Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problem actual cu consecine mai mult sau mai puin grave asupra populaiei. Prin poluarea apei, se nelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale apei, produs direct sau indirect de activitile umane i care face ca apele s devin improprii utilizrii normale n scopurile n care aceast utilizare era posibil nainte de a interveni alterarea. Efectele polurii resurselor de ap sunt complexe i variate, n funcie de natura i concentraia substanelor impurificatoare.Cea mai importanta poluare este cea industriala, caracterizata printr-o mare intindere a prejudiciilor cauzate mediului. n poluarea industrial este mult mai dificil de stabilit cantitatea poluanilor. Cel mai adesea, se ntlnesc detergeni, solveni, cianuri, metale grele, acizi organici, grsimi, colorani, ageni de splare, sulfuri, amoniac, etc. Impurificarea apelor cu metale grele are efecte dezastruase asupra mediului pentru o perioada lunga de timp. Efectele polurii cu metale grele asupra sntii sunt diferite n funcie de perioada de expunere i de natura poluantului. Astfel pot apare efecte acute sau acutizari ale bolilor cronice, dupa expuneri de scurt durat, pn la efecte cronice dup expuneri de lung durat. Poluanii toxici de tipul metalelor grele, i exercit aciunea asupra diferitelor organe i sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanei n cauz. Foarte important este faptul c se cumuleaz n mediu i n organismul uman cu posibilitatea de a produce n mod insidios alterri patologice grave.Unul dintre cei mai periculosi poluanti ai apelor este arsenul , un element chimic semi-metalic care are simbolul As si numarul atomic 33. El se afla in grupa a V-a principala (15) si perioada a 4-a. Arsenul se combina usor cu multe elemente.Prezinta trei forme alotropice: galben, negru si cenusiu sau metalic; arsenul stabil in forma solida la orice temperatura este cel cenusiu. Acesta formeaza cristale hexagonale, argintii, lucioase, usor casabile, insolubile in apa, CS2 sau alte tipuri de solventi. Incalzit in absenta aerului, la presiune normala, sublimeaza la 633C, iar sub presiune de 76 atm, se topeste la 817C. Vaporii de arsen au o culoare galbena, miros de usturoi, sunt foarte toxici si alcatuiti din molecule tetratomice. Arsenul se gaseste in mod natural pe pamant, in concentratii mici. In atmosfera, arsenul provine din diferite surse: vulcanii elibereaza aproximativ 3000 tone pe an, microorganismele genereaza pana la 20000 de tone de arsine pe an, insa activitatea oamenilor este responsabila pentru mai mult: 80000 de tone de arsen pe an sunt eliberate prin arderea de combustibili fosili.In ciuda notorietatii sale ca si otrava, arsenicul este un element esential pentru unele animale si poate chiar si pentru oameni, cu toate ca aportul necesar este de numai 0,01 mg / zi.Arsenicul este o componenta destul de mobila in mod natural acest lucru insemnand, in esenta, ca este putin probabil sa intalnim concentratii mari intr-un singur loc. Acesta este un lucru bun, insa partea rea este ca poluarea cu arsenic devine o problema din ce in ce mai mare intrucat se raspandeste cu usurinta. Ca urmare a activitatilor umane, in special din cauza mineritului, compusii cu arsen s-au raspandit putand fi, in prezent, identificati in mult mai multe zone decat acelea in care au existat in mod natural.

In cele mai multe dintre cazuri, arsenul se gaseste in combinatie cu sulful, in minerale precum arsenopirita (AsFeS), realgar, orpiment si enargit.

Efectele arsenicului asupra mediuluiCiclul arsenicului s-a extins ca o consecinta a interventiei oamenilor si, din cauza aceasta, cantitati mari de arsenic ajung in mediul inconjurator si in organismele vii. Printre aplicatiile industriale ale arsenicului se numara:1. materie prima pentru fabricarea pesticidelor pe baza de arsen (arsenit de sodiu, arsenat de sodiu, cacodilat de sodiu).2. materie prima pentru fabricarea unor medicamente de uz uman si veterinar (Neosalvarsan).3. agent de decolorare pentru sticla si emailuri.4. agent de conservare a lemnului.5. materie prima pentru producerea arsenului elemental, a aliajelor de arsen si semiconductorilor din arsenit.Arsenicul nu poate fi distrus dupa ce a patruns in mediul inconjurator, astfel incat cantitatile adaugate se pot raspandi si pot avea efecte asupra sanatatii oamenilor si animalelor din nenumarate zone de pe pamant.Arsenicoza este o boala cronica ce apare ca urmare a consumului de apa cu niveluri mari de arsenic pentru o perioada lunga de timp (de exemplu, de la 5 la 20 ani). Este cunoscuta, de asemenea, sub numele de otravire cu arsenic. OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) recomanda o limita de 0,01 mg / l de arsenic in apa potabila.Arsenicul are nenumarate efecte asupra sanatatii printre care probleme de piele, cancer de piele, cancer al vezicii urinare, rinichilor si plamanilor si leziuni ale vaselor de sange de la nivelul picioarelor, dar si diabet, hipertensiune arteriala si tulburari de reproducere.ttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttn urma unor analize amnunite, oamenii de tiin au identificat concentraii excesive de arsen n unele ape subterane de pe ntreg globul, ceea ce arat c sute de mii de persoane prezint intoxicaii cu acest element. Studiile din ultimii ani au artat faptul c i romnii sunt ameninai de intoxicarea cu arsen. Probele luate din unele fntni i foraje din vestul Romniei au pus n eviden concentraii de arsen peste limita admis de normele internaionale. n lucrare sunt prezentate studii privind determinarea coninutului de arsen prin spectrometrie de absorbie atomic cu sistem hidrur, HG-AAS, din cteva foraje (fntni publice) existente pe teritoriul oraului Timioara. Compuii cu arsen sunt eliberai n mediul nconjurator dintr-o varietate de surse naturale i antropice. Concentraia medie n scoara terestr este cuprins ntre 1,5 i 5 mg As/kg sol. Arsenul din sol i sedimente poate fi supus degradrii microbiene sau transformarilor fizico-chimice. Sursele antropice de arsen sunt: rafinarea petrolului; prelucrarea metalelor i aliajelor; industria farmaceutic; industria chimic; incinerarea deeurilor rezultate de la animale. Zonele cele mai afectate pe plan mondial se afl n Mexic, Argentina, SUA, Canada, Taiwan, Japonia, China i Vietnam. n Europa, cea mai important regiune cu exces de arsen n apa subteran cuprinde estul Ungariei i Cmpia de Vest din Romnia. n aceste zone, concentraia de arsen depete limita maxim admis de normele internaionale pentru apa potabil. La propunerea Organizaiei Mondiale a Sntii, o serie de state, printre care rile Uniunii Europene i Romnia au redus aceast limit la 0,01 mg/L (10 ppb). n Romnia, concentraiile arsenului n unele ape subterane i mai puin n apele de suprafa variaz ntre 0,05 i 3,7 mg/L, depind coninuturile maxime admisibile recomandate de standardele internaionale. Apele cele mai bogate n arsen din Romnia au fost identificate pn acum n zona aru Dornei (judeul Suceava, n apropiere de Vatra Dornei) i n Cmpia de Vest. Cea mai important zon sub aspectul ameninrilor la adresa sntii populaiei este ns Cmpia de Vest, unde apele subterane cu concentraii mari de arsen sunt prezente pe arii extinse, n principal pe teritoriul judeelor Arad, Bihor i Timi. Cele mai grave efecte au fost deja puse n eviden n Ungaria, unde s-au semnalat afeciuni datorate arsenului, n rndul populaiei, nc din anii 1940. Din cercetrile fcute pn n prezent, se estimeaz c zeci de mii de persoane sunt supuse riscului de intoxicare cu arsen din apele subterane.

Efecte grave ale intoxicaiei cu arsen asupra oamenilor: anomalii cardiovasculare; infarct miocardic; aritmii cardiace; ngroarea vaselor sangvine cu ocluzie; boala piciorului negru. Ficatul acumuleaz arsen n urma expunerilor repetate, ceea ce duce la afeciuni grave: ciroz; hipertrofia ficatului. Rinichii sunt grav afectai de expunerile repetate la apa cu arsen, conducnd la: hematurie (prezena de snge n urin); oligurie (bolnavul urineaz foarte puin, sub 500 mL/zi); deshidratare, cu risc de blocaj renal; necroza unor esuturi; cancer. La nivelul pielii, expunerea cronic poate produce: melanoz (pigmentaie crescut a pielii i mucoaselor datorat acumulrii difuze de melanin); cheratoz (dezvoltarea excesiv a stratului cornos al epidermei); cancer. Expunerea la arsen crete rata avorturilor i favorizeaz greutatea redus a copilului la natere.

2. MATERIALE I METODE

Echipamentul utilizat a fost spectrometrul de absorbie atomic VARIAN SpectrAA 110, cu sistem hidrur VARIAN VGA 77. Condiiile de lucru la efectuarea analizei: acid HCl 6N; reductor: soluie NaBH4 0,6%, NaOH 0,5% curentul lampii: 10 mA; lungimea de und: 193,7 nm. Schema sistemului de analiz cu generator hidrur este prezentat n figura 1.3.Selectarea probelor :Proba se selecteaz n vase curate de polietilen, cltind de 2 - 3 ori cu ap de analizat.

4. REZULTATE I DISCUII

Pentru efectuarea analizei arsenului au fost stabilite condiiile de lucru pentru o obine o sensibilitate ridicat a metodei: debitul argonului, ca gaz purttor, raportul debitelor pentru acetilen i aer necesar nclzirii tubului de cua n care are loc atomizarea arsenului, poziionarea i alinierea tubului de cuar etc. Curba de calibrare pentru analiza arsenului este prezentat n figura 2.

Se constat o foarte bun sensibilitate pentru mercur, ceea ce permite detecia concentraiilor foarte mici de arsen, de ordinul g/L (ppb). Limita minim de detecie obinut este 3 ppb. Rezultatele obinute n cazul analizei arsenului pentru unele foraje (fntni publice) existente n Timioara sunt prezentate n tabelul 1. Aceste foraje sunt situate la o adncime cuprins ntre 80 i 110 m.

Studiile efectuate arat c n apele de suprafa (Canalul Bega) i n apa potabil, concentraia arsenului este sczut, sub limita minim de detecie (3 g As/L) i sub limita impus de legislaia n vigoare (10 g As/L). n apele subterane, concentraia depinde de localizarea acestora i, probabil, de adncimea forajului. Forajele situate n zona de est a oraului au concentraii mai scazute de arsen, cuprinse ntre 3,2 i 5,3 g As/L, spre deosebire de forajele existente n zona central i de vest, unde concentraia arsenului este cuprins ntre 12,2 i 14,5 g As/L, fiind depit limita prevzut de legislaia n vigoare (10 g As/L).

4. CONCLUZII n urma studiilor efectuate rezult c forajele existente, dar i cele nou create, trebuie monitorizate i din punct de vedere al arsenului, fiind puse n eviden concentraii mrite ale arsenului n aceste ape subterane. Este posibil ca aceast concentraie a arsenului s depind nu numai de poziionarea geografic a forajului, dar i de debitul de ap pompat, respectiv de adncimea forajului. Apele de suprafa (Canalul Bega) i apa potabil au concentraii ale arsenului sczute, sub limita minim de detecie (3 g As/L) i sub limita impus de legislaia n vigoare (10 g As/L).