CURS 11.Principiul interesului superior al copiluluiLa nivelul legislaiei interne este reglementat prin art. 6 lit. a din Legea nr. 272/2004 privind protecia copilului i prin art. 263 Noul Cod civil. La nivel internaional, principiul se regsete n Convenia Internaional a Drepturilor Copilului din 1989 i n Declaraia Drepturilor Copilului din 1959.Interesul superior al copilului este o noiune complex prin prisma extinderii sferei sale de aciune i este considerat ca fiind criteriul care trebuie s guverneze orice decizie luat de orice persoan sau instituie public ori privat i care l vizeaz n mod direct pe copil.Dei toate actele normative din domeniul proteciei copilului fac referire la acest principiu, nu exist o dispoziie legal expres care s-i stabileasc n mod concret coninutul. Acest fapt nu este o lacun legislativ, ci o omisiune voit a legiuitorului care, neputnd s aib n vedere varietatea situaiilor n care se poate regsi fiecare copil, las posibilitatea de a stabili coninutul n sarcina organismelor competente, instanei judectoreti sau organelor administrative.Deci, este vorba de o noiune legal cu un conintul variabil. n practic, ns, au fost conturate cteva criterii de apreciere a interesului superior al copilului care vizeaz fie copilul (vrsta, personalitatea, sexul, religia, gradul de maturitate), fie persoanele cu care acesta are relaii personale i care i pun amprenta asupra educrii ori pregtirii profesionale a acestuia (criterii de moralitate, criterii materiale, stare de sntate).Interesul superior al copilului este transpus n principii sau condiii obligatorii ce trebuie respectate pentru a asigura valabilitatea unui act juridic care l implic n mod direct pe minor. De exemplu, n cazul ncheierii adopiei, cstoriei minorului, ocrotirea unor drepturi i liberti recunoscute de lege, ncheierea unui contract individual de munc. Cu alte cuvinte, aceste condiii nu fac altceva dect s constituie un suport prealabil pentru respectarea interesului superior al copilului.Din art. 3 al Conveniei privind Drepturile Copilului rezult c n toate aciunile care privesc copiii, ntreprinse de instituii de asisten social publice sau private, de instanele judectoreti, de autoritile administrative sau chiar de organele legislative, interesele copilului vor prevala.n acelai sens sunt i dispoziiile Legii nr. 272/2004 care confer responsabilitate acelor autoriti i organisme, care prin natura atribuiilor lor pot decide direct cu privire la copil.Chiar dac Legea nr. 272/2004 i Convenia privind Drepturile Copilului fac referire doar la instituii publice sau private, respectarea interesului superior al copilului revine tuturor persoanelor care, la un moment dat, sunt puse n ipostaza de a lua o decizie privitoare la copil. Prin urmare, se face referire inclusiv la cei crora le revine primordial sarcina ocrotirii copilului, respectiv prinii, indiferent de modul n care este exercitat autoritatea printeasc.Autoritile administrative sau judectoreti chemate s aprecieze interesul superior al copilului, dincolo de criteriile obiective de apreciere al interesului superior, trebuie s in cont, n alegerea cele mai bune alternative pentru copil i de opinia acestuia. Art. 264 Noul Cod civil stabilete caracterul obligatoriu al ascultrii copilului care a mplinit vrsta de 10 ani n procedura administrativ i judectoreasc ce-l vizeaz, devenind astfel coparticipant la luarea unei decizii n care s prevaleze interesul su. Mai mult, legea permite chiar i ascultarea copilului care nu a mplinit vrsta de 10 ani, dac se apreciaz c opinia sa este relevenat n cauz.

CURS 22.Principiul egalitii de anse i nediscriminareaLa nivel intern, egalitatea de anse i nediscriminarea este reglementat prin art. 6 lit. p din Legea nr. 272/2004 privind protecia copilului, iar dintre reglementrile internaionale amintim art. 2 din Convenia Internaional a Drepturilor Copilului.De asemenea, art. 7 din Legea nr. 272/2004 contureaz, n linii generale, coninutul acestui principiu, stabilind c drepturile prevzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor, fr nici o discriminare, indiferent de ras, sex, culoare, limb, religie, naionalitate, situaie material, gradul sau tipul unei deficiene, de statutul de la natere sau de statutul dobndit, de dificultile de formare i dezvoltare ale copilului, ale prinilor ori ale reprezentanilor legali.Acest principiu const n eliminarea oricrei distincii de tratament ntre copiii sntoi aflai n grija i supravegherea familiei lor, pe de-o parte i copiii aflai n situaii speciale generate de mprejurrile familiale sau de starea lor de sntate, pe de alt parte.Nucleul acestui principiu l reprezint egalitatea anselor, promovnd egalitatea dintre biei i fete, egalitatea copiilor refugiai, a copiilor de origine strin, a minoritilor sau a populaiilor indigene.O aplicaie a principiului o regsim n art. 260 din Codul civil care consacr eglitatea copilului din cstorie cu cel din afara cstoriei. O alt aplicaie a acestui principiu se regsete n art. 446 care prevede egalitatea dintre copilul nscut prin reproducere uman asistat medical cu ter donator i copilul nscut prin concepie natural. Acelai principiu guverneaz i situaia copilului adoptat. De asemenea, o aplicaie a principiului nediscriminrii i egallitii de anse o reprezint faptul c drepturile i obligaiile fa de copii sunt exercitate n mod egal de ambii prini.Monitorizarea respectrii principiului egalitii de anse i nediscriminrii intr n competena Consiliului Naional pentru Combaterea Discriminrii.

3.Responsabilizarea prinilor cu privire la respectarea i garantarea drepturilor copiuluiEste prevzut de art. 6 lit. c din Legea nr. 272/2004 i se poate realiza prin dou modaliti: prima este una fireasc, generat de afeciunea necondiionat pe care printele o ofer copilului su, a doua modalitate de responsabilizare presupune implicarea unor factori externi, mai exact trebuie construit prin intermediul statului care, potrivit Legii nr. 272/2004, asigur asisten specializat gratuit prinilor, n vederea creterii capacitii acestora de a se ocupa de copil.De altfel, potrivit Legii 272/2004, copilul are dreptul de a beneficia de asisen social i de aisgurri sociale, n funcie de resursele i de situaia n care se afl acesta sau persoanele care-l ocrotesc.n strns legtur cu acest principiu se afl primordialitatea responsabilitii priniilor cu privire la respectarea i garantarea drepturilor copilului, reglementat de art. 6 lit. d din Legea nr. 272/2004. Primordialitatea presupune faptul c legiuitorul acord prinilor, n mod prioritar, responsabilitatea garantrii drepturilor copilului, bazndu-se pe faptul afeciunii ce exist ntre printe i copil. n al doilea rnd, maturitatea i experiena de via a prinilor l ndreptete pe printe s fie garantul respectrii drepturilor copilului att n cadrul familial, ct i n afara lui.Legiuitorul prezum, astfel, c prinii sunte cei care trebuie s asigure primordial creterea armonioas a copilului. n subsidiar, aceast responsabilitate revine statului, care intervine pentru a sprijini prinii sau atunci cnd creterea armonioas a copilului nu mai poate fi realizat n familie. Intervenia statului nu trebuie ns s aduc atingere dreptului la via privat i de familie, recunoscui de lege copilului, trebuind s fie temeinic justificat i s respecte interesul superior al copilului.n jurisprudena CEDO este evident c atenia acordat meninerii copilului n mijlocul copilului i grija ca intervenia statului s nu aduc atingere dreptului copilului la via de familie.

CURS 34.Principiul asigurrii unei ngrijiri individualizate i personalizate pentru fiecare copiln conformitate cu principiul interesului superior al copilului, Legea nr. 272/2004 reglementeaz n ansamblul principiilor proteciei copilului i principiul asigurrii unei ngrijiri individualizate i personalizate pentru fiecare copil. Aceast ngrijire trebuie s se manifeste att n familie, ct i n afara acesteia. Modalitile practice de realizare a acestui principiu presupune identificare i aprecierea corect a situaei n care se regsete copilul, precum i diagnosticarea acesteia n conformitate cu interesul superior al acestui. Monitorizarea ngrijirii este de asemenea important pe parcurul realizrii acesteia, msurile aplicate putnd fi reconsiderate atta vreme ct nu mai corespund situaiei date.

5.Respectarea demnitii copiluluiEste un principiu firesc prevzut n enumerarea Legii nr. 272/2004, atta vreme ct astzi situaia juridic a copilului a evoluat de la concepia aristotelian, conform creia copilul este o fiin neterminat, la recunoaterea acestuia ca fiin cu capaciti aflate ntr-o permanent evoluie. Astzi, copilul nu mai este vzut ca o prelungire a prinilor si, ci ca o persoan distinct, autonom, nzestrat cu capacitatea de a participa la viaa social. Demnitatea copilului este ataat acestuia, societatea avnd obligaia s o protejeze i s o respecte ntocmai ca oricrui adult. Art. 72 Cod civil prevede c orice persoan are dreptul la respectarea demnitii sale. Cum dreptul la demnitate face parte din categoria drepturilor personalitii, drepturi inerente oricrei fiine umane, acest drept trebuie recunoscut implicit i copilului, indiferent de situaia juridic la natere sau de alte criterii.Una dintre aplicaiile principiului demnitii se refer la pedepsele fizice, art. 28 din Legea nr. 272/2004 prevznd c copilul nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare i degradante. De asemenea, se prevede c msurile disciplinare aplicate copilului nu pot fi stabilite dect n acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice sau acelea care se afl n legtur cu dezvoltarea fizic, psihic sau care afecteaz starea emoional a copilului. Aceste corecii pot fi aplicate att n familie, ct i la coal. n acest ultim caz, avnd n vedere c copilul este expus publicului, efectele cu privire la atingerea demnitii pot fi mult mai adnci, uneori chiar ireversibile. Comitetul pentru drepturile copilului arat c copiii nu-i pierd drepturile n momentul n care trec de porile colii, educaia trebuie realizat ntr-o manier care respect demnitatea inerent a copilului. De asemenea, ea trebuie realizat ntr-o manier care respect limitele stricte ale disciplinei i care promoveaz non violena n coli.Nerespectarea demnitii copilului prin acte de natur a-i provoca durere fizic, de a-i afecta starea emoional, poate duce la sanciuni, precum decderea din drepturile printeti (art. 508 Cod civil). Mai mult dect att, o astfel de atitudine se poate ncadra n sfera dreptului penal.Regulile de la Beijing interzic pedepsele corporale n cazul deinuilor minori, tocmai pentru a le respecta dreptul la demnitate.Asigurarea respectrii principiului demnitii copilului vizeaz i respectarea dreptului consacrat n rart. 22 din Legea nr. 272/2004, adic dreptul copilului la protejarea imaginii sale publice i a vieii sale intime, private sau de familie. Acest drept presupune c fiecare este ndreptit s se opun divulgrii prin orice mijloace a elementelor vieii sale i la reproducerea imaginii, fr consimmntul su.Dreptul la propria imagine presupune dou laturi: una public i alta privat, intim. Astfel, participarea la dezbaterile publice n cazul copilului n vrst de pn la 14 ani se face numai cu acordul scris al acestuia i al prinilor ori reprezentantului legal. Copiii nu pot fi folosii n acest mod de ctre cei acre i au n ngrijire, n scopul obinerii de avantaje materiale.Demnitatea copilului poate fi atins prin orice form de exploatare, indiferent de natura acesteia, fie c este vorba de exploatare prin munc, exploatare sexual, n scopul obinerii de avantaje materiale, vnzare sau trafic de copii.

CURS 46.Ascultarea opiniei copilului i luarea n considerare a acesteia, innd cont de vrsta i maturitatea acestuiaPrincipiul este reglementat prin art.6 lit. h din Legea 272/2004, prin art. 264 din Codul civil, iar la nivelul legislaiei internaionale prin art. 12 din Convenia cu privire la drepturile copilului. Din dispoziiile legale amintite, rezult c prin acest principiu se recunoate copilul ca fiin de sine stttoare, cu aptitudinea de a participa i de a-i exprima opinia cu privire la toate aspectele care-l privesc, fiind capabil s influeneze deciziile organismelor competente care, la rndul lor, au obligaia de a respecta i de a acorda importana cuvenit opiniilor exprimate de copil.Condiii. Legiuitorul instituie prezumia potrivit creia copilul este capabil de a fi asucultat n procedurile administrative i judiciare care-l privesc ncepnd cu vrsta de 10 ani, fiind astfel instituit caracterul obligatoriu al ascultrii copilului. Este posibil i ascultarea copilului cu o vrst mai mic, inndu-se cont, n luarea n considerare a opiniei acestuia de ctre organismele competente, de vrsta i gradul de maturitate a copilului.Dreptul copilului la opinie implic i dreptul acestuia la informare, reglementat de art. 23 din Legea 272/2004 care vizeaz obligaia corelativ a prinilor sau a reprezentanilor si legali, dup caz, de a furniza copiilor informaii, explicaii i sfaturi cu privire la problema asupra creia i se cere prerea i cu privire la consecinele pe care aceasta le produce.Dei ascultarea minorului este obligatorie totui, autoritile competente pot s in seama sau nu de doleanele copilului n urma unei analize obiective ce are n vedere aspectele particulare ale fiecrui copil, alturi de vrst i gradul de maturitate indicate de legiuitor.

7.Principiul celeritii n luarea deciziei cu privire la copilEste reglementat de art 6 lit j. din Legea nr. 272/2004 i implic faptul c celeritatea trebuie s fie o constant a tuturor msurilor adoptate i procedurilor judiciare i administrative desfurate care au n centrul lor copilul. Celeritatea este o obligaie ce revine tuturor celor care prin prisma competenelor stabilite de lege decid cu privire la copil, scopul acestui principiu fiind acela de a oferi copilului securitate pe toata durata minoritii, astfel nct n nici un moment viaa, sntatea i dezvoltarea normal a acestuia s nu fie pus n pericol.Principiul este susinut i de art. 107 alin. 2 din Codul civil, care stabilete c instana de tutel va soluiona de ndat cererile cu privire la copil. Textul este o aplicaie a dreptului la un proces echitabil i ntr-un termen rezonabil consacrat de CEDO. De altfel, n jurisprudena CEDO, materia raporturilor de familie se numr printre cele care justific celeritatea.Alte aplicaii ale principiului regsim n Legea 272/2004, care stabilete acelai regim de urgen i n cazul cererilor care privesc msurile de protecie special a copilului. De asemenea, putem meniona i situaia special a adopiei, procedur care se caracterizeaz prin termene scurte, art. 75 din Legea nr. 273/2004 (legea adopiei) prevede c cererile de deschidere a procedurii adopiei interne, cererile de ncredinare a copilului n vederea adopiei, cererile de ncuviinare a adopiei se vor soluiona cu celeritate. Soluionarea cererilor n regim de urgen i gsete aplicabilitate i n materia exercitrii autoritii printeti i, n general, n toat materia care vizeaz relaiile de familie.

8.Principiul stabilitii i continuitii n ngrijirea, creterea i educarea copiluluiEste reglementat de art 6 lit.i din Legea 272/2004 i reprezint direcii fundamentale n exercitarea autoritii printeti sau proteciei alternativ, avnd scopul de a asigura copilului o cretere armonioas sub toate aspectele.Stabilitatea i continuitatea sunt dou atribute specifice familiei, motiv pentru care este primordial ca un copil s fie crescut, educat i ngrijit i educat n familie, tocmai de aceea prin Legea nr. 272/2004 s-a instituit obligaia serviciilor publice de asisten social de a lua toate msurile necesare pentru depistarea situaiilor de risc ce pot antrena separarea copiilor de prinii si. Totui, dac meninerea copilului alturi de prini nu mai poate fi realizat, acesta are dreptul, potrivit legii, la protecie alternativ. n aceast situaie, se va asigura stabilitatea i continuitatea n creterea i educarea acestuia n funcie de originea sa etnic, religioas i lingvistic, precum i prin respectarea urmtoarelor reguli:- Posibilitatea copilului de a menine relaiile personale cu prinii si naturali n condiiile legii prevzute de lege- Posibilitatea copilului ca n cazul instituirii tutelei s i se numeasc tutore cu prioritate o persoan din familia extins a acestuia.- La instituirea msurii plasamentului se va ine cont, pe ct posibil, de meninerea frailor mpreun.Msurile de protecie special au un caracter temporar, astfel c atunci cnd au disprut mprejurririle care au condus la luarea lor, copilul va fi reintegrat n familie. Tot n vederea asigurrii continuitii i stabilitiii n creterea i educarea copilului,n Legea 273/2004 a fost introdus o seciune nou denumit Potrivirea dintre copil i familia adoptatoare, potrivirea fiind o etap premergtoare ncredinrii n vederea adopiei.

CURS 5 Asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului

Este reglementat de art 6 lit k) din Legea272/2004 si detine un loc important in material protectiei copilului intrucat gradul de imaturitate fizica si psihica a copilului,lipsa de aparare si de experienta fac din copii o categorie victimala aparte cazand foarte usor victime ale exploatarii si abuzurilor.Formele agresiunilor indreptate impotriva copiilor:-abuzurile fizice reprezinta cea mai frecvent intalnita forma de abuz fiind si cel mai usor de identificat prin semnele fizice pe care le lasa impregnate pe corpul copilului.Efectele imediate ale abuzurilor fizice se transpun in vatamari corporale,provocarea de handicapuri sau chiar deces.-abuzurile psihice reprezinta o forma de abuz emotional care implica violenta emotionala dar si verbala constand in insulte ,jigniri ,amenintari ,inducerea fricii, aceste forme de violenta amenintand dezvoltarea psihologica si buna starea copilului in special atunci cand provin de la parinti.-abuzile sexuale indreptate impotriva copiilor constau in antrenarea copiilor in activitati sexuale de catre adulti in vederea satisfacerii acestora din urma,profitandu-se de imaturitatea minorului care nu intelege sensul acestor actiuni si nici nu poate sa-si dea consimtamantul in mod valabil.Astfel de abuzuri pot imbraca forma incestului,pornografiei infantile, prostitutiei,toate acestea indiferent de forma de manifestare aducand serioase prejudicii sanatatii fizice si mentale a copilului.-traficul de fiinte umane poate imbraca forma exploatarii sexuale sau a exploatarii prin munca.In ceea ce priveste exploatarea prin munca prin modificarile aduse Legii 272/2004 sunt instituite reguli imperative cu privire la aceasta forma de exploatare stabilindu se ca un copil nu poate fi constrans la o munca sau la o activitate domestica ori in afara familiei care sa ii compromita educatia,sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice,mentale,spiritual,morale ori sociale.Avand in vedere multitudinea si varietatea formelor de exploatare a copilului si a abuzurilor indreptate impotriva copilului la nivel european au fost intreprinse o serie de actiuni in sfera protectiei copilului impotriva acestor forme de violenta.In acest sens au fost adoptate Conventia pentru protectia copilului impotriva exploatarii si abuzurilor sexuale din 2008 si Conventia asupra luptei impotriva traficului de fiinte umane din 2005.

CURS 6 Drepturile si libertatile copilului

Prin drepturile copilului intelegem nu regulile juridice incidente copilului,ci drepturile si libertatile acestuia ca drepturi subiective. Legea 272/2004 preluand dispozitiile Conventiti ONU in materie,clasifica drepturile si libertatile copilului in urmatoarele categorii:-drepturi si libertati civile, -drepturi privitoare la mediul familial si ingrijire alternative,-drepturi privitoare la bunastarea copilului,. -drepturile copilului la educatie,activitati recreative si culturaleDispozitiile legii 272/2004 se completeaza cu prevederile Codului Civil.

1.Dreptului copilului la identitate

Art 7 din Conventia internationala cu privire la drepturile copilului consacra dreptul copilului de a fi inregistrat imediat dupa nastere,de a dobandi un nume,o cetatenie si in masura in care este posibil dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi crescut si educat de acestia. Dispozitii similare se regasesc si in art 24 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice ale omului precum si in art 8 din Legea 272/2004 privind protectia copilului.Dreptul la identitate este considerat un drept fundamental si este inclus in categoria drepturilor personalitatii.Acesta are un continut complex fiind alcatuit din posibilitatea conferita de lege fiecarui copil de a dobandi un nume ori cetatenie , de a si cunoaste parintii si de a fie ducat de acestia adica de a fi individualizat prin aceste atribute in societate si familie.1.Obligatia inregistrarii nasterii copilului revine parintilor si autoritatilor competente ale statului si constituie prima recunoastere oficiala a existentei sale fiind instrumentul premisa a dobandirii altor drepturi ale copilului,garantand astfel dreptul sau la identitate.Dreptul copilului la nume Dispozitiile legale amintite anterior precum si Codul Civil, OUG 41/2003 si Legea 119/1996 privind actele de stare civila utilizeaza notiunea de nume in sensul sau larg.Prin dispozitiile codului civil sunt reglementate ,incepand cu art. 83 si urmatoarele,structura stabilirea modificarea si schimbarea numelui fara a se oferii o definitie legala.In consecinta numele a fost definit la nivel doctrinar ca fiind acel atribut de identificare a persoanei fizice ce consta in dreptul sau de a fi individualizat in familie si in societate printr-o serie de cuvinte ce au aceasta semnificatie potrivit legii.Dobandirea si stabilirea numeluia)Ipoteza copilului nascut din casatorie este guvernata de doua reguli:- copilul va lua numele de familie al parintilor daca acestia au un nume comun,- daca parintii nu au un nume de familie comun copilul va dobandi numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite.In acest ultim caz numele se va stabilii prin acordul parintilor si se va declara Serviciului de stare civila.Daca parintii nu se inteleg va hotari Instanta de Tutela tinand cont de interesul superior al copilului.b)Ipoteza copilului din afara casatoriei. Daca la data inregistrarii copilului filiatia copilului este stabilita doar fata de un singur parinte,atunci acesta va dobandi numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia mai intai. In cazul in care filiatia este stabilita fata de ambii parinti numele de familie se va stabilii de comun acord de catre parinti iar daca nu se inteleg va decide Instanta de Tutela.Daca ulterior isi stabileste filiatia si de-al doilea parinte atunci copilul cu acordul parintilor poate lua numele de familie reunite ale acestora sau poate lua numele de familie al parintelui fata de care si a stabilit filiatia ulterior.c)Ipoteza copilului nascut din parinti necunoscuti. In acest caz numele de familie si prenumele acestuia se stabilesc prin dispozitia primarului comunei ,orasului municipiului sau sectorului,municipiului Bucuresti in a carei raza teritoarala s-a nascut copilul ori s-a constatat parasirea lui. Copilul isi va mentine numele de familie pentru toata perioada in care starea sa civila ramane neschimbata sau atata timp cat nu solicita schimbarea numelui pe cale administrativa.Daca intervin modificari in starea sa civila, fie prin stabilirea filiatiei copilului gasit sau parasit fata de unul dintre parinti, fie prin stabilirea filiatiei copilului nascut in afara casatoriei si fata de cel de-al doilea parinte sau prin pierderea calitatii de copil prin casatorie ori ca urmare a adoptiei se pune problema modificarii numelui sau de familie.O alta situatie in care poate interveni modificarea numelui de familie o reprezinta cea a formularii si a admiterii unei actiuni in tagada paternitatii.Schimbarea numelui de familie se realizeaza conform procedurii stabilite de OUG 41/2003 privind schimbarea pe cale administrativa a numelui.Prenumele este un atribut de indidualizare sau de identificare a copilului in cadrul aceleasi familii sau fata de membrii unor familii .Prenumele se stabileste de catre parinti in momentul inregistrarii nasterii copilului pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declara nasterea.Este ales liber de catre parinti in momentul inregistrarii nasterii dar conform Legii 119/1996 ofiterul de stare civila are dreptul de a refuza inregistrarea unui prenume alcatuit din cuvinte indecente ori ridicole.

CURS 7Dreptul copilului la cetatenieCetatenia este o legatura a individului cu statul in cadrul careia statul confera cetateanului posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si obligatiilor create de sistemul juridic.La nivel international dreptul este reglementat prin Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si Conventia international cu privire la drepturile copilului.La nivel intern dreptul este reglementat in art.8 din Legea 272/2004 si Legea 21/1991.Conform legislatiei in vigoare exista 4 moduri de dobandire a cetateniei: prin nastere, prin adoptie, la cerere, prin redobandire.Prin nastere presupune faptul ca un copil care se naste din cetateni romani dobandeste cetatenia romana.Un copil nascut dintr-un cetatean roman si un apatrid sau un cetatean strain dobandeste cetatenia romana.Cetatean roman este si copilul nascut pe teritoriul altui stat din parinti romani sau cu un parinte roman.Legea 21/1991 reglementeaza situatia copilului gasit pe teritoriul statului nostrum.Daca niciunul dintre parinti nu este cunoscut va dobandi cetatenie romana.In completarea dreptului la identitate vine si dreptul copilului de a-si cunoaste parintii si de a fi crescut si educat de acestia.Dreptul isi gaseste materializarea in instrumentele juridice pe baza carora se stabileste identitatea biologica a acestuia.De la nastere trebuie luate masurile necesare pt stabilirea identitatii parintilor,numele lor fiind trecute in certificatul de nastere al copilului.O alta latura a dreptului la identitate consta in dreptul sau de a fi crescut,ingrijit si educat de parintii sai.Legea interzice separarea copilului de parintii sai cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege cand se impune luarea masurilor special de protective cu luarea in considerare a interesului superior al copilului.