PROIECTAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

download PROIECTAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

of 4

Transcript of PROIECTAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

PROIECTAREA I DESFURAREA ACTIVITII DIDACTICEProiectarea didactic: Definiie Proiectarea didactic este procesul de anticipare a pailor ce urmeaz a fi parcuri n realizarea activitii didactice. n limba englez se utilizeaz sintagma instructional design (design al instruirii) pentru a desemna demersul anticipativ ce permite desfurarea eficient a activitii didactice. Proiectarea activitii didactice este, deci, un demers de anticipare a obiectivelor, coninuturilor, metodelor i mijloacelor de nvare, a instrumentelor de evaluare i a relaiilor ce se stabilesc ntre toate aceste elemente n contextul unei modaliti specifice de organizare a activitii didactice (lecie, excursie didactic, etc.).Cristea (1996) distinge modelul modern sau curricular al proiectrii pedagogice de vechiul model, tradiional sau didacticist i sugereaz o analiz comparativ n funcie de urmtoarele aspecte: modelul didacticist al proiectrii pedagogice: - este centrat pe coninuturi, ndeosebi pe aciuni specifice procesului de predare; - coninuturile i subordoneaz obiectivele, metodologia i evaluarea didactic ntr-o logic a ;nvmntului informativ ; - relaiile dintre elementele activitii didactice sunt ntmpltoare, disparate, nedifereniate i nedefinite pedagogic, stabilindu-se mai ales sub presiunea coninutului i a sarcinilor de predare;ntreine dezechilibre n formarea formatorilor -iniial i continu - ntre pregtirea de specialitate (predominant i adesea monodisciplinar) i pregtirea psihopedagogic; Modelul curricular al proiectrii pedagogice: - este centrat pe obiective i propune aciuni didactice specifice procesului complex de predare-nvare-evaluare; - punctul de plecare l constituie obiectivele stabilite pentru elev n spiritul unui nvmnt formativ, bazat pe valorificarea potenialului de (auto)instruire - (auto)educaie al fiecrui elev/student; - ntre toate elementele activitii didactice (obiective - coninut - metodologie - evaluare) se stabilesc raporturi de interdependen, determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice; - asigur echilibrul dintre pregtirea de specialitate a formatorilor (conceput interdisciplinar, cu o disciplin principal i cel puin una secundar) i pregtirea psihopedagogic; Tipuri de proiectare didactic.n funcie de orizontul de timp luat ca referin, distingem dou tipuri fundamentale de proiectare pedagogic: proiectarea global - are drept referin o perioad mai mare din timpul de instruire: de la un ciclu colar la un an de studiu; se concretizeaz n elaborareaplanurilor de nvmnt i a programelor colare;proiectarea ealonat are ca referin perioade mai mici de timp , de la anul colar pn la timpul consacrat unei singure activiti didactice i se concretizeaz n:- proiectarea activitii anuale proiectarea activitii semestriale proiectarea pe uniti de nvare (teme, capitole); proiectarea leciei.A) Proiectarea activitii anuale, pe baza planului de nvmnt i a programei colare presupune: identificarea obiectivelor generale urmrite n predarea disciplinei; analiza coninutului, identificarea unitilor mari de coninut (capitole, teme) i a succesiunii lor; ealonarea n timp (precizarea numrului de ore pentru fiecare unitate i precizare a datei sau a sptmnii din structura anului colar); distribuia timpului pe tipuri de activiti: predare, fixare i sistematizare, evaluare.Model orientativ al proiectrii anuale:An de studiu: Disciplina: Clasa: Obiective generale: Bibliografia:B) Proiectarea activitii semestriale este o continuare a proiectrii anuale i poate include, pe lng elementele specifice unei proiectri anuale, o prim anticipare a strategiilordidactice i a posibilitilor de evaluare, n funcie de obiectivele urmrite i de coninutul detaliat.Model orientativ al proiectrii trimestriale:- An de studiu: -Disciplina:-Clasa:-Obiective generale:- Bibliografia:C) Proiectarea pe uniti de nvare reprezint o achiziie modern a teoriei i practicii educative romneti, implementate cu ocazia reformei curriculare. Reprezint proiectarea unei uniti tematice mai cuprinztoare, de regul un capitol.Model orientativ al proiectrii unei uniti de nvare :-Unitatea de nvare:- Numr de lecii alocate: D) proiectarea unei activiti didactice, nseamn, cel mai adesea, proiectarea leciei, datorit ponderii mari pe care o ocup lecia n ansamblul formelor de organizare i desfurare a activitii didactice.Etapele proiectrii leciei. Proiectarea leciei presupune un demers anticipativ pe baza unui algoritmprocedural ce coreleaz urmtoarele patru ntrebri:- Ce voi face ?- Cu ce voi face ?- Cum voi face ?- Cum voi ti dac am realizat ceea ce mi-am propus ? Aceste patru ntrebri sunt expresia celor patru etape fundamentale nproiectarea leciei:Etapa I: identificarea obiectivelor leciei. Pentru proiectarea i desfurarea unei lecii este important: - s exprimm obiectivul fundamental sau scopul leciei n funcie de obiectivele disciplinei i ale sistemului de lecii n care se integreaz lecia:comunicarea/nsuirea unor cunotine; formarea unor priceperi i deprinderi; etc.; n funcie de obiectivul fundamental se precizeaz tipul leciei; s identificm corect obiectivele operaionale ale leciei;Etapa a II-a: analiza resurselor.Dup identificarea obiectivelor, profesorul trebuie s realizeze o analiz detaliat a principalelor categorii de resurse implicate n desfurarea activitii:- resurse umane: elevul (trsturi de personalitate, interese, trebuine de nvare, etc.); profesorul (pregtire tiinific i psihopedagogic, competen comunicativ, etc.);- resurse de coninut didactic: ansamblul valorilor educaionale (cunotine,priceperi, deprinderi, capaciti, atitudini) ce fac obiectul procesului depredare/nvare; selecia coninuturilor didactice se face n funcie de obiectivele identificate (abordare curricular), pe baza planului de nvmnt, a programei colare, a manualului colar i a altor materiale informative cu caracter didactic;- resurse de ordin material: materiale didactice i mijloace tehnice care pot contribui la eficientizarea activitii;- locul desfurrii activitii (clas, laborator, atelier, bibliotec, etc.);- timpul disponibil pentru o activitate didactic.Etapa a III-a: elaborarea strategiilor didactice optime.Conturarea strategiei didactice permite deja profesorului s-i imagineze scenariul aproximativ al activitii sale. Cum putem fi siguri c alegem cea mai potrivit strategie ? Nu ntmpltor aceast etap urmeaz dup identificarea obiectivelor i analiza resurselor. Principalii factori care contribuie la selectarea i mbinarea celor trei M ntr-o strategie didactic sunt:- specificul activitii (comunicare/nsuire de cunotine, evaluare, formare depriceperi i deprinderi, etc.);- obiectivele operaionale identificate;- contextul psihopedagogic al instruirii (gradul de motivare al elevilor, nivelulpregtirii lor);- contextul material al instruirii (materiale i mijloace didactice disponibile);- stilul i personalitatea profesorului.Etapa a IV-a: elaborarea instrumentelor de evaluare.Am identificat, ntre funciile obiectivelor educaiei, o funcie evaluativ;precizarea corect a obiectivelor i a posibilitilor de operaionalizare a acestora ofer un sprijin serios n procesul de evaluare a rezultatelor elevilor i a activitiiprofesorului, sugernd alegerea unor instrumente de evaluare adecvate obiectivelorpropuse, utilizarea lor n anumite momente ale desfurrii activitii, precum i interpretarea i utilizarea rezultatelor n sensul optimizrii activitii i, implicit, alpregtirii elevilor. Proiectul de lecie: model orientativ - Data: - Clasa: - Disciplina: - Tema: - Tipul leciei: - Obiectivul fundamental: - Obiective speciale i modaliti de operaionalizare: - Metode i procedee didactice: - Mijloace de nvmnt.