proiect PROTECTIE SOCIALA

8/10/2019 proiect PROTECTIE SOCIALA

1/13

1

Cuprins

1. Introducere

2. Noiuni generale

2.1Definirea omajului

2.2 Clasificare omajului2.3 Teorii sociologice

3. Msuri de diminuare a omajului si a efectelor sale

3.1 Msuri care privesc direct pe omeri3.2 Msurile ce privesc populaia activ ocupat3.3 Alte msuri

4. Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc5. Rata omajului n Romnia6. Concluzii


2/13

2

1. Introducere

Am ales aceast tem deoarece trateaz un subiect care ar trebui s se afle in atenia tuturorcategoriilor de persoane. Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea

economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomicMunca ocup, n universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaz iscusinele,

permite omului s depaseasc constrngerile mediului i constituie o component esential acererii reprezentate de gospodrii si permit accesul la consum. Indiferent c este vorba deatribuireaposturilor, de ierarhia calificrilor, sau de organizarea relaiilor profesionale, gestiunearesurselor umane regrupeazaceste diferite caracteristici i pune n joc mai multe problematici.Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refer la contribuii mai factuale; de exemplu, cum seexplic progresia somajului de lung durat: trebuie sa incriminm rigiditatea aparatuluiproductiv, s ne pronunm in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau saevocm recompunerea relaiilor sociale; trebuie s raionm n termeni de integrare i depolivalena sau s punem accent pe delocalizarea activitilor si reducerea posibilitilor de

angajare. O alta tem de actualitate: precarizarea locurilor de munc, inegalitatile dintrecategoriile minii de lucru ce risc sse accentueze.Fiind un fenomen care afecteaz n diferite proporii, toate trile, prin nivelul, structura, durata

si consecinele sale, omajul s-a impus ateniei guvernelor si forelor sociale, devenind opreocupare general. Pe termen scurt, obiectivul major al tuturor acestora l formeaz atenuareaexacerbrii consecinelor sale, iar pe termen mediu si lung obiectivul const in diminuarea sauchiar reabsorbirea resurselor de munca aflate in stare de omaj. Numeroasele aspecteinterdependente, prin natura lor, vizeaz att firmele ct i societatea, att pe cei care lucreaz, cai pe omeri. Toate acestea formeaz obiectul unor reglementari sau orientri care, n totalitatealor, sunt cunoscute ca politici sau msuri de reducere a omajului.


3/13

3

2. Noiuni generale

2.1 Definirea omajului

Somajul defineste o situatie de dezechilibru pe piata muncii, in care oferta depseste cererea defort de munc si este considerat un fenomen negativ pentru economia unui stat. Oamenii de stiintau identificat si un ,,somaj de echilibru sau natural1, considerat benefic pentru functionareaechilibrat a economiei, in sensul c ii motiveaz pe cei ocupati s munceasc mai bine pentru a nu-si pierde locul de munc, crescand astfel productivitatea muncii.

Etimologic, cuvantul somaj provine din termenul francez chmage, preluat din latinescul caumare

si grecescul cauma, desemnnd ,,caldur mare din cauza creia nceta orice fel de activitate. Ideeade somaj ca inactivitate a fost folosit de-a lungul timpului pentru a desemna absenta de activitatedin diferite cauze: inactivitatea de duminic, din zilele lucrtoare, intreruperea lucrului datorit lipseide comenzi, de materii prime, in timpul unei crize economice, etc.

In Romania, in Legea nr. 1 din 7 ianuarie 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarealor profesionala, se arata ca: persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri demunca disponibile corespunzatoare pregatirii lor, sunt considerate someri.Aceasta definitie, ins,lasa loc unor speculatii, nefacand deloc referire la intentia unor asemenea persoane de a munci.

In statistica oficiala, definitia somajului este abordata cu mai multa rigurozitate, pentru a asigura

posibilitatea determinarii indicatorilor statistici relativi si absoluti ai somajului, precum si pentru

asigurarea comparabilitatii internationale. Astfel, problema somerilor este abordat din douaperspective:

a) somerii inregistrati;

b)somerii in sens B.I.M

2

., adica respectand criteriile Biroului International al Muncii.Somerii inregistrati sunt ,,persoanele apte de munc ce nu pot fi incadrate din lips delocuri demunc disponibile3si care s-au inscris la Oficiile teritoriale ale fortei de munca si somaj, indiferentdaca primeau sau nu alocatie de sprijin, ajutor de somaj sau alte forme de protectie sociala, potrivit

cu O.U.G. nr. 98/1999.

Incepand cu 1 martie 2002 a intrat in vigoare Legea 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentrusomaj si stimularea ocuprii fortei de munc care prevede c ,,somer inregistrat este persoana careindeplineste cumulativ urmtoarele conditii:

-este in cutarea unui loc de munc de la varsta de minim 16 ani si pan la indeplinirea

conditiilor de pensioner

-starea de sntate si capacittile fizice si psihice ofac apt pentruprestarea unei munci;

1Ilie, Simona apud Pop, Luana, 2002, Dictionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucuresti, p.787

2Conform Institutului Naional de Statistic3 Legea 1/1991 republicat in 1994 si completat prin Ordonanta Guvernului 47/1997, privind protectia sociala a somerilor sireintegrarea lor profesionala;


4/13

4

-nu are loc de munc, nu realizeaz venituri din activitti autorizate potrivit legii mai maridecatindemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni;

-este disponibil s inceap lucrul in perioada imediat urmtoare dac s-ar gsi un loc de munc;

-este inregistrat la Agentia National pentru Ocuparea Fortei de Munc sau la alt furnizor de

servicii de ocupare care functioneaz in conditiile prevzute de lege4

Somerii in sens B.I.M.5sunt persoanele in varst de 15 ani si peste, care in decursul perioadei de

referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri;

- sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode

pentru a-l gasi: se inscriu la oficiul de forta de munca teritorial sau la agentii particulare de plasare,

fac demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, public anunturi sau raspunsuri laanunturi, fac apel la rude, prieteni, sindicate etc;

- sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un loc de

munca6

Potrivit Legii nr. 1/1991, republicat in anul 1994 si completat prin O.G. nr. 47/1997, persoaneleconsiderate someri beneficiaz de ajutor de somaj pe o perioad de 270 zile. Dupa expirarea acesteiperioade, persoanele care nu au putut fi angajate si sunt lipsite de mijloace de intretinere beneficiazde alocatie de sprijin timp de 18 luni.

Sunt asimilati somerilor si beneficiaz de ajutor de integrare profesional, conform prevederilorlegale:

a) absolventii institutiilor de invtmant in varst de minim 18 ani care nu au surse de venit proprii

la nivelul a cel putin jumtate din salariul de baz minim brut pe tar si care, intr-o perioad de 60zile de la absolvire, nu au reusit s se incadreze in munc;b) absolventii institutiilor de invtmant in varst de minim 16 ani fr sustintori legali sau ai crorsustintori legali nu pot presta obligatia legal de intretinere;c) tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu au fost incadrati cu contract de munc si care,intr-o perioad de 30 de zile de la data lsrii la vatr, nu s-au putut angad) absolventii scolilor speciale pentru handicapati care nu au loc de munc.

Fac parte din randul somerilor si beneficiaz de plti compensatorii persoanele crora li s -a desfcutcontractul individual de munc ca urmare a concedierilor colective potrivit O.U.G. nr. 98/1999.

Sunt considerate someri si persoanele care nu beneficiaz de indemnizatii bnesti potrivitprevederilor legale, dar care s-au inregistrat la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de muncfiind in cutarea unui loc de munc.

4Legea 76/2002, privind sistemul asigurrilor pentru somaj si stimularea ocuprii fortei de munc, publicat in Monitorul Oficial;5Conform Institutului Naional de Statistic6 Ilie, Simona apud Pop, Luana, 2002,Dictionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucuresti, p.790


5/13

5

Unii autori sunt de prere c somajul nu poate fi desfiintat ,, pentru c el este generat permanent decresterea demografic, pe de o partesi de inlturarea muncitorului de la locul de munc, prinautomatizarea proceselor de productie, pe de alt parte. In acest fel , numrul somerilor absorbiti insfera serviciilor este mult prea mic comparativ cu nivel actual si cel prognozat al somajului, iar cei

rmasi fr o ocupatie zilnic vor fi impinsi spre comiterea de fapte antisociale.

Somajul este considerat asadar, un fenomen negativ al economiei, ,,ca expresie a unor dezechilibre:

pe piata muncii, atunci cand oferta de fort de munc depseste cererea, si pe piata bunurilor siserviciilor, cand productia este inferioar cererii. Pierderea locurilor de munc de ctre o parte apopulatiei ocupate si sporirea ofertei de munc prin atingerea de ctre noile generatii a varstei legalepentru a se angaja reprezint cele doua mari procese ce determin aparitia si permanentizareasomajului.

2.2 Clasificarea omajului

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multecriterii:

1. Dupa modul de manifestare :

- somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent);

- somaj involuntar (datorat insuficientei cererii);

2. Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate :

- somaj feminin;

- somaj juvenil;

- somaj intelectual ,etc.

3. In analize care cupleaza criterii, cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting :- somaj conjunctural (ciclic) - care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de

recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbari din viata economica;

- somaj tehnologic - reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in

aparatul tehnic de productie.Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar

reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp penru reincadrarea lucratorilor;

- somaj structural - generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale;

poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate;

- somaj sezonier - intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter

sezonier (agricultura, turism);

- somaj total - cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat;

- somaj partial - reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana incompleta

sau zi incompleta), destul de des intalnit;

- somaj de oferta - atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze

lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera incceptabile;

- somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai vartsnici;

- somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;

- somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.


6/13

6

2.3 Teorii sociologiceExista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului :

Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze,

dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditateasalariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale

asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii sa ridice cererea de forta

de munca la nivelul care ar absorbi intreaga oferta existenta la un moment dat. Somajul voluntar

rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa ramana in aceasta situatie pentru o

perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora dorintei lor de a avea mai multa

informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerand insuficiente informatiile furnizate pe

piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul de oportunitati in baza unor calcule de tip

cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul = un loc de munca mai bun).

Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in cazul uneicresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii,

cat si cresterea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si

cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii.

Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum. Cum cererea de forta de munca e

derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora este folosita, explicatia somajului

involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata bunurilor si serviciilor.

3.Msuri de diminuare a omajului si a efectelor sale

Prin coninutul lor, asemenea masuri au efecte directe si indirecte asupra omajului sau asupraconsecinelor sale. Oricare dintre ele nu se limiteaz la un singur aspect, uneori efectele unei aciuninefiind numai pozitive, ci si contradictorii. Masurilepentru diminuarea omajului, dup aspectul concretla care se refera, pot fi grupate in trei mari categorii: -

-masuri care privesc direct pe omeri,-masuri care privesc populaia ocupata,-alte masuri.

3.1 Masuri care privesc direct pe omeri

Din aceasta categorie se remarca: masurile de organizare a pregtirii si calificrii celor in cutarea unuiloc de munca pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii, facilitatile acordate de stat pentru

crearea de noi ntreprinderi care ofer locuri de munca si pentru crearea de noi locuri de munca inactivitati publice. Sa remarcam totui ca, in mai toate tarile, se pune concomitent problemarationalizarii forei de munca din sectorul public. O mare importanta au dobndit, in ultimii ani,masurile pentru trecerea la noi forme de ocupare: angajare pe timp parial sau cu orar atipic; angajareprovizorie cu contract(de obicei medie sau scurta); angajri specifice, stagii sau contracte de munca detipuri deosebite, create in cadrul politicilor recente de diminuare a omajului, inexistente in trecut. Fata


7/13

7

de ocuparea normala, aceste forme prevd angajri pentru obiective precise si limitate. Politica dediminuare a omajului prevede masuri selective pentru formarea si angajarea tinerilor si omerilor delunga durata. De regula, asemenea masuri au ca rezultat asigurarea unor salarii mai mici dect celenormale. Conducnd la scderea costului salarial al firmelor, ele sunt nu numai acceptate si practicatede utilizatorii de munca, dar si iniiate de ei.

Din cadrul primei categorii de masuri fac parte si unele reglementari juridice inexistente mai inainte.Una dintre acestea consta in radierea din rndul omerilor a celor care pana la pensionare mai au operioada egala cu perioada pentru care se acorda indemnizaie de omaj. In acest fel, oficiile de plasare aforei de munca diminueaz numrul omerilor pe termen scurt, realiznd o orientare a locurilor demunca spre alte categorii sociale.

3.2Msurile ce privesc populaia activocupat

Acestea au ca scop, pe de o parte, sa previn creterea omajului printr-o calificare adecvata, iar pe dealta parte, tind sa diminueze omajul prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare care se asiguraprin reducerea timpului de munca si duratei vieii active, precum si prin ndeprtarea imigranilor si

revenirea lor in tarile de origine.De fapt, cea mai semnificativa problema care privete populaia ocupata se refera la impartirea(partajul) muncii intrei cei angajai si crearea unor noi posibilitati de angajare. Aceasta decurge dininsasi realitatea creterii lente sau chiar a descreterii, in anumite momente, a volumului necesarului demunca. In aceste condiii, singura maniera de a face sa lucreze cat mai muli sau chiar toi, este cafiecare sa lucreze mai puin. Aceasta presupune o impartirea a muncii la scara economiei si afirmareaunor principii de organizare a muncii si produciei.Considerata ca atare, impartirea muncii nu poate reprezenta o msura de durata pentru diminuarea siresorbirea omajului. Trebuie neaprat completata cu amplificarea investiiilor si cretereaproductivitatii in condiiile unei noi organizri a muncii, despre care se spune ca trebuie sa aib carezultat, pe termen mai scurt sau mai lung, acceptarea condiiilor proprii fo rmelor noi de ocuparecaratcerizate prin nesigurana sporita, durata zilnica mai mica, orar atipic, salarii mai mici etc.Desigur, diminuarea reala a omajului nu poate fi dect rezultatul crerii de noi locuri de munca ce suntinsotite de rezultate benefice corespunztoare. In aceasta etapa, literatura economica atribuie cretereanumrului locurilor de munca in mare parte proteciei mediului natural. Dei corespunde intr-o oarecaremsura realitatii si convine unor forte sociale si (sau) politice, aceasta se refera, in fond, la o gama mailarga de activitati, unele dintre ele avand doar legtura indirecta si ndeprtata cu protecia mediuluinatural. Crearea locurilor de munca decurge insa din tendinele generale ale dezvoltrii societat iicontemporane.

Studiile realizate in tarile care au reuit sa creeze in ultimii ani un numr apreciabil de locuri de muncareleva urmtoarele:- crearea noilor locuri de munca se realizeaz o data cu sporirea activitatilor existente in economia

tarii;

-

activitatile care participa la crearea noilor locuri de munca sunt mai ales de natura industriala, cu

toate ca ponderea industriei in economie are tendina sa scad; - cu cat piaa muncii este mai flexibila, cu att creste si se diversifica oferta de locuri de munca in

procesul dezvoltrii activitatilor din economie;- are loc o reconsiderarea ocuprii nesalariate si neagricole a forei de munca, sporind capacitatile

micilor firme de a angaja efective mai mari de salariati.


8/13

8

Masurile pentru diminuarea omajului si ameliorarea condiiilor celor afectai de omaj figureaz printrerevendicrile tuturor organizaiilor sindicale si sunt sprijinite de largi grupuri socioprofesionale.Programele de aciune ale sindicatelor cuprind insa si alte obiective care privesc populaia ocupata:garantarea locurilor de munca, creterea salariilor si imbunatatirea condiiilor de odihna, nlturareamarilor discrepante intre salariile medii ale barbatilor si cele ale femeilor etc.

Pentru a lupta mpotriva omajului trebuie s inem seama c: folosirea forei de munc nu este unobiectiv politic, ci unul economic, deoarece piaa forei de munc este o pia ca oricare alta a creifuncionare nu trebuie cu nimic perturbat; cel puin pe termen scurt, moneda trebuie s rmn neutr;aceasta pentru c micrile ample i manipulaiile masei monetare perturb anticipaiile i destabilizeazeconomia;decorsetarea ntreprinderilor, de orice mrime, de povara sarcinilor fiscale; aceasta ar fi natur s dea unnou impuls activitii economice, care n virtutea acestui fapt vor crea noi locuri de munc; reducereacheltuielilor publice i n general reducerea statului; slujbele fictive, birocratice, fr motivaie,trebuie s dispar; nlturarea oricrei piedici din calea liberei iniiative;

3.3 Alte msuri

omajul determinat de o conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe piaa economic, sepoate realiza printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile provocate prin reducereavnzrilor.In SUA aceast politic este mai flexibil ncomparaie cu Europa,dac aceast politic esteaplicat raional va exclude posibilitatea repetrii zilei de vinerea neagr pe Wall Street SUA la data de25 octombrie 1929, cnd a izbucnit o criz economic mondial ce a dus la falimentarea bncilor,devalorizarea valutei. Acest fenomen bineneles nu aa de intens a fost observat ncepnd din anul 1970i n Germania cnd impozitele erau mari, omajul cretea, salariile devenind mari, determinnd capreurile s fie ridicate la produsele germane ,care nu puteau concura cu cele produse mai ieftin n alteri.

O msur pentru combaterea omajului structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, princolaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglaten funcie de gradulratei de inflaie.Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a doveditpe o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur de reducere aomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doi angajai.

Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt: la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate atimpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dupconjunctura economic instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc integrarea n acest proces a celor care triescn ar i au o cetenie strin ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor


9/13

9

4.

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de MuncAgenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM) este organul central al serviciuluipublic de specialitate, abilitat cu: promovarea politicilor, strategiilor i programelor de stat ndomeniul dezvoltrii pieei forei de munc, protecia social a persoanelor aflate n cutarea unuiloc de munc, prevenirea omajului i combaterea efectelor sale sociale, implementarea politicii demigraie a forei de munc monitorizarea activitii ageniilor private pentru ocuparea forei demunc.Misiunea ageniei este: susinerea implementrii strategiilor naionale pentru ocuparea foreidemunc, prin asigurarea accesului egal la programe i servicii de ocupare calitative i binedirecionate.

Anual, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, intocmeste programul de ocupare a

fortei de munca, avand in vedere atributiile conferite de legislatia in vigoare.

Pentru anul 2013, proiectarea programului de ocupare a avut la baza obiectivele Europene in

materie de ocupare in perspectiva Europa 2020, iar principalele obiective generale ale Programului

de ocupare a forei de munc pentru anul 20137, sunt: Creterea gradului de ocupare si promovarea incluziunii sociale Creterea gradului de ocupare a tinerilor si a persoanelor de etnie rom Facilitarea tranziieide la omaj ctre ocupare mbuntirea i consolidarea competentelor profesionale ale persoanelor n cutare de loc

munc

Msurile prevzute a se implementa prin Programul de ocupare a forei de munc n anul2013 au n vedere ambele segmente ale pieei muncii i constau n:

Acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de munc vacante sau nou create prin

furnizarea de informatii privind locurile de munca disponibile si punerea in legatura a

persoanelor in cautarea unui loc de munc cu angajatorii, ntocmireapentru fiecare persoana unui plan individual de mediere, organizarea bursei generale a locurilor de munca sau a

burselor specializate pentru anumite grupuri tinta in functie de nevoile pietei muncii. Pentru

aceasta agentiile teritoriale vor actiona pentru dezvoltarea relatiilor personalizate cu

angajatorii, punndu-se accent pe calitatea seleciilor i repartiiilor de personal nconformitate cu cerinele locului de munc

Acordarea de servicii gratuite de informare i consiliere profesional persoanelor n cutareaunui loc de munc, prin furnizarea de informaii privind piaa muncii i evoluia ocupaiilor,evaluarea i autoevaluarea personalitii in vederea orientrii profesionale, dezvoltareaabilitii i ncrederii n sine a persoanelor n cutarea unui loc de munc, precum i instruirean metode i tehnici de cutare a unui loc de munc

7Conform Ageniei Naionalepentru Ocuparea Forei de Munc


10/13

10

Stimularea rencadrrii n munc prin completarea veniturilor salariale pentru omerii care sencadreaz nainte de expirarea omjului, ncercndu-se astfel prevenirea omajului de lungdurat n rndul tinerilor pn n vrsua de 25 de ani si a celorlalte categorii de someri, supuiriscului rmnerii n omaj mai mult de 6 luni, respective 12 luni

Stimularea mobilitii forei de munc prin acordarea de prime de ncadrare sau instalare,

dup caz Organizarea de cursuri de formarea profesionala pentru persoanele aflate n cutare unui loc

de munc n vederea ridicrii gradului de calificare sau dezvoltarea de competene,urmrindu-se ca la absolvire rata de success, respective ncadrarea n munc s fie ct mairidicat

Acordarea gratuit de servicii de consultan i asisten pentru nceperea unei activitiindependente sau iniiere unei afaceri, n scopul creterii gradului de ocupare prin nfiinareapropriei afaceri

Acordarea de subvenii angajatorilorpentru ncadrarea persoanelor aparinnd unor categorii

dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaa muncii:omeri de peste 45 de ani, omeri care

sunt prini unici susintoriai familiilor monoparentale, persoane care mai au 3 ani pn landeplinirea condiiilor de pensionare, absolveni de nvmnt i absolveni cu dizabiliti,corelat cu o consiliere profesional de calitate n rndul tinerilor, persoane cu handicap

Acordarea de acompanient personalizat tinerilor cu risc de marginalizare social prinncheierea de contracte de solidaritate i oferirea de servicii specifice, inclusivprin acordareade subvenii angajatorilor de inserie care ncadreaz persoane din aceast categorie

5. Rata omajului n Romnia

Conform statisticilor realizate de ANOFM8, rata omajului n Romnia, a avut urmtoarele valori

la finele lunii octombrie, anul 2014:

Rata omajului nregistrat la sfritul lunii Octombrie 2014, la nivel naional, a fost de

5,13%, mai mare cu 0,02 pp dect cea din luna Septembrie a anului 2014 i mai mic cu

0,27 pp dect cea din luna Octombrie a anului 2013.

Numrul total al omerilor nregistrai n evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea

forei de munc la finele lunii Octombrie a fost de 463.629 persoane, cu 1.807 persoane

mai multe fa de cele de la finele lunii anterioare.

n ceea ce privete rata omajului nregistrat pe sexe, comparativ cu luna precedent,

rata omajului masculin a crescut de la 5,44% n luna Septembrie la 5,49%, iar rata

omajului feminin a sczut de la 5,72%, la 5,71%.

8Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc


11/13

11

Structura omajului pe grupe de vrst n luna Octombrie 2014 se prezint astfel : 83.040

omeri au sub 25 de ani; 36.842 omeri au ntre 25 i 29 de ani; 97.429 omeri au ntre 30

i 39 de ani; 121.861 omeri au ntre 40 i 49 de ani; 58.442 omeri au ntre 50 i 55 de

ani; 66.015 omeri au vrsta peste 55 ani. Referitor la structura omajului dup nivelul de instruire, omerii fr studii si cei cu

nivel de instruire primar, gimnazial i profesional au ponderea cea mai mare n totalul

omerilor nregistrai n evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc

(73,26 %). omerii cu nivel de instruire liceal i post-liceal reprezint 20,32% din totalul

omerilor nregistrai, iar cei cu studii universitare 6,41%.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului au fost atinse n judeele: Vaslui (10,86 %),

Teleorman (10,43 %), Mehedini (10,03 %), Buzu (9,41 %), Galai (8,99%), Dolj (8,90 %),

Olt (7,93 %), Dmbovia (7,61 %) urmate de judeele Clrai (7,30%)i Gorj(7,26%).

Din totalul omerilor nregistrai, 126.921 au fost omeri indemnizai i 336.708

neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a sczut cu 1.274 persoane, iar numrul

omerilor neindemnizai a crescut cu 3.081 persoane fa de luna precedent.


12/13

12

6.Concluzii

Msuri de diminuare i control a omajului pot fi pe termen scurt avnd rolul de a protejaomerii prin garantarea unui venit minim numit indemnizaie de omajdiferit de la o ar la altai de la o perioad la alta; se acord difereniat pe categorii de vechime n munc dar i nfuncie de salariu.Msuri pe termen mediu i lungsunt orientate att spre populaia omer ct ispre populaia ocupat spre a preveni omajuli pot implica activiti cum ar fi organizareacursurilor de recalificare i reconversie profesional, faciliti acordate de ctre stat pentrucrearea de noi locuri de munc, exploatarea unor domenii noi capabile s ofere locuri de munc (gestionarea deeurilor i a pdurilor ,conservarea mediului, cercetare-dezvoltare)

n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numrului i a intensitii barierelor depe piaa muncii, accentund omajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele

specifice legislaiei muncii), ar avea drept consecin eliminarea oricrei forme de omajinvoluntar, sporirea competiiei dintre salariai pentru cele mai bune locuri de munc (salarii icondiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariai,efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea generalizat aveniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se instrui.


13/13

13

Bibliografie

1.

Ilie, Simona apud Pop, Luana, 2002, Dictionar de Politici Sociale, EdituraExpert, Bucuresti.

2. Legea 76/2002, privind sistemul asigurrilor pentru somaj si stimulareaocuprii fortei de munc, publicat in Monitorul Oficialnr. 103 din6.02.2002;

3. Site-ul oficial al Ageniei Naionale de Ocupare a Forei de Muncwww.anofm.ro

4. Site-ul oficial al Insitutului Naional de Statistic www.insse.ro

5.

Eroarea major a gndirii economice keynesiste - Robert P. Murphy(Traducere deMihai Manciu)6.

OUG 13/2010 privind reglementarea unor msuri in vederea stimulriicrearii de noi locuri de munc si diminurii omajului n anul 2010(publicatin Monitorul Oficial, Partea I nr. 136 din 1 martie 2010
http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.ecol.ro/autori/124http://www.ecol.ro/autori/124http://www.insse.ro/

proiect PROTECTIE SOCIALA

Documents

Transcript of proiect PROTECTIE SOCIALA