Proiect - Termocentrala Rovinari

Universitatea Petrol-Gaze din PloiestiFacultatea de Stiinte EconomiceSpecializare : ECTS, anul 2Grupa : 5250

Studiu de caz : Abordari economice ale strategiilor si politicilor de mediu

Studiu de caz realizat la : Complexul Energetic Oltenia –

- Termocentrala Rovinari

Profesor coordonator: Studenti:Dr. ing. econ. Lector univ. Vasile ElenaDaniela Buzoianu Stroescu Mihai Stefan Stefanescu Monica Gabriela


Cuprins :

Introducere – Romania, locul 2 la poluarea prin termocentrale in UEScurt istoric

1. Surse de poluare………………………………………………………………………………………………………………11.1 Industria – sursa principala de poluare…………………………………………….…………………………21.2 Activitatea extractiva de materii prime si materiale……………………………………………………31.3 Activitatea industriala pentru energie electrica si termica………………………………………….4

1.3.1 Poluarea produsa de termocentralele pe carbune…………………………………………..41.3.2 Principalele termocentrale din Romania………………………………………………………….51.3.3 Complexul Energetic Oltenia - Termocentrala Rovinari……………………………………6

2. Strategii ale politicii de mediu…………………………………………………………………………………………..72.1 Strategia tematica privind poluarea atmosferei…………………………………………………………..72.2 Strategia tematica pentru protectia solului…………………………………………………………………102.3 Strategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor…………………………………………………..112.4 Strategia tematica privind poluarea apei…………………………………………………………………….132.5 Strategia pentru prevenirea situatiilor de urgenta………………………………………………………162.6 Strategia tematica privind mediul urban……………………………………………………………………..19

3. Politici de mediu………………………………………………………………………………………………………………..203.1. Instrumentele politicii de mediu…………………………………………………………………………….……213.2. Delimitarea competentelor intre UE si statele membre in materie de mediu………….….24

4. Costuri de mediu…………………………………………………………………………………………………………….….27

5. Concluzii si propuneri…………………………………………………………………………………………………….…..285.1. Concluzii generale……………………………………………………………………………………………………...295.2. Masuri tehnice de reducere a impactului poluantilor asupra mediului inconjurator…..30

Bibliografie


Introducere

Romania, al doilea poluator din UE prin centralele pe carbuni

Romania este a doua cea mai poluanta tara din Uniunea Europeana in privinta centralelor pe carbuni, potrivit unui raport dat publicitatii de catre Health and Environment Alliance (HEAL).

Tara noastra este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania.

La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru pierdute.

In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde de euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri principale de boli cronice in Europa.

Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane.

Greenpeace a organizat la Galati un protest inedit fata de construirea unei termocentrale pe carbuni de catre firma italiana Enel, investitie care, in opinia organizatiei, va afecta sanatatea locuitorilor mai bine de patru decenii de acum incolo. Activistii Greenpeace spun ca termoelectrocentrala, care ar urma sa arda 200 de tone de carbune zilnic, urmeaza sa polueze masiv municipiul.

Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, cinci sunt instalatiile romanesti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia. Acest fapt pune Romania pe pozitia secunda intr-un clasament al celor mai poluate tari din UE in privinta centralelor pe carbuni.


Scurt IstoricIn Romania, istoria producerii și folosirii electricității incepe în secolul 19, prin realizarea

în anul 1873 la Iași a unui iluminat electric temporar. Pătrunderea energiei electrice în țara noastră s-a produs gradat în funcție de posibilitățile economice și sociale. Anul 1882 - marcheazăînceputul electrificării în România, în paralel cu țările dezvoltate.

In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce asigura, printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe Calea Victoriei - Prima retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti, pentru iluminatul incintei acesteia.

Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea, la dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta zona trece fluviul Dunarea. Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie, iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem romanesc.Primul moment important este cel al iluminarii, in anul 1887, a Teatrului National din Craiova. Aproape un deceniu mai tarziu, in 1896, a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP), precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Acesta a functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert din Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala electrica Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum si Centrala electrica Slatina, care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi.

Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova in 1959.Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia

Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni - Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni, Ticleni si Barbatesti. In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate Targoviste. In 1959, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an, Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP, realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963, toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE Oltenia. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400kv.

Universitatea Petrol-Gaze din PloiestiFacultatea de StiinteEconomiceSpecializare : ECTS, anul 2Grupa : 5250

Capitolul 1. SURSE DE POLUAREO data cu progresul tot mai accelerat al tehnicii moderne,creste si primejdia provocarii unor profunde modificari nocive ale mediului ambiant.

Modul nostru de viata, nu intotdeauna suficient de chibzuit, ajunge acum sa otraveasca natura in asemenea masura incat formele superioare de viata sa se fie intr-un fel sau altul amenintate.Efectele nocive ale unora dintre produsele civilizatiei moderne se resimt astazi pana in cele mai indepartate regiuni nelocuite ale globului, pana in apele ghetarilor polari, pana in junglele Amazonului,ca si pana in paturile cele mai inalte ale atmosferei.

Termenul de poluare are rădăcinile în latinescul poluere, ceea ce înseamnă a murdări şi a profana. În general, poluarea este definită ca o acumulare a diferitelor elemente sau substanţe ce au o acţiune adversă asupra mediului înconjurător. Poluarea poate fi definită ca o deteriorare a mediului ambiant, alterare a caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversităţii şi productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropice, afectarea echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii. (Ionescu, 1973).Preocupări ale oamenilor de ştiinţă privind fenomenul de poluare au apărut încă din secolul XVII. Astfel, încă din anul 1661, în lucrarea lui John Evelyn (1661)”Fumifugium, or theInconvenience of the Air andSmoke” se scoate în evidenţă riscul pe care-l reprezintă arderea cărbunelui pentru calitatea aerului din oraşul Londra. Riscurile la care era supusă populaţia Londrei erau de fapt intoxicaţiile respiratorii datorate aerului poluat de fumul produs prin arderea cărbunelui. În această lucrare Evelyn se referă la aer ca "sufletul sau spiritul unui om".

Clasificarea poluanţilor şi provenienţa acestora

primă clasificare a poluanţilor se poate face în funcţie de mediul în care aceştia acţionează.Întrucât mediul ambiant este alcătuit în principal din aer, apă şi sol se poate vorbi, în consecinţă, de poluanţi ai atmosferei, apei, şi solului.

a doua clasificare a poluanţilor se poate face funcţie de starea lor fizică. Astfel, poluanţii pot fi solizi, lichizi şi gazoşi.

a treia clasificare se poate face după natura poluanţilor. Din acest punct de vedere, poluanţi pot fi grupaţi în una din următoarele categorii: fizici, chimici, biologici.

o altă clasificare se poate face în funcţie de provenienţa directă sau indirectă a poluanţilor. Astfel, poluanţii pot fi grupaţi în două categorii: pimari şi secundari.

1


Sursele de poluare-Surse naturale şi antropice

Principalele surse naturale de poluare sunt:

solul prin particulele sale spulberate de vânt, acesta putând afecta astfel celelalte componente ale mediului, aerul şi apele de suprafaţă;

plantele şi animalele ce elimină în aer, apă, sau sol diferite produse ale metabolismului lor, sau chiar polen şi seminţe;

procesul de acumulare al metalelor rezultate prin disoluţia rocilor primare, sau amestecul apelor dulci cu cele saline;

praful cosmic rezultat prin distrugerea meteoriţilor în straturile superioare ale atmosferei; erupţiile vulcanice ce pot fi surse importante de poluare chimică şi mai ales fizică pentru sol şi

ape, dar şi pentru aer prin cantităţile foarte mari de gaze şi particule solide evacuate în atmosferă. (Căpitanuşi colab., 1999)

În contrast cu acestea, sursele antropice sunt localizate în jurul marilor aglomerări urbane, acestea fiind de obicei grupate pe platforme industriale. Volumul mare al poluanţilor emişi de sursele antropice determină, de această dată, o puternică concentrare a noxelor în zonele de influenţă, unde nivelul de poluare şi gravitatea acestui fenomen este cu mult mai mare decât cel determinat de sursele naturale.

1.1 Industria – sursa principala de poluare Poluantul este un factor care, aflat in mediu, impiedica inmultirea unei specii printr-o actiune de intoxicare acuta sau de lunga durata. Poluantul e un factor care, aflat in mediu in cantitati ce depasesc limita de toleranta a unei specii, impiedica inmultirea sau dezvoltarea normala a acestora printr-o actiune toxica - poluare. Pricipalele surse de poluare ale mediului sunt : industria, agricultura si activitatile menajere.

Din prisma protecţiei mediului înconjurător, cel mai important domeniu de activitate antropică îl constituie industria. Dezvoltarea industrială nu a avut în vedere că, progresul propriu-zis al societăţii umane depinde, nu numai de bunurile pe care le oferă, ci şi de daunele provocate mediului înconjurător.România se confruntă în momentul de faţă cu o situaţie complexă din punct de vedere al poluării mediului înconjurător.

2


In funcţie de specificul fiecărei surse, poluarea industrială poate fi clasificată pe domenii de activitate astfel: activitatea extractivă de materii prime şi materiale;

combustibili; mineruri; materiale de construcţie; altele

activitatea industrială pentru: enegie electrică şi termică; metalurgie feroasă şi neferoasă; chimie; materiale de construcţie; exploatarea şi prelucrarea lemnului; industrie uşoară; industrie alimentară;

altele;

1.2 Activitatea extractiva de materii prime si materiale

Activitatea industrială pentru enegie electrică şi termică

Energia electrică este în prezent una din cele mai folosite forme de energie. Energia electrică este o formă nepoluantă de energie dar, de cele mai multe ori, producerea acesteia se realizează pe baza proceselor de ardere a cărbunilor de pământ, gazelor naturale şi păcurii în termocentrale. În urma acestor procese sunt eliberate în atmosfera înconjurătoare cantităţi însemnate de oxid de carbon, bioxid de carbon, oxizi de sulf şi îndeosebi SO2, oxizi de azot (NO/NO2), hidrocarburi nearse, săruri volatile (cloruri, fluoruri, sulfaţi), vapori de apă etc.

În România, peste 30% din totalul energiei electrice este produsă în termocentrale pe cărbune, acestea fiind de obicei localizate în jurul marilor bazine miniere, dar şi în zona marilor aglomerări urbane puternic industrializate.

3


1.3 Activitatea industriala pentru energie electrica si termicaTermocentralele pe cărbune - puternice surse de poluare a mediului

Termocentralele pe cărbune sunt poluatori importanţi, deosebit de complecşi. Coşurile de evacuare ale gazelor de ardere reprezintă sursele înalte de poluare a mediului în timp ce haldele de cenuşă sursele joase.

Sursele înalte evacuează în atmosferă cantităţi mari de poluanţi gazoşi, pulberi metalice şi cenuşi zburătoare. Poluanţii de acest gen sunt dispersaţi pe distanţe mari, funcţie de: înălţimea coşului, viteza gazelor la ieşirea de pe coş, direcţia şi intensitatea curenţilor de aer.În prezent, când din ce în ce mai mult se foloseşte combustibilul solid pentru producerea energiei electrice, centralele electrice au devenit o sursă importantă de poluare a mediului înconjurător. Cantitatea şi felul poluanţilor sunt dependente de calitatea combustibililor fosili folosiţi şi de tehnologia fiecărei centrale termoelectrice. In general emisiile termocentralelor constau în: CO2,CO, SO2.NO, NO2, vapori de apă, hidrocarburi, săruri volatile (cloruri, fluoruri, sulfaţi etc.). (Ionescu ., 1973)

1.3.1 Poluarea facuta de termocentralele pe carbune

Un coş de termocentrală de mare capacitate împrăştie zilnic în atmosferă 3-5 vagoane praf de cărbune nears şi cenuşă şi 500 tone compuşi ai sulfului ( în principal SO2 ), suspensii pe care vântul le antrenează în jurul termocentralei pe o rază de 25 km (Barnea şi Papadopol., 1975).

Acţiunea termocentralelor se mai poate clasifica şi din punctul de vedere al impactului produs de poluanţi asupra diferitelor compartimente ale mediului înconjurător. Din acest punct de vedere, impactul pe care-l au termocentralele pe cărbune poate fi: Impact estetic Impact climatic Impact asupra apelor subterane şi a celor de suprafaţă Impact asupra solului Impact asupra vegetaţiei Impact asupra sănătăţii oamenilor

4


1.3.2 Principalele termocentrale din România:

Centrala Puterea inst. (MW)

Puteri unitare (MW la punerea in functiune)

Perioada punerii in functiune

TURCENI 2310 7x330 1978/1987

ROVINARI 1720 2x200+4x330 1972/1979

DEVA-MINTIA 1260 6x210 1969/1980

ISALNITA 1035 3x50+1x55 + 2x100+2x315 1965/1976

BRAILA 960 3x210+1x330 1973/1979

BRAZI 910 6X50+2X105+2X200 1961/1986

LUDUS IERNUT 800 4x100+2x200 1963/1967

BORZESTI 655 3x25+2x50+1x60+1x210 1955/1969

BUCURESTI SUD 550 2x50+2x100+2x125 1965/1975

GALATI 535 2x60+1x100+3x105 1969/1980

CRAIOVA II 300 2x150

În ultimii ani multe grupuri energetice au fost închise şi valorificate ca deşeuri de fier vechi. Au fost efectuate însă modernizări la principalele centrale din Sistemul Energetic, în special grupurile energetice de la Turceni, Rovinari şi Işalniţa.

1.3.3 Complexul Energetic Oltenia

5


Societatea Complexului Energetic Oltenia S.A. (CEO) este o companie energetică din România, înființată în anul 2012 prin fuziunea Societății Naționale a Lignitului Oltenia (SNLO) cu complexele energetice Turceni, Rovinari și Craiova.

Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care deține 77% din capital. Fondul Proprietatea are o participație de 21,5%.Complexul Energetic Oltenia are 12 blocuri energetice, cu o putere instalată de 3.570 MW.

Număr de angajați în 2013: 19.000

Termocentrala Rovinari

Complexul Energetic Rovinari este o companie de stat producătoare de energie electrică și termică, pe bază de lignit. Compania a fost înființată la 1 aprilie 2004, prin fuziunea unității de producere a energiei Electrocentralei Rovinari (pe atunci parte a Termoelectrica) cu minele de lignit Rovinari, Tismana și Pinoasa, deținute anterior de Compania Națională a Lignitului Oltenia. Termocentrala Rovinari are o putere instalată de 1.320 MW, formată din blocurile energetice nr. 3, 4, 5 și 6, puse in funcțiune în perioada 1976 – 1979.Acționarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei.

Cele trei complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinariși CE Craiova) acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din țară.

Număr de angajați în 2009: 3.878Cifra de afaceri în 2008: 259,6milioane euro

Centrala termoelectrică Rovinari, componentă a Complexului Energetic Rovinari, produce energie electrică şi termică prin arderea combustibililor fosili(lignit, păcură şi gaze naturale. Centrala termoelectrică Rovinari are o putere instalată de 1320 MW ,având în componenţă 4 grupuri energetice cu puterea nominală de 330 MW , fiind amplasată pe malul drept al râului Jiu, care furnizează apa de răcire necesară funcţionării centralei şi înapropierea căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară dintre Târgu Jiu şi Bucureşti.

Capitolul II6


2.1 Strategia tematica privind poluarea atmosferei

Metode pentru retinerea,evacuarea si dispersia poluantilor in mediu- Ventilatoare de gaze de ardere – câte două pe fiecare cazan – care aspiră gazele arse din focar spre coşul de fum trecând mai întâi prin preîncălzitorii de aer rotativ şi electrofiltre;- Două electrofiltre pe fiecare cazan pentru reţinerea pulberilor de cenuşă;- Instalaţii de dispersie a noxelor în aer: 2 coşuri de fum – un coş preia gazele de ardere de la 2blocuri enegetice, cu caracteristicile : înălţime 220 m, diametrul interior la vârf 8,8 m, diametrul interior la bază 12 m;- Instalaţii de desprăfuire pentru aerul impurificat cu praf de cărbune evacuat prin instalaţia de ventilaţie mecanică de la concasarea cărbunelui;- Instalaţii de stropire în depozitul de zgură şi cenuşă pentru evitarea spulberărilor de pulberi de cenuşă uscată.

Faza de proces

Ardere combustibili fosili - evacuare gaze de ardere (IMA1+ IMA 2)

Punctul

de emisie Cos de fum nr. 2 si nr.3

Poluant

Pulberi de cenuşă

Echipament de

depoluare identificat Instalaţie de desprăfuire: electrofiltru

Propus sau existent

-Existente

-Concentratia de pulberi in gazele de ardere la iesirea din electrofiltre este:C3-50 mg/Nmc;

C4-100 mg/Nmc; C5-300 mg/Nmc;C6-300 mg/Nmc; Modernizarea Ardere combustibili

fosili - evacuare gaze de ardere (IMA1+ IMA 2)

Cos de

fum nr. 2 si nr.3

Oxizi de

azot

NOx

Masuri primare de

reducere a oxizilor de azot (reglare ardere, arzătoare cu formare de NOx redus)

Propuse conf. Planului de

actiuni

Ardere combustibili

fosili - evacuare gaze

de ardere (IMA1+ IMA 2)

Cos de

fum nr. 2

si nr.3

Bioxid de

sulf SOx

Instalaţii de desulfurare

- metoda umedă cu

calcar

Propuse conf. Planului de

actiuni

Emisii Surse de poluare :

7

Polua nt

Tip de combusti

bil

VLE (mg/Nmc)

Măsura BATconf. HG nr. 541/2003 conf .

BREF- BATIMA 1 IMA 2

SO2 Solid

(lignit)

400începând cu31.12.2013


20 - 200 Combustibil cu conţinutscăzut de sulf ; Desulfurarea

gazelor reziduale ;


- gazele de ardere : SO2, NOX, pulberi evacuate în atmosferă prin coşurile de fum- stocarea , transport şi concasare cărbune: praf de cărbune, CO (accidental datoritaautoaprinderii);- stocarea păcurii : vapori de hidrocarburi ;- stocarea HCl şi NaOH : emisii (vapori) de HCl şi NaOH ;- traficul intern : NOx , CH4, CO, POP, metale grele (Pb, Cd, Hg) ;

Valori limită de emisie pentru instalaţiile de ardere de la C.E. Rovinari

NOx Solid(lignit)

500200

începând cu31.12.2015

500200 începândcu 31.12.2017

50 - 200 Măsuri primare(+)

SCR ; SCNR ;

Pulberi Solid(lignit)



5 - 20 ESP în combinaţie cuspălarea gazelor reziduale

În urma negocierilor privind Capitolul 22 MEDIU, referitoare la conformarea la prevederileDirectivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiilemari de ardere s-au stabilit următoarele plafoane de emisie aferente perioadei 2007- 2017 :

Plafoanele de emisie pe care C.E. Rovinari trebuie să le respecte

Anul

Plafoane de Emisie Complexul Energetic Rovinari (tone/an)IMA 1 IMA 2 Unitate noua

SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi2007 62145 9921 1159 62953 10046 4282 - - -2008 58233 9337 1140 37810 5024 2141 - - -2009 42335 9337 1140 38965 5024 2141 - - -2010 43535 9337 1140 3370 4313 426 1095 2324 3492011 35920 9337 1140 3370 4313 426 1095 2324 3492012 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 3492013 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 3492014 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 3492015 3370 1645 426 6740 8626 852 1095 2324 3492016 6740 3290 852 3370 1645 426 1095 2324 3492017 6740 3290 852 3370 1645 426 1095 2324 349

În cazul nerespectării angajamentelor asumate, autorităţile competente vor aplica sancţiuni, inclusiv măsuri de suspendarea activităţii şi închiderea instalaţiei mari de ardere.

Imisii8


Valori limită admiseconform Ordinului nr. 592 / 2002 - privind stabilirea valorile limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot,

pulberilor în suspensie ( PM 10 şi PM 2,5 ), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.pentru anumiţi poluanţi în mediul înconjurător.

Poluant Timp demediere

Valori limită de admiseConform Ordinului nr. 592/2002

Oxizi de sulf 1 h 350 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din01.01.2007

24 h 125 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din01.01.2007

an 20 µ g/m3 Protecţie ecosisteme din 01.01.2007Oxizi de azot 1 h 200 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din

01.01.2010an 40 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din

01.01.201030 µ g/m3

Protecţie vegetaţie din 01.01.2007PulberiPM 10

24 h 50 µ g/m3

Protecţie sănătate umană din 01.01.2007

Concentraţie maximă admisă ( mg/mc)Poluant Medie de scurtă durată 30 min Medie de lungă durată 24 hTSP 0,5 0,15

Imisiile sunt determinate de APM Gorj sau estimate prin calcul, utilizand modele matematice de calcul. Modelul poate include atat surse punctuale cat şi surse de suprafaţă. Modelele matematice au rezultate mai bune cand sunt utilizate pentru estimari imediate pe intervale mari de timp (anuale, lunare) si prezinta mari incertitudini cand sunt utilizate pentru estimari pe intervale mici de timp (zilnice, orare).

Estimarea imisiilor se realizează numai la solicitarea autoritatilor de protectia mediului si la efctuarea studiilor de impact sau bilanturilor de mediu.

9


2.2 Strategia tematica pentru protectia solului

Metode pentru retinerea,evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

- Platformă placată antiacid şi prevăzută cu rigole dimensionate să poată prelua orice deversare accidentală de acid clorhidric şi hidroxid de sodiu din cisternele şi vasele de consum- Pardoseală placată anticoroziv şi prevăzută cu cuve care să preia deversările accidentale de amoniac din vasele de amoniac amplasate în gospodăria de reactivi .- Instalaţii de stropire în depozitul de zgură şi cenuşă pentru evitarea spulberărilor de pulberi de cenuşă uscată.- Batal de pămint construit in jurul platformelor pe care sunt amplasate rezervoarele de păcură şi cele de combustibili lichizi (ulei, motorină)

Zona în care este amplasat CET –ul este o zonă industrială; solul din incintă este teren de folosinţă mai puţin sensibilă, în timp ce solul din exteriorul centralei se încadrează în categoria de

teren de folosinţă sensibilă.

Poluarea solului în incinta CTE Rovinari şi în zonele învecinate se datorează în primul rând

antrenării de vânt a prafului de cărbune şi pulberilor de cenuşă, precum şi scurgerilor accidentale de păcură, uleiuri şi reactivi chimici.

Valori de referinţă pentru indicatorii analizaţi în probele de sol Conform OM nr.756/1997 privind evaluarea poluării mediului:

Indicator Valori normale(mg/kg subst. usc)

Prag de alertă(mg/kg subst. usc)

Prag de intervenţie(mg/kg subst. usc)

Folosinţăsensibilă

Folosinţă maipuţin sensibilă

Folosinţăsensibilă

Folosinţă maipuţin sensibilă

Cd 1 3 5 5 10Co 15 30 100 50 250Cu 20 100 250 200 500Mn 900 1500 2000 2500 4000Ni 20 75 200 150 500Pb 20 50 250 100 1000Zn 100 300 700 600 1500

Sulfaţi - 2000 5000 10000 50000Total

hidrocarburi din petrol

< 100 200 1000 500 2000

10


2.3 Strategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor

Sursele generatoare de deşeuri şi tipurile de deşeuri generate din activitatea centralei termoelectrice sunt :

- procesul de ardere a combustibililor: zgură şi cenuşă;- înlocuirea lubrifianţilor utilizaţi: uleiuri uzate;- activităţile de întreţinere şi reparaţii utilaje tehnologice şi echipamente: deşeuri metalice feroase şi neferoase;- alte activităţi de exploatare şi mentenanţă: acumulatori uzaţi, anvelope uzate, deşeuri din lemn;- activităţi administrative: deşeuri menajere.

Nr. crt. Sursele de deseuri Codurile deseurilor conform HG 856/2002

Deşeuri generate

1 Arderea combustibilului 10.01.01 Zgură şi cenuşă (nepericuloase)

2 Reparaţii 17.05.05 Fier vechi

3 Reparaţii 12.01.01 Şpan fier

4 Reparaţii 12.01.03 Alamă, bronz, cupru

5 Reparaţii 17.04.02 Aluminiu

6 Reparaţii 12.01.03 Şpan bronz

7 Reparaţii 12.01.03 Şpan aluminiu

8 Birotică, ambalaje 20.01.01 Hârtie

9 Întreţinere 20.01.11 Textile

10 Reparaţii, ambalaje 17.02.01 Plastic casare ambalaj

11 Ambalaje 17.02.02 Sticlă

12 Reparaţii 17.04.05 Deşeuri combinate (motoare)

13 Reparatii,Intretinere

17.02.03 Deşeu plastic

14 Reparaţii 17.04.01 Deşeu cablu cu cupru şi aluminiu

15 Înlocuiri 16.06.01 Acumulatori auto

16 Întreţinere 13.02.05* Ulei uzat cod 13.02.05*

17 Întreţinere 13.03.01* Ulei uzat TR 30 cu conţinut de PCB

11


18 Întreţinere 13.01.10* Ulei uzat H46,cod 13.01.10

19 Întreţinere 20.01.35* Becuri LFV

20 Întreţinere 16.01.03 Cauciuc anvelope

21 Întreţinere 20.01.36 Echipamente electrice şi electronice

22 Ambalaje 15.01.10* Ambalaj cu conţinut de substanţepericuloase

23 Întreţinere 15.02.02* Material absorbant cu produs petrolier

24 Întreţinere 16.01.07* Filtre uzate ulei şi motorină

Deşeuri nepericuloase:

- Deşeuri metalice feroase şi neferoase colectate separat, în incintă ( fier vechi – 940,2 t, oţel – 19,3 t, cupru, aluminiu,alamă – 1,6 t, aluminiu – 1,7 t; cantitatile colectate sunt la nivelul anului 2005)

- Deşeuri menajere colectate în containere speciale în perimetrul instalaţiilor, eliminate de pe amplasament la depozitul de zgură si cenuşă Cicani-Beterega;

- Deşeuri din lemn – 7,8 t

- Deşeu cărămidă – 5,4 t

- Deşeu plastic - 0,114 t

Deşeuri periculoase:

- Baterii uzate – 1,232 t

- Uleiuri uzate 11,7 t colectate în butoaie metalice

DEŞEURI COMERCIALIZATE

- Deşeuri metalice feroase şi neferoase, uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii uzate, prin vânzare la terţi : firme specializate în reciclarea şi valorificarea acestora.

DEPOZITARE DEFINITIVĂ A DEŞEURILOR

Zgura şi cenuşa 1.398.583.98 t/2005 este depozitată în depozitul de zgură şi cenuşă, încadrându-se în categoria depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase.

12


2.4 Strategia tematica privind poluarea apei

Metode pentru retinerea,evacuare si dispersia poluantilor in mediu

- Instalatie de neutralizare ape uzate de la staţia de tratare chimică: bazin colectare si omogenizare ape uzate şi rezervoare de neutralizate- Decantoare Imhoff pentru epurarea mecanică a apelor uzate menajere, având diametrul de 4 m, cu pereţii şi jgheaburile din beton armat, cu evacuarea nămolului prin sifonare în cămin special şi de aici prin vidanjare şi transport ajunge la depozitul de zgură şi cenuşă;- Separator de păcură amplasat la gospodăria de păcură, cu 2 compartimente avind dimensiunile: L=7,5 m, l= 2,3 m, H= 1,2 m;- Turnuri de răcire pentru functionare in circuit închis sau mixt a apei de răcire;- Reţele de colectare separată a apelor uzate şi pluviale;Evacurea apelor uzate se face în sistem divizor prin instalaţii interioare de

canalizare şi prin reţele exterioare de canalizare pentru apele uzate industriale, ape industriale-pluviale şi ape menajere, în depozitul de zgură şi cenuşă Cicani-Beterega prin intermediul staţiei de pompe Bagger şi direct în Jiu.

Conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr 56/22.02.2012: Evacuarea apelor uzate se face in sistem divizor prin instalaţii interioare de canalizare şi prin reţele exterioare de canalizare pentru ape uzate industriale, ape industriale-pluviale şi ape menajere, în depozitul de zgură şi cenuşă prin intermediul staţiei de pompe Bagger şi direct în cursul de apă Jiu.

- circuit deschis

Nr.crt.

Categoria apelor uzate Receptori autorizaţi Volum total evacuatzilnic

maximzilnicmediu

anualmaxim (mii

1. Ape uzate menajere care necesită epurare

Depozitul Gârla 107 95,5 39.1

2. Ape uzate tehnologice care necesită epurare

Depozitul Gârla 16.464 14.832 6.009

3. Ape uzate tehnologice carenu necesită epurare (ape de

răcire)

Jiu 3.717.360 3.348.973 1.356.834

4. Ape pluviale incintă şidepozit Gârla

Jiu Qpmaxim=3.993 l/s

13


- circuit mixt

Nr. crt.

Categoria apelor uzate Receptori autorizaţi

Volum total evacuatzilnic maxim

(mc)zilnic mediu

(rnc;anuai maxim

(mii mc)

1. Ape uzate menajere carenecesită epurare

Depozitul Gârla 107 95,5 39,1

2. Ape uzate tehnologice carenecesită epurare

Depozitul Gârla 16.464 14.832 6.009

3. Ape uzate tehnologice care nu necesită epurare (ape de răcire)

Jiu 967.176 871.330 353.019

4. Ape pluviale incintă şi depozit

Jiu Qpmaxim=3.993 l/s

Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime

(mg/l)

Ape uzate menajere

pH 6,5 – 8,5Suspensii 60Azotiţi 2Consum biochimic de oxigen (CBO5) 25Consum chimic de oxigen (CCO-Cr ) 70

Fosfaţi 1Azot amoniacal 2Detergenţi 0.5Substanţe extractibile cu solvenţi 20

Ape tehnologice care nu necesită epurare

pH 6,5 – 8,5Temperatura*CCO-Cr 70Fier 5Suspensii 60Sulfaţi 600Sulfuri şi hidrogen sulfurat 0,5Azot amoniacal 3Substanţe extractibile cu solvenţi 20

Cloruri 500Reziduu filtrat la 105º 2000

14


Plumb 0,2Aluminiu 5Mangan total 1Produse petroliere** 5

*prin primirea apelor uzate incarcate termic, temperatura receptorului natural nu va depasi 35°C. Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către beneficiar prin analize de un laborator acreditat. conform Anexa 3, art.14 din Ordinul 798/2005 modificat şi completat cu Ordinul 1028/2009 şi Ordinul 1725/2010. Pentru ceilalţi indicatori specifici tipului de activitate conform Ordinului nr 31/2006 anexa 1. nenominalizaţi, care au valori sub limitele prevăzute în H.G. nr. 1038/2010 sau sub limita de detecţie, frecvenţa de determinare se va realiza semestrial cu laborator acreditat.

Punctele de prelevare a probelor de apă sunt:

- colectorul A - 5,0 m înainte de vărsarea în râul Jiu;

- colectorul B - 30,0 m înairne de vărsarea în râul Jiu;

- colectorul C + colectorul F - 2,0 m înainte de vărsarea în râul Jiu.

Ceilalţi indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în râul Jiu, nenominaiizaţi, se vor încadra în limitele prevăzute prin H.G. 188/2002 cu modificările şi în condiţiile respectării prevederilor H.G. 351/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în mediul acvatic. Controlul debitelor şi ale nivelelor de încărcare cu indicatori de poluare se realizează conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor.

15


2.5 Strategia pentru prevenirea situatiilor de urgenta

- identificarea şi conştientizarea riscurilor induse de funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor unde sunt utilizate substanţe periculoase prin investigarea posibilităţilor apariţiei erorilor tehnologice şi umane şi apariţiei emisiilor în caz de dezastre naturale şi acte deliberate (terorism, sabotaj, vandalism sau furt);- promovarea unei culturi a securităţii cunoscute şi acceptate de toţi salariaţii;

- proiectarea unui sistem de management al securităţii eficient, revizuirea sa periodică şi monitorizarea continuă a implementării schimbării organizatorice. Utilizarea de tehnologii şi procese corespunzătoare şi stabilirea unei structuri organizatorice eficiente cu următoarele componente:

proceduri şi practici operaţionale; programe de instruire; alocarea resurselor necesare; niveluri de instruire ale personalului de securitate corespunzătoare

cerinţelor postului ocupat;

- utilizarea celor mai sigure procese tehnologice în fazele de proiectare şi de operare a instalaţiilor şi echipamentelor cu grad ridicat de risc, pentru reducerea probabilităţilor de apariţie a accidentelor majore şi minimizarea consecinţelor acestora;- pregătirea optimă a fiecărui loc de muncă, unde sunt utilizate substanţe periculoase pentru situaţiile de producere a unui accident major;-îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor, sistemului de management al securităţii şi aptitudinilor forţei de muncă de la nivelul centralei electrice pentru prevenirea accidentelor majore.

Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, întocmit conform Ordinului Nr.278/1997 cu următoarele anexe:

- componenţa colectivului constituit pentru combaterea poluărilor accidentale;- fişa poluantului potenţial;- programul de măsuri şi lucrări în vederea prevenirii poluărilor accidentale;- componenţa echipelor de intervenţie;- lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluări accidentale ;- programul anual de insruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de intervenţie;- responsabilităţile conducătorilor;- lista unităţilor care acordă sprijin în cazul apariţiei unei poluări accidentale;- lista folosinţelor din aval care pot fi afectate.- lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru sistarea poluării accidentale; stabileşte modul de acţiune, punctele critice, echipele de intervenţie şi mijloacele de intervenţie.

16


M o dul de a c ţ i u n e :

personalul de deservire operativă, care observă poluarea anunţă imediat şeful ierarhic operativ (şef tură, dispecer şef tură pe centrala electrică). În

acelaşi timp este anunţată APM Gorj, Garda Naţională de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj.

P u n c t e l e c r i t i c e din incinta centralei electrice unde pot apărea poluări accidentale sunt următoarele:

- gospodăria de reactivi chimici: spargerea cisternelor stocaj de acid clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac şi a butoaielor de hidrat de hidrozină, apariţia unor scurgeri din neetanşeităţile circuitelor de transport. Factor de mediu afectat: aerul, solul şi apele evacuate prin canalizare în râul Jiu;

- bazinele de neutralizare: nefuncţionarea pompelor de ape uzate, care sunt trimise prin staţiile de pompe Bagger la depozitul de zgură şi cenuşă. Factor de mediu afectat: apele evacuate prin canalizare în râul Jiu;

- captator de vapori acid clorhidric: apariţia de vapori datorită unor neetanşeităţi. Factor de mediu afectat: aer;

- gospodăria de combustibil lichid: separatorul de păcură, apariţia unor neetanşeităţi duc la scurgeri de păcură. Factor de mediu afectat: sol şi apa;

- gospodăria de carburanţi şi lubrefianţi: apariţia unor scurgeri de ulei şi motorină. Factor de mediu afectat: sol şi apă.

Prin proiectele tehnice iniţiale ale instalaţiilor componente şi prin proiectele de reabilitare şimodernizare a lor din ultimii ani s-au luat măsurile corespunzătoare în vederea evitării apariţiei unor scurgeri de păcură sau soluţii chimice.

Principalele măsuri constau în:

- înlocuirea parţială a conductelor şi armăturilor de păcură;

- înlocuiri şi reabilitări ale cisternelor stoc ale reactivilor chimici utilizaţi în staţia de tratare chimică;

- schimbarea pompelor de transvazare a soluţiilor chimice şi a unor porţiuni de conducte aferente;

- refacerea protecţiei anticorozive exterioare la platforma cisternelor stoc de reactivi chimici, în sala filtrelor aferente instalaţiei de demineralizare şi în camera de regenerare;

- reabilitarea rezervoarelor de neutralizare, inclusiv a protecţiei anticorozive interioare;

17


- reabilitarea sistemului de omogenizare a apelor uzate, inclusiv a protecţiei anticorozive interioare.

Datorită aplicării măsurilor de prevenire şi de instruire a personalului de deservire din Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale al S.C. CE Rovinari S.A. precum şi a măsurilor de reabilitare şi modernizare din proiectele tehnice, în ultimii ani nu s-au înregistrat astfel de incidente, care să conducă la poluarea mediului local, din incintă sau a mediului înconjurător.

Planul de urgenţă pentru protecţie civilă conţine planificarea măsurilor specifice pentru reducerea riscurilor asupra sănătăţii personalului de deservire, factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale în cazul producerii unor evenimente periculoase (chimic, incendiu, explozii şi poluări).

Evenimentele produse pot avea impact redus, mediu sau major, planul de urgenţă stabilind măsurile specifice pentru fiecare posibilitate de apariţie.

În cazul producerii unui eveniment declarat ca situaţie de urgenţă în funcţie de impactul pe care-l poate produce, inspectorul de protecţie civilă şi personalul desemnat vor informa CMOPSU – Direcţia Producţia de Apărare, Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean Gorj, Garda de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Protecţia Muncii şi Primăria Turceni.

Planul de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, 2010÷2014 conţine următoarele:

componenta nominala a comandamentului de aparare; date caracteristice pentru actiuni operative ale comandamentului local de aparare; masuri de aparare impotriva inundatiilor la nivelul SC CE Rovinari SA; schema fluxului informational operativ – decizional; situatia formatiunilor de interventie din centrala electrica; dotarea cu materiale si mijloace de aparare impotriva inundatiilor.

18


2.6 Strategia tematica privind mediul urban

ZGOMOTUL

În cadrul SE Rovinari sursele de zgomot şi vibraţii le reprezintă diversele echipamente:

pompe, concasoare, benzi transportoare, etc. Valoarea admisă a zgomotului la limita incintei, pentru zone industriale nu va depăşi nivelul de zgomot de 65 dB; conform STAS 10 009/1988 - privind limite admise ale nivelului de zgomot.

Se efectuează de către centrală măsurători ale nivelului de zgomot la limita incintei, în special

în zonele cele mai apropiate de zonele locuite. Aparatura utilizată pentru determinarea nivelului de zgomot: sonometu SdB, fabricaţie Franţa. Aparatura este în dotarea Biroului Protecţia Mediului, iar la realizarea determinărilor se respectă prevederile din standardele în domeniu.

Măsuri BAT pentru diminuarea zgomotului:

- Asamblarea părţilor rotative astfel încât să se amortizeze vibraţiile, introducereacompensatorilor în conducte;- Folosirea amortizoarelor de zgomot pentru ventilele de mare presiune, aspirarea aeruluiproaspăt şi canale pentru evacuarea gazelor rezultate;- Izolarea părţilor instalaţiei cu zgomot intens.

19


Capitolul III. Politici de mediuS.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., constient de rolul şi locul sau în spaţiul

energeticii româneşti, de faptul că orice politică de dezvoltare care nu este ancorată într-un context ecologic este sortită eşcului, face eforturi permanente şi susţinute pentru reducerea impactului activităţii sale asupra mediului înconjurător. Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a materiilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate de depozitele de zgură şi cenuşă, centrala are un impact negativ asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, peisaj) dar are un impact pozitiv din punct de vedere socio – economic. La nivelul Uniunii Europene, protecţia mediului reprezintă un domeniu de interes major, acquis – ul comunitar fiind într-o continuă dinamică de schimbare şi dezvoltare vizând :

integrarea obiectivelor de mediu în politicile sectoarelor economiei; acţiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării durabile; promovarea tehnicilor şi instrumentelor cu caracter preventiv şi de precauţie.

Completarea cadrului legislativ cu acte normative referitoare la protecţia mediului, a impus o reconsiderare a modului de abordare a activităţii din termocentrală.

Politica de baza S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. are în vedere producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice în condiţii de eficienţă ridicată şi cu impact cât mai redus asupra mediului.

Strategia de mediu pentru punerea în aplicare a acestei politici face parte integrantă din strategia generală de dezvoltare a complexului şi urmăreşte reducerea impactului negativ al instalaţiilor energetice asupra mediului în condiţiile unor costuri cât mai reduse şi cu respectarea reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniu.

În contextul economic actual, marcat de recunoaşterea tot mai largă a interdependenţelor dintre mediu şi dezvoltare, asistăm la creşterea exigenţelor societăţii privind protecţia mediului, exigente concretizate în reglementări din ce în ce mai severe.

Activităţile principale desfăşurate de Complexul Energetic Rovinari SA, extracţia lignitului, producerea şi furnizarea energiei electrice se realizează în condiţii de eficienţă ridicaţă şi cu impact cât mai redus asupra mediului, respectând Strategia energetică naţională de dezvoltare durabilă a sectorului energetic.

20


Managementul de vârf şi executive al Complexului Energetic Rovinari SA, constient că activităţile desfăşurate pot genera “impacturi importante asupra mediului” se angajează să asigure performanţele durabile privind mediul prin:

Conformarea cu legislaţia actuală de mediu şi cu toate reglementările naţionale şi internaţionale de mediu aplicabile activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii

Implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a unui Sistem de Management de Mediu în conformitate cu standardul SR EN ISO 14001:2005

Acţionarea sistematică în vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu, a prevenirii şi combaterii poluării generate de activităţile noastre prin promovarea utilizării de instalaţii şi echipamente performante cu impact cât mai redus asupra mediului şi prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile.

Intervenţie operativă pentru prevenirea şi/sau limitarea efectelor asupra mediului în caz de incident, avarie sau dezastre.

Utilizarea eficientă a materiilor prime, materialelor şi utilităţilor în procesul de producere a energiei electrice

Creşterea gradului de recuperare şi valorificare a deşeurilor, eliminarea responsabila şi în plină sigurantă a deşeurilor reziduale.

Educarea, instruirea, motivarea întregului personal pentru a-şi desfăşura activitatea într-un mod responsabil faţă de mediu şi cultivarea unei mentalităţi proactive în ceea ce priveşte mediul.

Asigurarea transparenţei în relaţiile cu comunitatea locală, societatea civilă şi autorităţile prin implementarea unui proces de comunicare continuă.

Direcţiile de acţiune precizate constituie referinţele pe baza cărora se stabilesc obiectivele şi ţintele de mediu.

3.1 Instrumentele politicii de mediu

Instrumente Legislative

Acquis-ul comunitar reprezintă cadrul juridic al politicii de mediu a Uniunii Europene şi este definit ca ansamblul drepturilor şi obligaţiilor statelor membre ale Uniunii Europene şi se constituie din legislaţia primară, reprezentată de tratatele fondatoare şi completările ulterioare, legislaţia secundară, cuprinzând actele juridice ale instituţiilor comunitare (directive, regulamente, decizii, recomandări, avize) şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE.

Instrumente Tehnice

Instrumentele tehnice asigură respectarea standardelor în privinţa mediului şi cuprind:• Standarde şi limite de emisii cu rolul de a limita poluarea mediului;• Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques - BAT). Acest termen a fost definit în Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al

21


poluării, înlocuită de Directiva 2010/75/CE, referindu-se la cel mai eficient şi înaintat stadiu de dezvoltare al tehnicilor speciale fiind în principal utilizate ca bază pentru stabilirea valorilor limită de emisie pentru prevenirea sau reducerea emisiilor şi a efectelor lor asupra mediului. În acest context „cele mai bune” înseamnă tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general înalt de protecţie a mediului; cuvântul „tehnici” se referă la tehnologia utilizată şi modalitatea în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune; cuvântul „disponibile” se referă la tehnicile dezvoltate la un nivel care, considerând relaţia costuri/beneficii, permite punerea lor în aplicare în sectorul industrial relevant, în condiţii economice şi tehnice viabile.• Eco-etichetarea are rolul de a diferenţia produsele eco care au impact redus asupra mediului de alte produse de acelaşi tip. Criteriile de etichetare sunt hotărâte şi revizuite de Comitetul Uniunii Europene pentru Denominare Eco (European Union Eco-Labelling Board (EUEB)).• Criteriile aplicabile inspecţiilor de mediu în SM cu rolul de a asigura conformitatea cu legislaţia de mediu Uniunii Europene şi aplicarea uniformă a acesteia.Instrumente FinanciareProgramul LIFE (Financial Instrument for the Environment) a fost creat în 1992 având ca scop contribuirea la implementarea şi dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu. Programul a cuprins trei faze: LIFE I cu un buget alocat de 400 milioane de euro pentru perioada 1992-1995; LIFE II cu trei componente: LIFE Natura, LIFE Mediu şi LIFE State Terţe având un buget de 450 milioane de euro pentru perioada cuprinsă între 1996-1999; şi, de asemenea, LIFE III cu un buget de 640 milioane de euro pentru perioada 2000-2006.Pentru perioada 2007-2013 a fost adoptat programul LIFE+ cu un buget de 2,143 mld EUR, constituit prin Regulamentul (CE) nr. 614/2007 din 23 mai 2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu. Articolul 1 din Regulament prezintă obiectivul general ca reprezentând contribuţia la aplicarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu comunitare.

LIFE+ este împărţit în trei componente:

1. LIFE+ Natură şi biodiversitate

2. LIFE+ Politică şi guvernare în materie de mediu

3. LIFE+ Informare şi comunicare

Programul LIFE+ Natură şi biodiversitate are următoarele obiective specifice:

• punerea în aplicare a politicii şi legislaţiei comunitare privind natura şi biodiversitatea la nivel local şi regional;

22


•consolidarea bazei de cunoştiinţe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară, monitorizarea şi evaluarea finală a politicii şi legislaţiei comunitare privind natura şi biodiversitatea;• susţinerea elaborării şi aplicării politicilor şi instrumentelor de monitorizare şi evaluare a naturii şi biodiversităţii şi a factorilor, presiunilor şi reacţiilor care le influenţează;• susţinerea unei mai bune guvernări în materie de mediu, prin sporirea participării părţilor interesate, în consultările privind politica şi legislaţia în materie de natură şi biodiversitate, precum şi în punerea în aplicare a acestora.

Programul LIFE+ Politică şi guvernare în materie de mediu are ca obiective:

• contribuţia la dezvoltarea şi demonstrarea politicilor, metodelor şi instrumentelor inovatoare;• consolidarea bazei de cunoştinţe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară, monitorizarea şi evaluarea finală a politicii şi legislaţiei în materie de mediu;• susţinerea elaborării şi punerii în aplicare a politicilor de monitorizare şi evaluare preliminară a situaţiei mediului şi a factorilor, presiunilor şi reacţiilor care au un impact asupra mediului;• facilitarea punerii în aplicare a politicii comunitare de mediu la nivel local şi regional;• susţinerea unei mai bune guvernări de mediu prin sporirea participării părţilor interesate, inclusiv a ONG-urilor, în procesul consultării politice. Programul LIFE+ Informare şi comunicare are drept obiective :• difuzarea informaţiei şi sensibilizarea cu privire la aspectele de mediu, inclusiv în cazul prevenirii incendiilor forestiere;• susţinerea măsurilor complementare, precum acţiunile şi campaniile de informare şi comunicare, conferinţele şi formarea, inclusiv formarea în materie de prevenire a incendiilor forestiere.

Beneficiarii acestui instrument de finanţare pot fi organisme publice şi private, actori sau instituţii înregistrate în Uniunea Europeană.

Programul Eco-inovare este o iniţiativă transversală care oferă finanţare pentru proiecte din diferite sectoare, care reduc impactul asupra mediului sau promovează o utilizare mai eficientă a resurselor. Domeniile prioritare includ reciclarea materialelor, clădirile, sectorul alimentar şi al băuturilor, precum şi eco-afacerile. În perioada 2008 – 2013 vor fi finanţate proiecte în valoare de 300 milioane de euro.

23


3.2 Delimitarea componentelor intre UE si statele membre in materie de mediu

Delimitarea competentelor între Comunitatile europene si statele membre ale acestora apare ca o problema deosebit de complexa. Aceste competente nu sunt reglementate de tratatele comunitare în mod general, ci în functie de obiectul de activitate al Comunitatilor.

Pentru stabilirea competentelor Comunitatilor europene si a competentelor statelor membre trebuie sa se tina cont de elementele de baza ale constructiei comunitare. Astfel, trebuie avut în vedere faptul ca cele trei Comunitati sunt organizatii internationale specializate, instituite prin tratate. De aici, rezulta principiul conform caruia ele au competente care le sunt conferite de catre tratatele institutive.

Pe de alta parte, trebuie sa se tina seama si de faptul ca statele membre ale Comunitatilor europene continua sa-si pastreze o serie de domenii în care au competente exclusive. Aceasta situatie conduce la necesitatea delimitarii domeniilor de competenta ale acestor entitati, determinarea raporturilor dintre ele si stabilirea modalitatilor de solutionare a diferendelor care pot aparea ca urmare a activitatilor desfasurate de catre organele acestora.

Raspunsul la întrebarea “Cum poate fi stabilita si, apoi, mentinuta o delimitare clara a competentelor între Uniunea Europeana si statele membre, conform principiului subsidiaritatii ?”, trebuie sa porneasca de la realitatea ca problema delimitarii competentelor se suprapune aceleia privind gradul de integrare catre care sunt orientate politicile comunitare în contextul actualelor tendinte de globalizare. La acest nivel se impune o analiza a evolutiei a actualelor si a viitoarelor politici ale Uniunii Europene, ca si a problemei finantarii acestor politici .

Principiile care guverneaza repartizarea competentelor între Comunitati si statele membre sunt prevazute de Tratatul de la Maastricht, la art. 3B: “Comunitatea actioneaza în limitele competentelor care i-au fost atribuite prin prezentul tratat. În domeniile care nu tin de competenta sa exclusiva, Comunitatea nu intervine, conform principiului subsidiaritatii, decât daca si în masura în care obiectivele activitatii proiectate nu pot fi realizate de catre statele membre într-o maniera satisfacatoare, însa pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, datorita dimensiunilor sau a efectelor actiunii proiectate.Nicio actiune a Comunitatii nu va depasi ceea ce este necesar pentru atingerea competentelor prezentului tratat”.

Din continutul acestui articol se desprind cele trei principii care stau la baza repartizarii competentele comunitare:

24


- principiul specializarii;- principiul subsidiaritatii;- principiul proportionalitatii.

1. Repartizarea competentelor interne

A. Competentele nerepartizateAceasta prima categorie exprima gradul maxim de desistare a statelor membre. Este vorba despre domeniile care nu mai intra în sfera competentei nationale, fara, însa, a face obiectul unei atribuiri catre Comunitate , competenta nationala fiind, pur si simplu, abolita. Acest grad zero de distribuire se regaseste, într-o mare masura, în logica atribuirii de competente în cadrul realizarii uniunii vamale si a Pietei comune. De exemplu, obligatia statelor membre “de a nu face”, care vizeaza situatia în care acestea nu pot împiedica libera circulatie intra-comunitara a marfurilor, a serviciilor si a persoanelor. Aceasta imposibilitatea presupune o suprimare a oricarei competente normative de a introduce sau de a mentine drepturile de vama sau taxele cu efecte echivalent, restrictiile cantitative sau masurile cu efect echivalent. Obligatia de a nu face corespunde unei limitari definitive a drepturilor de suveranitate a statelor membre. În schimb, nu este vorba nici despre un transfer de competente catre Comunitati, deoarece institutiile comunitare sunt si ele private de orice putere de a adopta masuri incompatibile cu interdictiile puse de tratate.

B. Competentele transferateAceasta situatie corespunde si ea unei desistari a statelor membre, care, si de aceasta data, sunt private de competentele pe care le detineau anterior, însa, în acest caz (spre deosebire de situatia competentelor nerepartizate), competenta este atribuita Comunitatilor. Acest mod de distribuire este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de “transfer de competente”.Situatia este întâlnita în sectorul uniunii vamale, în special în ceea ce priveste stabilirea si gestionarea tarifului vamal comun si relatiile tarifare cu state terte: statele membre au pierdut competenta vamala, în schimb Comunitatea este singura competenta sa adopte dispozitii normative în materie. De asemenea, opereaza un transfer de competente si în domeniul politicilor comune, care se bazeaza, în principal, pe principiul substituirii competentelor comunitare competentelor nationale anterioare. Aceasta situatie se poate întâlni în sectorul politicii agricole comune .

C. Competentele încadrateIdeea de încadrare comunitara a competentelor nationale trimite la o situatie mai complexa, care necesita realizarea unei distinctii clare între doua concepte, si anume: atribuirea de competenta si exercitarea competentei. Aceasta deosebire este necesara pentru a se diferentia situatia în care statele membre recurg la un transfer de competenta de situatia în care statele membre nu au renuntat la competenta lor, însa au acceptat sa o limiteze pentru a contribui la functionarea eficace a Pietei comune. Autoritatile nationale ramân titularele competentei normative, însa ele se angajeaza sa nu recurga la aceasta daca regulile pe care ar putea sa le adopte sunt susceptibile

25


de a afecta realizarea obiectivelor tratatelor, astfel încât statele nu îsi vor exercite competenta lor normativa decât în limitele impuse de tratate.

D. Competentele concurenteCompetentele concurente vizeaza ipoteza în care statele ramân titulare ale unei competente de principiu, Comunitatea nedispunând de competenta de a lua masuri de încadrare sau de armonizare cu caracter obligatoriu.competentele coordonate se regasesc si în domeniul cooperarii în materie de afaceri interne si justitie, dar si în cea mai mare parte a “noilor competente” atribuite Comunitatii prin Tratatul asupra Uniunii Europene (sectoarele educatiei si tineretului, al culturii sau al sanatatii).Aceasta categorie acopera competentele nationale care se situeaza, în totalitate, în afara câmpului de aplicare a dreptului comunitar. Dupa cum se stie, Comunitatile europene sunt supuse principiului specializarii si dispun de competenta specifica, corespunzatoare realizarii scopului prevazut de tratate, astfel încât nu se poate vorbi de o repartizare a competentelor decât în domeniile care sunt prevazute de tratate.

2. Repartizarea competentelor externeA. Competentele externe atribuite în mod explicitTratatele comunitare recunosc în mod expres Comunitatilor un anumit numar de competente în vederea încheierii în nume propriu de acorduri cu state terte. Tratatul instituind Comunitatea europeana, prevede ca aceasta are competenta de a încheia acorduri tarifare si comerciale si acorduri de asociere . Dispozitiile Actului unic european si ale Tratatului de la Maastricht au adaugat o serie de competente mai punctuale, care vizeaza Uniunea economica si monetara , cercetarea , mediul înconjurator si cooperarea în vederea dezvoltarii .

B. Competentele externe fondate pe clauzele de adaptareJurisprudenta a admis extinderea competentelor externe a Comunitatii pe baza articolului 235, din Tratatul instituind C.E. Utilizarea acestui articol nu permite, totusi, potrivit jurisprudentei recente a Curtii, sa se realizeze o competenta externa în absenta interventiei prealabile a unui act intern care comporta o clauza atributiva de puteri externe sau de necesitatea unei exercitari simultane de competente interne si externe.

C. Competentele externe recunoscute în mod implicitÎn ceea ce priveste competentele conventionale recunoscute în mod implicit, Curtea de justitie a Comunitatilor europene a admis ca principiul competentelor de atribuire nu exclude posibilitatea oferita Comunitatii de a dispune de competente care decurg în mod implicit din “sistemul tratatelor”. În masura în care Comunitatea este titulara unei capacitati internationale în toata întinderea câmpului obiectivelor sale, “în vederea de a fixa, într-un caz determinat, competenta, pentru Comunitate, de a încheia acorduri internationale, trebuie sa se ia în consideratie sistemul tratatului ca si dispozitiile materiale; o astfel de competenta rezulta nu doar dintr-o atribuire

26


explicita a tratatului – ca în cazul articolelor 113 si 114 pentru acordurile tarifare si comerciale si a articolul 238 pentru acordurile de asociere –, ci poate decurge, în mod egal, si din alte dispozitii ale tratatului, precum si din actele luate în cadrul acestor dispozitii de catre institutiile Comunitatii” .

Capitolul IV. Costuri de mediuReprezentanţii Greenpeace România au măsurat nivelul particulelor în suspensie din aer în localitatea Rovinari, unde funcţionează una dintre termocentrale Complexului Energetic Oltenia, ajungând la concluzia că nivelul de poluare este depăşit aproximativ 70 de zile pe an, ceea ce reprezintă dublul faţă de perioada care se înregistrează în alte state europene. Reprezentantul Greenpeace România, Ionuţ Cepraga, a declarat, la Rovinari, că, potrivit Agenţiei Europene de Mediu, România este a doua ţară din Uniunea Europeană, după Polonia, în care numărul deceselor cauzate de arderea cărbunelui îl depăşeşte pe cel al victimelor din accidente rutiere. În anul 2010, în România, arderea cărbunelui a cauzat 2.979 de decese, iar accidentele auto cu 183 mai puţin.

Aceeaşi Agenţie Europeană de Mediu arată, într-un studiu, că, în 2009, emisiile provenite din instalaţiile industriale ale României au generat costuri de sănătate şi de mediu de peste 4,7 miliarde de euro, iar 80% din acestea au fost cauzate de sectorul energetic, numai instalaţiile actualului Complex Energetic Oltenia contribuind cu peste 1,7 miliarde de euro.

"Am venit la Rovinari să măsurăm nivelul de pulberi de suspensie din aer, acesta fiind unul dintre indicatorii relevanţi pentru calitatea aerului. Conform legii, mediile zilnice trebuie să se menţină sub 50 de micrograme pe metru cub de aer. Numărul de zile într-un an în care să fie depăşită această limită nu trebuie să fie mai mare de 35. Aici este depăşit. Facem un apel la autorităţile locale să acorde maximul de importanţă problemei poluării atmosferice provocate de termocentrale. Costurile mari de sănătate de mediu nu sunt suportate de către CEO", a spus Ionuţ Cepraga.

Prezent la Rovinari a fost şi un expert Greenpeace din Austria, Herwig Schuster, inginer chimist, care e explicat măsurătorile pe care echipa le-a făcut joi. "Când ne uităm la valorile de pe ecran observăm că acestea se situează clar peste limita de 50 de micrograme pe metru cub de aer şi, din când în când, se înregistrează şi valori de peste 100 de micrograme pe metru cub de aer. Am analizat şi informaţiile statistice oficiale şi pe durata ultimilor patru ani am observat că, în medie, circa 70 de zile pe an, pragul de 50 de micrograme pe metru cub a fost depăşit. Spre exemplu, în cel mai poluat loc din Austria limita este depăşită pentru 35-40 de zile pe an şi aici media e de 70 de zile pe an. De multe ori valorile trec peste 200 de micrograme, iar în Austria acest lucru se întâmplă doar pe 1 ianuarie, după ce au fost folosite artificiile", a spus Herwig Schuster.

Administratorul Primăriei Rovinari, Constantin Podaru, a declarat că nivelul poluării a fost redus în ultima perioadă ca urmare a unor investiţii realizate de CEO la termocentrala din localitate. "Probleme cu

27


poluarea au fost întotdeauna la Rovinari, însă, din fericire pentru noi, ultimele investiţii făcute în termocentrală au redus cu mult factorul poluator, ştiţi foarte bine că investiţia de şlam dens a făcut ca termocentrala să nu mai emită atâtea noxe. ", a afirmat Podaru.

Sursa : AGERPRES.

Capitolul V. Concluzii si propuneriStudiul efectuat în zona de influenţă a CET Rovinari a evidenţiat următoarele aspecte mai importante:

termocentrala Rovinari, caracterizată printr-o putere instalată de 1720 MW, constituie o sursă majoră de poluare a solului:

sursele principale de poluare sunt haldele de steril provenite de la extracţia cărbunelui şi haldele de cenuşă de termocentrală, precum şi emisiile de gaze ale coşurilor CET, în special cele de dioxid de sulf, oxizi de carbon şi de azot. Acest complex de factori determină contaminarea solului prin: deranjarea solurilor cu fertilitate moderată prin lucrările de extracţie a cărbunelui şi amestecarea stratului fertil de sol şi transformarea acestora în entriantrosoluri spolice care au luat locul unor soluri zonale cu evoluţie lentă, şi anume eutricambosoluri tipice, preluvosoluri, luvosoluri albice, regosoluri eutrice.

dintre caracteristicile solului care reflectă modificările chimice importante ale învelişului edafic menţionăm: raporturile C/N au valori mai mari de 27% ajungând la peste 40%, specifice solurilor montane (siturile 26, 30, 33, 36), aporturile de elemente alcaline şi alcalino-pământoase (Ca, Mg, K) care tamponează efectul poluării slabe-moderat cu oxizi ai sulfului, astfel că reacţia solului se modifică mai puţin, comparativ cu alte tipuri de poluare acidă (cum este cazul metalurgiei neferoase).

măsurile generale care se impun pentru redresarea solurilor afectate din zona Rovinari constau în amendarea calcaroasă a luvosolurilor albice acidifiate (siturile 12, 13 30, 31 şi 38), fertilizarea fosfatică a solurilor cu conţinut redus de fosfor mobil (siturile 3, 7, 10, 11, 13, 22, 24, 28, 30, 31, 32, 33, 39, 40 – v. tab 6.1.); fertilizarea organică a unor soluri slab humifere (siturile 5, 13, 14, 21, 28, 29, 36, 38);

măsuri de prevenire a eroziunii regosolurilor eutrice şi a altor soluri de pe versanţi prin menţinerea unui covor vegetal continuu, evitarea păşunatului intensiv şi eventual lucrări de îmbunătăţiri funciare, eventual împădurire cu specii forestiere adecvate.

28


Concluzii generale :

Fenomenul de poluare produs de termocentrale a fost accentuat de calitatea slabă a cărbunilor, a echipamentelor de ardere şi a celor de purificare a gazelor de ardere.

Termocentralele pe cărbune sunt poluatori importanţi, deosebit de complecşi. Coşurile de evacuare a gazelor de ardere reprezintă sursele înalte de poluare a mediului în timp ce haldele de cenuşă sursele joase. Sursele înalte evacuează în atmosferă cantităţi mari de poluanţi gazoşi, pulberi metalice şi cenuşi zburătoare.

În ceea ce priveşte poluarea solurilor cu metale grele, produsă de termocentralele pe lignit se pot face următoarele afirmaţii:

nivelul de acumulare a metalelor grele şi aria de extindere a fenomenului de poluare sunt dependente de vechimea termocentralelor, capacitatea instalată, performanţele tehnice ale instalaţiei de curăţire a gazelor de ardere şi nu în ultimă instanţă de influenţa managerială;

în zona termocentralelor recente, nivelul de acumulare al metalelor grele este foarte slab-slab, suprafeţele afectate fiind mici-medii;

termocentralele de mare capacitate (Rovinari) au o influenţă mai mare asupra calităţii solurilor, zonele de distribuţie a metalelor grele depăşind 10 km distanţă faţă de sursă;

complexitatea fenomenului de poluare se accentuează pe măsură ce timpul de manifestare a acestui fenomen se măreşte; astfel, în teritoriul Doiceşti, solurile sunt poluate şi cu nichel, pref de cărbune şi cenuşă.

Principalul poluant al termocentralelor pe cărbune este cenuşa. Acest deşeu solid este transportat hidropneumatic şi distribuit în halde special amenajate. Majoritatea termocentralelor ard lignit, cărbune de calitate inferioară, cu un conţinut mare de cenuşă şi sulf.

29


Măsuri tehnice de reducere a impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător

Pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător a poluanţilor rezultaţi din arderea cărbunelui, se realizează în principal următoarele măsuri:

– modernizarea electrofiltrelor cazanelor prin mărirea numărului de câmpuri de la două la trei sau patru câmpuri, prin creşterea tensiunii de lucru şi îmbunătăţirea automatizării.– montarea de arzătoare cu NOx redus, cu ocazia modernizării cazanelor de abur;– montarea instalaţiilor de desulfurare la grupurile energetice– modernizarea grupurilor energetice de 210 MW, pentru creşterea siguranţei şi a eficienţei în funcţionare şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător;– execuţia depozitului de zgură şi cenuşă, cu respectarea normelor europene;– montarea pompelor de circulaţie cu debit variabil, pentru creşterea randamentului turbinelor cu abur;– achiziţionarea de combustibili cu conţinut redus de cenuşă şi sulf;– montarea instalaţiilor moderne de captare, însilozare şi expediere a cenuşii de la electrofiltre;– montarea instalaţiilor de monitorizare a emisiilor de poluanţi gazoşi;– folosirea cenuşii din halde pentru execuţia autostrăzilor;– acoperirea digurilor de bază ale haldelor de cenuşă cu sol vegetal şi înierbarea;

30


Bibliografie: 1. Barnea M, Papadopol C., 1975, "Poluarea şi protecţia mediului", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

2. Călinoiu Ion, 2010, ”Influenta principalilor factori antropici asupra solurilor din judetul Gorj”. Teză de Doctorat, Universitatea Craiova.

3. Căpitanu V., Dumitru M., Toti M., Răducu Daniela, Popa Daniela, Motelică M., 1999, “Impactul emisiilor termocentralelor asupra mediului ambiant “, Editura RISOPRINT,Cluj-Napoca.

4. Evelyn, J., 1661. Fumifugium, or The Inconvenience of the Air and Smoke of London Dissipated. W. Godbid for Gabriel Bedel and Thomas. Collins, London, UK.

5. Florea,N., I. Munteanu, 2003, ”Sistemul roman de taxonomie al solurilor”.-SRTS, Bucuresti 2003

6. Ionescu Al., I973, "Efectele biologice ale poluării mediului", Editura Academiei RSR.

7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Energetic_Rovinari

8. http://www.eturceni.ro

9. http://galateni.net/forum/topic/74-enel-construieste-o-mega-termocentrala

31


32

Proiect - Termocentrala Rovinari

Documents

Transcript of Proiect - Termocentrala Rovinari