PROVOCĂRI ALE MANAGEMENTULUI MODERN. … Cucu.pdf · de naţionalitate, profesie sau sexul...

ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 4 ~

PROVOCĂRI ALE MANAGEMENTULUI MODERN. CROWDSOURCING

Eugenia Cucu, studentă Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice

e-mail: [email protected]

Rezumat:

Societăţii contemporane i-a fost înzestrată o nouă caracteristică, aspectul virtual, care pătrunde în viaţa zilnică a oamenilor la o viteză apropiată de cea a soarelui. Tehnologiile şi internetul, au devenit o parte integrată perfect, oferind condiţii mult mai prielnice de trai şi dezvoltare. Tot aceste domenii au devenit de bază în procesul de globalizare internaţională, iar companiile caută să-şi extindă posibilităţile de a obţine un profit mai mare, cu costuri mult mai mici. Oportunităţile internetului, sistemul wikinomics, capătă amploare. Lumea evoluează, oamenii devin mult mai interesaţi şi captaţi de ideea de a putea oferi „ceva” acelor companii. Crowdsourcing-ul sau externalizarea către comunităţile on-line prin social media şi forumuri nu numai că devine factorul decisiv în realizarea unor decizii importante în societăţile comerciale şi, în general, dar se transformă într-o asimilare normală a puterii intelectuale a unor mulţimi în soluţionarea provocărilor managementului modern în orice domeniu, precum arta, cultura, ştiinţa, educaţia, guvernarea şi economia, pe căi de mare actualitate. Internetul, cea mai valoroasă invenţie a erei contemporane, se pretează oriunde, oricând şi oricum. Fiecare individ, fiecare companie şi fiecare societate acceptă acest lucru şi doar integrându-se în noul model de relaţionare în cadrul sistemului economic, poate crea valoare. Există o diversitate de factori sociali, demografici şi economici care stimulează tendinţa în creştere de colaborare în masă. Şi, deşi este încă la început, crowdsourcing-ul rescrie deja regulile afacerilor, aducând provocări economice majore şi deschizând calea spre oportunităţi nemaipomenite.

The contemporary society was given a new feature, called virtual aspect, that gets involved into the daily life of people at a speed close to that of the sun. The Internet and nowadays technologies have become an absolutely perfect integrated part, offering better circumstances for development and a higher standard of life. All these areas have become basic in the international process of globalization and companies are looking to expand the possibilities of getting a higher income with lower costs. Internet opportunity called Wikinomics, gains momentum. The world evolves, people are becoming more interested and captivated by the idea of providing "something" to those companies. Crowdsourcing or outsourcing to online communities through social media and forums not only becomes the decisive factor in making important decisions in economic companies and in general, but it becomes a normal assimilation of the intellectual power of crowds in solving challenges of modern management in any field such as arts, culture, science, education, government and the economy, on the high current paths. Internet, the most valuable invention of the contemporary era, lends itself anywhere, anytime and anyhow. Every individual, every company and every society accepts this and just joining the new system of partnership in the economic system can create value. There are a variety of social, demographic and economic trend that stimulates the growth of mass collaboration. And, although, the concept is still newborn, it already rewrite rules of modern business, bringing major economic challenges and paving the way for tremendous opportunities. Cuvinte cheie (min. 3 – max. 5): internet, wikinomics, crowdsourcing, externalizare, tehnologia web 2.0, mase, democratizarea industriei

1. Introducere „Doar cu un secol în urmă, politica tradiţională a statelor şi rivalităţile dintre prinţi constituiau principalii

factori ai evenimentelor”1, chiar şi ideea de acceptare a opiniei poporului era respingătoare, pe când astăzi, vocea maselor a devenit un imbold în societate2. „În mod obişnuit, prin mase înţelegem reunirea unor indivizi, indiferent de naţionalitate, profesie sau sexul lor.”3, iar The Sunday Times a afirmat că această forţă nouă a maselor on-line, ce formează un creier gigant, reprezintă wikinomics-ul4.

Începând cu Boomul economic, manifestat prin apariţia calculatoarelor personale şi a internetului, s-au

1 Gustave le Bon, trad.: Mariana Tabacu, Psihologia mulţimilor, Editura ANTET XX PRESS, Prahova, p. 3 2 ibidem, p. 4 3 ibidem, p. 9 4 Martin Wroe, „200 million heads are better than one, so join the crowd” (200 de milioane de capete sunt mai bune decât unul singur, aşa că alăturaţi-vă mulţimii.) The Sunday Times, 2 septembrie, 2007

Lucrare premiată cu Marele Premiu “Virgil Madgearu” Olimpiada Naţională a Economiştilor în Formare - Ediţia a IXa – 2014

Secţiunea: Management; Subsecţiunea: Licenţă, 30-31 mai 2014, Târgu-Jiu



~ 5 ~

extins nu doar tehnologiile fizice la nivel mondial, ci şi posibilităţile virtuale de inovare şi coordonare ale activităţilor economice. Schimbările de anvergură în domeniul tehnologiei, creşterea numărului populaţiei mondiale, cristalizarea economiei globale sporesc puterea unor noi modele de afaceri bazate preponderent pe comunitate, colaborare şi autoorganizare decât pe existenţa controlului rigid5. Nu doar răspândirea tehnologiilor în atelierele de producţie au creat performanţe, apariţia aşa-numitei tehnologii Web 2.0 a creat numeroase oportunităţi. Ideea Web 2.0 susţine că informaţiile devin mai valoroase odată ce creşte numărul celor ce le folosesc6. Scopul utilizării tehnologiei date de către marile corporaţii este: obţinerea soluţiilor de inovare, stabilirea parteneriatelor de afaceri, creşterea vânzărilor, îmbunătăţirea capacităţilor firmei pentru creşterea competitivităţii.

La o vârstă de numai 15 ani, internetul nu mai semnifică doar o simplă conectare online, ci a realizat transformări în toată societatea umană în măsura în care devine o eră concurentă Renaşterii şi Revoluţiei Industriale7. În mod special, internetul a pus baza conectării mulţimilor la scară internaţională. Dar nu toate comunităţile online sunt îndreptăţite ca fiind crowdsourcing. Drept exemplu servesc reţelele de socializare care, în mare parte, facilitează comunicarea între indivizi, dar nu şi externalizarea serviciilor către ei. Ideea constă în valorificarea de către companii a contribuţiei active ale comunităţii. Totalitatea de idei născute în minţile fiecăruia, profitabile pentru marile companii, evident au „cerut” a fi implicate, iar potenţialul de „noi” a fost valorificat precum o combinaţie perfectă între posibilităţile intelectuale ale indivizilor. Rezultatul s-a transformat în crowdsourcing, „mase autoorganizate de indivizi, hiperconectate, amorfe, care îşi ţin strâns, într-o mână, nevoile economice şi, în cealaltă, destinul lor economic8.” Din engleză - sursa colectivităţii, reprezintă o acţiune a companiei prin care o funcţie îndeplinită de angajaţi a fost externalizată către o comunitate virtuală printr-o cerere deschisă9, fiind alcătuită de clienţi în primul rând. Pe lângă actul de consum final, abilităţile umane, ingeniozitatea şi inteligenţa clienţilor ajung să fie „consumatori implicaţi în producţie”10. Sursa dată, implicată în orice departament al firmei, Relaţii cu Publicul, Cercetare şi Dezvoltare, Marketing şi Management, prin constituirea unei culturi de colaborare în masă, pot face compania mult mai productivă. Chiar şi cele mai vechi industrii ale economiei pot obţine roade de pe urma revoluţiei wikinomics în procesul creării de valoare. Se dezvoltă o nouă democraţie economică, în care cu toţii avem un rol de manager. Cunoştinţele şi capacitatea mulţimilor încorporate în reţele de participanţi, pot fi mobilizate în aşa măsură, încât să ofere mai multe beneficii decât în cazul unei firme ce activează pe cont propriu. Astfel că abilitatea de a aplica talentele unor indivizi devine competenţa definitorie pentru manageri şi companiile lor.

2. Crowdsourcing-ul – Răspuns la schimbările mediului social economic În scurta sa perioadă de apariţie, impactul puterii intelectuale ale comunităţilor online este remarcabil.

Datorită schimbărilor profunde din domeniul tehnologiei, în mediul demografic şi economic, diferă exorbitant posibilităţile de creare şi dezvoltare ale afacerilor spre deosebire de sistemul ierarhic de afaceri din trecut. Împreună am stabilit o nouă eră în care consumatorii participă la procesele economice, iar companiile îşi răsfaţă clienţii prin intermediul includerii acestora în procesul de crearea a produselor şi serviciilor după bunul lor plac.

Jeff Howe a definit patru factori definitorii ale fenomenului de crowdsourcing: creşterea numărului de amatori bine informaţi şi cu experienţă; răspândirea tehnologiilor open source şi a exemplelor de succes din cadrul producţiei colective (exemplu Wikipedia); accesibilitatea crescută către domeniul comunicării, a mediei online şi creşterea numărului de comunităţi virtuale.11

În prezent, marile companii angrenează relaţii active şi bazate pe încredere cu clienţii externi, stabilind ecosisteme de afaceri energice, care creează, de fapt, mai multă valoare în ziua de azi. Primul exemplu din industriile mondene care a căpătat transformări avantajoase prin colaborarea în masă, este media, care „întoarce economia cu susul în jos”.12 Un alt exemplu important economic sunt site-urile de angajări ce au apărut de curând şi au căpătat mare amploare. Cel mai cunoscut este Mechanical Turk, reprezentând o piaţă a forţei de muncă virtuală în care companiile îşi postează anunţul de angajare şi utilizatorii acceptă jobul cărora le corespund.13 MySpace, Youtube, Linux şi Wikipedia – modelele exemplare de colaborare în masă de astăzi şi reprezintă doar începutul unui mare pas în istorie. Wikipedia, o enciclopedie creată pe baza colaborării, nu se află în proprietatea nimănui. Deţine cinci angajaţi permanenţi şi zeci de mii de colaboratori-autori voluntari, însă capacitatea ei informativă este mult

5 Dan Tapscott, Anthony D. Williams, trad.: Irina Sebeşi, Wikinomics, Editura Publica, Bucureşti, 2010, p.9 6 B. Libert, J. Spector, Op.cit., p. 3 7 Barry Libert, Jon Spector; trad.: Alexandru Popovici, Noi suntem mai deştepţi decât mine, Editura Bizzkit, Bucureşti, 2012 8 ibidem, p.38 9 Rogier Brussee, Michiel Rovers, Harry van Vliet, Dick Swart, Erik Hekman, Crowdsourcing.Classification, costs, benefits, and usage, 2013, Apud = citat după Howe, J.,Crowdsourcing, a definition. Wired 2, June 2006, available at http://crowdsourcing.typepad.com/cs/2006/06/crowdsourcing_a.htm (Definiţia Crowdsourcing-ului prima dată apărută în revista Wired, dată de Jeff Howe, pe 2 iunie, 2006, disponibilă pe adresa web de mai sus.) 10 D. Tapscott, A. D. Williams, Op.cit., p.17 11 R. Brussee, M. Rovers, H. Vliet, D. Swart, E. Hekman, Op. Cit., Apud = Howe, J. Crowdsourcing. How the power of the crowd is driving the future of business. Publisher: Random House, London, 2008. 12 D. Tapscott, A. D. Williams, Op.cit., p. 32 13 Rogier Brussee, Michiel Rovers, Harry van Vliet, Dick Swart, Erik Hekman, Op. Cit.



~ 6 ~

mai mare decât a Encyclopediei Britannica, anume datorită utilizării programului Wiki, care le permite utilizatorilor să editeze conţinutul paginilor web14. Şi chiar dacă o informaţie este eronată, foarte rapid se găsesc autori care corectează conţinutul, numiţi moderatori. În acest mod, enciclopedia online avansează prin calitatea sa.

Autorul american Cook determină contribuţiile ca fiind pasive sau active. În cazul Google Search sau Amazon întâlnim participarea pasivă. Comportamentul consumatorului determină prioritatea anunţurilor pe Google.com sau recomandări pentru produsele de calitate pe Amazon. Utilizatorii pot fi chiar inconştienţi de valoarea creată prin contribuţiile sale. În cazul participării active, participarea online se realizează prin expunere de material, cum ar fi filmuleţele de pe Youtube încărcate pe site.15 În multe cazuri, publicul ştie mai bine, deoarece sunt implicaţi şi au experienţă poate mai multă decât specialiştii firmei. Până şi sistemul democratic poate fi considerat crowdsourcing în evaluarea guvernului. O altă categorizare ar fi definirea contribuţiei operaţionale şi de cercetare şi dezvoltare. Contribuţia operaţională este redată prin crearea de valoare directă nouă, cazul Youtube sau GalazyZoo, pe când cealaltă se denotă în acţiuni de îmbunătăţire şi modernizare a conceptelor deja existente16.

3. Beneficiile generate de cultura colaborării în masă „Calculatorul, o conectare la internet şi o scânteie sclipitoare de iniţiativă şi creativitate pentru a intra în

jocul economiei reprezintă tot ceea ce are nevoie cineva.”17 Multe companii internaţionale au avut beneficii uriaşe din exploatarea puterii colective, companii precum GoldCorp, Amazon sau Procter&Gamble. Amazon a fost unul din pionerii domeniului crowdsourcing, însă multe alte companii s-au extins în domeniul dat, precum Skype, cu servicii de telefonie prin internet, licitaţiile on-line Ebay, majoritatea companiilor multinaţionale folosesc comunităţile virtuale în angajarea lor în activitatea economică. Forţa intelectuală a mulţimilor constituite virtual a permis companiilor nu doar să capteze idei noi, ci şi să inventeze, să proiecteze şi să creeze produse şi servicii, să îmbunătăţească relaţiile cu clienţii, să crească volumul vânzărilor, să accelereze producţia, să găsească noi surse de finanţare sau noi angajaţi, precum şi moduri de management al resurselor proprii. Ţinând cont de faptul că instrumentele de organizare a muncii şi management al resurselor umane sunt tot mai accesibile datorită apariţiei internetului, şi a unei forţe de muncă dezvoltată în domeniul online, crowdsourcingul a devenit un mecanism foarte important în managementul organizaţional. Utilizarea sursei date într-o organizaţie începe cu abordare strategică a scopului ce poate fi atins, beneficiilor ce suprimează costurile. Acesta determină de obicei, restructurarea fluxului de resurse umane şi tendinţa de a deveni mai deschis şi cooperativ cu comunităţile on-line, printre care pot fi clienţii în sine.

Pe lângă beneficiile la nivel de inovaţie, colaborarea şi autoorganizarea, sau crowdsourcing-ul, oferă un mare avantaj financiar, reducerea costurilor. Indivizii contribuie la crearea unor „comunităţi digitale” la un cost relativ mic, ceea ce permite ca acţiunea colectivă să fie foarte atractivă. Munca crowdsourcing-ului scuteşte compania de costuri mari, pierdere de timp, sarcini plictisitoare ( cum ar fi traducerea Facebook-ului în limba spaniolă de către voluntari în 4 săptămâni) şi dobândirea unor noi aptitudini de care firma nu dispune, ba chiar şi un alt beneficiu important reprezintă îmbunătăţirea calităţii şi a activităţii de dezvoltare. Mai mult ca atât, costurile crowdsourcing-ului ar trebui gândite şi în raport de costurile generate de aceleaşi activităţi în cadrul companiei sau contractate prin outsourcing. Un beneficiu mai puţin material ar fi posibilitatea de a accesa un grup care poate fi mult mai valoros în activitatea economică a firmei, cât şi noutatea cu care participanţii crowdsourcing-ului se implică în generarea de idei şi alte activităţi de inovare. Companii precum Boeing, BMW, Procter&Gamble au folosit crowdsourcing-ul ca noi modalităţi de a reduce costurile, de a inova în ritm spectaculos de rapid, pentru a interveni cu alte modalităţi de supravieţuire în mediul de afaceri al secolului XXI. Bastionul de profesionalism de altădată, capabil să îşi ofere serviciile la costuri enorme, împarte azi aceeaşi scenă cu creatorii amatori. Milioane de oameni împart între ei informaţii, avansează în paralel şi generează idei atât de valoroase companiilor economice internaţionale sau societăţilor din care fac parte. Acest lucru produce noi capacităţi de colaborare, sporeşte capacitatea companiilor adaptabile şi le vor distruge pe cele incapabile de a rezista noului model de afaceri în contextul actual. Pe măsură ce acest proces se cristalizează, mulţi manageri au ajuns la concluzia că noua colaborare în masă este departe de a avea o influenţă favorabilă, unii critici se uită ca la un atac la nevoia companiilor de a face profit. Aceste schimbări conduc către o lume în care cunoştinţele de a produce vor fi mult mai dispersate decât în orice alt moment din istorie. Apare o nouă regulă dură - valorificarea noii forme de colaborare sau dispariţia. Liderii companiilor de pe piaţă trebuie să adopte o nouă ştiinţă a colaborării, pe care noi o numim wikinomics.

Pentru managerii din orice industrie, această nouă posibilitate condiţionată de sistemul participării şi colaborării este atât tentantă, cât şi alarmantă. CEO al companiei New Paradigm, David Ticoll, spune: „nu toate exemplele de autoorganizare sunt benefice sau exploatabile.”, însă transferul de informaţii reprezintă noi modalităţi de divertisment, comunicare şi negociere.18 În fiecare caz, cumpărătorii tradiţionali devin implicaţi în procesele

14 D. Tapscott, A. D. Williams, Op.cit., p. 45 15 Irma Borst, Op.cit, Apud = Cook, S. The contribution revolution; letting volunteers build your business. Harvard Business Review. October 2008, 60 – 69. (Revoluţia contribuţiei, lasă voluntarii să-ţi creeze afacerea. Edit. Harvard Business Review, Octombrie, 2008), p. 2 16 ibidem, p. 3 17 D. Tapscott, A. D. Williams, Op.cit., p. 33 18 D. Tapscott, A. D. Williams, Op.cit., p. 36



~ 7 ~

decizionale în cadrul generării de valoare. Dar, dat fiind că crowdsourcing-ul este condiţionat de progres şi răspândirea tehnologiilor, unele corporaţii s-au lovit de situaţii dificile ce ar putea crea impedimente financiare, ba chiar să determine eliminarea lor de pe piaţă. Una din aceste companii este vestita corporaţie Microsoft. Fondatorul ei, Bill Gates, susţine că unirea talentele pentru crearea bunurilor cu titlu gratuit apare ca o ameninţare la adresa firmei de a obţine profit din industria programării, în cazul în care toţi developerii vor continua să ofere aceleaşi programe îmbunătăţite şi „fără bani”. Percepţia dată este acuzată de o tentă comunistă. Activitatea de producerea de cunoştinţe la care pot contribui un număr tot mai mare de indivizi devine o acţiune uzuală, circumstanţele ameninţă grupurile protejate ale oamenilor cu influenţă ce au profitat de acest fapt sub protecţia unor bariere de acces, în care se includ costurile mari ale forţei de muncă specializate, cât şi capitalul fizic necesar investit. Am ajuns la momentul critic în care companiile trebuie să iasă din zona de confort, fiind expuse adaptării la unele modalităţi nefamiliare de competiţie de pe piaţă. În concluzie, companiile inteligente mai degrabă încurajează decât să lupte împotriva impulsionării creşterii comunităţilor online de mari dimensiuni.

Printre beneficiile participanţilor se enumeră reputaţia, reciprocitatea, competitivitatea, altruismul, încrederea în sine, satisfacţia personală, recrearea şi recompensarea materială directă, prin bani, şi indirectă, găsirea unui loc de muncă. Conform Malone, cele mai motivante sunt banii, iubirea şi satisfacţia personală şi sentimentul de apartenenţă la un grup mai larg, respect şi apreciere. Un motiv relevant este motivaţia intrinsecă care determină oamenii să participe din interes şi satisfacţie personală. Pe când cea extrinsecă cere o compensaţie pentru activitatea derulată19. Astfel, motivaţia este un factor intern, iar remunerarea denotă efectul factorilor externi. Motivaţia intrinsecă oferă totuşi un grad mai mare de noutate şi calitate contribuţiei.

Această modalitatea de a genera inovaţie este mai mult decât open-source, reţele sociale, aşa-numitele externalizări către alte comunităţi, ci mai curând se referă la modificări profunde în organizarea şi operarea din cadrul companiei cu efecte globale. Aspectul dat apropie conceptul de cel al comunismului, chiar dacă se promovează o economie liberă, voluntarii, totuşi, sunt exploataţi de către companii, activând în mod gratuit. În comunităţi, spre deosebire de angajaţi, aşteptările nu iau forma contractelor de muncă, ci a unei participări benevole. Costurile de colaborare scad, dar unii critici au afirmat faptul că obţinerea de beneficii a stat la baza creării unor parteneriate. Într-un mod normal, orice persoană cu abilităţi performante doreşte să obţină un venit atunci când oferă un serviciu. Spre exemplu, Linux, o alternativă gratuită a unui sistem de operare, este menţinută de puterea unor mii de dezvoltatori web voluntari. Şi totuşi aceşti programatori, fiind evaluaţi din perspectiva muncii lor voluntare, sunt încurajaţi financiar de către mari corporaţii precum IBM şi Intel în implicarea lor în anumite proiecte. Un alt exemplu de remunerare a crowdsourcing-ului este chiar motorul de căutări video, Youtube.com. În ultimii ani, utilizatorii care au realizat cele mai populare publicaţii video, contribuind la răspândirea publicităţii prin numărul de vizualizări, au obţinut o parte din veniturile totale ale companiei provenite din publicitate. Iar pe InnoCentive, persoanele apte de a oferi cele mai bune soluţii sunt premiate între 1000 şi 1 milion de dolari. Colaborarea cu mulţimile oferă de câştigat atât companiilor, cât şi părtinitorii acestor mulţimi20. Includerea participării în sine prin intermediul comunităţilor este premisa secolului XX şi nu reprezintă doar principala forţă de generare a succesului companiilor de astăzi, dar contribuie imens şi la orientarea ştiinţei, crearea tendinţelor culturale, informează şi formează oamenii, precum şi ajută la guvernarea21.

4. Bune practici în crowdsourcing. Exemplul Amazon Colaborarea mulţimii a existat în natură dintotdeauna. Un bun exemplu constituie stupul de albine, care este

coordonat de o serie de semnale, menţinând activ întreg stupul, fie că este vorba de emanarea unui parfum sau dansul albinei ce caută polenul. Acest model reprezintă o inspiraţie pentru multe alte sisteme.

Amazon apare precum una din primele cyberafaceri, apărută ca un magazin on-line în care, Jeff Bezos, fondatorul şi directorul magazinului virtual Amazon.com, dorea să îşi promoveze noul său produs pentru citirea cărţilor electronice, Kindle. Fiind şi un antreprenor infailibil, a demonstrat caracterul său inovator, implantând pentru prima dată ideea de crowdsourcing în afacerea sa. Ideea apăruse odată cu dorinţa de a folosi instrumentul de promovare şi precum un magazin on-line de cărţi. Următorul pas, Bezos extinde posibilităţile magazinului printr-o introducere a sistemului de recenzii on-line la fiecare produs de pe site, însă, probabil se gândea mai degrabă la beneficiile unei baze de date ale clienţilor Amazon. Acest fapt i-a lansat precum pionerii utilizării conceptului dat în afaceri.

Ca şi orice altă companie „de pe internet”, Amazon a fost preocupată de securitatea datelor companiei şi a clientelei. În primii zece ani, investise o sumă de două miliarde de dolari în constituirea unei bazei de date enorme cu informaţii patentate, cât şi securizarea eficientă a ei, când, în anul 2004, Bezos a adresat echipei sale de manageri propunerea de a oferi acces public acelei baze de date, în mod analog, dreptul de a participa la procesul de desfacere a site-ului. Această decizie era contrară tendinţelor, fiind nemaiîntâlnită până atunci, dar echipa Amazon a obţinut

19 I. Borst, Op.cit., p. 169 20 D. Tapscott, A. D. Williams, Op.cit., p. 13 21 D. Tapscott, A. D. Williams, Op.cit., p. 32



~ 8 ~

totuşi o rentabilitate mai mare de pe urma folosirii acestei modalităţi. Accesul liber exteriorului ar fi potenţat compania cu noi colaborări profitabile. Şi concluzia lui Bezos a rămas unică „ Ne vom expune în mod agresiv”.

Recenziile sunt exprimate de către clienţi în mod voluntar, gratuit şi fără nici un control din partea companiei, aducând o valoare adevărată ofertelor companiei Amazon, întrucât procesul de evaluare a produselor putea elimina modelele necalitative şi promova altele importante şi plăcute publicului. După activarea Serviciului Web Amazon, au fost atraşi 240 000 de participanţi, iar alăturarea continuă a dezvoltatorilor de software şi antreprenorilor la mulţimea Amazon a lăsat un impact fenomenal, cu o creştere de 55% până în ianuarie.22 Un experiment riscant, precum deschiderea accesului public, a devenit cea mai importantă parte din strategia companiei Amazon. Datorită apelării companiei la sfaturile clienţilor s-a realizat un contact direct, fără costuri cu clienţii în sine, crowdsourcing-ul generând fidelizarea clientelei şi atragerea unor noi potenţiali utilizatori ai magazinului virtual.

Mai mult ca atât, Amazon primeşte zilnic propuneri de colaborare pentru introducerea pe paginile sale a produselor altor companii. Este o posibilitate durabilă de extindere a serviciilor companiei. Comercianţii îşi pot expune produsele pe site pentru vânzare. Apelarea la crowdsourcing a generat contracte pe termen lung şi un profit asigurat pe mult timp înainte. Antreprenori independenţi ce s-au afiliat cu compania dată sunt Daryl Butcher, Jason Meyer şi Hector Rivas. Cărţile lor vechi au fost valorificate de întreaga mulţime Amazon şi vândută la preţuri de milioane. Companiile Thrift Books beneficiază de pe urma colaborării cu Amazon profitând de un mare avantaj, tehnologia sa eficientă, obţinând nişte vânzări enorme soldate anual cu venituri de 2,5 milioane de dolari. O altă companie beneficiară de pe urma legăturii cu Amazon este ScoutPal, tehnologia ce oferă smartphone-urilor funcţia de a citi codul de bare. Ideea a căpătat amploare pentru prima dată, fiind conectată la reţeaua Amazon, ca şi tehnologia. Aceasta le permite utilizatorilor să afle preţurile produselor similare de pe magazinul on-line. Cu astfel de informaţii comercianţii îşi puteau revedea posibilităţile de cumpărare şi revânzare conform preţurilor, funcţionând ca o piaţă imaginară. Barbara şi David Anderson, „părinţii ScoutPal” realizau revânzări de cărţi vechi, iar profiturile lor au crescut cu circa 85%, cu o majorare triplă a vânzărilor de 100.000 dolari faţă de perioada derulării activităţii preAmazon.

Ceea ce devine evident, bazat pe modelul Amazon, este faptul că interacţionarea cu mulţimile din interiorul sau exteriorul companiei este atât inevitabilă, cât şi extrem de necesară. Brusc, contează în ce mod apelăm la clienţii, angajaţii şi furnizorii noştri. Internetul devine un sistem gigant pe care oricine l-ar putea programa, furnizând o infrastructură completă pentru colaborare şi răspândirea informaţiilor. Profesor la Universitatea din Michigan în economiei, C.K. Prahalad, a numit tendinţa wikinomics, „democratizarea industriei” întrucât conceptul folosit zi de zi vorbeşte de la sine despre „o economie a oamenilor, realizată de oameni pentru oameni.” Pe baza colaborării, economia devine mai dinamică şi mai productivă. Iar pe viitor, aceste colaborări nu vor servi numai intereselor comerciale, ci vor fi aplicate şi în folosul comunităţii, prin găsirea de tratamente pentru boli genetice, schimbarea climei globale, descoperirea unei noi planete.

5. Concluzie

Cu paşi mici, dar încrezuţi, lumea păşeşte într-o revoluţie informaţională, stabilită prin intermediul internetului cu facilitarea unui acces liber mulţimilor. Concurează cu era Renaşterii şi primele revoluţiile industriale din istorie. Progresul lumii mondene numără aceste transformări apreciabile în absolut orice domeniu.

Şi totul s-a început cu o invenţie unică, Internetul. În doar 15 ani, impactul generat din utilizarea internetului a pătruns până în casele şi necesităţile zilnice ale fiecărei persoane. Focarul format din puterea intelectuală a comunităţilor virtuale este valorificat de către marile companii economice sau guvernele societăţilor din care fac parte, această sursă a devenit foarte atractivă, fiind dispusă la o rentabilitate mult mai mare în raport cu costurile survenite din utilizarea ei. De avantaje profităm cu toţii de pe urma curentului, numit crowdsourcing. Printre primele companii ce au apelat la curentul dat sunt Amazon, GoldCorp, Skype, ebay şi Procter&Gamble. Iar în prezent, nu ne putem imagina viaţa fără serviciile lor, cum şi activitatea corporaţiilor fără puterea noastră. Interdependenţa dintre comunităţile online si marile companii creează beneficii atât companiilor, cât şi persoanelor din comunităţi, beneficii informaţionale, financiare, sociale şi culturale. Forţa comunităţilor a distrus majoritatea regulilor convenţionale de afaceri. Toate soluţiile au devenit, deodată, mult mai simple. Lucrarea dată descrie noul model de creare a valorii de către utilizatorii ei, consumatorii. Totul se rezumă la un creier gigant şi o economie independentă care se bazează pe implicarea clientului.

Însă, atunci când priveşti situaţia din alt punct de vedere, perspectivele se schimbă. Mari corporaţii precum Microsoft au realizat impactul ameninţător al crowdsourcingul-ui pentru afacerea sa, scăzând vânzările. Nu putem obţine ceva perfect în secolul XXI, dar încercăm să aducem cele mai bune soluţii. Iar această provocare va avea efecte pozitive asupra calităţii şi preţurilor serviciilor. Companiile trebuie să progreseze odată cu lumea, iar capacitatea sa de a se adapta va determina rezultatul final. Legea junglei funcţionează întotdeauna, cei mai buni câştigă. Cu toate acestea, sunt o mulţime de lucruri de învăţat, iar crowdsourcing-ul apare ca un răspuns la provocările moderne ale managementul din societatea de azi.

22 B. Libert, J. Spector; Op.cit., p.7



~ 9 ~

6. Bibliografia

[1]. Borst, Irma; Understanding Crowdsourcing, Erasmus Universiteit Rotterdam, Rotterdam, 2010 (Înţelegând crowdsourcing-ul)

[2]. Brussee, Rogier; Rovers, Michiel; Van Vliet, Harry; Swart, Dick; Hekman, Erik; Crowdsourcing.Classification, costs, benefits, and usage, 2013

[3]. Le Bon, Gustave, trad.: Mariana Tabacu, Psihologia mulţimilor, Editura ANTET XX PRESS, Prahova [4]. Libert, Barry; Spector, Jon; trad.: Alexandru Popovici, Noi suntem mai deştepţi decât mine, Editura Bizzkit,

Bucureşti, 2012 [5]. Tapscott, Dan; Williams, Anthony D., trad.: Irina Sebeşi, Wikinomics, Editura Publica, Bucureşti, 2010 [6]. Wroe, Martin, „200 million heads are better than one, so join the crowd” (200 de milioane de capete sunt mai bune decât unul singur, aşa că alăturaţi-vă mulţimii.) The Sunday Times,

2septembrie, 2007.

PROVOCĂRI ALE MANAGEMENTULUI MODERN. … Cucu.pdf · de naţionalitate, profesie sau sexul...

Documents

Transcript of PROVOCĂRI ALE MANAGEMENTULUI MODERN. … Cucu.pdf · de naţionalitate, profesie sau sexul...