UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC, INDUSTRIAL I MARITIM SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE

PROIECT TEROTEHNICA AUTOVEHICULELO R

NDRUMTOR DE PROIECT Dr. ing. POMAZAN N. STUDENT: Hrubaru Gabriel FACULTATEA: I.M.I.M. SECIA: A.R.

1

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

IntroducereProiectul la disciplina Terotehnica autovehiculelor, solicitat studentilor cu specializarea Autovehicule rutiere este util pentru instruirea acomodarea cu metodologia de organizare, dimensionare, dotare (utilare) a atelierelor de mentenanta (preventiva - corectiva), necesare in exploatarea tehnica si comerciala a unui parc de autovehicule rutiere. Prezenta lucrare ofera informatii necesare realizarii unui proiect terotehnic semestrial, prin care se doreste a se instrui studentul cu metodele analitice de stabilire si organizare a unui parc auto. Astfel, prin prezentarea unui numar de autovehicule, a scopului acestora si al tipului si timpului necesar de lucrari ce trebuie alocate lor, studentul trebuie sa parcurga etapele de rezolvare ale unor probleme specifice , ce determina dimensionarea unui atelier care deserveste un parc auto. Finalizarea acestui proiect are ca rezultate atat date analitice care determina necesarul de forta de munca si repartizarea sa, cat si o forma grafica de interpretare fizica a atelierului si utilitatilor lui. Mentenanta reprezinta un obiectiv deosebit de important pentru Terotehnica Autovehiculelor si se refera la continutul si organizarea lucrarilor de intretinere tehnica si reperatii necesare automobilelor, in conditiile unei exploatari tehnice cu costuri cat mai reduse, fara a se afecta exploatarea comerciala; se urmareste reducerea pana la eliminare, in cazul ideal, fara a se diminua capacitatea optima de realizare a sarcinilor automobilului. Mentenanta se grupeaza in doua componente, astfel: -mentenanta preventiva (denumita PREMENT), care se poate programa si care trebuie sa asigure mentinerea automobilului in stare tehnica normal de functionare, prin executarea unor lucrari de intretinere si inlocuire sistematica a unor component inainte de defectarea previzibila -mentenanta corectiva (denumita CORMENT), care cuprrinde lucrari neprogramabile, impuse de defectarea unor componente sau de evenimente rutiere, necesare pentru refacerea starii tehnice a automobilului. Lucrarile de mentenanta preventiva cuprind operatii referitoare la control-diagnosticare, strangerfixare, reglaje si ungeri. Lucrarile de mentenanta corectiva sunt neprogramabile si se executa atunci cand sunt impuse de defectarea-uzura peste limitele admise a unui component al automobilului sau de urmarile unui eveniment rutier, influenta mediului s.a. cu scopul restabilirii tehnice si functionale a automobilului. Lucrarile CORMENT se regasesc in limbajul curent sub denumirea de reparatii curente, dar si ca reparatii accidentale si/sau reconditionari. 2

Toate lucrarile de mentenanta se executa in ateliere specializate, cu dotari corespunzatoare (SDV-uri, instalatii si masini-unelte), in spatii corespunzatoare din punct de vedere al protectiei muncii si prevenireastingerea incendiilor; aceste ateliere sunt deservite de personal de executie cu calificare profesionala necesara). Dotarea corespunzatoare a atelierelor si perfectionarea profesionala continua a deseventilor sunt cai sigure pentru imbunatatirea calitativa a mentenantei automobilului si pentru reducerea costurilor.

Tema de proiectIn cadrul disciplinei Terotehnica Autovehiculelor se pot defini o multitudine de teme de proiectare, dintre acestea se exemplifica: a) proiectarea unui atelier de intretinere tehnica (PREMENT); b) proiectarea unui atelier de reparatii curente (CORMENT);

de exemplu: pentru motoare, transmisii, subansamble electrice, vopsitorie, sudura, s.a. In cazul actual, unul de vopsitorie. c) inctomire de planuri de operatii (PREMENT sau CORMENT); d) organizarea unei autobaze.

In cazul de fata se va trata a doua tema, celelalte necesitand multa experienta profesionala si o cunoastere in detaliu a realitatii (tehnic, exploatare, comercial).

3

Rezolvarea problemeiProiectarea unui atelier de lucrari corective, consta in solutionarea unor probleme de ordin constructiv, precum 1. Calculul rulajului anual; 2. Calculul necesarului de manopera; 3. Dimensionarea necesarului de forta de munca si repartizarea pe specialitati; 4. Dimensionarea atelierului specializat pentru RC: motoare 5. Dimensionarea halei RC automobile (inclusiv schita halei) 6. Listarea SDV-urilor, utilajelor si instalatiilor necesare pentru atelierul specializat.

1. Calculul rulajului anual :In terotehnica, rulajul anual efectuat de autovehiculele din dotare este un indice caracterizat de mai multi factori. Acestia sunt:

NA - numarul autovehiculelor reprezinta totalitatea autovehiculelor, de acelai tip, ce se folosesc in exploatare si care participa efectiv la realizarea parcursului anual si este egal cu 180 autocamioane M.A.C. 7,5 tone; CUP - coeficientul de utilizare al parcului reprezinta raportul de vehicule active si numrul celor aflate in parcul inventar al unitatii de transport intr-o anumita perioada de timp si este egal cu 0,63; PMZ - parcursul mediu zilnic reprezinta numarul mediu de kilometri efectivi efectuati zilnic de catre un autovehicul si este egal cu 140 km efectivi; NZL - numarul anual de zile lucratoare este numarul de zile dintr-un an calendaristic in care se munceste, exceptand zilele libere saptamanale si sarbatorile legale si este de 259 zile; CMD - categoria medie de drum este un coeficient care tine seama de suprafetele pe care circula autovehiculele din dotare=1.08 4

Astfel, parcursul anual se calculeaz cu relatia:Pa = NA CUP PMZ NZL CMD

Pentru calcularea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca parcursul mediu zilnic sa fie transformat din kilometri efectivi n kilometri echivalenti, tinandu-se seama de starea carosabilului, tinandu-se seama de coeficientii de drum, utilizarea autovehiculelor in localitati urbane si de tractarea unei remorci, semiremorci sau alt autovehicul. Deoarece in tema de proiect este specificat ca zona de lucru estecea de transport interurban, nu s-au luat in considerare decat coeficientii de drum aferenti categoriilor de drum parcurse. Astfel, s-a considerat ca autocamioanele parcurg aproximativ 20 km pe drum de categoriaI I,120 km pe drum de categoria a III-a, adica de stare mediocra, rezultand ca: Parcursul zilnic in km echivalenti va fi: in functie de drumurile pe care trebuie sa circule. Parcursul echivalent in functie de starea carosabilului se obtine din relatiile: 20 1 = 28 km 100 80 1.1 = 123 .5km 80% drum categ. III => 140 100

Din PMZ = 205 km efectivi

20% drum categ. II => 140

Parcursul zilnic in km echivalenti rezulta din insumarea celor doua rezultate din calculul pe segmente: PMZ (km echivalenti) = 151.5 km echivalentiCategoria medie de drum va fi: CMD = PMZechival ent 151 .5km = 1,08 PMZ 140 km

Calculul numarului zilelor se realizeaza cu formula:NZL = 365 ( 2 52 ) 2 = 259 zile / an ,

unde: 365 = total zile in anul 2010 252 = zilele de Sambata si Duminica inmultite cu numarul de saptamani dintr-un an 2 = sarbatorile legale stabilite de catre autoritatea nationala

5

Astfel, parcursul anual devine:Pa = 180 autocamioa ne 0,63 140 .km.efectivi 1.08 259 zile / an = 4440834 km.echivalent i / an

2. Calculul necesarului de manopera:Se utilizeaza informatiile prezentate in tabelul 3.2.1, necesarul de manopera pentru reparatii curente se obtine cu relatia: NM/RC = (in ore.om/an) in care: MNo/RC este manopera normata in ore.om la 1000 km.echivalenti si se preia din tabelul 3.2.1. col.7 in functie de tipul automobilului din tema de proiect.

6

In cazul de fata, vom alege MN0/RC = 9563 din tabel, avand in vedere ca avem autobuze echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare, de 14.5m.

NM/RC =Pa*MNo/1000=42467 (in ore.om/an) 3. Dimensionarea necesarului de forta de munca si repartizarea pe specialitati:Necesarul de forta de munca reprezinta totalitatea muncitorilor de care este nevoie pentru indeplinirea reparatiilor curente si repartizarea lor pe meserii. Pentru a calcula necesarul fortei de munca, se folosesc formulele: Se cunoaste: NM/RC = necesarul de manopera in ore.om/an. Stabilirea: ZLP = numarului de zile lucratoare pentru personal, PAL = a programului anual de lucru, NP/RC = a numarului de personal efectiv pentru reparatii curente , a personalului angajat CUFM = coeficientului de utilizare a fortei de munca.

NM/RC =42467ore.om/anZLP = ZLA CO CM, unde ZLA = nr zile lucratoare automobil = 259 zile/an CO = nr zile concediu de odihna - in functie de prevederile contractului de munca (se alege in intervalul 20-35 zile) CO = 20 zile CM = nr zile concedii medicale (statistica de 2 6 zile ) = 2 zile S-a considerat ca numarul de absente nemotivate va fi egal cu zero.

Rezulta ca ZLP = 259 20 2= 237 (zile lucratoare)

PAL = programul anual de lucru pentru o persoana, se obtine cu relatia: PAL = ZLP 8 ore/zi = 237 8 ore/zi =1896 ore/zi

NP/RC = numarul de personal efectiv (aflat zilnic la lucru) pentru reparatii curente se obtine cu relatia:

NP/RC =NM/RC/PAL=22 lucratoriSe precizeaza ca personalul angajat se compune din personalul efectiv (aflat in ateliere pentru executarea lucrarilor), personalul aflat in concedii de odihna si personalul aflat in concedii medicale.

4. Dimensionarea atelierului specializat pentru RC: motoare Se realizeaza in functie de parcul de automobile dat in tema de proiect si de productivitatea zilnica rezultata din calcul. Atelierul de motoare poate fi organizat sub forma unei linii in flux sau ca atelier cu posturi de lucru infundate. 7

1. Platforma de intrare;

a) Post de lucru n flux 2. Postul nr. 1; 3.Postul nr. 2; 4. Postul nr. 3;

5. Platforma iesire

b) Post de lucru infundat Posturile de lucru unde se executa lucrarile partiale inferioare ale automobilului pot fi dotate cu elevatoare (mai ales in cazul autoturismelor) sau canale de vizitare (rampe, estacade, s.a.); canalele pot fi de tip ingust (lucrari sub automobil, intre roti), lateral sau combinate.

8

Canale de vizitare a)tip ngust cu borduri interioare b) tip lateral c) tip combinat d) tip ngust cu borduri exterioare e) tip combinat mecanizat f) tip ngust mecanizat Pentru acest proiect s-a optat pentru solutia tip ingust cu borduri interioare, deoarece este una din cele mai intalnite solutii, fiind usor si ieftin de construit, in acelasi timp oferind lucratorilor un bun acces la masina verificata. Canalele sunt bordurate longitudinal metalic (grosime 2025 mm) sau cu beton armat (grosimea de 100 mm); inaltimea bordurii nu trebuie sa depaseasc 150 mm. Lungimea, latimea si adancimea canalelor se determina in functie de dimensiunile automobilului, de utilarea canalului si destinatia postului. Adancimea canalului depinde de lumina automobilului; recomandabil 1,41,5m pentru atutoturisme i 1,2-1,3m pentru autocamioane si autobuze.

Tipuri de canale de vizita a) infundat inchis ; b) infundat cu canal de legatura ; c)infundat cu canal subteran Avand in vedere ca tema de proiect contine 400 de autobuze, s-a ales ca metoda constructiva tipul de post de lucru infundat, fiind cea mai productiva solutie avand in vedere numarul de autovehicule verificate. 9

Astfel, exista trei posturi pentru lucrarile de tip CORMENT , motoare, in cadrul carora se lucreaza in trei schimburi. Atelierul de reparatii curente se specializeaza (dotare SDV-uri, instalatii, utilaje si personal) in functie de felul agregatului ce urmeaza a fi reprezentat sau a lucrarilor specifice de executat, astfel: a) b) c) d) e) RC motoare, RC transmisii (ambreiaj, cutie de viteze, transmisii cardanice, punti motoare) RC component electrice (baterie acumulatori, generator, demaror, sistem aprindere, actionari electrice si electronice s.a.) RC sudura si tinichigerie RC vopsitorie.

Dimensionarea unui atelier de specialitate trebuie sa tina seama de: daca in atelier se introduce automobilul (sudura, vopsitorie) sau numai componentele sale; dimensiunile de gabarit ale componentelor (motoare, transmisii); listele de dotare SDV-uri, instalatii si utilaje; numarul lucratorilor de deservire a atelierului asigurarea serviciilor suplimentare (degresare, ventilare, boxe pentru generatoare, s.a.)

Dimensionarea atelierului de vopsitorie se realizeaza astfel, luand in calcul: a) Dimensiunile autovehiculului: Autovehiculele care intra in atelier sunt autocamioane echipate cu motor cu aprindere prin comprimare, care are urmatoarele dimensiuni: Lungime: 9565mm

Latime: 2500mm Inaltime: 3000mm

b) Distanta fata de obstacole: In jurul autovehiculului trebuie sa existe spatiu de manevra. De aceea s-au luat distane de 1200mm in lateralele autocamionului si 1500mm in partea din fata si in partea din spate, dupa cum se vede si in schema urmatoare: 1500mm

1200mm

1200mm

1500mm

10

c) Spatii ocupate de SDV-urile din dotarea atelierului: In atelierul de pregatire se iau in considerare urmatoarele obiecte care ocupa loc : Nr. Crt. Denumire Banc de lucru cu menghina 2. 3. 4. 5. Raft piese Lada materiale Trusa scule auto TSA 3 Polizor dublu Bucati 1 1 1 1 1 Dimensiuni [mm] 1200x700 2000x500 1000x700 800x700 800x600

In atelierul de vopsitorie propriu-zisa se iau in considerare urmatoarele obiecte care ocupa loc: Nr. Crt. 1. 2. Denumire Banc de lucru cu menghin Raft scule Buci 1 1 Dimensiuni [mm] 1200x700 2000x500

d) grosimea peretilor: s-a adoptat zidarie de caramida 300mm. Avand in vedere ca un muncitor are nevoie de mobilitate, acestuia i se atribuie un minim necesar de spatiu si anume 8m2 pentru primul muncitor din atelier si cate 5m2 pentru urmatorii. Suprafata ocupata de autovehicul = 41,41m2 Lungime atelier = 17580mm Latime atelier = 13480mm

Dimensionarea halei RC automobile (inclusiv schita halei)Hala RC automobile se refera la spatial inchis (delimitat) si acoperit in care se introduc automobilele pentru executarea de lucrari (mecanice electrice), altele decat cele de sudura si vopsitorie; in aceasta hala, se poate lucre independent de conditiile atmosferice. Spatiul halei trebuie sa permita: interventia la oricare component al automobilului intrarea si iesirea oricarui automobile indifferent de celelalte locuri ocupate sau neocupate de alte automobile

Experienta recomanda ca numarul de locuri in hala RC sa fie de 8 10% din parcul de automobile.

11

5. Listarea SDV-urilor, utilajelor si instalatiilor necesare pentru atelierul specializat

Aceasta enumerare de SDV-uri a fost facuta tinand seama de dimensionarea atelierului, deoarece exista anumite obiecte care ocupa spatiul ce trebuie luat in considerare la calcularea spatiului necesar din atelier.

12

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

Denumire Trusa scule auto (TSA3, TSA4) Trusa comparator Cheia dinamometrica Subler 0-300mm Trusa micrometre 0-200mm MU rectificat arbori cotiti MU verticale de alezat MU homit MU rectificat rotund MU alezat biele MU orizontale de alezat MU rectificat supape MU seping Iinstalatie spalare-degresare Instalatie de ridicat-transportat Carucior transport motoare Banc centicubat Dispozitiv verificat insjectoare Prize aer comprimat Prize energie electrica Banc de rodaj Stativ demontare-remontare motor Banc lucru cu menghina Raft piese Cutie colectare materiale Dispozitiv demontare-remontare cilindrii Compresometru Set spioni Polizor fix 13

Dotare pe lucrator 1

Dotare pe atelier

1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Toate atelierele de mentenanta pentru automobile vor fi dotate cu: instalatii pentru stingerea incendiilor (apa, spuma) stingatoare portabile si manuale instructiuni specifice NPM si PSI Instructiuni specifice privind tehnologiile de mentenanta

Desenul final

Desenul care incheie acest proiect a fost executat in programul de proiectare Autodesk AutoCAD 2009 . Executia a fost facut pe un format A1, de marimea 841mm x 594mm din considerente de incadrare in pagina. Scara de execuie a fost adoptat 1:50 Desenul descrie dimensiunile totale ale atelierului motoare, amplasarea SDV-urilor in fucntie de spatiul pe care il ocupa, amplasarea teoretica a autovehiculului, deasupra canalelor de vizita si muncitorii aferenti fiecarui post.

14

Amplasarea bancurilor, rafturilor, prizelor electrice si de aer comprimat s-a incercat a fi facuta astfel incat sa contribuie cat mai mult la ergonomia in lucru a angajatilor.

ConcluziiStudiul terotehnicii are ca scop dobandirea unor cunostiinte ce te ajuta sa intelegi si sa atingi obiectivele terotehnicii in cadrul unui parc auto , si anume : - organizarea pe baze stiintifice ( tehnice si economice) a lucrarilor de intretinere cu forte proprii si /sau in colaborare ;15

- aplicarea

tehnologiilor

de

varf

pentru

realizarea

lucrarilor

de

mentenanta rapid si de calitate; - aplicarea eficienta a tehnologiilor de recuperare si refolosire a materialelor si subansamblelor; - Reconditionarea pieselor si subansamblelor. Toate aceste obiective se ating daca exista o buna organizare si conducere a parcului auto.Prin prezentul proiect am inteles cum se realizeaza o astfel de organizare si ce trebuie facut pentru a duce la buna desfasurare a activitatilor unui parc auto , ca ansamblu, dar si pe diviziuni, avand ca rezultat obtinerea de profit, dar si a satisfacerii nevoilor unei comunitati mai mici sau mai mari de oameni

16

17