PROIECTAREA VOIAJULUI

4.1. Caracterizarea fizico-geografica si hidro-meteorologica a marsului:

4.1.1 Golful Saint Lawrence

Fig 1 Golful Saint Lawrence

Golful Saint Lawrence este cel mai mare estuar al lumii, este iesirea Marilor Lacuri

ale Americii de Nord, prin raul Saint Lawrence, in Oceanul Atlantic. Este o zona semi-

inchisa, acoperind o suprafata de aproximativ 236.000 km2, volumul apelor sale fiind de

35.000km3.

Limite geografice:

- la nord-est, o linie de la Capul Bauld ( 51˚40N 55˚25W ) pana in estul

extrem al Belle Isle si marginea de nord-est( 52˚02N 55˚15W ). Apoi o linie care uneste

aceasta margine cu estul extrem al Capului Saint Charles din Labrador(52˚13N).

- la sud-est, o linie de la Capul Canso ( 45˚20N 61˚00W ) pana la Red Point

( 45˚35N 60˚45W ) in Insula Cape Breton, iar apoi spre Cape Breton ( 45˚57N 59˚47W) si

Pointe Blanche ( 46˚45N 56˚11W ) in Insula Saint Pierre. De acolo spre punctul de sud-vest

al Insulei Morgan ( 46˚51N 55˚49W ).

- la vest, meridianul de 64˚30W, toata Insula Anticosti fiind inclusa in golf.

Golful este delimitat la nord de Peninsula Labrador, la est de Newfoundland, la sud de

Peninsula Nova Scotia si Insula Cape Breton, iar la vest de Gaspe si New Brunswich. Insulele

continute de golf sunt Anticosti, Prince Edward si Magdalen.

1

Apele golfului se varsa in Oceanul Atlantic prin trei stramtori:Stramtoarea Belle Isle,

situata intre Labrador si Newfoundland, avand latimea de 17 km si adancimea maxima de

60m, Stramtoarea Cabot, situata intre Newfoundland si Insula Cape Breton, avand latimea de

107 km si adancimea maxima de 480m, Stramtoarea Canso, situata intre Insula Cape Breton

si Peninsula Nova Scotia, avand latimea de 1 km si adancimea maxima de 60m.

De la plecarea din port si pana la iesirea din golf, navigatia se va desfasura prin

Canalul Laurential. Acest canal s-a format in timpul ultimei perioade glaciare, prin rodarea

platformei continentale de catre raul Saint Lawrence in momentele de minim ale oceanuluisi

planetar. Canalul are adancimi cuprinse intre 180 si 550m, aproximativ 1250 km lungime, de

la platforma continentala la estuar, iar latimea variaza de la minimul de 10 km pana la

maximul de 55 km in dreptul platformai continentale.

Curentii: Miscarea orizontala a apelor prin Golful Saint Lawrence este o combinatie

dintre curentul venind de pe Raul Saint Lawrence si curentii de maree. Fluxul este redus sau

sporit alternativ din cauza efectului formarii si dezintegrarii ghetii, care variaza de la an la an.

Circulatia curentilor in interiorul golfului are sensul opus acelor de ceasornic.

Curentul Labradorului trece de Cape Race ( 46˚40’N 53˚05’W) si se indreapta spre

SW pe tot parcursul anului, cel mai constant fiind in timpul iernii.

Curentul Cape Breton. Directia predominanta in stramtoare este SSE spre partea din

dreapta a sensului de curgere al curentului Labradorului. In marea parte a anului, curentul

este concentrat pe partea Capului Breton, unde este cunoscut sub numele de curentul Capul

Breton sau curentul Cabot. Rata de curgere este de ¾ pana la un nod.

Curentul Gaspe. Principalul curent de pe Raul Saint Lawrence, dupa ce trece de

Pointe des Monts (49˚19’N 67˚23’W), urmeaza tarmul sudic si iese din estuar prin Detroit

d`Honguedo. Tinde sa tina pe partea de SW a pasajului, dar ocazional se muta lateral spre

centru. Este incetinit sau sporit de catre flux si reflux, rata lui de curgere fiind intre ¾ si 1¼

noduri. Curentul Gaspe se deplaseaza mai spre sud atunci cand trece de Capul Gaspe

(48˚45’N 64˚10’W) si se alatura miscarii generale inapoia acelor de ceasornic din golf,

trecand printre Insulele Madeleine si Insula Prince Edward. Pe masura ce curentul se apropie

de coasta de SW a Newfoundland se divide, o parte mergand in NE catre Stramtoarea Belle

Isle iar alta parte spre Capul Ray. In vecinatatea Insulei Anticosti, curentul Gaspe, trece atat

pe la nord cat si pe la sud de insula, in partea sudica fiind mai puternic. Uneori sunt intalnite

2

vartejuri, care au sens direct, in vestul Insulei Anticosti, acolo unde curentul de forta mica de

pe coasta de nord a golfului, se intoarce spre sud, trecand prin Curentul Gaspe.

Mareea: In zonele deschise ale Golfului Saint Lawrence, curentii de maree sunt

influentati de catre vant, fiind oricum foarte slabi, cu o rata de curgere mai mica de un nod.

Mareea din Stramtoarea Cabot si din Stramtoarea Belle Isle este semi-diurna, mareea diurna

fiind predominanta in partea de SE a golfului, la sud de Insulele Madeleine, langa portul

Buctouche (46˚28’N 64˚37’W) si Capul Richibucto (46˚40’N 64˚43’W). Mareea semi-diurna,

se produce in sens direct, apa inalta in Stramtoarea Cabot, coincide cu apa joasa in Raul Saint

Lawrence si vice versa. Punctul amfidromic este situat in pozitia 47˚25’N 62˚00’W, in vestul

Insulei Madeleine. In acest punct distanta mareei semi-diurne este zero si descreste spre

exterior spre coastele golfului, ajungand la 0,9m in Stramtoarea Cabot, in zonele de N si de E

ale golfului si in intrarea Detroit d`Honguedo.

CARACTERISTICILE APEI DE MARE:

Salinitatea: In timpul verii, salinitatea variaza de la un maxim de 34,5 ‰ in marea

larga pana la aproximativ 28 ‰ la gura de varsare a Raului Saint Lawrence. In Stramtoarea

Cabot, valorile sunt de 31 ‰. In lunile de iarna, cand golful este inghetat, cele mai mici

valori sunt intalnite la marginea gheturilor, atingand pana la 32 ‰ in coltul de SW al

Newfoundland.

Densitatea: Valorile densitatii urmeaza aceeasi tendinta cu valorile salinitatii. In

perioada iernii, la marginea gheturilor sunt intalnite valori mici de 1,026 in SW extrem al

regiunii. Pe timpul verii sunt intalnite valori de 1,02325 centrate in Stramtoarea Cabot,

crescand pana la 1,02375 in SW regiunii. In gura de varsare a Raului Saint Lawrence si in

nordul Golfului Saint Lawrence densitatea creste pana la 1,025.

Temperatura apei: Cele mai scazute temperaturi ale apei sunt intalnite in lunile

februarie si martie, atunci cand sunt sub 0˚C, pe toata suprafata golfului favorizand formarea

ghetii. Temperaturile maxime sunt atinse la sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie

cu valori de 10˚C in zonele nordice ale Golfului si de 16˚C sau mai mult in partea de SW si in

Stramtoarea Cabot.

Gheata: Aproape in totalitate, gheata din Golful Saint Lawrence se formeaza in

interiorul Golfului, de obicei atingand o grosime de 1m. O parte din gheata formata din apa

dulce este adusa de pe Raul Saint Lawrence. De asemenea gheata cu o grosime de 2m, este

adusa din Marea Labradorului prin Stramtoarea Belle Isle din NE, ajungand destul de des

pana pe meridianul de 60˚W.

3

Temperatura aerului: Temperatura medie din regiune este sub 0˚C din decembrie

pana in martie. Cele mai scazute temperaturi sunt atinse in ianuarie si februarie cand

temperaturile minime zilnice in jur de -15˚C sunt intalnite in estuarul Raului Saint Lawrence

iar de -20˚C in unele zone din nordul Golfului.In conditii extreme temperaturile pot scadea

mult sub -30˚C.

4.1.2 Oceanul Atlantic

Limite geografice:

Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca marime de pe Pamant, dupa Oceanul Pacific,

acoperind aproape 20% din suprafata sa. Limitele Oceanului Atlantic sunt: la vest, America

de Nord si Ameica de Sud, la est Europa si Africa, la sud-est este legat cu Oceanul Indian,

limita fiind meridianul de 20˚E, de la Capul Agulhas pana la Antarctica iar la sud-vest Pasajul

Drake, prin care este legat de Oceanul Pacific.. Limita de N a Atlanticului este considerată

linia ce uneşte pragurile submarine dintre Capul Walnirgham (Ţara lui Baffin) şi Capul

Stadland (Norvegia).Limita sudica a oceanului este considerata Antarctica, insa unele

oficialitati o considera la paralelul de 60˚.

Oceanul Atlantic este conectat marile si oceanele din jurul sau astfel: la Oceanul

Arctic prin Stramtoarea Danemarca, Marea Groenlandei, Marea Norvegiei, Marea Barents, la

Oceanul Pacific prin Stramtoarea Drake si Canalul Panama, la Marea Mediterana prin

Stramtoarea Gibraltar.

Suprafata totala ocupata de Oceanul Atlantic pe glob este de 22%. Acesta are o

intindere de 82,400,000 km2, iar impreuna cu marile adiacente de 106,400,000 km2.

Volumul oceanului este de 323,600,000 km3, iar impreuna cu marile adiacente de

354,700,000 km3. Marile adiacente sunt: Marea Nordului, Marea Baltica, Marea Irlandei,

Marea Manecii, Marea Mediterana, Golful Biscaya, Golful Guineei, Marea Labrador, Golful

Hudson, Golful Sfantul Laurentiu, Golful Mexic, Marea Caraibilor.

Imediat dupa iesirea din Canalul Laurential si intrarea in Oceanul Atlantic, adancimile

cresc brusc, astfel incat la numai 30 mile marine, intalnim adancimi de peste 1000m.

Adancimea medie a Oceanului Atlantic este de 3,926 m, iar impreuna cu marile adiacemnte

este de 3,339 m. Adancimea maxima, 8,380 m, este la Milwaukee, langa Puerto Rico, la

limita dintre Marea Caraibilor si ocean. Latimea oceanului variaza de la 1,538 mile marine

(2,848 km), intre Brazilia si Sierra Leone, pana la peste 3,450 mile marine (6,400 m) in sud.

4

Natura si forma coastelor:

Atlanticul are formă alungită, larg deschisă spre S şi îngustă spre N.Atlanticul de Nord

are limitele cuprinse între 0-60ºN fiind mai îngust decât cele de S. Caracteristica acestei părţi

a Atlanticului este aceea că aici sunt concentrate majoritatea insulelor şi mărilor ce aparţin

oceanului.Bazinul Atlanticului de N cuprinde atât ţărmuri înalte cât şi ţărmuri joase. În partea

estică a oceanului de la peninsula Bretagne şi până la Capul Roz ţărmurile se prezintă ca un

soclu granitic. Partea de W a Oceanului Atlantic prezintă ţărmuri crestate, cu numeroase

golfuri şi stânci înşirate de-a lungul lor. Spre S ţărmurile devin mai puţin stâncoase şi

abrupte. Ţărmurile de N ale bazinului Nord-Atlantic se caracterizează prin aceea că sunt

înalte cu fiorduri înguste, scobite adânc în interior.

Stramtori si Insule:

Comparativ cu alte oceane, insulele din Atlantic sunt puţin numeroase şi de suprafeţe

reduse. Dintre cele mai importante, sunt insulele Falkland din sud-estul Americii de Sud şi

insulele Cuba, Haiti, Jamaica, Porto-Rico , Bahamas din regiunea de est a golfului Mexic,

Islanda, etc.

Platforma continentală ocupă 8% din suprafaţa fundului şi se întinde de la ţărm sub

formă de podiş înclinat în partea dinspre ocean. Şelful se sfârşeşte acolo unde limita

platformei coboară brusc formând talazuri. În partea de est a Atlanticului de Nord, zona de

vest a coastelor Marii Britanii, platforma se întinde până la 300 Km, în Golful Biscaya până

la 200 Km. În partea de vest platforma are o întindere mai mare. În dreptul Insulei

Newfoundland, şelful înaintează în ocean pe o lăţime de peste 400 km şi acesta nu scade din

lăţime sub 200 km.

VREMEA SI VANTUIRILE:

Zona de convergenta intertropicala: In Oceanul Atlantic de Nord, cureaua de

vanturi calme si variabile, cunoscuta si sub numele de Zona de convergenta intertropicala, se

intinde intre zona unde sunt prezente alizeele (Trade Winds) celor doua emisfere, cu o mai

mare extindere in zona situata la N de ecuator. Actuala pozitie este supusa schimbarilor, ce

pot varia de la o zi la alta, precum si latimea zonei, care este intre 200 si 300 de mile marine,

dar care uneori se poate micsora pana la disparitie, fiind influentata de cresterea in putere a

alizeelor.

Musonii de sud-vest: Pe timpul verii, intensificarea caldurii pe coastele de N ale

Africii duce la scaderea presiunii atmosferice in zona si la distorsionarea spre N a zonei de

5

convergenta intertropicala. Alizeele de SE sunt atrase peste Ecuator, si fortate sa isi schimbe

directia de catre miscarea de rotatie a pamantului, astfel incat ajung in coasta de W a Africii

intre Ecuator si 15 ˚N, pana spre E la aproximativ 20˚W, ca un vant de SW numit Musonul

de SW. Acest muson, acompaniat de vreme innorata si ploi consistente, este intalnit din iunie

pana la jumatatea lui octombrie.

Alizeele de NE: Alizeele de NE reprezinta zonele de SE si de Ecuator ale maselor ce

se deplaseaza in sens retrograd in jurul anticiclonului oceanic situat la aproximativ 15˚N.

Aceasta centura de alizee se intinde de la coasta Africana spre W pana la Marea Caraibior si

Golful Mexic, sufland din directia NNE in partea de E a Oceanului si din directia NE in

partea de W a Oceanului. Limita sudica a Alizeelor de NE este reprezentata de Zona de

Convergenta Intertropicala. Vanturile au in permanenta forta 4, foarte rar ele pot creste pana

la forta 7 sau descreste pana la forta 2. In Golful Mexic sunt variabile atat in directie cat si in

forta.In aceasta zona, intre lunile Octombrie si Aprilie sunt uneori intrerupte de vantuei

puternice de N, numite “Northers”.

Zona de Calm (Horse Latitudes):

O centura de vanturi calme sau variabile peste zona oceanica unde presiunea

este ridicata, se extinde peste ocean la 30˚N, osciland intre 28˚N pe timpul iernii pana la 32˚N

pe timpul verii. Vanturile predominante din aceasta zona situata la E de 20˚W pe timp de

iarna si de 30˚W pe timp de vara, bat din directia NNE si formeaza o extensie a Alizeelor de

NE, mai ales pe timp de vara. Vremea din estul zonei este buna cu putini nori , zona vestica

este mai innorata iar ploile sunt frecvente. Vizibilitatea in partea estica este des afectata de

ceata.

Vanturile de Vest (Westerlies):

Zona de N a Oceanului Atlantic se confrunta cu vreme predominant

schimbatoare, in partea polara a anticiclonului oceanic. Ca rezultat al miscarii continue a

depresiunilor peste aceasta zona in directia E sau NE, vanturile variaza semnificativ si in

directie si in forta, rata vanturilor puternice fiind ridicata. Acestea sunt frecvente mai ales

iarna.Centura cu cele mai multe furtuni se extinde de la Newfoundland pana la canalul dintre

Islanda si Foroyar. Sectiunea centrala si cea de E a acestei centuri gazduiesc furtuni si vanturi

de forta 7 care se pot intinde pe 16-20 de zile pe luna, in Ianuarie si Februarie. Iulie este luna

cea mai linistita, zona furtunilor ramanand la SW de Islanda iar vanturile de forta 7 sunt

intalnite doar 7 zile. In apropierea Groenlandei, Islandei, Norvegiei, cele mai intalnite sunt

vanturile catabalice.

6

HULA:In Oceanul Atlantic este in general scurta, mai mica de 100m, cu o medie intre

100-200m.In zona cuprinsa intre Ecuator si 30˚N, frecventa unei hule cu inaltimea mai mare

de 4m, rar depaseste 2-4%. Cea mai persistenta hula vine din directia NE, intre Insulele

Canare si coasta de NE a Americii de Sud. In SE extrem, predomina hula de S sau de E. Intre

30˚N si 40˚N, frecventa hulei mai mari de 4m este de 20% intre lunile decembrie-martie.

Intre 40˚N si 60˚N, frecventa hulei mai mari de 4m este de 30% intre lunile octombrie si

martie. In Decembrie si Ianuarie un maxim de 40% este atins in zona delimitata de punctele

55˚N si 22˚W. Pe parcursul anului hula vine in general din SW si NW, hula de W fiind insa

predominanta.

Curentii: Curentul Ecuatorial de N se deplaseaza spre W, inspre sudul celulei

principale sub-tropicale, aprovizionand continuu cu apa calda Marea Caraibilor si Golful

Mexic. Acest curent este suplimentat de-alungul anului de un debit sud-ecuatorial care a

trecut ecuatorul si a fost dirijat catre WNW de catre coasta proeminenta de NE a Braziliei.

Din luna Mai pana in luna Noiembrie o mare parte din aceste ape se indreapta spre E, catre

Contra Curentul Ecuatorial, care ulterior se divide, o parte continuand spre E, cealalta parte

spre NW, alaturandu-se Curentului Ecuatorial de N. Iarna, se formeaza o miscare in sens

direct in pozitia 07˚N 047˚W, probabil din cauza interactiunii dintre Curentul Ecuatorial de N

si Contra Curentul Ecuatorial. Debitul de WNW de-alungul coastei Braziliei este constant cu

o rata medie cuprinsa intre 2 si 3 noduri.

Curentul Florida: Combinatia dintre apele calde de suprafata si afluxul din Golful

Mexic favorizaeaza formarea unui curent. Fluxul de apa care iese prin Stramtoarea Florida

este consolidat de apele ecuatoriale care sunt accelerate pe flancul estic al Canalului Bahama.

Acest debit combinat este numit initial Curentul Florida iar apoi Curentul Golfului. Rata

medie a curentului ajunge de la 3 la 31/2 noduri pe timpul anotimpului de vara in zona

delimitata de punctele 25˚-30˚N, 78˚-80˚W. Rata descreste spre nord, in dreptul Capului

Hatters avand o viteza de 1 nod, curentul avand tendinta sa se deplaseze spre larg, luand o

directie E spre ENE inspre Europa de vest. In aceasta zona, spre NE de Capul Hatters si spre

S de Newfoundland, curentului i se alatura pe flancul de W ape reci, care provin din nordul

Baii Baffin, si coboara spre S adunand apa topita din gheata din zona canadiana.

Curentul Labrador isi schimba directia dinspre sud spre est, pe latura de N a mult

mai caldului Curent al Golfului. Debitul combinat continua apoi spre directia ENE cu o rata

de curgere mai mica fiind numit Curentul Atlanticului de Nord. Apropiindu-se de coasta de

vest a Europei, partea sudica a curentului este intoarsa treptat dinspre SE spre S, iar partea

7

nordica a curentului continua spre vestul Insulelor Britanice si pe coasta de nord a Norvegiei

si Bazinul Arctic. Curentul care se deplaseaza spre S si este situat la E de 30˚W si intre 25˚N

si 45˚N este cunoscut sub numele de Curentul Azorelor in W, Curentul Portugaliei pe

coasta Iberica si Curentul Canarelor in SE. Rata medie de curgere este intre ½ si ¾ noduri.

Curentul Atlantic de Nord: Partea de N a curentului continua spre Islanda, iar in

partea de SW a insulei este deviat spre NW fiind numit Curentul Irminger. Partea vestica

formeaza un vartej slab cu sens direct intre sudul Groenlandei si Islanda iar partea estica

continua in sens retrograd in jurul Islandei realaturandu-se Curentului Atlantic de Nord.

Contra-Curentul ecuatorial: La sud de 10˚N, curentii arata o variatie sezonala

insemnata. Fiind regasit intre Curentul Ecuatorial de Nord si Curentul Ecuatorial de Sud, care

au directia spre vest, Contra-Curentul Ecuatorial, are directia spre est si fluctuatii de-alungul

anului. In timpul lunilor Martie si Aprilie, tendinta de deplasare spre est, este putin

observabila in partea de vest, fiind insa evidenta in est incepand cu 20˚W. In timpul

primaverii tarzii, pe o zona mica, se pot observa miscari inspre E, pe coasta de NE a Braziliei,

intre Ecuator si 4˚N.Acest curent se deplaseaza spre NW si se extinde spre E in urmatoarele

luni, dezvoltandu-se pana la W de Curentul Guineii. La sfarsitul verii si la inceputul

toamnei, Contra-Curentul este la extinderea maxima de la 50˚W pana la limita Curentului

Guineea la 20˚W. In timpul lunilor Noiembrie si Decembrie, Curentii Ecuatoriali au tendinta

de a se imbina aproape de 30˚W.

GHEATA:

Limitele ghetii: Hartile care recomanda rute, arata influenta pe care o au curentii

oceanici asupra transportului ghetii in zona Grand Banks din Newfoundland, din luna

Ianuarie si pana in luna Mai, in timp ce restul oceanului ramane neafectat de gheata chiar si la

latitudini mari.

Aproape toate aisbergurile care ameninta rutele din Oceanul Atlantic de Nord au

originea in coasta vestica a Groenlandei acolo unde sunt formati cu o rata de cateva mii pe an.

Majoritatea aisbergurilor sunt duse catre nord de catre Curentul Groenlandei de W, in jurul

Bazinului Baffin, iar apoi aduse catre sud de catre Curentul Canadian si Curentul

Labradorului, iar cand ajung in dreptul rutelor de navigatie pot avea chiar si cativa ani

vechime. Aisbergurile formate pe coasta de est a Groenlandei se pot deplasa si spre sud si pot

fii intalnite la Capul Farvel. Altele trec peste Curentul Groenlandei de E si pot fii intalnite de-

alungul anului pe flancul estic al curentului, extinzandu-se la SW de extremitatea vestica a

Islandei.

8

4.1.3 Canalul Englez

Canalul Englez este bratul ce se intinde de la Oceanul Atlantic la Marea Nordului,

separand Anglia de Franta. Are lungimea de 560 km,iar latimea variaza de la 240 km, intre

Lyme Bay si Golful Saint Malo, pana la 34 km, in Stramtoarea Dover. Suprafata canalului

este de 75,000 km2. Organizatia Internationala Hidrografica a definit limitele canalului astfel:

la vest, o linie care uneste Insulele Vierge(48˚38’23”N 004˚34’13”W) de Lands End(50˚04’N

005˚43’W), iar la est, limita de sud-vest a Marii Nordului. Adancimile sunt relativ mici,

adancimea medie fiind de 120m, in zona dintre Dover si Calais, atingand minimul de

aproximativ 45m.

Natura fundului marii

La intrarea in canal dinspre vest, fundul marii este de slaba calitate pentru ancoraj, cu

un relief marin stancos, fata de partea nordica a canalului. Intre Isle of Wight si Cherbourg

calitatea generala a fundului marii este slaba, predominand stancile acoperite cu incrustatii

rosiatice. In interiorul canalului, la 15 mile marine fata de coasta engleza, natura fundului se

schimba, fiind acoperit de nisip si pietris.

Curentii: Curentul Nord-Atlantic: în Oceanul Nord Atlantic, la E de meridianul de 46°W

curentul Golfului încetează să fie un curent bine definit devenind mai slab pe măsură ce se

răspândeşte pe Grand Bancks of Newfoundland. Curentul rămas este direcţionat spre NE şi E

de-a lungul Insulelor Britanice şi coastei Europei învecinate şi este cunoscut sub denumirea

de Curentul Nord Atlantic.

Curentul Englez: în zona adâncimilor de peste 200m, predomină în general curenţii

mareici. Eliminând efectele curentului de maree rămâne un curent care creşte în putere odată

cu apropierea de Strâmtoarea Dover.

În apropierea Peninsulei Brest curentul poate fi foarte variabil, iarna acesta se divizează o

parte se îndreaptă spre E-SE prin Golful Biscaia, iar cealaltă parte îşi continua deplasarea

spre E-NE prin Canalul Englez, pe când vara amândouă ramuri sunt direcţionate spre sud.

Pentru a cunoaste in permanenta efectul curentilor de maree asupra navei si felul in

care ii influenteaza acestia viteza de deplasare, pe comanda de navigatie trebuie sa fie prezent

Brown`s Nautical Almanac. Rolul acestuia este ca in functie de ora mareei inalte sa se

cunoasca directia si puterea curentilor. Informatiile sunt oferite din ora in ora cu 6 ore inainte

9

si dupa mareea inalta.Zonele acoperite de almanah sunt Canalul Englez, Marea Nordului si

coastele Marii Britanii.

VANTURILE:

Vânturile în aceasta zona sunt controlate în special de depresiunea mobilă dinspre E şi

fronturile învecinate, şi de aceia variază în direcţie şi viteză. Vânturile puternice sunt

neobişnuite, cu toate ca vânturile dinspre E şi NE pot persista până la câteva săptămânii când

o celula de presiune înaltă se stabileşte în NW Europei iarna şi vara.

În largul mării vânturile sunt variabile dar predomină cele dinpre SSW şi NW. Se vede o

creşte în intensitate a vânturilor dinpre NE la sfârşitul iernii şi verii.Despre vânturile

puternice prezente toamna şi iarna s-a raportat ca pot ating forţa 5 sau mai mult.

CARACTERISTICILE APEI DE MARE:

Salinitatea: în Canalul Englez rămâne constantă aproximativ pe toată perioada anului

cu valori cuprinse între 35‰ şi 35.20‰ .

Densitatea: în Canalul Englez variază sezonier. Iarna are o valoare generală de

1.02725 g/cm3, vara având valori de până la 1.02575 g/cm3 iar portul Portsmouth având valori

cuprinse între 1.02720 g/cm3 şi 1.02620 g/cm3.

Temperatura apei: În general cea mai scăzuta temperatura a apei este în februarie şi

cea mai ridicată în august. Iarna temperatura apei are valori cuprinse între 7.5°C în E şi 12°C

în extremitatea de sud-vest. Vara temperatura apei creşte până la o valoare aproximativă de

16.5°C în nord şi est, în jur de 17.5°C în extremitatea vestică.

4.1.4 Marea Nordului

Marea Nordului este o mare marginala a Oceanului Atlantic, situata intre Marea

Britanie, Scandinavia, Germania, Olanda si Belgia. Are peste 970 km lungime si 580 km

latime, suprafata totala pe care o acopera este de 750,000 km2, volumul apelor fiind de

94,000 km3. Aproape in totalitate, marea este asezata pe platforma continentala a Europei, cu

o adancime medie de 90m, singura exceptie fiind in Canalul Norvegian, care se extinde

paralel cu tarmul norvegian de la Oslo la nord de Bergen. Are intre 20-30km latime si o

adancime medie de 725m.

Limite geografice:

10

Marea Nordului este marginita la vest de Insulele Orkney si coastele estice ale Angliei

si Scotiei, iar in est si sud de statele europene: Norvegia, Danemarca, Germania, Olanda si

Belgia. Celelalte limite ale Marii Nordului sunt de fapt prelungiri ale acesteia. La sud-vest se

delimiteaza de Canalul Englez print-o linie care uneste Farul Walde de pe coasta

franceza(0155E) si puncul Leathercoat de pe coasta engleza(5110N), la nord se delimiteaza

de Marea Norvegiei prin Insulele Shetland, iar la est se delimiteaza de Marea Baltica prin

Stramtoarea Skagerrak, o linie care uneste Hanstholm(5707N 08306E) de Lindesnes(5800N

00700E).

In urma studierii graficelor, in functie de pozitia pe care o va avea nava, vom stii

directia si puterea curentilor. De exemplu, vom putea stii daca nava va merge cu viteza mai

mare sau mai mica. Daca nava va primii curent de pupa, cele doua viteze se vor compune

rezultand o creștere a vitezei navei. Rata de curgere a curentului este direct proportionala cu

lungimea sagetilor.

CURENTII SI CURENTII DE MAREE:

Mişcarea pe orizontală a apei de-a lungul Mării Nordului este influenţată de maree.

Datorită mişcării circulare a curenţilor de maree, există o mişcare în sensul acelor de

ceasornic a apelor, dar slabă ca intensitate, care face ca nivelul apei să crească în partea de S

şi SE a regiunii. Aceste creşteri sunt foarte mici în comparaţie cu nivelul mareei la sizigii,

deci nu prezintă importanţă nici chiar pentru navele mici.

În zona dintre Olanda şi Anglia curenţii de maree sunt aproape rectilinii, şi încep să

acţioneze dinspre Marea Nordului spre strâmtoarea Dover dimineaţa, şi în direcţie opusă

seara, având o viteză de aproximativ 1.5-2 noduri.

În partea centrală şi de N, viteza curenţilor de maree nu depăşeşte 1 nod. În zona de N a

coastei Danemarcei, Skagerrak şi partea de S a coastei Norvegiei curenţii de maree sunt

foarte mici sau inexistenţi.

CARACTERISTICILE APEI DE MARE:

Salinitatea: valorile salinitatii variaza in functie de zona si sezon. Iarna, se intalnesc

valori de: 35.20‰ in zona de nord-vest, 34‰ in dreptul Marii Britanii, 25-33‰ pe coastele

Olandei si Germaniei si 33‰ la Skagerrak. Vara se intalnesc valori de: 35‰ in zona de nord-

vest, 34.25‰ in dreptul Marii Britanii, 25-32‰ pe coastele Olandei si Germaniei si 30-33‰

la Skagerrak.

11

Densitatea: valorile densitatii variaza si ele in functie de zona si de sezon. In timpul

iernii, se intalnesc valori de: 1.02750 g/cm3 in zona de nord-vest, 1.02725g/cm3 in dreptul

coastei Marii Britanii, 1.02000-1.02700g/cm3 pe coastele Olandei si Germaniei si

1.02700g/cm3 la Skagerrak. Vara se intalnesc valori de: 1.02600g/cm3 in zona de nord-vest,

1.02550g/cm3 in dreptul coastei Marii Britanii, 1.02000-1.02500g/cm3 pe coastele Olandei si

Germaniei si 1.02300g/cm3 la Skagerrak.

Temperatura apei de mare: minimele sunt intalnite in luna februarie, cu valori de 5-

6˚C, in zona de vest, si cu valori de 3˚C in German Bight. In luna august temperatura apei

atinge valori maxime de 16˚C in partea de vest si temperaturi de 18˚C in German Bight.

4.2 Descrierea Porturilor

4.2.1 Sept-Iles (Seven Islands)

Fig.2 PLANUL PORTULUI SEVEN ISLANDS

POZITIE: 50˚12’ N 066˚23’ W

LOCALIZARE: Orasul Seven Islands este situat pe partea de NE a Bazinului Sept-Iles, un

bazin circular ce reprezinta un foarte bun adapost, avand la gura de intrare 7 insule mici.

Zona este la nordul Raului Saint Lawrence.

HARTI AFECTATE: B.A. Charts No. 1130, 1135.

12

DOCUMENTE NECESARE: Urmatoarele documente vor fii completate inainte de a

ajunge in port, ulterior fiind prezentate ofiterului vamal ce va veni la bord.

-3 declaratii provizii;

-3 liste echipaj pentru vama;

-3 declaratii echipaj;

- libera practica din ultimul port;

MARIMEA MAXIMA:

La terminalul vechi de minereu de fier: Lungime: 800ft;Latime: 130 ft;Pescaj: 43 ft;

La terminalul nou de minereu de fier:Lungime: 488 ft;Latime: 175 ft;Pescaj: 57 ft;

La terminalul de combustibil: Lungime: 775 ft;Deadweight 60.000t;Pescaj: 40 ft;

Cea mai mare nava manevrata a fost “World Gala”, 283.000 tdw un vrachier cu pescajul de

21,7m. Pentru nava proprie, o nava de 17.000 tdw, pescajul de vara recomandat la sosire este

de 4,0-4,6m.

DENSITATEA APEI: 1025.

PILOTAJUL: Este obligatoriu pentru navele care acosteaza. Pilotul se va imbarca la sosire

inauntru limitelor portului in punctul delimitat de zona 50:10’ N 006:24’ W. Pentru manevra

de ancorare nu este necesar pilot, dar poate fii solicitat. Navele trebuie sa puna la dispozitie

scara de imbarcare si debarcare. Scara trebuie sa fie bine amarata de copastie sau de punte.

ANCORAJUL: Ancorajul este interzis in triunghiul delimitat de urmatoarele 3 punte:

-Lat.: 50:11.6’ N Long.: 066:25.0’ W

-Lat.: 50:13.1’ N Long.: 066:29.7’ W

-Lat.: 50:10.5’ N Long.: 066:29.7’ W

COMUNICATII: Pentru a contacta Canadian Coast Guard sau Escoumins Traffic, se va

folosi canalul 14; disponibilitate 24 de ore pe zi. Autoritatile portuare folosesc canalele 12,

18A.

REMORCAJ: Remorcajul este obligatoriu pentru terminalul de minereu. Sunt disponibile 2

remorchere de cate 5400 hp. Toate comunicatiile intre remorcher si nava se vor face prin

VHF. Remorcherele opereaza pe canalul de 156,9 Mhz (Canalul 18A). Toate navele ar trebui

13

Fig. 3 Portul Seven Islands

sa fie echipate cu parama de remorcaj. In caz contrar remorcherele vor folosi paramele

proprii.

APA POTABILA: Disponibila la toate danele.

CRANICE: Disponibila macara. Capacitate maxima 100t.

FUSUL ORAR: Seven Islands apartine standardului zonei de est a Canadei (GMT -5)

incepand cu ultima duminica din octombrie si pana in prima duminica din aprilie. In restul

anului fusul orar este (GMT -4).

4.2.2. Rotterdam

14

POZITIE: 51:55’ N 004:24’ E

LOCALIZARE: Portul este situat 56km la sud de Amsterdam.

HARTI AFECTATE: B.A. Charts No. 122, 132, 133 si 2322.

DOCUMENTE NECESARE: Urmatoarele documente trebuie pregatite si inmanate

autoritatilor vamale la sosirea in port:

-2 liste de echipaj la sosire, 2 liste de echipaj la plecare;

-2 liste cu bunurile membrilor echipajului;

-3 declaratii generale;

-2 liste cu pasageri;

-1 conosament;

-1 manifest al marfii;

-1 certificat de siguranta al navei;

-1 certificat de siguranta al constructiei navei;

-1 certificat de siguranta al echipamentelor;

-1 certificat radio;

-1 lista cu marfuri periculoase;

-1 certificat al marcii de incarcare;

-1 certificat de prevenire a poluarii;

-1 certificat de tonaj;

-1 jurnal de bord;

-1 certificat SOPEP;

-informatii despre stabilitatea navei;

MARIMEA MAXIMA A NAVELOR:

- Vrachiere: pescaj 23m;

- Containiere: adancime 16,65m;

- Ro-Ro: pescaj 12m;

-Tancuri: pescaj 22,55m;

DENSITATEA APEI:

-Europoort: la maree inalta 1025, la mareea joasa 1022;

-Botlek: la maree inalta 1014, la maree joasa 1001;

-Waalhaven si alte bazine: la maree inalta 1004, la maree joasa 1000;

Toate aceste valori depind de debitul de apa dulce adusa de rau.

PILOTAJUL: Serviciul de pilotaj pentru zona Rotterdam-Rijnmond include Europoort,

Rotterdam, Vlaardingen, Schiedam, Maassluis, Dordrecht, Moerdijk. Toate navele sunt

15

obligate sa foloseasca pilot. Un numar de nave sunt scutite legal de folosirea unui pilot. Nu se

aplica insa navelor care transporta marfuri periculoase in vrac sau navelor cu tancuri fara gaz

inert. Aceste nave sunt obligate sa foloseasca pilot.Navele cu bordul liber mai mare de 9m,

trebuie sa foloseasca sistemul combinat de scari. Daca scarile nu sunt in conformitate cu

regulile SOLAS, pilotii vor fii imbarcati/debarcati cu elicopterul.

ANCORAJUL: Pentru ancoraj sunt disponibile urmatoarele 5 zone:

-No.1: Ancoraj pe durata lunga pentru nave cu pescaj mare(minim 17,37m) la N de

Hinder Junction’

-No.2: Ancoraj pe durata scurta pentru nave cu pescaj mare(minim 17,37m).

-No.3:”Mass Outer”, pescajul recomandat este de maxim 17,37m;

-No.4:”Mass West” , pescajul recomandat este de maxim 12,20m(in N), 9,10m(in S);

-No.5:”Mass Noord”, pescajul recomandat este de maxim 13,70m;

COMUNICATII VHF:

-Mass Approach Ch 1; -Eemhaven Ch 63;

-Pilot Mass Ch 2; -Waalhaven Ch 60;

-Mass Entrance Ch 3; -Maasbruggen Ch 81;

-Europoort Ch 66; -Brienenoord Ch 21;

REMORCAJ: De obicei remorcherele se iau de pe rau in apropierea bazinului. Se vor folosi

paramele remorcherelor.

Fig. 4 Intrarea in portul Rotterdam

16

Pentru a ajunge la dana, nava noastra va folosi partea stanga a canalului, Nieuwe Waterweg.

APA POTABILA: Navele pot fii aprovizionate cu apa potabila la multe din dane. Atunci

cand nu sunt disponibile conexiuni la uscat sau la geamanduri, apa poate fii distribuita cu

nave specializate.

FUSUL ORAR: GMT +1 pe timp de iarna. GMT +2 pe timp de vara;

SARBATORI LEGALE: Ziua anului nou, 30 aprilie-Ziua Reginei, 5 mai-Ziua Nationala,

Ziua de Craciun.

4.3 Trasarea drumului initial

Fig. 5 Ruta complete Seven-Islands – Rotterdam

17

Fig. 6 Manevra de plecare din portul Seven Islands

Fig. 7 Schema de separare a traficului in golful Lawrence (I)

18

Fig. 8 Schema de separare a traficului in golful Lawrence (II)

Fig. 10 Schema de separare a traficului in golful Lawrence (III)

19

Fig. 11 Ortodroma Atlanticul de Nord

Fig. 12 Canalul Englez

20

Fig 13 Canalul Englez ( Stramtoarea Dover)

Fig. 14 Manevra de intrare in portul Rotterdam

21

Fig. 15 Manevra de intrare si acostare in portul Rotterdam

Fig.16 Manevra de acostare la dana portul Rotterdam

22

4.3.2 Indentificarea si alegerea hartiilor

Product Type Product Number

Product Title Scale

Paper Charts 2 British Isles 1:1500000Paper Charts 110 Westkapelle to Stellendam and Maasvlakte 1 : 75000Paper Charts 122 Approaches to Europoort and Hoek van Holland 1 : 60000Paper Charts 207 Hoek Van Holland to Vlaardingen N-A 1:01Paper Charts 208 Rotterdam Nieuwe Maas and Oude Maas 1:01Paper Charts 2182A North Sea Southern Sheet 1 : 750000Paper Charts 323 Dover Strait Eastern Part 1 : 75000Paper Charts 442 Lizard Point to Berry Head 1 : 150000Paper Charts 536 Beachy Head to Dungeness 1 : 75000Paper Charts 1123 Western Approaches to Saint George's Channel and Bristol

Channel1 : 500000

Paper Charts 1183 Thames Estuary 1 : 100000Paper Charts 1406 Dover and Calais to Orford Ness and Scheveningen 1 : 250000Paper Charts 1408 Harwich and Rotterdam to Cromer and Terschelling 1 : 300000Paper Charts 1610 Approaches to the Thames Estuary 1 : 150000Paper Charts 1630 West Hinder & Outer Gabbard to Vlissingen & Scheveningen 1 : 150000Paper Charts 1872 Dunkerque to Vlissingen 1 : 100000Paper Charts 1873 Dunkerque to Oostende 1 : 60000Paper Charts 1892 Dover StraitWestern Part 1 : 75000Paper Charts 2449 Dover Strait to Westerschelde 1 : 150000Paper Charts 2450 Anvil Point to Beachy Head 1 : 150000Paper Charts 2451 Newhaven to Dover and Cap d'Antifer to Cap Gris-Nez 1 : 150000Paper Charts 2454 Start Point to The Needles including Off Casquets TSS 1: 150000PaperCharts 2613 Cap de la Hague to Fecamp 1:154155Paper Charts 2647 Ile D'Ouessant to Ile De Batz 1 : 156702Paper Charts 2648 Roches de Portsall to Plateau des Roches Douvres 1 : 156269Paper Charts 2649 Western Approaches to the English Channel 1 : 500000Paper Charts 2655 English ChannelWestern Entrance 1 : 325000Paper Charts 2656 English ChannelCentral Part 1 : 325000Paper Charts 2666 Grand Banks of Newfoundland 1: 1500000Paper Charts 2669 Channel Islands and Adjacent Coast of France 1 : 150000Paper Charts 2675 English Channel 1 : 500000Paper Charts 4000 The World 1 :

45000000Paper Charts 4002 A Planning Chart for the Pacific Ocean 1 :

27000000Paper Charts 4004 A Planning Chart for the North Atlantic Ocean and

Mediterranean Sea1 : 20000000

Paper Charts 4008 A Planning Chart for the North Pacific Ocean 1 : 20000000

Paper Charts 4011 North Atlantic OceanNorthern Part 1 : 10000000

Paper Charts 4013 North Atlantic OceanWestern Part 1 :

23

10000000Paper Charts 4014 North Atlantic OceanEastern Part 1 :

10000000Paper Charts 4015 A Planning Chart for the Atlantic Ocean 1 :

20000000Paper Charts 4016 A Planning Chart for the Eastern Atlantic Ocean to the Western

Pacific Ocean1 : 20000000

Paper Charts 4102 Western Approaches to the British Isles 1 : 3500000Paper Charts 4103 English Channel to the Strait of Gibraltar and the Arquipelago

dos Acores1 : 3500000

Paper Charts 4114 Arquipelago dos Acores to Flemish Cap 1 : 3500000Paper Charts 4140 North Sea 1 : 1500000Paper Charts 4404 Gulf of Maine to Strait of Belle Isle including Gulf of St.

Lawrence1 : 3500000

Paper Charts 4734 Saint-Pierre To / A St John's 1 : 350000Paper Charts 4762 Gulf of St Lawrence 1 : 750000Paper Charts 4763 Sydney to Saint-Pierre 1 : 350000Paper Charts 4764 Cabot Strait and Approaches Scatarie Island to Anticosti Island 1 : 350000

Paper Charts 4766 Baie des Chaleurs/Chaleur Bay aux/to Iles de la Madeleine 1 : 350000Paper Charts 4767 Cap Whittle a/to Havre-Saint-Pierre-et/and Ile d'Anticosti 1 : 300000Paper Charts 4774 Havre-Saint Pierre et/and Cap des Rosiers a/to Pointe des

Monts1 : 300000

Paper Charts 4775 Pointe de Moisie a/to Ile du Grand Caoui 1 : 75000Paper Charts 4776 Baie de sept iles 1 : 25000

Indentificarea si alegerea publicatiilor nautice

Product Type

Product Number

Product Title Scale

ALL NP74 Volume A: British Isles and North Coast of France; from Dunkerque to entrance to Goulet de Brest including North Sea Oil and Gas Production Installations

1:00

ALL NP75 Volume B: Southern and Eastern Sides of the North Sea; including the Coast of Norway to latitude 60° 55'N

1:00

ALL NP81 Volume H: Northern and Eastern Coasts of Canada; including River Saint Lawrence and Saint Lawrence Seaway

1:00

Other NP281(1) Volume 1 Part 1, Maritime Radio Stations: Europe, Africa and Asia (excluding the Far East)

1:00

Other NP281(2) Volume 1 Part 2, Maritime Radio Stations: The Americas, Far East and Oceania 1:00Other NP282 Volume 2 Radio Aids to Navigation, Satellite Navigation Systems, Legal Time,

Radio Time Signals and Electronic Position Fixing Systems1:00

Other NP283(1) Volume 3 Part 1, Maritime Safety Information Services: Europe, Africa and Asia (excluding the Far East)

1:00

Other NP283(2) Volume 3 Part 2, Maritime Safety Information Services: The Americas, Far East and Oceania

1:00

Other NP285 Volume 5 Global Maritime Distress and Safety System (GMDSS) 1:00Other NP284 Volume 4 Meteorological Observation Stations 1:00

Product Product Product Title Scale

24

Type NumberECDIS 1 (T) English Channel 1:00ECDIS 20 (T) Eastern Canada 1:00ECDIS 21 (T) Greenland to Faroes 1:00ECDIS 4 (T) Western Approaches & South to the Canaries 1:00ECDIS 5 (T) Belgium, Netherlands & Germany 1:00SDs NP27 Channel Pilot 1:00SDs NP28 Dover Strait Pilot 1:00SDs NP40 Irish Coast Pilot 1:00SDs NP50 Newfoundland and Labrador Pilot 1:00SDs NP65 St Lawrence Pilot 1:00ATT NP201 Volume 1, United Kingdom and Ireland (including European Channel Ports) 1:00ATT NP202 Volume 2, Europe (excluding United Kingdom and Ireland), Mediterranean Sea

and Atlantic Ocean1:00

ALRS6 NP286(1) Volume 6 - Part 1, Pilot Services, Vessel Traffic Services and Port Operations (United Kingdom and Ireland - including European Channel Ports)

1:00

ALRS6 NP286(2) Volume 6 - Part 2, Pilot Services, Vessel Traffic Services and Port Operations (Europe - excluding UK, Ireland, Channel Ports and the Mediterranean)

1:00

ALRS6 NP286(5) Volume 6 - Part 5, Pilot Services, Vessel Traffic Services and Port Operations (North America, Canada and Greenland)

1:00

4.3.4. Tabel puncte de schimbare de drum

25

WP Lat. Long. Dist. Drum Dist. Totala XTE Td/Bd ETA ETD TTG Timpul total Viteza 0 50° 11.299' N 066° 22.209' W XXXX XXXX XXXX XXXX XXXX 8/5/2014 16:44 XXXX XXXX XXXX1 50° 10.275' N 066° 23.637' W 1.38 nm 221.8° 1.38 nm 0.02 nm 8/5/2014

17:048/5/2014 17:04 00d 00h 20m 00d 00h 20m 4.0 kt

2 50° 07.874' N 066° 23.638' W 2.40 nm 180.0° 3.78 nm 0.02 nm 8/5/2014 17:21

8/5/2014 17:21 00d 00h 17m 00d 00h 37m 8.3 kt

3 49° 53.796' N 066° 05.519' W 18.31 nm 140.3° 22.09 nm 0.02 nm 8/5/2014 18:49

8/5/2014 18:49 00d 01h 27m 00d 02h 05m 12.5 kt

4 49° 06.191' N 063° 39.273' W 106.58 nm 116.6° 128.66 nm 0.02 nm 9/5/2014 3:19

9/5/2014 3:19 00d 08h 29m 00d 10h 35m 12.5 kt

5 48° 06.622' N 061° 11.596' W 114.71 nm 121.3° 243.37 nm 0.02 nm 9/5/2014 12:28

9/5/2014 12:28 00d 09h 09m 00d 19h 44m 12.5 kt

6 47° 27.229' N 059° 35.718' W 75.73 nm 121.4° 319.10 nm 0.02 nm 9/5/2014 18:31

9/5/2014 18:31 00d 06h 02m 01d 01h 47m 12.5 kt

7 46° 21.691' N 056° 25.828' W 145.77 nm 116.7° 464.86 nm 0.02 nm 10/5/2014 6:08

10/5/2014 6:08 00d 11h 37m 01d 13h 24m 12.5 kt

8 46° 16.833' N 052° 29.983' W 163.53 nm 091.7° 628.39 nm 0.02 nm 10/5/2014 19:14

10/5/2014 19:14 00d 13h 05m 02d 02h 30m 12.5 kt

9 46° 22.288' N 050° 48.534' W 70.52 nm 085.6° 698.91 nm 0.02 nm 11/5/2014 0:52

11/5/2014 0:52 00d 05h 38m 02d 08h 08m 12.5 kt

10 46° 39.443' N 048° 31.324' W 96.30 nm 079.7° 795.21 nm 0.02 nm 11/5/2014 8:33

11/5/2014 8:33 00d 07h 40m 02d 15h 49m 12.5 kt

11 49° 13.467' N 005° 03.556' W 1759.56 nm

085.0° 2554.77 nm 0.02 nm 17-05-2014 04:11

17-05-2014 04:11

05d 19h 38m 08d 11h 27m 12.5 kt

12 49° 48.994' N 002° 52.482' W 92.51 nm 067.4° 2647.29 nm 0.02 nm 17-05-2014 10:52

17-05-2014 10:52

00d 06h 40m 08d 18h 08m 12.5 kt

13 50° 19.995' N 000° 04.036' E 117.87 nm 074.7° 2765.16 nm 0.02 nm 17-05-2014 21:05

17-05-2014 21:05

00d 10h 13m 09d 04h 21m 12.5 kt

14 50° 30.132' N 000° 57.763' E 35.83 nm 073.5° 2800.99 nm 0.02 nm 17-05-2014 23:35

17-05-2014 23:35

00d 02h 29m 09d 06h 51m 12.5 kt

15 50° 42.515' N 001° 20.557' E 19.09 nm 049.5° 2820.08 nm 0.02 nm 18-05-2014 00:58

18-05-2014 00:58

00d 01h 23m 09d 08h 14m 12.5 kt

26

16 50° 54.658' N 001° 26.434' E 12.72 nm 017.0° 2832.80 nm 0.02 nm 18-05-2014 01:49

18-05-2014 01:49

00d 00h 51m 09d 09h 05m 12.5 kt

17 51° 08.009' N 001° 47.445' E 18.83 nm 044.8° 2851.63 nm 0.02 nm 18-05-2014 03:04

18-05-2014 03:04

00d 01h 15m 09d 10h 20m 12.5 kt

18 51° 14.909' N 002° 07.087' E 14.16 nm 060.8° 2865.79 nm 0.02 nm 18-05-2014 04:03

18-05-2014 04:03

00d 00h 58m 09d 11h 19m 12.5 kt

19 51° 24.462' N 002° 06.969' E 9.56 nm 359.6° 2875.35 nm 0.02 nm 18-05-2014 04:45

18-05-2014 04:45

00d 00h 41m 09d 12h 01m 12.5 kt

20 51° 33.495' N 002° 21.697' E 12.91 nm 045.5° 2888.26 nm 0.02 nm 18-05-2014 05:41

18-05-2014 05:41

00d 00h 55m 09d 12h 57m 12.5 kt

21 51° 46.640' N 002° 38.785' E 16.92 nm 039.0° 2905.18 nm 0.02 nm 18-05-2014 07:10

18-05-2014 07:10

00d 01h 29m 09d 14h 26m 10.2 kt

22 51° 52.469' N 003° 11.085' E 20.87 nm 073.8° 2926.06 nm 0.02 nm 18-05-2014 09:14

18-05-2014 09:14

00d 02h 04m 09d 16h 30m 10.2 kt

23 51° 58.967' N 003° 47.334' E 23.36 nm 073.8° 2949.42 nm 0.02 nm 18-05-2014 12:23

18-05-2014 12:23

00d 03h 08m 09d 19h 39m 8.3 kt

24 52° 00.083' N 003° 53.241' E 3.82 nm 073.0° 2953.24 nm 0.02 nm 18-05-2014 12:50

18-05-2014 12:50

00d 00h 27m 09d 20h 06m 8.3 kt

25 52° 00.692' N 003° 57.296' E 2.58 nm 076.3° 2955.82 nm 0.02 nm 18-05-2014 13:09

18-05-2014 13:09

00d 00h 18m 09d 20h 25m 8.3 kt

26 51° 59.446' N 004° 02.338' E 3.36 nm 111.8° 2959.17 nm 0.02 nm 18-05-2014 13:45

18-05-2014 13:45

00d 00h 35m 09d 21h 01m 5.6 kt

27 51° 58.584' N 004° 05.086' E 1.91 nm 116.9° 2961.08 nm 0.02 nm 18-05-2014 14:05

18-05-2014 14:05

00d 00h 20m 09d 21h 21m 5.6 kt

28 51° 58.199' N 004° 05.188' E 0.39 nm 170.7° 2961.47 nm 0.02 nm 18-05-2014 14:13

18-05-2014 14:13

00d 00h 07m 09d 21h 29m 3.0 kt

29 51° 56.476' N 004° 04.638' E 1.76 nm 191.2° 2963.23 nm 0.02 nm 18-05-2014 14:48

18-05-2014 14:48

00d 00h 35m 09d 22h 04m 3.0 kt

30 51° 56.143' N 004° 03.213' E 0.94 nm 249.3° 2964.17 nm 0.02 nm 18-05-2014 15:12

18-05-2014 15:12

00d 00h 24m 09d 22h 28m 2.3 kt

31 51° 56.139' N 004° 02.731' E 0.27 nm 272.2° 2971.10 nm 18-05-2014 15:28

XXXX 00d 00h 15m 09d 22h 44m 1.0 kt

27

28

4.3.6 Procedee de monitorizare a voiajului

Zona de navigatie Mijloace de navigatiePrincipale Secundare Tertiare

Golful Lawrence Navigatie radar GPS Navigatie astronomicaOceanul Atlantic de Nord GPS Navigatie radar Navigatie astronomicaCanalul Englez Navigatie radar GPS Navigatie costieraMarea Nordului GPS Navigatie radar Navigatie costieraPortul Rotterdam Navigatie radar GPS Navigatie costiera

4.3.7. Tabel cu mijloace de navigatie utilizate la schimbări de drum

Nr. WP Nr. International al farului

Relevment la schimbarea de drum

Distanta la schimbarea de drum

1 - 151° 1.272 - 25.5° 1.443 - 316.4° 15.824 - 234.9° 26.435 - 214° 23.696 - 49° 15.477 H0332 24.4° 26.328 - 313.6° 32.85

10 - 65° 21.9512 A1520 351° 5.4213 A1234 125.7° 42.4214 A1202 105° 23.3715 A1190 93.1° 8.4516 A1166 115.6° 5.8917 A0994 356.9° 1.3818 A992 334.6° 9.919 A992 262.5° 4.1423 B0630 232.5° 5.6324 B0633 112.8° 5.0125 B0633 138.9° 3.3

4.3.8 Tabelul farurilor vizibile de pe ruta de navigatie

Nr. Numele si locatia Latitudine Longitudine

Caracteristici Intensitatea Inaltimea Bataia

H0332 TETE DE GALANTRY 46°45.726N 056°08.892W

Scl. F1(2). A. 10.0s 18 m 21 Mm

A0228 START PT 50°13.358N 003°38.559W

Scl. F1(3). A. 10.0S 28 m 25 Mm

A1202 POINTE DU HAIT-BLANC LT 50°23.888N 001°33.647E

Scl. F1. A. 5.0s 45 m 23 Mm

A1190 CAP D'ALPRECH 50°41.895N 001°33.756E

Scl. F1(3). A. 15.0s 17 m 23 Mm

29

A1166 CAP GRIS-NEZ 50°52.098N 001°34.965E

Scl. F1. A. 5.0s 31 m 29 Mm

A1196 LA CANCHE 50°31.419N 001°35.524E

Scl. F1(2). A. 10.0s 56 m 25 Mm

B0633 MAASVLAKTE 51°58.204N 004°00.845E

Scl. F1(5). A. 20.0s 62 m 28 Mm

4.4 Descrierea unui echipament de navigatie folosit în planificarea,verificarea si monitorizarea rutei

RECPTORUL GPS-MK 8 PHILIPS Receptorul GPS-MK 8 functioneazã pe baza semnalelor primite de lasatelitii sistemului GPS (Global Position System). MK 8 este un aparat denavigatie care determinã pozitia, drumul si viteza deasupra fundului si oferãinformatii de navigatie pentru un punct selectat anterior. Sunt prevãzute un numãrde informatii audio si vizuale; MK 8 este un echipament simplu, precis si usor deutilizat, doar cinci taste fiind necesare pentru a controla toate functiile.Acuratetea în determinarea pozitiei este foarte bunã, în peste 95% din cazurifiind mai micã de 100 m, dar poate ajunge ocazional pânã la 300 m, în consecintã,informatiile derivate de vitezã si drum putând fi eronate.

Utilizarea sistemului GPSSe alimenteazã receptorul cu tensiune de la bord. Imediat dupã ce serealizeazã alimentarea, lumina de semnalizare rosie va pulsa pânã atunci cândprimul satelit va fi receptionat. În acest moment lumina rosie se va stinge siimediat ce pozitia actualã a navei a fost calculatã, se va aprinde lumina de traficverde. Navigatorul îsi va determina pozitia si va fi opertional în aproximativ 1minut.Urmarea aprinderii luminii de trafic verde este aparitia pe display a primeioptiuni din meniul GPS-ului, POSITION. În cazul în care un plan de navigatie(SAIL PLAN) a fost anterior definit, receptorul va comuta automat pe meniulNAVIGATE.Pentru ca navigatorul sã ofere informatii corecte, dupã pornire trebuieintrodusã corectia receptivã (DATUM). Imediat dupã ce corectia a fost introdusã,pe display va fi afisat meniul POSITION pentru ca utilizatorul sã poatã beneficiade informatia corectatã.Se recomanã ca mereu corectia DATUM sã fie introdusã, receptorulcorectând automat pozitia în concordantã cu noua corectie.Pentru o operare cât mai usoarã, functiile receptorului sunt structurate subforma unui meniu, dupã cum urmeazã: POSITION – este optiunea din meniu cu ajutorul cãreia putem afla pozitiaactualã a navei, ora, data, OFF SET-ul (corectia pentru timpul local), satelitii înfunctiune si numãrul satelitilor vizibili. Pozitia actualã în latitudine si longitudineva fi mãsuratã în grade, minute si sutimi de minute.

NAVIGATE – receptorul poate functiona în douã moduri: fãrã plan denavigatie introdus sau cu plan de navigatie introdus. În cazul în care în receptor nuam introdus un plan de navigatie, vom avea disponibile mai putine informatii, pedisplay fiind afisate drumul si viteza deasupra fundului. În cazul în care se navigãcu plan de navigatie introdus, putem obtine deiferite informatii de navigatie, cum

30

ar fi: numãrul urmãtorului punct (WPT), abaterea de la drum (XTE), relevmentulla urmãtorul punct (BEARING), distanta la urmãtorul punct (DISTANCE),VITEZA Si drumul deasupra fundului (COG, SOG). SAILPLAN – este optiunea din meniu cu ajutorul cãreia putem introduceun plan de navigatie. În SAILPLAN punctele de navigatie pot fi aranjate în ordinedoritã de utilizator, un nou plan de navigatie începând mereu cu pozitia 00,pozitie ce nu trebuie introdusã de operator. Dupã ce a fost introdusã si se pãrãsestemeniul SAILPLAN, punctul 00 va fi automat introdus. WAYPOINT – este optiunea prin intermediul cãreia punctele utilizatepentru planul de navigatie pot fi stocate în memoria receptorului. Se pot introducepânã la 100 de puncte (0-99), punctul 00 fiind punctul de plecare si este introdusautomat, iar punctul 99 poate fi introdus în meniul NAVIGATE ca relevment sidistantã.Poate fi util sã grupãm punctele de navigatie; punctele de la 0 la 20 potFi rezervate pentru marsurile frecvente, iar cele de la 20 la 40 pot fi rezervatepentru cele mai bune locuri de pescuit, etc.

ALARM – sistemul este prevãzut cu opt alarme functionale, fiecare în parteputând fi activatã/ dezactivatã prin ON/OFF. Când o alarmã este fixatã, un semnalsonor se va auzi, iar simbolul alarmei va apãrea pe display, indiferent de meniul încare suntem. Alarmele pot fi: de antenã, alarmã pentru baterie (se poate fixa olimitã pentru voltajul bateriei), alarma luminilor de trafic (dacã navigatorul nu aputut determina pozitia timp de 5 minute, alarma se va declansa), alarmã orarã,alarma XTE ( când limita fixatã pentru abaterea lateralã va fi atinsã, alarma se vadeclansa), alarma „aproach” (când nava s-a apropiat la o anumitã distantã deurmãtorul punct de navigatie, alarma se va declansa), alarma de ancorã (sedeclanseazã dacã ancora grapeazã), etc. SETUP – acest meniu asigurã accesul la o serie de facilitãti oferite dereceptor (RL/GC, 2D/3D, BLEEP, VAR, DEMO, DATUM, FILTER TIME, OFFSET, SAT INFO, etc.). Butonul MOB este o functie foarte importantã a receptorului GPS. Se apasãacest buton timp de 2 secunde, pânã când se declanseazã alarma. Automatreceptorul memoreazã momentul si pozitia, iar pentru conducerea navei înapoi lalocul incidentului, urmãtoarele informatii vor fi oferite de functia MOB:- timpul ce s-a scurs de la apãsarea butonului MOB, în minute;- relevmentul si distanta fatã de pozitia incidentului;- drumul si viteza deasupra fundului;- pozitia exactã a incidentului si ora exactã a incidentului.

31