propuse Legii educa Autorul - MTS.ROmts.ro/wp-content/uploads/2015/08/LEGEA-69-FINAL.pdf ·...

Nr. crt. Forma iniţială Amendamente propuse Motivarea amendamentelor propuse

Autorul

amendamentelor

propuse

Anexa

Propuneri privind modificarea şi completarea

Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000


Autorul

amendamentelor

propuse

Art.1.(1)

Prezenta lege reglementează organizarea şi

funcţionarea sistemului naţional de

educaţie fizică şi sport în România.

Nemodificat.

Art.1.(2)

În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică

şi sport se înţelege toate formele de

activitate fizică menite, printr-o participare

organizată sau independentă, să exprime

sau să amelioreze condiţia fizică şi

confortul spiritual, să stabilească relaţii

sociale civilizate şi să conducă la obţinerea

de rezultate în competiţii de orice nivel.

1. La Art. 1. alin. (2) se modifică şi va avea

următorul conţinut:

În sensul prezentei legi, prin educație fizică

și sport se înțeleg toate formele de activități

fizice care, printr-o participare organizată

sau independentă au drept obiectiv expresia

sau ameliorarea condiției fizice și psihice,

dezvoltarea relațiilor sociale, dobândirea

unor rezultate pozitive în competiție.

Din motive de armonizare cu legislaţia

europeană în domeniu, se va putea folosi

definiţia statuată prin tratatul de la

Lisabona.

Prevederilor tratatului de la Lisabona, au

fost prevăzute în „Carta Albă privind

Sportul” şi asumate de statele membre.

Senat

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Alineat nou (3)

2. La Art. 1. se introduce un nou alineat,

alin. (3) cu următorul conţinut:

Educația fizică și sportul sunt un

instrument fundamental în dezvoltarea

fizică, menținerea și îmbunătățirea stării de

sănătate, dar și pentru dobândirea valorilor

necesare coeziunii sociale şi dialogului

intercultural.

Tratatul de la Lisabona a conferit

competenţă statelor membre să desfăşoare

acţiuni de sprijinire, cooperare, abordând

aspectele economice sociale educaţionale şi

culturale ale sportului.

Sportul produce o stare de bine la nivel

emoţional şi poate contribui semnificativ la

spiritul de solidaritate fiind unul dintre

factorii care aduc stabilitate, cooeziune

socială şi dialog intercultural în cadrul

intercomunităţilor.

Liga Profesionistă

de Fotbal

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art.1.(3)

Termenii folosiţi în textul legii au

semnificaţia stabilită în anexa care face

parte integrantă din prezenta lege.

3. Art. 1. alin. (3) renumerotat devine alin.

(4) şi rămâne nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art.2.(1)

Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de

interes naţional sprijinite de stat.

4. Art. 2. alin. (1) se modifică şi va avea


Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de

interes naţional susţinute de stat.

Educația fizică și sportul sunt activități de

interes national, susținute de stat deoarece

reprezintă un element important pentru

educație, cultură, integrare și viață socială.

Federaţia Română

de Haltere,

Federaţia Română

de Rugby, Senat.

Alineat nou (2)


alin. (2) şi va avea următorul conţinut:

Statul garantează dreptul oricărei persoane

de a practica activități fizice sportive în mod

independent, în cadru organizat, într-un

mediu curat și sigur.

Ministerul Tineretului şi Sportului a

elaborat un portofoliu de programe în

domeniul sportului care au ca scop

următoarele:

- valorificarea aptitudinilor individuale

într-un sistem organizat de selecţie,

pregătire şi competiţie, precum şi

îmbunătăţirea stării de sănătate publică

prin crearea unui cadru social şi

organizatoric favorizant;

- promovarea sportului şi educaţiei fizice

drept elemente esenţiale pentru o educaţie

de calitate, acestea reprezentând toate

formele de activităţi fizice care printr-o

participare organizată, au drept obiectiv

expresia sau ameliorarea condiţiei fizice şi

psihice;

- susţinerea disciplinelor şi a probelor

sportive, în funcţie de tradiţia şi de gradul

de dezvoltare a fiecărei discipline pentru

fiecare categorie de participanţi.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Alineat nou (3)


alin. (3) cu următorul conţinut:

Statul prin măsuri legislative, financiare și

administrativ-organizatorice contribuie la

asigurarea resurselor materiale, a

resurselor umane și la crearea structurilor

care să permită organizarea și dezvoltarea

educației fizice și sportului de performanță

și pentru sănătate dar și pentru dobândirea


Autorul

amendamentelor

propuse

valorilor necesare coeziunii sociale și

dialogului intercultural.

Art.2.(2)

Statul recunoaşte şi stimulează acţiunile

organizatorice şi de promovare a educaţiei

fizice şi sportului, desfăşurate de

autorităţile administraţiei publice şi, după

caz, de organismele neguvernamentale de

profil în învăţământ, în structuri ale

apărării naţionale, ordinii publice,

siguranţei naţionale, în sănătate, în

societăţi comerciale, precum şi în alte

sectoare ale vieţii sociale, potrivit

reglementărilor legale.


(4) se modifică şi va avea următorul

conţinut:

Statul recunoaşte, stimulează şi susține

acţiunile organizatorice şi de promovare a

educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de

autorităţile administraţiei publice centrale

și locale, după caz, de organismele

neguvernamentale, în structuri din

învăţământ, ale apărării naţionale, ordinii

publice, siguranţei naţionale, în sănătate, în

societăţi comerciale, precum precum şi în

alte sectoare ale vieţii sociale, potrivit

reglementărilor legale.

Sportul are potențialul de a crea locuri de

muncă și de a sprijini dezvoltarea

economică locală, prin construirea și

întreținerea de facilități sportive,

organizarea de evenimente sportive, prin

activități desfășurate pe piața industriei

articolelor sportive și a serviciilor sportive,

precum și prin activități conexe din alte

sectoare. Infrastructura legată de

evenimente și activități sportive (de la nivel

local), atunci când este planificată atent cu

un scop multifuncțional și cu o viziune clară

asupra viitorului său rol funcțional, poate

contribui la stabilizarea și dinamizarea

economiei.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art.2.(3)

Educaţia fizică şi sportul cuprind

următoarele activităţi: educaţia fizică,

sportul şcolar şi universitar, sportul pentru

toţi, sportul de performanţă, exerciţiile

fizice practicate cu scop de întreţinere,

profilactic sau terapeutic.



conţinut:

Educaţia fizică şi sportul cuprind

următoarele activităţi: educaţia fizică,

educația fizică profesională și pentru

persoane cu nevoi speciale, educația fizică

militară, sportul şcolar şi universitar,

sportul pentru toţi, sportul de performanţă,

sportul din sistemul de apărare, ordine

publică și siguranța națională, exerciţiile

fizice practicate cu scop de întreţinere,

profilactic sau terapeutic cu kinetoterapie.

Se impune menționarea în textul de lege a

sportului pentru persoanele cu nevoi

speciale deoarece acest segment este de

interes general.

Activitatea sportivă pentru persoanele cu

nevoi speciale este destul de vastă, fapt ce

atrage după sine lărgirea preocupărilor în

acest sens.

Pentru ca practicarea exerciţiilor fizice cu

scop de întreţinere şi profilaxie sunt

obiective ale sportului pentru toţi iar cele cu

scop recuperatoriu şi terapeutic aparţin

kinetoterapiei.

Direcţia Judeţeană

pentru Sport şi

Tineret Bistriţa


pentru Sport şi

Tineret Harghita

Federaţia Română

Sportul pentru

Toţi

Art 2.(4)

Statul garantează exercitarea funcţiilor

sectorului public şi ale sectorului particular



conţinut:

Statul garantează exercitarea funcţiilor

sectorului public şi ale sectorului privat în

Se înlocuieşte sintagma particular cu

privat, pentru armonizarea cu legislaţia în

domeniu.


Autorul

amendamentelor

propuse

în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în

conformitate cu principiile colaborării

responsabile dintre toţi factorii interesaţi.

domeniile educaţiei fizice şi sportului, în

conformitate cu principiile colaborării

responsabile dintre toţi factorii interesaţi.

Art.2.(5)

Practicarea educaţiei fizice şi sportului este

un drept al persoanei, fără nici o

discriminare, garantat de stat. Exercitarea

acestui drept este liberă şi voluntară şi se

realizează independent sau în cadrul

structurilor sportive asociative.



conţinut:

Practicarea educaţiei fizice şi sportului este

un drept al persoanei, fără nici o

discriminare, garantat de stat. Exercitarea

acestui drept este liberă şi voluntară şi se

realizează independent sau în cadrul

structurilor sportive de drept public sau de

drept privat.

Propunem menţinerea eliminării sintagmei

asociative, dar susţinem completarea

structurile sportive de drept public sau

privat, delimitând astfel regimul asociativ

al fiecărei structuri.

Aplicabilă structurile sportive ce vor deveni

în subordinea consiliilor locale în

perspectiva descentralizării.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului


pentru Sport şi

Tineret Bistriţa

Art.2.(6)

Statul recunoaşte şi garantează persoanei

fizice şi juridice dreptul la libera asociere în

scopul constituirii structurilor sportive

Nemodificat.

Art.3.(1)

Autorităţile administraţiei publice,

unităţile şi instituţiile de învăţământ,

instituţiile sportive, precum şi organismele

neguvernamentale de profil au obligaţia să

sprijine sportul pentru toţi şi sportul de

performanţă şi să asigure condiţiile

organizatorice şi materiale de practicare a

educaţiei fizice şi sportului în comunităţile

locale.



Autorităţile administraţiei publice centrale

şi locale ,,unităţile scolare şi instituţiile de

învăţământ, unităţile şi instituţiile sportive,

precum şi persoanele juridice de drept

public şi privat de profil au obligaţia să

sprijine sportul pentru toţi şi sportul de

performanţă şi să asigure condiţiile

organizatorice şi materiale de practicare a

educaţiei fizice şi sportului în comunităţile

locale.

Susţinem această propunere considerând

că a fost actualizat cadrul organizatoric în

domeniu.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Asociaţia

Fotbaliştilor

Amatori şi

Nonamatori

Art.3.(2)

Autorităţile administraţiei publice şi

instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia

să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă

preşcolară, tinerilor şi persoanelor în

vârstă condiţii pentru practicarea




instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia

să susţină cu prioritate, copiilor de vârstă

preşcolară şi tinerilor condiţii pentru

practicarea exerciţiului fizic şi să asigure

Asigurarea condiţiilor de practicare a

exerciţiului fizic poate constitui un factor

determinant în prezenţa pe terenurile de

sport a unui număr cât mai mare de

beneficiari ai exerciţiului fizic.

Considerăm necesar diferenţierea

finalităţii practicării exerciţiului fizic pe

Clubul Sportiv

Municipal Arad


Autorul

amendamentelor

propuse

exerciţiului fizic, în vederea integrării

sociale.

condiţii pentru persoanele în vârstă, în

vederea întreţinerii stării de sănătate şi

integrării sociale.

categorii de vârsta, în sensul menţinerii şi

întreţinerii stării de sănătate precum şi

integrării sociale.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art.3.(3)

Autorităţile administraţiei publice au

obligaţia să asigure condiţii pentru

practicarea educaţiei fizice şi sportului de

către persoane cu handicap fizic, senzorial,

psihic şi mixt, în scopul dezvoltării

personalităţii lor şi integrării în societate,

precum şi mijloacele care să permită

sportivilor cu handicap participarea la

competiţii naţionale şi internaţionale

destinate lor.



Autorităţile administraţiei publice au

obligaţia să susţină practicarea educaţiei

fizice şi sportului de către persoane cu nevoi

speciale în scopul dezvoltării personalităţii

lor şi integrării în societate, precum şi

mijloacele care să asigure acestora

participarea la competiţii naţionale şi

internaţionale destinate lor.

Așa cum am subliniat și mai sus, se impune

acordarea unei importanțe deosebite

sportului pentru persoane cu nevoi speciale

deoarece acesta reprezintă un domeniu de

interes general.

Liga Profesionistă

de Fotbal

Art.6.(2)

Asociaţiile sportive şcolare şi universitare

sunt structuri sportive înfiinţate în

condiţiile prezentei legi, a căror activitate

este coordonată de Federaţia Sportului

Şcolar, respectiv de Federaţia Sportului

Universitar.



Asociaţiile sportive şcolare şi universitare

sunt structuri sportive înfiinţate în

condiţiile prezentei legi, a căror activitate

se desfășoară sub autoritatea Ministerul

Educației și Cercetării Științifice şi sub

coordonarea Federaţiei Sportului Şcolar și

Universitar.

S-a reactualizat cadrul organizatoric Ministerul

Educației și

Cercetării Științific

şi Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art.6.(3)

Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia

Sportului Universitar, înfiinţate în

condiţiile legii, au următoarele atribuţii:

a) promovarea valenţelor educative ale

sportului;



Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar,

înfiinţată în condiţiile legii, are următoarele

atribuţii:

a) elaborarea și susținerea strategiei

organizării și dezvoltării activității sportive

școlare și universitare, reprezentarea

intereselor Ministerului Educației

Ministerul

Educației și

Cercetării

Științifice


Autorul

amendamentelor

propuse

b) iniţierea şi organizarea de programe şi

acţiuni de atragere a elevilor şi studenţilor

la practicarea sportului;

c) coordonarea competiţiilor sportive

desfăşurate în unităţile şi instituţiile de

învăţământ, organizate de asociaţiile

sportive şcolare şi universitare;

d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a

competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale

reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor

de învăţământ;

e) deţinerea competenţei exclusive pentru

reprezentarea ţării la competiţiile oficiale

organizate sub egida federaţiilor

internaţionale ale sportului şcolar şi

universitar.

Naționale în raport cu federațiile sportive

naționale;

b) promovarea valenţelor educative ale

sportului;

c) iniţierea şi organizarea de programe,

acţiuni și evenimente de atragere a elevilor

şi studenţilor la practicarea sportului;

d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a

competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale

reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor

de învăţământ;

e) deţinerea competenţei exclusive pentru

reprezentarea ţării la competiţiile oficiale

organizate sub egida federaţiilor


universitar.

Art.6.(4)

Organizarea şi funcţionarea Federaţiei

Sportului Şcolar şi Federaţiei Sportului

Universitar se stabilesc prin hotărâri ale

Guvernului, iniţiate de Agenţia Naţională

pentru Sport şi Ministerul Educaţiei şi

Cercetării.



Organizarea şi funcţionarea Federaţiei

Sportului Şcolar şi Universitar se stabilește

prin hotărâre de Guvern.

Ministerul

Educației și

Cercetării

Științifice

Art.6.(5)

Finanţarea Federaţiei Sportului Şcolar,

respectiv a Federaţiei Sportului

Universitar, se face prin alocaţii de la

bugetul de stat, pe bază de programe,

precum şi prin venituri extrabugetare.

Pentru susţinerea programelor de

reprezentare la competiţiile internaţionale

oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor



Finanţarea Federaţiei Sportului Şcolar și

Universitar, se face prin alocaţii de la

bugetul de stat sau venituri proprii.

Ministerul

Educației și

Cercetării

Științifice


Autorul

amendamentelor

propuse


sportului universitar, Federaţia Sportului

Şcolar, şi respectiv Federaţia Sportului

Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de

alocaţii guvernamentale.

Alineat nou (6)



Pentru susţinerea programelor de

reprezentare la competiţiile internaţionale

oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor


sportului universitar, Federaţia Sportului

Şcolar şi Universitar, poate beneficia, cu

prioritate, de alocaţii guvernamentale.

Ministerul

Educației și

Cercetării

Științifice

Art.6.(6)

Participarea la sistemul competiţional

pentru elevii şi studenţii din unităţile şi

instituţiile de învăţământ se face exclusiv pe

baza legitimaţiei şcolare/de student şi a

avizului medical la zi.



conţinut:

Participarea la sistemul competiţional

școlar şi universitar pentru elevii şi studenţii

din unităţile şi instituţiile de învăţământ se

face exclusiv pe baza legitimaţiei şcolare/de

student şi a avizului medical la zi.

Ministerul

Educației și

Cercetării

Științifice

Art.6.(7)

Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot

organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi

licee cu program sportiv, precum şi cluburi

sportive şcolare.


(8) şi rămâne nemodificat.

Art.6.(8)

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau

particulare, existente sau nou-înfiinţate, au

obligaţia să dispună sau să aibă acces la

bazele şi instalaţiile sportive, pentru a

permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie



conţinut:

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau

particulare, au obligaţia să dispună sau să

aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive,

pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de

educaţie fizică şi practicarea sportului cu

elevii şi studenţii.

Federaţia Română

Sportul pentru

Toţi


Autorul

amendamentelor

propuse

fizică şi practicarea sportului cu elevii şi

studenţii.

Art.6.(9)

Bazele şi instalaţiile sportive proprii pot fi

puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată,

comunităţilor locale, persoanelor fizice sau

juridice interesate, cu obligaţia respectării

desfăşurării normale a programelor şi

activităţilor de învăţământ şi ale cluburilor

sportive şcolare şi universitare.



conţinut:

Bazele şi instalaţiile sportive aparţinând

unităţilor şcolare şi/sau instituţiilor de

învăţământ pot fi puse la dispoziţie cu

prioritate, gratuit sau cu plata, federaţiilor

sportive naţionale recunoscute de

Ministerul Tineretului şi Sportului sau

structurilor sportive afiliate acestora.

Deasemenea, în limita programului

disponibil, pot fi puse la dispoziţie cu plata

şi altor persoane fizice sau juridice

interesate, cu obligaţia respectării

desfăşurării normale a programelor şi

activităţilor de învăţământ şi/sau ale

cluburilor sportive scolare şi universitare.

Activitatea loturilor reprezentative ale

federaţiilor sportive naţionale este de

interes naţional motiv pentru care, această

prevedere vine în sprijinul procesului de

pregătire al acestora având în vedere

penuria de spaţii de specifice de

antrenament cu care ne confruntăm în

teritoriu.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului,

Federaţia Română

de Kempo

Art.6.(10)

Sportul de performanţă pentru elevi şi

studenţi se organizează, de regulă, în cadrul

cluburilor sportive şcolare şi universitare.

Elevii şi studenţii pot practica sportul de

performanţă şi în alte cluburi sportive.

23. Art. 6. alin. (10) renumerotat devine

alin. (11) se modifică şi va avea următorul

conţinut:

Sportul de performanţă pentru elevi şi

studenţi se organizează, de regulă, în cadrul

cluburilor sportive şcolare şi universitare,

cu respectarea statutelor și regulamentelor

federațiilor sportive naționale de

specialitate. Elevii şi studenţii pot practica

sportul de performanţă şi în alte cluburi

sportive.

Art.7.

Educaţia fizică militară este disciplină

obligatorie, prevăzută în planul de

instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară

24. Art. 7. se modifică şi va avea următorul

conţinut:

Educația fizică militară este o componentă

fundamentală a procesului de instrucție şi

învătământ militar care valorifică

Situaţia actuală a instituţiilor de

învăţământ din reţeaua M.Ap.N. şi M.A.I.

nu mai corespunde actualelor precizări din

acest capitol – Educaţia fizică militară şi

profesională.

Federaţia Română

de Orientare


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 9.

Exerciţiile fizice practicate cu scop

profilactic sau terapeutic se structurează

diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte

obiective urmărite, în afara celor specifice

educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de

întreţinere ori pentru tratamentul unor

maladii sau corective.

Nemodificat.

Art.10.(1)

Sportul pentru toţi reprezintă un complex

de activităţi bazate pe practicarea liberă a

exerciţiului fizic într-un mediu curat şi

sigur, individual sau în grup, organizat ori

independent.

Nemodificat.

Art. 10.(2)

Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de

organizaţii neguvernamentale şi de

structuri ale administraţiei locale, în

vederea menţinerii sănătăţii, a recreării şi

socializării cetăţenilor.



Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de

organizaţii neguvernamentale şi de

structuri ale administraţiei publice locale,

în vederea menţinerii sănătăţii, a recreării,

integrării sociale şi socializării cetăţenilor.

Art.10.(3)

Pentru coordonarea aplicării Programului

naţional «Sportul pentru toţi» se constituie

Comitetul activităţilor fizice sportive

pentru sănătate, educaţie şi recreare,

organism consultativ în cadrul Agenţiei

Naţionale pentru Sport, a cărui organizare,

funcţionare şi componenţă se stabilesc prin

hotărâre a Guvernului.



Pentru coordonarea aplicării Programului

naţional «Sportul pentru toţi» se constituie

Comitetul activităţilor fizice sportive

pentru sănătate, educaţie şi recreare,

organism consultativ în cadrul Ministerul

Tineretului şi Sportului, a cărui organizare,

funcţionare şi componenţă se stabilesc prin


Reactualizată denumirea ministerului

Art.11.(1)

Finanţarea programului naţional «Sportul

pentru toţi» se asigură din fonduri

prevăzute distinct în bugetul de stat şi din

fonduri de la bugetele locale.

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art.11.(2)

Mijloacele financiare necesare pentru

susţinerea subprogramelor derulate de

Federaţia Sportivă Naţională «Sportul

pentru toţi» se asigură din fonduri

prevăzute distinct în bugetul de stat.

Nemodificat.

Art.11.(3)

Subprogramele propuse de celelalte

instituţii, care sunt aprobate anual de

Comitetul Activităţilor Fizice Sportive

pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere, sunt

finanţate de la bugetele locale, din fonduri

primite de la organismele internaţionale,

din sponsorizări, donaţii şi legate, precum

şi din fonduri ale bugetului de stat, care vor

fi prevăzute cu destinaţia pentru activitatea

sportivă şi de tineret.

Nemodificat.

Art.12.(1)

Sportul de performanţă constituie un

factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă

pe plan naţional, îndeplinind o importantă

funcţie reprezentativă pentru România în

competiţiile sportive oficiale cu caracter

international.

Nemodificat.

Alineat nou (2)



Sportul de înaltă performanţă îndeplineşte

o importantă funcţie reprezentativă pentru

România în competiţiile sportive oficiale cu

caracter internaţional.

Se propune introducerea sportului de înaltă

performanţă ca fiind o etapă superioară de

reprezentativitate a sportului de

performanţă.

Art.12.(2)

Organele administraţiei publice centrale cu

atribuţii în sport şi autorităţile

administraţiei publice locale asigură

mijloacele necesare pentru pregătirea

sportivilor de performanţă, acordarea



conţinut:

Organele administraţiei publice centrale cu

atribuţii în sport şi autorităţile

administraţiei publice locale asigură

mijloacele necesare pentru promovarea,

selecția, pregătirea, participarea sportivilor

Ţinând cont de recomandările Uniunii

Europene cu privire la cariera sportivilor

de performanţă statele membre au

obligaţia să asigure mijloacele necesare

pentru încadrarea în sistemul de educație,

pregătirea continuă, în vederea integrării

sociale și profesionale după încetarea

carierei sportive.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului,

Institutul Naţional

de Cercetare

pentru Sport şi

Senat


Autorul

amendamentelor

propuse

sprijinului ştiinţific şi medical necesar,

precum şi pentru încadrarea lor în sistemul

de educaţie şi deplina integrare socială şi

profesională.

de performanţă în competițiile naționale și

internaționale, acordarea sprijinului

ştiinţific şi medical necesar, precum și

sprijinul pentru încadrarea lor în sistemul

de educație în vederea integrării sociale și

profesionale după încetarea carierei

sportive de performanță.

Art.12.(3)

Pe timpul satisfacerii stagiului militar

organele administraţiei publice centrale de

specialitate asigură sportivilor de

performanţă condiţii pentru continuarea

pregătirii, precum şi pentru participarea la

concursurile sportive interne şi

internaţionale


alin. (4) şi rămâne nemodificat.

Art.13.(1)

Prin sportul de performanţă se urmăreşte

valorificarea aptitudinilor individului într-

un sistem organizat de selecţie, pregătire şi

competiţie, având ca scop ameliorarea

rezultatelor sportive, realizarea de

recorduri şi obţinerea victoriei.



Prin sportul de performanţă se urmăreşte

valorificarea aptitudinilor individului într-

un sistem organizat în cadrul federaţiilor

sportive naţionale, a asociaţiilor judeţene, a

asociaţiei municipiului Bucureşti precum şi

a structurilor sportive afiliate acestora, prin

desfăşurarea unor acţiuni de selecţie,

pregătire şi competiţie, ce au ca scop

îmbunătăţirea rezultatelor sportive,

realizarea de recorduri şi obţinerea

victoriei.

Federaţia Română

de Kempo

Art.13.(2)

Sportivii de performanţă sunt persoanele

care practică sistematic şi organizat sportul

şi participă în competiţii cu scopul de a

obţine victoria asupra partenerului, pentru

autodepăşire sau record.



Sportivii de performanţă şi de înaltă

performanţă sunt persoanele care, în

condiţiile legii, practică în mod regulat și

sistematic sportul organizat în cadrul și prin

structurile federațiilor sportive naționale,

participând în mod constant la competiţii

Armonizat cu legislaţia în domeniu.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului


Autorul

amendamentelor

propuse

sportive oficiale cu scopul de a obţine

victoria asupra partenerului, pentru

autodepăşire sau record.

Art.13.(3)

Pentru a participa la competiţiile sportive

oficiale locale sau naţionale un sportiv de

performanţă trebuie să fie legitimat la un

club sportiv.



Pentru a participa la competiţiile sportive

oficiale locale, naţionale sau internaţionale,

un sportiv de performanţă sau înaltă

performanţă trebuie să fie legitimat la o

structură sportivă afiliată la asociaţiile

judeţene, ale municipiului Bucureşti şi/sau

la federaţia sportivă naţională în cadrul

căreia se află disciplina, ramura de sport,

stilul sau proba de concurs respectivă.

Condiţionarea participării unui sportiv de

performanţă în cadrul unei competiţii

oficiale organizate de asociaţiile judeţene şi

ale municipiului Bucureşti, pe ramura de

sport, este dată de afilierea obligatorie a

asociaţiei sportive şi a clubului sportiv sau

de afilierea obligatorie a clubului sportiv la

federaţia sportivă naţională.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului,

Federaţia Română

Yachting,

Federaţia Română

Kempo

Art.13.(4)

Evidenţa legitimării şi transferarea

sportivilor sunt în competenţa federaţiilor

sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi

a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului

Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit

statutelor şi regulamentelor federaţiilor

sportive naţionale.



Evidenţa legitimării şi transferarea

sportivilor sunt în competenţa federaţiilor

sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a

asociaţiilor judeţene şi ale municipiului

Bucureşti pe ramuri de sport, potrivit



Datorită faptului că Ministerul Tineretului

şi Sportului solicită o evidenţă periodică din

teritoriu cu numărul sportivilor legitimaţi.

Fiindcă asociaţiile judeţene şi ale

municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport

nu au obligaţia legală de a informa

Direcţiile Judeţeană pentru Sport şi Tineret

respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a

municipiului Bucureşti privind situaţia

reală a sportivilor legitimaţi, instituţiile

publice din sistem se confruntă cu greutăţi

în a colecta datele reale a sportivilor

legitimaţi.


pentru Sport şi

Tineret Brăila,

Asociaţia

Fotbaliştilor

Amatori şi

Nonamatori

Punct nou (41)

36. La Art. 13. alin. (4) se introduce un nou

punct, (41) şi va avea următorul conţinut:

Asociaţiile judeţene şi cele ale municipiului

Bucureşti pe ramuri de sport au obligația să

informeze trimestrial Direcţiile Judeţene

pentru Sport şi Tineret corespunzătoare,

respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a

Federaţia Română

Fotbal, People for

Sport, Direcţia

pentru Sport şi

Tineret a

municipiului

Bucureşti.


Autorul

amendamentelor

propuse

municipiului Bucureşti, privind evidenţa

numărului de sportivi legitimaţi.

Art.13.(5)

Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe

ramuri de sport este elaborat şi organizat

de federaţiile sportive naţionale, potrivit

statutelor şi regulamentelor acestora.



Pentru disciplinele, ramurile de sport,

departamentele, secțiile, clasele, stilurile,

probele şi regulamentele de concurs,

precum şi pentru toate formele de

exprimare sportivă ale căror practicare în

România este recunoscută de către

Ministerul Tineretului şi Sportului sau care

se află în cadrul, scopul şi obiectul de

activitate al federaţiilor sportive naţionale

deţinătoare de Certificat de Identitate

Sportivă, sistemul competiţiilor sportive,

galelor, evenimentelor sau spectacolelor cu

caracter sportiv, de orice nivel, este elaborat

şi organizat doar cu avizul sau sub egida

federaţiilor sportive naţionale

corespunzătoare, potrivit statutelor şi

regulamentelor acestora, precum și ale

forurilor internaționale corespondente.

Avand in vedere ca in teritoriu numeroase

persoane fizice si juridice incalca in mod

constant domeniul de activitate sportiva al

federatiilor sportive nationale recunoscute de

MTS prin activitatile pe care le desfasoara fara

avizul acestora, consideram ca se impun

prevederi legale care sa protejeze activitatea

federatiilor sportive nationale. In acest moment

nu exista nicio protectie in acest sens, desi in

teritoriu sunt organizate numeroase competiţii

sportive de catre persoane fizice, societăţi

comerciale, organizaţii sindicale, partide

politice, care nu respecta nicio regula punand

astfel in pericol sanatatea si integritatea

participantilor. Aceste evenimente organizate

pentru discipline/ramuri/stiluri/probe sau alte

forme de exprimare sportiva aflate in cadrul

sau in obiectul de activitate al federatiilor

sportive nationale recunoscute de MTS, fara

avizul acestora, incalca statutele acestora,

aducandu-le grave prejudicii de imagine.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului, Direcţia

Judeţeană pentru

Sport şi Tineret

Argeş

Alineat nou (6)



Compeţitiile sportive oficiale pot fi

organizate doar de structuri sportive

posesoare de Certificat de Identitate

Sportivă, cu avizul expres și sub egida

federaţiilor sportive naţionale sau, după

caz, al asociaţiilor judeţene si ale

municipiului Bucureşti pe ramuri de sport

sau ale ligilor profesioniste recunoscute de

Ministerul Tineretului şi Sportului,

conform statutelor și regulamentelor

acestora.

În teritoriu se organizează competiţii

sportive fără respectarea regulamentelor,

majoritatea cu scop material.

Crearea unui cadru şi a unor standarde

care trebuie respectate pentru siguranţa

participanţilor şi evitarea suprapunerii de

evenimente.

În acest moment, în teritoriu, oricine

doreşte, organizează competiţii sportive pe

domenii aflate in jurisdictia federatiilor

sportive nationale, fără a respecta în niciun

fel regulamentele şi obiectul de activitate

Ministerul

Tineretului şi

Sportului, Asoc.

Sport for People


Autorul

amendamentelor

propuse

acestora, scopul material fiind singurul

care primează.

Art.14.(1)

În condiţiile legii şi în conformitate cu

prevederile cuprinse în statutele şi

regulamentele federaţiilor sportive

naţionale şi internaţionale, sportivii de

performanţă pot fi:

a) amatori;

b) profesionişti.

Nemodificat.

Art.14.(2)

Sportivul profesionist este cel care pentru

practicarea sportului respectiv îndeplineşte

următoarele condiţii:

a) are licenţa de sportiv profesionist;

b) încheie cu o structură sportivă, în formă

scrisă, un contract individual de muncă sau

o convenţie civilă în condiţiile legii.



Sportivul profesionist este cel care pentru

practicarea sportului respectiv îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii:

a) are licenţa de sportiv profesionist;

b) încheie cu o structură sportivă, în formă

scrisă, un contract individual de muncă sau

un contract de prestari servicii cu

respectarea specificităţii sportive şi a

normelor impuse de organismele naţionale

şi internaţionale, în condiţiile legii.

Este necesară păstrarea posibilităţii

încheierii de contracte de prestări servicii,

întrucât legislaţia dreptului muncii nu

acoperă situaţiile specifice din raporturile

contractuale între sportivi, în special

pentru sporturile individuale.

Mai mult, contractele trebuie să ţină cont

de normele sportive impuse internaţional.

Corelarea dispoziţiilor legale cu situaţiile

întâlnite în practică.

Federația Română

de Fotbal

Punct nou (21)

40. La Art. 14. se introduce un nou punct,


Cluburile, asociaţiile sportive şi sportivul

profesionist se obligă prin contractul

încheiat între părţi să respecte prevederile

specifice din normele, regulamentele

federaţiilor sportive naţionale şi, după caz,

ale ligilor profesioniste din ramura de sport

respectivă şi care au ca obiect activitatea de

selecţie, pregătirea, performanţa şi

participarea la competiţii interne şi

internaţionale.

Elemente ce au fost preluate în OUG 2/2015 Asociaţia

Fotbaliştilor

Amatori şi

Nonamatori


Autorul

amendamentelor

propuse

Art.14.(3)

Sportivului profesionist, care a încheiat cu

o structură sportivă o convenţie civilă, i se

asigură, la cerere, participarea şi plata

contribuţiei la un sistem de pensii, public

şi/sau privat, în condiţiile legii.



Sportivului profesionist, care a încheiat cu o

structură sportivă un contract individual de

muncă/un contract de prestări servicii, i se

asigură după caz, participarea şi plata

contribuţiei la un sistem de pensii, public

şi/sau privat, în condiţiile legii.

Se înlocuieşte convenţia civilă cu contract

de prestări servicii conform legislaţiei în

vigoare.

Art.14.(4)

Licenţa de sportiv profesionist se obţine în

conformitate cu procedurile prevăzute în

statutele şi în regulamentele federaţiilor


Nemodificat.

Art.14.(5)

Sportivii străini pot desfăşura activitate ca

sportivi profesionişti la o structură sportivă

din România, în baza permisului de muncă

eliberat în condiţiile legii.

Nemodificat.

Art.14.(6)

Federaţiile sportive naţionale asigură

organizarea evidenţei sportivilor

profesionişti din ramura de sport

respectivă




organizarea evidenţei sportivilor

profesionişti şi amatori din ramura de sport

respectivă.

Corelarea dispoziţiilor legale cu situaţiile

întâlnite în practică. Federaţiile asigură

evidenţa tuturor sportivilor, nu doar ai

celor profesionişti.

Federația Română

de Fotbal

Art.14.(7)

Drepturile şi obligaţiile sportivului

profesionist sunt cele prevăzute în statutele

şi în regulamentele federaţiilor sportive

naţionale, precum şi în contractele sau

convenţiile, după caz, încheiate între părţi.



Drepturile şi obligaţiile sportivului

profesionist sunt cele prevăzute în statutele

şi în regulamentele federaţiilor sportive

naţionale, precum şi în contractele

individuale de muncă sau de prestări

servicii, după caz, încheiate între părţi.

Se înlocuiesc sintagmele contractele sau

convenţiile cu contractele individuale de

muncă sau de prestări servicii, conform

legislaţiei în vigoare

Art.14.(8)

Calitatea de sportiv profesionist încetează

în conformitate cu prevederile statutelor şi

regulamentelor federaţiilor sportive

naţionale

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art.14.(9)

Ramurile de sport în care se poate practica

sportul profesionist se stabilesc prin

hotărâre a Guvernului, iniţiată de Agenţia

Naţională pentru Sport, la propunerea

federaţiilor sportive naţionale.



Disciplinele sportive, ramurile de sport,

departamentele, stilurile, clasele, probele de

concurs și/sau nivelurile competiționale din

cadrul acestora, în care se poate practica

sportul profesionist, se stabilesc prin

hotărâre a Guvernului, iniţiată de organul

administrației publice centrale de

specialitate, la propunerea federaţiilor

sportive naţionale, potrivit prevederilor

statutelor și regulamentelor forurilor

internaționale corespondente.

Corelat cu politica și strategia federațiilor

sportive naționale / internaționale. Există

numeroase organisme internaționale în

care profesionismul se practică doar pentru

un stil, probă de concurs sau nivel

competițional din cadrul unor discipline /

ramuri de sport.

Art.14.(10)

Condiţiile de practicare a sportului

profesionist se stabilesc prin normele

federaţiilor sportive naţionale, cu avizul

Agenţiei Naţionale pentru Sport".



Condiţiile de practicare a sportului

profesionist se stabilesc prin normele

federaţiilor sportive naţionale, cu avizul

organului administrației publice centrale de

specialitate.

Se face referire la organul organul

administrației publice centrale de

specialitate

Art.15.(1)


şi locale pot sprijini pregătirea sportivă,

integrarea în sistemul de învăţământ,

integrarea socială şi profesională a

sportivilor de performanţă, după caz, pe

întreaga perioadă a carierei sportive.




şi locale sprijină pregătirea sportivă,



sportivilor de performanţă, pe perioada

carierei sportive şi după încheierea acesteia.

În conforitate cu recomandările Uniunii

Europene, autorităţile administraţiei

publice locale sprijină pregătirea sportivă,



sportivilor de performanţă, pe perioada

carierei sportive şi după încheierea

acesteia.


pentru Sport şi

Tineret Vâlcea

Art.15.(2)

În sensul prevederilor alin. (1), unităţile sau

instituţiile de învăţământ asigură, după

caz, pentru sportivii de performanţă scutiri

de frecvenţă, sesiuni de examene deschise şi

condiţii de înscriere în învăţământul

universitar, potrivit legii.

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

Alineat nou (1)



Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale

reprezintă un complex de activităţi

desfăşurate în condiţii specifice în grup sau

individual de către persoane cu handicap

fizic, senzorial, psihic şi mixt .

Introdus prin modificarea Legii la

Parlament de către Comisia pentru

învăţământ, ştiinţă şi tineret.

Alineat nou (2)



Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale

poate fi practicat atât în scopul dezvoltării

personalităţii şi integrării în societate a

persoanelor cu nevoi speciale cât şi în scopul

participării la competitiile naţionale şi

internaţionale.




Alineat nou (3)



Programul naţional Sportul pentru Toţi

trebuie să cuprindă un subprogram dedicat

sportului pentru persoanele cu nevoi

special.




Alineat nou (4)



Persoanele cu nevoi speciale care practică

sportul sistematic şi organizat în scopul

participării al competiţii şi obţinerii

victoriei asupra partenerului sunt

considerate sportivi de performanţă.




Alineat nou (5)



În îndeplinirea atribuţiilor privind

premierea sportivilor Ministerul

Tineretului şi Sportului va respecta

principiul nediscriminării acordând premii

egale sportivilor care au obţinut medalii la





Autorul

amendamentelor

propuse

competiţiile organizate pentru sportivii cu

nevoi speciale cu cele ale sportivilor

medaliaţi la Jocuri Olimpice, campionate

mondiale şi campionate europene.

Art.17.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului este

organul administraţiei publice centrale de

specialitate care coordonează activitatea

din domeniul educaţiei fizice şi sportului,

cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta

lege

Nemodificat.

Art.17.(2)

Fac excepţie de la prevederile alineatului

precedent:

a) activitatea de educaţie fizică şi sport din

unităţile şi instituţiile de învăţământ, care

se organizează cu respectarea prevederilor

art. 4-6 şi a celorlalte prevederi legale în

vigoare;

b) activitatea de educaţie fizică şi sport din

unităţile militare şi de învăţământ militar,

care se organizează cu respectarea

prevederilor art. 7 şi a celorlalte prevederi

legale în vigoare.

Nemodificat.

Art.18.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului se

organizează şi funcţionează potrivit legii şi

are următoarele atribuţii principale în

domeniul sportului:

a) elaborează şi susţine strategia generală a

organizării şi dezvoltării activităţii sportive

şi reprezintă interesele statului în raport cu

federaţiile de specialitate;



Ministerul Tineretului şi Sportului se

organizează şi funcţionează potrivit legii şi

are următoarele atribuţii principale în

domeniul educaţiei fizice şi sportului:

a) elaborează şi susţine strategia generală a

organizării şi dezvoltării activităţii sportive.

a1) reprezintă interesele statului în raport

cu federaţiile sportive naţionale;

b) iniţiază, elaborează şi avizează, după caz,

proiecte de acte normative în domeniul

educaţiei fizice şi sportului;

Referitor la pct. e) Modificarea a survenit

prin propunerea legislativă a Comisiei

pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret.

Referitor la pct. s) Se face uniformizarea în

conformitate cu politicile mondiale anti-

dopind.

Referitor la pct. u) şi v) Practica şi

experienţa celor 15 ani de aplicare a

prevederilor legii au condus la necesitatea

partajării unor elemente esenţiale în

organizarea activităţii structurilor

sportive, cluburi, asociaţii, federaţii

sportive naţionale, ligi profesioniste

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Ministerul

Tineretului şi

Sportului


Autorul

amendamentelor

propuse

b) iniţiază, elaborează şi avizează, după

caz, proiecte de acte normative în domeniul

educaţiei fizice şi sportului;

c) elaborează normele generale de folosire

a mijloacelor materiale aflate în

administrarea sa şi a mijloacelor financiare

pentru activitatea sportivă, care provin din

alocaţii de la bugetul de stat;

d) conlucrează cu ministerele şi cu celelalte

autorităţi ale administraţiei publice

centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare

şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de

specialitate pentru organizarea şi

dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului;

e) conlucrează cu Comitetul Olimpic

Român în finanţarea şi derularea

programelor privind pregătirea şi

participarea sportivilor români la Jocurile

Olimpice, precum şi pentru promovarea

valenţelor educative ale olimpismului;

f) administrează patrimoniul din domeniul

public şi domeniul privat al statului,

încredinţat Agenţiei Naţionale pentru

Sport;

g) supraveghează menţinerea destinaţiei

bazelor sportive din domeniul public sau

privat al statului ori al unităţilor

administrativ-teritoriale, precum şi a celor

care au aparţinut domeniului public şi au

intrat în circuitul privat după 1989;

c) elaborează normele generale de folosire a

mijloacelor materiale aflate în

administrarea sa şi a mijloacelor financiare

pentru activitatea sportivă, care provin din

alocaţii de la bugetul de stat şi din veniturile

proprii ale Ministerului Tineretului şi

Sportului;

d) conlucrează cu ministerele şi cu celelalte


centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare

şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de

specialitate pentru organizarea şi

dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului;

e) conlucrează cu Comitetul Olimpic și

Sportiv Român şi cu Comitetul Naţional

Paralimpic în finanţarea şi derularea

programelor privind pregătirea şi

participarea sportivilor români la Jocurile

Olimpice/Paralimpice, precum şi pentru

promovarea valenţelor educative ale

olimpismului;

f) administrează patrimoniul din domeniul

public şi domeniul privat al statului,

încredinţat Ministerului Tineretului și

Sportului;

g) supraveghează menţinerea destinaţiei

bazelor sportive omologate din domeniul

public sau privat al statului aflate în

administrarea Ministerul Tineretului şi

Sportului, precum şi a celor care au

aparţinut domeniului public şi au intrat în

circuitul privat după 1989;

g¹) supraveghează menţinerea destinaţiei

bazelor şi/sau instalaţiilor sportive care au

aparţinut domeniului public sau privat al

statului aflate în administrarea Ministerul

pornind de la recunoaşterea practicării

unei ramuri de sport în România,

infiintarea structurilor sportive,

recunoaşterea şi afilierea acestora precum

şi măsurile şi metodele de aplicare. S-a

conchis că este necesară o delimitare clară

a conceptelor de disciplină sportivă,

ramură de sport, probe sportive şi alte

forme de expimare sportivă pentru a

elimina confuziile şi a conduce la evitarea

unor inadvertenţe ale unui sistem

supradimensionat având corespondente

internaţionale fără fundament pentru

sistemul sportiv romanesc.

Referitor la pct. j) În ultimii 10 ani a avut

loc o explozie a formelor de organizare şi

manifestare sportivă care pe de o parte

reprezintă un lucru benefic pentru

mişcarea sportivă mondială dar pe de altă

parte a dat posibilitatea existenţei unor

produse sportive supradimensionate, o

piaţă sportivă la care oferta a fost mai mare

decât cererea. Astfel s-au ramificat stiluri,

probe, departamente care au condus la

conflicte de interes şi au permis

extrapolarea fenomenului sportiv,

multiplicarea sa în forme de organizare

ceea ce a condus la multiple afilieri

internaţionale şi nu în ultimul rând la

finanţarea din partea statului pentru

competiţii sportive internaţionale

organizate sub egida numeroaselor

organisme sportive, pe regulamente şi

statute adaptate noului produs sportiv

ramificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

g1) supraveghează menţinerea destinaţiei

bazelor şi/sau instalaţiilor sportive care au

aparţinut domeniului public sau privat al

statului ori al unităţilor administrativ-

teritoriale şi care, ulterior, au fost

dobândite ca active patrimoniale destinate

activităţii sportive sau vândute către

societăţile comerciale.

h) propune structura anuală a alocaţiilor de

la bugetul de stat;

i) repartizează bugetul activităţii sportive,

constituit potrivit prezentei legi, pentru:

- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din

subordinea sa;

- federaţiile sportive naţionale, în baza

contractelor de finanţare a programelor

sportive ale acestora;

- premierea performanţelor deosebite

obţinute la competiţiile sportive

internaţionale oficiale;

j) autorizează afilierea federaţiilor sportive

naţionale la federaţiile sportive

internaţionale de profil şi la alte foruri

continentale sau mondiale, precum şi

afilierea altor organizaţii cu profil sportiv

la forurile internaţionale de specialitate.

k) supraveghează şi controlează

respectarea de către structurile sportive a

dispoziţiilor legale în vigoare şi a

prevederilor cuprinse în statutele şi în

actele de constituire a acestora;

l) organizează sau sprijină, potrivit legii,

formarea, pregătirea profesională şi

perfecţionarea specialiştilor din domeniul

sportului, conlucrând în acest scop cu

Tineretului şi Sportului, şi care, ulterior, au

fost dobândite ca active patrimoniale

destinate activităţii sportive sau vândute

către societăţile comerciale;

h) propune structura anuală a alocaţiilor de

la bugetul de stat şi din venituri proprii ale

Ministerul Tineretului şi Sportului;

i) repartizează bugetul activităţii sportive,

constituit potrivit prezentei legi, pentru:

- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din

subordinea sa;

- federaţiile sportive naţionale, în baza

contractelor de finanţare a programelor

sportive ale acestora;

- premierea performanţelor deosebite

obţinute la competiţiile sportive


j) autorizează afilierea federaţiilor sportive

naţionale la un singur organism mondial

şi/sau european corespondent şi

reprezentantiv pe disciplină, ramură de

sport, department, clasă, stil și/sau probă de

concurs;

k) supraveghează şi controlează respectarea

de către structurile sportive a dispoziţiilor

legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse

în statutele şi în actele de constituire a

acestora;

l) organizează sau sprijină, potrivit legii,

formarea, pregătirea profesională şi


sportului, conlucrând în acest scop cu

instituţiile şi organismele de specialitate din

ţară şi din străinătate, respectiv cu

federațiile sportive naționale;

Dincolo de aceste considerente ale existenţei

unui sistem transparent, corect şi coerent

merită să salutăm forma de exprimare

asociativă care a avut loc după 1989 în

România şi nu a ocolit nici sistemul sportiv

românesc.

În prezent există numeroase situații în

care, pentru aceeași probă sportivă, o

federatie sportiva nationala participa anual

la mai multe campionate mondiale

individuale, lucru posibil datorita afilierii

acesteia la mai multe organisme

internationale care au acelasi obiect de

activitate, fapt ce dilueaza si inflationeaza

domeniul.

Federaţia Română

de Orientare


Autorul

amendamentelor

propuse

instituţiile şi cu organismele de specialitate

din ţară şi din străinătate;

m) elaborează şi aduce la îndeplinire, în

colaborare cu autorităţile administraţiei

publice locale, planurile de construire şi de

modernizare a bazelor şi instalaţiilor

sportive, în vederea dezvoltării sportului de

performanţă de interes naţional şi

internaţional; avizează normativele tehnice

în materie de baze şi instalaţii sportive;

n) recunoaşte sau revocă, în sensul

prezentei legi, existenţa unei structuri

sportive prin înscrierea, respectiv radierea

acesteia din Registrul sportiv;

o) avizează constituirea structurilor

sportive, inclusiv înscrierea ca persoane

juridice a cluburilor sportive profesioniste

organizate ca societăţi comerciale sportive

pe acţiuni, respectiv retrage avizul de

funcţionare a acestora;

p) elaborează criteriile de acordare şi

atribuie distincţiile şi titlurile sportive,

altele decât cele stabilite prin lege;

q) sprijină organizarea şi promovarea

cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în

domeniul sportiv;

r) autorizează desfăşurarea pe teritoriul

României a campionatelor mondiale,

europene şi şi participarea

reprezentativelor naţionale la campionatele

mondiale şi europene organizate în

străinătate, precum şi la campionatele ;

s) promovează măsurile de prevenire,

control şi reprimare a folosirii substanţelor

interzise şi a metodelor neregulamentare,

m) elaborează şi aduce la îndeplinire, în



modernizare a bazelor şi instalaţiilor

sportive, în vederea dezvoltării sportului de

performanţă de interes naţional şi

internaţional; avizează normativele tehnice

în materie de baze şi instalaţii sportive;

n) recunoaşte sau revocă, în sensul prezentei

legi, existenţa unei structuri sportive prin

înscrierea, respectiv radierea acesteia din

Registrul Sportiv;

o) avizează constituirea structurilor

sportive, inclusiv înscrierea ca persoane

juridice a cluburilor sportive profesioniste

organizate ca societăţi comerciale sportive

pe acţiuni, respectiv retrage avizul de

funcţionare a acestora;

p) elaborează criteriile de acordare şi

atribuie distincţiile şi titlurile sportive,

altele decât cele stabilite prin lege;

q) sprijină organizarea şi promovarea

cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în

domeniul sportiv;

r) autorizează desfăşurarea pe teritoriul

României a campionatelor mondiale,

europene şi şi participarea

reprezentativelor naţionale la campionatele

mondiale şi europene organizate în

străinătate, precum şi la campionatele ;

s) colaborează cu Agenția Națională Anti-

Doping și Comitetul Olimpic și Sportiv

Român în vederea implementării politicilor

anti-doping la nivel național;

Direcţia pentru

Sport şi Tineret a

municipiului

Bucureşti


Autorul

amendamentelor

propuse

destinate să mărească în mod artificial

capacitatea fizică a sportivilor sau să

modifice rezultatele competiţiilor;

ş) adoptă măsuri pentru prevenirea şi

combaterea violenţei la manifestările

sportive;

t) reprezintă interesele statului în diferite

organe şi organisme sportive

internaţionale; negociază şi încheie

acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte

documente de colaborare în domeniul

sportului cu organisme de specialitate din

alte ţări, pe baza prevederilor legale în

vigoare;

ţ) colaborează cu celelalte organe ale

administraţiei publice centrale cu atribuţii

în domeniul sportului, pentru susţinerea

sportului pentru toţi şi de performanţă,

asigurarea unei eficienţe sporite pe linia

supravegherii şi controlului, exercitării

autorităţii disciplinare, formării şi

perfecţionării specialiştilor din domeniul

sportului, pentru corelarea finanţării

activităţii sportive, prevenirea violenţei în

sport şi combaterea dopajului.

ş) adoptă măsuri pentru prevenirea şi

combaterea violenţei la manifestările

sportive;

t) reprezintă interesele statului în diferite

organe şi organisme sportive

internaţionale; negociază şi încheie

acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte

documente de colaborare în domeniul

sportului cu organisme de specialitate din

alte ţări, pe baza prevederilor legale în

vigoare;

ţ) colaborează cu celelalte organe ale

administraţiei publice centrale şi cu alte

organe ale administraţiei publice locale cu

atribuţii în domeniul sportului, pentru

susţinerea sportului de performanţă şi a

programului sportul pentru toţi, respectiv

pentru asigurarea unei eficienţe sporite pe

linia supravegherii şi controlului, exercitării

autorităţii disciplinare, formării şi

perfecţionării specialiştilor din domeniul

sportului, pentru corelarea finanţării

activităţii sportive, prevenirea violenţei în

sport şi combaterea dopajului;

u) recunoaşte, în sensul prezentei legi, la

propunerea Comisiei de recunoaştere, prin

ordin al ministrului tineretului şi sportului,

practicarea unei ramuri de sport în

România;

u1)recunoasterea practicarii unei ramuri de

sport in Romania poate fi realizata doar in

conditiile in care denumirea si/sau forma de

exprimare sportiva respectiva nu se

regaseste in mod identic sau asemanator, de

Pe baza experienţei căpătate în ultimii 15

ani, considerăm că în ceea ce priveşte

evaluarea a disciplinelor şi/sau ramurilor

de sport, stilurilor şi/sau probelor de

concurs din cadrul acestora, trebuie avută

în vedere nu atat denumirea ci in mod

special forma de exprimare sportivă a

acestora, care nu trebuie să fie nici identică

şi nici asemănătoare cu cele existente în

cadrul altor federaţii, eliminându-se astfel

Federaţia Română

de Orientare

FR Kempo


Autorul

amendamentelor

propuse

natura sa creeze confuzie in perceptia

publica, in cadrul, scopul si obiectul de

activitate al unor federatii sportive

nationale deja recunoscute de Ministerul

Tineretului si Sportului;

u2) o forma de exprimare sportiva, stil si/sau

proba de concurs, poate deveni ramura de

sport la solicitarea federatiei sportive

nationale in cadrul careia este organizata,

pe baza istoricului activitatii competitionale

oficiale din cadrul acesteia, corelat cu

prevederile statutelor si regulamentelor

organismelor internationale;

u3) o disciplină sportivă şi/sau ramură de

sport, stil, department, nu se poate regăsi

concomitent în scopul şi obiectul de

activitate al mai multor federaţii sportive

naţionale recunoscute de către Ministerul

Tineretului şi Sportului;

posibilităţile apariţiei unor grave confuzii

în percepția publicului.

Art. 18.(2)

Ministerul Tineretului şi Sportului poate

îndeplini şi alte atribuţii prevăzute în actele

normative în vigoare.

Nemodificat

Art. 18¹.

Prin hotărâre a consiliului local/consiliului

judeţean, se pot repartiza sume din bugetul

local pentru:

a) finanţarea activităţii instituţiilor cu

specific sportiv din subordinea sa;

b) finanţarea activităţilor structurilor

sportive locale, constituite ca structuri

nonprofit în condiţiile legii, participante la

competiţiile sportive locale, naţionale şi

internaţionale, organizate în conformitate

cu statutul şi regulamentele federaţiilor

52. Art. 18¹. se modifică şi va avea


Prin hotărâre a consiliului local/consiliului

judeţean, se pot repartiza sume din bugetul

local pentru:

a) finanţarea activităţii instituţiilor cu

specific sportiv din subordinea sa; b) finanţarea activităţii structurilor sportive locale de drept privat constituite ca structuri non-profit în condiţiile legii, precum şi a structurilor sportive locale de drept public, participante la competiţiile sportive locale, naţionale şi internaţionale, organizate sub egida și în conformitate cu

Text preluat din raportul celor două

camere ale Parlamentului.

Prevederile art. Art. 18¹ lit.b), astfel cum a

fost modificat prin proiectul legii de

aprobare a O.U.G. nr. 2/2015, nu sunt

inaplicabile pentru toate celelalte structuri

sportive participante în competiţii sportive

naţionale şl internaţionale.

Mai mult, prevederile art. 69 din nr.69/2000

- legea educaţiei fizice şi sportului, cu

modificările şi completările ulterioare,

prevede faptul că numai structurile

sportive fără scop patrimonial şi Comitetul

Parlament,

Federația Română

de Fotbal,

Asociația Progol,

Consiliul Local

Timișoara


Autorul

amendamentelor

propuse

sportive naţionale pe ramură de sport, în

baza contractelor şi a programelor sportive

ale acestora, care prevăz promovare,

selecţie, participare, pregătire, organizare

de competiţii şi evenimente sportive, din

sumele alocate pot fi finanţate toate tipurile

de cheltuieli aferente contractelor şi

programelor sportive, inclusiv cele de

natură salarială;

c) premierea, în condiţiile legii, a

performanţelor deosebite obţinute la

competiţiile sportive internaţionale

oficiale;

(2) Prevederile prezentului articol se aplică

începând cu anul competiţional următor

intrării în vigoare a prezentei legi.

statutul şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale pe ramura de sport, în baza contractelor şi a programelor sportive ale acestora care prevăd promovare, selecţie, participare, pregătire, organizare de competiţii şi evenimente sportive. Din sumele alocate se pot finanţa toate tipurile de cheltuieli aferente contractelor şi programelor sportive, inclusiv cele de natură salarială;

c) premierea, în condiţiile legii, a

performanţelor deosebite obţinute la

competiţiile sportive naționale și


Olimpic şi Sportiv Român pot beneficia de

sume de la bugetul de stat şi de la bugetele

locale pentru finanţarea de programe

sportive în baza unor contracte încheiate

între aceste structuri sportive şi organele

administraţiei publice centrale sau locale,

după caz.

În concluzie, în lipsa unor precizări clare în

conţinutul legii, referitoare la sfera de

cuprindere a noţiunii de “structură

sportivă locală", interpretarea acesteia va

avea caracter echivoc, putând da naştere la

aplicări neconforme ale Legii nr. 69/2000,

iar introducerea acestui nou criteriu ar

permite accesul doar al unor structuri

sportive la o anumită sursă de finanţare a

activităţii, ceea ce ar crea un tratament

discriminator.

Clubul Sportiv al

Armatei Steaua

Art. 19. Abrogat prin litera b) din Ordonanţa nr.

15/2010 începând cu 25.07.2010.

Abrogat prin litera b) din Ordonanţa nr.

15/2010 începând cu 25.07.2010.

Art. 20.(1)

Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, au următoarele

atribuţii principale în domeniul sportului:

a) ţin evidenţa structurilor sportive fără

personalitate juridică din judeţ, prin

înscrierea acestora în Registrul sportiv;

b) finanţează, pe bază de contract,

programele sportive ale asociaţiilor

judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe

ramuri de sport şi ale cluburilor sportive de

drept privat, aflate în raza administrativ-

teritorială respectivă, în limita sumei



Direcţiile pentru sport și tineret judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, au

următoarele atribuţii principale:

a) ţin evidenţa structurilor sportive fără

personalitate juridică din raza

administrativ teritorială, prin înscrierea

acestora în Registrul Sportiv;

b) finanţează, pe bază de contract,

programele sportive ale asociaţiilor

judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe

ramuri de sport, ale cluburilor sportive de

drept privat afiliate federaţiilor sportive

naţionale sau afiliate la asociaţiile judeţene

În prezent, finanţarea se face discreţionar

la 1-2 asociaţii şi mai ales la cluburi care au

altă sursă de finanţare.

Referitor la lit. b) Administraţiile publice

locale acordă de cele mai multe ori finanţări

numai structurilor sportive înfiinţate pe

lângă acestea. În mod obiectiv,

administraţiile publice locale trebuie să

acorde finanţări publice tuturor

Asociaţia

Fotbaliştilor

Amatori şi

Nonamatori

Direcţia pentru

sport și tineret a

municipiului

Bucureşti

lnk:ORD%20GUV%2015%202010%200

lnk:ORD%20GUV%2015%202010%200

lnk:ORD%20GUV%2015%202010%200

lnk:ORD%20GUV%2015%202010%200


Autorul

amendamentelor

propuse

prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli

cu această destinaţie;

c) colaborează cu consiliile locale, în scopul

utilizării eficiente a sumelor acordate de la

bugetele locale pentru activitatea sportivă

de performanţă în teritoriu;

d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în



îmbunătăţire a bazelor şi instalaţiilor

sportive, în vederea dezvoltării sportului în

general şi a sportului de performanţă în

teritoriu, finanţează unele programe

speciale pentru sportivi, secţii sau echipe

din raza administrativ-teritorială;

e) colaborează cu inspectoratele şcolare,

unităţile de învăţământ şi cu instituţiile de

învăţământ superior pentru organizarea şi

dezvoltarea sportului şcolar şi universitar,

precum şi pentru formarea şi

perfecţionarea pregătirii profesionale a

instructorilor sportivi;

f) iniţiază măsurile necesare pentru

prevenirea violenţei la manifestările

sportive organizate în raza lor teritorială,

precum şi a dopajului în sport;

şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de

sport, discipline sau probe sportive, aflate în

raza administrativ-teritorială respectivă, în

limita sumei prevăzute în bugetul de

venituri şi cheltuieli cu această destinaţie;

c) colaborează cu administraţia publică

locală, în scopul utilizării eficiente a

sumelor acordate de la bugetele locale

pentru activitatea sportivă de performanţă

în teritoriu;

d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în



îmbunătăţire a bazelor şi instalaţiilor

sportive, în vederea dezvoltării sportului în

general şi a sportului de performanţă în

teritoriu, finanţează unele programe

speciale pentru sportivi, secţii sau echipe

din cadrul unor cluburi sportive aflate în

raza administrativ-teritorială, afiliate unor

federatii sportive naţionale sau afiliate la

asociaţiile judeţene şi ale municipiului

Bucureşti pe ramuri de sport, discipline sau

probe sportive.

e) colaborează cu inspectoratele şcolare,

unităţile de învăţământ şi cu instituţiile de

învăţământ superior pentru organizarea şi

dezvoltarea sportului şcolar şi universitar

din raza administrativ teritorială, precum şi

pentru formarea şi perfecţionarea

pregătirii profesionale a instructorilor

sportivi;

f) iniţiază măsurile necesare pentru

prevenirea violenţei la manifestările

sportive organizate în raza lor teritorială,

precum şi a dopajului în sport;

structurilor sportive organizând

concursuri de proiecte, conform legii.

Administraţiile publice locale nu posedă de

cele mai multe ori structuri interne

specializate pe domeniul sportiv, nu posedă

expertiză şi nu are o strategie privind

dezvoltarea sportului în cadrul

comunităţilor locale sau la nivel judeţean.

Administraţiile publice locale nu

colaborează cu Direcţiile Judeţene pentru

Sport şi Tineret din teritoriu din raţiuni

politice sau se invocă autonomia locală.

Structurile sportive nu sunt bine informate

în privinţa fondurilor publice la care au

acces, în mod legal, provenite de la

Administraţiile publice locale;


Autorul

amendamentelor

propuse

g) sprijină cu mijloace materiale şi

financiare practicarea sportului pentru

toţi;

h) îndrumă şi controlează, din punct de

vedere tehnico-metodic şi de specialitate,

structurile sportive din judeţ;

i) supraveghează menţinerea destinaţiei


privat al statului sau al unităţilor



intrat în circuitul privat.

g) sprijină cu mijloace materiale şi

financiare practicarea sportului pentru toţi;

h) îndrumă şi controlează, din punct de

vedere tehnico-metodic şi de specialitate,

structurile sportive din raza administrativ

teritorială;

i) supraveghează menţinerea destinaţiei


privat al statului sau al unităţilor



intrat în circuitul privat.

Referitor la lit. h) Nefiind prevăzut clar de

lege, (în prezent) controlul şi/sau

verificările efectuate de reprezentanţii

Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret

la structurile sportive de drept privat, este

privit ca o intruziune din partea instituţiei

noastre în activitatea structurii private.

Există situaţii de refuz din partea unor

structuri sportive de a pune la dispoziţia

Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret

documente care reflectă activitatea

sportivă a structurii respective.

Legea trebuie să specifice în ce condiţii se

fac aceaste verificări, ce anume se verifică

şi la ce mijloace de acţiune avem acces

atunci când se constată nereguli;

Referitor la lit. i) Nu există pârgii legale

pentru a putea verifica şi solicita

sancţionarea detinătorilor de baze sportive

care schimbă destinaţia acestora.

Art. 20.(2)


respectiv a municipiului Bucureşti,

îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin

regulamentele aprobate de Ministerul

Tineretului şi Sportului şi prin acte

normative specifice domeniului lor de

activitate.

Nemodificat.

Art.20¹.(1)

Comitetul Olimpic Român este o asociaţie

de interes naţional care se organizează şi

funcţionează în baza statutului propriu,

54. Art. 20¹. alin. (1) se modifică şi va avea


Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este o

asociaţie de interes naţional care se

organizează şi funcţionează în baza

Actualizare denumire


Autorul

amendamentelor

propuse

elaborat în conformitate cu prevederile

Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.

statutului propriu, elaborat în conformitate

cu prevederile Chartei Olimpice şi ale

prezentei legi.

Art.20¹.(2)

Comitetul Olimpic Român este persoană

juridică de drept privat, de utilitate

publică, autonomă, nonprofit,

neguvernamentală, apolitică şi nonprofit.



Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este

persoană juridică de drept privat, de

utilitate publică, autonomă, nonprofit,

neguvernamentală, apolitică şi nonprofit.


Art.20¹.(3) Dobândirea personalităţii juridice se face

în condiţiile legii. Nemodificat.

Art.20¹.(4)

Comitetul Olimpic Român deţine

competenţa exclusivă pentru reprezentarea

ţării la Jocurile Olimpice şi la celelalte

programe organizate sub egida

Comitetului Internaţional Olimpic sau a

asociaţiilor olimpice continentale.

Comitetul Olimpic Român este unicul

deţinător pe teritoriul României al

drepturilor de folosire a însemnelor şi a

tuturor simbolurilor olimpice specificate în

statutul propriu, în Charta Olimpică şi în

alte documente normative ale mişcării

olimpice.



Comitetul Olimpic şi Sportiv Român deţine

competenţa exclusivă pentru reprezentarea

ţării la Jocurile Olimpice şi la celelalte

programe organizate sub egida Comitetului

Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor

olimpice continentale. Comitetul Olimpic şi

Sportiv Român este unicul deţinător pe

teritoriul României al drepturilor de

folosire a însemnelor şi a tuturor

simbolurilor olimpice specificate în statutul

propriu, în Charta Olimpică şi în alte

documente normative ale mişcării olimpice.


Art.20¹.(5)

Persoanele fizice sau juridice de pe

teritoriul României nu pot folosi însemnele

Comitetului Internaţional Olimpic,

însemnele şi emblema Comitetului Olimpic

Român şi alte drepturi de proprietate

intelectuală olimpice decât cu acordul

Comitetului Olimpic Român.



Persoanele fizice sau juridice de pe

teritoriul României nu pot folosi

proprietăţile olimpice naționale şi

internaţionale, definite conform Chartei

Olimpice, legislaţiei naționale și

internaţionale, precum și cele înregistrate

conform prevederilor legale în vigoare,

Necesitatea adaptării reglementărilor

privind protecţia proprietăţilor olimpice

raportat la prevederile Chartei Olimpice.

Crearea unui cadru legal naţional care să

permită protecţia împotriva campaniilor de

ambush-marketing şi a oricăror acţiuni de

utilizare neautorizată a proprietăţilor

olimpice.

Comitetul Olimpic

şi Sportiv Român


Autorul

amendamentelor

propuse

decât cu acordul Comitetului Olimpic şi

Sportiv Român și / sau Comitetului

Internaţional Olimpic.

Art.20¹.(6)

Comitetul Olimpic Român organizează şi

coordonează activitatea Academiei

Olimpice Române, unitate aflată în

subordinea sa, fără personalitate juridică,

cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea

principiilor fundamentale ale

olimpismului.



Comitetul Olimpic și Sportiv Român

organizează şi coordonează activitatea

Academiei Olimpice Române, unitate aflată

în subordinea sa, fără personalitate

juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi

promovarea principiilor fundamentale ale

olimpismului.


Pentru realizarea obiectului său de

activitate, Comitetul Olimpic Român

colaborează cu instituţii guvernamentale şi

neguvernamentale, asociaţii şi organizaţii

de drept public sau privat.

59. Art.202. alin (1) se modifică şi va avea


Pentru realizarea obiectului său de

activitate, Comitetul Olimpic și Sportiv

Român colaborează cu instituţii

guvernamentale şi neguvernamentale,

asociaţii şi organizaţii de drept public sau

privat.


Art.202.(2)

Comitetul Olimpic Român susţine

financiar, pe bază de contracte de

finanţare, activitatea centrelor naţionale de

pregătire a juniorilor. Federaţiile sportive

naţionale conduc, organizează şi

coordonează activitatea acestor centre.

Agenţia Naţională pentru Sport, Ministerul

Educaţiei şi Cercetării, autorităţile

administraţiei publice centrale şi locale

colaborează şi sprijină activitatea centrelor

olimpice naţionale de pregătire a juniorilor



Comitetul Olimpic și Sportiv Român susţine

financiar, pe bază de contracte de finanţare,

activitatea centrelor naţionale olimpice de

pregătire a juniorilor și a centrelor

naționale olimpice pentru tineret

Federaţiile sportive naţionale conduc,

organizează şi coordonează activitatea

acestor centre. Ministerul Tineretului și

Sportului, Ministerul Educaţiei şi

Cercetării Ştiinţifice, autorităţile

administraţiei publice centrale şi locale

colaborează şi sprijină activitatea centrelor

olimpice naţionale de pregătire a juniorilor.

Actualizare denumire COSR


Autorul

amendamentelor

propuse

Art.202.(3)

Sursele de finanţare ale Comitetului

Olimpic Român pot fi:

a) sume de la bugetul de stat;

b) venituri proprii;

c) alte surse.



Sursele de finanţare ale Comitetului

Olimpic și Sportiv Român pot fi:


b) venituri proprii;

c) alte surse.


Art.202.(4)

Nivelul alocaţiilor bugetare, precum şi

categoriile de cheltuieli ce urmează a fi

finanţate din acestea se aprobă prin legile

bugetare anuale.

Nemodificat.

Art.202.(5)

Comitetul Olimpic Român poate beneficia

cu prioritate de sprijin financiar

guvernamental pentru îndeplinirea

programelor olimpice.

62. Art. 202. alin (5) se modifică şi va avea


Comitetul Olimpic și Sportiv Român poate

beneficia cu prioritate de sprijin financiar

guvernamental pentru îndeplinirea

programelor olimpice.


Art.202.(6)

Comitetul Olimpic Român poate deţine în

proprietate, concesiune sau folosinţă

imobile, baze şi instalaţii sportive de interes

naţional.

63. Art. 202. alin (6) se modifică şi va avea


Comitetul Olimpic și Sportiv Român poate

deţine în proprietate, concesiune sau

folosinţă imobile, baze şi instalaţii sportive

de interes naţional


Art.202.(7)

Acţiunile în justiţie pentru valorificarea

drepturilor de orice natură ale Comitetului

Olimpic Român sunt scutite de taxă de

timbru.



Acţiunile în justiţie pentru valorificarea

drepturilor de orice natură ale Comitetului

Olimpic și Sportiv Român sunt scutite de

taxă de timbru.


Art. 21.(1)

În sensul prezentei legi, sunt considerate

structuri sportive:

a) asociaţiile sportive;



În sensul prezentei legi, sunt considerate

structuri sportive:

a) asociaţiile sportive;

Referitor la lit. d)

Noua formă de organizare va asigura

dezvoltarea sportivă la nivel va facilita

obţinerea de finanţări nerambursabile, va

facilita organizarea de competiţii, va

Federaţia Română

Automobilism,

Federația Română

de Fotbal,

Asociația Progol


Autorul

amendamentelor

propuse

b) cluburile sportive, inclusiv cele

organizate ca societăţi comerciale, unităţile

de învăţământ cu program sau profil

sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi

elevilor;

c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului

Bucureşti, pe ramuri de sport;

d) ligile profesioniste;

e) federaţiile sportive naţionale;

f) Automobil Clubul Român, pentru

activitatea de automobilism sportiv şi

karting sportiv;

g) alte organizaţii sportive naţionale.

b) cluburile sportive, inclusiv cele

organizate ca societăţi comerciale, unităţile

de învăţământ cu program sau profil

sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi

elevilor;

c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului

Bucureşti, pe ramuri de sport;

e) ligile profesioniste;

f) federaţiile sportive naţionale;

g) structuri sportive locale, orice structură

sportivă de drept public sau privat,

organizată la nivel local, judeţean.

micşora cheltuielile aferente deplasărilor în

cadrul competiţiilor.

Referitor la eliminarea lit. f)

Considerăm că se impune eliminarea

acesteia întrucât menţinerea acestor

dispoziţii legale creează confuzii în legătură

cu structura sportivă care este abilitată

prin lege să gestioneze activitatea de

automobilism sportiv şi karting la nivel

naţional.

În acest sens, în momentul de faţă, nu se

mai impune menţinerea dispoziţiilor legale

prevăzute la Art.21. alin. 1 lit. f), deoarece

în România, încă din anul 2005

funcţionează în mod legal Federaţia

Română de Automobilism Sportiv,

înregistrată în Registrul Federaţiilor

conform Certificatului de Înscriere a

Persoanei Juridice nonprofit nr. 5819 din 3

august 2005, având Certificatul de

Identitate Sportivă nr. 01597 din 12

octombrie 2005 şi numărul de identificare

din Registrul Sportiv B/C/00002/2005.

Confuzia creată în perioada 2005 – 2006 a

generat litigii în instanţă. Relevanţa pentru

stabilirea unei ierarhii este Decizia 45 /2006

care menţionează că Asociaţiei Automobil

Clubul Român nu i se poate conferi

atribuţii de autoritate publică (vezi decizia

anexată). Asociaţia Automobil Clubul

Român este o organizaţie de drept privat

fara utilitate publică.

Arătăm că de la înfiinţarea Federaţiei

Române de Automobilism Sportiv,

Automobil Clubul Român nu mai are

sportivi legitimaţi ori structuri sportive


Autorul

amendamentelor

propuse

afiliate, activitatea sa rezumându-se la

obiectul principal: asistenţa rutieră.

În consecinţă, atâta timp cât la nivel

naţional există înfiinţată o federaţie de

specialitate, care are atribuţiile menţionate

la Art.37. din Legea 69/2000, nu se mai

impune menţinerea prevederilor Art. 21.

alin. 1 lit. f).

De altfel, în momentul de faţă Automobil

Clubul Român deţine Certificat de

Identitate Sportivă ca organizaţie sportivă

naţională, nefiind astfel necesară

menţionarea în mod expres a Asociaţiei

Automobil Clubul Român.

Referitor la lit. d)

Conform prevederilor Art. 21. alin. (1) din

Legea nr.69/2000 - legea educaţiei fizice şi

sportului, cu modificările şi completările

ulterioare, sunt considerate structuri

sportive următoare: Asociaţiile sportive,

Cluburile sportive, inclusiv cele organizate

ca societăţi comerciale, unităţile de

învăţământ cu program sau profil sportiv,

palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;

Asociaţiile judeţene şi ale municipiului

Bucureşti, pe ramuri de sport, Ligile

profesioniste, Federaţiile sportive naţionale

şi alte organizaţii sportive naţionale.

Prevederile art.26 alin. (2) din legea mai sus

meţionată, clasifică cluburile sportive în:

cluburi sportive-persoane juridice de drept

privat, structuri fără scop lucrativ sau

societăţi comerciale sportive pe acţiuni şi

cluburi sportive - persoane juridice de

drept public.

Clubul Sportiv al

Armatei Steaua


Autorul

amendamentelor

propuse

Cluburile de drept public au drept obiect de

activitate performanţa, selecţia, pregătirea

şi participarea la competiţii interne şi

internaţionale, conform prevederilor art.

29 alin (1) din Legea nr. 69/2000.

Referitor la eliminarea lit. g) S-a constatat

faptul că nu se justifică și este neaplicabil.

Art. 21.(2)

Dreptul la libera asociere, în scopul

constituirii unei structuri sportive, este un

drept al persoanei fizice sau juridice

66. Art. 21. alin. (2) se elimină deoarece se

regăsește la Art. 2. alin. (6).

Art. 21.(3)

Ministerul Tineretului şi Sportului

organizează, în condiţiile stabilite prin

prezenta lege, evidenţa structurilor

sportive prin Registrul sportiv, atribuind

fiecărei structuri înscrise un număr de

identificare şi Certificatul de identitate

sportivă.

Nemodificat.

Art. 22.(1)

În sensul prezentei legi, structurile sportive

sunt asociaţii de drept privat sau instituţii

de drept public, constituite sau înfiinţate,

după caz, în scopul organizării şi

administrării unei activităţi sportive şi care

au drept obiectiv promovarea uneia sau

mai multor discipline sportive, practicarea

acestora de către membrii lor şi

participarea la activităţile şi competiţiile

sportive.

Nemodificat.

Art. 22.(2)

Pentru scopurile şi în condiţiile stabilite

prin lege pot funcţiona cluburi sportive,

persoane juridice de drept public

organizate în subordinea organelor

administraţiei publice centrale sau locale.

Nemodificat

Art. 23.

Toate structurile sportive, indiferent de

scopul lor specific şi de forma juridică, se

înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

înregistrare şi de atribuire a Certificatului

de identitate sportivă şi a numărului de

identificare se stabilesc prin regulamentul

de aplicare a prezentei legi.

Art. 24.(1)

Recunoaşterea unei structuri sportive, în

sensul prezentei legi, se dovedeşte prin

Certificatul de identitate sportivă, eliberat

în condiţiile prezentei legi.

Nemodificat.

Art. 24.(2)

Structurile sportive oficial recunoscute se

pot afilia după cum urmează:

a) la asociaţiile judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport,

constituite potrivit prevederilor art. 34,

pentru participarea la competiţiile oficiale

locale;

b) la federaţia sportivă naţională

corespunzătoare, constituită potrivit

prevederilor art. 35-41, pentru

participarea la competiţiile oficiale

naţionale sau internaţionale.



Structurile sportive oficial recunoscute se

vor afilia în termen de şase luni de la

obţinerea certificatului de identitate

sportivă, după cum urmează:

a) la asociaţiile judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, pe

discipline/ramuri de sport, constituite

potrivit prevederilor art. 34, pentru

participarea la competiţiile oficiale locale/

judeţene;

b) la federaţia sportivă naţională

corespunzătoare, constituită potrivit

prevederilor art. 35-41, pentru participarea

la competiţiile oficiale naţionale sau

internaţionale.

Participarea în competiţiile locale,

judeţene, naţionale, internaţionale, a

structurilor sportive oficial recunoscute

este condiţionată de afilierea la asociaţiile

judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti, pe ramuri de sport şi la

federaţiile sportive naţionale recunoscute

de Ministerul Tineretului şi Sportului.

În acest sens introducerea termenului de 6

luni, oferă posibilitatea acestora să-şi

definitiveze documentaţia necesară afilierii.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului,

Art. 25.(1)

Asociaţiile sportive sunt structuri sportive

fără personalitate juridică. Asociaţiile

sportive fără personalitate juridică se pot

constitui ca societăţi civile particulare,

potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea

unei asociaţii sportive fără personalitate

juridică dă dreptul acesteia la obţinerea

unui certificat de identitate sportivă,



Asociaţiile sportive sunt structuri sportive

fără personalitate juridică. Asociaţiile

sportive fără personalitate juridică se pot

constitui ca societăţi civile particulare,

potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea

unei asociaţii sportive fără personalitate

juridică dă dreptul acesteia la obţinerea

unui certificat de identitate sportivă,


Autorul

amendamentelor

propuse

precum şi la afilierea la asociaţia judeţeană,

pe ramura de sport corespunzătoare, în

vederea participării la competiţiile sportive

oficiale locale.

precum şi la afilierea la asociaţia judeţeană,

pe ramura de sport corespunzătoare, în

vederea participării la competiţiile sportive

oficiale locale judeţene

Art. 25.(2)

Asociaţii sportive se pot constitui şi în

cadrul instituţiilor publice sau private, ca

unităţi fără personalitate juridică.

Nemodificat

Art. 25.(3)

În cadrul instituţiilor publice sau private se

poate constitui o singură asociaţie sportivă

ca unitate fără personalitate juridică.

Nemodificat

Art. 26.(1)

Cluburile sportive sunt structuri sportive

cu personalitate juridică, constituite în

condiţiile legii.

Nemodificat

Art. 26.(2)

Cluburile sportive pot fi:

a) persoane juridice de drept privat,

structuri nonprofit sau societăţi comerciale

sportive pe acţiuni;

b) persoane juridice de drept public

Nemodificat

Art. 27.

Cluburile sportive de drept privat,

nonprofit, sunt persoane juridice

nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca

structuri mono sau polisportive.

69. Art. 27. se modifică şi va avea următorul

conţinut:

Cluburile sportive de drept privat cu

personalitate juridică, sunt constituite ca

structuri nonprofit în condiţiile legii; pot fi

structuri mono sau polisportive în al căror

scop şi obiect de activitate se află doar

discipline sportive si/sau ramuri de sport

care coincid cu cele aflate, cu respectarea

prevederilor legale, în scopul şi obiectul de


deţinătoare de certificat de identitate

sportivă sau pentru care a fost recunoscută

practicarea oficială în România de către

Ministerul Tineretului şi Sportului.

Există cazuri în care cluburi sportive de

drept privat obţin hotărârea

judecătorească din care rezultă acordarea

personalităţii juridice şi sunt respinse la

Registrul Sportiv Naţional în urma

constatării unor nereguli în actele

constitutive.

Ex: ramuri de sport din statut care nu sunt

oficial recunoscute în România.

Ex: exista in prezent federatii care si-au

modificat statutele, introducand diverse

ramuri/stiluri, fara respectarea

prevederilor legale si fara avizul MTS.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului,

Federatia Romana

de Kempo.

Art. 28.(1) Cluburile sportive de drept privat au regim

propriu de administrare şi de gestionare a Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

bugetului şi a patrimoniului, aprobat de

adunările generale ale acestora, în

condiţiile legii

Art. 28.(2) Cluburile sportive se supun în fiecare an

verificărilor financiare, potrivit legii Nemodificat.

Art. 28.(3)

Pentru înstrăinarea bazelor sportive

realizate pe terenuri concesionate în

scopuri exclusiv sportive sau pentru

schimbarea destinaţiei acestora este

necesar acordul Ministerului Tineretului şi

Sportului

Nemodificat.

Art. 28.(4) Abrogat prin punctul 15. din Legea nr.

472/2004 începând cu 19.11.2004.

Abrogat prin punctul 15 din Legea nr. 472

din 2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 28.(5) Dizolvarea unui club sportiv de drept

privat se face în condiţiile legii. Nemodificat.

Art. 28.(6)

Cluburile sportive, indiferent de forma de

organizare prevăzută de prezenta lege, vor

respecta prevederile specifice din normele

şi regulamentele federaţiilor naţionale şi,

după caz, ale ligilor profesioniste din

ramura de sport respectivă.



Cluburile sportive, indiferent de forma de

organizare prevăzută de prezenta lege, vor

respecta prevederile specifice din normele şi

regulamentele federaţiilor naţionale şi,

după caz, ale ligilor profesioniste, pentru

disciplinele şi/sau ramurile de sport

împreună cu toate formele de exprimare

sportivă, probele, stilurile şi regulamentele

de concurs din cadrul acestora.

În decursul ultimilor ani au existat

nenumărate cazuri în care identitatea şi

drepturile de organizare a competiţiilor

sportive conferite de lege forurilor sportive

naţionale recunoscute de Ministerul

Tineretului şi Sportului, au fost folosite

ilegal de către persoane fizice şi juridice

neautorizate cu scopul de a obţine foloase

materiale.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului,

Federația Română

de Kempo

Punct nou (61)



Cluburile sportive sau alte persoane

juridice interesate, indiferent de forma de

organizare, pot organiza competiţii

sportive, gale sau orice alte evenimente cu

caracter sportiv, pentru discipline şi/sau

ramuri de sport, stiluri, probe de concurs

sau alte forme de exprimare sportivă

În acest moment, oricine doreşte, poate

organiza orice doreşte în domeniul

sportului, fără respectarea niciunei norme

de conduită, fără arbitrii atestaţi, punând

astfel în pericol sănătatea şi integritatea

participanţilor.

Ministerul

Tineretului si

Sportului

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200


Autorul

amendamentelor

propuse

identice sau asemănătoare, de natura sa

creeze confuzie in perceptia publica, care se

afla în cadrul, scopul sau obiectul de


oficial recunoscute de către Ministerul

Tineretului şi Sportului, doar cu avizul

expres al acestora sau cu avizul Ministerul

Tineretului şi Sportului, in cazul ramurilor

de sport pentru care este recunoscuta

practicarea dar nu este constituita inca

federatia sportiva nationala.

Art. 29.(1)

Cluburile sportive de drept public sunt

persoane juridice, înfiinţate ca instituţii

publice în subordinea organelor

administraţiei de stat, şi au drept obiect de

activitate performanţa, selecţia, pregătirea

şi participarea la competiţii interne şi

internaţionale.



Cluburile sportive de drept public sunt

persoane juridice, înfiinţate ca instituţii

publice în subordinea organelor

administraţiei de stat centrale sau locale,

instituțiilor de învățământ superior de stat

şi au drept obiect de activitate performanţa,

selecţia, pregătirea şi participarea la

competiţii naţionale şi internaţionale.

Art. 29.(2)

Cluburile sportive de drept public mono

sau polisportive se organizează şi

funcţionează după regulamente proprii,

elaborate conform legii.



Cluburile sportive de drept public pot fi

mono sau polisportive, se organizează şi

funcţionează după regulamente proprii, în

baza statutelor şi regulamentelor

federaţiilor sportive naţionale.

Caracterul sportiv al acestor structuri

sportive impune respectarea

regulamentelor şi statutelor federaţiilor

sportive naţionale oficial recunoscute de


Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 29.(3)

Înființarea, organizarea și funcționarea

cluburilor sportive de drept public în

subordinea instituțiilor de învățământ

superior de stat se face prin ordin al

ministrului educației naționale, la

solicitarea acestora.

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 30.

Cluburile sportive de drept public pot

primi spre administrare sau în folosinţă

gratuită imobilele care deservesc

activitatea sportivă, baze şi instalaţii

sportive.

74. Art. 30. se modifică, capătă alin. (1) şi va

avea următorul conţinut:

Cluburile sportive de drept public precum

și federațiile sportive naționale pot primi în

administrare sau în folosinţă gratuită

imobilele care deservesc activitatea

sportivă, bazele şi instalaţiile sportive.

Prepoziţia schimbată.

Alineat nou (2)



Bazele şi instalaţiile sportive primite spre

administrare şi folosinţă sunt considerate

patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba

destinaţia sportivă fără aprobarea

Ministerului Tineretului şi Sportului.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 31.(1)

Cluburile sportive profesioniste sunt

structuri sportive organizate ca asociaţii

nonprofit sau societăţi comerciale sportive

pe acţiuni, care au obţinut licenţa din

partea federaţiei sportive naţionale, emisă

în conformitate cu statutele şi

regulamentele federaţiilor internaţionale

pe ramura de sport.



Cluburile sportive profesioniste sunt

structuri sportive organizate ca asociaţii

nonprofit sau societăţi comerciale sportive

pe acţiuni, cluburi sportive de drept public,

care au obţinut licenţa din partea federaţiei

sportive naţionale, emisă în conformitate cu

statutele şi regulamentele federaţiilor

internaţionale pe ramura de sport.

Corelare a dispoziţiilor în materie, care au

omis până acum să includă şi cluburile de

drept public în această categorie, deşi este o

formă de organizare permisă.

Federația Română

de Fotbal

Art. 31.(2)

Cluburile sportive profesioniste se

organizează numai pentru o singură

disciplină sportivă.




organizează pentru una sau mai multe

discipline si/sau ramuri de sport,

departamente, clase, secții, stiluri și/sau

probe sportive.

Condiţiile de practicare a profesionismului

în disciplina, ramura de sport, department,

clasă, stilul, proba de concurs sau nivelul

competitional din cadrul acestora, se

Importanţa promovării prezentei iniţiative

legislative rezidă din faptul că, în momentul

de faţă, semnalăm existenţa, în ţară, a unor

cluburi cu caracter polisportiv puternice şi

de tradiţie, cum ar fi: Dinamo, Steaua,

Universitatea Cluj, Universitatea Craiova,

cluburi cu multe secţii care, prin aplicarea

strictă a art. 31 alin. 2 din Legea nr.

69/2000, în forma actuală, s-ar farămiţa,

prin desprinderea acelor secţii care ar dori

să dobândească statutul de profesionist.

Asociaţia

Fotbaliştilor

Amatori şi

Nonamatori


Autorul

amendamentelor

propuse

stabilesc de federaţia sportiva naţionala, în

conformitate cu statutul şi regulamentele

federaţiei internaţionale de specialitate.


organizează numai pentru o singură

disciplină sportivă, ceea ce exclude din start

promovarea celorlalte discipline sportive

care ar trebui să fie organizate într-o

entitate profesională care să le reprezinte

interesele în relaţiile cu statul, mass-media,

sponsorii, agenţii de promovare, etc. Prin

prezenta iniţiativă legislativă, cluburile

sportive profesioniste cu caracter

polisportiv vor figura ca societăţi sportive

comerciale pe acţiuni şi cărora li se va

aplica statutul juridic al societăţilor

comerciale, cu Legea nr. 69/2000.

Art. 31.(3)

Cluburilor sportive profesioniste,

organizate ca asociaţii nonprofit, li se aplică

regimul juridic al acestui tip de asociaţii,

iar cluburilor sportive profesioniste,

organizate ca societăţi sportive comerciale

pe acţiuni, li se aplică regimul juridic al

societăţilor comerciale, cu particularităţile

din prezenta lege.

Nemodificat.

Art. 31.(4)

Abrogat prin punctul 20. din Legea nr.

472/2004 începând cu 19.11.2004.

Alineat reintrodus (4)

78. Art. 31. Se reintroduce alineatul (4) şi va


Pentru participarea la competitiile sportive

profesioniste, cluburile sportive

profesioniste trebuie să se afilieze la

federaţia sportivă naţională în cadrul căreia

este orgnizată în mod oficial disciplina,

departamentul, secția, clasă, ramura de

sport, stilul sau proba de concurs

respectiva.

Art. 32.(1)

Capitalul social iniţial al cluburilor

sportive profesioniste se constituie în

condiţiile legii

Nemodificat.

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200


Autorul

amendamentelor

propuse


472/2004 începând cu 19.11.2004


din 2004 începând cu 19.11.2004


472/2004 începând cu 19.11.2004.


din 2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 32.(4)

Reorganizarea cluburilor sportive se face

potrivit regulamentului de aplicare a

prezentei legi.

Nemodificat.

Art. 32.(5)

Pot fi acţionari ai societăţilor comerciale

sportive pe acţiuni persoane fizice şi

juridice române, precum şi persoane fizice

şi juridice străine. Participarea persoanelor

fizice şi juridice străine la capitalul social al

cluburilor sportive profesioniste nu va

depăşi 49% din totalul acţiunilor.

Nemodificat.

Art. 32.(6)

Nici o persoană fizică sau juridică dintre

cele menţionate la alin. (5) nu poate deţine

acţiuni din capitalul social, în mod

simultan, la două sau mai multe societăţi

comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi

ramură de sport

Nemodificat.

Art. 32.(7)

Statutul societăţilor comerciale sportive pe

acţiuni nu va putea cuprinde nici o altă

limitare pentru libera transmitere a

acţiunilor

Nemodificat.

Art. 33.

Înstrăinarea bazelor sportive sau a

instalaţiilor destinate practicării sportului,

aflate în proprietatea societăţii comerciale

sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii,

fără schimbarea destinaţiei sportive.

79. Se introduce conţinutul la Art. 79. alin.

(2).

Art. 34.(1)


Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane

juridice de drept privat, având drept scop

organizarea activităţii în ramura de sport



Asociaţiile sau asociaţiile judeţene şi ale

municipiului Bucureşti pe ramuri de sport

sunt persoane juridice de drept privat,

având drept scop organizarea activităţii în

Prin prisma atribuţiilor conferite de Legea

69/2000, federaţiile sportive naţionale

trebuie să avizeze desfăşurarea tuturor

competiţiilor sportive la nivel naţional sau

local, pentru a se asigura astfel un cadru

Federaţia Română

Automobilism

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200


Autorul

amendamentelor

propuse

respectivă la nivelul judeţului sau al

municipiului Bucureşti, cu respectarea



ramura de sport respectivă la nivelul

judeţului sau al municipiului Bucureşti, se

înfiinţează şi funcţionează cu respectarea


sportive naţionale şi cu avizul expres al

acestora.

coerent şi unitar la nivel naţional pentru

desfăşurarea activităţilor sportive.

Ministerul Tineretului şi Sportului este

singura instituţie abilitată să vegheze la

respectarea regulamentelor în baza cărora

se desfăşoară această ramura de sport.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 34.(2)

Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi"

şi "Sportul pentru persoanele cu handicap"

se constituie prin asocierea persoanelor

fizice şi juridice cu activitate în aceste

domenii din fiecare judeţ.



Asociaţiile judeţene "Sportul pentru Toţi"

şi Asociaţiile judeţene "Sportul pentru

persoanele cu nevoi speciale" se constituie

prin asocierea persoanelor fizice şi juridice

cu activitate în aceste domenii din fiecare

judeţ.

Reactualizare denumire ramură de sport.

Art. 34.(3)

Dobândirea personalităţii juridice se face

în condiţiile legii, ca organizaţie-asociaţie

nonprofit.

Nemodificat.

Art. 34.(4)


Bucureşti pe ramuri de sport sunt

constituite din secţiile asociaţiilor şi

cluburilor sportive cuprinse în sistemul

competiţional judeţean, afiliate şi

recunoscute de acestea.




Bucureşti pe ramuri de sport sunt

constituite, cu avizul expres al federatiilor

sportive nationale corespondente, din

asociaţiile sportive şi cluburile sportive ale

căror secţii au corespondenţă pe

disciplina/ramura de sport şi vor fi cuprinse

în sistemul competiţional

judeţean/municipal.

Se impune delimitarea constituirii

asociaţiilor judeţene în ceea ce priveşte

membrii fondatori pe de-o parte şi pe de

altă parte condiţiile de afiliere la acestea.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Punct nou (41)



Afilierea structurilor sportive la acestea este

condiţionată de corespondenţa pe

disciplină/ramură de sport.

Prin această modificare se elimină

interpretarea cu privire la condiţiile de

constituire şi de afiliere a struturilor

sportive.


Autorul

amendamentelor

propuse

Alineat nou (5)



Asociaţiile e sunt constituite din minim trei

asociaţii judeţene pe ramură de sport.

Afilierea asociaţiilor judeţene la acestea este

condiţionată de corespondenţa pe

disciplină/ramură de sport.

Se impune delimitarea constituirii

asociațiilor e în ceea ce privește membrii

fondatori pe de-o parte și pe de altă parte

condițiile de afiliere la acestea.

Prin această modificare se elimină

interpretarea cu privire la condițiile de

constituire și de afiliere a asociațiilor

județene.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 34.(5)

Obiectivele, drepturile şi îndatoririle


Bucureşti pe ramuri de sport decurg din


sportive naţionale corespunzătoare,

precum şi din puterea delegată de către

acestea.



conţinut:

Obiectivele, drepturile şi obligațiile


Bucureşti pe ramuri de sport decurg din


sportive naţionale corespunzătoare, precum

şi din puterea delegată de către acestea.

În cazul izării.

Art. 34.(6)

La nivelul judeţului, respectiv al

municipiului Bucureşti, se poate constitui,

pentru o ramură de sport, o singură

asociaţie judeţeană



conţinut:

Asociaţiile judeţene se pot constitui pentru

una sau mai multe discipline/ramuri de

sport, conform prevederilor statutelor și

regulemntelor federatiei sportive nationale

corespondente, la care este afiliata; o

disciplina si/sau ramura de sport nu se

poate regasi decat intr-o singura asociaţie

judeţeană/municipala. Asociaţiile judeţene

şi ale municipiului Bucureşti, pe

discipline/ramuri de sport, pot deveni

membre cu drept de vot ale federaţiei

sportive naţionale, in conformitate cu

statutele si regulamentele acesteia.

Corelat cu prevederile pt federatii, ramuri,

etc…


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 34.(7)



recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi

ale municipiului Bucureşti pe ramuri de

sport, care funcţionează în raza lor

teritorială.



conţinut:



recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi

ale municipiului Bucureşti pe ramuri de

sport, care își organizează activitatea în

raza lor administrativ-teritorială.

Direcţia pentru

sport și tineret a

municipiului

Bucureşti,

Art. 35.(1)

Federaţiile sportive naţionale sunt

structuri sportive de interes naţional,

constituite prin asocierea cluburilor

sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale

municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.



Federaţiile sportive naţionale sunt structuri

sportive de interes naţional, compuse din

cluburi sportive şi asociaţii judeţene şi ale

municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.

Federaţiile sportive naţionale îşi stabilesc

prin statutele proprii modalităţile şi

drepturile de vot ale membrilor săi,

respectiv limitările acestora.

Existenţa asociaţiilor judeţene ca membrii

ai federaţiilor crează redundanţă

reprezentativă în sensul în care cluburile

care au deja reprezentare în Adunarea

Generală a Federaţiei de specialitate (şi

deci, drept de vot), mai sunt reprezentate şi

de către asociaţia judeţeană şi municipală

sau după caz ă, lucru ce dublează inutil

dreptul de a fi reprezentat.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului,

Federaţia Română

Yachting,

Federatia Romana

de Kempo,

Federaţia Română

de Fotbal

Art. 35.(2)

Potrivit prezentei legi federaţiile sportive

naţionale sunt persoane juridice de drept

privat, de utilitate publică, autonome,

neguvernamentale, apolitice şi nonprofit.

Nemodificat.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 35.(3) Dobândirea personalităţii juridice se face


Alineat nou (4)



Federația sportivă națională posesoare de

Certificat de Identitate Sportivă este

singurul organism din România abilitat și

responsabil cu promovarea, organizarea și

administrarea identității sportive de interes

național pe disciplină, ramură, department,

clasa, secții, stiluri și/sau probele

Ministerul

Tineretului şi

Sportului


Autorul

amendamentelor

propuse

competiționale existente în cadrul, scopul și

obiectul de activitate al acesteia.

Art. 36.(1)

Federaţiile sportive naţionale se vor

constitui numai cu avizul expres al


Nemodificat.

Art. 36.(2)

Pentru o ramură de sport se poate constitui,

în condiţiile legii, o singură federaţie

sportivă naţională.



În condiţiile prezentei legi, o federaţie

sportivă naţională se poate constitui si/sau

poate coordona activitatea uneia sau mai

multor discipline sportive, ramuri de sport,

departamente, sectii, clase, stiluri si/sau

probe de concurs; denumirea federatiei

sportive nationale trebuie sa contina cel

putin denumirea uneia dintre disciplinele,

ramurile sportive, departamentele, clasele,

sectiile si/sau stilurile componente; o

disciplina sportiva si/sau ramura de sport

nu se poate regasi decat in cadrul, scopul si

obiectul de activitate al unei singure

federatii sportive nationale recunoscute de

Ministerul Tineretului si Sportului.

Corelat si adaptat in conformitate cu

criteriile, regulamentele si definitiile

Comitetului Olimpic International, ce au

un spectru larg de aplicare in practica

sportiva internationala. Ex 1: “o federatie sportiva poate coordona

activitatea uneia sau a mai multor discipline

si/sau ramuri sportive”.

(reglementare CIO).

Ex 2: “in cadrul unei discipline sportive pot

exista una sau mai multe ramuri de sport, care

pot avea in componenta mai multe stiluri si/sau

probe de concurs”.

(reglementare CIO)

Ex 3: “o federatie sportiva internationala poate

avea ca membrii mai multe federatii sportive

nationale din aceeasi tara, dar doar una singura

pe ramura, stil sau proba”.

(reglementare CIO)

Deasemenea, pentru stabilirea unei identitati

clare a federatiilor, denumirea acestora trebuie

sa contina cel putin denumirea uneia dintre

disciplinele, ramurile si/sau stilurile

componente. Pentru evitarea confuziilor in

perceptia publica, nu pot exista denumiri

generice de genul “Federatia Romana a

Sporturilor pe Apa”, in conditiile in care exista

mai multe federatii diferite intre ele, ale caror

competitii se desfasoara in apa. Nu pot exista

denumiri generice de genul “Federatia Romana

a Sporturilor cu Mingea”, in conditiile in care

Ministerul

Tineretului şi

Sportului


Autorul

amendamentelor

propuse

exista mai multe federatii, diferite intre ele, ale

caror competitii se desfasoara cu mingea.

Punct nou (22)



Este interzisă includerea în scopul şi

obiectul de activitate al unei federaţii

sportive naţionale a unor discipline, ramuri

de sport, departamente, clase, secţii, stiluri,

probe, deja existente şi organizate în cadrul,

scopul si obiectul de activitate al altor

federaţii sportive naţionale.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Punct nou (23)



În condițiile legii, cu avizul Ministerului

Tinretului și Sportului, se pot constitui

federaţii sportive naţionale pentru

discipline, ramuri de sport, departamente,

secţii si/sau stiluri, desprinse din cadrul

unor federații sportive naționale

recunoscute, cu condiția radierii și

eliminării acestora din statutul si obiectul de

activitate al federatiei din care se desprind.

Ministerul

Tineretului si

Sportului

Art. 36.(3)

Prin excepţie, se pot constitui Federaţia

sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi

Comitetul Naţional Paralimpic, pentru

persoanele cu dizabilităţi, ca persoane

juridice de drept privat, de utilitate

publică, având ca membri persoane fizice şi

persoane juridice cu activitate specifică în

domeniu.



Prin excepţie, se pot constitui Federaţia

Română Sportul pentru Toţi şi Comitetul

Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu

nevoi speciale, ca persoane juridice de drept

privat, de utilitate publică, având ca

membri persoane fizice şi persoane juridice

cu activitate specifică în domeniu.

Federaţia Română

Sportul pentru toţi

Art. 36.(4)

Modificarea statutelor sau a actelor

constitutive ale federaţiilor sportive

naţionale este supusă procedurilor

prevăzute de lege, după ce s-a obţinut

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

avizul expres al Ministerului Tineretului şi

Sportului

Art. 36.(5)

Federaţiile sportive naţionale se

organizează şi funcţionează în baza

statutului propriu elaborat în conformitate

cu prevederile prezentei legi şi cu statutele

federaţiilor internaţionale corespondente.

Nemodificat.

Federaţia Română

de Fotbal

Art. 36.(6)

Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale

sau modificarea statutelor şi a actelor

constitutive ale acestora, fără respectarea

dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de

drept.



Înființarea federaţiilor sportive naţionale,

fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) este

nulă de drept și conduce la neacordarea

Certificatului de Identitate Sportivă.

Eliminarea practicilor uzuale ale unor

federaţii sportive, de a se adresa instanţelor

de judecată în vederea înființării, fără

avizul expres al Ministerul Tineretului şi

Sportului.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Punct nou (61)

93. La Art. 36. Alineatul (6) se introduce un

nou punct, alin. (61) şi va avea următorul

conţinut:

Modificarea statutelor şi a actelor


dispoziţiilor alin. (4) este nulă de drept și se

sancţionează cu suspendarea temporară a

Certificatului de Identitate Sportivă, pe

baza criteriilor specifice de aplicare

aprobate prin regulament.

Eliminarea practicilor uzuale ale unor

federaţii sportive naţionale, de a se adresa

instanţelor de judecată fără avizul expres al


Punct nou (62)



Pe perioada suspendării Certificatului de

Identitate Sportivă se sistează finanţarea

din partea Ministerul Tineretului şi

Sportului şi nu se mai acordă autorizaţii de

participare la competiţiile internaţionale.

Art. 37.(1)

Federaţiile sportive naţionale au




Federaţiile sportive naţionale au


Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret

trebuie să raspundă solicitărilor de

informaţie publică, referitoare la

Asociaţia

Fotbaliştilor

Amatori şi

Nonamatori


Autorul

amendamentelor

propuse

a) elaborează strategia naţională de

dezvoltare a ramurii de sport şi controlează

aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

b) organizează, conduc, controlează şi

supraveghează activităţile şi competiţiile

sportive oficiale la nivel naţional, în baza

statutelor şi regulamentelor adoptate;

c) organizează şi coordonează întreaga

activitate a arbitrilor pe ramuri de sport,

privind formarea, perfecţionarea continuă,

clasificarea şi promovarea acestora, pe

baza unui regulament propriu de

funcţionare;

d) elaborează şi realizează planurile de

pregătire şi de participare a sportivilor de

performanţă români din cadrul

reprezentativelor naţionale la competiţiile

internaţionale;

e) exercită puterea disciplinară în termenii

prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit

statutelor şi regulamentelor proprii;

f) organizează sau tutelează competiţiile

oficiale cu caracter internaţional care au

a) elaborează strategia naţională de

promovare si dezvoltare a disciplinelor,

ramurilor de sport, stilurilor si probelor de

concurs aflate in cadrul, scopul si obiectul

de activitate al acestora; controlează

aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

elaborează şi adoptă regulamentele şi

normele de organizare pentru activitatea

proprie;

b) organizează, conduc, supraveghează şi

controlează in mod exclusiv activităţile şi

competiţiile sportive oficiale la nivel

naţional, în baza statutelor şi

regulamentelor adoptate;

c) organizează şi coordonează in mod

exclusiv întreaga activitate a arbitrilor

privind formarea, perfecţionarea continuă,

clasificarea şi promovarea acestora, pe baza

unui regulament propriu de funcţionare,

pentru disciplinele, ramurile de sport,

stilurile si/sau probele de concurs din

cadrul, scopul si obiectul de activitate al

acestora;

d) elaborează şi realizează planurile de

pregătire şi de participare a sportivilor de

performanţă din cadrul reprezentativelor

naţionale la competiţiile internaţionale;

e) exercită supravegherea, controlul şi

autoritatea disciplinară în domeniul său de

activitate potrivit dispoziţiilor legale, a

statutelor şi regulamentelor proprii;

f) organizează sau tutelează pentru obiectul

lor de activitate, competiţiile oficiale cu

caracter internaţional care au loc pe

competiţiile oficiale organizate pe plan

local/judeţean/ naţional.

Ministerul Tineretului şi Sportului solicită

periodic informări privind activităţile/

competiţiile sportive desfăşurate la nivel

judetean (inclusiv activităţile/competiţiile

aflate în organizarea altora).

Cluburile nu sunt obligate (de lege) să

informeze Direcţia Judeţeană pentru Sport

şi Tineret privind rezultatele sportive,

competiţiile din cadrul calendarelor

competiţionale naţionale la care participă.

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret

are solicitări privind informaţiile publice

referitoare la programele de pregătire şi

instruire ale federațiilor sportive naţionale;

Orice competiţie organizată de Federaţii la

nivelul judeţelor necesită implicarea

infrastructurii Direcţiilor Judetene pentru

Sport şi Tineret (hoteluri, restaurante, săli

de sport);


Autorul

amendamentelor

propuse

loc pe teritoriul României, cu avizul

Ministerului Tineretului şi Sportului;

g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi

Sportului, cu Ministerul Educaţiei

Naţionale şi/sau cu instituţiile din

structurile acestora pentru formarea şi


sportului;

h) promovează măsurile de prevenire şi

control al folosirii substanţelor interzise şi

al metodelor neregulamentare, destinate să

mărească în mod artificial capacitatea

fizică a sportivilor sau să modifice

rezultatele competiţiilor organizate direct

la nivel naţional, în concordanţă cu

reglementările federaţiilor internaţionale,

ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale

Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte

măsuri ce contravin reglementărilor mai

sus menţionate sunt nule de drept;

i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi

combaterea violenţei, precum şi pentru

promovarea spiritului de fair-play şi a

toleranţei în activitatea sportivă.

teritoriul României, cu avizul Ministerului

Tineretului şi Sportului;

g) organizează si desfășoară activitati,

colaborand, dupa caz, cu Ministerul

Tineretului şi Sportului, cu Ministerul

Educaţiei Naţionale, alte Ministere de resort

şi/sau cu instituţiile din structurile acestora,

pentru formarea şi perfecţionarea

specialiştilor din domeniul sportului;

h) promovează măsurile de prevenire şi

control al folosirii substanţelor interzise şi al

metodelor neregulamentare, destinate să

mărească în mod artificial capacitatea fizică

a sportivilor sau să modifice rezultatele

competiţiilor organizate direct la nivel

naţional, în concordanţă cu reglementările

federaţiilor internaţionale, ale Comitetului

Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei

Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce

contravin reglementărilor mai sus

menţionate sunt nule de drept;

i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi

combaterea violenţei, precum şi pentru

promovarea spiritului de fair-play şi a

toleranţei în activitatea sportivă.

j) înființează, după caz, centre de

dezoltare, pentru disciplinele, ramurile de

sport, stilurile si/sau probele de concurs

aflate in cadrul, scopul si obiectul de

activitate al acestora;

k) înființează, reglementează și

organizează, după caz, comisii juridice

arbitrale cu caracter jurisdicțional


Autorul

amendamentelor

propuse

competente în soluționarea litigiilor din sau

în legătură cu activitatea sportivă, în

conformitate cu dispozițiile legale, statutele

și regulamentele federațiilor naționale și

internaționale aferente;

l) acordă avizul expres pentru constituirea

structurilor sportive, asociaţiilor judeţene şi

asociaţiilor e pe ramuri de sport; acordă

avizul expres pentru orice modificare,

completare a actelor constitutive ale

membrilor afiliaţi;

m) in conformitate cu scopul si obiectuol de

activitate, sunt singurele organisme care pot

aviza si/sau acorda competenţe

organizatorice pentru desfasurarea oricarui

tip de competiţii, gale, evenimente și

spectacole sportive, ce au ca obiect

discipline, ramuri de sport, stiluri, probe de

concurs si/sau alte forme de exprimare

sportiva aflate in cadrul acestora;

Art. 37.(2)


reprezentarea României în competiţiile

sportive şi în organismele internaţionale la

care sunt afiliate.



Federaţiile sportive naţionale sunt singurele

organisme sportive care pot asigura

reprezentarea României în competiţiile

sportive internationale; federatiile sportive

nationale sunt singurele organisme care se

pot afilia si pot reprezenta Romania in

cadrul forurilor internationale de

specialitate, pentru disciplinele, ramurile de

sport, stilurile, probele de concurs si/sau

alte forme de exprimare sportiva aflate in

cadrul, scopul si obiectul de activitate al

acestora;


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 38.(1)

Federaţiile sportive naţionale se înscriu în

Registrul sportiv, pentru obţinerea

Certificatului de identitate sportivă.



Federaţiile sportive naţionale recunoscute

de Ministerul Tineretului şi Sportului, se

înscriu în Registrul Sportiv, pentru

obţinerea Certificatului de identitate

sportivă şi pentru dobândirea calităţii de

structură sportivă.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 38.(2)

Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la

federaţiile sportive internaţionale, la alte

foruri europene sau mondiale, pe baza

avizului dat de Ministerul Tineretului şi

Sportului.



Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la

federaţiile sportive internaţionale si/sau la

alte foruri europene sau mondiale, doar cu

avizul Ministerul Tineretului şi Sportului.

În condiţiile legii, pentru o disciplină

sportive, ramura de sport, department,

clasă, secție, stil și/sau probă de concurs, o

federaţie sportivă naţională poate participa

şi reprezenta anual România, cu avizul

Ministerul Tineretului şi Sportului, doar la

un singur campionat mondial, european şi

la individual şi/sau pe echipe.

Introducerea condiţiilor de participare şi

reprezentare anuală la nivel competiţional

a federaţiilor sportive naţionale, motivat

fiind de faptul că în ultimii 10 ani a avut loc

o explozie a formelor de organizare şi

manifestare sportivă care pe de o parte

reprezintă un lucru benefic pentru mişcare

sportivă mondială, dar pe de altă parte a

dat posibilitatea existenţei unor produse

sportive supradimensionate, o piaţă

sportivă la care oferta a fost mai mare decât

cererea, astfel s-au ramificat stiluri, probe,

departamente, care au condus la poluri de

interes şi au permis extrapolarea

fenomenului sportiv, multiplicarea sa în

formede organizare ceea ce a condus la

multiple afilieri internaţionale şi nu în

ultimul rând, la finanţare din partea

statului a unor competiţii sportive

internaţionale organizate sub egida

numeroaselor organisme sportive, pe

regulamente şi statute adaptate noului

produs sportiv ramificat.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 39.(1)

Federaţiile sportive naţionale au organisme

proprii de administrare şi gestionare a

bugetului şi patrimoniului, constituite

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

conform legii, precum şi propriilor statute

şi regulamente

Art. 39.(2)

Federaţiile sportive naţionale se supun

verificărilor financiare, potrivit legii şi

statutelor proprii

Nemodificat.

Art. 39.(3)

Federaţiile sportive naţionale dispun de

bunurile aflate în proprietatea lor, pot

încheia contracte de împrumut şi pot

elibera titluri de credit, cu condiţia ca

aceste acte juridice să fie încheiate pentru

realizarea obiectului de activitate

Nemodificat.

Art. 39.(4)

Federaţiile sportive naţionale pot greva sau

înstrăina bunurile mobile sau imobile,

finanţate total sau parţial din fonduri

publice, prin programe, sau pot schimba

destinaţia acestora numai cu aprobarea


Nemodificat.

Art. 40.

În cazul dizolvării unei federaţii sportive

naţionale lichidarea patrimoniului se face

potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Nemodificat.

Art. 41.

Federaţia sportivă naţională «Sportul

pentru toţi» şi Comitetul Naţional

Paralimpic beneficiază de drepturile şi de

obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi

îşi desfăşoară activitatea pe bază de

programe naţionale, finanţate prioritar de

la Guvern.



Federaţia sportivă naţională «Sportul

pentru toţi» şi Comitetul Naţional

Paralimpic beneficiază de drepturile şi de

obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi

îşi desfăşoară activitatea pe bază de

programe naţionale menționate distinct în

bugetul Ministerului Tineretului și

Sportului, finanţate prioritar de la Guvern.

Federaţia Română

Sportul pentru toţi.

Art. 42.(1)

Ligile profesioniste sunt structuri sportive


sportive profesioniste pe discipline/ramuri

de sport.

Ligile profesioniste sunt structuri sportive


sportive profesioniste pe discipline/ramuri

de sport, departamente, clase, secții, stiluri,


Autorul

amendamentelor

propuse

și/sau probe sportive, conform statutelor și

regulemantelor federațiilor sportive

naționale la care sunt subordonate.

Art. 42.(2)

Potrivit prezentei legi ligile profesioniste

sunt persoane juridice de drept privat,

autonome, neguvernamentale, apolitice şi

nonprofit.

Nemodificat.

Art. 42.(3) Dobândirea personalităţii juridice se face


Art. 42.(4)

Ligile profesioniste, ca structuri sportive

subordonate federaţiilor sportive

naţionale, îşi desfăşoară activitatea în baza

statutelor şi regulamentelor proprii.

Nemodificat.

Art. 42.(5)

Statutele ligilor profesioniste se aprobă de

adunările generale şi se avizează în mod

obligatoriu de federaţiile sportive naţionale

şi de Autoritatea Nationala pentru Sport.

Statutele ligilor profesioniste se aprobă de

adunările generale şi se avizează în mod

obligatoriu de federaţiile sportive naţionale

şi de Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 42.(6)

Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri

sportive şi dobândirea personalităţii

juridice se fac în condiţiile legii, în baza

acordului federaţiei sportive naţionale

corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al


Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri

sportive şi dobândirea personalităţii

juridice se face în condiţiile legii, în baza

acordului federaţiei sportive naţionale

corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al


Art. 42.(7)

Pentru o ramură de sport se poate constitui

o singură ligă naţională profesionistă. Prin

excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe

niveluri competiţionale, în cadrul aceleiaşi

ramuri de sport.



O liga profesionista se poate infiinta pentru

una sau mai multe discipline, ramuri de

sport, departamente, clase, sectii, stiluri,

probe sau niveluri competitionale, conform

federatiei sportive nationale ola care sunt

subordinate; o disciplina, ramura de sport,

Federația Română

de Fotbal,

Federatia Romana

de Kempo


Autorul

amendamentelor

propuse

stil, proba sau nivel competitional, se poate

regasi doar intr-o singura liga profesionista.

Art. 42.(8)

Înfiinţarea de ligi profesioniste sau

modificarea statutelor şi a actelor


prevederilor alineatelor precedente, este

nulă de drept.



Înfiinţarea de ligi profesioniste sau

modificarea statutelor şi a actelor


prevederilor alineatelor precedente, este

nulă de drept.

Înfiinţarea ligii profesioniste se face pe discipline, ramuri de sport, departamente,

clase, sectii, stiluri, probe sau niveluri

competitionale, cu acordul a 3/4 din

cluburile sportive participante la nivelul

competiţional respectiv.

Una dintre condiţiile esenţiale pentru a

asigura reprezentativitatea unei astfel de

entităţi sportive, este asigurarea acordului

unui procent considerabil al cluburilor care

participă în eşalonul competiţional

respectiv.

Federația Română

de Fotbal

Art. 42.(9)

Ligile profesioniste au următoarele

atribuţii:

a) organizează competiţia oficială

profesionistă în ramura de sport şi la

nivelul stabilit de federaţia sportivă

naţională;

b) controlează şi exercită puterea

disciplinară asupra membrilor, în limitele

stabilite de prezenta lege şi de federaţia

sportivă naţională corespunzătoare;

c) negociază şi încheie contractele

Ministerul Tineretului şi Sportului e de

muncă, conform legii;

d) alte atribuţii acordate de federaţiile

sportive naţionale corespunzătoare, în

sensul lit. a).

Ligile profesioniste au următoarele

atribuţii:

a) organizează competiţia oficială

profesionistă în disciplina, ramura de sport,

stil, proba sau nivel competitional

respectiv, conform metodologiei stabilite de

federaţia sportivă naţională;

Art. 44. Abrogat prin punctul 28. din Legea nr.

472/2004 începând cu 19.11.2004.


472/2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 45.(1)



Asociaţia

Fotbaliştilor

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200


Autorul

amendamentelor

propuse

Structurile sportive şi Comitetul Olimpic

Român deţin exclusivitatea:

a) dreptului asupra imaginii de grup sau

individuale, statică şi în mişcare a

sportivilor lor în echipament de concurs şi

de reprezentare, când participă la

competiţii în numele respectivei structuri;

b) dreptului de folosinţă asupra

siglei/emblemei proprii, precum şi asupra

denumirii competiţiei pe care o

organizează;

c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de

transmisie radio şi televiziune la

competiţiile pe care le organizează sau la

care participă, după caz

Structurile sportive şi Comitetul Olimpic și

Sportiv Român deţin exclusivitatea:

a) dreptului asupra imaginii de grup sau

individuale, statică şi în mişcare a

membrilor delegației în echipament de

concurs şi de reprezentare, când participă

la competiţii în numele respectivei

structuri;

b) dreptului de folosinţă asupra

siglei/emblemei proprii, precum şi asupra

denumirii competitiilor, a disciplinelor,

ramurilor, stilurilor, departamentelor,

sectiilor si/sau probelor pe care le

organizează;

c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de

transmisie radio şi televiziune la

competiţiile pe care le organizează sau la

care participă, după caz.

Amatori şi

Nonamatori


472/2004 începând cu 19.11.2004.


472/2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 451.

Drepturile prevăzute la art. 45 alin. (1) pot

fi cesionate, cu excepţia drepturilor

federative ale sportivilor, care pot fi

cesionate exclusiv la o altă structură

sportivă

Nemodificat.

Art. 46.(1)

Autoritatea disciplinară în sport se exercită

deplin şi legitim potrivit:

a) competenţelor date de lege pentru

exercitarea dreptului de supraveghere şi

control al structurilor sportive de către


specialitate pentru sport;



Autoritatea disciplinară în sport se exercită

deplin şi legitim potrivit:

a) competenţelor date de lege pentru

exercitarea dreptului de supraveghere şi

control al structurilor sportive de către


specialitate pentru sport;

Potrivit art. 20, alin. (1) lit. h), si directiile

pentru sport judetene, respectiv a

municipiului Bucureşti au competente

privind controlul structurilor sportive.

Autoritatea disciplinară se realizează

întotdeaua de către organizatorul

competiției, adică de către federație. Prin

delegare autoritatea disciplinară se poate

realiza și de către Ligile profesioniste.

Complexul Sportiv

Naţional Snagov şi

Liga Profesionistă

de Fotbal

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200


Autorul

amendamentelor

propuse

b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor

sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi

ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de

sport, ligilor profesioniste şi Comitetului

Olimpic Român.

b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor

sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi

ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de

sport, ligilor profesioniste şi Comitetului

Olimpic și Sportiv Român.

Art. 46.(2)

Puterea disciplinară dă titularilor legitimi,

enumeraţi la alin. (1) lit. b), facultatea de a

investiga şi, după caz, de a sancţiona

persoanele şi instituţiile în culpă

Nemodificat.

Art. 47.

Modalitatea de exercitare a autorităţii

disciplinare se realizează prin:

a) un sistem coerent de sancţiuni,

corespunzător domeniilor respective,

gradat, în funcţie de gravitatea faptelor;

b) diferenţierea graduală a faptelor,

aplicarea sancţiunilor, excluderea

posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi

faptă, excluderea retroactivităţii în

aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a da

sancţiuni pentru fapte săvârşite anterior

momentului comiterii faptei în cauză;

c) cauze sau împrejurări care scutesc,

atenuează sau agravează răspunderea

făptuitorului şi cerinţele pentru stingerea

sau suspendarea sancţiunii;

d) competenţele privind cercetarea faptei,

determinarea şi aplicarea sancţiunii;

e) garantarea dreptului la apărare,

stabilind căile de atac împotriva

sancţiunilor aplicate.

Nemodificat.

Revocarea recunoaşterii funcţionării

oricărei structuri sportive este de

competenţa Agenţiei Naţionale pentru



Revocarea recunoaşterii funcţionării

oricărei structuri sportive este de

competenţa Ministerului Tineretului și


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 48.(1)

Sport şi se va produce în următoarele

cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al

structurii sportive respective a devenit

ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii

publice şi siguranţei naţionale;

b) structura sportivă, fără a fi autorizată,

urmăreşte un alt scop decât cel pentru care

s-a constituit şi pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu

încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor

constitutive şi ale legii;

d) revocarea de drept a recunoaşterii

funcţionării, ca urmare a dizolvării şi

lichidării unei structuri sportive.

Sportului, se face pe baza criteriilor

specifice de aplicare aprobate prin

regulament şi se va produce în următoarele

cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al

structurii sportive respective a devenit ilicit,

contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi

siguranţei naţionale;

b) structura sportivă, fără a fi autorizată,

urmăreşte un alt scop decât cel pentru care

s-a constituit şi pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu

încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor

constitutive şi ale legii;

d) revocarea de drept a recunoaşterii

funcţionării, ca urmare a dizolvării şi

lichidării unei structuri sportive;

e) dizolvarea şi lichidarea unei structuri

sportive se face prin radiere de drept;

f) modificarea statutelor şi a actelor

constitutive în ceea ce priveşte scopul şi

obiectul de activitate, fara avizul

Ministerului Tineretului şi Sportului;

g) organizarea de competitii, gale,

evenimente sau spectacole sportive pentru

discipline sportive, ramuri de sport,

departamente, sectii, clase, stiluri sau probe

de concurs, fără avizul federației sportive

naționale corespunzătoare.

Art. 48.(2)

Revocarea recunoaşterii funcţionării unei

structuri sportive se face prin ordin al

ministrului tineretului şi sportului, pe baza



Revocarea recunoaşterii funcţionării unei

structuri sportive se face prin ordin al

ministrului tineretului şi sportului, pe baza


Autorul

amendamentelor

propuse

constatărilor rezultate din supravegherea

şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi

are ca efect, după caz, suspendarea

temporară a Certificatului de identitate

sportivă sau radierea din Registrul sportiv

a structurii sportive respective

constatărilor rezultate din supravegherea şi

controlul organelor enunţate la art.46 şi

constă în radierea din Registrul Sportiv a

structurii sportive respective.

Revocarea recunoaşterii va fi pusă în

aplicare de drept sau după un termen de

şase luni de la data suspendării temporare a

avizului de funcţionare.

Art. 48.(3)

Împotriva ordinului de revocare a

recunoaşterii funcţionării unei structuri

sportive, cu excepţia situaţiei prevăzute la

alin. (1) lit. d), cel care se consideră

nedreptăţit se poate adresa instanţei de

judecată în termen de 30 de zile.

Nemodificat.

Art. 48.(4)

De la data declanşării acţiunii de atac

menţionate la alin. (3) şi până la

pronunţarea hotărârii definitive a instanţei

de judecată, ordinul de suspendare

temporară a Certificatului de identitate

sportivă sau de revocare a structurii

sportive în cauză se suspendă.



De la data declanşării acţiunii de atac

menţionate la alin. (3) şi până la

pronunţarea hotărârii definitive a instanţei

de judecată, ordinul de suspendare a

avizului de funcţionare îşi va înceta

aplicabilitatea iar ordinul de revocare a

Certificatului de Identitate Sportivă

structurii sportive în cauză se suspendă.

Art. 48.(5)

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a)


sesizează instanţa competentă, în vederea

pierderii personalităţii juridice a structurii

sportive.

Nemodificat.

Art. 49.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului exercită

supravegherea şi controlul tuturor

structurilor sportive, potrivit prevederilor

prezentei legi şi regulamentului de aplicare

a acesteia.

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 49.(2)

Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi

control se poate exercita şi de:

a) direcţiile pentru sport și tineret judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, pentru

asociaţiile şi cluburile sportive din zona

teritorială;

b) federaţiile sportive naţionale, pentru

cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi ale

municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport,

ligile profesioniste şi cluburile sportive

profesioniste din ramura de sport

respectivă.



Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi

control se poate exercita şi de:

a) direcţiile pentru sport și tineret judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, pentru

asociaţiile şi cluburile sportive din zona

teritorială;

b) federaţiile sportive naţionale, pentru

ligile profesioniste, cluburile sportive,

cluburile sportive profesioniste, asociaţiile

judeţene şi ale municipiului Bucureşti,

organizate pe discipline sportive, ramuri de

sport, departamente, sectii, clase, stiluri sau

probe de concurs;

c) Federaţia Română Sportul pentru Toţi

direct şi prin structurile sale teritoriale au

obligaţia de a monitoriza activităţile

sportive desfăşurate de organizaţiile

neguvernamentale de profil precum şi

entităţile economice pentru serviciile

sportiv-recreative pentru populaţie.

Propunerea de completare presupune o

pârghie la îndemâna direcţiilor judeţene

pentru sport şi tineret, utilă pentru a se

evita „derapajele” la care sunt expuse

asociaţiile judeţene pe ramuri de sport şi

pentru a se putea interveni util şi eficient

când aceste structuri sportive s-ar

îndepărta de scopul pentru care au fost

constituite.

Această completare la lege s-ar dovedi utilă

cu atât mai mult cu cât federaţiile sportive

naţionale, în unele cazuri, nu-şi exercită

dreptul de control efectiv asupra

asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport.


pentru Sport şi

Tineret Vrancea

Federaţia Română

Sportul pentru

Toţi

Art. 50.

În înţelesul prezentei legi, supravegherea şi

controlul nu pot substitui controlul propriu

instituit de federaţiile sportive naţionale,

asociaţiile judeţene şi ale municipiului

Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de

asociaţiile şi cluburile sportive, ligile

profesioniste şi cluburile sportive

profesioniste, potrivit statutelor şi

regulamentelor proprii.

Nemodificat.

Art. 51.

Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei

fizice şi sportului urmăreşte:

107. Art. 51. se modifică şi va avea


Senat și Institutul

Național de

Cercetare pentru

Sport


Autorul

amendamentelor

propuse

a) ameliorarea programelor de educaţie

fizică şi mărirea eficienţei sociale a

sportului pentru toţi;

b) ridicarea nivelului performanţei

sportive prin mijloacele specifice cercetării;

c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi

medico-biologică a selecţiei,

antrenamentului şi participării sportivilor

la competiţii;

d) valorificarea rezultatelor cercetării în

educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor

categoriilor populaţiei.

Asistenţa şi cercetarea ştiinţifică în

domeniul educaţiei fizice şi sportului

urmăresc:

a) îmbunătățirea continuă şi adaptarea

programelor de educație fizică şi mărirea

eficienței sociale a sportului pentru toți;

b) ridicarea nivelului performanţei sportive

prin mijloacele specifice cercetării și

asistenței stiintifice;

c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi

medico-biologică a selecţiei,

antrenamentului şi participării sportivilor

la competiţii;

d) valorificarea rezultatelor cercetării din

educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor

categoriilor populaţiei;

e) susținerea conceptelor europene

privitoare la viața activă și creșterea

calității vieții.

f) îmbunătățirea programelor de formare

profesională în sport.

Art. 52.(1)

Programele de cercetare ştiinţifică pentru

educaţie fizică şi sport, de interes naţional,

se includ în Planul naţional de cercetare-

dezvoltare şi inovare.



Programele de asistență şi cercetare

ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de

interes naţional, se includ în Planul naţional

de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Inexistența acestei prevederi a făcut ca

domeniul să nu fie menționat explicit în

programele de cercetare în perioada 2000 -

2012 ceea ce a atras dificultăți în

dezvoltarea cercetării în domeniu,

cercetare cu puternic caracter

interdisciplinar în care ar putea contribui

cercetători și cercetători din alte domenii.

Programele de cercetare ştiinţifică pentru

educaţie fizică şi sport, de interes naţional,

se includ explicit ca domeniu distinct în

Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi

inovare.


de Cercetare

pentru Sport


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 52.(2)

Finanţarea şi atribuirea programelor de

cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi

sport se fac în conformitate cu prevederile

legale în vigoare.



Finanţarea şi atribuirea programelor de

asistență şi cercetare ştiinţifică pentru

educaţie fizică şi sport se fac în conformitate

cu prevederile legale în vigoare pentru toate

programele Planului Național de Cercetare-

Dezvoltare și Inovare.

Institutul National

de Cercetare

pentru Sport

Art. 52.(3)

Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte


centrale pot iniţia şi susţine programe de

cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi

sport, atribuite în condiţiile legii.



Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte


centrale și locale pot iniţia şi susţine

programe proprii de asistență şi cercetare

ştiinţifică în educaţie fizică şi sport,

atribuite în condiţiile legii.


de Cercetare

pentru Sport

Art. 53.(1)

Pentru asigurarea cadrului profesional de

dezvoltare a cercetării şi asistenţei

ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport se

înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare

pentru Sport ca instituţie publică, în

subordinea Ministerului Tineretului şi

Sportului. Activitatea Institutului Naţional

de Cercetare pentru Sport este finanţată

din venituri extrabugetare şi din alocaţii

acordate de la bugetul de stat pentru

realizarea unor programe proprii ale

Ministerului Tineretului şi Sportului



Pentru asigurarea cadrului profesional de

dezvoltare a asistenţei şi cercetării ştiinţifice

pentru educaţie fizică şi sport este înfiinţat

Institutul Naţional de Cercetare pentru

Sport ca instituţie publică, în subordinea



de Cercetare

pentru Sport

Art. 53.(2)

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

Institutului Naţional de Cercetare pentru

Sport se stabilesc prin hotărâre a

Guvernului

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 54.

Controlul şi asistenţa medicală în activităţi

de educaţie fizică şi sport sunt obligatorii.



Asistenţa şi controlul medical în activităţile

de educaţie fizică şi sport sunt obligatorii.

În enunț nu a fost modificat nimic, s-au

schimbat doar ordinea termenilor folosiți,

în vederea accentuării importanței

asistenței medicale, care include și asistența

medicală intracompetițională și cea din

timpul pregătirii și nu doar controalele

periodice.


de Medicină

Sportivă

Art. 55.(1)

Practicarea exerciţiilor fizice în forme

organizate se realizează numai cu aviz

medical.

Nemodificat.

Art. 55.(2)

Pentru a participa la antrenamente şi

competiţii sportivii legitimaţi trebuie să

efectueze controlul medical periodic şi ori

de câte ori este nevoie la unităţile de

medicină sportive.



Pentru a participa la antrenamente şi

competiţii sportivii legitimaţi trebuie să

efectueze controlul medical periodic şi ori

de câte ori este nevoie la unităţile de

medicină sportivă sau la cabinet medicale

individuale specializate.

Federația Română

de Orientare

Art. 55.(3)

Participarea sportivilor legitimaţi la

antrenamente şi/sau înscrierea lor la

competiţiile sportive sunt condiţionate de

existenţa avizului medical favorabil,

eliberat numai de unităţile de medicină

sportivă.



Participarea sportivilor legitimaţi la

antrenamente şi/sau înscrierea lor la

competiţiile sportive sunt condiţionate de

existenţa avizului medical favorabil,

eliberat numai de unităţile de medicină

sportivă sau la cabinete medicale

individuale specializate.

Federația Română

de Orientare

Art. 55.(4)

Organizatorul competiţiilor sportive

oficiale pe ramuri de sport are obligaţia să

asigure, în timpul competiţiei, cel puţin o

echipă de prim-ajutor calificat, care

utilizează ambulanţe tip B, conform

standardelor şi normelor naţionale şi

europene în vigoare. Cheltuielile prezenţei

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

echipei de prim ajutor calificat vor fi

suportate de către organizatori

Art. 56.(1)

Ministerul Educaţiei Naţionale, în

colaborare cu Ministerul Sănătăţii,

elaborează normele privind acordarea

avizului medical necesar elevilor şi

studenţilor în vederea participării la lecţiile

de educaţie fizică.



Ministerul Educaţiei Naţionale, în


elaborează normele privind acordarea

avizului medical necesar elevilor şi

studenţilor în vederea participării la lecţiile

de educaţie fizică precum şi normele privind

acordarea scutirilor medicale.

Aspectul stabilirii normelor eliberării

scutirilor medicale este tot de competența

medicinii sportive.


de Medicină

Sportivă

Art. 56.(2)

Ministerul Tineretului şi Sportului, în


elaborează normele tehnice privind:

a) controlul medical al sportivilor;

b) asistenţa medico-sportivă în

complexurile sportive naţionale, precum şi

în cantonamentele loturilor naţionale şi

olimpice;

c) asistenţa medicală la bazele sportive în

timpul desfăşurării antrenamentelor şi

competiţiilor.



Ministerul Tineretului şi Sportului, în


elaborează normele tehnice privind:

a) asistenţa medico-sportivă în

complexurile sportive naţionale, precum şi

în cantonamentele loturilor naţionale şi

olimpice;

b) asistenţa medicală la bazele sportive în

timpul desfăşurării antrenamentelor şi

competiţiilor;

c) controlul medical al sportivilor.

Alineat nou (1)



Ministerul Sănătăţii controlează

respectarea la nivel naţional a normelor

specifice medicinei sportive prin Institutul

Naţional de Medicină Sportivă.

S-a introdus pentru ca Ministerul Sănătății

să exercite un control eficient și unitar al

respectării normelor medicinii sportive.

Fără existența unui control, nu s-ar

cunoaște în ce măsură aceste norme sunt

respectate în toate unitățile medicale de pe

teritoriul țării.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 57.(1)

Controlul şi asistenţa medicală de

specialitate pentru persoanele care

participă la activităţile sportive menţionate

la art. 55 alin. (1) şi (2) se acordă conform

normelor tehnice elaborate de Ministerul

Tineretului şi Sportului şi Ministerul

Sănătăţii.


alin. (2), se modifică şi va avea următorul

conţinut:

Asistenţa şi controlul medical de specialitate

pentru persoanele care participă la

activităţile sportive menţionate la art. 55

alin. (1) şi (2) se acordă conform normelor

tehnice elaborate de Ministerul Tineretului

şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

În enunț nu a fost modificat nimic, s-au

schimbat doar ordinea termenilor folosiți,

în vederea accentuării importanței

asistenței medicale, care include și asistența

medicală intracompetițională și cea din

timpul pregătirii și nu doar controalele

periodice.

Art. 57.(2)

Ministerul Sănătăţii realizează controlul şi

asistenţa medicală a sportivilor prin:

a) Institutul Naţional de Medicină

Sportivă, ca unitate medicală de asistenţă şi

cercetare medico-sportivă, pentru loturile

naţionale şi olimpice;

b) policlinicile judeţene de medicină

sportivă, pentru toţi sportivii din raza lor

teritorială;

c) cabinete medicale de specialitate,

organizate în cadrul policlinicilor

teritoriale, pentru sportivii din raza lor

teritorială;

d) cabinete medicale de specialitate,

organizate în cadrul complexurilor

sportive naţionale şi al cluburilor sportive,

la antrenamente şi competiţii



conţinut:

Ministerul Sănătăţii realizează asistenţa şi

controlul medical al sportivilor prin:

a) Institutul Naţional de Medicină Sportivă,

ca unitate medicală de asistenţă şi cercetare

medico-sportivă, pentru loturile naţionale şi

olimpice;

b) ambulatorii judeţene de specialitate,

pentru toţi sportivii din raza lor teritorială;

c) cabinete medicale de specialitate,

organizate în ambulatoriilor de specialitate,

pentru sportivii din raza lor teritorială.

Termenul de policlinică a fost înlocuit, în

sistem, cu cel de ambulatoriu de

specialitate. Nu mai există instituții

medicale numite policlinici, în prezent.


de Medicină

Sportivă

Alineat nou (4)



Cabinetele medicale, organizate în cadrul

complexurilor sportive naţionale şi ale

cluburilor sportive au compentenţă doar

Cabinetele medicale din cadrul

complexurilor sportive nu au în totalitate

dotarea necesară pentru a-și asuma

răspunderea eliberării unui aviz medico-


de Medicină

Sportivă


Autorul

amendamentelor

propuse

asigurarea asistenţei medicale la

antrenamente şi competiţii.

sportiv, conform standardelor legale

existente.

Alineat nou (1)



Formarea, perfecționarea și promovarea

antrenorilor și a altor specialiști din

domeniul sportului de performanță

reprezintă obiectul de activitate al

Centrului Național de Formare și

Perfecționare a Antrenorilor instituţie

publică cu personalitate juridică în


Sportului.

Concordanță cu legislația în vigoare, H.G.

nr. 11/2013 privind organizarea și

funcționarea M.T.S. și a H.G. nr. 343/2011

privind aprobarea Statutului Antrenorului

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Alineat nou (2)



Activitatea Centrului Național de Formare

și Perfecționare a Antrenorilor este

finanţată din venituri extrabugetare şi din

alocaţii acordate de la bugetul de stat.


nr.11/2013 privind organizarea și



Alineat nou (3)



Organizarea, funcționarea și atribuțiile

Centrului Național de Formare și

Perfecționare a Antrenorilor se stabilesc

conform prevederilor legale în vigoare.


nr.11/2013 privind organizarea și



Art. 58.

Predarea educaţiei fizice sau instruirea

sportivă, în forme organizate, se asigură

numai de persoane atestate în domeniu prin

diplome sau certificate recunoscute, în

condiţiile legii.

124. Art. 58. capătă alin. (4), prin

introducerea celor 3 alineate anterior, se

modifică şi va avea următorul conţinut:

Predarea educaţiei fizice sau pregătirea

sportivă, în forme organizate, se asigură

numai de persoane atestate în domeniu prin

diplome sau certificate recunoscute, în

condiţiile legii.

Concordanţă cu H.G. Nr. 343 din 30 martie

2011 privind aprobarea Statutului

Antrenorului în baza "Revizuirii structurii

pe 5 niveluri a Uniunii Europene pentru

calificarea şi recunoaşterea calificărilor de

antrenor", in conformitate cu

reglementarile Consiliului European al

Antrenorilor, subcomitet al Reţelei

Europene pentru Ştiinţa Sportului,

Educaşie şi Forţă de Muncă.

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 59.(1)

Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi

sport, a profesorilor de educaţie fizică, a

antrenorilor, a managerilor şi a

kinetoterapeutilor se realizează în cadrul

instituţiilor de învăţământ superior

acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

125. Art. 59. alin. (1), se modifică şi va avea


Formarea licenţiatilor în educaţie fizică şi

sport, a profesorilor de educaţie fizică şi a

kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul

instituţiilor de învăţământ superior

acreditate sau autorizate în condiţiile legii.











Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 59.(2)

Antrenorii se pot forma şi în cadrul şcolilor

postliceale de antrenori, acreditate sau

autorizate în condiţiile legii.



Formarea antrenorilor se realizează în

cadrul:

a) Instituţiilor de învăţământ superior, cu

specializare/aprofundare într-o ramură de

sport, acreditate sau autorizate în condiţii

legii prin studiile de licență cu


sport;

b) Instituțiilor de învățământ superior,

acreditare sau autorizate în condițiile legii

prin studiile de masterat cu


sport;

c) Ministerului Tineretului și Sportului de

către Centrul Naţional de Formare şi

Perfecţionare a Antrenorilor, în colaborare

cu federaţiile sportive naţionale prin cursul

de formare a antrenorilor cu durata de 2

ani;

d) Altor instituţii de formare a antrenorilor

acreditate sau autorizate ca furnozori de

formare profesionala în condiţiile legii, a

școlilor postliceale de antrenori prin cursuri











Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor


Autorul

amendamentelor

propuse

de formare a antrenorilor cu durata de

minimum 2 ani.

Art. 59.(3)

Instructorii sportivi se formeaza în cadrul

liceelor cu program sportiv, în condiţiile

legii. Instructorii sportivi se pot forma şi

prin cursuri organizate de direcţiile pentru

sport și tineret judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, şi de alte persoane

juridice interesate, în condiţiile legii.



Instructorii sportivi se formează în cadrul

liceelor cu program sportiv, în condiţiile

legii. Instructorii sportivi se pot forma şi

prin cursuri organizate de furnizorii de

formare profesională a adulților.

Concordanţă cu O.G. 129/2000 privind

formarea profesională a aduților și

Standardul Ocupaţional pentru calificarea

de instructor sportive şi Legea nr. 1/2011 -

Legea Educaţiei naţionale

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 59.(4)

Standardele de evaluare in domeniul

educatiei fizice si sportului, in vederea

acreditarii sau autorizarii unitatilor,

institutiilor de invatamant, a cursurilor de

pregatire si perfectionare profesionala a

adultilor, se stabilesc de organismele

abilitate prin lege, in colaborare cu

Ministerul Tineretului şi Sportului si, dupa

caz, cu Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale.



Standardele de evaluare în domeniul

educaţiei fizice, în vederea acreditării sau

autorizării unităţilor, instituţiilor de

învăţământ, a cursurilor de pregătire,

formare și perfecţionare profesională a

adulţilor, se stabilesc de organismele

abilitate prin lege, în colaborare cu

Ministerul Educației Naționale şi, dupa caz,

cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Concordanţă cu noile denumiri ale

Instituţiilor abilitate

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 59.(5) Alineat nou (5)



Acreditarea și autorizarea instituțiilor

prevăzute de articolul 59 va fi realizată în

condițiile legislației în materie de către

Ministerul Educației Naționale și de

Ministerul Tineretului și Sportului, după

caz.

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 60.(1)

Formarea continuă a specialiştilor cu studii

superioare se face în condiţiile legii.



Concordanța cu HG 343/2011 privind

aprobarea statutului antrenorului.

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor


Autorul

amendamentelor

propuse

Formarea continuă a antrenorilor se face

prin cursuri de perfecţionare şi stagii de

pregătire, organizate de federaţiile sportive

naţionale împreună cu instituţiile de

învăţământ superior acreditate sau

autorizate în condiţiile legii.

Formarea continuă a specialiştilor cu studii

superioare în educație fizică și sport se face

în condiţiile legii.

Art. 60.(2)

Sistemul de clasificare şi promovare a

antrenorilor se stabileşte prin statutul

antrenorului, aprobat prin hotărâre a

Guvernului



Formarea continuă a antrenorilor se face

prin cursuri de perfecţionare şi stagii de

pregătire, organizate de Federaţiile sportive

naţionale în colaborare cu Centrul Național

de Formare și Perfecționare a Antrenorilor.



Antrenorului.

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Alineat nou (3)



Sistemul de formare, clasificare şi

promovare a antrenorilor se stabileşte prin

statutul antrenorului, aprobat prin




Antrenorului

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 61.(1)

Absolvenţii instituţiilor de învăţământ

superior, ai şcolilor postliceale de

antrenori, acreditate sau autorizate, pot

obţine carnetul de antrenor pe baza

licenţei, diplomei sau a certificatului de

absolvire, după caz, care atestă

specializarea în ramura de sport respectivă.



Absolvenţii instituţiilor de învăţământ

superior, ai şcolilor postliceale de antrenori,

precum și absolvenții furnizorilor de

formare profesională a adulților pot obţine

carnetul de antrenor pe baza diplomei de

licenţă, diplomei sau a certificatului de

absolvire sau a certificatului de calificare

profesională după caz, care atestă

specializarea și/sau calificarea în ramura de

sport respectivă, în baza protocolului

încheiat de acestea cu Federațiile sportive

naționale.

Concordanţă cu HG 343/2011 privind

aprobarea statutului antrenorului si OG

129/2000 OG 129/2000 privind formarea

profesională a adulţilor şi Standardul

ocupaţional pentru calificarea de

instructori sportivi şi cu Legea nr. 1/2011.

În acest moment trebuie corelate legislaţiile

legate de învăţămîmtul superior şi sistemul

Bologna şi Legea Sportului. Spre exemplu

un alt absolvent de studii superioare de 3

ani şi apoi de masterat nu poate obţine

carnetul de antrenor după cum susţine

Centrul Naţional de Formare şi

Perfecţionare a Antrenorilor.

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor,

Federația Română

de Fotbal

Art. 61.(2)



Federaţiile sportive nu au un sistem de

formare a antrenorilor bine pus la punct,


Autorul

amendamentelor

propuse

Carnetul de antrenor se eliberează de către

Agenţia Naţională pentru Sport şi conferă

titularului drepturile şi obligaţiile

prevăzute în statutul antrenorilor, statutele

şi regulamentele federaţiilor.

Absolvenţii Centrului Naţional de Formare

şi Perfecţionare a Antrenorilor pot obţine

carnetul de antrenor pe baza diplomei de

absolvire, a certificatului de absolvire sau a

certificatului de calificare profesională

după caz, care atestă specializarea și/sau

calificarea în ramura de sport respectivă

ele fiind ONG –uri cu atribuţii naţionale şi

nu instituţie a statului.

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 61.(3)

Carnetul de antrenor atestă ocupaţia de

antrenor, care se va exercita în condiţiile

legii.



Absolvenţii unor cursuri de formare a

antrenorilor, cetăţeni ai unui stat membru

al Uniunii Europene sau al Spaţiului

Economic European, pot obtine carnetul de

antrenor în condiţiile Legii nr. 200/2004

privind recunoaşterea diplomelor şi

calificărilor profesionale pentru profesiile

reglementate din România, cu modificările

şi completările ulterioare.

În prezent eliberarea carnetelor de

antrenor se face de către Autoritatea

Naţională pentru Sport şi Tineret, prin


Perfecţionare a Antrenorilor.

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Alineat nou (4)



Carnetul de antrenor se eliberează de către

Ministerul Tineretului și Sportului, prin


Perfecţionare a Antrenorilor şi conferă


prevăzute în statutul şi în regulamentele

federaţiei.

Alineat nou (5)



Carnetul de antrenor cu viza anulă la zi a

federației sportive naționale atestă ocupaţia

de antrenor, care se va exercita în condiţiile

legii.

Alineat nou (6) 138. La Art. 61. se introduce un nou alineat,


Completează cu lipsa legislaţiei în domeniu,

lipsa reglementării acestei calificări.

Centrul Naţional

de Formare şi


Autorul

amendamentelor

propuse

Carnetul de instructor sportiv se eliberează

de către Ministerul Tineretului și Sportului

prin Centrul Naţional de Formare şi

Perfecţionare a Antrenorilor şi conferă



federaţiei.

Perfecţionare a

Antrenorilor

Alineat nou (7)



Carnetul de instructor sportiv cu viza

anuală la zi a federației sportive naționale

atestă ocupația de instructor sportiv, care se

va exercita în condițiile legii.

Completează legislaţia în domeniu Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Articol nou Art.61¹. alin. (1)

140. Se introduce un nou articol, Art.61¹.


Licența de antrenor specializat într-o

ramură de sport trebuie să aibă valoarea

unui sistem de înregistrare şi recunoaştere

supravegheat şi validat de către federaţiile

sportive naţionale sprijinit de federaţiile

internaţionale şi, dacă este nevoie, de



de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Alineat nou Art.61¹. alin. (2)

141. Se introduce un nou alineat, Art.61¹.


Licența de antrenor reprezintă criteriul de

bază pentru recunoaşterea studiilor

antrenorilor, atât în ceea ce priveşte

cerinţele practice cât şi a competenţelor de

a antrena în sport. Dacă nu există un sistem

de licențiere la nivel european sau mondial

care să fie implementat la nivel național, se

recomandă stabilirea unui sistem național

de licențiere transparent pentru verificarea

competenţelor antrenorilor și demonstrarea

competenţei de a antrena la un anumit nivel


de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor


Autorul

amendamentelor

propuse

de experienţă (antrenor asistent, antrenor,

antrenor senior şi antrenor maestru).




Licența de antrenor este o cerinţă

obligatorie pentru a activa ca antrenor in

sistemul competițional al unei federații

sportive naționale, nivelurile licențelor de

antrenor trebuie de asemenea, să ţină seamă

de specificul fiecărei ramuri de sport.


de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor




Licența de antrenor se acordă de către

Federațiile sportive naționale şi conferă



federaţiei.


de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 62.

În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe

lângă profesorii cu diplomă de licenţă sau

de absolvire, antrenori, instructori şi

managerii din domeniu, pot funcţiona ca

specialişti şi alte persoane calificate pentru

asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa

ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică,

precum şi pentru alte ocupaţii

complementare specificate în regulamentul

de aplicare a prezentei legi.



În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe

lângă profesorii cu diplomă de licenţă sau

de absolvire, antrenori, instructori sportivi,

preparatori sportivi şi managerii din

domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte

persoane calificate pentru asistenţa

medicală, cercetare şi asistenţa ştiinţifică,

organizare şi conducere tehnică, precum şi

pentru alte ocupaţii complementare

specificate în regulamentul de aplicare a

prezentei legi.

Concordanță cu O.G. 129/2000 privind

formarea profesionala a adulților şi Legea

nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional

de Formare şi

Perfecţionare a

Antrenorilor

Art. 63.

Sportivii de performanţă beneficiază de

drepturile de asigurare socială, de asistenţă

socială, de asigurare socială de sănătate,



Sportivii de performanţă şi de înaltă

performanţă beneficiază de drepturile de

asigurare socială, de asistenţă socială, de

Coroborat cu legislaţia în vigoare. Ministerul

Tineretului şi

Sportului


Autorul

amendamentelor

propuse

precum şi de drepturile ce li se cuvin de la

fondurile private de pensii, în condiţiile

legii.

asigurare socială de sănătate, precum şi de

drepturile ce li se cuvin de la fondurile

private de pensii, în condiţiile legii.

Art. 64.(1)

Sportivul de performanţă care a obţinut o

medalie de aur, argint sau de bronz în

probele individuale sau pe echipe din

cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de

aur la campionatele mondiale şi europene

de seniori probe olimpice are dreptul, la

cerere şi cu confirmarea Ministerului

Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.




medalie de aur, argint sau de bronz în

probele individuale sau pe echipe din cadrul

Jocurilor Olimpice/ Jocurilor Paralimpice

și/sau o medalie de aur la campionatele

mondiale şi europene de seniori probe

olimpice sau paralimpice are dreptul, la

cerere şi cu confirmarea Ministerului

Tineretului şi Sportului, la rentă viageră.

Importanţa şi apropierea valorică a

performanţelor de la campionatele

internationale paralimpice de cele olimpice.

Introdus prin modificare făcută de

Parlament.

Comisiile

parlamentare

Art.64¹. Articol nou Art.64¹.

147. Se introduce un nou articol, Art.61¹. şi

va avea următorul conţinut:


medalie de aur la campionatele mondiale şi

/sau campionatele europene de seniori, la o

probă sportivăă ce a fost inclusă cel puţin o

data în programul Jocurilor Olimpice sau al

Jocurilor Paralimpice are dreptul la cerere,

la rentă viageră.

Art. 64.(2)

Renta viageră prevăzută la alin. (1)

reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii

brute pe economie.



Renta viageră prevăzută la alin. (1) se

calculează în funcție de nivelul

perfromanței sportive și a numărului de

medalii obținute, conform alin. (5) și alin.

(6).

Art. 64.(3)

Pentru stabilirea rentei viagere se

utilizează salariul mediu brut pe economie

comunicat de Comisia Naţională pentru



Pentru stabilirea cuantumului rentei

viagere se ia în calcul câștigul salarial mediu

brut utilizat pentru fundamentarea


Autorul

amendamentelor

propuse

Statistică pentru luna anterioară celei în

care se face plata drepturilor

bugetului asigurărilor sociale de stat,

aprobat prin lege pentru anul în care se face

plata.

Art. 64.(4)

Renta viageră se acordă începând cu data

de 1 ianuarie a anului următor celui în care

sportivul se retrage din activitate, dar nu

mai devreme de data intrării în vigoare a

prezentei legi.

Nemodificat.

Art. 64.(5)

În funcţie de nivelul performanţei sportive,

din renta viageră, calculată potrivit

prevederilor alin. (2), drepturile lunare se

acordă din 1,5 salarii medii brute pe

economie, după cum urmează:

a) 100% pentru prima medalie de aur

obţinută la jocurile olimpice;

- 80% pentru prima medalie de argint

obţinută la jocurile olimpice sau pentru

prima medalie de aur obţinută la

campionatele mondiale;

- 70% pentru prima medalie de bronz

obţinută la jocurile olimpice sau pentru

prima medalie de aur obţinută la

campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizaţiei

corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a)

pentru următoarele medalii de aur obţinute

la jocurile olimpice, campionatele mondiale

sau campionatele europene.



În funcţie de nivelul performanţei sportive,

din renta viageră, calculată potrivit

prevederilor alin. (2), drepturile lunare se

acordă din 1,5 salarii medii brute /pe

economie dupa cum urmează:

a) 100% pentru prima medalie de aur

obţinută la Jocurile Olimpice/Paralimpice;

- 80% pentru prima medalie de argint

obţinută la Jocurile Olimpice/Paralimpice

sau pentru medalia de aur obţinută la

campionatele mondiale;

- 70% pentru prima medalia de bronz

obţinută la Jocurile Olimpice/Paralimpice

sau pentru prima medalia de aur obţinută

la campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizaţiei

corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a)

pentru următoarele medalii de aur, argint și

bronz obţinute la jocurile

olimpice/paralimpice, campionatele

mondiale sau campionatele europene.

Modificat de Parlament

Art. 64. (6)

Pentru sportivii care cumulează titlul de

campion olimpic şi cel de campion mondial



Pentru sportivii care cumulează titlul de

campion sau vicecampion olimpic /


Autorul

amendamentelor

propuse

sau european ori titlul de campion mondial

cu cel european renta viageră acordată

pentru cea mai bună performanţă se

cumulează cu cea pentru performanţa

inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la

alin. (5) lit. b).

paralimpic şi cel de campion mondial sau

european ori titlul de campion mondial cu

cel european renta viageră acordată pentru

cea mai bună performanţă se cumulează cu

cea pentru performanţa inferioară, potrivit

nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b).

Valoarea maximă a rentei viagere calculată

potrivit alin. (5) nu poate depăși

echivalentul a cinci câștiguri salariale medii

brute.

Art. 64. (7)

Fondurile necesare pentru plata

drepturilor prevăzute în prezentul articol

se alocă de la bugetul de stat şi se plătesc de


Nemodificat.

Art. 64. (8)

Modalităţile de plată a drepturilor

prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin

al ministrului tineretului şi sportului şi se

publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Nemodificat.

Art. 64. (9)

Renta viageră prevăzută în prezentul

articol se plăteşte lunar în lei şi nu este

impozabilă

Nemodificat.

Art.64.(10) În perioada revenirii în activitate ca sportiv

activ plata rentei viagere se suspendă Nemodificat.

Art. 65.(1)

Sportivii legitimaţi care participă în

competiţii incluse în calendarul intern sau

internaţional sportiv sunt obligaţi, după

caz, să posede asigurarea în caz de

accidente, în ramura de sport în care sunt

legitimaţi.

Nemodificat.

Art. 65.(2)

Cluburile sportive pot încheia, pentru

sportivii lor legitimaţi, contracte de

asigurare pentru risc de accident sau de



Cluburile sportive au obligația să încheie,

pentru sportivii lor legitimaţi, contracte de

asigurare pentru risc de accident sau de

Ministerul

Tineretului şi

Sportului


Autorul

amendamentelor

propuse

deces, intervenit în cadrul competiţiilor

sportive sau al pregătirii în vederea

participării la competiţii.

deces, intervenit în cadrul competiţiilor

sportive sau al pregătirii în vederea

participării la competiţii.

Art. 65.(3)

Pe durata convocării sportivilor în loturile

naţionale ale României, obligaţia plăţii

primelor de asigurare revine federaţiilor

sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în

care regulamentele internaţionale au alte

prevederi. Aceeaşi obligaţie revine

Comitetului Olimpic Român pentru

loturile care participă la Jocurile Olimpice

sau la alte competiţii organizate sub egida

Comitetului Internaţional Olimpic.



Pe durata convocării sportivilor în loturile

naţionale ale României, obligaţia plăţii

primelor de asigurare revine federaţiilor

sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în

care regulamentele internaţionale au alte

prevederi. Aceeaşi obligaţie revine

Comitetului Olimpic și Sportiv Român

respectin Comitetului Naţional Paralimpic

pentru loturile care participă la Jocurile

Olimpice/Paralimpice sau la alte competiţii

organizate sub egida Comitetului

Internaţional Olimpic.

Modificat de Parlament

Art. 65.(4)

Prima de asigurare care urmează a fi

stipulată în contractul de asigurare se

stabileşte în limita bugetului anual propriu

al structurilor sportive şi al Comitetului

Olimpic Român



Prima de asigurare care urmează a fi

stipulată în contractul de asigurare se

stabileşte în limita bugetului anual propriu

al ministerelor de resort, structurilor

sportive şi al Comitetului Olimpic și Sportiv

Român.

Art. 66.

Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate

pe ramuri de sport, beneficiază şi de

celelalte drepturi conferite de Legea nr.

54/1991 cu privire la sindicate.



Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate

pe ramuri de sport, beneficiază şi de

celelalte drepturi conferite de legea cu

privire la sindicate.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 67.(1)

Veniturile, indiferent de sursă, şi

cheltuielile de orice natură ale oricărei

structuri sportive sunt cuprinse într-un

buget anual propriu.

Nemodificat.

lnk:LEG%20PRL%2054%201991%200

lnk:LEG%20PRL%2054%201991%200


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 67.(2)

Administrarea bugetului anual de venituri

şi cheltuieli se face astfel:

a) potrivit competenţelor stabilite în

statutele şi regulamentele structurilor

sportive de drept privat, pentru veniturile

proprii;

b) potrivit condiţiilor stabilite prin

contractele încheiate între părţi, pentru

sumele acordate de organele administraţiei

publice centrale şi locale, pentru finanţarea

programelor structurilor sportive de drept

privat nonprofit, de utilitate publică;

c) în condiţiile prevăzute de normele

privind finanţele publice, pentru alocaţiile

de la bugetul de stat şi bugetele locale,

acordate de organele administraţiei publice

centrale şi locale structurilor sportive de

drept public, precum şi pentru veniturile

proprii ale acestora.

Nemodificat.

Art. 67.(3)

Bugetul anual cuprinde la partea de

venituri, după caz:

a) venituri proprii;

b) sume de la bugetul de stat sau bugetele

locale acordate de organele administraţiei

publice centrale sau locale pentru

finanţarea programelor sportive realizate

de structuri sportive de drept privat,

nonprofit, de utilitate publică;

c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la

bugetele locale, repartizate structurilor

sportive de drept public de organele

administraţiei publice centrale şi locale;

d) alte surse.



Bugetul anual cuprinde la partea de

venituri, după caz:

a)venituri proprii;

b) sume de la bugetul de stat sau bugetele

locale acordate de organele administraţiei

publice centrale sau locale pentru

finanţarea programelor sportive realizate

de structuri sportive de drept privat

organizate ca structuri nonprofit, de nivel

local;

c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la

bugetele locale, repartizate structurilor

sportive de drept public de organele

administraţiei publice centrale şi locale;

Coroborat cu art. 18.1. alin. structuri

sportive de drept privat, organizate ca

structure nonprofit la nivel local, județean

pentru o aplicare unitară bazată pe rațiune

și principii la toate nivelurile.

Asociația Progol,

Consiliul Local

Timișoara.


Autorul

amendamentelor

propuse

d) alte surse.

Art. 67. (4)

Bugetul anual al structurilor sportive se

aprobă după cum urmează:

a) de adunările generale, pentru structurile

sportive de drept privat;

b) de organele administraţiei publice

centrale sau locale în subordinea cărora se

află, pentru structurile sportive de drept

public

Nemodificat.

Art. 67.(5)

Structurile sportive nonprofit sunt scutite

de impozite şi taxe locale.



Structurile sportive nonprofit și Comitetul

Olimpic și Sportiv Român sunt scutite de

impozite şi taxe locale.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 67.(6)

Soldurile anuale rezultate din execuţia

bugetului structurilor sportive de drept

public se reportează în anul următor.

Se elimină din textul legii

Dispoziţiile legale prevăzute la pct. 5-9 din

tabelul de mai sus au devenit inaplicabile,

ţinând cont de interpretarea dată acestora

urmare controalelor efectuate de

organismele abilitate.

Se propune consultarea Ministerului

Finanţelor Publice în ceea ce priveşte

aplicabilitatea dispoziţiilor respective astfel

încât să se evite de către entităţile în cauză

încălcarea legii ca urmare a existenţei unor

dispoziţii contradictorii.

Complexul Sportiv

Național Snagov

Art. 68.

Abrogat prin litera m) din Legea nr.

414/2002 începând cu 01.07.2002.

159. Se reintroduce Art. 68. şi va avea


(1) Veniturile obţinute din transferurile

sportivilor sunt neimpozabile şi nu fac parte

din categoria veniturilor pentru care se

datorează T.V.A;

(2) Structurile sportive cu personalitate

juridică nonprofit sunt scutite de impozitul

pe profit atunci când utilizează cel puţin

80% din veniturile obţinute din orice sursă

Întrucât jucătorii nu pot fi asimilaţi unor

bunuri, plata de TVA în cazul unui transfer

nu poate fi justificată.

Federaţia Română

de Fotbal

lnk:LEG%20PRL%20414%202002%200

lnk:LEG%20PRL%20414%202002%200


Autorul

amendamentelor

propuse

în scopul realizării obiectivelor pentru care

au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli

de investiţii şi dotări, precum şi pentru

cheltuieli de funcţionare;

(3) Societăţile comerciale sportive pe acţiuni

sunt scutite de orice impozite faţă de

bugetul de stat şi faţă de bugetele locale

pentru activităţile economice legate exclusiv

de obiectul lor social, în condiţiile prevăzute

la art.31 alin.(1), astfel:

a) 100% pe o perioadă de un an

calendaristic de la data adoptării acestei

forme de organizare, respectiv data emiterii

certificatului de înmatriculare de către

Registrul Comerţului;

b) 50% pentru încă 2 ani calendaristici

următori perioadei prevăzute la litera a);

(4) Profitul obţinut de societăţile comerciale

sportive pe acţiuni din alte activităţi

comerciale, care este destinat în

exclusivitate finanţării activităţilor

sportive, este scutit de impozit, în condiţiile

prevăzute la alin.(3);

(5) Sunt considerate cheltuieli deductibile

fiscal şi cele realizate pentru promovarea şi

dezvoltarea activităţilor sportive

neprofesioniste din propria structură;

6) Sunt scutite de impozit terenurile şi

clădirile deţinute de instituţiile sau unităţile

care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Tineretului şi Sportului,

precum şi cele deţinute de Cluburile

Sportive de drept privat, cu excepţia

terenurilor şi încăperilor care sunt folosite

pentru activităţi comerciale;

Referitor la pct. 6)

Pentru a înlătura discriminarea de

tratament fiscal între bazele și cluburile

sportive din domeniul public și cele din

domeniu privat, conform noului cod fiscal.

Referitor la pct. 7)

Camera

Deputatilor

Comisia pentru

Buget Finanțe și

Bănci din Senat


Autorul

amendamentelor

propuse

7) Sunt scutite de impozit clădirile

federaţiilor sportive naţionale cu excepţia

încăperilor care sunt folosite pentru

activităţi economice;

8) Nu sunt venituri impozabile:

- premiile obţinute de sportivii medaliaţi la

campionatele mondiale, europene şi la

jocurile olimpice/paralimpice;

- premiile, primele şi indemnizaţiile sportive

acordate

sportivilor,antrenorilor,tehnicienilor şi

altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în

materie, în vederea realizării obiectivelor de

înaltă performanţă; clasarea pe locurile 1-6

la campionatele europene, campionatele

mondiale şi jocurile olimpice/paralimpice,

precum şi calificarea şi participarea la

turneele finale ale campionatelor mondiale

şi europene, prima grupă valorică precum şi

la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul

jocurilor sportive;

- primele şi indemnizaţiile sportive acordate

sportivilor,antrenorilor, tehnicienilor şi

altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în

materie, în vederea pregătirii şi participării

la competiţiile internaţionale oficiale ale

loturilor reprezentative ale României;

- primele acordate sportivilor, antrenorilor,

tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în

legislaţia în materie din sumele încasate de

cluburi urmare calificării şi participării la

competiţii intercluburi oficiale, europene

sau mondiale.

Propuneri Noul Cod Fiscal Comisia pentru

Buget Finanțe și

Bănci din Senat

Art. 69.(1)



Se preia pe tot parcursul legii sintagma

nonprofit pentru structurile sportive care


Autorul

amendamentelor

propuse

Structurile sportive fără scop patromonial

şi Comitetul Olimpic Român, în condiţiile

prezentei legi, pot beneficia de sume de la

bugetul de stat şi de la bugetele locale

pentru finanţarea de programe sportive.

Aceste sume se asigură pe bază de contracte

încheiate între structurile sportive

respective şi organele administraţiei

publice centrale sau locale, după caz

Federațiile sportive naționale şi Comitetul

Olimpic, precum și structurile sportive

locale de drept privat, organizate ca

structuri nonprofit, în condiţiile prezentei

legi, pot beneficia de sume de la bugetul de

stat şi de la bugetele locale pentru

finanţarea de programe sportive. Aceste

sume se asigură pe bază de contracte

încheiate între structurile sportive

respective şi organele administraţiei

publice centrale sau locale, după caz.

nu desfășoară activități economice care nu

desfășoară activități economice aducătoare

de profit conform scopului și obiectului de

activitate.

Art. 69.(2)

Contractul va cuprinde prevederi cu

privire la: obiectul şi volumul activităţilor

specifice, parametrii sportivi de realizat,

suma stabilită pentru finanţarea

programelor, defalcată pe obiective,

activităţi şi naturi de cheltuieli, obligaţiile şi

responsabilităţile părţilor. Regimul de

gestionare a sumelor astfel primite şi

controlul financiar se fac în condiţiile legii.

Nemodificat.

Art. 69.(3)

Prevederile contractului au putere deplină

pentru cele două părţi, constituindu-se în

norme cu caracter tehnic, financiar şi

administrativ.

Nemodificat.

Art. 69.(4)

Structurile sportive de drept public pot

beneficia şi de alte surse de venituri, astfel:

a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în

natură ale simpatizanţilor;

b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite

prin sponsorizări;

c) veniturile obţinute din reclamă şi

publicitate;



Structurile sportive de drept public pot

beneficia şi de alte surse de venituri, astfel:

a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în

natură ale simpatizanţilor;

b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite

prin sponsorizări;

c) veniturile obţinute din reclamă şi

publicitate;

O sursă de finanţare importantă a

cluburilor sportive o reprezintă veniturile

obţinute din închirierea bunurilor

aparţinând domeniului public. Procentul

prevăzut la art. 16 alin. (2) din Legea

213/1998 privind proprietatea publică şi

regimul juridic al acesteia, între 20%/50%

este nesemnificativ, în raport cu cheltuielile

privind organizarea procedurilor de

atribuire a contractelor de închiriere,

Clubul Sportiv

Municipal Sibiu


Autorul

amendamentelor

propuse

d) veniturile pentru care se datorează

impozite pe spectacole;

e) veniturile obţinute din valorificarea

bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

f) indemnizaţiile obţinute din participarea

la competiţiile şi demonstraţiile sportive;

g) indemnizaţiile obţinute din transferurile

sportivilor.

d) veniturile pentru care se datorează

impozite pe spectacole;

e) veniturile obţinute din valorificarea

bunurilor aflate în patrimoniul acestora,

inclusiv veniturile realizate din închirierea

bunurilor aflate în domeniul public al

statului și în administrarea structurilor

sportive de drept public;

f) indemnizaţiile obţinute din participarea

la competiţiile şi demonstraţiile sportive;

g) indemnizaţiile obţinute din transferurile

sportivilor.

cheltuirea şi administraţiei spaţiilor cu

impozitele pe clădiri datorate.

Art. 69.(5)

Veniturile obţinute din activităţile

structurilor sportive de drept public se

gestionează şi se utilizează la nivelul

structurilor sportive respective, pentru

realizarea scopului şi obiectului de

activitate, fără vărsăminte la bugetul de

stat şi fără afectarea alocaţiilor de la

bugetul de stat

Nemodificat.

Art. 70.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului îşi

asigură sursele pentru finanţarea

activităţilor sportive din:

a) alocaţii de la buget, stabilite de

administraţia publică centrală şi locală;

b) venituri provenite din încasările Regiei

Autonome "Loteria Naţională", stabilite

potrivit legii;

c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel

naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi

alcoolice;



Ministerul Tineretului şi Sportului îşi


activităţilor sportive din:

a) alocaţii de la buget, stabilite de


b) venituri provenite din taxele de licenţiere

al jocurilor de noroc şi din încasările Regiei


potrivit legii;

c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel

naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi

alcoolice vor fi distribuite astfel:

- 0,75% Ministerul Tineretului și Sportului;


pentru Sport şi

Tineret Constanţa

Federaţia Română

Atletism

Comitetul Olimpic

şi Sportiv Român


Autorul

amendamentelor

propuse

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sumele rămase din exerciţiul financiar

precedent.

g) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de

urgenţă nr. 77/2009 începând cu 26.06.2009

- 0,25% Comitetul Olimpic și Sportiv

Român;




precedent;

g) 1% din impozitul pe dividende, datorat

de contribuabili cu destinație expresă

pentru reabilitarea și dotarea bazelor

sportive proprii, ale Comitetului Olimpic și

Sportiv Român şi ale structurilor sportive

de utilitate publică, precum şi pentru

finanţarea evenimentelor sportive

organizate în acestea.

Art. 70.(2)


respectiv a municipiului Bucureşti, îşi


activităţilor sportive de interes local din:

a) alocaţia bugetară anuală stabilită de


b) 30% din impozitele pe spectacolele

sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului

respectiv;

c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor

sportive dezafectate sau cărora li s-a

schimbat destinaţia, aflate în proprietatea

structurilor sportive de drept privat de pe

teritoriul judeţului respectiv;

c1) veniturile obţinute din activităţi

economice realizate în legătură cu scopul şi



Direcţiile pentru sport şi tineret judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, îşi


activităţilor sportive de interes local din:

a) alocaţia bugetară anuală stabilită de


b) 30% din taxa de 2 % reprezentând

impozitele pe spectacolele sportive

desfăşurate în raza administrativ teritorială

de la unitățile administrativ teritoriale

conform codului fiscal;

c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor

sportive dezafectate sau cărora li s-a

schimbat destinaţia, aflate în proprietatea

structurilor sportive de drept privat de pe

teritoriul judeţului respectiv;

c1) veniturile obţinute din activităţi


Direcţia pentru

sport şi tineret a

municipiului

Bucureşti

lnk:ORU%20GUV%2077%202009%200


Autorul

amendamentelor

propuse

cu obiectul de activitate ale unităţilor de

administrare a bazelor sportive;




precedent.;

g) venituri obţinute din valorificarea

bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

cu obiectul de activitate ale unităţilor de

administrare a bazelor sportive;




precedent;

g) venituri obţinute din valorificarea


Art. 71.(1)

Sursele de finanţare a federaţiilor sportive

naţionale provin din:

a) sume destinate finanţării programelor

sportive proprii şi înscrise în contractele

încheiate cu organele administraţiei

publice centrale sau locale, după caz;

b) venituri obţinute din activităţi


obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi,

potrivit prevederilor statutelor şi

regulamentelor proprii;


e) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de

urgenţă nr. 77/2009 începând cu

26.06.2009.

f) 10% din indemnizaţiile de transferuri

interne şi internaţionale ale sportivilor,

care se constituie în sursă de finanţare a



Sursele de finanţare a federaţiilor sportive

naţionale provin din:



încheiate cu organele administraţiei publice

centrale sau locale, după caz;

b) venituri obţinute din activităţi economice

realizate în legătură cu scopul şi obiectul de

activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi,

potrivit prevederilor statutelor şi



e) 20% din încasările nete realizate din

pariuri și pronosticurile sportive, ca urmare

a utilizării de competiţii de gen pentru

ramura respectivă, organizate în

campionatele naţionale din alte ţări, de

federaţiile şi organismele sportive

internaţionale și competiții de gen pentru

ramura respectivă organizate la nivel

național pe teritoriul României;

f) 10% din indemnizaţiile de transferuri

interne şi internaţionale ale sportivilor, care

se constituie în sursă de finanţare a

În calitate de organizator al competițiilor

pe ramura de sport, orice federaţie are

dreptul de a obţine o cotă parte din

activităţi economice şi venituri obţinute din

exploatarea competiţiilor organizate de

această instituţie.

În speţă, întrucât fără evenimentele

sportive organizate, companiile de pariuri

şi pronosticuri sportive nu ar putea genera

profituri, considerăm că federaţiile sunt

îndreptăţite să primească o cotă parte din

aceste venituri.

Federaţia Română

de Fotbal

lnk:ORU%20GUV%2077%202009%200


Autorul

amendamentelor

propuse

activităţii sportive pentru copii şi juniori,

inclusiv a celor din cluburile şcolare;

g) alte venituri, în condiţiile legii;

h) sume rămase din exerciţiul financiar

precedent;

i) venituri obţinute din valorificarea


activităţii sportive pentru copii şi juniori,

inclusiv a celor din cluburile şcolare;



precedent;



Art. 71.(2)

Sursele de finanţare a cluburilor sportive

provin din:

a) subvenţii de la bugetul de stat şi bugetele

locale acordate cluburilor sportive de drept

public de către organele administraţiei

publice centrale şi/sau locale în subordinea

cărora se află, precum şi de organele

administraţiei publice locale din unitatea

administrativ-teritorială respectivă;

b) sume destinate finanţării programelor

sportive ale cluburilor sportive de drept

privat şi înscrise în contractele încheiate cu

direcţiile pentru sport și tineret judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu

organele administraţiei publice locale,

după caz;

c) venituri obţinute din activităţi economice

realizate în legătură directă cu scopul şi


d) cotizaţii, contribuţii şi penalităţi aplicate

membrilor săi, sportivilor, antrenorilor şi

celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi


e) sume obţinute din transferurile

sportivilor;

f) donaţii şi sponsorizări;


Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse


precedent.


bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

j) venituri obţinute din participarea la

competiţiile şi demonstraţiile sportive.

Art. 71.(3)

Sursele de finanţare a asociaţiilor sportive

fără personalitate juridică se asigură prin:

a) aportul membrilor;

b) repartizarea unor sume pentru

activitatea sportivă din bugetul de venituri

şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor în

cadrul cărora s-au constituit;

c) alte surse.



Sursele de finanţare a asociaţiilor sportive

fără personalitate juridică se asigură prin:

a) aportul membrilor;

b) repartizarea unor sume pentru

activitatea sportivă din bugetul de venituri

şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor în

cadrul cărora s-au constituit;

c) sume destinate finanțării programelor

sportive proprii și înscrise în contractele

încheiate cu direcțiile pentru sport și tineret

județene, respectiv a municipiului București

sau cu organe ale administrației publice

centrale și locale după caz;

d) alte surse.

Direcţia pentru

sport şi tineret a

municipiului

Bucureşti

Art. 72.

Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene

şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de

sport, se asigură din:



încheiate cu direcţiile pentru sport și tineret


Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei

publice locale, după caz;



Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene

şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de

sport, se asigură din:



încheiate cu direcţiile pentru sport și tineret


Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei

publice locale, după caz;

Direcţia pentru

sport şi tineret a

municipiului

Bucureşti


Autorul

amendamentelor

propuse

b) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi,

potrivit statutelor şi regulamentelor

proprii;

c) veniturile obţinute din activităţile





f) sume rămase din exerciţiul financiar

precedent.

b) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi,


proprii;

c) veniturile obţinute din activităţile





f) sume rămase din exerciţiul financiar

precedent.

Art. 73.(1)

Cluburile sportive profesioniste organizate

ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni

realizează venituri proprii din activităţile

prevăzute la art. 31 alin. (1).

Nemodificat.

Art. 73.(2)

Gestionarea patrimoniului propriu şi

exerciţiul financiar al cluburilor sportive

profesioniste se conduc potrivit

reglementărilor aplicabile pentru

societăţile comerciale.

Nemodificat.

Art. 74.

Sursele de finanţare a ligilor profesioniste,

pe ramuri de sport, provin din:

a) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi,


proprii;

b) veniturile obţinute din activităţile

realizate în legătură directă cu statutul şi


c) donaţii şi sponsorizări;

d) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de


26.06.2009.



Sursele de finanţare a ligilor profesioniste,

pe ramuri de sport, provin din:

a) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi,


proprii, aprobate de federaţiile sportive

naţionale;

b) veniturile obţinute din activităţile

realizate în legătură directă cu statutul şi



d) 20% din încasările nete rămase după

deducerea taxei asupra jocurilor la

sistemele de pronosticuri sportive,

Federaţia Română

de Fotbal,

Liga Profesionistă

de Fotbal

lnk:ORU%20GUV%2077%202009%200


Autorul

amendamentelor

propuse

e) 5% din încasările rezultate din vânzarea

biletelor de intrare la competiţiile sportive

oficiale organizate de ligă;

f) 2% din încasările rezultate din

contractele încheiate de cluburile sportive

profesioniste pentru reclamă, publicitate şi

drepturi TV;



precedent.

organizate cu utilizarea competiţiei sportive

profesioniste respective;

e) 5% din încasările rezultate din vânzarea

biletelor de intrare la competiţiile sportive

oficiale organizate de ligă;

f) 2% din încasările rezultate din

contractele încheiate de cluburile sportive

profesioniste pentru drepturi TV;



precedent.

Art. 75.

Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic

Român se constituie din:


b) timbrul olimpic, reprezentând 10% din

valoarea tuturor biletelor de acces la

manifestările sportive;

c) venituri provenite din încasările Regiei


potrivit legii;

d) donaţii şi legate;

e) sponsorizări;



Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic

Român se constituie din:


b) timbrul olimpic, reprezentând 10 % din

valoarea netă a încasărilor pe care

organizatorii de evenimente sportive le

obțin din vânzarea biletelor de acces la

manifestările sportive desfășurate la nivel

local, național și internațional, organizate în

România. Persoanele fizice și juridice care

vând bilete la manifestările sportive au

obligația să imprime pe fiecare bilet

mențiunea „timbru olimpic 10% din

valoarea netă”. Valoarea netă reprezintă

suma încasărilor după deducerea T.V.A. și

a altor taxe aplicabile în acest domeniu;

c) 5% din încasările realizate de Compania

Naţională ”Loteria Română”;

d) donaţii şi legate;

e) sponsorizări;

Comitetul Olimpic

și Sportiv Român


Autorul

amendamentelor

propuse

f) venituri realizate din acordarea

dreptului de folosinţă a emblemei

Comitetului Olimpic Român şi a altor

drepturi de proprietate intelectuală

olimpice;

g) contribuţii din partea Comitetului

Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii

Olimpice;

h) venituri din organizarea şi exploatarea

pronosticurilor şi pariurilor sportive, în

condiţiile legii;

i) alte venituri, conform legislaţiei în

vigoare;

j) sume rămase din exerciţiul financiar

precedent;

k) o pătrime din sumele realizate potrivit

art. 70 alin. (1) lit. c)

f) venituri realizate din acordarea dreptului

de folosinţă a emblemei Comitetului

Olimpic și Sportiv Român şi a altor drepturi

de proprietate intelectuală olimpice;

g) contribuţii din partea Comitetului

Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii

Olimpice;

h) venituri din organizarea şi exploatarea

pronosticurilor şi pariurilor sportive, în

condiţiile legii;

i) sume rămase din exerciţiul financiar

precedent;

j) 0,25% din sumele realizate potrivit art. 70

alin. (1) litera c);

k) 20% din încasările autorităților publice

locale reprezentând taxa pe spectacole și

manifestări sportive, cu destinație expresă

către filialele locale ale Academiei Olimpice

Române, asociațiile județene pe ramuri de

sport și structurile sportive fără

personalitate juridică din raza teritorială;

l) 10% din încasările autorităților publice

locale reprezentând taxe de emitere a

certificatelor de urbanism și autorizațiilor

de construcție, cu destinație de construcție,

întreținere, reabilitare, modernizare și

dotarea bazelor sportive, cu destinație

expresă către filialele locale ale Academiei

Olimpice Române, asociațiile județene pe

ramuri de sport, și structurile sportive fără

personalitate juridică din raza teritorială;

m) alte venituri, conform legislaţiei în

vigoare.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 76.

Abrogat prin litera c) din Legea nr.

241/2007 începând cu 27.07.2007



Ministerul Tineretului și Sportului,

Comitetul Olimpic și Sportiv Român și

structurile sportive sunt scutite de la plata

taxelor vamale pentru importul, precum și

de la plata T.V.A. achizițiile de bunuri și

servicii, în legatură cu participarea la

competițiile internaționale oficiale: Jocurile

Olimpice, Jocurile Europene, Jocurile

Olimpice de Tineret, campionate și cupe

mondiale și europene

Direcția Județeană

pentru Sport și

Tineret Constanța

Federaţia Română

Atletism,

Comitetul Olimpic

și Sportiv Român

Art. 77. Abrogat prin linia din Ordonanţa nr.

7/2001 începând cu 01.01.2002

Art. 78.(1)

În sensul prezentei legi baza materială

sportivă cuprinde totalitatea terenurilor şi

spaţiilor, precum şi amenajările, instalaţiile

şi construcţiile care sunt destinate

organizării şi desfăşurării activităţii de

educaţie fizică şi sport.



În sensul prezentei legi baza materială

sportivă cuprinde totalitatea terenurilor şi

spaţiilor, precum şi amenajările, instalaţiile

şi construcţiile care sunt destinate

organizării şi desfăşurării activităţii de

educaţie fizică şi sport.

Art. 78.(2) Bunurile menţionate la alin. (1) aparţin,

după caz, proprietăţii publice sau private. Nemodificat.

Art. 78.(3)

Bazele sportive din domeniul public şi

privat al statului şi unităţilor

administrativ-teritoriale, respectiv din

sectorul privat, omologate, se înscriu

obligatoriu în Registrul bazelor sportive,

conform unei metodologii aprobate prin

ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale

pentru Sport.



a) bazele sportive din domeniul public şi

privat al statului şi unităţilor administrativ-

teritoriale, respectiv din sectorul privat,

omologate, se înscriu obligatoriu în

Registrul bazelor sportive, conform unei

metodologii aprobate prin ordin al

ministrului tineretului și sportului;

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

lnk:LEG%20PRL%20241%202007%200

lnk:LEG%20PRL%20241%202007%200

lnk:ORD%20GUV%207%202001%200

lnk:ORD%20GUV%207%202001%200


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 781.


societăţile comerciale care au dobândit sau

deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt

obligate să păstreze destinaţia acestora şi să

le menţină în stare de funcţionare.



a) deținătorii de baze sau instalații sportive

sau cei care au dobândit baze și/sau

instalații sportive, au obligația să păstreze

destinaţia acestora şi să le menţină în stare

de funcţionare;

b) în vederea construirii de baze sau

instalații sportive, proprietarii de drept ale

acestora sunt obligați să obțină autorizația

de funcționare din partea Ministerului

Tineretului și Sportului și avizul anual de

funcționare din partea Direcțiilor pentru

sport și tineret respectiv a municipiului

București, respectiv să le înscrie în Registrul

bazelor sportive.

Direcţia pentru

sport şi tineret a

municipiului

Bucureşti

Art. 79.(1)

Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea

unor baze sportive aparţinând domeniului

public ori privat al statului sau al unităţilor

administrativ-teritoriale se va putea face

numai prin hotărâre a Guvernului şi cu

construirea prealabilă a altor baze sportive

similare celor desfiinţate.



Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea

unor baze sportive aparţinând domeniului

public ori privat al statului sau al unităţilor

administrativ-teritoriale se va putea face

numai prin hotărâre a Guvernului, numai

după ce au fost construite și date în folosință

baze sportive similare celor desfiinţate.

Motivam aceasta propunere si modificare

prin faptul ca la mahoritatea bazelor

sportive care au fost scoase din patrimonial

Ministerului Tineretului si Sportului,


Agentiei Nationale pentru Sport si

transferate altor institutii au ajuns intr-o

stare avansata de degradare si nu au fost

construite alte baze in loc conform art. 79 al

1.

Complexul Sportiv

Național Izvorul

Mureșului

Art. 79.(2)

Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi societăţilor

comerciale care deţin active patrimoniale

destinate activităţii sportive ce au aparţinut

statului.

Nemodificat.

Alineat nou (3)



Înstrăinarea bazelor sportive sau a

instalaţiilor destinate practicării sportului,

aflate în proprietatea societăţii comerciale

Ministerul

Tineretului şi

Sportului


Autorul

amendamentelor

propuse

sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii,

fără schimbarea destinaţiei sportive.

Art. 80. (1)

Baza materială pentru activitatea sportivă,

aflată în patrimoniul statului şi în folosinţa

fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie

Fizică şi Sport la data de 22 decembrie

1989, se reintegrează în patrimoniul

succesorului în drepturi, Ministerul

Tineretului şi Sportului

Nemodificat.

Art. 80.(2)

Predarea-preluarea se face pe bază de

protocol. Justa despăgubire se acordă,

după caz, de Guvern. În acelaşi timp se

reintegrează fără plată şi imobilele care,

conform art. 20 alin. (2) din Legea nr.

15/1990, cu modificările şi completările

ulterioare, au trecut în patrimoniul unor

societăţi comerciale, indiferent de statutul

capitalului social al acestora. Reintegrarea

se face pe bază de protocol.

Nemodificat.

Art. 80.(3)

Abrogat prin litera a) din Ordonanţa de

urgenţă nr.77/2010 începând cu 01.07.2010

163. Se reintroduce Art. 80. alin. (3) şi va


Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor

disponibile temporar, aflate în patrimoniul

Ministerului Tineretului şi Sportului, se

face pe bază de contract încheiat în

condiţiile legii, cu revizuirea anuală a

acestuia, numai în conformitate cu

metodologia stabilită prin ordin al

ministrului tineretului şi sportului.

Problemele bazei materiale pentru

activitatea sportivă care s-a aflat, înainte de

anul 1989, în patrimoniul statului şi în

folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru

Educaţie fizică şi Sport persistă din punct

de vedere juridic actual, situaţie care

creând o stare de incertitudine nu face

decât să îndepărteze dezideratul de

reintegrare a acestuia în patrimoniul

statului şi în administrarea succesorului de

drept, A.N.S.T.

Pe de altă parte, eforturile financiare şi nu

numai, din partea D.J.S.T.-urilor, a

cluburilor sportive departamentale, etc.

generate de acţiuni în justiţie, acţiuni ale

căror finalitate presupun un anumit grad


pentru Sport şi

Tineret Vrancea

lnk:LEG%20PRL%2015%201990%200

lnk:LEG%20PRL%2015%201990%200

lnk:ORU%20GUV%2077%202010%200


Autorul

amendamentelor

propuse

de incertitudine, determină luarea măsuri

concrete, ferme şi concertate la nivelul

întregii ţări, pentru ca patrimoniul sportiv

să fie redat cu adevărat sportului.

Art. 80.(4)

Abrogat prin litera a) din Ordonanţa de


01.07.2010.

164. Se reintroduce Art. 80. alin. (4) şi va


Închirierea bunurilor, inclusiv a

terenurilor, în condiţiile alin. (3) se face cu

prioritate pentru activităţi sportive.

Art. 80.(5)

Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1)

şi (2), care urmează să fie reintegrate în

patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru

Sport, sunt obligaţi să pună la dispoziţie

împuterniciţilor acesteia toate documentele

care atestă proprietatea, evidenţele

contabile, precum şi documentele necesare,

în vederea înregistrării. Agenţia Naţională

pentru Sport, prin împuterniciţii săi, va

acţiona în justiţie persoanele juridice sau

fizice care refuză semnarea protocoalelor şi

predarea documentelor de proprietate.

Aceste acţiuni sunt scutite de taxă de

timbru



Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1)

şi (2), care urmează să fie reintegrate în

patrimoniul Ministerului Tineretului și

Sportului, sunt obligaţi să pună la dispoziţie

împuterniciţilor acesteia toate documentele

care atestă proprietatea, evidenţele

contabile, precum şi documentele necesare,

în vederea înregistrării.

Alineat nou (6)



Ministerului Tineretului și Sportului, prin

împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie

persoanele juridice sau fizice care refuză

semnarea protocoalelor şi predarea

documentelor de proprietate.

Art. 80.(6)



conţinut:

Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara

considera ca taxele, despre care se face

vorbire in textul de lege nu sunt acelasi

Directia Județeană

pentru Sport și

Tineret Dolj

lnk:ORU%20GUV%2077%202010%200


Autorul

amendamentelor

propuse

Intabularea dreptului de proprietate

asupra bunurilor imobile aparţinând bazei

materiale sportive se face cu scutirea de

plata taxelor prevăzute de lege.

De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru

şi cererile de chemare în judecată privind

acţiuni în prestaţie tabulară, radiere,

anulare sau modificare a înscrierilor din

cartea funciară înaintate de instituţiile sau

persoanele prevăzute la alin. (5).

Întabularea dreptului de proprietate

asupra bunurilor imobile aparţinând bazei

materiale sportive se face cu scutirea de

plata taxelor prevăzute de lege.

De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru

şi cererile de chemare în judecată privind

acţiuni în prestaţie tabulară, radiere,

anulare sau modificare a înscrierilor din

cartea funciară înaintate de instituţiile sau

persoanele prevăzute la alin.(5) și (6).

lucru cu “tarifele” prevazute in Ordinul

ministrului internelor si reformei

administrative nr. 371/2007 privind

aprobarea tarifelor pentru serviciile

furnizate de ANCPI si unitatile sale

subordinate. Astfel, suntem obligate sa

platim aceste tarife, pentru ca nu sunt

considerate taxele prevazute in textul de

lege actual al Legii ed. fiz. si sportului nr.

69/2000 modificat si completata.

Art. 80.(7)

Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul

Tineretului şi Sportului şi de direcţiile

pentru sport și tineret judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, pentru aplicarea

prevederilor alin. (1) şi (2) sunt scutite de

taxă de timbru.

Nemodificat.

Art. 80.(8)

În condiţiile alin. (7) şi alte organe ale

administraţiei publice centrale şi locale pot

face reintegrarea bazei materiale proprii

pentru activitate sportivă

Nemodificat.

Art. 80.(9)


administrează baza materială proprie prin

complexurile sportive naţionale şi cluburile

sportive din subordinea sa, precum şi prin

unităţile de administrare a bazelor sportive

din subordinea direcţiilor pentru sport și

tineret judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti, în condiţiile legii.




administrează baza materială proprie prin

complexurile sportive naţionale şi cluburile

sportive din subordinea sa precum si prin

direcţiile pentru sport și tineret judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, din

subordinea sa, în condiţiile legii.

Conform legislaţiei în vigoare Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art.80.(10)

Complexurile sportive naţionale sunt

persoane juridice, înfiinţate prin hotărâre a

Guvernului ca instituţii publice în


Sportului. Obiectul de activitate al acestora

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

îl constituie administrarea bazei materiale

destinate cu prioritate pregătirii loturilor

naţionale şi olimpice, precum şi organizării

competiţiilor sportive de nivel naţional şi

internaţional. Complexurile sportive

naţionale se organizează şi funcţionează pe

baza regulamentului aprobat prin ordin al


Art.80.(11)

Unităţile de administrare a bazelor sportive



Bucureşti, funcţionează ca unităţi fără

personalitate juridică, având ca obiect de

activitate administrarea şi întreţinerea

bazelor sportive de interes naţional,

precum şi prestarea de servicii pentru

activitatea sportivă şi de tineret

168. Art. 80. alin. (9) se reintroduce şi va


Unităţile de administrare a bazelor sportive



Bucureşti, funcţionează ca unităţi fără

personalitate juridică, având ca obiect de

activitate administrarea şi întreţinerea

bazelor sportive de interes naţional, precum

şi prestarea de servicii pentru activitatea

sportivă şi de tineret

Direcţia pentru

sport şi tineret a

municipiului

Bucureşti

Art.80.(12)

Sursele de finanţare a complexurilor

sportive naţionale provin din:

a) subvenţii de la bugetul de stat;

b) venituri obţinute din activităţi


cu obiectul de activitate ale acestora;


d) alte venituri, în condiţiile legii;

e) sume rămase din venituri extrabugetare

din exerciţiul financiar precedent.

f) venituri obţinute din valorificarea


Nemodificat.

Art.80.(13)

Veniturile obţinute din activitatea

complexurilor sportive naţionale şi a



Veniturile obţinute din activitatea

complexurilor sportive naţionale şi se

Dispoziţiile legale prevăzute la pct. 5-9 din

tabelul de mai sus au devenit inaplicabile,

ţinând cont de interpretarea dată acestora

Complexul Sportiv

Naţional Snagov


Autorul

amendamentelor

propuse

unităţilor judeţene de administrare a

bazelor sportive se gestionează şi se

utilizează integral la nivelul unităţilor

respective, pentru realizarea scopului şi

obiectului de activitate, fără vărsăminte la

bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor

de la bugetul de stat.

gestionează şi se utilizează integral la nivelul

unităţilor respective, pentru realizarea

scopului şi obiectului de activitate, fără

vărsăminte la bugetul de stat şi fără

afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.

urmare controalelor efectuate de

organismele abilitate.

Se propune consultarea Ministerului

Finanţelor Publice în ceea ce priveşte

aplicabilitatea dispoziţiilor respective astfel

încât să se evite de către entităţile în cauză

încălcarea legii ca urmare a existenţei unor

dispoziţii contradictorii.

Art.80.(14)

Comitetul Olimpic Român şi federaţiile

sportive naţionale, ca persoane juridice de

drept privat, de utilitate publică, pot primi

în folosinţă gratuită, pe termen limitat,

bunuri imobile din patrimoniul statului şi

al unităţilor administrativ-teritoriale.



Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi

federaţiile sportive naţionale, ca persoane

juridice de drept privat, de utilitate publică,

pot primi în folosinţă gratuită, pe termen

limitat, bunuri imobile din patrimoniul

statului şi al unităţilor administrativ-

teritoriale.

Reactualizare denumire

Art.80.(15)

Patrimoniul din domeniul public al

statului, aflat, la data intrării în vigoare a

prezentei legi, în administrarea Agenţiei

Naţionale pentru Sport, poate fi transferat

în domeniul public al comunelor, oraşelor,

municipiilor sau judeţelor, după caz, în

condiţiile legii.



Patrimoniul din domeniul public al statului,

aflat, la data intrării în vigoare a prezentei

legi, în administrarea Ministerul

Tineretului şi Sportului, poate fi transferat

în domeniul public al comunelor, oraşelor,

municipiilor sau judeţelor, după caz, în

condiţiile legii.

Reactualizare denumire

Alineat nou (16)



Acţiunile prevăzute la Art. 80 sunt scutite de

taxă de timbre.

Art. 81.(1)

Autorităţile administraţiei publice locale

au obligaţia să includă în planurile de

urbanism şi amenajare rurală suprafeţe de

teren pentru construirea de baze sportive

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

destinate educaţiei fizice şi sportului

comunitar.

Art. 81.(2)

Autorităţile administraţiei publice locale

pot contribui la întreţinerea, modernizarea

şi dezvoltarea bazei materiale pentru

activitatea sportivă, în condiţiile legii.



Autorităţile administraţiei publice locale au

obligaţia să contribuie, să întreţină, să

modernizeze şi să dezvolte baza materială

pentru activitatea sportivă, în condiţiile

legii.

Ministerul

Tineretului şi

Sportului

Art. 82.


Comitetul Olimpic Român, federaţiile

sportive naţionale şi cluburile sportive care

deţin bazele sportive nautice au dreptul de

folosinţă gratuită şi prioritară a luciului de

apă pentru activitatea de pregătire şi

competiţională.




Comitetul Olimpic și Sportiv Român,

federaţiile sportive naţionale şi cluburile

sportive, care deţin bazele sportive nautice,

au dreptul de folosinţă gratuită şi prioritară

a luciului de apă pentru activitatea de

pregătire şi competiţională.

Art. 83.

Regimul de gestionare şi administrare a

bunurilor mobile şi imobile, achiziţionate

ca urmare a derulării unor programe

sportive, se reglementează pe baza

contractului încheiat între părţi.

Nemodificat.

Art. 831.

Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale

sportive pot efectua cheltuieli privind

contracte de asigurare a acesteia.

Nemodificat.

Art. 832.

Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale

sportive evidenţiate în patrimoniul

Agenţiei Naţionale pentru Sport au

obligaţia obţinerii anuale a autorizaţiilor de

funcţionare, conform prevederilor legale, şi

sunt scutiţi de plata tuturor taxelor

necesare obţinerii acestor autorizaţii

Nemodificat.

Art. 84.(1) Activitatea sportivă în România se

organizează pornindu-se de la principiul Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

asigurării unui climat civilizat, de fair-play

şi sportivitate în toate locurile în care se

desfăşoară astfel de acţiuni

Art. 84.(2)

Modalităţile concrete de acţiune în acest

domeniu, pe plan naţional şi local, se

stabilesc avându-se în vedere prevederile

Convenţiei europene privind violenţa şi

ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu

ocazia manifestărilor sportive, în special la

meciurile de fotbal.

Nemodificat.

Art. 85.(1)

Se înfiinţează Comisia Naţională de

Acţiune împotriva Violenţei în Sport, ca

organism de reglementare, control şi

supraveghere, format din reprezentanţi ai

administraţiei publice centrale,

reprezentanţi ai federaţiilor sportive

naţionale, reprezentanţi ai ligilor

profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor


municipiului Bucureşti.



Organismul de reglementare, control şi

supraveghere în acest domeniu este Comisia

Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în

Sport.

Art. 85.(2)

Comisia Naţională de Acţiune împotriva

Violenţei în Sport are, în principal,

următoarele atribuţii:

a) stabileşte normele obligatorii privind

organizarea spectacolelor şi manifestărilor



Comisia Naţională de Acţiune împotriva

Violenţei în Sport este formată din

reprezentanţi ai administraţiei publice

centrale, reprezentanţi ai federaţiilor

sportive naţionale, reprezentanţi ai ligilor

profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor


municipiului Bucureşti și are în principal,

următoarele atribuţii:

a) stabileşte normele obligatorii privind

organizarea spectacolelor şi manifestărilor


Autorul

amendamentelor

propuse

sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia

desfăşurării acestora;

b) supraveghează şi controlează modul în

care normele obligatorii sunt respectate şi

aplicate de organizatorii de spectacole

sportive şi de administratorii de baze

sportive în cadrul cărora se desfăşoară

aceste spectacole;

c) stabileşte şi aplică sancţiuni, altele decât

cele cuprinse în statutele şi în

regulamentele structurilor sportive;

d) ia măsuri pentru prevenirea violenţei

fizice exercitate în timpul pregătirii

sportivilor.

sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia

desfăşurării acestora;

b) supraveghează şi controlează modul în

care normele obligatorii sunt respectate şi

aplicate de organizatorii de spectacole

sportive şi de administratorii de baze

sportive în cadrul cărora se desfăşoară

aceste spectacole;

c) stabileşte şi aplică sancţiuni, altele decât

cele cuprinse în statutele şi în regulamentele

structurilor sportive;

d) ia măsuri pentru prevenirea violenţei

fizice exercitate în timpul pregătirii

sportivilor.

Art. 85.(3)

Organizarea şi funcţionarea Comisiei

Naţionale de Acţiune Împotriva Violenţei

în Sport se stabilesc prin regulament

aprobat prin hotărâre a Guvernului, la

propunerea Ministerului Tineretului şi

Sportului

Nemodificat.

Art. 86.(1)

Structurile sportive de orice nivel, sportivii

şi tehnicienii îşi vor desfăşura activitatea

pornind de la excluderea utilizării

mijloacelor şi metodelor care sporesc în

mod artificial performanţele sportive şi

prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica

sportivă.



Structurile sportive îşi vor desfăşura

activitatea respectând prevederile legislației

naționale în vigoare, privind prevenirea și

combaterea dopajului în sport și a

angajamentelor internaționale în domeniu

asumate.

Art. 86.(2)

Pentru punerea în aplicare a politicii şi

acţiunilor cuprinse în Programul naţional

antidoping se înfiinţează Agenţia Naţională

Antidoping, instituţie publică cu

personalitate juridică, în subordinea

Guvernului, coordonată de primul-

Nemodificat.


Autorul

amendamentelor

propuse

ministru, prin Cancelaria Primului-

Ministru, finanţată din venituri proprii şi

subvenţii acordate de la bugetul de stat

Art. 86.(3)

Agenţia Naţională Antidoping elaborează

şi pune în aplicare Programul naţional

antidoping, conform prevederilor

Convenţiei antidoping a Consiliului

Europei, Agenţiei Mondiale Antidoping şi

Codului mondial antidoping. Programul

naţional antidoping se aprobă prin ordin al

preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru

Sport.

Se abrogă

Art. 86.(4)

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

Agenţiei Naţionale Antidoping se stabilesc

prin hotărâre a Guvernului

Nemodificat.

Art. 86.(5)

Normele tehnice privind organizarea şi

desfăşurarea controlului doping şi

sancţiunile care se aplică pe linie de sport

persoanelor dovedite că sunt implicate în

cazuri de dopaj sunt în conformitate cu

reglementările federaţiilor sportive

internaţionale, ale Comitetului

Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei

Mondiale Antidoping

Se abrogă

Art. 87.

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi

atrage răspunderea disciplinară, materială,

civilă, contravenţională sau penală, după

caz.

Nemodificat.

Art. 88.

Constituie contravenţie următoarele fapte,

dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii

încât, potrivit legii penale, să fie considerate

infracţiuni:

a) încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (3),

prin admiterea de către organizatori a

participării la competiţiile sportive oficiale

Constituie contravenţie următoarele fapte,

dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii

încât, potrivit legii penale, să fie considerate

infracţiuni:

a) încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (3),

prin admiterea de către organizatori a

participării la competiţiile sportive oficiale


Autorul

amendamentelor

propuse

înscrise în calendarele federaţiilor sportive

naţionale pe ramuri de sport;

b) participarea la activităţile sportive

organizate a sportivilor care nu prezintă

avizul medical, conform prevederilor art.

55;

c) prezentarea unor declaraţii sau

documente inexacte în baza cărora s-a

operat înscrierea la competiţii potrivit

prevederilor lit. a) este sancţionabilă cu

amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu

constituie infracţiune;

d) îngrădirea de către deţinătorii de baze

sportive a accesului celor îndreptăţiţi să le

utilizeze;

e) organizarea manifestărilor sportive fără

a asigura condiţiile prevăzute prin

regulamentul federaţiei sportive naţionale

respective;

f) administrarea necorespunzătoare a

bazelor şi a instalaţiilor sportive de către

deţinătorii acestora sau de către cei cărora

li s-a recunoscut un drept de folosinţă

asupra lor, sancţionabilă cu amendă,

potrivit legii, dacă fapta nu constituie

infracţiune;

g) refuzul de a se supune controlului

instituit prin prezenta lege sau de a

prezenta avizele şi autorizaţiile de

funcţionare;

înscrise în calendarele federaţiilor sportive

naţionale pe ramuri de sport;

b) participarea la activităţile sportive

organizate a sportivilor care nu prezintă

avizul medical, conform prevederilor art.

55;

c) prezentarea unor declaraţii sau

documente inexacte în baza cărora s-a

operat înscrierea la competiţii potrivit

prevederilor lit. a) este sancţionabilă cu

amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu

constituie infracţiune;

d) îngrădirea de către deţinătorii de baze

sportive a accesului celor îndreptăţiţi să le

utilizeze;

e) încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (5, 6),

art.28 alin (6, 61), prin organizarea de

competitii, gale, precum si orice alte

evenimente sau spectacole cu caracter

sportiv, pentru disciplinele, ramurile,

stilurile, probele si/sau alte forme de

exprimare sportive existente in cadrul,

scopul sau obiectul de activitate al

federatiilor sportive nationale, fara avizul

acestora;

f) administrarea necorespunzătoare a

bazelor şi a instalaţiilor sportive de către

deţinătorii acestora sau de către cei cărora

li s-a recunoscut un drept de folosinţă

asupra lor, sancţionabilă cu amendă,

potrivit legii, dacă fapta nu constituie

infracţiune;

g) refuzul de a se supune controlului

instituit prin prezenta lege sau de a prezenta

avizele şi autorizaţiile de funcţionare;


Autorul

amendamentelor

propuse

h) neaducerea la îndeplinire, la termenele

stabilite, a măsurilor dispuse anterior,

precum şi a solicitărilor legale ale


i) neachitarea contravalorii timbrului

olimpic către Comitetul Olimpic Român;

j) neînregistrarea bazelor sportive în

Registrul bazelor sportive;

k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin.

(1) lit.g).

h) neaducerea la îndeplinire, la termenele

stabilite, a măsurilor dispuse anterior,

precum şi a solicitărilor legale ale


i) neachitarea contravalorii timbrului

olimpic către Comitetul Olimpic Român;

j) neînregistrarea bazelor sportive în

Registrul bazelor sportive;

k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin.

(1) lit.g).

Art. 881.

În situaţii deosebite de încălcare a actelor

constitutive, a statutelor, a actelor

normative, Agenţia Naţională pentru Sport

poate dispune convocarea adunării

generale extraordinare pentru structurile

de utilitate publică.



În situaţii deosebite de încălcare a actelor

constitutive, a statutelor, a actelor

normative, Ministerul Tineretului şi

Sportului poate dispune convocarea

adunării generale extraordinare pentru

structurile de utilitate publică.

Datorită numeroaselor încălcări de statut

ce afectează grav activitatea structurilor

private de drept public.

Clubul Sportiv

Municipal Brasov

Art. 89.(1)

Contravenţiile prevăzute la art. 88,

săvârşite de persoanele fizice şi persoanele

juridice, se sancţionează după cum

urmează:

a) cu amendă de la 6.000.000 lei la

30.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi

cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000

lei, pentru persoane fizice, faptele

prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei,

pentru persoane juridice, şi cu amendă de

la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice,

faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f), i), j) şi

l);

c) cu amendă de la 6.000.000 lei la

15.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi

Contravenţiile prevăzute la art. 88 ,

săvârşite de persoanele fizice şi persoanele

juridice, se sancţionează după cum

urmează:

a) cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei, pentru

persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei

la 1.500 lei, pentru persoane fizice, faptele

prevăzute la art.88 lit. a)-c);

b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei,

pentru persoane juridice, şi cu amendă de la

900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice,

faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f), i), j) şi

l);

c) cu amendă de la 600 lei la 1.500 lei, pentru

persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei

Se propune eliminarea lit. d) urmare

abrogarii dispozitiilor de la lit. g) a alin. (1)

al art. 70, prin OUG 77/2009 si, implicit, a

lit. k) de la art. 88.

Complexul Sportiv

National Snagov


Autorul

amendamentelor

propuse

cu amendă de la 3.000.000 lei la 9.000.000

lei, pentru persoane fizice, faptele

prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);

d) cu amendă de la 200.000.000 lei la

500.000.000 lei, pentru persoanele juridice,

faptele prevăzute la art. 88 lit. k).

la 900 lei, pentru persoane fizice, faptele

prevăzute la art.88 lit. g) şi h);

d) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei,

pentru persoanele juridice, faptele

prevăzute la art.88 litera k).

Art. 89.(2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin

hotărâre a Guvernului Nemodificat.

Art. 90.

În cazul săvârşirii repetate a

contravenţiilor prevăzute la art. 88, pe

lângă amendă se vor aplica şi sancţiunile

specifice autorităţii disciplinare în sport,

stabilite potrivit prevederilor art. 47.

Nemodificat.

Art. 91.(1)

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea

sancţiunilor prevăzute la art. 89 se fac de:

a) personalul autorizat din cadrul Agenţiei

Naţionale pentru Sport;

b) directorii direcţiilor pentru sport și

tineret judeţene sau/şi a municipiului

Bucureşti, pentru structurile sportive din

raza administrativ-teritorială aferentă;

c) alte persoane împuternicite prin ordin al




Constatarea contravenţiilor şi aplicarea

sancţiunilor prevăzute la art. 89 se fac de:

a) personalul autorizat din cadrul

Ministerul Tineretului şi Sportului;

b) personal autorizat din cadrul direcţiilor

pentru sport și tineret judeţene sau/şi a

municipiului Bucureşti, pentru structurile

sportive ce își desfășoară activitatea în raza

administrativ-teritorială aferentă;

c) alte persoane împuternicite prin ordin al


Corelarea cu prevederile propuse la art. 20

alin.(1) lit. h)

Complexul Sportiv

Național Snagov

Art. 91.(2)

Persoanele autorizate prevăzute la alin. (1)

constată încălcările legii şi aplică sancţiuni

în raport cu gravitatea lor, pe bază de

proces-verbal. Amenzile se constituie în alte

venituri la bugetul Agenţiei Naţionale

pentru Sport, respectiv al direcţiilor de

sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.



Persoanele autorizate prevăzute la alin. (1)

constată încălcările legii şi aplică sancţiuni

în raport cu gravitatea lor, pe bază de

proces-verbal. Amenzile se constituie în alte

venituri la bugetul Ministerul Tineretului şi

Sportului, respectiv al direcţiilor de sport și

tineret judeţene şi a municipiului Bucureşti.


Autorul

amendamentelor

propuse

Art. 92.(1)

Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege

le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul

juridic al contravenţiilor, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr.

180/2002, cu modificările ulterioare.

Nemodificat.

Art. 92.(2)

Nerespectarea dispoziţiilor art. 781 şi 79 de

către autorităţile administraţiei publice şi

societăţile comerciale care au dobândit sau

deţin baze şi/sau instalaţii sportive, prin

schimbarea destinaţiilor acestora, se

sancţionează prin reîntoarcerea de drept a

bazelor şi/sau instalaţiilor sportive în

domeniul public sau privat al statului sau al

unităţilor administrativ-teritoriale.

Nemodificat.

Art. 93.

Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6)

ale art. 36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (7)

determină nulitatea actului de înfiinţare a

structurii sportive în culpă.

Nemodificat.

Art. 94.

În termen de 180 de zile de la data intrării

în vigoare a prezentei legi structurile

sportive existente se vor reorganiza potrivit

prevederilor acesteia.

*) Potrivit art. unic din Ordonanţa de

Urgenţă a Guvernului nr. 240/2000,

termenul prevăzut la art. 94 din Legea

educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000,

publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, se prorogă

la data de 31 decembrie 2001.

Se abrogă

Art. 95.

Dispoziţiile prezentei legi se completează cu

prevederile Ordonanţei Guvernului nr.

26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu

modificările şi completările ulterioare, ale

Legii nr. 31/1990 privind societăţile

Nemodificat.

lnk:ORD%20GUV%202%202001%200

lnk:LEG%20PRL%20180%202002%200

lnk:LEG%20PRL%20180%202002%200

lnk:LEG%20PRL%2069%202000%200

lnk:ORD%20GUV%2026%202000%200

lnk:ORD%20GUV%2026%202000%200

lnk:LEG%20PRL%2031%201990%200


Autorul

amendamentelor

propuse

comerciale, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, precum şi ale

Decretului nr. 31/1954 privind persoanele

fizice şi persoanele juridice

Art. 96.

În termen de 90 de zile de la data publicării

prezentei legi în Monitorul Oficial al

României Ministerul Tineretului şi

Sportului elaborează şi propune spre

aprobare Guvernului regulamentul de

punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei

legi.

Nemodificat.

Art. 97.(1)

Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile

de la data publicării în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

Nemodificat.

Art. 97.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi

orice dispoziţie contrară se abrogă Nemodificat.

lnk:DEC%20MAN%2031%201954%200

propuse Legii educa Autorul - MTS.ROmts.ro/wp-content/uploads/2015/08/LEGEA-69-FINAL.pdf ·...

Documents

Transcript of propuse Legii educa Autorul - MTS.ROmts.ro/wp-content/uploads/2015/08/LEGEA-69-FINAL.pdf ·...