PROIECT TIP pentru CENTRU DE COLECTARE, SPĂLARE ȘI...

Str. Runc nr. 23, Vatra Dornei, cod poştal 725700, Judeţul Suceava, România Tel: +4 0230 375 036 Fax: +4 0230 375 036 E-mail: [email protected] www.azm.gov.ro

PROIECT TIP pentru

„CENTRU DE COLECTARE, SPĂLARE ȘI PRELUCRARE PRIMARĂ A

LÂNII ȘI PIEILOR” ÎN ZONA MONTANĂ

2

Studiu de fezabilitate Centru de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii

STUDIU DE FEZABILITATE

pentru PROIECT TIP

„CENTRU DE COLECTARE, SPĂLARE ȘI PRELUCRARE PRIMARĂ A LÂNII ȘI PIEILOR” ÎN ZONA MONTANĂ

– CONŢINUT CADRU conform „HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice”.

SSoolliicciittaanntt::

[[DDeennuummiirree ssoolliicciittaanntt]]

AAddrreessaa:: [[..................................]]

RReepprreezzeennttaanntt:: [[..................................]]

TTeell..//FFaaxx:: [[..................................]]

Foaie de capăt

Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]

Echipa de proiect Nume Semnătura

Sef de proiect [nume complet]

[Pozitie in cadrul echipei de elaborare a documentatiei]

[nume complet]

[Pozitie in cadrul echipei de elaborare a documentatiei]

[nume complet]

Proiectat [nume complet]

Desenat [nume complet]

Verificat [nume complet]

3


Cuprinsul (opisul) studiului de fezabilitate.

(A)PIESE SCRISE 1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii 1.2. Ordonator principal de credite/investitor 1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) 1.4. Beneficiarul investiţiei 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii 2.1 Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză. - nu este cazul. 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare 2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor 2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

3.Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii2(pentru proiecte cu C+M minimum doua scenarii, pentru proiecte fără C+M un singur scenariu) Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

3.1. Particularităţi ale amplasamentului: a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz); b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile; c)orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite; d)surse de poluare existente în zonă; e) date climatice şi particularităţi de relief; f) existenţa unor: - reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate; - posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de protecţie; - terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând: (i)date privind zonarea seismică; (ii)date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice; (iii)date geologice generale; (iv)date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz; (v)încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare; (vi)caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

4


- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii; - varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia; - echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse. 3.2.1Descrierea proceselor tehnologice 3.2.2. Domenii de valorificare a lânii (construcții, agricultură)

3.3. Costurile estimative ale investiţiei: - costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii; - costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice.

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz: - studiu topografic; - studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitatea terenului; - studiu hidrologic, hidrogeologic; - studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice; - studiu de trafic şi studiu de circulaţie; - raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică; - studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi peisajere; - studiu privind valoarea resursei culturale; - studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei. 3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

4.Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico - economic(e) propus(e) 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de referinţă 4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum: - necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz; - soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii: a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse; b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de operare; c)impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz; d)impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se integrează, după caz. 4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară 4.7. Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate 4.8. Analiza de senzitivitate3) 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

5.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) 5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor 5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomand at(e)

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind: a) obţinerea si amenajarea terenului;

5


b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului; c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi; d)probe tehnologice şi teste.

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general; b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare; c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii; d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni. 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice 5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.

6.Urbanism, acorduri şi avize conforme 6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire 6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege 6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare â impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică 6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor 6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice

7.Implementarea investiţiei 7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei 7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare 7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare 7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale 8.Concluzii şi recomandări

(B)PIESE DESENATE În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele desenate se vor prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia, cuprinzând: 1.plan de amplasare în zonă; 2.plan de situaţie; 3.planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau planuri specifice, după caz;

4.planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri specifice, după caz.

6


CAPITOLUL A: Piese scrise

1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

1.1 Denumirea obiectivului de investiții (titlul proiectului) ”CENTRU DE COLECTARE, SPĂLARE ȘI PRELUCRARE PRIMARĂ A LÂNII ȘI PIEILOR ÎN ZONA MONTANĂ” 1.2. Ordonator principal de credite/investitor 1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) după caz 1.4. Beneficiarul investiţiei Se va completa cu o scurta descriere a istoricului solicitantului, cu punctarea cel puțin a urmatoarelor aspecte:

• Data înființării solicitantului și forma de organizare juridică;

• Sediu social, nr. de înregistrare Registrul comertului, CUI;

• Activitatea principală conform codificarii Rev CAEN

• Numele complet al reprezentantului legal/ administratorilor și asociaților, cote de participare deținute;

• Descrierea succintă a activitatilor derulate de la înfiintarea solicitantului până în present, activități autorizate;

• Alte informații relevante. 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: denumire, date de identificare: sediu social, nr. de înregistrare Registrul comertului, CUI, telefon, fax, email, persoana de contact, cod CAEN. 2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI / PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză. Oportunitate:

- Cantități mari de lână și piei, obținute anual de către fermierii din zona montană și insuficient colectate și valorificate în produse finite cu plus valoare, de calitate, utile, sănătoase și avantajoase.

- Sprijinul statului pentru dezvoltarea și încurajarea activităților în zona montană conform programului de guvernare ,punctul 9 din ”capitolul politici agricole și de dezvoltare rurală”, prevede înființarea centrelor de colectare și procesare pentru unele produse de origine animală.

Lâna colectată va fi sortată pe clase de calitate și valorificată pentru industria textilă iar lâna de calitate inferioară va fi folosită ca material izolant - saltele, constructii, industrie energetică, agricultură etc. Prin inființarea acestor centre, vom reduce un factor de poluare, vom da un plus valoare activității de oierit, va crea noi locuri de muncă și astfel va beneficia intreaga comunitate și mediul natural de această activitate. 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare. Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în actualul program de guvernare. În acest mandat, Guvernul își propune să fructifice potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin programe de investiţii. Prin noile politici agricole, sectorul agricol trebuie să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor

7


agricultorilor pentru a evita migraţia din mediul rural. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o hrană sănătoasă necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare. Alte direcţii strategice cu impact ridicat sunt adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor şi finalizarea reformei funciare, precum şi identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Punctul 9 din” capitolul politici agricole și de dezvoltare rurală”, prevede programul de înființare a centrelor de colectare și procesare pentru unele produse de origine animală. ” Înfiinţarea de centre de colectare şi unităţi de prelucrare a lânii de ovine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacităţi de păstrare în condiţii optime a produselor şi vor fi amplasate astfel încât să deservească o reţea naţională cu puncte judeţene, zonale şi locale.” 2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor 2.3.1. Scurt istoric al solicitantului de la înființare pana la data depunerii Cererii de finantare, denumirea veche a solicitantului (daca a fost cazul), descrierea succintă (pentru firme cu activitate existenta) a evolutiei activitații / capacitații de producție proprie, a portofoliului de produse pe care le-a produs și comercializat de la înființare pană la depunerea CF/ Lista produselor finite obținute din activitatea propusă în cadrul întreprinderii și cuprinse în Prognoza de vânzări. 2.3.2. Capacitatea manageriala (organigrama, sistem informatic, certificate, inclusiv date despre nivelul de calificare al responsabilului de proiect în domeniul de activitate al proiectului propus. 2.3.3. Obiectul de activitate ale solicitantului Experiența anterioară în derularea proiectelor cu finanțare publică, precum și evoluția principalilor indicatori de performanță din ultimii 3 ani: cifră de afaceri/total venituri, rezultat al exercițiului, capitalul propriu al acționarilor și numărul de angajați (personalul). Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0145 – „Creșterea ovinelor și caprinelor”, CAEN 1712 –,, Pregatirea fibrelor si filarea în fire de lână cardată și tip lână cardată”. 1713 – ,,Pregatirea fibrelor si filarea în fire de lană pieptanată și tip lână” iar domeniul de interes pentru propunerea de finantare este inființarea unui centru de colectare, spălare și prelucrare primară lână și piei. 2.3.4. Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi echipamente, etc.

Denumire mijloc fix Data achiziției Valoare netă la data intocmirii

ultimului bilant -RON-

Bucăți

1.CLĂDIRI TOTAL

1.1 detaliați

1.n detaliați

2.UTILAJE TOTAL

2.1 detaliați

2.n detaliați

3. ALTELE

3.1 detaliați

3.n detaliați

8


Denumire mijloc fix Data achiziției Valoare netă la data intocmirii

ultimului bilant -RON-

Bucăți

TOTAL

TERENURI

Nr. Crt.

Amplasare Judeţ/Localitate

Suprafaţă totală (mp) / Categoria de folosinţa

Valoarea contabilă - Lei-

Regim juridic

2.4. Analiza cererii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii. Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor obţinute prin implementarea proiectului. Se vor atașa obligatoriu pentru demonstrarea colectării atât pentru investiții noi cât și investițiile vizând dezvoltarea unitaților existente precontracte/contracte cu furnizorii pentru aprovizionarea cu materia primă de baza. Materie primă de bază (majoritară), este acea materie care are cea mai mare pondere comparativ cu restul materiilor prime.

POTENȚIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii

Adresa

Produs furnizat şi cantitate aproximativă

Valoare aproximativă -Lei-

% din total achiziţii

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire şi adresa) Valoare -Lei -

% din vanzari

1

2

n

La aceasta secţiune se va fundamenta si necesitatea şi oportunitea investiţiei, pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul agricol. Solicitantul la data depunerii Cererii de finanțare trebuie sa fie înregistrat sau autorizat cu activitatea/ activităţile pentru care doreşte sprijin financiar prin acest program de finanțare, la Oficiul Național al Registrului şi Comerţului, indiferent dacă constituie sau nu activitatea principală a societăţii. 2.5. Obiective, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei Precizati modalitatea de realizare a Obiectivului general al acestui program de finanțare, vizând îmbunătăţirea nivelului de performanţă al întreprinderii, prin creşterea competitivităţii întreprinderii care realizează investiţii în domeniile de intervenţii eligibile. Proiectul de investiții are ca scop înființarea unui ”Centru de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii și pieilor” în zona montană. Se dorește să se realizeze prin proiect crearea de noi capacități de producție eficiente și competitive, produse cu valoare adaugată cât mai mare, utilizarea optimă a resurselor existente, productivitate sporită a muncii, implementarea standardelor comunitare etc .

9


Se va descrie conformitatea obiectivelor investiției urmărite prin proiect cu obiectivele programului de guvernare și se va preciza capacitatea propusă a se realiza la finalizarea investiției. Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componentă din studiul de fezabilitate expertiza tehnică de specialitate asupra constructiei existente, întocmită, datată, semnată și ștampilată de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desființarea parțială/ lucrări de reparații, precum și finalizarea construcțiilor a căror execuție a fost întreruptă înainte de finalizarea completă a acestora; și Raportul privind stadiul fizic al lucrărilor.

➢ Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea competitivitații fermelor de creștere a ovinelor printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare.

Acest obiectiv va fi atins și prin înființarea unui ’’Centru de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii și pieilor’’, caracterizat de aplicarea unor metode eficiente cu consum minim de resurse și costuri. Centrul va respecta cerințele naționale și europene privind protecția mediului înconjurator. De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la îndeplinirea obiectivelor programului de guvernarae după cum urmează:

➢ Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calitații producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice.

➢ Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare. Investiția propusă va respecta standardele recomandate. Acestea sunt făcute în conformitate cu cerințele privind bunăstarea animalelor prevazute în legislația romanească și europeană. Principalele acte normative avute în vedere sunt:

• Directiva Consiliului 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor din fermă.

• Legea cadru nr. 205 din 26 mai 2004 privind protecția animalelor.

• Legislația privind condițiile de mediu (Cod de bune practici în fermă din 14 noiembrie 2006 (la data 10-ian-2007 actul a fost aprobat de Ordinul 1234/2006)

• Legislația privind condițiile sanitare. Achizițiile propuse au parametri de funcționare performanți, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurată în acest fel protejarea mediului înconjurator prin prevenirea și controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă și sol. După realizarea investiției, întreprinderea va îndeplini urmatoarele obiective operaționale: - Obiective de ordin tehnic Instalațiile si echipamentele prevazute în fluxul tehnologic permit desfașurarea procesului de prelucrare în condiții optime. Tehnologiile folosite conduc la obținerea unor produse de calitate, la randamente sporite, în condiții de eficiență și productivitate a muncii crescute. În acelasi timp, prin utilizarea acestor tehnologii se urmarește realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul care lucrează.

• Gradul de dotare al centrului va permite colectarea și prelucrarea primară a acestor produse prin angajarea unui numar de 30 persoane (prin proiectul de investiții vor fi create 30 locuri de muncă, atât personae calificate și specializate, cât și muncitori necalificați)

• Hala va fi prevazută cu instalatii eficiente de climatizare si ventilație pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care să ofere un microclimat optim (oxigen si aer proaspăt) pe tot parcursul anului.

• Proiectul este în acord cu potențialul agricol al zonei în care va fi implementat. Conform “Studiului pentru determinarea zonelor cu potențial, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul programului” , comuna ____ din judetul ______ are potențial ridicat pentru colectarea lânii.

Centrul de colectare și prelucrare propus prin proiect a fost proiectat astfel încat să se asigure îndeplinirea legislatiei naționale armonizată cu normele europene, astfel:

o Respectarea în proiectarea spațiilor de depozitare și a spațiilor conexe a standardelor

10


de calitate pentru asigurarea cerințelor optime funcționarii activitații, inclusiv a condițiilor de siguranța și igiena a muncii.

o Utilizarea/respectarea în cadrul fluxului de producție a unei tehnologii performante . o Amplasarea investiției respectă distanța minimă fată de așezările umane și alte

investitii de interes public: unitatea proiectata va fi situată la o distanta de aprox. 100 m de cea mai apropiată casa de locuit (construcții existente).

o Apele uzate care rezultă vor fi colectate într-o fosă septică. Apa rezultată din consumul menajer se va canaliza spre fosa septică ecologică. Un sistem de jgheaburi, burlane, și rigole va evacua apele de la învelitoare către sol.

În faza de funcționare vor fi luate o serie de măsuri pentru minimizarea impactului asupra mediului:

o Respectarea planificărilor privind aprovizionarea cu materii prime, materiale; auxiliare;

o Respectarea strictă a programului de revizii și întreținere a instalațiilor, rețelelor de apă și canalizare;

o Respectarea strictă a instrucțiunilor de lucru la fiecare loc de muncă, gestionarea corecta a deșeurilor;

o Efectuarea în siguranță a transportului de deșeuri – gunoi de hală din platforma de stocare și deșeuri de origine animală – cu respectarea urmatoarelor reguli:

o respectarea traseului stabilit, de la fermă la locul de depozitare; o interzicerea descărcării deșeurilor în alte locuri; o asigurarea în permanență a contractelor de preluare, transport și

neutralizare a deșeurilor de origine animală. Gradul de dotare al obiectivului, va permite colectarea și prelucrarea primară a acestor produse prin angajarea unui numar de 30 persoane (prin proiectul de investitii vor fi create 30 locuri de munca, atât personae calificate și specializate, cât și muncitori necalificați). De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice din programul de guvernare pentru agricultură, dupa cum urmeaza:

➢ Înfiinţarea de centre de colectare şi unităţi de prelucrare a lânii în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacităţi de păstrare în condiţii optime a produselor şi vor fi amplasate astfel încât să deservească o reţea naţională cu puncte judeţene, zonale şi locale.

➢ Mărirea veniturilor din fermele montane de creștere a ovinelor și valorificarea superioară a tuturor produselor animaliere

Realizat cu respectarea strictă a tuturor normelor si tehnicilor de prelucrare, centrul de colectare și prelucare a lânii poate aduce importante venituri fermierilor. Prin implementarea investiției va fi creat un centru de colectare spălare și prelucrare primară a lânii competitiv, ce va desfașura o activitate eficientă așa cum rezultă și din previziunea încasarilor, pentru cei 3 ani prognozati dupa implementarea proiectului. Dupa realizarea investitiei, solicitantul își va îmbunătăți performanțele prin îndeplinirea urmatoarelor obiective operaționale: - Obiective de ordin tehnic

Instalațiile si echipamentele prevazute în fluxul tehnologic permit desfășurarea procesului de colectare și prelucare a lânii și pieilor în condiții optime. Tehnologiile folosite conduc la obținerea unor produse de calitate, la randamente sporite, în conditii de eficiență și productivitate a muncii crescute. În același timp, prin utilizarea acestor tehnologii se urmarește realizarea unor condiții bune de muncă pentru personalul care lucrează.

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii (pentru proiecte cu C+M minimum doua scenarii, pentru proiecte fără C+M un singur scenariu) Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta: 3.1. Particularităţi ale amplasamentului: a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz);

11


Zona de dezvoltare regionala în care este implementat proiectul. b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile; Se vor prezenta caile de acces cu indicarea categoriei și a deținatorului; c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite; d) surse de poluare existente în zonă; e) date climatice şi particularităţi de relief; se vor prezenta aspectele relevante care au impact asupra proiectul și modul cum influenteaza realizarea investitiei; - se va evita copierea unor date cu caracter general din literatura de specialitate care nu au relevanța pentru investiția propusă; f) existenţa unor reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate, (pentru proiecte fără C+M –nu este cazul); - posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de protecţie; - terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:(pentru proiecte fără C+M –nu este cazul) (i)date privind zonarea seismică; (ii)date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice; (iii)date geologice generale; (iv)date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz; (v)încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare; (vi)caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic. Studiile se vor întocmi de catre persoane autorizate şi vor respecta condiţiile de formă şi conţinut conform legislaţiei în vigoare. 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic: - caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii; Suprafața centrului de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii, este de aproximativ 5.000m2. Caracteristicile principale ale construcţiei proiectate

• Tipul de construcţie Nouă • Funcțiunea Centru de colectare, spălare și prelucrare

primară lână și piei. • Activitate desfăşurată Colectare, spălare și prelucrare primară lână

și piei. • Regim de înălţime Parter • Suprafaţă construită efectivă 5.000 mp. • Suprafaţă desfăşurată Suprafaţă desfăşurată = 5.000 mp • Suprafaţă utilă Suprafaţă utilă = 4.836 mp • • Lungime construcţie L= 100 m • Lăţime construcţie l = 50 m • Înălţime soclu hs= 0,20 m • Adâncime minimă de fundare hf= 1,20 m

12


• Volum construit Vc= 48.000 mc. • Înălţime maximă clădire Hmax = 10 m • Înălţime cornişă clădire Hc = 8 m • Cota terenului sistematizat 0,20 m • Înălţime nivel hn= 8 m • ± 0,00 în valoare absolută 0,20 m • Categoria de importanţă C - normală • Clasa de importanţă III •

Gradul de rezistenţă la foc III

Utilități Se va amenaja în incinta clădirii şi până la aceasta, accesul pietonal şi accesul auto. Energie electrică: clădirea va fi conectată la rețeaua națională de energie electrică. Alimentare cu apă: clădirea va fi racordată la sursa de apă potabilă a localității sau o sursă proprie. Se va realiza un sistem de colectare a apelor reziduale rezultate de la filtrul sanitar, igienizarea spaţiilor (fosă septică vidanjabilă, staţie de epurare, etc). Măsuri P.S.I. Instalaţia electrică va fi realizată conform normativelor în vigoare, numai de către persoane autorizate şi în baza detaliilor de instalaţii prevăzute in documentaţia de proiectare. Solicitantul respectă condițiile prevazute în legislația aferentă acestui rogram de finanțare. Construcția se va realiza cu fundații izolate și grinzi de fundare, pardoseli din beton armat, suprastructura se va realiza cu structură metalică, acoperiș - ferme metalice, învelitoare – tablă tip țiglă, închideri și compartimentări cu panouri tip sandwich. Centrul de colectare lână, spalare si prelucrare primara a lănii va fi dotat cu spații distincte.

- Spațiu de sortare, balotare și depozitare. - Spații separate de spălare, tartare, uscare, spaţiu de prelucrare a lânii.

Centrul va fi dotat cu: Instrumente pentru determinarea calității lânii (lânometru, instrumente pentru determinarea lungimii, aparat pentru determinarea umidității lânii), cântare, presă de balotat lâna, motostivuitor, instalații de iluminat, instalații de climatizare, instalații pentru rețeaua de alimentare cu apă și canalizare, construire drumuri de acces în incinta centrului. 3.2.1 Descrierea proceselor tehnologice Prelucrarea preliminară a lânii Prelucrarea preliminară (primară) a lânii este operaţia de pregătire a componenţilor pentru amestecare şi cuprinde mai multe faze, specifice tipului de fibră prelucrat. Astfel:

➢ prelucrarea primară a lânii de tunsoare include obligatoriu clasificarea, sortarea, desfacerea şi scuturarea lânii, balotarea;

➢ prelucrarea primară a lânii regenerate include: desprăfuirea, sortarea, tăierea, îmbalotarea.

În continuare vor fi prezentate detaliat fazele utilizate pentru prelucrarea preliminară a lânii de tunsoare, şi anume:

➢ clasificarea lânii; ➢ sortarea lânii; ➢ curăţarea prin procedee mecanice a lânii (desfacere şi scuturare); ➢ balotare.

Clasificarea lânii Necesitatea acestei operaţii este justificată de folosirea cât mai raţională a lânii, precum şi de neomogenitatea fibrelor în cadrul unei rase. Obişnuit cojocul de lână se clasifică imediat după tundere în grupe şi sorturi. Se consideră că un cojoc de lână aparţine unui sort, dacă 60% din fibre corespund criteriilor de clasificare pentru acel sort. Restul de 40% din fibrele cojocului pot să aparţină altor

13


sorturi inferioare sau superioare, urmând a fi repartizate sorturilor respective în operaţia de sortare. S-au stabilit diferite sisteme de clasificare care se bazează pe anumite caracteristici ale fibrelor şi pe capacitatea lor de filare. Întrucât grosimea (diametrul) fibrelor de lână determină gradul de filabilitate al fibrelor – adică capacitatea lor de a se transforma în fire – aproape toate sistemele de clasificare ţin cont de această caracteristică. Astfel, cu cât fibrele sunt mai subţiri, cu atât sunt mai elastice şi mai uniforme. Sortarea lânii După clasificarea cojoacelor pe grupe de fineţe, acestea sunt supuse operaţiei de sortare deoarece nu toate fibrele conţinute de un cojoc au aceleaşi caracteristici. Pe o oaie se pot găsi până la 11 sorturi de fibre de calităţi diferite, funcţie de regiunea corporală pe care s-au dezvoltat. Prin sortare se realizează omogenizarea şi uniformizarea materialului fibros în loturi şi partizi. După sortare se obţin:

- sorturi: – pentru pieptănare, simbolizate cu “P”, conţin fibre cu lungimea cuprinsă între 90 şi 120 mm;

– pentru cardare, simbolizate cu “C”, conţin fibre cu lungimea cuprinsă între 60 şi 70 mm.

- subsorturi: – lână cu scaieţi; – lână împâslită; – lână îngălbenită; – lână colorată; – lână codină; – lână degradată.

Spre deosebire de sorturi, care se diferenţiază între ele funcţie de lungimea şi grosimea fibrelor, subsorturile au aceeaşi lungime şi grosime, diferenţiindu-se prin starea generală a fibrelor, ceea ce face ca fiecare subsort să impună cerinţe tehnologice şi de prelucrare diferite. Subsorturile se prelucrează, de obicei, prin procedeu cardat. Curăţarea lânii prin procedee mecanice Partizile cu lână omogenă obţinute în urma sortării sunt supuse operaţiei de îndepărtare a impurităţilor care însoţesc fibrele de lână, cum ar fi impurităţile vegetale, animale sau minerale, precum şi usucul lânii, produs al glandelor sebacee şi sudoripare. Curăţarea lânii, în funcţie de tipul substanţelor însoţitoare, se face prin procedee mecanice (desfacere şi scuturare) şi/sau prin procedee chimice (carbonizare). Desfacerea şi scuturarea preliminară spălării lânii se realizează în scopul îndepărtării impurităţilor care aderă mai puţin de fibre – cum ar fi impurităţile de natură minerală (pământ, nisip, etc.) sau de natură vegetală (scaieţi, pleavă) şi care se detaşează mai uşor. Desfacerea şi scuturarea lânii înainte de spălare prezintă unele avantaje tehnico-economice, între care:

• se realizează o mai bună menajare a fibrelor prin desfacerea cojoacelor în stare brută, datorată grăsimilor ce îndeplinesc rol de lubrifiant;

• îndepărtarea impurităţilor pe cale mecanică este mai simplă şi mai ieftină; • se uşurează şi accelerază operaţia de spălare, datorită conţinutului mai mic de

impurităţi şi a şuviţelor de volum redus în care soluţia de spălare pătrunde mai uşor;

• se realizează o spălare în condiţii mai bune şi cu economii de substanţe chimice, apă, energie termică şi timp – datorită faptului că soluţiile de spălare rămân curate mai mult timp şi deci se vor schimba mai rar.

Desfacerea şi scuturarea se realizează pe maşini de scuturat – denumite şi lupi de scuturat – de diferite tipuri constructive, maşini care realizează o desfacere a bucăţilor de cojoc în şuviţe. Acestea sunt montate în faţa leviatanului, realizând şi alimentarea în primul bazin al acestuia.

14


Pentru lânurile groase şi semigroase se folosesc maşini cu un singur tambur de lovire (figura I.a.), iar pentru lânurile fine şi semifine maşini cu două tambure de lovire (figura I.b.). Lâna brută, repartizată uniform pe masa alimentatoare 1 este presată de cilindrul 2 şi condusă spre cilindri alimentatori 3. În cazul lupului cu un singur tambur (figura I.a.) cilindrii alimentatori sunt îmbrăcaţi cu garnituri cu dinţi înclinaţi în sens invers sensului de mişcare, favorizând astfel reţinerea materialului fibros ce este oferit acţiunii de destrămare a tamburului 4. Datorită diferenţei de viteze între cilindri alimentatori şi tambur (va<<vt) şi datorită înclinaţiei dinţilor, are loc desfacerea bucăţilor de cojoc în şuviţe mai mici ce sunt aruncate de tambur peste barele grătarului 5, printre care impurităţile cad sub maşină, în cutia 6. Tamburul de evacuare 7, este acoperit cu cuie drepte pentru a asigura desprinderea materialului din garnitura tamburului, şi are o viteză mare pentru a arunca şuviţele în afara maşinii în primul bazin al leviatanului.

Figura I. Maşini de desfăcut şi scuturat lână:

a – cu un singur tambur de lovire; b – cu două tambure de lovire 1 – masă alimentatoare; 2 – cilindrul de presare; 3 – cilindrii alimentatori; 4 – tambur de lovire; 5 – grătar; 6 – cutie de colecare a impurităţilor; 7 - tambur de evacuare. Maşina de desfăcut cu două tambure (figura I.b.) are o acţiune de desfacere mai puţin intensă în scopul menajării fibrelor – în general lânuri fine. În acest scop, cilindrii alimentatori 3 sunt canelaţi, iar cele două tambure de lovire 4 au dinţi drepţi şi lovesc moderat materialul fibros. Cele două perechi de cilindrii alimentatori 3 au viteze crescătoare şi sistem de presiune pentru prinderea materialului în timpul lovirii. Ultimul tambur aruncă materialul din maşină în primul bazin al leviatanului. SPĂLAREA LÂNII Spălarea lânii are drept scop îndepărtarea usucului şi impurităţilor (cu excepţia celor vegetale), care au mai rămas pe fibre după operaţia de scuturare. Sunt practicate mai multe procedee de spălare, şi anume:

– procedee clasice, convenţionale; – procedee neconvenţionale, cum ar fi: spălarea cu solvenţi, spălarea prin

metoda congelării, spălarea prin metoda cu jeturi cu compresie (metoda C.S.I.R.O.), spălarea cu produse petrochimice (procedeul Sover)

Spălarea prin procedee clasice este cel mai răspândit procedeu de curăţare. Constă în curăţarea lânii brute în mediu alcalin folosind soluţii de apă, săpun şi sodă şi se realizează în trei faze:

• Înmuierea lânii – fază care reprezintă 3/4 din întreaga durată de spălare. Are drept scop slăbirea legăturilor între grăsimi şi fibre şi îndepărtarea unei anumite cantităţi de impurităţi care se depun pe fundul bazinului.

• Spălarea propriu-zisă a lânii – se realizează cu ajutorul unor substanţe tensioactive şi are rolul de a îndepărta impurităţile minerale şi grăsimile.

15


• Clătirea (limpezirea) lânii – se face cu apă curată şi are rolul de a îndepărta substanţele de spălare.

Metoda spălării alcaline utilizează soluţii de carbonat de sodiu şi săpun şi este în prezent cea mai folosită metodă. Această metodă utilizează o instalaţie specială, cu acţiune continuă, numită leviatan, care este alcătuită din 3 – 5 bazine cu o construcţie asemănătoare, aşezate în coloană. În primul bazin în care are loc înmuierea lânii, temperatura trebuie să fie apropiată de cea de înmuiere a grăsimilor, aproximativ 40oC. În următoarele bazine, în care se face spălarea propriu-zisă temperatura creşte până la 48oC, iar în ultimul bazin – cel pentru clătirea lânii – temperatura este cuprinsă între 25-35 oC. Elementul care diferenţiază diferitele variante constructive de leviatane este modul prin care este transportată lâna în bazin, de la intrare la ieşire: cu ajutorul furcilor, cu grape sau cu ajutorul tamburilor perforaţi. În figura 2. este prezentat un bazin de spălare cu transport al lânii cu ajutorul furcilor.

Figura 2. Shema unui bazin al leviatanului pentru spălarea lânii a – vedere naturală; b – schemă tehnologică

1 – tambur cu palete; 2 – furci; 3 – elevator; 4 – masă transportoare; 5 – cilindrii storcători; 6 – masă transportoare între două bazine ale leviatanului; 7 şi 9 – compartimente ale bazinului; 8 - placă perforată; 10 – supape de evacuare a impurităţilor.

Fiecare bazin este prevăzut cu instalaţii de afundare a lânii în flotă, de deplasare a materialului fibros de la stânga la dreapta, de scoatere a lânii din bazin şi de stoarcere. Pentru separarea fibrelor de impurităţile mai grele corpul fiecărui bazin al leviatanului este împărţit în două compartimente cu ajutorul unei plăci perforate (8). Impurităţile grele cad prin orificiile plăcii şi se depun sub formă de nămol în secţiunile piramidale ale compartimentului inferior al bazinului (9), de unde sunt evacuate periodic cu ajutorul supapelor (10). Lâna debitată de la maşina de desfăcut şi scuturat este introdusă direct în primul bazin al leviatanului (bazinul de înmuiere) în care este scufundată cu ajutorul unui tambur cu palete (1). Înaintarea lânii prin bazin se face cu ajutorul unor mecanisme cu furci (2). Mecanismul unei perechi de furci transportoare este prezentat în figura 3.

a

b

16


Figura 3. Mecanismul unei perechi de furci transportoare

La capătul fiecărui bazin se află un elevator (3), care scoate lâna şi o depune pe o masă transportoare (4), care o dirijează spre cilindrii storcători (5). Aceştia, prin presare elastică, îndepărtează odată cu soluţia de spălare şi o parte din impurităţi; cealaltă parte a impurităţilor sunt strivite pentru a putea fi îndepărtate mai uşor în bazinele următoare. De la presă, lâna este preluată de masa (6), care o transportată spre bazinul următor. Prin această metodă se poate regla conţinutul de grăsimi ce trebuie să rămână în lâna spălată (1-3%). Cele mai moderne leviatane sunt cele la care transportul lânii în bazine se face cu ajutorul tamburilor perforaţi (figura 4.). Sistemul prezintă avantajul reducerii pericolului împâslirii lânii.

Figura 4 Bazin de spălare cu antrenarea lânii prin tamburi perforaţi 1 – tamburi perforaţi; 2- lână supusă spălării; 3 – masă de depunere şi transport a lânii; 4 – cilindrii de stoarcere; 5 – grătar

La ieşirea din fiecare bazin există o presă de stoarcere (4) urmată de o masă transportoare care face alimentarea la următorul bazin. Stoarcerea trebuie realizată astfel încât să se evite degradarea fibrelor, dar eliminarea surplusului de flotă din masa fibroasă trebuie să fie cât mai mare. O stoarcere insuficientă măreşte conţinutul de grăsimi şi impurităţi rămas în masa fibroasă şi duce la schimbarea rapidă a compoziţiei flotei de spălare, cu repercursiuni asupra consumului de produse de spălare. Regimul de spălare a unei partide de lână se stabileşte şi se controlează pe baza unei reţete de spălare, care cuprinde pentru fiecare bazin mai mulţi parametrii, între care concentraţia şi temperatura soluţiilor din bazine precum şi adaosul periodic de sodă şi de săpun. Concentraţia soluţiilor din bazine se stabileşte în funcţie de procentul de usuc, astfel încât pH = 8...10. O concentraţie mai mare la o temperatură ridicată poate duce la degradarea lânii. Temperatura soluţiilor din bazine este cuprinsă în general între 32oC şi 50oC, fără a se depăşi 55oC, temperatură la care apare pericolul degradării cheratinei şi a împâslirii fibrelor. Punctul de topire al grăsimii lânii este în jurul valorii de 38oC. Sunt posibile trei regimuri de variaţie a temperaturii în flotele de spălare:

– cu temperaturi crescătoare de la primul la ultimul bazin; – cu temperaturi descrescătoare de la primul la ultimul bazin;

17


– cu temperaturi crescătoare în primele bazine şi descrescătoare în ultimele bazine; acesta fiind cel mai eficient.

Întodeauna operaţia de spălare începe cu sorturile cele mai fine de lână şi continuă cu sorturi a căror calitate descreşte treptat. În timpul spălării în flota de spălare se adaugă periodic sodă şi săpun, sau chiar se înlocuieşte parţial flota, pentru ca aceasta să-şi menţină capacitatea de spălare (care este condiţionată de asigurarea unei anumite compoziţii care trebuie menţinută constantă). Spălarea cu solvenţi este o metodă practicată mai ales în Suedia, Finlanda, Canada, Norvegia. Utilizarea spălării cu solvenţi, între care: benzina, eterul sulfuric, eterul de petrol, permite recuperarea aproape integrală a grăsimilor şi asigură o bună menajare a fibrelor – fibrele nu sunt degradate. Îndepărtarea aproape integrală a grăsimilor constituie însă şi un dezavantaj. O lână astfel curăţată se prelucrează greu şi necesită emulsionări speciale. Metoda congelării grăsimilor presupune solidificarea prin congelare a grăsimilor. Lâna sortată este supusă unui tratament termic la temperaturi joase (de cca –500C) timp de 4-5 ore, iar apoi unei prelucrări mecanice (o uşoară zdrobire urmată de scuturare). Grăsimile solidificate, şi odată cu ele şi o parte din impurităţi, sunt îndepărtate parţial, pe cale mecanică. Metoda prăfuirii utilizează un praf mineral (de obicei talc) care face posibilă şi o îndepărtare parţială a impurităţilor. Metoda spălării lânii prin jeturi de compresie – Lâna supusă spălării prin această metodă nu este scufundată în bazine, ci este curăţată cu ajutorul unor jeturi cu soluţie de spălare, în timp ce este transportată cu ajurorul unei mese rulante prin lichid (figura 5).

Figura 5 Spălarea lânii prin jeturi cu compresie

Viteza de spălare precum şi modul în care se comportă lâna în timpul operaţiei de cardare sunt superioare, comparativ cu lâna spălată prin procedeu clasic. I.5. Uscarea lânii Uscarea lânii are drept scop eliminarea apei până la umiditatea legală de 17%. Este o operaţie necesară, deoarece apa conţinută de lână după operaţia de spălare nu permite nici prelucrarea şi nici depozitarea ei. Se folosesc două metode de uscare:

– metode clasice (uscarea prin convecţie); – metode neconvenţionale (uscarea cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă).

Uscarea lânii prin metode clasice utilizează aerul drept purtător de căldură. Fenomenul se bazează pe faptul că conţinutul maxim de umiditate al unei anumite mase de aer creşte odată cu temperatura sa. Trebuie avut grijă ca temperatura curenţilor de aer care provoacă evaporarea apei din materialul fibros să nu depăşească 70oC, deoarece lâna conţine cheratină - substanţă foarte sensibilă la căldură.

18


În procesul de uscare, aerul are două funcţii: – purtător de căldură (pe care o cedează materialului supus uscării); – purtător de umiditate (pe care o preia de la material şi o evacuează din uscător).

Uscarea lânii prin aceste metode (clasice) se realizează în uscătoare de diferite tipuri constructive, şi anume:

• uscătoare cu benzi transportoare; • uscătoare cu tambure perforate; • uscătoare tip tunel; • uscătoare cu sertare.

Indiferent de varianta constructivă o maşină de uscat are în componenţa sa o cameră de uscare, organe de alimentare şi transport al materialului în camera de uscare, surse de încălzire a aerului şi ventilatoare. Pentru a evita degradarea lânii, materialul fibros este uscat, de regulă, până la valori ceva mai mici decât repriza, ţinându-se seama că un uscător nu funcţionează, de obicei, perfect uniform. Maşina de uscat cu benzi transportoare (figura 6) este alcătuită dintr-o ladă alimentatoare (1) în care cade lâna stoarsă de ultima pereche de cilindrii storcători ai leviatanului. Stratul de lână este transportat de pânza transportoare (2) spre pieptenele egalizator (3), detaşat din cuiele pânzei de pieptenele oscilant (4) şi depus prin cădere liberă pe banda transportoare confecţionată din plasă de sârmă zincată (5), care o dirijează prin camera încălzită spre banda debitoare (6). Uscarea se realizează datorită aerului refulat de ventilatorul (7) prin radiatoarele (8). Ventilatoarele (9) realizează evacuarea aerului încărcat cu vapori de apă. Viteza benzii transportoare este reglabilă, astfel că durata trecerii lânii prin uscător să fie cuprinsă între 10 şi 15 minute.

Figura 6. Maşină de uscat cu benzi suprapuse

1 – ladă alimentatoare; 2 – pânză transportoare cu cuie; 3;4 - pieptene oscilant; 5 – bandă transportoare; 6 – masă debitoare; 7 – ventilator; 8 – radiatoare; 9 - ventilatoare

Maşina de uscat cu tambure perforate este alcătuită dintr-o succesiune de tamburi de uscare peste care, materialul fibros trece de la unul la altul. Faţă de alte tipuri de uscătoare, maşina de uscat cu tambure perforate (figura 7) prezintă o serie de avantaje, între care reducerea timpului de uscare, reducerea consumului de căldură, curăţire mai uşoară şi gabarit mai mic. Materialul fibros umed rezultat de la ultimul bazin al leviatanului este preluat din lada alimentatoare 1 de către masa de alimentare 2 şi depus pe pânza cu ace 3. Pieptenii oscilanţi 4 uniformizează grosimea stratului de material fibros care urmează a fi detaşat de pieptenele oscilant detaşor 5 şi depus pe banda transportoare 6. Cilindrii alimentatori 7 îl preiau şi îl predau tamburului desfăcător cu cuie 8, iar banda transportoare 9 conduce materialul fibros în camera de uscare 10.

19


Izolația din lână se fabrică din fibre de lână naturală, spălată și tratată. Aceste fibre de lână sunt ținute împreună fie mecanic, fie folosind maxim 12% fibre de poliester, pentru a forma plăci / saltele semirigide sau role

➢ Izolația de lână se folosește ca izolator termic și fonic, atât la construcții de lemn (case pe structură de lemn, din lemn masiv, din bârne, lemn rotund etc), cât și la casele de cărămidă.

➢ Izolația din lână de oaie este un material unic, datorită capacității sale de a respira. Practic, asta înseamnă că are capacitatea de a absorbi şi de a elibera umiditatea din aerul înconjurător, fără a compromite eficienţa termică. Când fibrele de lână absorb umiditatea, ele generează cantităţi mici de căldură. Această căldură ajută la prevenirea formării condensului, adică evită formarea de mucegai.

➢ Lâna este un material higroscopic, ceea ce înseamnă că aceasta are capacitatea de a absorbi până la 30% – 40% din propria greutate în umiditate, fără a deveni umed la atingere. Această proprietate este specifică izolației de lână și nu compromite capacitatea sa de izolare, spre deosebire de celuloză sau izolația din vată de sticlă.

➢ Această proprietate creează un efect de tamponare naturală, stabilizând schimbările de căldură care apar din umiditatea relativă. Practic, acest fenomen reduce necesitatea de a regla nivelul încălzirii / răcirii tot timpul, izolația de lână păstrând clădirea mai rece în timpul zilei şi mai caldă în timpul nopţii.

➢ Proprietăţile excelente de izolare termică a lânii se păstrează chiar şi în stare umedă, prin absorbţia şi cedarea rapidă a umidităţii și atenuează excelent variaţiile extreme de temperatură, de exemplu la acoperişul casei.

➢ În funcţie de producător şi agremente tehnice, conductivitatea termică a izolaţiei de lână este λ = 0.0356 W / mK – 0,040 W / mK.

➢ Lâna îşi păstreaza forma. Datorită fixării genetice a fibrelor, lâna revine mereu la grosimea şi densitatea originlă, caracteristică-cheie când vine vorba de o izolație eficientă și de durată.

➢ Având în vedere ca lâna are și un anumit grad de umiditate, izolația din lână de oaie este rezistentă la foc, se stinge automat în momentul în care flacăra este îndepărtată.

➢ O proprietate căreia i se acordă uneori prea puţină atenţie: lâna are capacitatea de a reduce zgomotul. S-a dovedit a fi un foarte bun absorbant fonic atât la pereţi cât şi la tavane.

Izolaţia fabricată din lână de oaie poate elimina formaldehida şi alti poluanti din aer. Acest efect se bazează pe compoziţia chimică a fibrelor de lână. Produsele de reacţie sunt foarte stabile şi nu se mai emană formaldehidă.

Avantaje ecologice: ➢ Izolația din lână de oaie este fabricată din materii prime naturale, regenerabile, cu

efect zero asupra stratului de ozon, iar după terminarea ciclului de viață, izolația de lână se poate refolosi sau este biodegradabilă.

20


➢ Izolația de lână se poate monta fără echipament de protecție, nu produce iritații la piele sau la ochi. Nu conține substanțe periculoase sau praf, deci nu reprezintă un pericol pentru lucrătorii sau locuitorii casei.

➢ Fiind fabricată din fibre naturale, energia necesară fabricării izolației din lână de oaie reprezintă doar o fracțiune din energia necesară producerii aceleiași cantități de vată din fibre sintetice.

3.3. Costurile estimative ale investiţiei: - costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii; a) cheltuieli pentru construcția centrului de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii și

pieilor cu o suprafață de 5.000 m2;

b) cheltuieli cu achiziționarea utilajelor și echipamentelor de prelucrare primară a lânii și

pieilor, din care:

- cardalup;

- linie tehnologică de spălare și tratare a lânii;

- utilaj de uscare a lânii;

- echipament de filtrare a impurităților (separator grăsimi);

- stație de epurare a apei;

- instalație de producere a aburului;

- motostivuitor, cântare.

c) cheltuieli generate de adaptarea construcţiei la condițiile specifice existente pe suprafața

pe care se amplasează investiția, în limita a maxim 10% din valoarea devizului estimativ

pentru cheltuielile de la lit. a);

d) cheltuieli generale legate în mod direct de cheltuielile prevăzute la lit. a) şi b) în limita a

maximum 7% din valoarea acordată pentru acestea, cum ar fi cheltuieli cu serviciile,

respectiv elaborare studii de fezabilitate, studii geotehnice, studii topografice, studii de

mediu, proiecte de construcție, servicii de arhitectură, consultanță și autorizații.

Valoarea maximă eligibilă, fără TVA, permisă pentru acest tip de investiție este de 16.320.000 lei.

DEVIZ GENERAL

al obiectivului de investiţii

CENTRU DE COLECTARE, SPĂLARE ȘI PRELUCRARE PRIMARĂ A LÂNII ÎN ZONA MONTANĂ

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare fără TVA

TVA Valoare cu

TVA

lei lei lei

1 2 3 4 5

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului 0,00 0,00

1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00

21


1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea iniţială 0,00 0,00 0,00

1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0,00 0,00 0,00

Total capitol 1 0,00 0,00 0,00

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii

2.1 0,00 0,00

2.2 0,00 0,00

2.3 0,00 0,00

Total capitol 2 0,00 0,00 0,00

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1 Studii 3.500,00 665,00 4.165,00

3.1.1. Studii de teren 1.500,00 285,00 1.785,00

3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00

3.1.3. Alte studii specifice 2.000,00 380,00 2.380,00

3.2 Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 1.600,00 304,00 1.904,00

3.3 Expertizare tehnică 0,00 0,00 0,00

3.4 Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor 0,00 0,00 0,00

3.5 Proiectare 105.000,00 19.950,00 124.950,00

3.5.1. Temă de proiectare 0,00 0,00 0,00

3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii şi deviz general 25.000,00 4.750,00 29.750,00

3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii avizelor/acordurilor/autorizaţiilor 10.000,00 1.900,00 11.900,00

3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie 10.000,00 1.900,00 11.900,00

3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie 60.000,00 11.400,00 71.400,00

3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00

3.7 Consultanţă 3.000,00 570,00 3.570,00

3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii 3.000,00 570,00 3.570,00

3.7.2. Auditul financiar 0,00 0,00 0,00

3.8 Asistenţă tehnică 210.000,00 39.900,00 249.900,00

3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 126.000,00 23.940,00 149.940,00

3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor 126.000,00 23.940,00 149.940,00

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii 0,00 0,00 0,00

22


3.8.2. Dirigenţie de şantier 84.000,00 15.960,00 99.960,00

Total capitol 3 323.100,00 61.389,00 384.489,00

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Construcţii şi instalaţii 7.372.800,00 1.400.832,00 8.773.632,00

4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 0,00 0,00 0,00

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj 0,00 0,00 0,00

4.4 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport 7.920.000,00 1.504.800,00 9.424.800,00

4.5 Dotări 0,00 0,00 0,00

4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00

Total capitol 4 15.292.800,00 2.905.632,00 18.198.432,00

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1 Organizare de şantier 307.200,00 58.368,00 365.568,00

5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier 307.200,00 58.368,00 365.568,00

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,00 0,00 0,00

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 248.480,00 0,00 248.480,00

5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii finanţatoare 0,00 0,00 0,00

5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii 0,5% 38.400,00 0,00 38.400,00

5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii 0,1% 7.680,00 0,00 7.680,00

5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC 0,5% 38.400,00 0,00 38.400,00

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/desfiinţare 164.000,00 0,00 164.000,00

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 82.000,00 15.580,00 97.580,00

5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate 10.000,00 1.900,00 11.900,00

Total capitol 5 647.680,00 75.848,00 723.528,00

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 30.000,00 5.700,00 35.700,00

6.2 Probe tehnologice şi teste 26.400,00 5.016,00 31.416,00

Total capitol 6 56.400,00 10.716,00 67.116,00

TOTAL GENERAL 16.319.980,00 3.053.585,00 19.373.565,00

din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) 7.680.000,00 1.459.200,00 9.139.200,00

TOTAL GENERAL euro (1euro=4.8 lei) 3.399.995,83 636.163,54 4.036.159,37 C+M euro 1.600.000,00 304.000,00 1.904.000,00

23


Notă: Cheltuielile cuprinse la Capitolul 1 și Capitolul 2 depind de situația specifică a fiecărei investiții în parte.

- Se vor preciza de asemenea denumirea, numărul și valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitații acestora.

- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice.

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz: - studiu topografic; - studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului; - studiu hidrologic, hidrogeologic; - studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice; - studiu de trafic şi studiu de circulaţie; - raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică; - studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi peisajere; - studiu privind valoarea resursei culturale; - studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei. Grafice orientative de realizare a investiţiei

LUCRĂRI PROIECTATE ANUL I

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

Organizare de şantier

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

Cheltuieli diverse şi neprevăzute

Cheltuieli pentru informare şi publicitate

Construcţii și instalaţii

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj

Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste

Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei. (mii lei - val cu TVA)

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e)

24


4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de referinţă 4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia 4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum: - necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz; - soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare. 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse; ▪ Crearea de noi locuri de muncă; ▪ Venituri suplimentare în gospodăriile montane și creşterea nivelului de bunăstare; ▪ Creșterea interesului pentru produsele locale naturale, tradiționale; ▪ Interes pentru produse ecologice; ▪ Dotarea și modernizarea fermelor micilor producători agricoli; ▪ Reîntinerirea conducătorilor exploatațiilor agricole; ▪ Preocuparea autorităților pentru dezvoltarea brandurilor locale, bazate pe valorificarea

patrimoniului cultural (festivaluri folclorice, sărbători, produse cu specific local); ▪ Dezvoltarea unor parteneriate public private (administrații - ONG-uri) cu scopul

valorificării potențialului local; ▪ Valorificarea pe plan local, național a produselor tradiționale, agricole, ecologice; ▪ Tradiția și meșteșugurile pot fi dezvoltate în contextul atractivității turistice cu produse

specifice cu valoare adăugată mare; ▪ Consolidarea relațiilor de cooperare între producători prin constituirea asociațiilor de

producători în scop economic; ▪ Posibilitatea de accesare a piețelor de desfacere reprezentate de marii distribuitori, prin

realizarea de producție cantitativă și calitativă superioară, în urma asocierii producătorilor agricoli;

▪ Creșterea interesului comunității pentru mediu și spațiile protejate; ▪ Posibilitatea exportării produselor agricole, tradiționale pe piața comunitară; ▪ Constituirea sau dezvoltarea formelor asociative indiferent de domeniu în vederea

creșterii competitivității economice a teritoriului, creșterii calității vieții și creșterea ratei de retenție a tinerilor în cadrul teritoriului;

▪ Conștientizarea efectelor cooperării/formelor asociative, în special în domeniul agriculturii, și creșterea competitivității locale prin accesul la noi piețe de desfacere; creșterea puterii de negociere a actorilor locali;

▪ Creșterea sectorului IMM în special pe partea de agricultură, industrie și turism concomitent cu crearea de noi locuri de muncă;

▪ Creșterea încasărilor/transferurilor la nivelul bugetelor publice locale pentru crearea premiselor de dezvoltare continuă a infrastructurilor publice (ex. apă, canalizare, infrastructură rutieră, socială, educațională și de sănătate) în vederea creșterii atractivității teritoriului și scăderea fenomenului de depopulare.

b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de operare;

Pentru desfășurarea acestui tip de activitate, sunt necesare 30 de persoane:

Nr.crt. Funcția Studii necesare Număr personae necesare

1. Administrator (șef de centru) Medii/Superioare 1

2. Contabil Medii/Superioare 1

3. Operatori mașini-utilaje prelucrare

Profesionale sau medii

15

4. Muncitori Profesionale sau medii

13

25


Total 30

c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz; d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se integrează, după caz. 4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii. 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară. 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate. 4.8. Analiza de senzitivitate. Prin excepţie de la prevederile pct. 4.7 şi 4.8, în cazul obiectivelor de investiţii a căror valoare totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează analiza cost-eficacitate. 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor. 5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) 5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor 5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) 5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind: a) obţinerea şi amenajarea terenului; b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului; c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi; d) probe tehnologice şi teste. 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general; b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare; c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;(vezi Anexa1) d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni. 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice 5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite. 6. Urbanism, acorduri şi avize conforme 6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire 6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege 6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică

26


6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor 6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice 7. Implementarea investiţiei 7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei 7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare 7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare 7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

27


8. Concluzii şi recomandări B. PIESE DESENATE În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele desenate se vor prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia, cuprinzând: 1. plan de amplasare în zonă; 2. plan de situaţie; 3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau planuri specifice, după caz; 4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri specifice, după caz.

Data: ..........................

Proiectant4) ..................................................................... (numele, funcţia şi semnătura persoanei autorizate) L.S.

_____________ 4) Studiul de fezabilitate va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin care elaboratorul acestuia îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse, şi care va conţine cel puţin următoarele date: nr. .../dată contract, numele şi prenumele în clar ale proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect/director de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi ştampila.

28


29


30


Imagini cu etape și utilaje tehnologice dintr-un centru de colectare și prelucrare primară lână și piei precum și forme de utilizare a produsului finit

31


DOMENII DE VALORIFICARE A LÂNII Constructii Agricultură

32


Zonele de utilizare a lânii de oaie la izolatii 1.Izolarea podului 2.Pardoseli cu sape 3.Tavan 4.Pereti despartitori 5.Pereti de lemn si zidarie interioara 6.Fatade exterioare ventilate 7.Pardoseli 8.Glafuri la usi si ferestre 9.Toate tipurile de goluri 10.Pardoseli de lemn

33


lâna ingrasamint

oaie iarba

34


Agricultura

35


36


PROIECT TIP pentru CENTRU DE COLECTARE, SPĂLARE ȘI...

Documents

Transcript of PROIECT TIP pentru CENTRU DE COLECTARE, SPĂLARE ȘI...