1

Pro{.s""rrl Je ietorie gi cele Joui {emei

incd din prima clip6 cind 9i-a aruncat privirea pe scrisoa-'rea descoperiti in sertarul de la biroul fiicei sale, unde zicuse

mototoliti $ indesati printre gosetele de sport, Scott Freeman

$-a dat seama ci urma si moari cineva,

Nu era genul de senzatie pe care s-o pogi defini intr-o cli-piti, dar cu toate acestea sentimentul care il cuprinse era co-

plegitor, ca de primejdie iminenti, 5i o riceali nefueasci i se

strecurd il suiet, Rimase tintuit locului, in timp ce privirea iialeaga febril pe foaia de hirtie:

Nimeni n-ar putea si te iubeasci ata cum te iubesc eu.

Nmeni, niciodatd. Sunten sortili unul altuia qi nimic

nu ra putea si ne desparti.. Nimic. Vom fi impreuni pe

vecie. lntr-un fel sau altul.

Scrisoarea nu era semnati.

Fusese tipiriti pe o coali de hirtie obignuiti. Literele erau

inclinate intr-o parte, intr-un stil oarecum arhaic. N-a reqitsi gdseascd plicul in care fusese trimisi, afa ce nu cunoirea

adresa expeditoru.lui f nu exista nici micar o ttampili pottaHde unde sili inceapS. investiga;iile. Puse scrisoarea pe birou

gi incerci si-i netezeasci indoitruile, cutele ce ii dideau un

10 JOHN KATZENBACH

aspect grag anenintitor Citi inci o dati cuvintele de pe loaie gi

incerci si-gi spuni ci sunt inofensive. O declaratie de dragostedemni de mili, nimic mai mult decit o pasiune trecitoareincoltiti in inima vreunui coleg de-al lui Ashley, o orbire demoment pe care ea dorise s-o lini secreti doar asa, dintr_unromantism copiliresc, gregit inteles. ,,Fii serios, igi spuse, nufaci dec6.t si exagerezi."

Dar nimic din ce si-ar fi spus in momentul acela nu ar fiputut alunga fiorul inghelat din sufletul siu.

Scott Freeman nu se considera a fi un om pripit sau iutela minie, nici uqor influentabil. Obisnuia si ia in consideraretoate premisele unei decizii, cintirind fiecare a"spect al vie$isale de parci era vorba de fatetele unui diamant, examinat lamicroscop. Profesia de dascdl i se potrivea ca o minusil aveapdrul lung;i vilvoi amintindu-i de tinerelea sa, pe care gi-o

trd.ise la sfirsitul anilor 1960 -, ii plicea si umble in blugi si

inci.lti.minte sport ti cu o jachetd. uzatd de catifea, cu peticede piclc la coate. Avea o pereche de ochelari pentru citit gi

incd. una pentm condus si nu mergea niciieri {Xri si le aibila el pe amAndoui, Se menlinea in formi practicind zilnicexercitii fizice, fie alergind pe-afari atunci c6nd era vr.eme

buni, fie cu ajutoml aparatelor de fitness in timpul iernii, carepirea si nu se mai sfi.ryeasci in New England. Ficea toateastea, in parte, ca sd compenseze momentele il care bea dingreu de unul singur, de preferin,ti whislry cu ghea{i pe careil ,,condimcnta" cu o ligard. de marijuana. Scott se mandreacu modul siu de a preda, care ii permitea si se lanseze zilnicin discursuri bombastice, pe care le revirsa, pe un ton plin deemfazd, asupra auditoriului numeros. Era indrigostit de ma-teria pe carc o preda gi altepta de fiecare dati venirea luniiscptembrie cu mare neribdare, dar si cu un strop de cinism,la fel ca majoritatea colegilor sii de la facultate. I se pirea

Omul nepotrivit I I

ci via,ta sa e teribil de monotoni gi se temea ci a-sta il face siacolde prea mare importar,ti aminuntelor de naturi. istorici,

&ept pentru care din cAnd in cAnd i;i permitea niste gesturi

@recum bizare, cum ar fi, de pildi, cumpirarea unui Porsche

9t l, vechi de zece ani. in afari de zilele in care ninsoarea ilimpiedica si-l conduci, era nedespi4it de el, iar dineuntru

risuna mereu muzicd. rock-a-nd-roll, dati la maximum. Maiarta ti o carnionetd uzati, pe care o folosea iarna. Din cAnd

in cind, avea cite o relafe, dar numai cu femei de vArsta lui,

care nu aveau prea mari a;teptiri de la el, consacr6ndu-gi astfel

adevirata pasiune echipelor Red Sox, Celtics ;i Bn.rinsr, pre-

cum si echipelor sportive din cadrul facultilii.Se considera un om obisnuit, cu o viati banali, si uneori se

gindea ci in toatd viafa sa de adult nu d!'usese parte decit de

tr€i aventuri adev;rate: o dati, in timp ce imprcuni cu nfute

prieteni ficea expedi$i in caiac qi vasleau de-a lungul coastei

stincoase, in Maine, un curent puternic il despdr$sc dc tova-

ri;ii sni gi se trezise dintr-odati singur, inconjurat de cead.,

plutind weme de mai multe ore intr-o lume cenu;ie a ticerii.Singurul sunet carc se auzea era murmurul valurilor ce se

loveau de marginile de plastic ale caiacului qi, din cAnd in cind,plesciitul unei foci sau al unui delfin care ie;ea la suprafata

apei. Frigul;i umezeala il invdluiau tot mai tarc, incelogindu-ivederea. A inples cd se afla in pericol !i d situaFa putea s;devini extrem de gravi, dar cu toate astea isi pistrase calmul

si atteptase pind cAnd o barci a Pazei de Coasti. isi licust:

aparilia prin ceafa deasi cel inviluia. Cipitanul ii spusese ciin tot acel ristimp se aflase la doar cdliva metri distan$. de un

curent extrem de puternic, care, dupi toate probabilitilile, l-ar

' Red Sox, Celtics, Bruins - renumite echipe de bascb. l, b.$chet! respec-tiv de hochei pe gheap care activeazi in S.UA. (n.tr.)

12 JOHN KATZENBACH

fi inhiJat, tr.igenduJ in la1g, astfel cd, dupi ce fusese salvat, se

simgise mult mai inspiimAntat decAt in clipele cAnd se aflase

efectiv in primejdie.

Aceasta fusese una dintre aventurile sale. Celelalte dou;au fost mai de durati. [,a virsta de optsprez€ce ani, pe cAnd

era proaspit intrat la facultate, in anul 1968, Scott refuzase

si fie scutit de armatd pe motiv ci era student, cici considerainacceptabil din punct de vedere moral ca al$ sd se expuniunor pericole, in timp ce el ar fi stat la addpost. Entuziasmulsiu ni.valnic a fost privit cu admiragie la r..remea respectivi,dar impetuozitatea i-a fost spulberati in clipa in care a primito scrisoare din partea comisiei de recrutare. Cet ai bate dinpalmc, se trczise recrutat, instruit ti trimis pe nepusi masi. la ounitate de lupte in \Aetnam. Vreme de unsprezece luni sewise

intr-o unitate de sprijin logistic. Sarcina lui era aceea de a tran-smite coordonatele primite prin radio comandanhrlui baterieide anilerie, care regla inilfimea ;i distan,ta de tragere, dupicare didea ordin de tragerc, iar suieratul tulurilor era mai as-

cutit si mai puternic decit orice bubuit de tunet pe care il au-zise rrcodati. Mai tirziu, avusese colmamri la gAndul ci luase

parte la uciderea unor fiin1e umane, chiar daci. nu in mod per-sonal, ti, trezindu-se in toiul nopFr, se intreba c6.ti or fi murit:zeci, sute sau poate nici unul. Se intoarse acasi. dupi un an de

zilc. ldrd. si. fi impupcat cu mana sa nici un om.

Dupi ce igi incheie serviciul mittar, se linu departe de ma4i-

natiunile politice ce pd.reau si. fi captat atentia intregii natiuni si

se cufundi in studiile sa.le cu o determinare care il surprindeachiar si pe el. Dupi ce luase parte la r;.zboi, fie doar si indirect,istoria ii aducea a.linare, c5.ci pe tirimul ei deciziile erau de

mult luate, iar pasiuni.le, de mult apuse, Nu vorbise niminuidespre timpul petrecut in armati, asdel incit acum, ajuns lamijlocul viet'i 5i inspir:indu-le celor din jur un respect Licut.

Omul nepotrivit

! G ci vr€unul dintre colegii sei de catedri avea mecar

* d d fusese in rizboi. intr-adevir, deseori avea impresia

d d firsce doar un vis, un co;mar probabi.l, gi ci anul acela

k in hrptn s,i moarte era o amintire vagi, incelogati, ireal6.

-{ ucia aventuri din viala sa fusese, ;tia prea bine, Ashle}.

Scm Freeman lui scrisoarea ti, cu ea in mani, mers€ ti se

1d' F narginea panrlui lui Ashley. Pe pat erau trei perne,

; -

dintre ele, decorati cu o inini., era cea pe care i-o di-

- d d€ Ziua indrigosti;iloq in urmd cu mai bine de zece

i \[ai erau qi doi ursule,ti de plug, pe care ea ii botezase

fhhose !i Gaston, precum !i o cuverturi veche, pe care

. e de cind se niscuse. Scott privi cuvertura si isi aduse

i't? cz in siptimAnile premergitoare natterii lui Ashley,

! pclrcus€ un lucru a-rnuzant: amAndoui viitoarele bunici ii&rieri copilului inci neniscut cite o cuverh-rri. Cea de-a

&- din cite ;tia el, se afla pe un pat similar, intr-o cameri

-minito26, i11 625a mamei ei,

hivirea sa IIcu inconjum.l camerei. IJn perete intreg cu

i:ogra6i inmFgand-o pe Ashley impreuni cu prietenele eil o

-'hime de fleacuri decorative; bileple acopcritc cu scrisul ci

osir';i ordonat, de adolescente. Erau tot felul de afi;e cu spor-

riri gi poe1i, un poem inrimat, de William Butler Yeatsr, qi care

* Srsea cu urmitoarele cuvinte: ,,Suspin si te sirut, cici tre'

i recurosc,;tiu ci-1i voi duce lipsa cind vei fi crescut mare".

fra poemul pe care el i-l dedicase in ziua cind implinise cinci

eni 5i pe care il goptise de multe ori la urcche seara, la culcare,

ir timp ce ea aluneca in lumea viselor. Erau gi fotografi cu

dirrrse echipe de fotbal qi de softball din care fdcuse parte de-a

hrngul timpului, precum ;i o pozi inrimati inf5$gAnd-o in ziua

\\- lia.rn Buder Yeats - poet gi dramaturg de origine irlandezn, una din-ut figurile proeminente ale literaturii secolului XX. (n.tr.)

l3

14 JOHN KATZENBACH

balului de la sfiryit de an gcolar. Poza surprindea cu o precizie

fantastici perfectiunea acelui trup adolescentin, inviluit inrochia ce acoperea toate curbele acelea apirute peste noapre

parci, cu pi.rul cizindu-i intr-o simplitate desivi.rsiti pe ume-

rii goi ;i cu pielea strilucind de prospetime. Scott Fr€eman

rcalize cA aveain fa,ta ochilor o adevirati colecie de amintiri.virsta copildriei era acolo prezenti intr-o manieri tipici, o

cameri aseminrtoare, probabil, cu a oricirei alte adolescente.

dar in acelagi timp unicd in felul ei. Istoria evolutiei unei fete

de Ia copili.rie Ia maturitate.

Era acolo ;i o fotogra-fie cu toli trei, fdcuti pe cand Ashltl'avea sase ari, probabil cu rrreo luni inainte ca mama ei si.lpiriseasci. Fuseseri atunci impreuni in vacantd la mare gi, pri-vind poza, i se piru ci z6.mbetele de pe chipurile lor erau oare-

cum nefirclti, nereu;ind sd mascheze intru tohi tensiunea din

familia lor. in ziua aceea, Ashley construise ua castel de nisip

impreuni cu mama ei. Flu-rul si valurile mirii le nd.nriseri toate

eforturile, culc6nd la pimAnt intregul edificiu, in ciuda freneziei

cu care sapaseri santuri si ridicasera ziduri de prorec;ie.

Cerceti cu privirea peretii, masa gi biroul, firi si descopere

cel mai mic indiciu ci ar 6 fost ceva in nereguli. Asta il in-grijori gi mai mult.

Scott isi arunci din nou privirea pe scrisoare.

Nimeni n-ar putea s; te iubeasci a;a cum te iubesc eu,

Scuturi din cap. ,,Asta e o afirmagie neadevirati.", se gin-di. Toati lumea o iubea pe Ashley.

Ce-l ingrozea era gandu.l cd o persoani chiar putea sicreadi in simlimintele exprimate in scrisoare. Pentru o clipi,incerci din nou si-si spuni cA se purta prostette din cauza

grijii sale excesive fa,ti de Ashley. Nu mai era o adolescenti,

III Omul nepolrivit 15

IJ t-nase chiar si facultatea. Era pe puncrul de a se inscrie la

J rcus de istoria arlei. in Boston, 9i avea deja viala ei.

I -Era nesemnati. Asta insemna ci ea stia cine e autoni scri-tJ

d- Anonirnatul era in cazul acesta la fel de sugestiv ca o

I citurd. oricare ar fi fost ea.

I Lenga marginea patului lui Ashley se afla un telefon roz.

' Eci receptorul ;i lormi numdrul ei dc mobil.

E rispunse la al doilea $rAit.- Buni, tat.i! Ce s-a intimplat?

Glasul ei deborda de tinerele, entuziasm qi incredere. Asta

lEcu si risufle usurat, de parci i s-ar fi luat brusc o piatri. de

Finimn.- Ce mai faci? o intrebi. Am vmt doar si-gi aud vocea.

Scsizi o ugoari ezitare la celilalt capit al finiui..{sta nu-i pl5cu.

- Nu cine gtie ce. [,a tcoali e bine. [a urma urmelor, munca

c Dr munci. Dar stii ti tu asta. De fapt, nu pare si se fi schimbat

ri nimic de siptimina trecuti, cAnd eram acasi.

Scott trase adinc aer in piept.

- Nu prca am dat cu ochii de tine. 9i n-am avut timp si stim& rorbi. Voiam doar si mi asigur ci tohrl e-n reguli. N-ai

Fobl€me cu noul tef sau cu rreunul dintre profesori, nu-i a5a?

-{i mai primit vreo veste cu privire la cursul la care te-ai inscris?

Din nou. o scurtd pauzi.

- Nu. Chiar nici una.

El tuti sec.

- Dar cu biie$ cum stai? Cu bdrbalii, de fapt. Ai ceva

ri-mi spui in privinla asta?

R-ispunsul nu veni imediat.

- Ashiey?

- Nu, spuse ea pe un ton gribit. Nimic, chiar nimic. Nimic

+ecial- Nimic care si-mi dea bitaie de cap.

16 JOHN KATZENBACH

Scott altepti, dar ea nu mai adiugi. nimic,

Vrei si vorbim despre cerra anume? insisti el.

- Nu. Nu prea. Hei, tati, ce-i cu tot int€rogatoriul ista?

ii adresi aceasti intrebare cu o lejeritate c€ llcea noti dis-

cordantd cu ingrijorarea lui.

- Vreau doar si gtiu cum i$ merge, Mala ta are un ritm

galopant, ii spuse, lqa ci uneori simt pur gi simplu nevoia sialerg si te prind din urmi.

Ea r6se, dar risul suni oarecum fals.

Ei bine, bitrina ta magind e destul de rapidd.

- N-ai nimic si-mi spui in mod special? repeti el 9i in clipa

urmitoare se incrunti, dindu-gi seama ci ea avea si-i remarce

insistenla.

Rispunsul veni prompt.

- Nu. i;i mai spun o dati. De ce mi intrebi asta? E totul

in reguld?

- Da, da, sunt bine.

Dar mama? $i Hope? Sunt bine gi ele, nu-i aga?

\i ;inu respiralia pentru o clipi. Modul familiar in care

vorbca despre partenera mamei sale il descumpdnea de fiecare

dati, cu toate ci qtia cd asta n-ar mai trebui sdJ surprindi

dupi atA$a ani.

- Mama ta e bine. Amindoui sunt bine, cred.

- Atunci de ce m-ai sunat? E ceva c€ te nelinigtegte?

Arunci o privire la scrisoarea din fala lui.

- Nu, nici vorb6. N-am nici un motiv special. Te-am sunat

doar aga, s6 schimbim doui vorbe. $i, oricum, qtii bine ci asta

e sarcina unui tati: suirtem mereu neliniqtili. Ne facem griji.

Ne imagini.m cele mai cumplite scenarii. Tragedii, disperare,

necazuri pindesc la tot pasul, in mintea noastre. De-asta sun-

tem atat de ingrozilor de plictico;i gi dezagreabili.

Omul nepotrivit l1

O auzi rizdnd, iar asta il ficu si se simti un pic mai bine.

- Uite ce e, sunt pe punctul de a intra in muzeu, a4a ci n-o

si mai am semnal in curind. Dar mai vorbim, bine?

- Sigur. Te iubesc

- Si eu te iubesc, tati. Pa!

.Aqezd receptonrl in furci gindindu-se ci uneori ticerea e

mai grditoare decit vorbele, $i, de data aceasta, avea senzalia

ci in spatele ticerii se ascundea un pericol.

Hope Frazier o urmirea cu atentie pe mijloca5a echipei

adrcne. Tinirajucitoare avea tendinla sd avanseze prea mult

in partea sa de teren, ldsind-o descoperiti pe apiritoarea din

+atele ei. Adversara ei directi, jucitoarea lui Hope, o placa

*Ans, dar nu i;i diduse inci seama ce ar putea si profite de

lrul riscant al acesteia ca sd ini,tieze un contraatac. Hope Ilcu

"igu. pqi spre marginea terenului - cu intenlia de a cere o

sdimbare -, dar apoi se rizgfurdi. i;i scoa". ,ttt camelel din

hrzunaml de la spate !i un creion minuscul dinjacheti qi miz-

gi[ ceva pe hirtie. Un lucru pe care avea de gAnd si il comunice

flrior la antrenament. in spatele siu se auzi un murmur venit

dnspre banca de rezervel jucitoarele erau obignuite si vadi

<zruelelul cu pricina {dcAndu-;i aparilia din senin. Uneori,

mti,tele insemnau laude ;i aprecieri, alteori, se lisau cu dojeni

q>re la antrenamentul din ziua urmitoare. Hope se intoarse

<im fete.

- Mai observi cineva ce vid eu?

Urmi o scurti ezitare din Partea f€telor. ,,Fete de liceu,

gindi ea. Acum sunt lanlote de nu le ajungi cu prijina la nas,

cz in clipa urmitoare si intre-n pimint de timide". Una din-

trc fcte ridici mena.

- Da, Molly. Ce ai observat?