proiectare

7/21/2019 proiectare

http://slidepdf.com/reader/full/proiectare-56d969ebe7d05 1/38



Proiectarea pedagogică este procesul de anticipare a paşilorce urmează a f parcurşi în realizarea activităţii didactice.

Nivelurile activităţii de proiectare pedagogică sunt:• nivelul general sau macro-• nivelul proiectării eşalonate, până la nivelul activităţilor

concrete, cotidiene ale cadrului didactic Modele de acţiune implicate în activitatea de proiectare:a. modelul tradiţional – centrat pe conţinuturile instruirii, motiv

pentru care subordonează logicii proprii învăţării informative atâtobiectivele, cât şi metodologia.

b. modelul de proiectare curiculară – dezvoltat la nivelul didacticiipostmoderne, ind centrat pe obiectivele activităţii deproiectare şi evaluare, presupune proiectarea interdependenţelordintre elementele componente ale activităţii didactice:

biective !onţinuturi în logica unui învăţăm"nt Metodologie prioritar #ormativ $valuare



%ezvoltarea curriculară a proiectarii pedagogice impune angajarea unuidemers global, asumat ca politică a educaţiei cu trei niveluri decizionale:

&' nivelul deciziilor macrostructurale de ordin flosofc şi politic careimplică :

stabilirea opţiunilor #undamentale eprimate prin idealul educaţional! stabilirea resurselor pedagogice necesare la scara întregului sistem

educaţional!

(' nivelul deciziilor macrostructurale de ordin pedagogic care implică: stabilirea criteriilor de elaborare a planurilor de învăţământ eprimate ca

principii valorice de abordare a instruirii!

stabilirea prolurilor de formare – dezvoltare a personalităţii elevilor pe trepte,cicluri, ani de învăţământ eprimate ca principii cu valoare de obiectiveterminale!

stabilirea modalităţilor de evaluare globală "eamene de absolvire şi deadmitere# şi parţiale "probe docimologice anule şi semestriale#$

)' nivelul deciziilor microstructurale care:

stabilesc obiectivele specifce disciplinelor de învăţăm"nt* stabilesc resursele pedagogice necesare pentru realizarea obiectivelor

specice: conţiuturi, metode de predare-învăţare-evaluare, condiţileinterne şi externe de învăţăre;

stabilesc modalitaţile de evaluare parţială a elevilor la lecţie, capitol,semestru, an de studiu$



rodusele proiectării curriculare (pedagogice)

a' la nivel macrostructural • plan de învăţământ • programe şcolare

• manuale şcolareb' la nivel microstructural "realizate de profesor# planicări ale activităţii anuale planicări semestriale proiecte specice unui sistem de lecţii ce congurează o unitate de instruire proiecte de învăţare la nivelul ecărei lecţii

lanificarea calendaristică

%eforma sistemului românesc de învăţământ a adus în atenţie un nou modde proiectare pedagogică, bazat pe unităţile de învăţare (Ghid metodologic,&''&#$ (ceasta constituie o ipostază a macroproiectării, care are careferinţă conţinuturi mai vaste, reunite prin aceleaşi tipuri de obiective$

rogram a şcolară

)lementul central în realizarea proiectarii didactice este programaşcolară. )a reprezinta un document reglator +stabileşte obiectivele-ţintele ce urmează a atinse prin intermediul actului didactic#$

*rograma şcolară nu este o tablă de materii a manualului şi nici nuurmăreşte îngrădirea activităţii profesorului$



roiectarea demersului didactic presupune următorii paşi:

lecturarea programei planifcarea calendaristică proiectarea secvenţială +a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor'

ecturarea programei se face pe orizontală, în succesiunea:biectiv cadru biective de re#erinţă !onţinuturi /ctivităţi

de învăţare +iecarui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de re#erinţă +realizate cu

ajutorul unităţilor de conţinut, ce care se regăsesc în ultima parte a programei#$ *rofesorul: selectează din lista de conţinuturi acele unităţi de conţinut care

mijlocesc atingerea obiectivelor* poate opta pentru folosirea unora dintre

activităţile recomandate din programă sau poate construi activităţi proprii"eemplele din programa au un caracter orientativ, de sugestie, nu implicăobligativitatea utilizării numai a acestora#$

Planifcarea calendaristică este, în contetul noului curriculum, un documentadministrativ care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei"obiective de referinţă şi conţinuturi# cu alocarea de timp considerată optimă decătre profesor pe parcursul unui semestru, respectiv a unui an şcolar$

n elaborarea planifcărilor sunt recomandate următoarele etape:1. realizarea asocierilor dintre obiectivele de re#erinţă şi conţinuturi

2. împărţirea pe unităţi de învăţare

3. stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare

. alocarea timpului considerat necesar pentru !ecare conţinut, înconcordanţă cu obiectivele de re#erinţă vizate.



ntregul cuprins al planicarii are valoare orientativă, eventualelemodicari determinate de aplicarea efectivă la clasa putând consemnate

în rubrica -.bservaţii/$ *lanicarile pot întocmite după următoarele rubrici:

Planifcare calendaristică

0coala…………………………… Profesor………………………………………….

isciplina………………………… !lasa "#r. ore săptăm$nal " %nul……………..

(cest tabel conţine:

1 unităţile de învăţare- se indică prin titluri "teme# stabilite de profesor!

1obiectivele de re#erinţă- sunt trecute cu numerele lor din programaşcolară!

1conţinuturile-selectate din lista de conţinuturi a programei2 din materialeauiliare!

1numărul de ore alocat- stabilit de profesor, în funcţie de eperienţaacestuia şi de nivelul de ac3iziţii ale elevilor clasei$

0nitatea de învăţare

biective dere#erinţă

!onţinuturi Numărulde orealocate

1ăptăm"na

bservaţii

4 & 5 6 7 8



roiectarea unei unităţi de învăţare (

proiectarea

secvenţială)

9e realizează după întocmirea planicării calendaristice$0nitatea de învăţare este elementul generator al planicarii calendaristice, care

constituie o entitate supraordonată a lecţiei, cuprinz$nd un sistem delecţii structurate după un sistem de referinţă corelativ, cel al obiectivelor-cadru sau al obiectivelor de re#erinţă.

0nitatea de învăţare reprezintă o structură didactică desc"isă şi #exibilă cuurmătoarele caracteristici$ - determină formarea unui comportament specicprin integrarea unor obiective de re#erinţă* 1este unitară din punct de vedere tematic!

1 se desfăşoară în mod continuu pe o perioadă de timp!

1se nalizează prin evaluare$ %ealizarea unităţii de învăţare este un demers proiectat de !ecare pro%esor. /locarea timpului afectat unei unităţi de învăţare se face prin planicarea

anuală$ n proiectarea unei unităţi de învăţare se au în vedere următoarele aspecte:1) identificarea s etului de cunoştinte neces ar abordă rii noului conţinut

prin:

precizarea noţiunilor de bază şi a comportamentelor operatorii necesarepentru înţelegerea şi prelucrarea noului conţinut! proba de evaluare iniţială +predictivă'2) prezentarea unei situaţii-problemă d esprinse din viaţa reală care: oferă elevului pretetul1problemă motivant! anunţă obiectivele instruirii$

2ezolvarea situaţiei-problemă va posibilă după parcurgerea demersului deinstruire, pentru dobândirea competenţelor specifce.



3) activităţi de învăţare preg ătitoare pentru: abordarea desc3isă, prin descoperire, a unor e3emple din viaţa reală* valoricarea ac3iziţiilor dobândite anterior! compatibilizarea noilor cunoştinte cu eperienţa anterioară într1o formă

accesibilă) introducerea sup ortului noţional pentru: observarea, eplorarea sistemelor, proceselor, fenomenelor! identicarea eemplelor semnicative care să constituie puncte de referinţă în

abordarea noţiunilor! esenţilizarea şi prezentarea într1un limbaj simplu şi clar$!) modelare prin: alegerea de modele care permit rezolvarea situaţiei1problemă prezentate iniţial! aplicaţii relevante pentru modelarea unui demers de analiză a ipotezei! descoperirea şi sistematizarea informaţiilor în scopul rezolvării problemei! interpretarea rezultatelor şi stabilirea concluziilor! demers dirijat 2 semidirijat : cu activitate organizată pe grupe sau individual sarcini precise, punctuale") e#ersare direcţionată prin: alegerea sarcinilor care să răspundă necesităţilor de #ormare a competenţelor

specifce* aplicaţii ordonate progresiv, cu scop de antrenament şi care conduc la elaborareaunor strategii de rezolvare a problemelor şi situaţiilor1problemă! elaborarea şi aplicarea unor probe de evaluare formative 2 curente!$) probleme cu rol de aprofundare şi carac ter generalizator pentru: organizarea de activităţi diferenţiate pentru valoricarea diferitelor stiluri de

învăţare şi a diferenţierilor individuale! elaborarea şi aplicarea unor probe de evaluare sumativă$



denticarea unei unităţi de învăţare se face prin tema acesteia$

4emele5enunţuri complee legate de analiza scopurilor învăţării,#ormulări originale6 preluate din lista de conţinuturi ale programei2din manual.

n condiţiile noului curriculum, lectura manualului nu mai este în modobligatoriu liniară$

Programa trebuie parcursă în mod necesar de către toţi, manualul însă se pliaza unei citiri personale şi adaptate$

;onceptul de 07 materializează conceptul de demers didactic personalizat, &e'ibiliz$nd proiectarea didactică.

2ubricatura pentru proiectarea unităţii de învăţare:

0nitatea de învăţare8888888888888888888888.!N97N04027 2!1

/!4774;97%$<N;9/2$

2$1021$ $/0/2$

4 & 5 6 7



&. %onţinuturile prevăzute de manual pot suferi anumiteintervenţii, ca în sc3ema următoare:



2& ' < obiectivele de referinţă conţinute de programa şcolară "cu codurile lor:4$4, 5$&#!% 5 competenţele specice conţinute de programa şcolară "cu codurile lor:&$4, 5$5#

3& *ctivităţile de învăţare se construiesc prin corelarea &' cu conţinuturileselectate$

/ctivitaţile de învăţare vor în concordanţă cu nivelului de vârstă al elevilor$ n proiectarea =, profesorul adaugă ecărei activităţi de învăţare acele resurse pe care

le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizarea demersului didactic$

& esursele cuprind:

a( resurse materiale$

1 manuale!

1 tete auiliare "culegeri, antologii, enciclopedii, 3arti, tabele, planse#!1 mijloace audio1vizuale$

b' resurse procedurale$

1 tipul de organizare a clasei!

1 metode şi procedee didactice!

1 alocare de timp!

c( resursa spaţiu ) în care se desfăşoară ora de curs#d( resurse umane $

-elevul cu personalitatea sa,

1profesorul cu eperienţa sa

1influenţele comunităţii&



!& +valuarea (î n nalul ecarei =, cel putin o oră# %ubrica de evaluare cuprinde tipul de evaluare

(predictivă,

formativă, sumativă) şi metodele şi instrumentele de evaluarecare pot : e tradiţionale (probe scrise, probe orale, probe

practice), e complementare (observarea sistematică a elevilor,

investigaţia, proiectul, portofoliul, tema pentru acasă, tema de

lucru în clasă, autoevaluarea)&

)valuarea evidenţiază progresul înregistrat de elevi în parcurgerea =,ceea ce pot #ace ei, utilizând ceea ce ştiu, nu cantitatea de in#ormaţii.

roiectarea lecţiei

Proiectarea lecţiei- acţiuni orientate în direcţia pregurării, prindescriere detaliată, a întregului program de desfăşurare a lecţiei$ $ >inga consideră că realizarea unui proiect didactic se bazează, din

perspectiva celui care îl concepe, pe următoarele elemente: !unoaşterea elementelor de bază ale proiectării didactice* !unoaşterea şi stap"nirea principiilor procesului de învăţăm"nt şi

a te=nologiei didactice* !unoaşterea clasei de elevi* !apacitatea de anticipare şi g"ndire creatoare a pro#esorului în

proiectarea lecţiei.



*rogramul de proiectare al lecţiei se grupează "cf$ %$ ?agne#, în jurul atrei elemente -c=eie, formulate interogativ:

• pre ce tind stabilirea obiectivelor operaţionale.n formularea lor se va specica comportamentul per#ormativ alelevilor$ Proiectarea obiectivelor presupune cunoaşterea :

1rezultatelor obţinute la lecţiile anterioare!1condiţiilor concrete implicate în activitatea ce se va realiza în lecţia nouă$• %um să a.ung acolo te=nologia utilizată pentru atingerea

obiectivelor propuse:-organizarea conţinutului in#ormaţional*-metodele, procedeele şi mi>loacele folosite pentru transmiterea lui!-e3erciţiile folosite în acest scop$$tape: 1organizare a conţinutului*

-prelucrarea şi ordonarea in#ormaţiilor în concordanţă cuposibilităţile de asimilare a elevilor!

-proiectarea strategiei didactice de transmitere a conţinutuluivizat$

• %um voi şti c/nd am a.uns verifcarea atingerii obiectivelor$9e stabilesc instrumentele şi te=nicile adecvate de înregistrare şimăsurare a rezultatelor +de evaluare'.



$tape succesive:a' precizarea fnalităţilor +scopuri, obiective de re#erinţă'*b' cunoaşterea resurselor şi a condiţiilor de des#ăşurare a procesului instructiv-

educativ*

c' organizarea şi pregătirea conţinutului procesului de instruire şi educaţie,d' identifcarea obiectivelor operaţionale*e' stabilirea activităţilor de predare-învăţare*#' identifcarea modalităţilor de evaluare care ar f cele mai indicate pentru

evaluarea rezultatelor. Părţile unui proiect didactic:

1) partea introductivă

(sunt specicate elementele de reper ale activităţii pentru):

1identifcarea instituţiei +şcoala, clasa, propunatorul'-identifcarea unităţii de învăţare +aria curriculară, disciplina, unitatea de

învăţare6tema, tipul lecţiei, durata'1identifcarea fnalităţilor propuse: obiectivul cadru6competenţa generală,

obiectivele de re#erinţă 6 competenţele specifce, obiectivele operaţionale,resursele materiale: bibliografe, mi>loace de învăţăm"nt, metode si procedee,#orme de organizare a colectivului, #orme de evaluare.

2) derularea propriu-zisă a evenimentelor instruirii0 scenariul didactic care

cuprinde:- organigrama de instruire 6des#ăşurarea activităţii*1 probele de evaluare*- ane3e: sc3ema lecţiei care se scrie pe tabla, modelul la scara redusă a unor planşe,

modelul şelor de lucru$



$venimentele principale ale lecţiei specice lectiilor mite, sau de dobândire denoi cunostinte "cf$ $ >inga #:

1& %aptarea atenţiei

2& *nunţarea temei şi enunţarea obiectivelor

3& eactualizarea cunoştinţelor

& rezentarea noului conţinut

!& 'bţinerea performanţei

"& *sigurarea feed-bac-ului (evaluarea performanţelor)&

%aracteristicile proiectului didactic

+laborarea şi realizarea proiectului:

$laborarea- efortul profesorului de concretizare a unor teze2 legităţi stiintice la osituaţie concretă de instruire$

2ealizarea- transpunerea în practică a acelor proiectate$

roiectarea este stabilirea unui model teoretic, pe când realizarea este

trans%ormarea praxiologică a acestuia "poate presupune apariţia unor situaţiiimprevizibile ce ţin de deciziile de moment ale profesorului#$ @eci, proiectul didacticare un caracter probabilist "oricât de minuţios ar elaborat proiectul, nu se potanticipa toate fenomenele lecţiei#$

Proiectul didactic conferă activităţii didactice un suport ştiinţi!c şi imprimăprocesului de predare1învăţare un caracter normativ şi te"nic. %ealizarea lui esterezultatul artei didactice a profesorului$



*ccepţiile noţiunii de strategie educaţională

a'%iri>area activităţilor de predare - învăţare

1trategia: 1 este *o structură procedurală+ "Aastian (, *o stareacţională corespunzătoare unor demersuri !xe de conducere şiorganizare a clasei de elevi printr-o corelare speci!că între predare şi învăţare+ "?eulen#, *un ansamblu de acţiuni coordonateşi armonios integrate, menite să dirieze învăţarea în vederearealizării obiectivelor pre%ormulate+ "Blăsceanu#

1cuprinde operaţii şi acţiuni "ecare operaţie având procedeulsău, ecare acţiune având te"nica sa#$

b'Planifcarea si organizarea instruirii1trategia 1este *ansamblul de resurse şi metode plani!cate şi

organizate de pro%esor în scopul de a permite elevilor să atingăobiectivele stabilite+ ";erg3it#, *un mod de abordare a învăţării şi predării, de combinare şi organizare optimă a metodelor şimiloacelor avute la dispoziţie, precum şi a %ormelor de grupare aelevilor, în vederea atingerii obiectivelor urmărite "=C)9;.#, *unmod de abordare a învăţării şi predării, de combinare şi organizareoptimă a metodelor şi miloacelor avute la dispoziţie, precum şia%ormelor de grupare a elevilor, în vederea atingerii obiectivelorstabilite+ ";erg3it#$



/bordarea decizională a unei situaţii instrucţionale

1trategia este un *mod deliberat de programare a unui set de acţiuni sau operaţiide predare şi învăţare orientate spre atingerea în condiţii de maximă e!cacitateşi e!cienţă a obiectivelor prestabilite+, o serie de *acţiuni decompozabile într-osuită de decizii-operaţii, !ecare decizie asigurnd trecerea la secvenţaurmătoare pe baza valori!cării in%ormaţiilor dobndite în etapa anterioară+

"*otolea#, *o ipoteză de lucru, o linie directoare de acţiune căreia i se asociază unanumit mod global de organizare a învăţării şi a condiţiilor învăţării, de utilizarecu precădere a unor metode şi miloace+ ";erg3it#$

1trategia ,,se deosebeşte de algoritm prin aceea că o%eră momente de opţiune încare se impune mani%estarea unui comportament inteligent )eventual euristic(, pe cnd algoritmul presupune o stare mecanică de derulare a unei secvenţeacţionale/ "(usbel#

!oncluzii: -strategia presupune un mod de abordare a unei situaţii de instruirespeci!ce, d$p$d$v$: 1psi=osocial "relaţii şi interacţiuni#!

-psi=opedagogic "motivaţie, personalitate, stil de învăţare etc$#!

1prin intermediul strategiei se raţionalizează conţinuturile instruirii, determinându1se totodată structurile acţionale pentru atingerea obiectivelor*

1 strategia are o structura multinivelară$ metode de instruire,

mi>loace de instruire,

#orme de organizare ainstruirii,

interacţiuni şi relaţiiinstrucţionale,

decizia instrucţională.

1 strategia e demers de optimizare a instruirii, ind un mod funcţional degestionare a resurselor instrucţionale în vederea atingerii criteriilor de e!cienţă$



a' 2eprezentarea cadrului didactic "concepţia pedagogică generală şipersonală# asupra procesului de învăţământ: face referire la elementele detradiţie şi de modernitate, la -poziţia teoreticăD a profesorului, la aşteptările,competenţa şi c3iar la personalitatea sa$

b'biectivele situaţiei instrucţionale vor genera resursele previzionale şirestricţiile educaţionale anticipate, consituind şi un indicator al ecienţeiviitoare a strategiei "un nivel ridicat al focalizării pe obiective ar puteadetermina un nivel mai ridicat al şanselor de reuşită#$

c' 1tructura şi natura unităţilor de conţinut, într1un sens general, spreeemplu, de predarea ştiintei ca proces, dar şi ca produs, poate săinEuenţeze decisiv pragmatica unei strategii!

d' 4ipul de învăţare este o variabilă decisivă în reuşita unei strategiieducaţionale: fundamentarea instrucţională a strategiilor pe teoriile

învăţării "care prin varietate şi nuanţare pot constitui surse de dezvoltareulterioară#, trebuie să devină un adevarat principiu al elaborării uneistrategii performante$

e' 1tilul de predare este o dimensiune activă, dinamică a instruirii,inEuenţând în mod decisiv starea de eistenţă instrucţională a strategieiprin contribuţia adusă la constituirea şi -ec3ilibrareaD unei relaţiieducaţionale armonioase$

#' !aracteristicile psi=osociale ale partenerilor implicaţi în actul de

instruire vizează o analiza duală$ aspectele de personalitate, individuale"psi3ologice#! particularităţile psi3osociale ale grupului1clasă$g' $rgonomia spaţiului şcolar poate deveni o variabilă de maimă

importanţă "mai ales în proiectarea unor strategii alternative,nestandardizate#!

=' 4impul de instruire reprezintă un criteriu important în proiectareaoricărui proces ecient2 a strategiilor de instruire, ind totodată şi un criteriude evaluare pentru proces în globalitatea lui$



• după domeniul activităţilor instrucţionale predominante "Aloom,4FG4! ;erg3it,4FF5#:

- strategii cognitive,

- strategii psi"omotrice,-strategii a%ectiv-motivaţionale,

- strategii combinatorii;

• după strategiile +logica' g"ndirii "@i Besta,4FG5*Corman,4FG7!;ampione,AroHn,4FFG#:

-strategii inductive "traseul cognitiv porneşte de la percepţia intuitivă la eplicaţie, de laeemplul concret la idee#!

1 strategii deductive "traseul cognitiv porneşte de la principiu la eemplu, de la ipoteză lafaptul testat prin observaţie şi eperiment#!

1 strategii analogice "traseul cognitiv este mediat printr1un model#!1strategii transductive "traseul cognitiv este unul sinuos, prin apelul la raţionamente

tranzitive, metaforice, eseistice etc$#!1 strategii mixte "traseul cognitiv este unul compilativ, interactiv şi dinamic#!

• după gradul de structurare a sarcinilor de instruire "directivitate2permisivitate#".ICeal, 4FGG! Jertsc3, 4FF4! lucu, 4FFF! ;oli, 4FFF#:

1 strategii algoritmice "impun o dirijare strictă a învăţării, prescriind un comportamentspecic ecărui obiectiv#!-strategii semi-prescrise, nealgoritmice "dirijarea nu mai este strictă pentru procesul de

învăţare, iar comportamentele vizate de obiective nu mai sunt atât de clar conturate#!1 strategii euristice "cultivă descoperirea, încurajând comportamentele de căutare, sprijină

elevul în procesul de luare a deciziilor, punându1l în situaţii de risc şi incertitudine etc$#$



&.rganizarea elevilor: individual* grupal*

#rontal.

(. rganizarea conţinutului ve=iculat în timpul procesului: #ragmentat*

integrat înunităţi*

global.). Prezentarea conţinutului: e3pozitiv*

problematizant* prin descoperire.?. 7ntervenţiile cadrului didactic: permanente*

episodice* alternante.

@. $3erciţii aplicative sau de consolidare: imediate* seriale* am"nate.A. $valuarea: sumativă* #ormativă* alternantă.



a' Baza de analiză• $3aminarea variabilelor instrucţionale:1 obiective!1 conţinuturi!

1 resurse: psi3ologice, materiale, de timp, ec3ipamente!1 metodologii!1 evaluare!1 retroacţiune 1 feedbacK$ $valuarea #actorilor psi=opedagogici ce pot inCuenţa învăţarea

globală6conte3tuală:1 participarea mentală şi zică a elevilor!

1 gradul de aplicabilitate a conţinuturilor "transferul#!1 respectarea ritmurilor individuale optime de învăţare!1 retroacţiunea 1 feedbacK1ul!1 motivaţia instrucţională$b' Baza de sinteză /legerea şi combinarea variabilelor aCate în situaţie #avorabilă la nivel de opţiune

"modul de abordare a învăţării şi organizarea acesteia#$ 1inteza se orientează cătrespecicarea următoarelor elemente:

1 reprezentarea cadrului didactic despre învăţare "modul de organizare şi de abordare a învăţării#!

1 metode de instruire!1 mijloace de instruire!1 forme de organizare a instruirii!1 interacţiuni şi relaţii instrucţionale! 1 decizia instrucţională$



4ipuri de startegii de instruire:

1&etode de instruire

2&i.loace de instruire

3&4orme de organizare a instruirii

3&5nteracţiuni şi relaţii instrucţionale

&6ecizia instrucţională

1&etode de instruire

Metoda-cale de acţiune comună profesor1elevi, ce conduce la realizarea instrucţiei şieducaţiei "cf$ $ ;ergit#$

Noţiunea de metodă include patru elemente $

&. Punctul de plecare*(. Punctul fnal +rezultatul'*). 1ubiectul acţiunii*?. biectul asupra căruia se răs#r"nge acţiunea +elevul'. *rincipalele accepţii date metodei sunt:

-pra3iologică- metoda este o te"nică de execuţie care conduce la realizarea ţeluluipropus "ecare acţiune cuprinde o te"nică de lucru, o modalitate practică sau unmod specic de a acţiona, un %el anume de a proceda(;

-cibernetică1 metoda are semnicaţia unei te3nici de acţiune care conţine în structuraei: elemente de programare "a operaţiilor, a comportamentelor#! elemente decomanda "sau de dirijare a activităţii# şi elemente de retroacţiune "feed1bacK#$

Metoda 1o modalitate de direcţionare, însoţită de controlul rezultatelor imediate şide continua ameliorare2corectare2 ajustare a mersului procesului de învăţământ$



+#unctională şi structurală- metoda e un ansamblu organizat de procedeedestinate realizării practice a operaţiilor ce conduc la atingereaobiectivelor urmărite$

rocedeul reprezintă o te"nică de execuţie mai limitată, un detaliusau o componentă particulară a metodei$

Procedeele se subordonează nalităţilor de urmărit prin intermediulmetodei şi în cadrul ei şi îşi păstrează importanţa atâta timp cât situaţiao justică$

n general, relaţiile dintre metodă şi procedee sunt foarte dinamice "untermen se converteşte în celalalt şi invers#$

Buncţiile metodelor

1 #uncţia cognitivă + de conducere spre realizarea unor obiective decunoaştere şi de acţiune întemeiată pe cunoştinţe!

-#uncţia instrumentală - servesc drept -unelteD de lucru de care profesoriişi elevii se servesc pentru atingerea obiectivelor stabilite "metodele suntun mediator între elev şi materia de studiat, între profesori şi elevi,mijlocind studierea materiei respective#!

-#uncţia normativă + de indicare a procedeelor mobilizate, a manierei depredare, de învăţare!1#uncţia #ormativ-educativă - de inEuenţare, concomitent cu îndeplinirea

obiectivelor de cunoaştere a unor laturi ale personalităţii elevilor "a celorafectiv1motivaţionale2 a tipurilor de conduită morală, socială#$



Metodele pot clasicate după criterii diferite:

-criteriul istoric: -metodele vec=i +clasice sau tradiţionale'* -noi sau moderne*

-gradul de generalitate: -metode generale* -metode particulare sau speciale*-caracterul individual6social : metode de muncă individuală: libere* cu direcţia pro#esorului* programate* metode de muncă colectivă "cu întreaga clasă# metode de muncă #rontală "de adresare întregii clase, ecare elev

lucrând individual#!

-obiectivele urmărite: metode de predare propriu-zisă: de transmitere a cunoştinţelor* de asimilare a cunoştinţelor* metode de #ormare a priceperilor şi deprinderilor* metode de f3are şi consolidare* metode de aplicare * metode de evaluare a rezultatelor învăţării*



-caracterul activităţii mentale : metode algoritmice* metode nealgoritmice* metode euristice*

metode creatoare*-tipul de e3perienţă de învăţare : bazate pe învăţarea receptivă* bazate pe învăţarea prin descoperire* bazate pe învăţarea prin acţiune practică* bazate pe învăţarea prin invenţie* bazate pe învăţarea prin creaţie*-criteriul sursei cunoaşterii, "ce poate :

7. e3perienţa social-istorică a umanităţii "moştenirea culturală#!

77. e3perienţa dedusă din contactul direct cu realitatea*

777. e3perienţa bazată pe acţiunea practică#:/. metode de comunicare*D. metode de e3ploatare a realităţii*!. metode de acţiune*



-după suportul purtător de in#ormaţie "cuvântul oral, cuvântul scris sau în asociaţie cu imaginea şi sunetul 1 limbajul oral1vizual şi limbajul interior#:

a' Metode de comunicare orală: metode e3pozitive: povestirea, descrierea, e3plicaţia,

demonstraţia teoretică, prelegerea şcolară, prelegereauniversitară +cursul magistral', con#erinţa, e3punerea cu oponent,prelegerea-discuţie, con#erinţa-dezbatere, in#ormarea, micro-simpozionul, instructa>ul.

E/vanta>e:1 reprezintă modalităţi de transmitere ordonată, sistemică şi continuă a unui

sistem de cunoştinţe!

1 sunt căi simple şi funcţionale, directe şi rapide, economice şi ecace depredare!1 în epunerea prof$, elevii pot găsi un model coerent de gândire ştiinţică şi

de vorbire!1 conferă prof$ spontaneitate şi putere de adaptare la specicul temei$E%ezavanta>e:-oferă cunoştinţe de1a gata, în mod autoritar, obligându1i pe ascultători să

accepte cunoştinţele ca adevăruri!1 se menţine riscul de a genera pasivism la elevi, supercialitate şi formalism!1 cunoştinţele se reţin parţial şi se uită uşor!1 notiţele sunt fragmentare şi ineacte!1 provoacă scăderea rapidă a atenţiei!



metode interogative +conversative, dialogate':conversaţia euristică, discuţiile în grup, dezbaterea, discuţia-dialog, consultaţia în grup, preseminarul, seminarul, dezbatereade tip Fmasă rotundăG, dezbaterea FP=ilips-AAG, brainstorming-ul+asaltul de idei', colocviul.

E/vanta>e: 1activează auditoriul "din receptor devine partener de dialog#!

1dezvoltă gândirea interogativă, asociaţiile de idei, imaginaţiacreativă! 1 dezvolta intelectul prin solicitare şi eersare!

1Eeibilizează gândirea! 1activează şi mobilizează motivaţia intrinsecă! 1 asigură feed1bacK rapid!E%ezavanta>e: 1 mari consumatoare de timp!

1 nu pot utilizate oricând şi oricum! 1 lipsa de informaţii prin transfer! 1 riscul transformării interacţiunii într1un dialog steril!

1 utilizare neeconomicoasă a timpului! metoda problematizării 1 instruire prin rezolvări de situaţii-

problemă.

b' Metode de comunicare scrisă +livreşti' "bazate pe lecturatetului scris#: munca utiliz"nd manualul sau cartea, analiza+investigaţia' de te3t, in#ormarea, documentarea

E/vanta>e: 1 obişnuiesc elevul cu munca independentă! 1 în timp, va asigura autonomia funcţională a educatului!E%ezavanta>e: 1 studiul individual e o problemă de competenţă! 1 competenţa trebuie formată în timp cu ajutorul profesorului!

' d d i l i lă i i i fl i i



c' Metode de comunicare oral-vizuală - instruirea prin flme, instruirea cua>utorul transmisiilor televizate, instruirea prin te=nicile video,instruirea bazată pe înregistrări sonore

E/vanta>e: 1 solicită simultan mai mulţi analizatori! 1 creşte performanţele de reţinere a informaţiilor! 1 fac accesibile ideile teoretice "imagini#!

1 integrează informaţiile în scenarii actuale! 1 scurtează timpul de instruire!

E%ezavanta>e: 1 mari consumatoare de timp!d' Metode de comunicare interioară- reCecţia personală, e3perimentul

mintal.

D. Metodele de e3plorare organizată a realităţii +metodeintuitive'-după caracterul acţiunii e3plorării:a' Metode de e3plorare directă a realităţii "învăţare prin cercetare, prin

descoperire#: observaţia sistematică +independentă sau diri>ată',e3perimentul, cercetarea documentelor şi relicvelor istorice, e#ectuareade anc=ete, studiul de caz, studiile comparative, elaborarea demonografi, e3plorarea prin coparticipare la evenimentele vieţii

cotidiene*b' Metode de e3plorare indirectă a realităţii +bazate pe contactul cu

substituţii obiectelor şi fenomenelor reale#: metodele demonstrative,metoda modelarii:

E/vanta>e: 1eperienţa personală dobândită de educat în contactul cu realitatea! 1 formarea calităţilor şi capacităţilor de eplorare! 1 sporirea competenţei şi autonomiei în acest sens!



!. Metode bazate pe acţiune +metode practice'-dupa caracterul acţiunii:a'Metode de acţiune reală: metoda e3erciţiului +a e3ersării',

lucrările practice, lucrările de atelier, activităţi creative,elaborarea de proiecte-acţiune, activităţi de muncă productivă*

Metoda e3erciţiului:E/vanta>e: 1contribuie implicit şi la rezolvarea altor sarcini "adâncirea

înţelegerii noţiunilor, regulilor, prin aplicarea lor la situatii noi#! 1 consolidează cunoştinţele şi deprinderile!

1dezvoltă operaţii mintale, organizarea lor în structuri operaţionale! 1sporirea capacităţii operatorii a cunoştintelor, priceperilor şideprinderilor "posibilităţi de transfer al acestora#!

1 prevenirea uitării şi confuziilor!

1 dezvoltarea unor capacităţi şi aptitudini intelectuale şi zice, aunor calităţi morale şi trăsături de voinţă şi caracter!

b'Metode de acţiune simulată sau fctivă +metode de simulare': >ocurile didactice, >ocurile de simulare +interpretarea de roluri', învăţarea dramatizată, învăţarea pe simulatoare*

E/vanta>e: 1metoda jocului valorică avantajele dinamicii de grup,

interdependenţele, spiritul de cooperare, participarea efectivă şi totală la joc! 1 angajează şi elevii timizi sau cu ritm lent de învăţare! 1 creşte gradul de coeziune al clasei! 1 întăreşte trăsături morale! 1 sporeşte responsabilitatea, activismul , spiritul critic, iniţiativa!



%. Metode de raţionalizare a activităţilor de predare6învăţare: metodelealgoritmice, instruirea programată, instruirea asistată de calculator şi altemetode bazate pe principiul programării.

etodele cele mai uzitate la nivelul procesului de învăţăm/nt

+#punerea- prezentarea orală a unei teme prin organizarea logică a ideilor$ 0ondiţii$ 1 esenţializarea informaţiei! 1 ierar3izarea strictă a ideii! 1 enunţarea unor ipoteze şi teorii! 1 analiza şi interpretarea critică a unor puncte de vedere$ ariante: expunerea cu oponent, expunerea-dezbatere , expunerea

dialogată

a'$3punerea cu oponent- formă dramatizată a epunerii presupunândparticiparea unui al doilea cadru didactic sau a unui elev în calitate deoponent, care, prin intermediul unui simţ critic bine dezvoltat, poateinterveni în desfăşurarea epunerii cu întrebări, observaţii etc$, dinamizândşi înviorând cursul$

E/vanta>e: 1interpelările transformă epunerea într1o metodă mai activă şi mai

stimulativă! 1sporeşte participarea intelectuală a auditoriului$b'$3punerea-dezbatere- 3ibrid metodologic ecient în plan psi3ologic şi la

nivel de conţinut$ 9e foloseşte în situaţiile de instruire în care parcurgereaprealabilă a unei bibliograi nu mai face necesară epunerea integrală aconţinutului, ci mai ales rezumarea lui şi stimularea participării la dezbateri$

' $ di l tă bi l ii î t bă i di t



c' $3punerea dialogată combinare a prelegerii cu întrebări din parteaauditoriului legate de elementelor mai puţin înţelese, constituindu1se uncadru afectiv şi interacţional favorabil participării active a elevilor$

%onversaţia

!onversaţia -sistem de interacţiuni verbale "profesor1 elev2elev1 profesor# ce

contribuie la clasicarea şi precizarea noilor cunoştinţe, la aprofundarea înţelegerii şi integrării acestora, la sistematizarea şi vericarea lor$

Borme: 1!onversaţia euristică+ descoperirea de noi adevăruri2 cunoştinţe!

-!onversaţia de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor* -!onversaţia de verifcare sau de control + folosită în scopul

vericării, eaminării şi evaluării ac3iziţiilor cognitive!

-!onversaţia #ormativă 1 de sensibilizare, de întărire aconvingerilor2atitudinilor, opiniilor etc$

!onversaţia euristică-succesiune de întrebări, în alternanţă cu răspunsurileelevilor, care întreprind o investigaţie în sfera informaţiilor deja deţinute$

*rin prelucrarea informatiilor, elevii ajung la elaborarea unor noicunoştintţe, a unor noi generalizări, la imaginarea unor soluţii sau

alternative la problemele luate în discuţie$4ipuri de întrebări:+convergente$ analize, comparaţii, sinteze, asociaţii

de idei!

1divergente$ eersează gândirea, produc o diversitate desoluţii!

1de evaluare$ elevii emit udecăţi de valoare proprii.



tudiul de caz

Motivare: apropierea învăţării de viaţa reală "când eistă o similitudine întresituaţia de învăţare şi situaţia de viaţă, învăţarea devine mult mai ecientă#$

!onţinutul: 9e ia ca punct de plecare o reprezentare a unei situaţii desprinse dinrealitate şi problemele care decurg din ea$ 9ursa învăţării o reprezintă acesteprobleme, care creează o structura ce înglobează învăţarea prin participare laanaliză şi discuţie.

E/vanta>e: -metodă activă, de mare valoare euristică şi aplicativă! 1poate utilizată: (#ca suport al cunoaşterii inductive*

A#ca bază a unei cunoaşteri deductive./.<n prima ipostază, metoda favorizează o con%runtare directa cu o situaţie

reală, autentică, cu un -caz de viaţăD reprezentativ şi semnicativ pentru anumitestări de lucruri mai generale, proprii unui sector al cunoaşterii sau al acţiunii

practice$)L: 9e poate analiza cazul unei catastrofe ecologice pentru a sesiza întreaga

problematică a protecţiei naturii$ @e la premise particulare se poate ajunge astfel la dezvăluirea generalităţii, la

formularea unor concluzii generalizatoare "noţiuni, reguli, principii, legi etc$#$ 1copul: analiza atentă a speţei împreună cu faptele, opiniile şi aprecierile asociate

cazului dat şi dezbaterea desc3isă a acestora, enunţarea unor alternative şitestarea lor, luarea în discuţie a deciziei !nale privind soluţia optimă$

D.<n cea de-a doua ipostaza, poate servi la concretizarea unei idei, la ilustrareaunei problematici mai largi sau poate facilita trans%erul de cunoştinţe ori dedeprinderi , însuşite prin învăţare, la situaţii, altele decât cele epuse în cadrulpredării$

nlesneşte interpretarea unor principii învăţate într1o situaţie reală sau aplicareaunor practici în condiţii noi$

i t



ariante:

a'Metoda situaţiei -prezentarea completă a cazului selectat, în faţa elevilor,aceştia primind toate informaţiile necesare soluţionării cazului1problemă$

E/vanta>e: discutarea cazului începe imediat!

E%ezavanta>e: timpul pus la dispoziţie este mult prea redus$

b'1tudiul analitic al cazului )ncidence et"od( -prezentarea completă asituaţiei date, dar informaţiile necesare soluţionarii sunt redate parţial2deloc$

E/vanta>e: -obligă la procurarea personală a informaţiei utile soluţionării!

1cultivă munca independentă cu diferitele surse de cunoaştere!

1obişnuieşte elevii cu formularea eactă a întrebării, găsireacorelaţiilor esenţiale$

c'$levii nu benefciază de nicio prezentare completă asupra situaţiei,si nici de informaţii necesare soluţionării cazului1problemă$ Mi se propun doarsarcini concrete de rezolvat, urmărind să se descurce prin eforturi proprii$

rganizarea activităţii -cazul poate dat în cercetare:

i. întregii clase, cu care se poartă discuţii colective la început şi în nal!

ii. unei grupe restrnse, ceilalti elevi urmărind discutarea cazului şi

formulând observaţii critice în nal!iii. !ecărui elev în parte, acesta ind obligat să depună o intensă activitate

şi în nal să1şi epună concluziile!

iv. la elevi di#eriţi, care să se ocupe de studiul unor cazuri diferite$



a'Metoda brainstorming +a asaltului de idei':$tape:formarea grupului, organizarea şi desfăşurarea şedinţei, activitatea de

brainstorming$ 1cop: emiterea de idei1 cu cât mai multe, cu atât mai bine$ /nimatorul grupului trebuie să noteze toate ideile emise, c3iar şi cele vagi sau

confuze$ 1electarea ideilor se face în mai multe runde, în nal rămân 718 idei importante$

b'1inectica +metoda Hordon' sau metoda asociaţiilor de idei: Hrupul -mai restrâns decât grupul de brainstorming "71N membri conduşi de un lider#$ iderul conduce sedinţa şi emite propriile idei când ceilalţi membri nu o fac$ 9e poate aducerea la şedinţă a unui e3pert care să reprezinte o -enciclopedieD, sursa

de informaţii, cenzorul, această persoană ind numită şi Favocatul diavoluluiG.c#Metoda P=ilips AA "@$>$*3ilips#- se aplică atunci când o situaţie trebuie analizată din

mai multe puncte de vedere, când o problema are mai multe soluţii posibile$

E/vanta>e: participă la dezbateri2 găsirea soluţiilor un număr mare de persoane, cuconcepţii diferite asupra modului de soluţionare a unei probleme$

rganizarea: divizarea grupului mare în mai multe grupuri mici de câte A persoane,care să discute timp de A minute în vederea rezolvării problemei puse în discuţie$

$tape : 1constituirea a & pâna la 8 grupuri de câte 8 persoane! 1 ecare lider prezintă în plen opiniile2 soluţiile grupului pe care14 reprezintă!

1dezbaterea opiniilor între lideri pentru identicarea soluţiilor acceptabile!

1 acceptarea în plen a celor mai bune soluţii$

d#Metoda DrainIriting sau A.).@ "A.).@5A persoane scriu ) idei în @ minute'-este o metodă mai simplă, bazată pe te3nicile brainstormingului, în care toate ideile se

scriu$



2&i.loace de instruire

Mi>loacele de învăţăm"nt -instrumente, materiale, dispozitive şi alte %ormede reprezentare materială a realităţii produse, adaptate şi selectate con%ormunor criterii psi"o- pedagogice, în scopul realizării cu succes a obiectivelorinstructiv-educative ale procesului de învăţămnt.

!aracteristici: aparţin bazei te3nico1materiale a instituţiilor şcolare, ind resurse

practice ale procesului de predare 1 învăţare, au funcţii pedagogice: facilitează şioptimizează procesele de comunicare, înţelegere, %ormare a noţiunilor,consolidare şi evaluare a activităţii practice.

/vanta>ele #olosirii mi>loacelor te=nice moderne şi a #enomenelormultimedia:

1sistemul perfecţionat de procesare şi de prezentare a informaţiei didactice!1efectul de multiplicare, prin sporirea volumului informaţional oferit procesului de

învăţământ!1conservarea calităţii pedagogice a mesajelor educaţionale, c3iar şi în cazul recepţiei!1stocarea şi retransmisia informaţiei!1contribuţia lor la obiectivizarea instrucţiei$ !lasifcarea mi>loacelor de învăţăm"nt:a'Mi>loace in#ormativ-demonstrative : 1miloace intuitiv-obiectuale şi imagistice;

1miloace care cuprind materiale naturale"insectare, ierbare, animale împăiate# sau în imagini "albume, fotograi, planse#,reprezentări !gurative şi reprezentări vizuale ori auditive;

1miloace logico-raţionale- cuprind simboluri:reprezentări grace de pe tablă, formule matematice, zice, c3imice, note muzicale!

b'Mi>loace de e3ersare şi #ormare: aparate de eperimentare şi truse de laborator,accesorii de laborator "microscop#, ec3ipament de atelier, aparate de simularedidactică$

c'Mi>loace audiovizuale- mijloace multimedia "sisteme electrote3nice#$



d'Mi>loace de raţionalizare a timpului didactic: şabloane, ştampile,"ărţi contur, xeroxuri.

e'4e=nica in#ormatică şi de calcul +47!#1 indispensabilă desfăşurării cusucces a procesului de învăţământ

;omponenta -3ardD şi componenta -softD formează unitatea teoretică şiprocedurală cunoscută sub denumirea de *instruire asistată decalculator/.

=tilizarea calculatorului în procesul de învăţământ se poate realiza într1omultitudine de variante situaţionale dependente atât de sarcinadidactică fundamentală, cât şi de creativitatea cadrului didactic$

Buncţiile pedagogice ale mi>loacelor de învăţăm"nt favorizeaza procesul de predare, consolidând şi susţinând mesajul

educaţional, ind suport pentru concretizare ori pentru demonstraţie! susţin şi ecientizează învăţare şi procesele de formare a noţiunilor şi a

priceperilor şi deprinderilor prin mecanisme psi3ologice foarte diverse! optimizează relaţia şi comunicarea educaţională, prin variabilitatea

formelor interacţionale pe care le poate dezvolta, obligând cadrul didacticla o reconsiderare a stilului relaţional în raport cu grupul de elevi!

perfectionează sistemul de evaluare prin oferta de te3nicitate care arreduce efectul de subiectivitate a testelor docimologice tradiţionale!

favorizează procesul de orientare şcolară şi profesională prin prezentărilepublicitare indirecte ale diverselor sectoare profesional1economice$

proiectare

Documents

Transcript of proiectare