie, sub conducerea profesorului Iordache serbări şcolare, recensământuri ale elevilor etc. Pe clasele I şi a II-a, examinarea se desfăşura numai 9)Galer s-a înfiinţat Şcoala Primară de Băieţi nr.1 din lângă aceste documente, se remarcă procesele- oral.

Vaslui. În rândul şcolilor urbane se menţionează, de verbale de îndrumare şi control, rapoartele de Tot în privinţa învăţământului particular, asemenea, Şcoala Primară nr.1 de Fete, înfiinţată în activitate ale inspectoratului şi şcolilor din judeţ, direcţia de profil din cadrul Ministerului Educaţiei anul 1857, Şcoala Primară nr.2 de Băieţi, înfiinţată în fişele individuale ale personalului didactic, diversele Naţionale solicita anual inspectoratelor şcolare anul 1886 şi Şcoala Primară nr.2 de Fete, înfiinţată situaţii statistice. judeţene situaţii ale şcolilor particulare din judeţul trei ani mai târziu. Sunt documente ce atestă o intensă şi variată respectiv. Aceste situaţii se refereau la activitatea

În privinţa şcolilor rurale, documentele atestă activitate a instituţiei, începând cu primii ani ai şcolilor în cauză, fiind însoţite de un tabel cuprinzând 10)faptul că acestea erau în exclusivitate mixte. În perioadei interbelice. A fost o etapă care a stat sub personalul didactic. Dintr-o astfel de situaţie,

perioada cuprinsă între anii 1858 şi 1942, pe semnul celui mai important act legislativ al edificiului înaintată ministerului de către Inspectoratul Şcolar al teritoriul de atunci al judeţului Vaslui, au fost înfiinţate politic şi instituţional al României - Constituţia din 28 Judeţului Vaslui, rezultă că în anul 1940, singura 194 şcoli rurale. martie 1923. şcoală particulară din judeţ era şcoala Assey-Tow,

La începutul anului 1943, situaţia statistică a În acest context, legislaţia privitoare la înfiinţată în anul 1901 şi aparţinând Comunităţii 11)şcolilor din judeţ, întocmită de către Inspectoratul învăţământ prevedea existenţa, atât a şcolilor Evreilor din Vaslui.

Şcolar, menţiona: 43 şcoli de zid, din care 16 cu o publice (de stat), cât şi a celor particulare, autorizate Organizarea şi desfăşurarea învăţământului sală, 15 cu două săli, 6 cu trei săli, 5 cu patru săli şi de către stat. secundar a suferit o serie de modificări prin Legea una cu 5 săli. La acestea se adăugau 118 şcoli de Este cazul Legii pentru învăţământul primar al din 22 iulie 1931. Astfel, acesta îşi menţinea vălătuci, din care: 51 cu o sală, 56 cu două săli, 5 cu statului şi învăţământul normal-primar, promulgată structura pe cele două trepte (gimnaziul şi liceul), dar trei săli şi 6 cu patru săli. Spaţiul destinat prin Decret Regal la 24 iulie 1924. Potrivit acesteia, durata gimnaziului se prelungea de la trei la patru

12)învăţământului era completat cu un număr de 32 de învăţământul primar, având durata de şapte ani, era ani.şcoli închiriate, unele dintre ele dispunând de unitar pe întreg cuprinsul ţării, obligatoriu pentru O nouă lege pentru organizarea şi funcţionarea locuinţă pentru director. Tot atunci, în judeţ, îşi copiii tuturor cetăţenilor români şi gratuit în şcolile învăţământului primar şi a celui normal a fost desfăşurau activitatea 532 învăţători, având diverse aparţinând statului. O mare importanţă era atribuită adoptată la 27 mai 1939, dată de la care revizoratele grade didactice (gradul I, gradul al II-lea, învăţători frecvenţei elevilor la cursuri, fiind prevăzute, pentru şcolare şi-au schimbat denumirea în aceea de

13)definitivi). Sunt menţionaţi, de asemenea, învăţătorii absenţe nemotivate, amenzi aplicate de către inspectorate şcolare judeţene. Între prevederile provizorii, „cu încredere” şi cei suplinitori. Numărul delegaţiile comitetelor şcolare şi chiar închisoare, în noii legi semnalăm posibilitatea colaborării elevilor înscrişi la cursuri, pe ansamblul judeţului, era caz de rea-voinţă din partea părinţilor, în a-şi trimite Ministerului Educaţiei Naţionale cu Serviciul Social de 23.525, cifră rezultată în urma recensământului copiii la şcoală. Şcolile normale asigurau pregătirea în scopul înfiinţării unor cursuri speciale, destinate şcolar din anul 1942. personalului didactic pentru învăţământul primar. absolvenţilor şcolilor primare, pentru dezvoltarea

Din nefericire, documentele fondului, aferente Învăţământul secundar cuprindea două cicluri: spiritului practic. Se instituia, astfel, ciclul primar perioadei 1915-1926, oferă un volum redus de ciclul inferior (gimnaziul), cu durata de 3 ani şi ciclul superior, cu profil agricol-gospodăresc, industrial

2)14)informaţii, cu privire la situaţia învăţământului superior (liceul), având durata de patru ani. sau comercial. La începutul anului 1940, astfel de

vasluian, deoarece acestea conţin exclusiv state de În ceea ce priveşte învăţământul particular, la cursuri se desfăşurau în 103 şcoli de pe cuprinsul 15)plată ale cadrelor didactice din diferite şcoli ale 10 martie 1926 a fost emis Regulamentul pentru judeţului Vaslui.

judeţului. Astfel, la sfârşitul anului 1915 figurau, în punerea în aplicare a legii referitoare la acest tip de În acelaşi scop, al sprijinirii pregătirii practice a aceste documente, 164 de învăţători. învăţământ. Funcţionarea şcolilor particulare era elevilor, îşi desfăşurau activitatea, în anul amintit, 17

Unele informaţii cu privire la starea condiţionată de existenţa, în medie, a cel puţin 10 ateliere practice, din care două în oraşul Vaslui. În învăţământului în judeţul Vaslui, în primii ani ai elevi pentru fiecare clasă şi a minim 20 de elevi pe comunele Deleni, Pungeşti, Tansa şi Zăpodeni

3)secolului trecut, decurg dintr-o expunere prezentată şcoală, în cazul învăţământului primar. Fiecare an existau ateliere profilate pe practica agricolă şi la Sesiunea ordinară a Consiliului Judeţean, din 15 16)şcolar se finaliza cu un examen. Prin procesul- pomicultură, fiind conduse de către agronomi. octombrie 1904. În privinţa învăţământului primar, verbal, încheiat la 7 iunie 1926, membrii corpului Pentru anul şcolar 1942-1943, urmau să se era semnalată lipsa şcolilor rurale, necesare „pentru didactic primar din oraşul Vaslui au hotărât ca înfiinţeze ateliere în 48 de localităţi rurale din ca toţi fiii sătenilor să aibă unde primi lumină”. A fost examenul elevilor pregătiţi în şcolile particulare să se cuprinsul judeţului, având diverse profiluri: dogărie, elogiat, însă, cu acel prilej, actul filantropic înfăptuit 17)susţină în fiecare şcoală, cu întregul corp didactic, tâmplărie, croitorie, rotărie, fierărie etc.de către Gheorghe Racoviţă, proprietar al moşiei conform regulamentului. Dacă numărul elevilor Un capitol al Legii învăţământului primar şi Şurăneşti, care a „înzestrat comuna cu un local înscrişi era prea mare, examenul se putea susţine, normal din anul 1939, reglementa controlul în şcoli, măreţ pentru şcoală, clădită numai pe spesele sale”. simultan, la mai multe şcoli. Totodată, s-a convenit personalul cu astfel de atribuţii fiind compus din Lipsa cărţilor şi a rechizitelor şcolare, pe care părinţii ca sumele rezultate din taxele stabilite să se împartă subinspectori şcolari, inspectori şcolari judeţeni, nu le puteau procura datorită sărăciei, a determinat anual fiecărui cadru didactic, indiferent dacă a fost inspectori de Ţinut şi inspectori generali, fiecare rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor. Din sau nu membru în comisia de examinare. Acest categorie cu atribuţii specifice.păcate, această situaţie dificilă se perpetua încă de procedeu urma să asigure un plus de calitate şi o mai În condiţiile reglementărilor legale, controlul

4)la sfârşitul sec. al XIX-lea, fapt sesizat şi de către strânsă solidaritate între membrii corpului didactic. activităţii la clasă a învăţătorilor, al frecvenţei la Mihai Eminescu, revizor şcolar în acea perioadă. Conform situaţiei de care dispunea revizoratul cursuri a elevilor, al modului cum sunt alcătuite fişele

În ceea ce priveşte învăţământul secundar, la şcolar, în anul 1926, 41 de elevi din oraşul Vaslui au acestora, precum şi urmărirea raporturilor dintre sesiunea amintită, s-a remarcat activitatea solicitat susţinerea examenului particular, pentru învăţători şi părinţii elevilor intrau în obligaţiile

5)Gimnaziului „M.Kogălniceanu” din Vaslui, având un diferite clase. subinspectorilor şcolari. Inspectorii şcolari judeţeni corp didactic format din şase profesori şi trei maiştri. În urma promovării examenului, elevii primeau puteau fi delegaţi să efectueze inspecţii speciale, în Tot în oraşul Vaslui, funcţiona o şcoală profesională un „Certificat de clasă”, unde se menţiona clasa vederea acordării gradelor didactice II şi I, iar de gradul I pentru fete, iar în târguşorul Negreşti o absolvită, anul şcolar şi notele obţinute la obiectele inspectorii de Ţinut aveau ca atribuţii îndrumarea şi şcoală inferioară de meserii. de studiu, printre care: limba română, matematica, controlul şcolilor din ţinutul respectiv, precum şi

Revenind la structura fondului arhivistic, se religia, istoria, dexterităţile (caligrafia, desenul, efectuarea anchetelor dispuse de către autorităţile constată o diversificare a genurilor de documente, cântul etc.). şcolare superioare. În sfârşit, controlul administraţiei create după anul 1926, deşi statele de plată ale Ca o modal i tate de desfăşurare a şcolare din ţinut (directorii de şcoli şi inspectoratele personalului didactic continuă să deţină o pondere 18)învăţământului particular, era statuată şi pregătirea şcolare) era de competenţa inspectorilor generali.însemnată. În acest context, semnalăm elevilor în familie. Făceau excepţie de la această Ulterior, printr-o decizie a Ministerului Culturii corespondenţa Inspectoratului Şcolar cu ministerul formă, învăţământul normal, profesional şi cel Naţionale şi Cultelor, s-a hotărât constituirea unor

6)de resort, cu Prefectura şi Primăria Vaslui, cu agricol. Elevii pregătiţi „în familie” erau examinaţi, la secţii administrative, îndrumare şi control al şcolilor Inspectoratul Şcolar al Ţinutului Prut şi cel al sfârşitul fiecărui an şcolar, de către o comisie numită primare, normale, seminariale şi speciale. Aceste

7)Regiunii a VIII-a Şcolare Iaşi, cu şcolile şi comitetele la propunerea revizorului şcolar, comisie care secţii erau conduse de către un inspector general,

Prof. Mihai Antipa

PRUTUL

17


care-şi desfăşura activitatea în cadrul fiecărei adăugat şi efectele cutremurului din 10 noiembrie înscrişi 1913 elevi, împărţiţi pe trei cicluri de 36)regiuni şcolare. Hotărârea se înscria între măsurile 1940. Numeroase şcoli au fost avariate, impunându- învăţământ .

19) se lucrări de reparaţii şi consolidări ale acestora. care vizau descentralizarea învăţământului. Preocupări au existat şi în privinţa extinderii Pentru acoperirea cheltuielilor necesare urmau să Principala formă de cunoaştere a activităţii şi reţelei unităţilor de învăţământ. În acest sens, printr-se utilizeze fonduri alocate prin buget, iar acolo unde situaţiei din şcoli a constituit-o controlul efectuat de un raport din luna aprilie 1949, s-a propus înfiinţarea acestea erau insuficiente, trebuia să se apeleze, atât către inspectorii şcolari. Numeroase dosare ale unei şcoli medii cu profil agricol şi a unei şcoli la Ministerul Culturii Naţionale, cât şi la Ministerul fondului arhivistic conţin procese-verbale întocmite pedagogice, pentru pregătirea cadrelor necesare Lucrărilor Publice, unde s-a deschis un credit în urma inspecţiilor efectuate în şcoli. Consultarea învăţământului elementar, dată fiind insuficienţa

37)extraordinar în valoare de 75.000.000 lei, în scopul acestora oferă posibilitatea cunoaşterii atât a şcolilor de acest profil .30)activităţii cadrelor didactice, cât şi a problemelor refacerii clădirilor publice afectate de cutremur. Documentele fondului, create după anul 1960,

generale ale şcolilor - starea localurilor, frecvenţa În anul 1941, între Banca Populară „Corpul vizează, exclusiv, probleme curente ale elevi lor, dotarea cu mobi l ierul necesar, Didactic” din Vaslui, ca proprietar, pe de o parte, şi inspectoratului şcolar, cuprinzând: dispoziţii de

20) Ministerul Instrucţiunii, Educaţiei, Cultelor şi Artelor, aprovizionarea cu combustibil pentru iarnă etc. repartizare în învăţământ şi încadrări ale pe de altă parte, s-a încheiat un contract, soldat cu Inspectoratul şcolar avea posibilitatea personalului didactic, planuri de şcolarizare, numiri închirierea unui apartament situat în imobilul din cunoaşterii situaţiei din şcolile subordonate şi prin şi transferări în învăţământ, acte privind bursele strada I.C.Brătianu nr.12 din Vaslui. Conform intermediul rapoartelor generale de activitate, pe şcolare acordate elevilor, dări de seamă anuale, contractului, încheiat pe timp de un an (de la 1 aprilie care respectivele şcoli le întocmeau anual. Astfel, se diferite situaţii statistice.1941 până la 1 aprilie 1942), apartamentul respectiv intra în posesia informaţiilor privitoare la condiţiile În condiţiile diversităţii informaţiilor conţinute, era destinat ca sediu al Inspectoratului Şcolar al asigurate de localul şcolii, populaţia şcolară, documentele ce alcătuiesc fondul arhivistic creat de

31)personalul didactic, situaţia materială (loturile şi Judeţului Vaslui. către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui,

grădinile şcolii), materialul didactic, modul de Printr-un contract similar, în anul 1946, constituie o sursă utilă de informare, în scopul

desfăşurare a cursurilor, igiena şcolii, inspecţiile Ministerul Educaţiei Naţionale a închiriat o parte a conturării unei imagini ample asupra evoluţiei 21) imobilului învecinat, situat în strada I.C.Brătianu învăţământului. Pe de altă parte, semnalarea şi avute în cursul anului. Datele referitoare la

nr.14, proprietari fiind Iţic Zilberman şi Sura Rifca. prezentarea acestor informaţii se doresc a fi un înscrierea şi frecvenţa elevilor, rezultatele şcolare Spaţiul era destinat birourilor inspectoratului argument şi, în acelaşi timp, o sugestie pentru cei ale acestora, precum şi cauzele care au generat

32) interesaţi în studiul şi aprofundarea întregii game de rezultatele negative, constituiau obiectul unor situaţii şcolar.aspecte legate de învăţământ.generale, înaintate anual inspectoratului, de către Activitatea din domeniul învăţământului, după

22) al doilea război mondial, a fost reglementată prin şcoli.Note:Decretul nr.266 din anul 1948, pentru organizarea Pe baza acestor rapoarte, inspectoratul şcolar

33)înainta prefecturii judeţului dări de seamă anuale Ministerului Învăţământului Public. Inspectoratele 1. D.J.A.N. Vaslui, fond Inspectoratul Şcolar al privind activitatea din domeniul învăţământului. şcolare îşi menţineau aceleaşi atribuţii, în

Jud. Vaslui, dosar 16/1942.Acestea cuprindeau date despre numărul şcolilor subordinea lor intrând şi instituţiile din învăţământul 2. C.Hamangiu, „Codul general al României”, primare şi al grădiniţelor de copii din judeţ, în anul mediu, ce aparţineau fie Ministerului Învăţământului

vol.XV-XVI, 1926-1929, pag.1064.respectiv, personalul didactic, elevii înscrişi, Public, fie altor ministere. Inspectorii şefi, care 3. Ibidem, pag.59.procentajul frecvenţei şi promovabilităţii acestora. asigurau conducerea inspectoratelor şcolare, 4. D.J.A.N. Vaslui, fond.cit., dosar 3/1926, f.1.Totodată, erau vizate problemele administrative ale colaborau cu inspectorii şi subinspectorii pentru 5. Ibidem, f.3.şcolilor (întreţinerea şi reparaţia localurilor), precum învăţământul preşcolar, elementar şi mediu şi cu cei 6. C.Hamangiu, op.cit., pag.79.şi activităţile extraşcolare. Un capitol distinct al răspunzători de activitatea administrativă.7. Ibidem, pag.81.dărilor de seamă anuale avea în vedere propunerile Începând cu anul 1949, inspectoratele şcolare

23) 8. D.J.A.N.Vaslui, fond cit., dosar 3/1926.au devenit secţii de învăţământ, mai întâi, în cadrul pentru anul următor.9. C.Hamagiu, op.cit., p.82.comitetelor provizorii şi, ulterior, din anul 1950, în Lunar, la nivelul inspectoratului şcolar se 10. D.J.A.N. Vaslui, fond.cit., dosar 6/1939, f.85-cadrul sfaturilor populare raionale. După anul 1968, întocmeau rapoarte de activitate, care urmăreau

86.s-a instituit actuala denumire.două principale probleme: constatările făcute în 11. Ibidem, f.84.Un volum important de documente, create de urma inspecţiilor şi vizitelor în şcoli, cu o vastă arie 12. C.Hamangiu, op.cit., vol.XIX, pag.622.către Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui, după problematică legată de învăţământ, precum şi 13. Ibidem, vol.XXVII, 1939, pag.1626.anul 1948, cuprinde state personale ale învăţătorilor activitatea serviciilor şi birourilor din cadrul 14. Ibidem, pag.1629.din judeţ. Sunt incluse aici 704 astfel de dosare, cu inspectoratului şcolar (serviciul personal, serviciul 15. D.J.A.N. Vaslui, fond cit., dosar 8/1939, f.167.date privind pregătirea şi activitatea didactică a contabilităţii, secretariat, administrativ, biroul

24) 16. Ibidem, f.252.învăţătorilor respectivi.pedagogic).17. Ibidem, dosar 16/1942, f.6.Schimbarea regimului social-politic, intervenită Pe lângă îndrumarea şi controlul şcolilor 18. C.Hamangiu, op.cit., vol.XXVII, 1939, după cel de-al doilea război mondial, a dus la o subordonate, în atribuţiile inspectoratului şcolar intra

pag.1639-1640.accentuare a procesului de ideologizare a şi activitatea de perfecţionare profesională a 19. D.J.A.N. Vaslui, fond cit., dosar 24/1941, învăţământului, în acord cu orientarea politică a cadrelor didactice, care se realiza prin diverse

f.153-160.perioadei. Dincolo de acest aspect nefast, se mijloace: cercuri culturale, cursuri speciale, călătorii 20. Ibidem, dosar 9/1927.remarcă preocuparea în vederea înlăturării neştiinţei de studii, cursuri de completare a cunoştinţelor şi

25) 21. Ibidem, dosar 15/1945.de carte. Că este aşa, o dovedesc acţiunile privind cursuri de repetiţie, care erau obligatorii, ca şi 26) 22. Ibidem.organizarea „şcolilor de adulţi”, în cadrul susţinerea examenului de definitivat. În condiţiile

23. Ibidem, dosar 16/1942.întreprinderilor organizate sindical, în instituţii, legii din anul1939, examenul de definitivat consta în 24. Ibidem, dosar 22/1949.precum şi în şcolile primare din mediul rural. Sarcina lucrări scrise la limba română şi pedagogie, colocviu 25. C.Hamagiu, op.cit., vol.XXVII, 1939, pag.1657.organizării acestor „şcoli” revenea Inspectoratului din pedagogie, limba şi literatura română, istoria şi 26. Ibidem, pag.1647.Şcolar, în colaborare cu Consiliul Sindical Judeţean geografia României, cunoştinţe generale despre 27. Ibidem.şi Comitetul de Întreprindere, iar în mediul rural, regiunea în care candidatul îşi desfăşura activitatea 28. D.J.A.N. Vaslui, fond cit., dosar 7/1939, f.77.obligaţia revenea directorului şcolii primare din şi o probă practică la pedagogie, susţinută la o

34)27) 29. C.Hamangiu, op.cit., vol.XXVII, 1939, localitatea respectivă .şcoală primară. În scopul admiterii la definitivat, pag.1648-1650.Începerea şi impulsionarea muncii de ministerul a dispus notarea candidaţilor, în funcţie de

30. D.J.A.N. Vaslui, fond cit., dosar 23/1941.alfabetizare şi culturalizare devenise o obligaţie de rezultatele obţinute la inspecţiile anterioare, nefiind 28) 31. Ibidem.prim ordin a tuturor cadrelor didactice, în primă necesară o inspecţie specială în acest sens.

32. Ibidem, dosar 47/1946.urgenţă înscriindu-se înfiinţarea, în fiecare localitate Înscrierea candidaţilor, condiţiile ce trebuiau 33. „Monitorul Oficial”, nr.224, din 27 septembrie rurală, a „şcolilor de carte”, destinate exclusiv acţiunii îndeplinite de către aceştia şi modalitatea de

1948, pag.7833-7836.de alfabetizare. Inspectorii ce aveau ca atribuţie desfăşurare a examenelor pentru obţinerea gradelor 34. D.J.A.N. Vaslui, fond cit., dosar 50/1947.coordonarea acţiunii de alfabetizare se numeau didactice II şi I erau reglementate prin acelaşi act

29) 35. Ibidem.„inspectori de îndrumare, control şi culturalizare”, normativ.36. Ibidem, dosar 10/1947.care, împreună cu Preşedintele Sindicatului Condiţiile grele din perioada războiului s-au 37. Ibidem, dosar 20/1949.Învăţătorilor, constituiau un Comitet de Coordonare răsfrânt şi asupra învăţământului, cu întreaga serie

35)la nivelul judeţului .de consecinţe, de la lipsa alimentelor şi În sprijinul acestei acţiuni, au fost înfiinţate 47 combustibilului, până la mobilizarea învăţătorilor în

şcoli de alfabetizare în judeţul Vaslui, unde figurau unităţile militare. La aceste aspecte negative s-au

PRUTUL

18


BlajulAnul 1754 - 250 de ani de la înfiinţarea primei Şcoli Româneşti

Ca fost elev al Blajului (Liceul Sfântul Vasile cel Mare: 1932-1940) încărcat El a înfiinţat şi tipografia din Blaj, denumită încă de-atunci tipografia de anii vieţii, simt de datoria mea să fac mărturie scrisă, omagiu Blajului şi şcolilor seminarului.sale, la împlinirea a 250 de ani de la înfiinţare. Această tipografie a devenit în primul rând aşezământ cultural înfiinţat la

Păşind pe pământul sfânt al Blajului încerc întotdeauna un simţământ Blaj, din această tipografie plecau cărţi scrise în limba română în toate celelalte deosebit de meditaţie şi reconfortare spirituală care m-a călăuzit în drumul vieţii. provincii româneşti.Aici este leagănul copilăriei şi tinereţii mele, de aici primesc încă puterea de a De la Petru Pavel Aaron şi până la Timotei Ciparu s-au tipărit aici pentru toţi învinge greul. românii următoarele opere principale:

Blajul este pentru mine, astăzi, raţiunea de a trăi viaţa, drumul ei până la - Doctrina Christiana ad uzumm huius;sfârşit. - Scholasticae juventutis (1757);

Ajuns în faţa zidurilor bătrânului liceu Sfântul Vasile cel Mare pe zidul de la - Despre sfânta unire „Din cărţile bisericii culese” (1780);intrare o placă comemorativă, document de mare valoare, citesc: - Teologia dogmatică şi moralicească despre taine peste tot (1801).

„La data de 11 octombrie 1754 şi-a deschis în această clădire cursurile cea - Teologia dogmatică I-II (1804-1811);de întâi şcoală sistematică din ţara noastră în care învăţământul s-a predat în - Ioan Bob - Carte de învăţătură creştină (1805-1806);limba română: şcoala de obşte, deschisă tuturor şi de toate vârstele pentru a se - Th. Kempis - De urmare la Hristos (traducere de Samuel Micu);deprinde în cetanie, cântare şi scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se”. - Catehismul cel mare sau Învăţătura creştină cu întrebări şi răspunsuri

Gândind o clipă la timpul acela, cugeţi la dimensiunea actului istoric şi de (1836);cultură, şi cauţi a găsi marea importanţă pe care o au aceste începuturi în viaţa - D. Boer, Plan de a scrie limba cu litere latineşti (1841);poporului român. - I.Rusu, Icoana pământului sau cărţile de geografie I-II (1842-1843).

Răsfoind filele istoriei adevărate, reproduc decretul Episcopului P.P. Aaron Toate aceste tipărituri ne redau conţinutul învăţământului din şcolile din 11 octombrie 1754 privitor la deschiderea şcolilor din Blaj: româneşti ale Blajului.

Noi, Petru Pavel Aaron de la Bistra din mila lui Dumnezeu şi a Scaunului Tipografia de la Blaj înfiinţată de Petru Pavel Aaron este restaurarea vechii apostolicesc, celor din legea grecească prin toată ţara Ardealului şi părţilor ei tipografii de la Alba Iulia unde s-a tipărit pentru prima dată în 1648 „Noul adause Vladicul Făgăraşului iproc... testament” şi în 1699 „Bucoavna”.

„Lângă toate acestea necurmata şcoală de obşte va fi tuturor de toată vârsta După unirea de la 1700 această tipografie e preluată de arhiereii Blajului de cetanie, de cântare şi de scrisoare nici o plată de la ucenici aşteptându-se, adusă la Blaj de Inocentiu Micu Klein şi modernizată de Petru Pavel Aron.numai într-sele care va vrea după rânduiala celui mai mare spre a cea treabă pus Episcopul Petru Pavel Aron a fost un arhiereu foarte activ, în întreg Ardealul să, să chivernisească. Carele toate aşa fiind rânduite şi aşezate pentru aceea am vizitele sale canonice, munca sa de îndrumare către întreg poporul a fost foarte vrut a le face în ştire şi la arătare tuturor cu nu numai cei care vor fi datori a le prodigioasă. Acesta nu a cunoscut oboseală şi a luptat pentru redeşteptarea cerceta, şi după putinţa a le învăţa adecă care vor trage de nădejde sufletească spirituală şi naţională a poporului român.păstorire să le poată ştii şi spre cuprindere aceloraşi să se poată îndrepta, ci încă La 9 martie 1764 se stinge în timpul unei vizitaţii canonice la Baia Mare. şi alţii toţi carii iubitori de spatanie fiind cugeta a avea dintr-nsele ceva cunoştinţă Trupul său a fost adus la Blaj şi nici după 8 zile nu a intrat în descompunere, iar de lipsa să se poată îndrepta şi în ce vreme precum şi dorim tuturor cum icoana Sfintei Fecioare Maria de la Prislop, aflată în Biserica de la Curtea întrânsele chivernisindu-se să se poată deprinde şi cuprinzându-le să le înviaţă Vlădicească, ar fi lăcrimat.spre îndreptarea vieţii creştineşti şi a dobândi prin plinirea lor viaţa de veaci care Astăzi osemintele sale se află în capela din spatele Institutului tuturor o poftim prin darul Domnului Nostru Isus Cristos. Recunoştinţei.

Dat în Blaj Anul Domnului 1754 (omieşaptesutecincizecişipatru) Sufletul marelui ctitor al primelor şcoli româneşti veghează...unsprezece zile ale lui Octombrie. Marele istoric blăjean Augustin Bunea spunea entuziasmat:

P.Pavel Din porunca Măriei Sale „Şcolile din Blaj, iată opera cea nepieritoare a Episcopului Aaron! Dorul Logofăt S.S. Mare Rat Petru. care-i mistuise pe întemeietorii Sfintei Uniri şi cererile necontenite ale sinoadelor

unite a se înfiinţa şi pentru poporul român şcoale şi seminarii teologice, s-au (s-a transcris după originalul cu litere chirilice care se păstrează în împlinit prin acest mare episcop, care continuând edificiul măreţ al culturii

Biblioteca Centrală din Blaj, Alexandru Lupeanu - Bibliotecar) naţionale pe fundamentele puse de zelosul său înaintaş Inocentiu şi jertfiind tot ce S-au înfiinţat următoarele şcoli: a putut cruţa printr-o viaţă cumpătată cum numai la sfinţi mai putem găsi, a 1. Şcoala de obşte (elementară) „De cetanie de cântare şi de scrisoare - de inaugurat gimnaziul şi seminarul, sau internatul de băieţi de la Sfânta Treime şi a

toate vârstele... nici o plată de la ucenici aşteptându-se. Limba de predare întemeiat seminarul teologic de la Buna Vestire din Blaj”.română.” Şcolile Blajului devin adevărate „Fântâni ale darurilor”, din ele adăpându-se

2. Şcoala latinească (de grad mediu) din care s-a dezvoltat Liceul Sfântul setos de cultură şi cuvânt scris românesc întreaga naţiune de pe tot cuprinsul Vasile cel Mare. La început a avut 2 clase în care privitor la primirea elevilor e Daciei.intitulată: „Instrucţie pentru cuprinderea gramaticilor”. În acest regulament se Şi-n timpurile mai apropiate nouă marele istoric Nicolae Iorga, după o vizită preciza: „fiindcă mai toţi sunt însetoşaţi şi flămânzi de hrana sufletească pentru a făcută la Blaj în 1930, spunea la Bucureşti:cea tuturor fiilor noştrii, ori care vor cere trebuie după putinţă a li se frânge sfânta „De câte ori văd Blajul aşa cum este azi, cum a fost lăsat până azi supt aripile pâine şi a-i cuprinde la învăţătură”. României întregite, cu aceleaşi străzi mărite, cu aceleaşi clădiri simple, cu

Deschiderea solemnă a şcolilor româneşti din Blaj, a avut loc la 1 noiembrie aceleaşi şcoli pline de trecut, uneori mai mult decât aer, cu aceeaşi catedrală, în 1754. care e bine că nimeni nu se atinge de superba catapeteasmă, una din cele mai

Câţi elevi erau: În şcoala de obşte 79, în Şcoala latinească 74, şi în şcoala frumoase de pe tot pământul românesc, de frescele din cupola aşa tradiţionale şi, de preoţie 25. În total 178. Numai 20 aveau locuinţa în seminarul Mănăstirii Sfânta totuşi, de atâta îngrijire tehnică, cu acelaşi palat episcopal ale cărui scări se mai Treime ceilalţi la gazde în târg. ţin, încă, şi ale cărui săli se mândresc cu vechile portrete chipul slab, chinuit dar

Episcopul Petru Pavel Aaron îi numea: „Cor nostrum” (inima noastră). bucuros de orice suferinţă a lui Petru Pavel Aaron, îmi răsare în minte.Acest mare eveniment din istoria neamului nostru nu poate fi înţeles decât Blajul este al lui... undeva el trebuie să fi trăind suflet îngrijat veşnic de

în urma unirii spirituale cu Biserica Romei. Într-un studiu a istoricului contemporan soarta şcolilor lui, rătăcind prin satele cuprinse de noapte, suind treptele Iacob Marza se menţionează: „Dacă iniţial unirea cu Biserica Romei a fost catedrelor goale, uitându-se prin caiete, bucuros de tot ce e bine într-sele”.concepută şi înţeleasă ca un instrument de stăpânire politică, treptat s-a Deschiderea şcolilor din Blaj acum 250 de ani rămâne simbol luminos în transformat după cum au demonstrat evenimentele istorice într-un termen istoria noastră milenară, flacără nestinsă în marea „Olimpiadă” a culturii propice de materializare a unei legitime aspiraţii pentru care au militat românii din româneşti.Transilvania în secolul al XVIII-lea recunoaşterea lor cu toate consecinţele care În anul 1990 iunie 3 la împlinirea a 50 de ani de la terminarea Liceului Sfântu derivau din acestea, printre naţiunile privilegiate ale principatului”. Vasile cel Mare, ne-am adunat în curtea Castelului Metropolitan din Blaj şi în faţa

Gymnazium Balasfalyene era singura instituţie românească de acest fel din bustului marelui Episcop întemeietor al Şcolilor Blăjene, Petru Pavel Aaron, am cuprinsul marelui principat al Transilvaniei. rostit o rugăciune către Bunul Dumnezeu.

Dar privitor la importanţa deschiderii primelor şcoli româneşti în inima Episcopul ne privea cu ochi de piatră, dar noi îi vedeam vii şi pătrunzători.Transilvaniei, la Blaj, istoricul nostru Silviu Dragomir face următoare Din aceste prime şcoli româneşti (11 octombrie 1754 din Blaj), făclia aprinsă caracterizare: a luminat toate ţinuturile româneşti locuite de poporul nostru şi a dat naştere

„Apostoli ai culturii româneşti din Ardeal, umili drumeţi care au pornit la 1754 culturii noastre naţionale din care măreaţa Şcoală Ardeleană, şi urmaşii săi, până cu o făclie aprinsă în mână pentru a risipi întunericul ce copleşea poporul nostru în timpurile contemporane. Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai şi marele de atunci, au devenit din generaţie în generaţie luptători ai luminii, reprezentanţi ai Timotei Cipariu sunt Luceferi nemuritori în Panteonul culturii noastre.culturii şi precursori, inspiraţi ai crezului adânc din care a încolţit ideea de înălţare Istoria Şcoalelor din Blaj, primele şcoli româneşti din ţara noastă, luminează a neamului”. şi va lumina puternic totdeauna drumul culturii spre cinstirea noastră şi a întregii

Episcopul P.P. Aaron trăia foarte sărac, se mulţumea cu câte un pitac la zi (3 culturi universale.ceceri) încingea trupul cu un brâu de lanţ, cu gândul ca Bunul Dumnezeu să ajute neamul românesc. Lucian Petrescu, fost elev al Blajului

PRUTUL

19


Domnitori ai Ţărilor Române - lumini şi umbreMIHAIL STURDZA - ctitorul Capelei Ortodoxe Române din

Baden-BadenVasile CALESTRU

Am sosit la Baden-Baden (Germania) în ziua de 2 ianuarie 2004, după ce cumpărat un alt palat şi în oraşul Baden-Baden (Germania) care era cunoscut am parcurs următorul traseu: Wertingen - Dilingen - Heidenheim - Ellwangen - prin renumitele sale băi termale şi care devenise la jumătatea secolului al XIX-lea Crailsheim - Heilbronn - Walldorf - Heidelberg - Karlsruhe - Rastatt - Baden- un loc de întâlnire a „protipendadei internaţionale”.Baden. Am vizitat renumita staţiune montană de odihnă şi tratament, cu După moartea fiului său, Mihail, din cea de-a doua căsătorie, cu Smaragda numeroasele sale palate, băi termale, teatre, cu cel mai mare cazinou din Vogoride (1863), părinţii îndureraţi s-au hotărât ca „în memoria prea iubitului şi Germania. Apoi, am străbătut un parc cu arbori seculari, în mijlocul căruia se află mult regretatului fiu, Principele Mihail, să nalţe o biserică în oraşul Baden-Baden o biserică (capelă) ortodoxă română, ctitoria domnitorului Mihail Sturdza, care a spre eterna lui amintire şi să poarte numele de Capela Sturdza, cu destinaţia de a

1) fi cavou al familiei”.ocupat tronul Moldovei timp de peste 15 ani (1834-1849) . Ca urmare a În acelaşi an - 1863 - M.Sturdza a cumpărat o parte din platoul muntelui Convenţiei de la Balta Liman (1849), încheiată între Rusia şi Poarta Otomană,

Friesenberg, îi schimbă denumirea în Michaelsberg şi a hotărât începerea primul şi singurul domnitor regulamentar al Moldovei a fost silit să renunţe la tron construcţiei capelei. Planul a fost conceput de Leo von Klenze, unul din cei mai şi a luat drumul exilului. A stat un timp la Viena, apoi s-a stabilit la Paris, locuind renumiţi arhitecţi germani, care însă a murit în 1864. Arhitectul Georg Dolmann a împreună cu familia într-un palat situat pe Rue Vavenue 73. Fostul domnitor a mai

Floarea generozităţiiprof. dr. ing. A.D. Tudosie

În loc de „La revedere”, dragi şi scumpi meleaguri, încărcate de istorie şi legendă milenară, doctorand, am iniţiat, împreună cu colegii, un curajos moldoveni, huşeni şi vasluieni, cu care m-am înfrăţit „cu dealuri în formă de coroană domnească, plan tematic de cercetări viti-vinicole, stringente şi contopit, de 50 de ani, în fapte şi realizări - în înmuiate în miere şi vin şi recunoscută ospitalitate”, pentru podgorie şi şcoală. După 40 de ani de muncă domeniul viticulturii, oenologiei şi chiar al publicisticii în care mi-am adus şi eu obolul prin câteva înfăptuiri şi dăruire - în învăţământ şi cercetare - rezum bilanţul într-o manieră literară, vă mărturisesc că această şi scrieri. Trec în revistă câteva din ele, cum au fost rezultatelor: un doctorat, onorabil, o fermă didactică-Moldovă cu blazonul ei matern şi fratern, m-a înfiat reliefate de acad.prof.univ.dr. Valeriu D.Cotea (vice- experimentală şi de producţie (de la 8,5 ha la 50 de „etern” cu o jumătate de veac în urmă, cu spiritul ei preşedinte al Academiei Române şi preşedintele ha.), cu multiple câmpuri şi colecţii, un Muzeu Viticol blând şi rafinat, magnific-cultivat, cu gustul ei dulce şi Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (O.I.V.V. - (cu peste 500 de obiecte), unic, în ţară. Mă înmiresmat - cum numai solemnul ei vin aromat şi Paris, în broşura: „Omagiul unei mare viticultor şi mândresc că am contribuit esenţial la construirea şi roz-colorat de Busuioacă de Bohotin sau cel sprinţar, oenolog - Prof.dr.Avram D. Tudosie - la 70 de ani de dotarea noii Vinoteci, cu peste 25.000 de sticle, din de Zghihară de Huşi, mai „rimează sau se asociază” viaţă şi 45 de ani de activitate”: un doctorat strălucit toate vinurile podgoriilor româneşti (fiind prima din („cu care am dat nu numai turcii ci şi ruşii afară...” - (primul din judeţele Vaslui şi Galaţi), care a contribuit lume, din acest punct de vedere). De aceea a fost I.Petcu şi P.Coruţ). decisiv la extinderea podgoriei Iveşti, la 3000 de ha. numită şi Vinoteca Naţională. De asemenea, mă

În eterna Moldovă, Podgoria Huşi şi Şcoala Am înfiinţat primul Punct experimental viticol, bucură faptul că am trudit, aproape 30 de ani la Viticolă Centenară m-am ocupat - printre altele - şi cu din podgoria Iveşti (1957), în care a studiat tema sa studiul Busuioacei de Bohotin-Huşi, de la origini şi lansarea şi lustruirea a două vinuri devenite de doctorat, „obţinând doctoratul în domeniu - sub până în prezent, stabilindu-i tehnologia de emblema podgoriei Huşi ca să strălucească, să conducerea marelui profesor T. Martin”. producere şi optimizarea ei, făcând-o să cucerească, să onoreze şi să captiveze. Lor şi La Staţiunea Viticolă Odobeşti m-am remarcat strălucească şi să cucerească, încât la Congresul moldovenilor le închin cele ce urmează: prin extinderea suprafeţei Staţiunii şi a plantaţiilor de Internaţional Viti-Vinicol, din 1993, de la Atena, a fost

Vă las cu bine Moldovă şi Şcoală, vie experimentală, de la 5 ha la 350 de ha; declarată „Vin solemn licoros aromat şi roz-colorat”, Atât de magnifice în destin, înfiinţarea, în premieră naţională, a 50 de puncte făcând astfel parte din “Comoara planetară a Cu-a voastră istorie - o comoară, (nuclee) experimentale de sprijin - în marile unităţi de vinurilor celebre”, în „Comoara Naţională a Grupului Şi cultura un măreţ festin, producţie (din jud. Vrancea, Galaţi şi Bacău) - pentru Şcolar Agro-Viticol „D.Cantemir” din Huşi. Din acest Vinurile voastre-s o avere planetară, implementarea rezultatelor ştiinţifice în marea vin s-a produs, în 1971-1972, prima şarjă de vin De la Zghihara pân' la Bohotin, producţie; am construit - în regie proprie - primul spumant (şampanizat), care, la Concursul Naţional Captivând adesea de la Decebal la Cantemir, Combinat de vinificaţie modern, de 300 de vagoane - de Vinuri din 1972, de la Bucureşti, a fost premiat (ca Şi acum în, în încheiere - cu durere - pentru cercetare şi producţie (model preluat şi de şi cel obţinut din Zghihara de Huşi), iar Marele Vă iubesc, mulţumesc şi-mi iau la revedere. alte ţări viticole) (Conf.Rev. Vinohrad, Horti- profesor emerit I.C.Teodorescu (preşedintele Multă dreptate avea N.Iorga, când rostea - Viticultura şi ziarul „Scânteia”). Concursului şi al juriului) a elogiat public „marele

într-o vizită la Şcoala Viticolă din Huşi, în 1931, ca În primele podgorii vestite Iveşti şi Odobeşti am eveniment”.prim-ministru - următoarea sintagmă: „Trăiască funcţionat (în paralel) şi ca profesor de viticultură şi Tot la Huşi, în cei 40 de ani am publicat c.400 ospitaliera şi viteaza Moldovă, înfrăţită cu înţeleapta vinificaţie, în care şi-a descoperit vocaţia şi amplificat de studii şi articole în reviste, gazete şi ziare, precum Transilvanie şi statornicul Regat al Munteniei şi pasiunea spre învăţământul viti-vinicol. şi 20 de cărţi (tehnico-ştiinţifice şi unele chiar în Olteniei...” Considerându-se atras şi convins că se poate maniera literară). Amintesc faptul - remarcat şi

Pentru mine Moldova a fost a doua mamă - prin „clădi” durabil şi benefic în/şi prin tineretul studios şi relevant de mai multe personalităţi - că „Ambrozie şi podgoria şi Şcoala Viticolă din Huşi. Mă bucur şi mă se poate transmite mai împlinit, prin noile generaţii, Nectar” a fost nominalizată pentru Premiul Oficiului mândresc că în glorioasa Moldovă, a lui Ştefan şi în 1964 s-a transferat, la cerere, cu sprijinul Internaţional al Viei şi Vinului (OIVV - Paris), iar la Cantemir, am ajuns, ca specialist, prin repartiţie prof.univ.dr.doc.st. Nicolae Ştefan - ministru adjunct „Centenarul Şcolii Viticole Huşene” (2003) a fost guvernamentală şi de care nu m-am despărţit 50 de şi Stan Dragomir, la Şcoala de Viticultură premiată, la recomandarea Academiei de Ştiinţe ani. Aici m-am realizat plenar şi profesional, socio- „D.Cantemir” din Huşi considerată - ca unitate etalon Agricole şi Silvice.uman şi familial: 5 ani la G.A.S. Iveşti-Tecuci (ca - pentru învăţământul mediu şi cercetare viti-vinicolă, În complexa bază materială-experimentală a director tehnic şi al Şcolii Viticole), 5 ani ca director la întrucât dispune de o fermă didact ică- Şcolii s-au instruit peste 7500 de absolvenţi, din care Staţiunea Experimentală Viticolă Odobeşti şi experimentală, de 8,5 ha, o adevărată staţiune de 1000 au devenit ingineri, 37 doctori în ştiinţe, 47 profesor la Şcoala Viticolă, şi, aproape 40 de ani la cercetări.. doctoranzi, 27 cadre didactice universitare, din care vestita Şcoală de Viticultură din Huşi (ca profesor, La prestigiul şi progresul acestei şcoli şi al 15 profesori şi chiar academicieni şi laureaţi ai cercetător, director şi „cronicar-literar” - Prof. T. bazei sale materiale-experimentale şi-au adus Premiului de Stat. În aceeaşi bază experimentală s-Martin). contribuţia unii din corifeii învăţământului şi au finalizat 7 teze de doctorat şi 5 sunt în curs de

La Huşi s-a produs adevărata mea împlinire, cercetării viti-vinicole româneşti, ca prof.ing. experimentare.alături de onoarea şi cinstea colegilor şi Constantin Hogaş, prof. dr. ing. Gh. Bălţatu, prof. ing. Pentru activitatea ştiinţifică şi lucrările podgorenilor, cu care am „urcat”, împreună, Th. Volcov, prof. ing. V.Moleavin, precum publicate - în articole, dar mai ales în volum, sunt podgoria şi şcoala, pe scara de sus a valorilor (Prof. prof.univ.dr. Aurel Săvescu, prof.univ.dr. P. Alexa, menţionat în majoritatea lucrărilor de specialitate, M.Oslomeanu). care şi-au început experimentarea lucrărilor pentru cât şi în dicţionare, monografii şi enciclopedii de

Aici, la Huşi, scria acad. V.D. Cotea „am făcut teza de doctorat, chiar aici, unde absolviseră şi specialitate.etapă şi am durat operă, trecând în rândul şcoala.reputaţiilor..” Mă mândresc că am activat pe aceste Ajuns aici, în ianuarie 1964, ca profesor şi

continuat lucrările, sub supravegherea permanentă a ctitorului, care s-au încheiat francez Thomas Gabriel. Deasupra naosului, în marea cupolă sunt zugrăviţi în anul 1866. „Ochiul lui Dumnezeu”, cei 12 apostoli şi cei patru Sfinţi Evanghelişti cu

Capela se remarcă prin stilul clasic, proporţiile ornamentale bizantine şi simbolurile lor.romane, toate frumos îmbinate. Intrarea în biserică este pusă în relief de o Sub arcele laterale din naos, apar picturi în frescă: Buna-Vestire, Naşterea

2) Domnului, Botezul Domnului. La intrarea spre altar se găsesc icoane de mare arhitravă sprijinită de patru pilaştri groşi şi înalţi de piatră, cu capiteluri în stil ionic. valoare istorică şi artistică, icoanele împărăteşti, a hramului şi pe Sf. Ioan Faţada capelei este lucrată din asize din piatră de nisip (Sandsteinplatten), care Botezătorul, ale profeţilor din Vechiul Testament, şase icoane ale profeţilor din alternează în trei culori. Monumentul arhitectonic cuprinde: pronaos, naos, altar, Vechiul Testament. În interiorul Sfântului Altar, care este pictat în frescă, operă a care se încheie sub formă de absidă pentagonală în dreptul criptei. Alte elemente prof. Wilhelm Hauschild, sunt expuse picturi reprezentând: Cina cea de Taină, artistice, care adaugă bisericii un plus de valoare şi frumuseţe, sunt: forma Învierea Domnului în trei tablouri, Sfânta Treime şi Sfinţii Atanasie cel Mare, piramidală a acoperişului, turla octogonală cu ferestre colorate, bogăţia Grigore Dialogul, Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur.ornamentală de la uşi, ferestre, cornişe, ca şi crucea bizantină cu două braţe

Sub altar se află cripta care adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale celor transversale.patru membri ai familiei Sturdza.Din pridvor se intră în pronaos, iar deasupra uşii de intrare se află o inscripţie

Capela a fost înzestrată de ctitori cu cărţi, veşminte, icoane, un policandru (pisanie) care are următorul conţinut:din bronz, candele şi sfetnice, o evanghelie ferecată în plăci de argint aurit etc., iar „O Dumnezeule! Primeşte în milostivirea Ta, pentru slujba celor care vin la sfinţirea ei a avut loc la 26 octombrie 1866.Tine, biserica aceasta clădită de inima nemângâiată a părinţilor, adică a

La început capela a ţinut de Patriarhia din Constantinopol, dar în anul 1882, Domnitorului Mihail Sturdza şi a Doamnei Smaragda Sturdza, născută Vogoride prin voinţa ctitorului, a trecut sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei, cu reşedinţa în închinând acest sfânt locaş memoriei prea iubitului lor fiu principele Mihail Iaşi. Astfel s-a împlinit o veche şi mult aşteptată dorinţă a ctitorului care a vrut „a Sturdza, născut la Iaşi în 19/31 decembrie 1846 şi răposat la Paris la 18/30 iunie dovedi devotamentul meu de fiu al Bisericii Moldovei - patria mea”.1863. Primeşte, Atotputernice Doamne, rugăciunile aceluia care a fost chemat în

În Capela Mihail Sturdza din Baden-Baden, unde se aude cuvântul lui locaşurile cereşti, pentru ca atunci când va veni plinirea vremii, să fie şi ei Dumnezeu în frumoasa limbă românească, chipul dăltuit în marmură al fostului împreună cu el în viaţa cea viitoare, fericită, aşa cum se află acum inimile lor unite, domnitor, care a ridicat prin truda şi cheltuiala sa această sfântă biserică, ne invită fără să se despartă”. În apropierea acestei inscripţii se află, în limba latină, date să ne gândim la toţi vrednicii noştri înaintaşi, la tot neamul românesc, cu istoria şi referitoare la autorii sculpturilor din biserică: Rinaldus Rinaldi-Romanus; Gabriel tradiţiile lui, cu credinţa şi evlavia lui, cu strădania şi nădejdea lui spre mai bine.Julius Thomas-Parisienses; Alsenus Sickiner-Monacenses Sculptores. Mai jos

sunt înfăţoşate portretele lui Mihail Sturdza, al soţiei sale Smaragda Sturdza, al Note:fiului Mihail şi al fiicei Maria. În mărime naturală, aceste portrete au fost pictate pe 1) Despre domnitorul Moldovei; vezi articolul „O personalitate controversată plăci de aramă, în anul 1866, de cunoscutul pictor francez Alexis Joseph

a istoriei noastre moderne: Domnitorul Mihail Strudza”, în „Magazin istoric”, nr.10, Pérignon.Bucureşti, 1995, p.37-42.În naos, se află o sculptură din marmură de Carrara reprezentând pe tânărul

2) Partea inferioară a antablamentului (element din arhitectura clasică, Mihail studiind. Lângă el apare Arhanghelul Mihail, patronul familiei şi al bisericii, aşezat deasupra zidurilor de faţadă sau coloanelor unei construcţii şi care susţine opera sculptorului italian Rinaldo Rinaldi. În partea stângă, se poate vedea o acoperişul. Cuprinde arhitrava, friza şi cornişa), care se sprijină pe capitelele sculptură, înfăţişându-i pe părinţii îndureraţi privind cu mâhnire spre fiul lor şi coloanelor sau pe zid.având între ei pe Maica Domnului cu o cruce mare în mâini, opera sculptorului

Istoria celui de-al doilea război mondial prin ochii unui soldat românVicu Merlan

Soldatul Hurez Nicolae s-a născut în 1918, în satul Isaiia, raionul Huşi. A fost prima linie spre liniile din urmă sau laterale. Nu de puţine ori a fost în situaţia, înrolat ca soldat într-o perioadă destul de frământată a istoriei acestui neam. La pentru a scăpa cu viaţă, să tragă în ruşi alături de cei din prima linie.20 de ani (1939) soldatul Hurez Nicolae avea să trăiască cele mai oribile clipe De asemenea, pe toată perioada războiului, fiind instruit şi ca trăgător de care şi astăzi încă îi mai sunt vii în memorie. Înregimentat la Vaslui, va face parte puşcă mitralieră şi de puşcă „cu burlan” (armă antitanc), a folosit armamentul din din Regimentul 25 Infanterie. După perioada de instrucţie este dus pe graniţa dotare ori de câte ori împrejurările i-o cereau.estică a ţării (României Mari) la Nistru. Regimentul său era deja pus în alertă În perioada 1941-1944 Batalionul 3 Infanterie în care acţiona fruntaşul având ordin, la Podul de la Dăbăsari-Căuşeni, de tragere, în cazul în care ruşii i-ar Hurez s-a deplasat pe litoralul Mării Negre de la Odessa până la vărsarea fi forţat trecerea. Bugului. Dintr-un efectiv de peste 1000 de soldaţi Batalionul 3 număra la

Acest fapt se petrecea în mai 1940. jumătatea anului 1944 doar 150.În urma dictatelor impuse, regele Carol al II-lea, pentru a evita pierderile de În timpul unei confruntări fruntaşul Hurez a fost rănit la piciorul drept. Printre

sânge (avându-se în vedere raportul numeric de forţe masat la graniţa cu brancardierii sanitari care l-au deplasat de pe linia frontului se afla şi un văr de-al România de URSS) a cedat Basarabia şi Bucovina ruşilor. său din Isaiia. Este adus în România la Spitalul din Ploieşti. Într-o lună şi jumătate

Retragerea Regimentului 25 de pe linia Nistrului s-a făcut în „linişte” până la piciorul se vindecă, iar fruntaşul este dus la Roman, spre o nouă instruire. Cu ieşirea din localitatea Hrânceşti (sau Hânceştii). În afara acestei localităţi trei această nouă instruire şi cu experienţa de pe front este pus să pregătească noi tancuri ruseşti baricadaseră drumul. Prin traducători, ruşii au somat Regimentul recruţi. Este trimis din nou pe front.25 Infanterie, format din 4000 de soldaţi înarmaţi cu puşti şi câteva mitraliere, să Marea Ofensivă rusească din 1944 surprinde Batalionul 3 Infanterie cu un dezarmeze şi apoi să-şi continue drumul spre România. număr foarte mic de soldaţi, refăcut parţial cu noi recruţi.

Îndrăzneala şi curajul colonelului român care comanda Regimentul 25 a La 23 august 1944, fruntaşul Hurez se retrăsese împreună cu batalionul său mers până la a ameninţa că minează întreaga localitate Hânceşti şi o aruncă în pe linia Nistrului (zona sudică). În acest timp, la Iaşi, fusese spart frontul şi armata aer în câteva minute. Fiecare soldat român purta la brâu câte o mină de aproape 1 română era înconjurată din toate părţile.kg. Văzându-le curajul şi mai ales „obiectul” cu care fuseseră ameninţaţi, ruşii au Regimentul 3 fiind încercuit, lipsit de muniţie şi hrană, se predă în localitatea retras tancurile pe marginea drumului şi au lăsat cale liberă armatei române. La Tătărăşti din Basarabia. Au fost încercuiţi şi luaţi prizonieri cca. 4000 de soldaţi.câţiva kilometri prin pădurea de la marginea Hânceştiului erau lăsate în voia Au fost duşi cu trenurile la Dombas, în Rusia, şi închişi într-un lagăr. Pe nimănui peste 50 de tunuri româneşti trase de cai. Dl. Hurez povesteşte că încă ansamblu, în lagărele în care a fost dus dl. Hurez ruşii s-au comportat omeneşte. mai erau caii înhămaţi la acestea. Rupţi de oboseală şi venirea serii i-a determinat Raţia alimentară era de subsidenţă. Din lagărul de la Dombas dl. Hurez a fost să ia poziţie de luptă (în adăposturi improvizate), oprindu-se pentru odihnă. În repartizat în lagărul Volsk de pe malul Volgăi.cursul nopţii Regimentul 25 a avut surpriza să fie interceptat de o coloană de A lucrat ca tăietor de lemne într-o pădure din împrejurimi.maşini (camioane) româneşti, venite din ţară pentru a remorca tunurile lăsate în La ordinul lui Stalin prizonierii români care au terminat munca au fost pădurea de la Hânceşti. Retragerea a continuat, trecându-se Prutul pe la Albiţa eliberaţi la jumătatea lunii octombrie 1945.spre Vaslui. A ajuns la trecerea peste graniţa cu România (la Ungheni) pe data de 28

Din 1940 până în 1941 Regimentul 25 Infanterie a fost mutat dintr-un loc în octombrie 1945.altul (Vaslui, Fântânele etc.). Pentru merite deosebite, dl. Hurez Nicolae a fost decorat cu „Bărbăţie şi

La Fântânele, jud. Vaslui, dl. Hurez Nicolae a fost instruit la Şcoala de cadre, Credinţă - Clasa a II-a”, pentru că descoperise spioni ruşi într-o pădure din dreptul obţinând gradul de fruntaş, după care a primit în subordine o grupă de recruţi pe localităţii Gorban, spioni care se aflau în spatele frontului şi raportau mişcările de care a instruit-o. Cu această grupă a primit ordin să se deplaseze prin Huşi trupe ale ostaşilor români.(Coasta Lohanului) la Cozmeşti unde a intrat în componenţa Batalionului 3 A fost lăsat la vatră cu gradul de sergent-major. Încă mai posedă tăria şi Infanterie. Din acest loc au fost masaţi pe linia Prutului, în dreptul localităţii curajul care l-a însufleţit în acea perioadă de grele încercări ale vieţii. Pentru că şi-Ghermăneşti unde au rămas vreo lună până la trecerea Prutului pentru eliberarea a apărat cu credinţă şi vitejie ţara, statul român îi oferă o pensie de veteran de Basarabiei. război de 1.300.000 lei/lună. El este mulţumit şi spune că şi-a făcut datoria faţă de

La 22 iunie 1941 la ordinul generalului Ion Antonescu, Batalionul 3 Infanterie Patrie, chiar dacă gestul lui de atunci nu mai face trei parale în ochii politicienilor trece Prutul. Din acest moment fruntaşul Hurez Nicolae din Isaiia primeşte de astăzi.misiunea de curier agent. În această funcţie trebuia să ducă ordinele scrise din

20


I. Revoluţia franceză (I)1. Iosif Visarionovici Stalin şi Napoleon Bonaparte

de pr. Nicolae Trofin

Cea de-a doua ediţie a cărţii lui Des Griffin, „Fourth Reich of the Rich” (Cel guvernele ţărilor vecine şi să le remodeleze după tiparul republican, care să-i de-al patrulea imperiu al plutocraţiei), din 1995, conţine un adaos de 57 de pagini corespundă celui folosit în Marea Naţiune” (vol.3, p.174). Ca şi măreaţa Uniune faţă de prima ediţie, adaos care cuprinde dovada de necontestat a faptului că Sovietică, Napoleon nu s-a mulţumit să jefuiască popoarele „eliberate” de el bolşevismul nu numai că a fost şi este creaţia bancherilor şi a cămătarilor luându-le alimentele, banii şi recruţii, ci a început să care în Franţa operele de artă internaţionali, dar execută întocmai comenzile primite de la directoratul acestei care constituiau bogăţia cea mai mare a italienilor, de pildă. Ca şi elitele plutocraţii, care nu se sfieşte să-şi arate puterea. Ilustrativă este aroganţa cu care comuniste, Napoleon nu credea propaganda despre „libertate, egalitate şi la 17.02.1950, când aşa-zisul „război rece” şi aşa-zisul „antagonism sovieto- fraternitate”, ştia foarte bine că oamenii nu s-au născut şi nu vor fi niciodată egali, american” despărţeau chipurile lumea în tabere adverse, James Warburg, fiul şi că revoluţia franceză era în realitate duşmana cruntă a libertăţii.bancherului evreu Paul M.Warburg, care organizase sistemul monetar american Asemănarea dintre poliţia napoleoniană şi securitatea din ţările socialiste în 1913, declara în faţa senatului american: „Va fi un guvern mondial indiferent de este frapantă. Poliţia napoleoniană făcea uz de agenţi provocatori, care, scrie ce părere are lumea. Dezbatem acum doar dacă guvernul mondial va fi instaurat Scott, „dirijau, încurajau, chiar sugerau comiterea de infracţiuni, pentru a-şi cu arma în mână sau de bună-voie”. (Des Griffin, Fourth Reich of the Rich, p.252). recolta apoi răsplata pentru arestarea infractorilor... În Franţa puterea poliţiei

O dovadă că comunismul, creaţia cămătarilor evrei internaţionali, execută devenise covârşitoare: de fapt întreaga existenţă a guvernului părea că depindea întocmai ordinile primite de la aceştia, o conţine procesul intentat în 1938 lui în mare măsură de exactitatea informaţiilor pe care le obţinea; şi pentru acest Christian G. Rakovski, alături de Buharin, Rakov, Iagoda, Karahan şi alţi scop numărul poliţiştilor fusese sporit, şi disciplina lor îmbunătăţită sub „troţkişti”. Christian Rakovski, bulgar născut în Dobrogea, medic francez, cu studii administraţia expertului şi vicleanului Fouché” (vol.4, p.330). Fouché îşi la Paris, vorbitor fluent al francezei, germanei, englezei, românei, rusei, turcei şi construise o reţea perfectă de spionaj al cetăţenilor pe bazele reţelei de spioni bulgarei, personalitate influentă în internaţionala socialistă şi unul din fondatorii existente din vremea revoluţiei franceze, care-i făcuse pe francezi să nu statului sovietic, a fost preşedintele R.S.Ucraina şi ambasador sovietic în Franţa. îndrăznească să rostească o vorbă care să nu fie spre lauda regimului.Dorind să afle cât mai multe, poliţia secretă a lui Stalin îl ancheta pe acuzat în Ca şi Stalin, Napoleon era suspicios şi nu tolera rivalii la putere (pp.333-secret în prezenţa unui medic a cărei sarcină era să-i administreze celui anchetat 334): „Datoria poliţiei era să supravegheze opinia publică... Ziarele publice erau drogul care să-l facă să vorbească raţional şi veridic fără să-şi dea seama dar şi sub supravegherea zilnică şi constantă a poliţiei, şi redactorii lor erau somaţi să fără să-l facă să sufere căci acuzatul, cum s-a dovedit ulterior, făcea parte din apară în faţa lui Fouché de câte ori apărea ceva care putea fi considerat că nu-i cercul intim al directoratului plutocraţiei. După acest interogatoriu, Stalin i-a respectă autoritatea. Suprimarea ziarului care păcătuia era adesea însoţită de comutat pedeapsa lui Rakovski de la împuşcare la 20 de ani de puşcărie (pg.252- exilul sau încarcerarea redactorului. Aceleaşi măsuri erau luate împotriva 255). La proces a asistat ambasadorul Statelor Unite, Davis, care a făcut autorilor, librarilor, editorilor” (pp.334-335).acuzaţilor Rosenholz şi Rakovski, un mic semn secret masonic, şi în decursul Napoleon era nu numai un ateu, dar avea un fel de credinţă ocultă în care convorbirilor cu oficialităţile sovietice, ambasadorul Davis a pomenit despre recunoaştem elementele luceferianismului masonic. Se considera superior efectele favorabile pe care le-ar avea în opinia publică americană amnistierea lui oamenilor şi în ultimii lui ani de captivitate depănându-şi amintirile susţinea că n-a Rakovski (pg.308). fost învins de armatele duşmane ci de elementele naturii. Ca şi masonii, fiinţa

Des Griffin notează că cele dezvăluite de Rakovski sunt lucruri cunoscute supremă era pentru Napoleon Natura (forţa generativă), şi cu toată mintea lui de zeci de ani cercetătorilor care au consultat documentele originale şi nu s-au ascuţită de matematician şi general, gândea în termenii ocultismului cabalistic ai lăsat orbiţi de mass-media şi de pseudo-istoria academică şi politică, dar aceste celor patru elemente.lucruri sunt dezvăluite pentru prima dată în mod închegat şi cursiv de către unul Napoleon a inaugurat un sistem de propagandă oficială şi personală prin din operatorii Planului. Relatările lui Rakovski sunt unul din cele mai importante buletinele oficiale în care, scrie Scott, „anunţa poporului francez succesele sale, documente politice ale secolului şi ar trebui să fie lectură obligatorie pentru toţi arăta publicului acele adevăruri pe care dorea el să le ştie publicul, şi în acelaşi cei ce doresc să afle ce şi de ce se întâmplă în întreaga lume. Atât de importantă timp acele minciuni pe care dorea ca publicul să le creadă”. Împăratul era deja este depoziţia lui încât vom reda toate pasajele. Aducem aici doar o observaţie obiectivul unei adoraţii binemeritate: nu mai trebuiau decât să-i ridice temple şi de-a lui Rakovski care ne-a izbit şi ne-a determinat să examinăm mai atent ce s-a să-i construiască altarele. Ca şi Stalin, Napoleon şi-a plantat marionete în vârful întâmplat în Europa cu două secole în urmă. guvernelor ţărilor ocupate de el, a căror datorie era să sacrifice naţiunile în vârful

La moartea lui Lenin, care a avut multiple hemoragii cerebrale, dar n-a murit cărora erau plantate, lăcomiei şi ambiţiei napoleoniene (p.267).de moarte naturală, Troţki era cel care trebuia să devină dictatorul suprem al Jaful şi violenţa trupelor sovietice în ţările prin care treceau, chiar ţări aliate, statului sovietic, dar s-a îmbolnăvit şi a fost incapabil de orice acţiune timp de sunt comparabile cu trecerea hunilor, tătarilor sau vandalilor dar Napoleon câteva luni, interval în care trebuia imediat realizată centralizarea puterii practicase aceeaşi metodă. Ca şi Stalin, Napoleon tăia şi spânzura ţările şi totalitarismului bolşevic. Cum Troţki refuza să-şi ajute eventualii rivali, cum toţi teritoriile lor, desfiinţându-le şi mutându-le graniţele la bunul lui plac - în numele ceilalţi evrei bolşevici, inclusiv Zinoviev, nu erau pregătiţi pentru a realiza această păcii - şi spunând că le face un bine (p.119). Ca şi Stalin, care în timp ce încheia sarcină, şi cum Stalin lucra febril să-şi asigure sprijin în cadrul comitetului central, cea mai strânsă alianţă cu Hitler se pregătea să-i invadeze ţara, Napoleon îi scria soluţia a fost ca grupul din care făcea parte şi Rakovski şi care pregătise regelui Spaniei urgentând o mai strânsă alianţă printr-o căsătorie între moartea lui Lenin şi ascensiunea lui Troţki să se alieze temporar cu Stalin, moştenitorul tronului Bourbonilor din Spania şi o rudă a sa, în timp ce ordona devenind mai stalinişti decât Stalin şi sabotându-l în mod subteran, lucru de care armatei să invadeze Spania (p.143).Stalin îşi dădea seama. În această luptă subterană, Stalin câştigă teren, căci Demagogia tipic comunistă nu-i era străină lui Napoleon care ţinea avea un „atavism naţional” (expresia lui Rakovski) care i-a permis să mizeze pe discursuri în faţa Adunării Legislative a Franţei în care spunea că „triumful meu în puternicul şovinism şi panslavism rus, să construiască un comunism naţionalist război va fi triumful geniului binelui asupra geniului răului, triumful moderaţiei, rus opus comunismului internaţional cosmopolit al ocultei. „El a pus ordinii şi moralei asupra războiului civil, anarhiei şi pariurilor rele” (op.cit., vol.7, Internaţionala în slujba Uniunii Sovietice care deja îl accepta ca stăpân”, zice p.14).Rakovski; „Dacă vrem să găsim o paralelă în istorie, atunci indicăm Regimul lui Napoleon aducea mult cu o democraţie populară socialistă. bonapartismul şi dacă vrem să găsim pe cineva de tipul lui Stalin, nu vom găsi pe Înainte de revoluţie Franţa avusese o singură închisoare pentru deţinuţii politici, nimeni ca el în istorie... Asemenea lui Napoleon, Stalin atinge stinge revoluţia, el sub Napoleon pentru deţinuţii politici se înfiinţaseră 6 închisori, în care erau n-o slujeşte ci se serveşte de ea” (p.286). Am căutat paralele staliniste în biografia închişi oameni care nu puteau fi acuzaţi de nimic altceva decât de lipsă de lui Napoleon scrisă dă Walter Scott, contemporanul lui: „Life of Napoleon devotament politic pentru cauza lui Napoleon. La 3 martie 1810, Fouché, şeful Buonaparte. Emperor of the Franch, with a Preliminary View of the French, poliţiei a adoptat procedeul de încarcerare a cetăţenilor fără procedură judiciară Revolution” (9 volume, Edinburgh: Ballantyne, 1827). Astfel metoda folosită de pe baza unui simplu ordin emanat de la Napoleon (pp.67-68).Stalin în cel de-al doilea război mondial, de epuizare a inamicului obligându-l să Napoleon se considera „omul destinului”, predestinat ca să fie conducătorul măcelărească un număr infinit de soldaţi sovietici, este descrisă de Walter Scott suprem al lumii unite sub un singur guvern mondial - acelaşi ca şi guvernul Noii în biografia lui (op.cit., vol.2, pp.387-388) ca principala cauză a victoriei trupelor Ordini Mondiale de astăzi. Avertizat de Fouché asupra pericolului unei campanii noii republici franceze, căci, scrie el, „generalii francezi ştiau că viaţa omenească împotriva Rusiei care ar putea fi dezastruoasă (lucru care s-a şi întâmplat în era marfa cea mai puţin preţuită de republică, şi că atunci când moartea era 1812), Napoleon a răspuns: „E vina mea dacă puterea pe care o deţin deja mă ospătată din plin cu atâta generozitate de la un capăt la celălalt al Franţei, nu obligă să iau în mâinile mele dictatura întregii lumi? Destinul meu nu s-a împlinit trebuiau să se zgârcească ospătând-o pe câmpul de luptă... Atunci generalii încă, situaţia mea este astăzi (când stăpânea aproape întreaga Europă francezi au început să folosească acele atacuri succesive în coloane, în care se continentală) doar un început al situaţiei pe care trebuie s-o realizez. Trebuie să aruncă o brigadă după alta fără întrerupere şi fără nici o grijă pentru pierderea fie doar o singură legislaţie Europeană, o singură curte de apel. Aceeaşi monedă, atâtor vieţi, până când braţele adversarilor sunt istovite de atâta măcel” (p.391). aceleaşi măsuri şi greutăţi, aceleaşi legi, trebuie să domnească în toată Europa.

Cu un secol înainte de revoluţia bolşevică, Walter Scott remarcă deja că Trebuie să fac o singură naţiune din toate statele Europene” (p.161).scopul revoluţiei franceze fusese răspândirea terorii în întreaga lume, şi Napoleon ştia însă ceea ce Walter Scott, biograful său, nu ştia. Napoleon distrugerea structurilor societăţilor europene şi a civilizaţiei creştine în Europa, ştia cine trage sforile din umbră pentru anihilarea naţiunilor şi instaurarea căci principalul scop al directorului francez, scria el „era să provoace revoluţia în guvernului mondial, ştia că bancherii care deţineau Banca Angliei erau cei care

21


finanţau războaiele şi decideau astfel care armată va fi victorioasă, în care război; redând fidel reproşul făcut de Napoleon lui Metternich, că s-a lăsat plătit de acei bancheri („Ah Metternich, cât ţi-a dat Anglia ca să te determine să-mi declari război?”), Walter Scott vede clar mâna ocultei în Franţa şi nu în Anglia (p.512).

Walter Scott şi-a scris cele 9 volume ale biografiei lui Napoleon ca să justifice felul în care guvernul englez l-a eliminat pe Napoleon dintre cei vii - bineînţeles, negând că guvernul britanic ar avea vreo vină în otrăvirea lui Napoleon, pe care el n-o denumeşte otrăvire, ci „ulcer stomacal”.

Desigur, comparată cu Revoluţia Franceză, domnia lui Napoleon a fost raiul pe pământ; şi poate chiar şi comparată cu domnia aristocraţiei franceze dinainte de revoluţie; căci oligarhia parizitară întotdeauna împilează şi sărăceşte organismul gazdă, dar domnia lui Napoleon n-a fost decât un stadiu în planul general de distrugere a civilizaţiei creştine; a fost un pas înapoi în revoluţia permanentă masonică - iudeo-comunistă, după tactica lui Lenin: „doi paşi înainte, un pas înapoi”.

Catapultat în fruntea armatei franceze, ales şi sprijinit ca să fie stăpânul totalitar al Franţei unde avea să slujească planul rothschildian o vreme, ca mulţi dintre marionetele N.O.M., Napoleon n-a bănuit că va fi şi el înlăturat şi distrus după ce-şi va juca rolul. Când arsenicul cu care îl otrăveau începuse să-şi facă efectul şi când doctorul O'Meara în care avea încredere a fost înlăturat, a înţeles că va fi ucis, şi şi-a exprimat această convingere - pe care Walter Scott, conform liniei politice al cărei apologet este, o ridiculizează (vol.9, p.278).

În testamentul pe care l-a scris la 15 aprilie 1821, Napoleon scrie: „Mor în credinţa apostolică şi catolică, în sânul căreia m-am născut acum mai bine de 50 de ani” - asta după ce fusese un instrument de distrugere al Franţei catolice, acest mare braţ al creştinismului european, pentru a cărui mutilare fusese organizată revoluţia din

xxx xxx1789. Şi mai scrie: „Mor prematur, asasinat de oligarhia engleză şi de ” (apud Walter Scott, Life of Napoleon Buonaparte, vol.9, appendix XII). Nu ştim la ce se referă , xxxşi nu ştim de ce Walter Scott a înlocuit originalul cu . Înainte de moarte, Napoleon a întrezărit marele plan anticreştin al cărui marionetă fusese; a renunţat la pseudo-

religia lui masonică cu terminologia ei egipteană şi a cerut să i se trimită un preot catolic (vol.9, p.279).În testamentul său din 15 aprilie 1821, Napoleon îi acuză pe Marmont, Augereau. Talleyrand şi La Fayette că-l trădase pe el şi trădase Franţa. Un alt contemporan,

William Blake, scrie cu insistenţă despre trădarea lui La Fayette, care, zice poetul, s-a vândut pe bani. Dar iată cum descrie Nicola Nicolov înfrângerea lui Napoleon la Waterloo: „Este dovedit prin documente aflate în Arhivele naţionale de la Paris că James, Carl şi Nathan Rotschild făceau multe intrigi şi conspiraţii. Ministrul poliţiei avea, de asemenea, o cantitate mare de scrisori şi alte dovezi care dovedeau că existau numeroase conspiraţii clandestine ale Rotschilzilor... Bătălia de la Waterloo de asemenea este un mister. Până în ultimul moment, armata lui Napoleon avansa pe toate fronturile. Dar Napoleon s-a îmbolnăvit şi cel care deţinea comanda sub el, Mareşalul Soult, a pierdut bătălia în mod intenţionat. S-a descoperit ulterior că Soult era rudă de sânge cu Rotschild. A fost ulterior răsplătit cu multă generozitate pentru trădarea lui şi familia lui s-a bucurat de multe favoruri” (The World Conspiracy, p.173).

- va urma -

- continuare din pagina 1 - rezonanţă, a pledat prin 1998, în ziua de 15 ianuarie, la televiziunea naţională, ca

asupra lui Eminescu să se instituie o tăcere de vreo zece ani, la scurt timp a primit

Faptul se oglindeşte nu numai în tipologia antropologică foarte diversă (care un premiu gras de 5000 de dolari. Nici tinerii de la Dilema n-au ieşit la rampă

nu a fost studiată cu seriozitatea ştiinţifică necesară), ci şi în complexitatea limbii împotriva lui Eminescu pe gratis. Unul dintre ei, după ce a calificat publicistica lui

române, încă o enigmă de dezlegat. Româna este o limbă romanică atipică, în Eminescu „milă din toate punctele de vedere”, a fost promovat consilier al

stare să primească aluviuni lingvistice din toate zările. Când Emil Cioran spunea preşedintelui Emil Constantinescu. Ulterior, însă, a avut „slăbiciunea” să

că limba română răscumpără întreaga subistorie a românilor (alături de recunoască faptul că nu citise cele cinci volume de publicistică eminesciană. Nu e

Eminescu), el ştia ce spune. Din păcate, indivizii vorbitori de limbă română sunt, asta elocventă şcoală de ticăloşie? Un altul, tot dintre „dilematici”, nu s-a sfiit, în

în mare măsură, creaturi hibridate în precaritatea lor istorică, predispuse la toate 2000, să primească Premiul Naţional „M.Eminescu”, la Botoşani, alături de Cezar

vicleniile celor ameninţaţi în securitatea lor interioară, fenomen cu mult mai redus Ivănescu. Pentru el, Eminescu nu exista ca poet, în 1998, dar a acceptat premiul

în sânul statelor puternice, aşezate în politici statornice, dominatoare. Aşezarea cu numele „nulităţii”. Nu e şi asta o formă de ticăloşie?

„în calea tuturor răutăţilor” nu este o vorbă gratuită a cronicarului. Această Ticăloşie e şi atunci când o revistă te atacă, dar nu-ţi acordă dreptul la

aşezare-neaşezare a intrat atavic în mentalul indivizilor care, din stăpâni la ei replică. Or, în România aceasta e regula. În România, eşti „valoros” numai atâta

acasă, s-au văzut mai mereu în postura de slugi ale altora mai puternici. Nici vreme cât întruneşti favorului unei anumite grupări literare. Principiul comunist

comunităţile tradiţionale ţărăneşti n-au putut rezista în faţa agresivităţilor, fiindcă „cine nu e cu noi e împotriva noastră” se îmbogăţeşte: „cine nu e cu noi nu are nici

n-au avut norocul istoric al unor elite capabile să reziste şi să făurească o istorie o valoare”. Când deschizi anumite reviste, ştii sigur că anumiţi autori nu pot fi

românească propriu-zisă. Domnii puternice precum cea a lui Ştefan cel Mare au decât lăudaţi, pe când asupra altora fie se instituie tăcerea, fie sunt luaţi în

fost excepţia, iar nu regula în istoria românilor. Într-o ambianţă precară etnic şi tărbacă. Nu e şi aici tot o formă de ticăloşie?

istoric, supravieţuirea individului devine mai importantă decât comunitatea, Mi s-a întâmplat că un critic literar, înainte de 1989, mă „curta”, intrasem în

tocmai fiindcă individul nu se poate împlini în comunitate. Supravieţuirea a ceea corespondenţă cu el, i-am făcut şi vizite la Bucureşti, pentru ca după „rivoluţie” să

ce numim românitate s-a datorat exclusiv Bisericii Ortodoxe şi limbii române, iar se prefacă a nu mă mai cunoaşte, la o întâlnire scriitoricească, obişnuit acum să

nu statului care, la români, n-a ajuns niciodată atât de puternic, încât să nu-şi mă „înţepe” prin reviste ori de câte ori are prilejul. Ce să mai vorbim despre

oprime indivizii. După opinia mea, numai un stat deosebit de puternic poate oamenii politici? Ei, cel puţin, se dau în spectacol în văzul întregii lumi. Cu dânşii,

garanta libertatea reală a indivizilor, aşa cum se-ntâmplă în S.U.A., în Anglia sau „legea Hameleonului” atinge performanţe la care nici n-au putut visa Cantemir

în Germania. Statele slabe sunt state-slugi, cum e România. În astfel de state, sau Caragiale. Iar mass-media românească jubilează în a le aduce în presă şi pe

individualismul cel mai viclean cu putinţă e legea de supravieţuire, încât nu e de micul ecran isprăvile. Românul de rând nu se lasă nici el mai prejos, fiindcă are

mirare că fenomenul corupţiei înăbuşă orice licăr de politică în folosul acum la dispoziţie ceea ce nici gândul din basme n-a putut gândi: este vorba de

comunităţii. Ajungem, astfel, la ticăloşie, care, etimologic vorbind, înseamnă internet. Cine vrea să afle firea românului „dăştept”, să „navigheze” pe internet şi

mizerie materială devenită mizerie psihologică şi spirituală. va vedea cât de „curajoşi” sunt concetăţenii noştri încă de tineri, la adăpostul

Ticăloşia la români arată imensa slăbiciune a statului român, condamnat să anonimatului, încât gazete de scandal ca România Mare, Atac la persoană sau

fie condus de ceea ce Eminescu numea „pătură superpusă”, o oligarhie rapace, Caţavencu par mieluşele. Poţi spune fără teamă orice despre oricine nu ţi-e

care face politică întotdeauna pentru interese personale şi de grup, încât, în simpatic. Multe din aceste spurcări nu sunt, însă, simple exerciţii scatologice. Ele

România, s-a dovedit cu prisosinţă că nu există încă partide politice în adevăratul au ţinte precise. De pildă, atentatele fizice de la Chişinău, să zicem, împotriva

sens al cuvântului. Deruta Cetăţeanului turmentat care nu ştie cu cine să voteze unor intelectuali incomozi ca Grigore Vieru, sunt dublate nu numai de odioase

este oglinda teribilă a acestei realităţi ameninţând să devină „specific naţional”. În tiruri din presă, dar şi de campanii pe internet. Un „viteaz” anonim, bunăoară,

ciuda acestui fapt, ticăloşia aferentă nu poate fi considerată consubstanţială informa mapamondul că Grigore Vieru este un infractor de drept comun, fiindcă a

individului român. Dar întrucât ticăloşia românească este produsul statului român ucis cu maşina personală un copil, fără să fie pedepsit de lege. Evident, cine nu-l

ea trebuie judecată ca atare, în sensul că nu mai avem legitimitatea să-i învinuim cunoaşte pe Grigore Vieru, care se sfieşte să strivească şi o muscă, poate crede

pe alţii de ceea ce au copt şi au dat pe piaţă românii înşişi erijaţi sau nu în orice, neştiind că poetul n-a fost în viaţa lui posesorul unui automobil şi nu s-a

politicieni, dar nu numai. Ticăloşia concetăţenilor noştri l-a impus pe Eminescu la urcat niciodată la volan.

casa de nebuni, tot ea i-a asasinat pe Nicolae Iorga, pe Corneliu Zelea-Codreanu, Şi, totuşi, în pofida unor astfel de exemple, nu dintre cele mai revelatoare,

pe mareşalul Ion Antonescu, pe Ceauşeşti etc. Tot ticăloşia de slugă a trimis zeci cred că ticăloşia la români n-a atins grosul populaţiei şi, deci, nu ţine de

de mii de ţărani înstăriţi la canal, i-a băgat în puşcării pe Mircea Vulcănescu, pe „specificul” naţiei, cum încearcă să acrediteze unii neprieteni ai noştri vecini sau

Gheorghe I.Brătianu, pe Vasile Voiculescu, pe Mina Dobzeu, pe Constantin ba. S-ar putea ca alţii să ne întreacă în ticăloşie, având, însă, priceperea de a-i da

Noica, pe N.Steinhardt, pe Nichifor Crainic... Tot ea, sărmana, a produs jaful ţării o spoială propagandistică atât de reuşită, încât să pară cu totul altceva. Prin

postdecembriste şi i-a condamnat pe pensionari la moarte, la frig, la foame. contrast, s-ar constata că potlogăria românilor va fi fiind de o naivitate

Ticăloşia, însă, îmbracă forme uneori „elevate”, „elitiste”, în cultură. O dezarmantă. Încât pecetluirea ei ca moft naţional de către Caragiale ar putea

colegă din Bucureşti îmi spunea că după ce un critic, cu nume de oarecare să-i fie adevărata măsură.

Hameleonismul la româniTheodor Codreanu

22


Drama trăită de familia mea în anii 1946-1947Aşa cum am arătat în partea introductivă a „monografiei” satului Oţeleni, din porumb, eu şi fratele Valentin, având asupra noastră şi 2 leghicere, din zestrea

cauza secetei cumplite ce a cuprins întreaga Moldovă, am fost nevoit să-mi mamei, pentru a le da pe cereale. Cum trenul era aglomerat, ne-am urcat întrerup cursurile şi să plec în căutarea unui loc de muncă, pentru a mă întreţine şi deasupra unui vagon.a-mi ajuta familia să iasă din această situaţie grea în care se afla. În gara Teiuş am fost observaţi, daţi jos de conductori şi, cum eram îngheţaţi

Fără a mai sta pe gânduri, pe 17 iunie 1946 am plecat în capitală - unde de nu puteam nici să vorbim, am fost duşi la infirmeria gării şi trataţi cu ceaiuri. aveam un unchi - şi după zile de căutări, am reuşit să mă angajez ca „băiat de După ce ne-am revenit am continuat drumul în com. Fenlac - jud. Timiş - Torontal, prăvălie” la fostul restaurant „2 Aviatori” de pe Calea Griviţei nr.152, patroni fiind pentru a cumpăra porumb. Menţionez că, dacă nu am fi fost daţi jos de pe vagon, grecul Tache Spireli şi un macedonean. eram predispuşi să cădem, aşa cum am auzit că s-a întâmplat cu alţi moldoveni.

Pentru început mi-au oferit doar masă, apoi, după o lună de probă, fiind În Banat preţurile la porumb crescuseră enorm de mult şi de abia am putut mulţumit de muncile pe care le prestam, mi-au cumpărat 2-3 cămăşi de vară, de la cumpăra 2 saci de boabe, pe care i-am dus acasă mamei, bunicii şi celorlalţi fraţi.ţiganii ce umblau cu haine vechi pe stradă. După această călătorie, fratele Valentin a avut mari necazuri, deoarece din

Deşi nu aveam decât 17 ani, programul era de la orele 8 la 23, iar muncile pe cauza îngheţului (frigului îndurat), nu i s-au mai dezvoltat muşchii de la picior, care le executam erau grele şi umilitoare pentru un tânăr absolvent a 6 clase şchiopătând. De altfel, la vârsta de 69 de ani a decedat, făcând şi alte complicaţii.primare şi a 4 clase de Gimnaziu Comercial. Dar nu aveam încotro să o iau şi Cât am lucrat pe şantierul de la Triajul Nou Braşov, au decedat doi trebuia să muncesc şi să mă întreţin. moldoveni mai în etate.

După orele de program, mă duceam la unchiul meu, care locuia într-o Unul era din Corni - Albeşti, pensionar C.F.R., iar al doilea de prin părţile cameră cu chirie, în spatele Gării de Nord, împreună cu soţia sa, iar eu dormeam Dorohoiului. După deces i-au ridicat cu salvările şi duşi au fost, noi ne mai aflând jos, pe duşumea. nimic de ei.

Între timp, cu sprijinul patronului grec, am găsit un loc de muncă şi fratelui Pe şantier erau angajate şi câteva fete tinere tot din Moldova, pentru a face meu, Ion - de 12 ani -, tot la un restaurant („bodegă”) din cartierul Tei, tot pentru curăţenie în barăcile în care erau cazaţi muncitorii. În realitate erau folosite ca masă şi cazare. femei de serviciu la domiciliul inginerului-şef şi a picherului.

Deoarece patronul îl punea la munci peste puterile sale şi începuse să-l şi Am omis să menţionez faptul că de la 1 decembrie 1946 şi până la sfârşitul lovească, fratele meu după 2 luni a fost nevoit să se înapoieze la părinţi. lunii februarie 1947, am făcut parte din „brigada de intervenţie” care avea

Pe 15 septembrie 1946, când la radio s-a anunţat începerea anului de încadraţi numai tineri şi lucrători în putere, până în 50 de ani.învăţământ, am început să plâng în hohote, deoarece nu mai eram elev, ci un Oltenii care mai lucraseră pe acest şantier şi în alţi ani, ştiind ce înseamnă oropsit al soartei. „brigadă de intervenţie”, nu s-au înscris nici unul, dar nici nu ne-au informat.

La sfârşitul lunii octombrie 1946, m-am hotărât să mă înapoiez la părinţi şi De altfel, ei nu erau înscrişi la cantină şi mâncau din merindele aduse de să lucrez cu tata şi alt frate mai mic la pădure, unde în loc de bani ne dădea câteva acasă.

3 A doua zi după ce ne-am dat consimţământul că intrăm în brigadă, ne-am kilograme de porumb pentru fiecare m de lemne tăiat - steri. În plus ne făceam şi trezit în faţa barăcii cu două camioane cu prelată şi scaune şi duşi să săpăm câte o grămadă de lemne pentru foc, iar seara mai aduceam în spate, câte o şanţuri în zona Gării din Braşov, pentru introducerea gazului metan în locuinţele bucată de lemn de frasin, sau câte 1 doagă de stejar cioplită, pentru butoaie de unor ingineri şi alţi salariaţi superiori ai C.F.R.vin.

Aici am lucrat din greu la târnăcop, hârleţ şi lopată, deoarece pământul era La înapoiere am adus din Bucureşti cca. 20-25 de pâini pentru familie şi o îngheţat, iar după introducerea ţevilor am astupat şanţul bătând cu maiele pentru sumă modestă de bani pe care-i obţinusem din vânzarea cu supra-preţ a ţigărilor a nivela bine pământul. Până la revelion lucrarea a fost terminată.în timp de noapte, la bar, cât şi dintr-un mic ajutor dat de ospătari şi picoliţe, din

În lunile ianuarie şi februarie 1947 - când apele râului Timiş au îngheţat, cheta pe care o făceau pe linie de sindicat.zilnic am fost duşi cu camioanele la spart gheaţa cu târnăcoape şi răngi, pentru Cu această sumă şi cu ce mai aveau acasă, tata a plecat la Târnăveni, în alimentarea cu apă a oraşului şi a depoului C.F.R.Ardeal, unde avea o consăteancă, pentru a cumpăra porumb. Eu cu fratele

După 1 martie 1947, când vremea s-a mai încălzit, „Brigada de intervenţie” a Valentin am continuat lucrul la pădure.fost desfiinţată, iar noi am fost puşi să sortăm şinele de cale ferată, traversele de La înapoiere tata ne-a informat că la Braşov C.F.R.-ul angajează muncitori lemn şi alte materiale sosite în timpul iernii descărcate în dezordine. Când soseau necalificaţi pentru diferite munci şi pe lângă salar ne asigură masa şi cazarea.vagoane cu materiale, le descărcam, iar când erau comenzi de materiale de pe Nu am stat prea mult pe gânduri şi am plecat la Braşov, unde ne-am angajat şantier, încărcam vagoanele.toţi trei la depozitul de materiale de la „Triajul Nou” situat în partea de est a

Peste câteva zile de muncă, picherul mi-a propus să duc zilnic 6 kg. de lapte Braşovului.muls de la vacile sale unui inginer şef care locuia sub poalele muntelui Tâmpa, Cazarea ne-au asigurat-o în barăci din scândură aflate în incinta depozitului distanţă 12-14 km de şantier. Am acceptat propunerea şi zilnic făceam această - rămase de la nemţi - pline de ploşniţe, iar masa ne-o aducea de la o cantină a cursă pe jos, până la primirea salariului de la sfârşitul lunii martie.C.F.R.-ului, dar din fasole, varză, cartofi şi sfeclă, însoţită de o bucată de

Primăvara sosind mai timpuriu, am hotărât ca tata şi fratele să se înapoieze mămăligă de 200-250 grame şr pe care noi am denumit-o „chirpici”.acasă, deoarece începuseră muncile agricole, iar eu să merg în Banat, comuna În fiecare baracă locuiam câte 25-30 de lucrători, parte din ei şi din Oltenia, Fenlac şi să mă angajez la lucru pentru porumb sau alte cereale.dar mai mulţi erau moldoveni. Dormeam pe paturi din scândură suprapuse, ne

Ajuns la destinaţie, am tras la un consătean, tâmplar, care construia un înveleam cu 2 pături, cu căciula pe cap, iar când bătea vântul şi ningea, ne hambar pentru cereale la un funcţionar al Primăriei din sat.trezeam cu grămezi de zăpadă pe perne, care intra prin crăpăturile scândurilor de

Mi-a oferit găzduire 2-3 zile şi dormeam pe un pat improvizat în staulul la baracă.vitelor şi cailor. Drept recunoştinţă faţă de gazdă am ascuţit o grămadă de araci Toată noaptea stăteam cu lumina aprinsă pentru a ne apăra de ploşniţe.pentru vie şi am ajutat în muncă pe tâmplar şi gazdă.Ne încălzeam cu o plită de fontă şi un godin montate în mijlocul încăperii, dar

Între timp m-am angajat - dar numai pentru masă - la cărat cu roaba trebuiau păzite de plantoane, pentru a fi în siguranţă că nu luăm foc.cărămidă şi mortar la zidarii care construiau o casă notarului din Fenlac. De Tata era cunoscător al muncilor de pe şantierele C.F.R., deoarece la dormit mă duceam tot la consăteanul meu tâmplar.începutul căsătoriei - în timpul iernilor - mai lucrase la Dobrina - Huşi, la Crasna -

După zidirea casei, am rămas fără serviciu şi aflând că un sârb bogat îşi Vaslui, sau la Babadag - Tulcea.construieşte o casă nouă, l-am rugat pe notar să mă recomande, ceea ce a şi Fiind remarcat de picher, la chemat la birou şi i-a propus ca după orele de făcut, deoarece îmi apreciase munca depusă.program să se ocupe de cele două vaci de rasă şi alte munci din gospodăria sa.

Sârbul, Jiva Jivo, observând că sunt harnic şi ascultător, mi-a propus după Pentru această muncă, soţia picherului îi dădea din când în când câte o câteva zile să mă angajeze ca argat, oferindu-mi în schimb o cantitate infimă de farfurie de mâncare, iar nouă ne trimitea câte 1-2 felii de pâine. Drept recunoştinţă porumb şi orz (100 kg. porumb şi 60 kg. orz).- în afara orelor de program - mergeam şi noi de-i tăiam traverse scoase din uz

Am acceptat propunerea, dar i-am spus că voi sta numai până în august, pentru foc şi le depozitam într-o magazie improvizată de lângă baraca în care deoarece intenţionez să mă reîntorc la părinţi, pentru a-mi relua cursurile.locuia picherul.

Printr-o telegramă am chemat pe tata în Banat, pentru a lua cerealele În afară de salar, C.F.R. asigurau fiecărui lucrător câte o foaie de drum, dus-promise şi de care familia avea mare nevoie.întors, după 3 luni de serviciu.

La sosirea tatei am stabilit cu sârbul ca la începutul secerii să vină şi tata la Cum noi eram trei, tata în fiecare lună după primirea salarului pleca în Fenlac şi împreună cu un localnic specialist în cosirea păioaselor, să cosească Banat, de unde cumpăra câte un sac de porumb pe care-l ducea familiei în cele 10 ha. de orz şi grâu ale sale şi ale tatălui său, cu care locuia împreună.Moldova, apoi se înapoia la muncă pe şantier.

În familia sârbului am fost tratat omeneşte şi m-au considerat ca şi cum aş fi Călătoria o făcea cu trenul „Foamei” ce se forma din gările Timişoara, Arad un membru al familiei lor. Serveam masa împreună cu ei, mă apreciau, iar eu şi alte oraşe mari din ţară.îndeplineam tot ceea ce îmi cereau şi fără a ieşi din cuvântul lor.Având adeverinţă că lucrează la C.F.R., plus foile de drum, niciodată nu i s-a

Un singur lucru nu-mi convenea, că dormeam în grajdul vitelor, unde ţineau confiscat cerealele cumpărate şi asta pentru că avea şi o cantitate ce nu depăşea 4 cai şi 2 vaci. În cele din urmă am înţeles că nu aveau să-mi ofere pentru găzduire 100 kg. de porumb. Confiscările se făceau la cei care aveau cantităţi mai mari şi o altă încăpere, iar casa nouă, aflată în plină construcţie, nu avea încă uşi şi erau bănuiţi că fac speculă.ferestre.În schimb, dacă nu erai atent, îţi dispărea sacul cu cereale, în special atunci

Conform înţelegerii, în luna iulie a sosit şi tata în Banat şi cu cosaşul localnic, când te prindea somnul.am format o echipă de recoltat orz şi grâu. Mie îmi revenea sarcina de a aduna În luna februarie 1947, pe un ger năprasnic, am plecat în Banat după

23


24

Redactor şef:Costin CLIT

Redactor şef-adjunct:Mihai ROTARIU

Tehnoredactor:Bogdan ARTENE

ISSN 1582 - 618X

(Corespondenţa de la cititori o primim pe adresa - C.P.47-Cod 735100 Huşi. Manuscrisele nu

se înapoiază)

PRUTULTipărit la: S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad - Str. Republicii nr.85, Tel./Fax: 0235424170

Str. A.I. Cuza Nr.2, Huşi, Jud. Vaslui, COD 735100Str. Calea Basarabiei Nr.8 - Hala IndustrialăTel./Fax: 0235/481695, Tel.: 0235/480696

* Piese de schimb pentru utilaj petrolier, metalurgic ºi alimentar* Garnituri din cauciuc

S.C. TEHN UTILAJ S.A.

PRODUCE ªI COMERCIALIZEAZÃ:

orzul şi grâul în urma coasei, şi să-l pun pe omenie.legători, iar tata lega snopii şi făcea clăi ca în După ce am ajuns acasă, prima grijă a fost Moldova. aceea de a-i scrie vice-primarului din comuna

După terminarea secerişului, care a durat Alţâna - jud. Sibiu şi a-i mulţumi pentru ajutorul aproape o lună, sârbul ne-a dat ce ni se dat în rezolvarea problemei reîntoarcerii în cuvenea, ba chiar mai mult, iar noi am plecat familie a fratelui mai mic Ştefan.acasă, în Moldova. De asemenea am transmis mulţumiri şi

La despărţire în gară, unde sârbul ne-a toate cele cuvenite soţiei sale, care ne-a oferit o adus sacii cu cereale, cu ochii în lacrimi ne-a masă şi merinde pentru drumul spre satul natal.urat „drum bun”, iar mie mult noroc în viaţă, După câteva zile, într-o seară de vară - pe dându-mi sfatul să nu abandonez şcoala. sfârşite -, mi-am făcut „bilanţul” activităţii

Menţionez că în localitatea Fenlac se desfăşurate timp de un an, a rezultatelor aflau la lucru zeci de moldoveni, unii angajaţi cu obţinute şi ce am de făcut în viitor. Acest „bilanţ” ziua la muncile agricole, alţii ca argaţi, paznici l-am făcut deoarece eram absolvent al de câmp sau chiar văcari. Gimnaziului comercial din Huşi şi ştiam ce

În toată perioada cât am lucrat în acest sat importanţă are.bănăţean, am auzit că au decedat 2-3 Activitate desfăşurată în perioada iunie moldoveni, printre care şi o femeie şi că au fost 1946 - august 1947:înmormântaţi creştineşte de către primărie. - 20 iunie - 10 oct.1946, „băiat de prăvălie”

Ajunşi acasă, după vreo două zile de la Restaurantul „2 Aviatori” din Bucureşti;odihnă, tata mi-a dat o nouă misiune şi anume - 10 oct. - 15 noiembrie 1946, lucrător la să merg la CARS-ul din Sibiu, să stabilesc unde Pădurea din Cantonul „Răgoaza” din a fost repartizat fratele mai mic, Ştefan, şi să-l împrejurimile satului Oţeleni;aduc acasă, pentru a-l înscrie la şcoala - 15 noiembrie 1946 - 30 martie 1947, primară. muncitor necalificat la C.F.R. „Şantierul Triajul

Din decembrie 1946, când a fost luat de Nou” de lângă Braşov;CARS-ul din Huşi, şi până în august 1947, - 1 aprilie - 15 mai 1947 am lucrat la părinţii nu mai ştiau nimic de el. construcţia a două imobile, cărând cu roaba

Cum ordinul nu se discută, ci se execută, cărămizi şi mortar la zidari şi numai pentru am plecat la Sibiu de unde CARS-ul m-a masă, în com. Fenlac - fostul judeţ Timiş - informat că fratele a fost repartizat în comuna Torontal din Banat;Alţina, într-o zonă foarte frumoasă din munţii - 15 mai - 15 iulie 1947, argat la sârbul Jiva acestui judeţ. Jiva tot din Fenlac, la care lucrasem şi la

M-am prezentat la primărie, le-am spus construcţia casei;scopul venirii şi mi-au dat numele persoanei la - 15 iulie - 15 august 1947 am făcut parte care a fost repartizat. Totodată mi-au spus că în dintr-o echipă de recoltat grâul şi orzul de pe 10 cazul în care întâmpin greutăţi din partea ha. tot la sârbul Jiva Jivo din Fenlac.gazdei, să vin să-i informez. Rezultatul muncii

Localnicul, care era cunoscut în sat ca un Pentru a mă întreţine şi a-mi ajuta familia, om avar şi zgârcit, afirmă că nu se opune să-mi greu lovită de secetă, pentru a ieşi din această iau fratele, dar cu hainele cu care a venit la el şi situaţie în care se afla.că tot ce i-a făcut, i le va opri. Plan de viitor

Întrebându-l unde este fratele, mi-a Să-mi reiau studiile, ceea ce am şi răspuns că este plecat cu bivoliţele la păşune. realizat, înscriindu-mă în anul şcolar 1947-

După indicaţii, am găsit păşunea unde se 1948 în clasa a V-a a Liceului Comercial din afla fratele, care cu lacrimi în ochi mi-a povestit Bârlad.traiul avut la acest bogătaş şi muncile la care a La acest liceu am avut ca profesor la fost pus, deşi era un copil de 7 ani. Istorie pe dr.prof. Traian Tănase la care am avut

M-a enervat poziţia lui şi m-am întors la media 10 anuală.Primărie, unde am informat pe vice-primar Sub îndrumarea şi pregătirea sa, în informându-l asupra discuţiilor avute cu acest ianuarie 1948 am participat la un concurs de hapsân. istorie pe oraşul Bârlad - cu tema „Unirea

Vice-primarul a venit cu mine şi după ce l- Principatelor Române”, luând premiul III, de a făcut „albie de porcit” a hotărât să-i dea altfel singurul premiu obţinut de Liceul hainele şi bocancii pe care-i făcuse el, altfel va Comercial.avea de lucru cu el. Mai precizez că la sfârşitul anului şcolar

Împreună cu vice-primarul şi fratele ne- 1947-1948 am obţinut premiul I din cei 40 de am întors la primărie, refuzându-i pâinea şi elevi proveniţi din Gimnaziile Comerciale din slănina pe care ne-a oferit-o pentru drum gazda Huşi, Vaslui, Bârlad, Tecuci şi altele.fratelui meu. Dar pentru că mă caracterizează

După ce am făcut toate formele necesare, modestia, doresc să mă opresc aici cu vice-primarul ne-a luat acasă, ne-a pus la descrierea unor aspecte din viaţa şi activitatea masă, ne-a asigurat hrana pentru drum şi ne-a mea.rugat să uităm incidentul petrecut cu acest Neculai I. Tănasălocalnic, bogat, lipsit de orice bun simţ şi de

Foametea şi starea de spirit din Moldova în

anii 1945-1946de prof. dr. Nicolae Ionescu

- urmare din nr. trecut -

Populaţia din oraşul Rădăuţi „manifesta îngrijorare pe tema lipsei produselor de primă necesitate. Această situaţie se

52)datorează lipsei mijloacelor de transport şi speculei” . Aceeaşi situaţie o raportează şi Legiunea de Jandarmi Tutova prin care locuitorii oraşului Bârlad sunt îngrijoraţi de faptul că „majoritatea produselor de primă necesitate nu se găsesc pe piaţă, iar cele care au preţuri exagerate”, îndeosebi cele de la

53)comercianţii evrei .Toate aceste lipsuri făceau ca o parte a populaţiei să fie

receptivă la propaganda dusă cu tot mai multă insistenţă de FND care prin programul anunţat le oferea o speranţă pentru viitor. Pe plan politic, în urma discuţiilor care au avut loc la Moscova în ianuarie 1945, cu ocazia vizitei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în capitala Uniunii Sovietice, s-a apreciat că în acel moment numai un guvern al Frontul Naţional Democrat

54)poate salva ţara care se afla în pragul prăbuşirii .La începutul anului 1945 în mai multe judeţe din Moldova

funcţionarii administraţiei locale şi a instituţiilor de ordine publică nu mai recunoşteau autoritatea guvernului. Ei refuzau să execute ordinele primite conformându-se doar dispoziţiilor transmise de conducerea forţelor Frontului Naţional Democrat care le incitau la acţiuni ilegale în vederea înlăturării autorităţilor locale. Astfel, într-un Buletin Informativ de la sfârşitul anului 1944 al Legiunii de Jandarmi Tutova se sublinia că „unii membri ai gărzilor patriotice lucrează pe cont propriu...” „Multe elemente dubioase, cu trecut negru, foşti condamnaţi la pedepse criminale, (cazul lui Madrichi Vasile - şeful gărzii patriotice din comuna Unţeşti-Bogdăneşti) fac percheziţii de la sine putere, iar lucrurile ridicate de la locuitorii paşnici le împart

55)între ei” .Frontul Naţional Democrat nu s-a limitat numai la

atragerea muncitorilor, a populaţiei de la oraşe, ci şi-a îndreptat atenţia şi spre ţărănime. Pentru atragerea ei, programul Frontului Naţional Democrat preconiza realizarea imediată a reformei agrare. Se prevedea confiscarea şi nu exproprierea moşiilor peste 50 ha, iar cele care aparţineau criminalilor de război se confiscau în întregime. Se exceptau de la confiscare pământurile bisericilor, mănăstirilor şi monarhiei pentru a nu îndepărta aceste instituţii de Frontul Naţional Democrat şi a folosi influenţa lor în rândurile populaţiei „Ţăranul are un ataşament religios şi e periculos să-l ridicăm împotriva noastră [...]. Şi dacă şi popii vor fi alături de noi, nu există forţă care să

56)împiedice reforma agrară” .- va urma -

Note:52) Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar 2/1945, f.45.53) DJAN Vaslui, Fond Prefectura Judeţului Tutova, dosar 30/1944, f.10.54) Ioan Scurtu (coord.), România. Viaţa politică în documente. 1945, Bucureşti, 1994, p.89.55) DJAN Vaslui, fond Prefectura Judeţului Tutova, dosar 30/1944, f.10.56) Ioan Scurtu (coord.), op.cit., p.83, 87.

Prutl nr. 37

Documents

Transcript of Prutl nr. 37