Proiect pentru consultări publice 20.12...(rapoartele Centrului pentru drepturile omului, ale...

Proiect pentru consultări publice 20.12.2011

1

PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE

DENUMIREA POLITICII PUBLICE: Administrarea penitenciarelor în serviciul drepturilor omului în detenţie

INSTITUŢIA INIŢIATOARE: Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare

I.DESCRIEREA PROBLEMEI

51 din 59 din cauzele în care se invoca violarea articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului contra Republicii Moldova ţin de condiţiile de detenţie şi investigaţii interne inefective1.

Pe fundalul creşterii impunătoare a numărului hotărîrilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în care se constată violarea de către Republica Moldova a articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în partea ce priveşte tratamentul deţinuţilor, Curtea a atras atenţia Guvernului Republicii Moldova asupra unor "probleme sistemice" în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie, astfel încît deficienţele în legislaţia naţională şi/sau practica aplicată ar genera eventuale alte numeroase cereri similare în adresa Curţii.

Definiţia condiţiilor de detenţie este dată în accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Ostrovar contra Republicii Moldova): „Articolul 3 cere statului să asigure ca persoana să fie deţinută în condiţii care sunt compatibile cu respectarea demnităţii sale umane, ca modul şi metoda de executare a pedepsei să nu cauzeze persoanei suferinţe sau dureri de o intensitate care să depăşească nivelul de suferinţă inerent detenţiei şi, având în vedere exigenţele detenţiei, sănătatea şi integritatea persoanei să fie în mod adecvat asigurate, printre altele, prin acordarea asistenţei medicale necesare (a se vedea, Kudla v. Poland citată mai sus, § 94). Atunci când sunt evaluate condiţiile de detenţie, trebuie luate în consideraţie efectele cumulative ale acestor condiţii, precum şi durata detenţiei (a se vedea Dougoz v. Greece, nr. 40907/98, § 46, ECHR 2001-II şi Kalashnikov v. Russia, nr. 47095/99, § 102, ECHR 2002-VI).”

Conform analizei interne a Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), petiţiile deţinuţilor cu privire la “condiţiile de detenţie” care ajung la DIP ajung la circa 10% anual din totalul petițiilor 2. În scopul acestei evidenţe interne a DIP, prin “condiţii de detenţie” se înţelege starea încăperilor şi lipsa blocurilor sanitare. Tot acolo, petiţiile cu privire la serviciile medicale şi siguranţa personală sunt tratate în categorii separate (anexa 1), ceea ce diferă de jurisprudenţa CEDO la subiect. Concomitent, nu există o evidenţă a tipurilor şi incidenţei petiţiilor depuse direct la administraţia fiecărui penitenciar în parte.

Guvernul a depus eforturi legislative şi organizatorice pentru a îmbunătăţi condiţiile de detenţie în ultimii ani (detalii mai jos, Politica Publică Actuală). Cu toate acestea, condiţiile materiale de detenţie rămîn sub-standard şi aceasta constituie problema pe care o abordează această propunere de politici publice.

Obiectul aceste propuneri de politici publice îl constituie condiţiile de detenţie din toate penitenciarele din subordinea Ministerului Justiţiei. Unghiul de abordare propus combină

1 8 cauze țin de tortură. Acestea nu fac obiectul acestei propuneri de politici publice.

Sursa: statistica CEDO: http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/2B783BFF-39C9-455C-B7C7-F821056BF32A/0/Tableau_de_violations_19592010_ENG.pdf 2 Numărul petiţiilor parvenite în DIP din partea deținuților: anul 2008-4282, anul 2009 – 4223, anul 2010 – 3757.

http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/2B783BFF-39C9-455C-B7C7-F821056BF32A/0/Tableau_de_violations_19592010_ENG.pdf

http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/2B783BFF-39C9-455C-B7C7-F821056BF32A/0/Tableau_de_violations_19592010_ENG.pdf


2

administrarea penitenciarelor cu standardele drepturile omului naţionale şi internaţional asumate în domeniu.

Problema a fost documentată din următoarele surse: jurisprudenţa CEDO, rapoartele organizaţiilor internaţionale în domeniu (ONU, UE, Consiliul Europei), rapoartele naţionale (rapoartele Centrului pentru drepturile omului, ale Mecanismului naţional de prevenire a torturii) (lista în anexa 2).

Suplimentar, pentru această PPP au fost efectuate trei sondaje adresate: 1) şefilor tuturor penitenciarelor, 2) personalului penitenciarelor (12 penitenciare) şi 3) deţinuţilor din două penitenciare (unul din care a chestionat deţinutele, pentru a evalua impactul de gen). De asemenea, s-au organizat interviuri structurate cu reprezentanţi ai sectorului privat care au colaborat sau colaborează cu sistemul penitenciar.

Autorii propunerii de politică publică recunosc subtilitățile chestionării deținuților și tratează rezultatele acestor sondaje cu precauția cuvenită.

Arborele problemei - Anexa 3.

Cauzele problemei

Analiza efectuată pentru scopurile acestei PPP atestă următoarele explicaţii şi cauze ale problemei:

Sesizările deţinuţilor adresate avocatului parlamentar, CEDO şi DIP vizează dominant calitatea neadecvată şi cantitatea insuficientă a hranei, neacordarea asistenţei medicale adecvate, nerespectarea normelor sanitaro-igienice, siguranţa personală, iluminare, ventilaţie, supraaglomerarea în instituţiile de detenţie preventivă. Acestea sunt detaliate în ceea ce urmează.

Siguranţa personală: Raportorul Special ONU s-a arătat îngrijorat de nivelul violenţei între deţinuţi din instituţiile penitenciare (raport ONU, Sept.2010). Violenţa faţă de colaboratori şi între deţinuţi prezintă indici de creştere (anexa 4). 9 penitenciare sunt dotate cu sisteme de supraveghere video montat pentru monitorizarea deţinuţilor, din care 4 acoperă şi zona de regim şi întreg perimetrul penitenciarului, inclusiv pe timp de noapte (sursa: info DIP). Toate penitenciarele de detenţie prevenitivă au sisteme de monitorizare pe teritoriu şi coridoare.

8% din deţinuţi nu se simt în siguranţă în penitenciare pe timp de zi şi 26% pe timp de noapte, în comparaţie cu 30% de deţinute care nu se simt în siguranţă pe timp de zi şi 32% pe timp de noapte. 11% din deţinuţi şi 21% din deţinute confirmă că le este frică de alţi deţinuţi. 7% din deţinuţi şi 11% din deţinute susţin că le este frică de administraţia penitenciarului. 23% din deţinutele care au cerut să fie transferate în alt penitenciar au motivat această cerere prin pericolul perceput în penitenciarul în care se află (sondaj deţinuţi, MJ, DIP, Octombrie 2011). Cauza Levinţa versus Republica Moldova (2009) aduce un exemplu în acest context inclusiv cu privire la pasivitatea administraţiei de a strămuta deţinuţii supuşi atacurilor crunte din partea altor deţinuţi şi a cerceta adecvat plîngerilor lor în legătură cu violenţa la care au fost supuşi în penitenciarele 3, 4 şi 15.

Alimentarea în penitenciare: Problema alimentaţiei în instituţiile penitenciare a fost în atenţia Raportorului Special ONU pentru tratamente inumane (Raport, Decembrie 2010): în anul 2007 – doar 53% din necesarul alimentar era furnizat de DIP, în 2008 – 50% iar 2009 – 64%. Circa 27% din deținuți și 47% din deținute susțin că mîncarea nu este comestibilă și nu poate fi consumată (sondaj MJ, DIP, oct.2011).


3

Populaţia penitenciarelor şi spaţiile: Republica Moldova a moştenit penitenciare vechi cu edificii degradate, de tip lagăr, conforme standardelor sovietice. Aceste tipuri de penitenciare nu corespund exigenţelor actelor naţionale şi internaţionale în domeniu.

Numărul deţinuţilor din penitenciare s-a redus (anexa 5), coborînd sub plafonul de detenţie al penitenciarelor oficial stabilit3. Cu toate acestea, pînă în prezent “nu a fost făcută o evaluare a suprafeţelor locative din instituţiile penitenciare, care ar arăta dacă se respectă norma de 4 m2, recomandată de către Comitetul European pentru prevenirea torturii pentru fiecare deţinut” (sursa: Raportul Mecanismului Naţional Anti-Tortură).

De asemenea, în ceea ce priveşte condiţiile sanitare, iluminarea si ventilarea, aceste probleme persistă practic în majoritatea încăperilor penitenciarelor din Republica Moldova, excepţie făcînd 2 instituţii penitenciare din ţară (sursa: Raportul Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii).

În instituţiile penitenciare, cu excepţia celor cu statut de izolator de urmărire penală, găzduirea deţinuţilor se face în dormitoare de mare capacitate care nu dispun în deplină măsură de facilităţile utilizate zilnic de către condamnaţi, cum ar fi: spaţiul de dormit, spaţiul de zi şi instalaţiile sanitare. Deţinuţii sunt ţinuţi în spaţii extrem de înghesuite, întunecoase, umede, fără ventilaţie şi în care domină din abundenţă fumul de ţigară. De rînd cu aceasta, în unele penitenciare paturile amenajate în două nivele împiedică esenţial pătrunderea luminii naturale în sectoarele locative (rapoartele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii).

O situaţie mai gravă a fost atestată în cazul celulelor din carantină, celulelor de tranzit şi celulelor izolatorului disciplinar. Imediat după primire, condamnatul se plasează în încăperea de carantină pe o perioadă de pînă la 15 zile, în decursul căreia el este supus examenului medical în vederea determinării stării sănătăţii şi capacităţii de muncă şi prescrierii, după necesitate, a tratamentului individual.4 De regulă, încăperile carantinei sunt constituite din 1-3 celule. Rapoartele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii documentează celule ale carantinei cu “geamuri acoperite cu pături” sau „stare a ferestrelor deplorabilă, lemnul fiind putred, şi pentru a menţine căldura în odăi, condamnaţii au astupat perimetrul ramelor de la ferestre cu vată de la saltele” sau celule ale carantinei „caracterizate printr-o umiditate excesivă şi fum abundent de ţigară”. Condiţiile de detenţie din carantină au atras și atenţia membrilor delegaţiilor internaţionale care au inspectat penitenciarele din Republica Moldova.5

În celulele izolatorului disciplinar se deţin persoanele în privinţa cărora prin decizia administraţiei penitenciarului a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de încarcerare, precum şi cei plasaţi provizoriu pînă la sosirea şefului penitenciarului. De rînd cu aceştia, în lipsa unor altor spaţii, în celulele respective se deţin şi persoanele izolate de către administraţia penitenciarului în legătură cu existenţa pericolului pentru securitatea personală a condamnaţilor.

Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii a constatat că aceste celule sunt “de dimensiuni mici, echipate cu un colţ sanitar, care în acelaşi timp, constituie şi un focar de infecţie. În celulă,

3 Plafonul stabilit pentru anul 2010 era de 8580, iar în realitate de dețineau 6535 persoane (01.01.2010) și 6324

persoane (01.01.2011), sursa DIP. 4 Art.219 alin.(6) Cod de executare nr.442 din 24.12.2004, Monitorul Oficial nr.34-35/112 din 03.03.2005

5 Par. 35, Raport al Raportorului Special pentru tortură şi alte forme crude, inumane sau degradante de tratament sau

pedeapsă, Manfred Nowak, din 12 februarie 2009, http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G09 /107/71/PDF/ G0910771.pdf: După cum au confirmat autorităţile, persoanele care ajung în instituţiile penitenciare, de regulă, trebuie să petreacă 15 zile în carantină pentru a fi supuşi unui examen medical în ce priveşte starea generală a sănătăţii şi capacităţile lor de muncă. Raportorul special a constatat că condiţiile în celulele pentru carantină sunt în linii generale mai rele decît oriunde şi s-a arătat îngrijorat de riscul înalt de infecţie în aceste celule, dat fiind că deţinuţii cu boli contagioase nu sunt întotdeauna ţinuţi separat.

http://daccess-dds-ny.un.org/


4

în partea de sus a veceului există un robinet, care serveşte concomitent şi ca scurgere de apă, şi ca sursă de apă pentru spălare. Nu de fiece dată acest spaţiu este despărţit de restul suprafeţei celulei, ceea ce nu permite păstrarea adecvată a intimităţii”. Astfel, “efectul cumulat al acestor condiţii se dovedeşte a fi extrem de nefast pentru deţinuţi”, în evaluarea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii.

Mai mult ca atît, în aceste celule deţinuţii sunt în imposibilitate să servească masa în condiţii de igienă adecvate, lipsind şi inventarul adecvat. De asemenea, în unele celule lipsesc ferestrele cu ieşire directă la lumină naturală, acestea fiind acoperite de alte instalaţii şi construcţii, în altele ferestrele sunt acoperite cu plăci metalice găurite (idem).

Cu referire la igiena personal, în baza Hotărîrii Guvernului privind aprobarea normelor minime de alimentare zilnică a deţinuţilor şi de eliberare a detergenţilor nr.609 din 29.05.2006, surse responsabile din DIP confirmă achiziţionarea şi repartizarea a 100% a necesarului de produse pentru asigurarea normelor sanitaro-igienice în penitenciare începînd cu anul 2009 (DIP, Direcția Logistică).

Una din cele mai semnificative deficienţe se atestă în facilităţile de detenţie prevenitivă mai cu seamă în situaţia de detenţie de lungă durată în condiţii neadecvate: supraaglomerarea, calitatea şi cantitatea insuficientă a mâncării servite, lipsa adecvată a lenjeriei de pat şi accesul limitat la lumina zilei, precum şi insuficienţa condiţiilor sanitare din celule, frig, lumină şi ventilare insuficiente, asistenţă medicală sub-standard (cauzele Ostrovar, Istratii şi alţii, Straisteanu şi alţii, Holomyov).

Neacordarea asistenţei medicale adecvate frecvent invocată de deţinuţii din Republica Moldova este calificată de jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului drept contrar prohibiţiilor de a supune deţinuţii unor tratamente inumane şi degradante. 10% din deţinuţi şi 43% din deţinute susţin că nu au primit asistenţa medicală necesară (sondaj deţinuţi, octombrie 2011).

Insuficienţa serviciilor de pregătire a deţinuţilor pentru eliberare şi a oportunităţilor de a-i angaja în muncă este confirmată de sondajul angajaţilor penitenciarelor (MJ, DIP, septembrie 2011). 11% din deţinuţi şi 22% din deţinute consider că nu-şi vor găsi un loc de muncă după eliberare. Concomitent 31% din deţinuţi şi 28% din deţinute consideră că penitenciarul nu trebuie să facă nimic pentru a-i pregăti de eliberare. Totuşi, majoritate din cei care consider că aceasta este treaba penitenciarelor consideră pregătirea profesională (47% din deţinuţi şi 51% din deţinute) şi acces la învăţămînt (23% din deţinuţi şi 28% din deţinute) necesare a fi prestate de penitenciare (sondajul deţinuţilor, MJ, DIP, octombrie 2011). Insuficienţa locurilor de muncă pentru deţinuţi este confirmată şi de 89% din şefii de penitenciare (sondaj, MJ, DIP, septembrie 2011). Accentul rămîne pe metodele tradiţionale de persuasiune în defavoarea securităţii dinamice şi a abordării individuale.

Avocatul parlamentar şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea privind situaţiile din detenţie în care “măsurile organizatorice nu depind atât de mult de conjunctura financiară ci de modul în care sunt administrate penitenciarele” (Raportul Centrului pentru Drepturile Omului, 2010). De asemenea, CEDO subliniază în toate cauzele în care condiţiile de detenţie sunt imputabile statului responsabilitatea autorităţilor vizate din domeniu.

Administrarea ineficientă se manifestă la un şir de niveluri. Unul din acestea ţine de mandatul şefilor de penitenciare combinat cu procedurile interne anevoioase. 57% din şefi de penitenciare consideră împuternicirile lor actuale drept insuficiente pentru administrarea eficientă a penitenciarului şi asigurarea condiţiilor de detenţie conform standardelor în domeniu. Doar 11%


5

din şefii de penitenciare nu au dificultăţi în relaţia cu DIP. Sondajul şefilor de penitenciare atestă următoarele probleme în relaţia acestora cu DIP: împuterniciri insuficiente în gestionarea bugetului, durata procedurilor de aprobare a solicitărilor şi împuterniciri insuficiente de gestionare a patrimoniului. Sistemul rămîne adept al administrării centralizate şi militarizate.

Al doilea nivel ţine de ineficienţa administrării bunurilor şi capitalului sistemului penitenciar. Astfel, patrimoniul întreprinderilor de stat din domeniu constituie 47115.4 mii lei (pentru comparatie costul unei case de arest este evaluată la 90 milioane lei). Conform raportului Ministerului Economiei privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice în anul 2010, doar 1/3 din întreprinderile de stat din sistemul penitenciar sunt profitabile (anexa 6).

Concomitent, gospodăriile auxiliare ale penitenciarelor, misiunea primordială a cărora este resocializarea condamnaţilor, sunt într-o stare de derivă, confirmată de 67% din şefii de penitenciare (sondaj, DIP, sept.2011). În 64% de penitenciarele respondente gospodăriile auxiliare lipsesc cu desăvîrşire. Circa 41% din deţinuţi sunt raportaţi ca implicaţi în gospodăriile auxiliare şi 34% în întreprinderile de stat (sondajul şefilor penitenciarelor, MJ, DIP, septembrie 2011).

În al treilea rînd, la nivel de resurse umane, analiza situaţiei denotă insuficienţă personalului pregătit pentru contactul direct cu condamnaţii. Sistemul penitenciar angajează la moment circa 2900 de colaboratori (sursa: DIP. Anexa 7). Raportul total colaboratori-total deţinuţi a evoluat astfel: în anul 2004 – unui colaborator îi reveneau 2.23 deţinuţi, 2005 - 2.21, 2006 - 2.22, 2007 - 2.16, 2008 - 1.90, in 2009 - 1.84, in 2010 - 1.73. Cu toate acestea, conform estimărilor experţilor, doar 20% din angajaţii sistemului interacţionează direct și cu regularitate cu deţinuţii, din care mai puţin de jumătate se ocupă de muncă corecţională/de reeducare.

Un exemplu frecvent citat în rapoartele naţionale şi internaţionale se referă la planul individual de executare a pedepsei privative de libertate care a fost introdus în anul 2008 dar implementarea acestei iniţiative nu este realizată pe deplin, or fiecare şef de sector are de completat între 40 şi 100 de asemenea planuri pe lîngă alte sarcini de serviciu. De ex. în Norvegia un ofiţer de contact personal este responsabil pentru 4-6 deţinuţi şi planurile acestora de ispăşire a pedepsei (sursa: contribuţiile Norlam la Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei, August 2011). Pe lîngă aceasta, privilegiul de a se pensiona după 15 ani de serviciu în domeniu privează sistemul de personal cu experienţă.

Parteneriatul public-privat este neuniform şi sporadic. Există studii de caz (e.g. Penitenciarul nr. 10) care confirmă efectele benefice ale acestuia asupra condiţiilor de detenţie. Dar per ansamblu, doar 29 la sută din agenţii economici care au interacţionat cu sistemul penitenciar în ultimii ani nu au întîmpinat dificultăţi. Aceşti agenţi economici citează calificarea condamnaţilor şi procedurile birocratice atît din penitenciare cît şi la nivel central drept cele mai importante obstacole în parteneriatul public privat. 30% din agenţii economici intervievaţi nu văd oportunităţi de colaborare cu penitenciarele în viitor. Parteneriatele cu agenţii economici sunt dificile din cauza cererii de braţe de muncă specializate lipsă în penitenciare, condiţii de securitate suplimentare necesare şi remunerarea insuficientă a deţinuţilor (sondajul şefilor de penitenciare, MJ, DIP, 2011). De asemenea, 42% din şefii de penitenciare anunţă întîrzieri în achitarea din partea DIP a serviciilor prestate de către agenţii economici. Doar 8% din şefii de penitenciare nu au fost mulţumiţi de calitatea serviciilor prestate şi lucrărilor executate de către agenţii economici.

O cauză transversală frecvent citată, dar nesusţinută prin date empirice disponibile la moment ţine de sub-cultura din penitenciare, o moştenire sovietică, neabordată sistemic. Un indice parţial la acest subiect vine din preferinţele de comunicare a deţinuţilor pentru a-şi rezolva


6

problemele. Astfel, 50% din deţinute şi 23% din deţinuţi nu discută problemele eventuale pe care le au cu nimeni. Restul deţinutelor fie discută cu angajaţii penitenciarului (20%) fie cu alţi deţinuţi (29%) fie cu alte persoane dinafara penitenciarului (circa 9%). Situaţia deţinuţilor se prezintă astfel: 50% discută cu angajaţii penitenciarului, 29% cu alţi deţinuţi şi circa 7% cu alte persoane.

De asemenea, la capitolul resurse ale sistemului merită a fi menţionate Regulile Penitenciare Europene (Comitetul de Miniştri ai Consiliului Europei, 2006) care cer în esenţă ca „toate persoanele private de libertate să fie tratate cu respectarea drepturilor omului, iar condiţiile de detenţie nu pot fi justificate prin lipsa de resurse”. Astfel, lipsa de resurse nu este validată ca o cauză a condiţiilor de detenţie, deşi 86% din şefii de penitenciare susţin „finanţarea insuficientă‟ drept o cauză a condiţiilor actuale (Sondaj, Ministerul Justiţiei, DIP, septembrie 2011).

Concomitent, nici CEDO nu acceptă astfel de argumente pentru a justifica condiţiile proaste de detenţie. În cauza Poltoratskiy versus Ucraina,6 Curtea a statuat că “lipsa resurselor în principiu nu poate justifica condiţiile din penitenciare, care sunt atât de proaste încât nu întrunesc condiţiile necesare pentru a corespunde articolului 3 al Convenţiei. În aceste condiţii, situaţia economică a unei ţări ar putea explica anumite cazuri de încălcare a articolului 3, însă nu le poate nicidecum justifica. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului nu permite luarea în consideraţie a situaţiei economice a unei ţări atunci când se decide dacă încălcările drepturilor omului sunt acceptabile”.

Efectele problemei

Guvernul a achitat pînă în prezent circa 132,000 Euro prejudicii pentru hotărîrile CEDO în cauzele care vizau condiţiile de detenţie (sursa: datele Agentului Guvernamental).

Un indicator al resocializării deţinuţilor poate ţine de numărul foştilor deţinuţi care ajung oficial şomeri. De ex. numărul de persoane eliberate din detenţie plasate în cîmpul muncii din total persoane eliberate din detenţie înregistrate la ANOFM este de 18.46% în anul 2008, 11.15% - 2009, 8,25% - 2010, 12,5% - 2011 (lunile ianuarie – septembrie, sursa: ANOFM). 14,41% din numărul celor eliberaţi s-au înregistrat la ANOFM (an. 2009). În anul 2009 au fost eliberate din locurile de detenție 2053 persoane. De asemenea, condiţiile de detenţie rămîn un factor contributor la multe din problemele din timpul detenţiei şi după aceasta, mai ales în cazul bolilor contagioase şi aspectelor de sănătate mintală, în evaluările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii7. 18% din deţinuţi şi 82% din deţinute au declarat că starea sănătăţii li s-a înrăutăţit de cînd se află în detenţie (sondaj, MJ, DIP, 2011). Concomitent, doi indici ai calităţii condiţiilor de detenţie, în speță greve ale foamei şi automutilarea sunt alarmanţi, conform rapoartelor privind drepturile omului ale avocatului parlamentar: „comparativ cu anii precedenţi, s-a majorat considerabil numărul cazurilor de proteste manifestate prin greva foamei: de la 473 până la 1074 în anul 2010. Totodată, pe parcursul anului 2010, au fost înregistrate 541 ce cazuri de automutilare (în anul 2009 – 992 de cazuri) (Avocatul Parlamentar, 2010; Raportul cu privire la activitatea Mecanismului Naţional pentru prevenirea torturii în anul 2009). De asemenea, s-au dublat cazurile de nesupunere şi

6 Cauza Poltoratskiy c. Ucrainei, cererea nr.383812, hotărîrea CEDO din 29.04.2003; Pct.4 din Preambulul

Recomandării nr. R(87)3 adoptată de Comitetul de Miniştri a Consiliului Europei privind Regulile Europene pentru Penitenciare, http://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_cooperation/prisons_and_alternatives/legal_instruments/Rec.R(87)3.asp 7 Pagina Organizației Mondiale a Sănătății, accesată la 10 octombrie 2011, http://www.who.int/hiv/topics/prisons/en/

http://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_cooperation/prisons_and_alternatives/legal_instruments/Rec.R(87)3.asp


7

violenţă împotriva personalului, raportate în cadrul sondajului adresat şefilor de penitenciare (sondaj, septembrie 2011). Aceste acţiuni ale condamnaţilor sunt considerate de avocatul parlamentar drept efecte ale „ acţiunilor administraţiei şi ale condiţiilor de detenţie”. Suprapopularea penitenciarelor de detenție preventivă este deosebit de marcantă pentru sănătate. Un loc de detenție suprapopulat conduce la igienă precară, o lipsă constantă de intimitate, număr redus de activități înafara celulei (inclusiv din cauza suprasolicitării personalului disponibil), servicii medicale suprasolicitate, tensiuni interne sporite și potențiale escaladări de violență între deținuți și între deținuți și personal (European Committee 2006: 21). Sănătatea publică este şi ea vizată or deţinuţii revin în comunitate şi în familiile lor cu toate efectele condiţiilor de detenţei asupra sănătăţii lor fizice şi mentale. Deși acest efect asupra sănătății publice este puțin cercetat științific nu doar în Republica Moldova, aceste relații sunt documentate de regulă monitorii independenți (de ex. M. Bochenek, Amnesty International, personal communication8). Plîngerile legate de solicitările de transfer, care sunt de altfel cele mai numeroase printre petiţiile depuse de deţinuţi la DIP, denotă inclusiv şi nemulţumirea deţinuţilor faţă de condiţiile de detenţie şi confirmă diferenţa de tratamente şi condiţii de detenţie de la penitenciar la penitenciar. Motivaţia de fi mai aproape de casă este utilizată doar de 14 % din deţinuţi şi circa 10% din deţinute (sondaj deţinuţi, MJ, DIP, oct.2011).

Chiar dacă recidivă depinde nu doar de condiţiile de detenţie, cercetările internaţionale la subiect atestă că acestea constituie un factor contributor la comiterea repetată a infracţiunilor.9 La 01.07.2011, circa 61% din deţinuţii din penitenciare ispăşeau pedeapsa a doua sau a treia dată, în comparatie cu 59% la 01.07.2010 (sursa: www.penitenciar.gov.md, accesat la 01.08.2011).

Politica Publică actuală

Continuarea procesului de modernizarea a sistemului penitenciar este în atenţia guvernului (programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: LIBERTATE, DEMOCRAŢIE, BUNĂSTARE 2011-2014”). Condiţiile de detenţie din sistemul penitenciar autohton constituie una din priorităţile activităţii avocaţilor parlamentari în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii şi una din preocupările principale ale Departamentului Instituţiilor Penitenciare.

De cînd sistemul penitenciar a fost tranferat sub auspiciile Ministerului Justiţiei, progresul legislativ este meritoriu de menţionat. Condiţiile şi standardele de detenţie sunt reglementate de o serie de acte normative, printre care Codul de Executare 2004, Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036-XII din 17.12.1996, Legea nr. 235-XVI din 13 noiembrie 2008 privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile care asigură detenţia persoanelor, Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006; Hotărîrea Guvernului nr. 609 din 29 mai 2006 privind aprobarea Normelor minime de alimentare zilnică a deţinuţilor şi de eliberare a detergenţilor, Hotărîrea Guvernului nr. 1310 din 24.12.2008 privind aprobarea Regulamentului

8 Detenția preventivă și sănătatea/ Pretrial detention and health, Open Society Justice Initiative, Open Society

Foundations, 2011. 9 Prison Conditions and Recidivism, Francesco Drago, Roberto Galbiati, Pietro Vertova Discussion Paper Series

Forschungsinstitut zur Zukunft der Arbeit Institute for the Study of Labor, March 2008.

http://www.penitenciar.gov.md/


8

Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei ; Hotărîrea Guvernului nr. 286 din 13.04.2009 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei de monitorizare a respectării drepturilor omului în instituţiile care asigură detenţia persoanelor. De asemenea, Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor penitenciare (DIP) au elaborat o serie de instrucţiuni cu privire la alimentarea şi acordarea asistenţei medicale condamnaţilor, procedura compensării privilegiate a zilelor de muncă din contul duratei pedepsei, calcularea şi achitarea salariilor deţinuţilor, Regulamentul-cadru cu privire la activitatea comisiei penitenciarului, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurearea activităţii serviciului socio-educativ şi probaţiune din penitenciare ş.a. reguli similare.

Prin hotărîrea nr.1624 din 31.12.2003, Guvernul a aprobat Concepţia reformării sistemului penitenciar şi Planul de măsuri pe anii 2004-2020 pentru realizarea Concepţiei, scopul principal al căreia în esenţă constă în “crearea condiţiilor decente de detenţie întru respectarea normelor internaţionale, reformarea procesului de educare a condamnaţilor şi reeducarea lor, perfecţionarea resurselor umane pentru activitate în noile condiţii”.

În continuare, acest capitol evocă politica publică actuală la nivel de condiţii de detenţie şi administrare a penitenciarelor.

La nivel de condiţii de detenţie merită menţionate următoarele aspecte:

Siguranţa în penitenciare: Există o strategie internă a DIP de diminuare a violenţei dintre deţinuţi. Teoretic, în baza acesteia, psihologii sunt mandataţi cu monitorizarea comportamentului deţinuţilor pentru a preveni escaladările de violenţă. Din lipsa spaţiilor adecvate, în carcere continuă să se deţină, pentru perioade lungi de timp, condamnaţii cărora administraţia instituţiei penitenciare le asigură securitatea personală (sursa: Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii). Populaţia şi spaţiile: Standardul de spaţiu per deţinut stabilit în legislaţie este de 4 metri pătraţi. Actualmente, două penitenciare se află în reconstrucţie, făcând parte din programul de reamenajare. Multe instituţii au trecut printr-un proces de înnoire sau se află într-un asemenea proces, ceea ce include noi sisteme de încălzire, de asigurare cu apă, instalaţii sanitare şi acoperişuri (rapoartele interne la Agentului Guvernamental, Ministerul Justiţiei).

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în penitenciare, în cadrul pregătirii pentru sezonul rece, s-au desfăşurat lucrări de reparaţie capitală şi reconstrucţie a sistemelor de încălzire în 7 penitenciare. În această ordine de idei, la 5 august 2009, în instituţia penitenciară nr.16, mun. Chişinău a avut loc deschiderea oficială a Casa mamei şi copilului, edificată cu suportul mai multor donatori străini şi destinată detenţiei femeilor condamnate însărcinate şi a mamelor cu copii care se află în detenţie. Deschiderea unei asemenea instituţii oferă posibilitatea acordării femeilor unei asistenţe medicale corespunzătoare, precum şi oportunitatea de a petrece mai mult timp alături de copii într-un mediu similar celui de la libertate. Clădirea este dotată cu cinci dormitoare a cîte două locuri, fiecare odaie fiind echipată cu o bucătărie, duş şi grup sanitar. La primul etaj este amplasat cabinetul medical, depozitul şi camera de joacă pentru copii. Există şi o curte pentru plimbări amenajată corespunzător.

În ceea ce priveşte construcţia caselor de arest, DIP a iniţiat discuţiile cu autorităţile publice locale pentru identificarea terenurilor pentru construcţia acestora. Un proiect de asistenţă tehnică a UE a oferit asistenţă pentru a selecta şi contracta servicii de arhitectură şi design pentru casele de arest în conformitate cu Regulile Penitenciare Europene. Societate de design ("Urbanproiect" din Moldova) a finisat aproximativ 80% din design, iar 20% din aspecte (conectarea la utilităţile publice etc.) sunt la etapa clarificărilor.


9

De jure, cu referire la alimentarea condamnaţilor este de menţionat că prevederile dreptului intern sunt conforme standardelor internaţionale.10 Astfel, „alimentarea condamnaţilor se face din contul mijloacelor bugetului de stat, cu respectarea normelor minime stabilite de Guvern. Condamnaţilor li se asigură de 3 ori pe zi, la ore prestabilite, gratuit, hrană caldă. Femeilor gravide condamnate, mamelor care alăptează, condamnaţilor minori, condamnaţilor care lucrează în condiţii grele şi nocive, precum şi condamnaţilor bolnavi, conform indicaţiilor medicului, şi invalizilor de gradul I şi II li se stabileşte, conform legii, o raţie alimentară suplimentară. Totodată, Legea interzice, în calitate de măsură de constrîngere, reducerea cantităţii, calităţii şi valorii calorice a hranei eliberate condamnaţilor. Condamnatului i se asigură acces permanent la apă potabilă” (sursa: Raportul Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii, 2009).11

Întru realizarea prevederilor enunţate mai sus, Guvernul a adoptat hotărîrea nr.609 din 29.05.2006 privind normele minime de alimentare zilnică şi obiectele de toaletă şi menaj ale deţinuţilor, fiind prevăzute regimuri alimentare speciale pentru unele categorii de condamnaţi.12 Oficial, alocaţiile pentru alimentaţia deţinuţilor au crescut în ultimii ani (anexa 8). Produsele alimentare sunt achiziționate centralizat la nivel de sistem de către DIP. Pentru păstrarea produselor alimentare în cantităţi mari de către Departamentul instituţiilor penitenciare au mai fost achiziţionate şi 6 camere frigorifice cu volumul de 6 şi 3 m2 , în care sunt depozitate produsele ce necesită condiţii de păstrare la temperaturi joase.

Deşi începînd cu anul 2009 alimentarea condamnaţilor s-a îmbunătăţit, problema respectivă a continuat să fie abordată de către condamnaţi în cadrul vizitelor efectuate în Instituţiile penitenciare. Rapoartele Centrului Naţional pentru Drepturile Omului documentează diferenţe în asigurarea cu alimente de la penitenciar la penitenciar: “în cadrul discuţiilor cu condamnaţii, aceştia au afirmat că hrana este proastă din punct de vedere calitativ şi insuficientă din punct de vedere cantitativ, este una şi aceiaşi în fiecare zi şi se prepară în condiţii ce nu permit un nivel de igienă adecvat. De asemenea, din discuţiile avute cu administraţiile penitenciarelor vizitate, Avocații Parlamentari au constatat că administrațiile susțin că “este imposibil de a asigura

10

Par.22 din Recomandarea Comitetului de Miniştri ai statelor membre, referitoare la Regulile penitenciare europene REC(2006)2, adoptată la 11.ianuarie 2006 în timpul celei de-a 952 reuniuni a Miniştrilor Delegaţi, https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=955747: Deţinuţii trebuie să beneficieze de un regim alimentar care să ţină cont de vîrstă, stare de sănătate, condiţie fizică, religie, cultură şi de natura muncii pe care o pretează. Legislaţia internă trebuie să stabilească criteriile de calitate ale regimului alimentar, precizînd, în special, conţinutul energetic şi proteic minimal. Mîncarea trebuie să fie pregătită şi servită în condiţii igienice. Zilnic trebuie să se asigure trei mese, la intervale de timp rezonabile. Deţinuţii trebuie să aibă acces în orice moment la apă potabilă. Medicul sau un asistent medical calificat trebuie să prescrie modificarea regimului alimentar al unui deţinut, dacă această măsură se impune din motive medicale; Par.20 din Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor şi recomandările referitoare la acestea, adoptate de Primul Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimelor şi tratamentul delicvenţilor în 1955, http://www2.ohchr.org/english/law/treatmentprisoners.htm: Orice deţinut trebuie să primească de la administraţie, la orele obişnuite, o hrană de bună calitate, bine preparată şi servită, avînd o valoare nutritivă suficientă pentru menţinerea sănătăţii şi a forţelor sale. Fiecare deţinut trebuie să aibă posibilitatea de a avea apă potabilă la dispoziţie. 11

Art.247 Cod de executare nr.442 din 24.12.2004, Monitorul Oficial nr.34-35/112 din 03.03.2005. 12

Art.1: Se aprobă: norma minimă generală de alimentare zilnică a deţinuţilor, conform anexei nr.1; norma minimă de alimentare zilnică pentru deţinutele gravide şi mame care alăptează, conform anexei nr.2; norma minimă de alimentare zilnică pentru deţinuţii bolnavi de tuberculoză, conform anexei nr.3; norma minimă de alimentare zilnică pentru deţinuţii minori, conform anexei nr.4; norma minimă de alimentare zilnică pentru deţinuţii bolnavi şi invalizi de gradul I şi II, conform anexei nr.5; norma minimă zilnică de asigurare a deţinuţilor cu raţie rece în timpul escortării, conform anexei nr.6; norma minimă de obiecte de toaletă şi menaj pentru deţinuţi, conform anexei nr.7; norme de consum al detergenţilor, săpunului şi al sodei calcinate la spălatul mecanic (exprimate în grame la 1 kilogram de lenjerie uscată, în funcţie de gradul de murdărire şi duritatea apei), conform anexei nr.8.

https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=955747

http://www2.ohchr.org/english/law/treatmentprisoners.htm


10

deţinuţii cu hrană potrivit varietăţii produselor prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.609 din 29.05.2006”.

Alimentarea deţinuţilor este menţinută şi prin contribuţia ajutoarelor umanitare şi a coletelor trimise de rude, cu impact asupra bugetului familiilor condamnaţilor. 78% din deținuți și 74% din deținute afirmă că primesc colete alimentare din exterior (sondaj, MJ, DIP, oct.2011). Coletele trimise în penitenciare sunt şi o sursă de riscuri, or sunt frecvent folosite pentru a transmite deţinuţilor obiecte interzise.

Condiţiile igienico-sanitate: Conform art.245 Cod de executare şi art.495 din Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, condamnatului i se asigură posibilitatea de a face baie sau duş, la temperaturi admisibile, atît de des cît necesită igiena generală, însă nu mai rar de o dată pe săptămînă, cu schimbarea obligatorie a lenjeriei de corp şi de pat. În funcţie de posibilităţile de asigurare tehnico-materială şi în limitele fondurilor alocate, se admite efectuarea zilnică a duşului.

Cît priveşte încăperile băilor, rapoartele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii constată că starea acestora variază de la penitenciare la penitenciar. În cadrul vizitelor, “reieşind din discuţiile cu administraţiile penitenciarelor, precum şi cu deţinuţii”, Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii a constatat că cel puţin o dată în săptămînă ultimilor li se asigură posibilitatea de a face baie. Zilnic este asigurată efectuarea duşului pentru condamnaţii antrenaţi în cîmpul muncii la lucrări subterane. Condamnaţii fac uz de dreptul de a purta îmbrăcămintea proprie, de asemenea şi lenjeria de pat, adusă de rudele acestora.

Este de menţionat că de către Departamentul instituţiilor penitenciare au fost procurate şi deja distribuite în penitenciare maşini de spălat rufe (40 de maşini de spălat cu capacitatea de 5 kg şi 10 maşini de spălat cu capacitatea de 25 kg şi 10 centrifugi cu capacitatea de 10 kg). De asemenea, „în contextul asigurării respectării normelor de igienă şi soluţionării problemei lipsei aşternuturilor, au fost achiziţionate 10 mii cearşafuri, 3 mii perne, 3 mii plapume, 5 mii de prosoape şi 3 mii de saltele. Bunurile respective au fost distribuite în mod prioritar categoriilor vulnerabile de deţinuţi: minori, femei şi deţinuţi bolnavi. Pentru asigurarea igienei şi prevenirii maladiilor infecţioase au fost achiziţionate două instalaţii de încălzire a apei cu capacitatea de 1500 litri pentru deţinuţii din patru instituţii penitenciare”.

Serviciile medicale în penitenciare: Conform standardelor internaţionale la care a aderat Republica Moldova, deţinuţii trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de servicii medicale. În ceea ce priveşte asistenţa medicală în penitenciar, aceasta se acordă de către „un personal medical calificat, în mod gratuit, ori de cîte ori este necesar”. Orice penitenciar ar trebui să aibă un medic generalist, un medic stomatolog şi un medic psihiatru. Condamnaţii beneficiază în mod gratuit de tratament medical şi medicamente.13 Codul de executare, de asemenea, prevede şi posibilitatea transferării condamnaţilor bolnavi care au nevoie de tratament medical specializat în instituţiile specializate ale Departamentului instituţiilor penitenciare sau in spitalele Ministerului Sănătăţii (în baza contractelor cu instituţii medico-sanitare publice ale Ministerului Sănătăţii, pentru investigaţii suplimentare şi tratamente specializate.

În realitate, realizarea adecvată a prevederilor enunţate mai sus rămîne a fi problematică, în primul rînd pe motivul lipsei cadrelor medicale specializate în penitenciare. În cadrul vizitelor Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii s-a constatat că 40% din funcţii de medic

13

Art.249 Cod de executare nr.443 din 24.12.2004, Monitorul Oficial nr.34-35/112 din 03.03.2005; Sec.41 din Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.583 din 26.05.2006, Monitorul Oficial nr.91-94/676 din 26.05.2006.


11

psihiatru, farmacist, felcerul, precum şi alte categorii de personal medico-sanitar în instituţiile penitenciare sunt vacante.

Oficial, alocaţiile pentru medicamente alocate deţinuţilor a crescut în ultimii ani de la 0.28 lei în anul 2001 la 0.92 lei în 2009 (anexa 8). Deşi, întru acordarea asistenţei medicale deţinuţilor a fost creat un grup mobil de specialişti (chirurg, psihiatru, oculist, otorinolaringolog, dermatovenerolog, infecţionist, terapeut, ftiziatru) din Instituţia penitenciară nr.16, mun. Chişinău, care pe parcursul anului 2009 au efectuat examinări medicale în toate penitenciarele din ţară, insuficienţa cadrelor medicale nu poate să nu comporte consecinţe asupra calităţii asistenţei medicale acordate.

Bugetul DIP acoperă doar 23% servicii medicale şi medicamente necesare. 28% din aceste necesităţi sunt acoperite din surse externe. Restul constituie deficit (sursa: DIP. Anexa 9).

De rînd cu aceasta, serviciul medical al penitenciarului este obligat să verifice cu regularitate starea sanitaro-igienică a încăperilor şi a teritoriului penitenciarului. Avocaţii parlamentari au constatat că "medicii din penitenciare sunt prea rezervaţi în ceea ce priveşte prezentarea concluziilor asupra rezultatelor inspectării, în care s-ar conţine şi recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru lichidarea neajunsurilor. De cele mai dese ori, medicii se limitează la lipsa plîngerilor din partea deţinuţilor".14

Cu referire la acordarea asistenţei medicale ftiziologice deţinuţilor, de către Departamentul instituţiilor penitenciare pe perioada implementării Programelor Naţionale de control al tuberculozei, pe parcursul anilor 2001-2009 au fost întreprinse o serie de măsuri (anexa 10). Măsurile întreprinse au contribuit la micşorarea incidenţei tuberculozei la deţinuţi de la 495 cazuri în 2006 pînă la 192 cazuri în 2009. Totodată, prevalenţa deţinuţilor cu tuberculoză s-a micşorat de circa 4 ori de la 1150 bolnavi în anul 2001 pînă la 260 bolnavi la finele anului 2009. În anul 2001, deţinuţii, bolnavi de tuberculoză au constituit circa 11% din numărul total de deţinuţi, din anul 2009 acest procentaj se menţine la nivel de circa 4%.

Cu toate acestea, rapoartele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii atestă «dificultăţi condiţionate de deficitul de cadre medicale specializate în proporţie de 40%, de lipsa echipamentului radiografic în instituţiile penitenciare, şi în special în Izolatoarele de urmărire penală, de numărul insuficient de psihologi implicaţi în activitatea de susţinere şi consiliere psihologică a pacienţilor ca stimulator al aderenţei acestora la tratamentul antituberculos, inclusiv în tratamentul tuberculozei rezistente». În luna martie 2010, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a efectuat o primă misiune de evaluare a situaţiei din penitenciare. Aceasta a creat un grup de lucru în anul curent pentru a elabora un plan de acţiuni în vedere îmbunătăţirii situaţiei (sursa: www.who.org).

În DIP a fost instituită o Direcţie de activitate educativă, psihologie şi asistenţă socială şi în fiecare penitenciar există un serviciu de acest gen. Doar circa 5% (anul 2007) şi circa 6.5% (anul 2010) din total angajaţi în sistem sunt în serviciul educativ (sondajul şefilor de penitenciare, MJ, DIP, septembrie 2011). Conform regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţii Serviciului socio-educativ şi probaţiune din penitenciare, aprobat de DIP, activităţile acestui serviciu sunt desfăşurate cu condamnaţii pe toată perioada aflării în

14

Art.252 alin.(2) Cod de executare nr.443 din 24.12.2004, Monitorul Oficial nr.34-35/112 din 03.03.2005: Şeful penitenciarului este obligat să ia cunoştinţă de raportul şi de recomandările medicului şi ale serviciului medical şi să întreprindă urgent măsurile necesare. Dacă şeful penitenciarului consideră că, în cadrul penitenciarului, respectarea recomandărilor este imposibilă sau că acestea sînt inacceptabile, el prezintă Departamentului instituţiilor penitenciare un raport, cu anexarea opiniei medicului sau a serviciului medical.

http://www.who.org/


12

penitenciar şi “sunt orientate spre atenuarea influenţei negative a privării de libertate asupra personalităţii şi comportamentului condamnaţilor precum şi identificarea şi dezvoltarea aptitudinilor şi abilităţilor care să le permită integrarea într-o viaţa socială normală după liberarea din penitenciar”. Teoretic, obligaţiunile funcţionale legate de reabilitare sunt repartizate între şeful Serviciului socio-educativ şi probaţiune; şeful de sector; consilier de probaţiune penitenciară (asistent social şi educatori (în penitenciarele unde se deţin minori ).

Există 6 şcoli şi 3 clase (Cahul, Leova, Brăneşti) în sistemul penitenciar. Acesta se află în subordinea Ministerului Educaţiei, avînd un statut special, fiind coordonate de o direcţie din cadrul DIP (responsabilă de disciplină, baza tehnico-materială şi inspecţii). Toţi condamnaţii au acces la studii, fără cenz de vîrstă. Pentru meserii, sunt şcolarizaţi deţinuţii cu vîrsta peste 16 ani. Cursurile durează un an academic şi deţinuţii fac practica la penitenciarul Goian (sursa: Ministerul Educaţiei). Clasele se formează în dependenţă de solicitarea deţinuţilor. Numărul de locuri de studii pentru o şcoală este stabilit de Ministerul Educaţiei. Fiecare penitenciar decide repartizarea locurilor după plafonul decis pe tip de meserie.

Profesorii sunt angajaţi ai şcolilor profesionale cu salarii achitate de către Ministerul Educaţiei. Sînt finanţati după condiţii aparte (au un anumit adaos salarial). Profesorii îşi duc cursurile în penitenciare avînd pază în sala de predare; grupurile de elevi sunt mici, pînă la 15 persoane.

Tendinţa aproximativă a numărului de absolvenţi ai şcolilor profesionale din sistemul penitenciar este următoarea:

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 Număr absolvenţi sistem penitenciar

530 640 810 810 810

Numărul total al absolvenţilor şcolilor profesionale este 12690 (pentru anul 2010). Sursa: Ministerul Educaţiei.

Certificatele eliberate de şcolile din sistemul DIP sunt echivalente certificatelor eliberate de şcolile profesionale naționale. Nu se duce evidenţa numărului celor care au absolvit cu succes, celor care au urmat mai multe cursuri (estimativ 1-2% din deţinuţii care au urmat cursul nu iau certificatul). Concomitent, 62% din şefii de penitenciare consideră calificarea deţinuţilor drept obstacol important în resocializarea acestora şi 36% din şefii de penitenciare consideră că aceste şcoli pregătesc deţinuţii la nivel insuficient (sondaj, MJ; DIP, septembrie 2011).

Doar 1/3 de deţinuţi sunt raportați oficial ca implicaţi în activităţi de muncă ( sursa: DIP, anexa 11). La moment, există trei opţiuni de angajare a deţinuţilor: în întreprinderile de stat din sistem (34%), în gospodăriile auxiliare ale penitenciarelor (41%) sau în baza contractelor de oferire a braţelor de muncă (25%) (procentele raportate de şefii de penitenciare, sondaj, MJ, DIP, septembrie 2011). Deţinuţii sunt obligaţi să presteze 2 ore de muncă neremunerată pe zi (maxim 10 ore săptămînal) în gospodăriile auxiliare ale penitenciarului (Statutul Executării pedepsei de către condamnaţi).

29% din deţinuţi declară că nu muncesc. Din cei care muncesc, 57% au o muncă remunerată, 10% o muncă neremunerată, şi 3% combină munca neremunerată cu cea remunerată. Situaţia deţinutelor la acest capitol se prezintă astfel: circa 14% declară că nu muncesc. Din cele care muncesc, 53% au o muncă remunerată, 23% - o muncă neremunerată şi circa 8 % combină munca remunerată cu cea neremunerată (sondajul deținuților, MJ, DIP, 2011).

Salariile deţinuţilor constituie în mediu 52 lei pe zi, în creştere de la 27 lei pe zi în anul 2007. Motivaţia principală a deţinuţilor de a munci vine de la aşa-numitele ”zile privilegiate”: pentru o zi


13

muncită, perioada detenţiei se reduce cu 3 zile. 78% din deţinuţi şi 89% din deţinute vor să muncească (sondajul deținuților, MJ, DIP, 2011).

La nivel de administrare a penitenciarelor în politica actuală merită menţionate următoarele aspecte:

Sistemul penitenciar este constituit din Departamentul Instituţiilor Penitenciare, subdiviziunile acestuia, întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar si asociaţiile acestora. DIP este organul central de specialitate, cu statut de subdiviziune independentă, al Ministerului Justiţiei. Directorul general al Departamentului este numit în funcţie de Colegiul Ministerului Justiţiei. Departamentul instituţiilor penitenciare exercită „conducerea, coordonarea si controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancţiunii arestului contravenţional, precum şi a măsurilor de siguranţă aplicate deţinuţilor”, în baza Legii cu privire la sistemul penitenciar (1996). Finanţarea sistemului penitenciar se face din bugetul de stat şi din contul mijloacelor obţinute din activitatea de producţie şi al altor mijloace speciale. Veniturile provin din activitatea instituţiilor penitenciare şi a întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, precum şi din veniturile obţinute prin munca condamnaţilor. Antrenarea deţinuţilor la muncă la întreprinderile cu orice formă juridică de organizare ce nu fac parte din sistemul penitenciar se face în temeiul contractului încheiat între administraţia instituţiei penitenciare și cea a întreprinderii respective. Penitenciarul obţine 24% din salariul deţinuţilor angajaţi în baza contractelor de oferire a braţelor de muncă. Departamentul instituţiilor penitenciare centralizează pînă la 1/3 din veniturile mijloacelor speciale ale instituţiilor penitenciare și o parte din veniturile întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, care sunt, în mod ideal (remarca autorilor), utilizate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a sistemului penitenciar (Legea cu privire la sistemul penitenciar).

În perioada 2001-2009 finanţarea sistemului penitenciar a fost majorată de la 58871,4 mii lei la 232109,4 mii lei (Anexa 12). Populaţia penitenciară a scăzut cu 28% de la 6920 persoane (anul 2004) la 4985 persoane în anul 2010 (sursa: www.statistica.md). De asemenea, a scăzut rata de încarcerare de la 192.2 la 100,000 populaţie în anul 2004 la 139.9 în anul 2010 (sursa: statistica.md). Rata de încarcerare în Moldova este comparabilă cu cea din Anglia şi Australia şi este mult mai joasă faţă de ţări precum Rusia (600 per 100,000) sau Africa de Sud (330 per 100,000). Cheltuielile per condamnat au crescut de la 24,47 lei pe zi (anul 2004) la 93,50 lei pe zi (anul 2010), ceea ce constituie respectiv 65,5% şi 73,2% din totalul cheltuielilor publice pentru sistemul penitenciar (Anexa 13).

La momentul actual există 17 penitenciare, 5 dintre care sunt de tip închis; 4 de tip semiînchis; 5 sunt izolatoare de detenţie preventivă; unul este penitenciar pentru femei; unul – pentru minori; şi un spital penitenciar. Instituţiile penitenciare sînt persoane juridice de drept public, au stampilă cu stema de stat, conturi trezoreriale, precum si conturi valutare (cu autorizaţia Ministerului Finanţelor), iar penitenciarele dislocate în municipiul Bender – şi conturi bancare.

Fiecare penitenciar este administrat de un şef, numit în funcţie prin ordinul Ministrului Justiţiei la propunerea conducerii DIP. Competenţa administraţiei penitenciarului este prevăzută de Legea cu privire la sistemul penitenciar (art. 9) şi ţine de “controlul asupra respectării regimului special la obiectele instituţiilor penitenciare, asigurarea regimurilor de detenţie, prevăzute în Codul de executare, facilitarea dreptului deţinuţilor la apărarea drepturilor acestora, asigurarea condiţiilor mai bune pentru femei şi copii, asigurarea securităţii deţinuţilor şi a penitenciarelor, aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale, aplicarea prioritară a metodelor de convingere şi stimulare,


14

aplicarea programelor de influenţă diferenţiată asupra infractorilor, înlesnirea prin stabilirea unor contacte preliminare cu oficiile forţei de muncă, a adaptării sociale a persoanelor eliberate din locurile de detenţie, sprijinirea asociaţiilor obştesti şi structurilor patronale, în ale căror atribuţii intră participarea la reeducarea condamnaţilor, la pregătirea acestora pentru eliberare, precum si la adaptarea socială după eliberarea lor din locurile de detenţie; desfăşurarea activităţii economice de producţie şi altor activităţi în vederea asigurării funcţionării instituţiilor penitenciare şi întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, antrenării deţinuţilor la muncă; posesia, folosinţa şi dispunerea de bunurile atribuite instituţiilor penitenciare; acceptarea, în posesie si în folosinţă, de la unităţi cu orice formă organizatorico-juridică, precum si de la cetăţeni, resurse tehnico-materiale, mijloace financiare si alte bunuri”. Cu toate acestea, 57% din șefii de penitenciare consideră că au împuterniciri insuficiente pentru a administra penitenciarul (sondaj, MJ, DIP, 2011).

În fiecare penitenciar, există o comisie a penitenciarului, "un organ colegial creat in cadrul institutiei penitenciare, prezidat de şeful penitenciarului, in scopul eficientizarii procesului de reeducare si resocializare a condamnatilor, unificarii practicii punerii in executare a pedepselor penale privative de libertate, precum si asigurarii existentei unui mecanism flexibil de schimbare a regimului de detentie a condamnatilor in raport cu comportamentul şi gradul de resocializare a acestora". De jure, în componenţa Comisiei se includ reprezentanţi ai serviciilor de securitate, regim şi supraveghere, juridic, evidenţă specială, educaţie, psihologic, asistenţă socială, probaţiune penitenciară, medical şi de producere ale penitenciarului, precum şi reprezentanţi ai organelor procuraturii, ai autorităţilor administraţiei publice locale, autorităţii de tutelă şi curatelă din localitatea dislocării penitenciarului şi a asociaţiilor obşteşti.

Întreprinderile de Stat: Există 13 întreprinderi de stat în sistemul penitenciar. În anii 1998-2000, întreprinderile de stat au fost separate de instituţiile penitenciare. Evaluarea activităţii acestora a fost făcută de DIP şi Ministerul Economiei (anexa 6). Actualmente, 3 întreprinderi de stat sunt în proces de lichidare15 din motive de ineficienţă economică, schimbări legislative (reguli de achiziţii), criza economică, construcţii stopate, concurenţa, management defectuos, creşterea cheltuielilor administrative ca rezultat al măririi cheltuielilor de consum (analiza DIP). Eficienţa întreprinderilor de stat depinde şi de amplasarea geografică (de ex. mina Brăneşti), de specializarea acesteia (textile/uniforme pentru structurile în uniforme din ţară, e.g. grăniceri), de investiţiile în infrastructură şi de profesionalismul administratorului (idem). Administratorii ÎS sunt angajaţi în baza contractelor de muncă încheiat cu directorul general al DIP, cu salariu fix. Şefii penitenciarelor raportează circa o treime deţinuţi angajaţi în întreprinderile de stat. Întreprinderile de stat acordă preferinţă angajaţilor civili şi evită angajarea deţinuţilor, preponderent cu excepţia minelor.

Gospodăriile auxiliare din penitenciare sunt preponderent agricole, deşi în unele penitenciare iau forma unor ateliere de producere (într-un penitenciar există o mini-fabrică de prelucrare a deşeurilor). Acestea sunt gestionate de şeful penitenciarului şi cu resursele existente (inclusiv contabilitatea penitenciarului), spre deosebire de întreprinderile de stat din sistem care au cheltuieli separate de administrare. Deţinuţii angajaţi în gospodăriile auxiliare care aduc venit sunt remuneraţi în baza unui contract de muncă, cu asigurarea medicală şi socială cuvenită.

Resursele umane din domeniu beneficiază de statut special cu o salarizare de circa 3 ori mai mare faţă de media din sectorul public (Evaluare UE a Statului de Drept pentru Republica Moldova). Circa 46% din bugetul DIP pentru anul 2011 este alocat pentru remunerarea resurselor umane. Cu toate acestea, serviciul penitenciar resimte lipsa persoanelor

15

Pencom, Leova, Flus-în reorganizare, conform informației DIP din 1.08.2011.


15

experimentate, parţial pentru că majoritatea colaboratorilor se pensionează după 15 ani de serviciu, în mediu la vîrsta de 40 de ani. Sistemul de recrutare este puţin transparent, analizînd modalitatea în care sunt anunţate concursurile pentru suplinirea posturilor vacante în sistem. De regulă, serviciul penitenciar este atractiv pentru foştii angajaţi ai poliţiei şi Ministerului Afacerilor Interne. În general, managementul resurselor umane este destul de vertical şi puternic centralizat, cu proceduri strict verificate la nivel de DIP, inclusiv şi pentru anajările locale, confirmat şi de raportul Statul de Drept şi Administrarea Justiţiei, UE, 2011.

Conducerea Departamentului instituţiilor penitenciare a instituit un mecanism de pregătire a cadrelor pentru sistemul penitenciar. Astfel, prin ordinul Directorului Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 10 din 21 ianuarie 2008 a fost modificată şi aprobată Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii profesionale a colaboratorilor sistemului penitenciar. În acest context, la 23 ianuarie 2008 a fost aprobat programul pregătirii profesionale a colaboratorilor sistemului penitenciar, precum şi programul cu privire la pregătirea iniţială şi perfecţionarea colaboratorilor în cadrul Centrului instructiv al Departamentului instituţiilor penitenciare. La disciplina “Pregătirea în domeniul drepturilor omului” au fost incluse temele “Standardele minime de detenţie a condamnaţilor”; Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO); Mecanismele naţionale, regionale şi internaţionale de apărare a drepturilor omului (Rapoartele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii). Centrul de instruire a DIP are un buget de 1342000 lei pentru anul 2011, din care circa 11% constituie cheltuielile pentru alimentarea colaboratorilor instruiți (9 luni 2011, au trecut instruirea inițială 78 de colaboratori timp de 3 luni și 211 persoane au făcut cursul de o săptămînă pentru gradul special).

Sistemul a beneficiat și de asistență externă în domeniu, de ex. din partea PNUD16 și NORLAM. Cu toate acestea, procesul de autoinstruire în sistemul subdiviziunilor Departamentului instituţiilor penitenciare este unul anevoios şi solicită efort suplimentar din partea corpului de comandă, confirmate şi de evaluarea Proiectului Twinning în domeniu, finanţat de UE (2008-2010).

Cadrul etic al comportamentului colaboratorilor sistemului penitenciar este prevăzut de Codul Etic al Colaboratorului Sistemului Penitenciar.

Parteneriat public-privat în domeniul penitenciar se conduce de cadrul general prevăzut în Legea cu privire la parteneriatul public-privat (nr.179-XVI din 10.07.2008). În domeniul medical, parteneriatele implică mai mult sectorul asociativ, exemplificat prin aporturile din partea UCIMP, Carlux, Viaţa Nouă, Centrul Pas, Concordia şi contribuţii ale finanţatorilor străini: OMS, Unicef, Fundaţia Soros-Moldova. În alte domenii, parteneriatele se referă la: acordarea asistenţei juridice (prestată de ex. IRP), programe educative (penitenciarul pentru minori), vizite ale preoţilor ortodoxi şi altor confesiuni religioase, altele (lista DIP).

Sistemul penitenciar a beneficiat de programe de asistenţă a diferitor parteneri de dezvoltare. Unele din ele, inclusiv SIDA împreună cu UNICEF (Suport pentru reforma justiţiei juvenile 2008-2011) şi Norlam continue să acorde asistenţă tehnică pentru modificarea reglementărilor în domeniu şi pentru consolidarea capacităţilor administraţiei sistemului penitenciar.

Eforturile considerabile depuse de autorităţi şi partenerii de dezvoltare în vederea renovării penitenciarelor prin efectuarea reparaţiilor capitale, reutilarea sistemelor de termoficare,

16

Instruirea în domeniul drepturilor omului a colaboratorilor din sistemul penitenciar, 2008, http://www.undp.md/publications/hr/Instruire_DO_colaboratorilor_din_Penitenciare.pdf

http://www.undp.md/publications/hr/Instruire_DO_colaboratorilor_din_Penitenciare.pdf


16

procurarea şi instalarea unor mini-cazangerii noi, repararea grupurilor sanitare, efectuarea lucrărilor curente de reparaţie a apeductelor, reţelelor electrice şi termice, demonstrează că se întreprind măsuri pentru redresarea situaţiei. Acestea totuşi se prezintă a fi "prea timide pe fundalul problemelor existente", în evaluarea Avocaţilor Parlamentari.

De ce intervenţia este necesară? De ce anume acum?

Concepţia reformării sistemului penitenciar 2004-2020 este considerată perimată şi lipsită de iniţiative semnificative noi (Evaluarea Statului de drept şi a administrării justiţiei, UE, Aprilie 2011).

Standardele naţionale şi internaţionale în domeniu solicită o abordare calitativ nouă a administrării penitenciarelor în serviciul drepturilor omului şi în beneficiul societăţii, susţinută şi în rapoartele Avocatului Parlamentar.

Deşi oficial numărul de infracţiuni înregistrate de Ministerul Afacerilor Interne (anii 2000-2009) a scăzut cu circa 34%, aproape 49% din locuitorii capitalei şi 43% din locuitorii din afara capitalei consideră că infracţionalitatea a crescut (Raport analitic asupra victimizării, Fundaţia Soros, Decembrie 2010). Această percepţie este un potenţial indice pentru creşterea infracţionalităţii şi respectiv a populaţiei penitenciarelor, pentru care sistemul penitenciar s-ar putea să nu fie pregătit. Cu doar 3-4 ani în urmă, unele penitenciare funcţionau cu număr triplu de deţinuţi. Mai mult ca atît, resursele din sistem sunt suficiente doar pentru menţinerea stării existente a lucrurilor.

Pe intern, există suport pentru schimbarea calitativ nouă necesară. Astfel, 31% din colaboratorii sistemului penitenciar susţin necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor materiale de detenţie, 12% susţin necesitatea creării locurilor de muncă pentru deţinuţi, şi 10% consideră necesare mai multe activităţi de resocializare (Sondajul personalului penitenciarelor, MJ, DIP, sept.201117). Pe lîngă această, 85% din angajaţiii sistemului penitenciar consideră că misiunea lor este de a reabilita deţinuţii (idem, sondajul personalului penitenciarelor), ceea ce este în linie cu Regulile Penitenciare Europene (Comitetul de Miniştri ai Consiliului Europei, 2006), care cer ca „fiecare perioadă de detenţie să fie gestionată astfel încît să faciliteze reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate”.

II. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE

Obiectiv general: Îmbunătățirea respectării drepturilor omului în detenție

Obiectiv 1: 100% de penitenciare conforme standardelor de spații și infrastructură internă pînă în anul 2020

Obiectiv 2: reducerea grevelor foamei deținuților cu 50% către 01.01. 2017 și cu 90%

către 01.01.2020 de la actualul număr de 1074 de cazuri documentate. Obiectiv 3: reducerea cu 25% către 01.01.2016 și cu 75% către 01.01.2020 a numărului plîngerilor deținuților cu privire la condițiile de detenție* Obiectiv 4.1: sporirea pînă la 25% către anul 2016 și pînă la 50% către anul 2020 a

17

19% din personal penitenciarelor consideră condițiile din penitenciar drept “relativ bune”, circa 8% consideră că deținuții au suficiente drepturi; 20% nu s-au pronunțat la acest capitol.


17

numărului foștilor deținuți înregistrați la ANOFM , față de 15% la moment. Obiectiv 4.2. creșterea pînă la 20% a numărului persoanelor eliberate din detenţie plasate în cîmpul muncii de către ANOFM către anul 2020, față de actualul 1,6% plasați din total eliberați. * referința pentru acest obiectiv vor fi datele pentru anul 2012, conform sistemului revăzut de colectare și analiză a petițiilor deținuților.

BENEFICIARII POLITICII

Deţinuţii și familiile acestora Colaboratorii sistemului penitenciar Comunitățile și cetăţenii țării

III. OPŢIUNI DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI

Opţiunea 0. Status Quo

Opţiunea 1. Descentralizarea administrării penitenciarelor Opţiunea 2. Parteneriate public-private în administrarea penitenciarelor

ANALIZA OPŢIUNILOR DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI

Opţiunile analizate în continuare au următoarele elemente comune:

a. demilitarizarea sistemului, în conformitate cu Concepția de reformare a sistemului penitenciar și standardele internaționale în domeniu,

b. modernizarea instruirii personalului sistemului penitenciar, c. fortificarea rolului DIP/Ministerului Justiției de garant al respectării drepturilor omului în

detenție.

Analiza opţiunii 0: Status Quo Argumentare: Guvernul va continua să implementeze măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie în măsura disponibilităţii resurselor, inclusiv prin „acordarea serviciilor medicale, socio-psihologice şi alimentare calitative deţinuţilor, reutilarea obiectivelor păzite cu mijloace moderne, instalarea sistemelor speciale de securitate” (CBTM 2012-2014). Vor continua lucrările de reparaţie a actualelor penitenciare, conform Planului de implementare a Concepției de reformare a sistemului penitenciar. Pentru a asigura exercitarea deplină a mandatului Departamentului instituţiilor penitenciare în domeniul detenţiei preventive, Guvernul va continua identificarea surselor de finanţare pentru construcţia a cinci case de arest. DIP va avansa cooperarea cu autorităţile publice locale în vedere identificării terenurilor pentru construcţia caselor de arest.


18

Demilitarizarea sistemului penitenciar va continua să se producă într-un ritm lent, analizînd evoluția lucrurilor de după aprobarea Concepției de reformare a sistemului penitenciar din anul 2004. Trenarea schimbărilor în actualul sistem vertical, centralizat şi militarizat de administrare, inclusiv în ceea ce privește modalităţile de achiziţii a bunurilor şi serviciilor, de recrutare, instruire şi repartizarea ale angajaţilor, raporturile existente DIP-penitenciare, împreună cu productivitatea şi profitabilitatea actuală al Întreprinderilor de Stat din sistem, toate conduc la concluzia că respectarea drepturilor omului în detenţie rămîne o aspiraţie. Argumentul principal în favoarea status quo prezumabil ţine de nivelul de finanţare bugetară care este menţinut la nivelul anilor 2010-2011 şi nivelul de confort relativ atins după o perioadă de situaţie deplorabilă anterioară.

Neajunsuri:

Investiţiile publice pentru infrastructura materială și cea de resocializare a penitenciarelor (inclusiv în gospodăriile auxiliare ale acestora), ramîn minime, cu impact asupra ratei de recidivă, care se va menţine la acelaşi nivel sau potenţial va creşte, dacă creşte şi nivelul de infracţionalitate în ţară, care poate aduce un influx majorat de deținuți. În general, precum specificat în planul de acțiuni de mai jos, măsurile vizează sistemul și personalul sistemului, fără o preocupare deosebită pentru drepturile omului în detenție și impactul primelor asupra celor din urmă.

Violenţa în penitenciare va fi prevenită şi controlată prin aceleaşi metode de observații de la distanță. Actualele programe de monitorizare electronică şi supraveghere de la distanţă nu au nici un efect asupra recidivei (concluzii confirmate de studiul Washington State Institute for Social Policy, 2006). Percepţiile de siguranţă a deţinuţilor vor rămîne neschimbate sau se vor înrăutăţi.

Modalitatea de angajare a colaboratorilor (la nivel decizional) şi atribuţiile acestora este planificată a fi revăzută. Cu toate acestea, impactul asupra relației dintre administraţie şi deţinuţi, și respectiv resocializării acestora din urmă, rămîne la nivelul actual, avînd în vedere progresele de implementare a Concepției de reformare a sistemului penitenciar de pînă la moment. Exodul personalului medical din sistem în favoarea medicinei civile este atestat deja de DIP. Salarizarea colaboratorilor serviciului în cadrul DIP este diferită or distinge între colaboratori și angajați civil18 şi acesta este cel mai prost remunerat din toate serviciile penitenciare. Astfel, există puține premise că serviciile medicale se vor îmbunătăți în sistemul penitenciar. Lipsa investiţiilor în gospodăriile auxiliare şi modul actual de funcţionare a întreprinderilor de stat din sistem va prolifera lipsa locurilor de muncă pentru deţinuţi, confirmată de 85% din sefii de penitenciare (sondaj, MJ, DIP, septembrie 2011). Întreprinderile de stat din sistem vor continua să dea preferință angajaților civili. Parteneriatele cu agențiile de dezvoltare, ONG-urile şi sectorul privat rămîn la nivelul actual sau chiar potenţial se reduc, în lipsa schimbărilor sistemice.

18

Colaboratori - personal medical atestat şi angajaţi civili - personal medical neatestat şi angajat din contul funcţiei atestate pînă la completarea funcţiei.


19

Sub-cultura are acelaşi mediu favorabil în lipsa unor intervenţii calitativ noi din partea administraţiei penitenciarelor. Modalitatea de colectare a petițiilor și monitorizare a remedierilor urmare a petițiilor va ramîne în mare parte neschimbată la nivel de impact asupra drepturilor omului în detenție.

Responsabilitatea sistemului faţă de contribuabil rămîne la acelaşi nivel. În cadrul unui sondaj efectuat cu privire la sistemul penitenciar, la întrebarea cât de bine îşi îndeplinesc obligaţiile de serviciu angajaţii din închisori, 38% dintre respondenţi nu au vrut să ofere un răspuns la această întrebare. Dintre cei care au răspuns, majoritatea (37%) au răspuns „nici bine, nici rău”. Circa 28% au spus „rău sau foarte rău”19 (Performanţele justiţiei penale prin prisma drepturilor omului, Soros, 2010).

Beneficii:

Menţinerea actualei situaţii este benefică pentru colaboratorii sistemului, care îşi vor păstra privilegiile şi statutul un timp mai îndelungat.

Departamentul Instituţiilor Penitenciare este, de asemenea, un cîştigător în această opţiune, or menţine controlul şi conducerea verticală a sistemului.

Impactul fiscal:

Costul fiscal al acestei opţiuni pentru perioada 2012-2020, mii lei (detalii, anexa 14):

costuri de personal 2,418,214.47

costuri deținuți 1,405,578.87

costuri infrastructură (reparatii, cladiri, etc) 1,103,535.91

Asigurarea şi asistenţa socială (pensii plus compensaţii) a colaboratorilor

1,265,659.99

Cost fiscal total (2012-2020) 6,192,989.24

Impactul administrativ:

DIP va continua implementarea Concepției de reformare a sistemului penitenciar și va iniția implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2015, prin (extras din planul de acțiuni al strategiei sus-numite):

a. Elaborarea proiectului de modificare/completare a cadrului normativ pentru realizarea angajării şi promovării în funcţii de conducere, prin concurs a colaboratorilor sistemului penitenciar.

b. Revizuirea codului de etică a angajatului sistemului penitenciar.

c. Elaborarea modificărilor cadrului normativ în vederea revizuirii şi optimizării sistemului măsurilor educative, ocupaţionale şi alte măsuri sociale pentru deţinuţi.

d. Crearea şi aplicarea mecanismelor de monitorizare a implementării activităţilor educative, ocupaţionale şi alte activităţi sociale.

Impactul economic:

19

Totodată, 35% au acordat un calificativ favorabil. Acest rezultat reprezintă o proporţie mai mare a calificativelor favorabile decât în cazul celor 32% înregistrate pentru poliţie şi cele 34% înregistrate pentru procuratură, însă mai puţin decât cele 38% înregistrate pentru sistemul judecătoresc.


20

În baza tendinţei raportate de agenţii economici în interviurile pentru acest PPP, agenţii economici îşi vor reduce investiţiile în sistemul penitenciar, în baza tendinţei de 28% în anul 2009 la 14% în anul 2010. Dacă procedurile birocratice se menţin la acest nivel şi calificarea deţinuţilor rămîne aceeaşi şi investițiile private în sistemul penitenciar estimativ vor atinge 3,5% în anul 2020. Numărul agenţilor economici care nu văd oportunităţi de colaborare cu sistemul penitenciar va continua să crească de la actualul 30% de neinteresaţi, cu impact asupra oportunităților de a plasare în cîmpul muncii a deținuților și resocializării ulterioare a acestora.

Impactul social:

Impactul social este multi-dimensional în aceasta PPP. Bugetul familiilor deţinuţilor este taxat cel puţin dublu.

Unu la mînă, bugetul familiei este afectat de cheltuieile pentru alimentarea deținuților. Pentru că necesarul alimentar al deținuților este acoperit doar în proporţie de 50-60% de bugetul de stat, familiile deţinuţilor vor continua să suporte cheltuieli suplimentare legate de asigurarea cu produse alimentare (pe lîngă cele nealimentare) ale deţinuţilor.

42% din cheltuielile de consum medii lunare sunt dedicate produselor alimentare (statistica.md). Estimativ, o familie care continuă să hrănească un deţinut suportă cu 10-15% mai multe cheltuieli pentru acest membru al familiei, pentru că, de regulă, pachetele alimentare sunt împărţite cu colegii din detenţie. Pe lîngă aceasta, familiile suportă şi cheltuieli de transport pentru a transmite produsele alimentare. La moment, 4866 familii (estimativ) suportă aceste cheltuili suplimentare. Estimativ, povara pentru aceste familii este de 1,164,212.2 lei lunar, doar pentru pachetele alimentare (anexa 15).

Doi la mînă, cel puțin două treimi din familiile deținuților (sondajul deținuților, MJ, DIP, 2011) sunt lipsite de o sursă de venit, dacă deţinutul avea o slujbă pînă la detenţie şi nu are de lucru pe perioada detenţiei.

Două categorii de populaţie sunt vizate în particular de această PPP: minorii şi femeile.

Justiţia juvenilă (în baza Evaluării UNICEF, 2010): în Moldova există o singură colonie de corecţie pentru infractorii minori la Lipcani, în nordul țării, cu capacitate de 250 persoane, pe teritoriul unui penitenciar în care sunt deţinuţi şi adulţi. Aceasta este prevăzută doar pentru băieţi; fetele condamnate la privaţiune de liberate îşi execută pedepsele în penitenciarul pentru femei.

La 1.06.2011, în sistemul penitenciar se aflau 79 băieţi şi 5 fete, din aceştia, 46 băieţi îşi ispăşeau pedeapsa la Lipcani, 33 se aflau în arest preventiv; 3 fete îşi ispăşeau pedeapsa privativă de libertate la Rusca, iar 2 se aflau în arest preventiv. Angajaţii desemnaţi să lucreze cu minorii includ 9 lucrători sociali şi psihologi, 11 profesori de discipline academice şi 7 profesori de meserie. Instruirea profesională include tîmplăria şi prelucrarea metalului. Rolul lucrătorilor sociali constă în acordarea asistenţei deţinuţilor în vederea comunicării cu familiilor lor şi coordonării evaluării domiciliului deţinutului cînd el/ea devine elibigil/ă pentru eliberarea înainte de termen. Psihologii, şi aşa disponibili în raport de 1 la cîteva sute de condamnaţi (sursa: DIP), nu sunt calificaţi să presteze servicii de terapie minorilor, în evaluările UNICEF.

Există 17 programe diferite pentru deţinuţii minori, inclusiv bazele igienice, prevenirea violenţei şi pregătirea pentru eliberare. Unele din aceste programe sunt oferite de ONG-uri. Angajaţii


21

Avocatului Parlamentar pentru copii efectuează sistematic vizite. Săptămînal vine un preot ortodox şi din cînd în cînd minorii sunt vizitaţi de alte grupuri religioase. Pentru menţinerea contactelor cu familiile, este prevăzută o clădire separată, unde deţinuţii şi membrii familiei şi deţinuţii petrec cîteva zile împreună.

Minorii deținuți învață diferite meserii, participă la competiții sportive și joacă meciuri amicale de fotbal sau volei cu echipe din Bălți (interviu cu șeful penitenciarului). Deţinuţii minori pot lucra la bucătărie, efectua lucrări de întreţinere sau lucra în comunitate. Lucrul în comunitate (pentru angajatori privaţi) este remunerat cu 100 lei pe zi. Persoanele care lucrează la cantină obţin o reducere a pedepsei (o zi lucrată la bucătărie este echivalată cu 3 zile de pedeapsă) şi o remunerare financiară.

Toţi deţinuţii minori împart un dormitor. Teritoriul penitenciarului este prevăzut cu spaţii separate pentru şcoală şi magazin). Deşi separaţi de adulţi printr-un zid de 3 metri înalţime, unii adulţi condamnaţi lucrează în gospodăria penitenciarului, ceea ce expune minorii la un anumit grad de comunicare.

Disciplina este asigurată prin încarcerare în celulele izolatorului pe un termen de pînă la 7 zile (în proporţie de 80%). În general celulele de aici sunt mai bine întreţinute decît cele din detenţia preventivă. În detenţia preventivă, minorii împart acelaşi penitenciar cu adulţii.

Recidiva printre minori estimativ de 70% (interviu cu șeful penitenciarului).

Guvernul va continua prezumtiv eforturile de modernizare în domeniul justiţiei juvenile inclusiv prin specializarea sistemului şi asigurarea respectării drepturilor copiilor în detenţie (proiectul Strategiei de reformă a sistemului justiţiei, 2011-2015), inclusiv construcţia unei noi case de arest în Chişinău, care va permite izolarea minorilor de adulţi, la recomandarea UNICEF. Dar în această opţiune strămutarea penitenciarului de la Lipcani la Chişinău, recomandată de UNICEF (2010) nu va fi financiar posibilă.

Impact de gen:

Circa 10% (398 persoane) din deținuți din sistemul penitenciar sunt femei, repartizate astfel: penitenciarul nr.7 – 279 femei, spitalul sistemuli penitenciar – 26, penitenciarul de detenție prevenitvă nr.5 - 4, penitenciarul nr. 11 – 22, penitenciarul nr.13-65, penitenciarul nr.17 – 2 (sursa: DIP).

Penitenciarul pentru deţinute este considerat, atît pe intern cît și în evaluările externe, printre cele mai bune la nivel de condiţii materiale de detenţie.

Conform acordului bilateral dintre guvernul Republicii Moldova şi guvernul Confederaţiei Elveţiene, reabilitarea Penitenciarului pentru Femei din Rusca a fost co-finanţată de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, în parteneriat cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare şi ONG Caritas. Costul total al proiectului este de circa 766'000 Euro (peste 10 milioane de lei). Penitenciarul este reamenajat (din dormitoare mari în celule de 2-6 persoane), geamurile şi uşile au fost înlocuite, facilităţile sanitare au fost înlocuite, a fost construită o staţie de epurare a apei, au fost construite camere de reabilitare psihologică şi lucru individual cu deţinutele şi a fost amenajat teritoriul. După renovare, penitenciarul este în stare să respecte noua legislaţie care solicită separarea prizonierilor minori de cei adulţi. Toate lucrările de construcţie au fost executate în conformitate cu normele europene şi ale Republicii Moldova. De rezultatele acestui proiect beneficiază toate deţinutele penitenciarului.


22

23 % din deținutele sunt implicate în gospodăriile auxiliare din penitenciar (terenuri agricole și brutărie, sondajul șefilor penitenciarelor, MJ, DIP, sept.2011 & sondajul deținutelor, MJ, DIP, oct.2011), precum și în Întreprinderea de Stat Rusca (51 de deținute raportate).

Se prezumă că aceaste condiţii de detenţie pentru femei se vor menţine la actualul nivel, pînă la un punct determinat de învechirea infrastructurii, în lipsa unei mentenanţe adecvate.

Lipsesc datele cu privire la recidiva feminină și angajarea în cîmpul muncii ale fostelor deținute pentru a putea evalua impactul condițiilor de detenție asupra ratelor de resocializare a deținutelor.

Impact ecologic

Impactul ecologic al acestei opţiuni ţine de localităţile din zona penitenciarului nr.10 Goian, în care funcţionează o staţie de prelucrare a deşeurilor.

Riscuri:

Riscurile estimate ale neintervenţiei în situaţia dată ţin potenţial de revolte în masă, nesupuneri cererilor statutare ale administraţiei, creşterea numărului de greve ale foamei, incidenţa sporită a cazurilor de auto-mutilare, precum şi riscuri de răspîndire a maladiilor contagioase, și alte riscuri similare potențiale.

Sub-cultura va continua să dețină o pondere importantă în organizarea vieții din penitenciare şi potenţial să sporească controlul asupra luării deciziilor.

Nerespectarea standardelor drepturilor omului va continua să fie un risc juridic, cu impact asupra bugetului de stat datorat pierderii cauzelor la CEDO și în consecință, instituirea procedurii pilot de către CEDO în cauzele cu privire la condițiile de detenție.

Riscurile juridice ale DIP se manifestă prin circa 100 cauze în instanţele judecătoreşti, în 30% din care deţinuţii apar ca reclamanţi20.

Procentul mare de cauze inițiate de foștii și actualii colaboratori ai sistemului penitenciare (70% din totalul de procese judiciare împotriva DIP) constituie un indiciu al gradului de nesatisfacție și din partea angajaților sistemului.

Analiza opţiunii 1: Descentralizarea administrării penitenciarelor

Argumentare:

Deşi iniţial discutată mai mult neoficial, descentralizarea administrării sistemului penitenciar şi-a făcut locul în dezbaterile interne în urma recomandărilor proiectului Twinning Moldova-Germania-Olanda pentru penitenciarele din Republica Moldova, finanţat de UE. Evaluarea finală a acestui proiect argumentează necesitatea unei «structuri mai descentralizate cu mai multă libertate economică pentru instituţiile penitenciare. Controlul asupra acestora ar trebui să fie convertit într-un sistem simplu de indicatori cu privire la calitatea serviciilor» (Proiectul Twinning, evaluare finală, 2010).

În această opțiune, accentul în misiunea penitenciarelor avansează întru a cuprinde plenipotențial, pe lîngă rolul de izolare a infractorilor, şi misiunea de reabilitare şi reintegrare socială efectivă a deţinuţilor. Această misiune devine mai fezabilă prin cunoaștere în parte a particularităților fiecărei populații a penitenciarelor, precum și a deținuților acestora.

20

La moment rezultatele proceselor judiciare nu sunt sistematizate pentru a furniza date cu privire la costurile acestora la nivel de cheltuili și prejudicii achitate.


23

Situația penitenciarelor la nivel de organizare și infrastructură materială este în general egală, ceea ce permite acestor instituții să pornească de la același nivel de dezvoltare, în această opțiune.

Această opţiune aduce o abordare nouă cu accent pe:

- scopuri şi instrumente şi abordări manageriale pragmatice şi cuantificabile,

- eficienţă operaţională și responsabilitate la nivel de penitenciare,

- modernizarea evaluării impactului instruirii colaboratorilor sistemului,

- obiective de performanță și controale de conformitate la nivel de DIP.

Descentralizarea în acest context va cuprinde noi aspecte de management al resurselor (umane, financiare şi alte resurse necesare respectării standardelor drepturilor omului în detenţie), precum și o abordare calitativ nouă a managementului deţinuţilor.

Transparența administrării resurselor sistemului penitenciar va fi asigurată prin desecretizarea bugetului sistemului și publicarea acestuia.

Descentralizarea are loc la nivel organizaţional – de la DIP la penitenciare, precum şi la nivel de decizii – de la nivel superior la nivel inferior de structură managerială.

Obiectivele pentru sistem sunt stabilite de Ministerul Justiţiei, în baza obiectivelor acestei PPP. Fiecare penitenciar va avea planuri de dezvoltare a instituţiei pentru atingerea obiectivelor sistemului, le vor implementa, evalua şi monitoriza (cu implicarea altor actori interesaţi) şi vor decide cu privire la disbursarea propriului buget.

De ex. obiectivul de reducere cu 90% a grevelor foamei poate fi atins prin 100% finanțare din bugetul de stat și/sau mijloace proprii a achiziționării produselor alimentare, în conformitate cu HG nr. 609 din 2006 cu privire la Normele minime de alimentare. Aceasta va permite eliminarea treptată a pachetelor alimentare aduse de familii, cu impact pozitiv și asupra securității și ordinii interne a penitenciarelor, prin eliminarea oportunităților de transmitere a obiectelor interzise.

Evaluarea performanței sistemului și a penitenciarelor în parte se va face în baza unei metodologii aprobate de Guvern și în colaborare cu toți factorii interni și externi interesați. Sondaje anuale ale șefilor penitenciarelor, angajaților penitenciarelor și deținuților vor deveni parte a evaluării performanței sistemului.

Conducerea penitenciarului devine un factor de decizie principal. Statutul Comisiei Penitenciarului va fi revăzut în vederea asigurării transparenței și participării în administrarea penitenciarelor.

Personalul penitenciarului este dedicat unui penitenciar pe toată durata carierei lor profesionale pentru a produce şi dezvolta abilităţile profesionale şi personale necesare serviciului. Concomitent, se vor planifica rotații echilibrate în sistem pentru transferul de bune practici.

Instruirea colaboratorilor DIP va fi apreciată prin aplicarea standardelor drepturilor omului în domeniu și rezultatele administrării penitenciarelor. Centrul de Instruire a DIP va încheia un acord de colaborare cu INJ pentru a spori accesul colaboratorilor sistemului la tot spectrul de instruiri și formatori relevanți pentru domeniu. Evaluarea de termen mediu a implementării acestei opțiuni va argumenta eventual oportunitatea transferului instruirii colaboratorilor (sau a unei categorii a acestora) către INJ, de comun acord cu acesta din urmă.


24

De rînd cu aceasta, întreprinderile de stat din sistem vor reveni în administrarea penitenciarelor. Întreprinderile de stat din domeniu sunt considerate utile pentru resocializarea condamnaţilor de către 85% din şefii de penitenciare. Astfel, numărul deţinuţilor angajaţi de întreprinderile de stat va creşte (de la actualul 34% din deţinuţi raportaţi ca implicaţi în activitatea întreprinderilor de stat (sondaj, DIP, septembrie 2011). Acest transfer, de asemenea, ar reduce cheltuielile de administrare a întreprinderilor, or de aceasta se va ocupa administrația penitenciarului în cadrul căruia va reveni întreprinderea.

Managementul resurselor financiare şi umane va implica noi competenţe pentru conducerea penitenciarelor de a:

- administra autonom bugetul21,

- achiziţiona bunuri şi servicii necesare penitenciarului, inclusiv pentru reamenajarea în camere tip celule22,

- angaja şi gestiona direct personalul penitenciarului,

- angaja cu contract de muncă deţinuţii în lucrările de renovare necesare ale infrastructurii penitenciarului.

În domeniul serviciilor medicale, se va consolida parteneriatul cu medicina civilă și Ministerul Sănătății, inclusiv prin vizite ale echipelor mobile ale medicilor sistemului național al sănătății în penitenciare. Aceasta va permite reducerea costurilor de escortare a deținuților, datorat celor 1271 de escortări efectuate în scopuri medicale din totalul de 1840 escortări în general pe sistem în primele 9 luni ale anului 2011 (date DIP).

Sistemul de depunere a petițiilor și analiză a remediilor aplicate în urma petițiilor va fi revăzut, atît la nivel de DIP, cît și la nivel de penitenciar, în lumina standardelor în domeniu ale CEDO și Consiliului Europei.

Revenind la administrarea deținuților, abordarea contemporană în domeniu este bazată pe recunoaşterea faptului că privaţiunea de libertate în sine este ineficientă în schimbarea comportamentului şi poate avea un efect negativ asupra deţinuţilor, ceea ce conduce la creşterea recidivismului şi costuri sociale, emoţionale şi economice sporite pentru comunitate şi societate în ansamblu.

Această opţiune aduce concepte noi în administrarea descentralizată a deţinuţilor (i.e. o zi structurată, managementul unității și securitatea dinamică, managementul individual al dosarelor deținuților), împreună cu managementul riscurilor în sistem în general și în fiecare penitenciar, în parte (Anexa 16).

O evaluare a 291 de programe aplicate în ţări anglofone în ultimii 40 de ani (efectuată de Washington State Institute for Social Policy in anul 2006) confirmă că programele bazate pe grupuri şi apartenenţă la comunităţi sunt cele mai eficiente în reducerea recidivei, spre deosebire de programele de observaţie de la distanţă şi monitorizare electronică. Această lecție însușită își va găsi reflectare în programele DIP în domeniu.

Procesul de resocializare va cuprinde programe de dezvoltare personală, instruire şi furnizare a informaţiei pentru o viaţă mai constructivă în comunitate. Penitenciarele vor avea propriile programe de reabilitare, validate de DIP pentru uniformitate.23

21

Solicitarea şefilor de penitenciare din sondajul efectuat de MJ, DIP, septembrie 2011. 22

Idem.


25

Conceptul şcolilor din sistemul penitenciar va fi regîndit. Cele mai bune practici internaţionale în educaţie în penitenciare se vor regăsi în politica publică a ţării, în special prin (a) evaluarea individuală a necesităţilor de educaţie şi elaborarea planurilor de studii, inclusiv pentru a aborda necesităţile criminogene; (b) profesori abilitaţi, tutori-colegi, curricule acreditate; (c) metode flexibile și adaptate de învăţare; (d) colaborarea dintre comunitate şi prestatorii de educaţie în penitenciare; (e) menţinerea sistemului actual de recunoaştere a calificărilor obţinute în penitenciar.

Penitenciarele vor putea angaja profesori şi/sau instituţii de educaţie, în conformitate cu criteriile de mai sus.

Munca este un factor protector puternic în prevenirea recidivei. Perioada de studii va fi inclusă în experienţa de muncă pentru deţinuţii care muncesc în perioada de detenţie, pentru o dublă motivație. Deţinuţii încarceraţi nu vor fi lipsiţi de anumite oportunităţi de educaţie şi acces la anumită muncă (?).

Acţiuni propuse pentru opţiunea dată:

Pe parcursul anului 2012, descentralizarea va fi precedată de:

1. stabilirea competenţelor descentralizate la nivel de penitenciar, a competenţelor împărţite între DIP şi penitenciar şi competenţelor care rămîn la nivel central,

2. auto-evaluarea şi publicarea rezultatelor acesteia cu privire la respectarea standardelor drepturilor omului în fiecare penitenciar şi impactul acestora asupra resocializării deţinuţilor, în baza indicatorilor elaboraţi de Ministerul Justiţiei, în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale în domeniu,

3. revizuirea competenţei de a stabili tipul regimului de detenţie (de la instanţă de judecată la serviciul penitenciar şi a decide transferul deţinuţilor în baza criteriului «eliberării graduale» din penitenciar de tip închis în penitenciar de tip deschis,

4. revizuirea modalităţii şi criteriilor de angajare a conducerii penitenciarelor, pregătire managerială pentru conducerea penitenciarelor,

5. investiţii publice în special în gospodăriile auxiliare, în baza listei propuse de șefii de penitenciare (sondaj, MJ, DIP, sept.2011). 79% din şefii de penitenciare consideră infrastructura învechită drept principalul obstacol în sporirea veniturilor penitenciarului pentru a asigura respectarea standardelor în domeniu.

6. programe noi de educaţie și resocializare a deținuților.

Descentralizarea propriu-zisă va demara în anul 2013 cu:

1. angajarea prin concurs a administraţiei penitenciarelor,

2. reorganizarea DIP,

3. angajarea personalului, cu statut (special) de funcţionari publici,

23

Programele pot cuprinde, dar nu se vor limita la, terapie ocupaţională (ergoterapie (sere, creşterea florilor)), terapie prin artă, terapie prin muzică, bibliotecă; instruiri instructiv-educaţionale şi psiho-sociale; sport; oportunităţi de implicare în muncă remunerată şi neremunerată; activităţi de schimbare a comportamentului prin intervenţii calitative structurate menite să schimbe atitudinile, valorile şi comportamentul condamnaţilor prin intervenţii ale psihologilor, terapii în grup şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi soluţinare a problemelor (recomandări inclusiv preluate din raportul proiectului UE Twinning, 2010).


26

4. aprobarea mecanismelor de monitorizare şi asigurare a conformităţii drepturilor omului în detenţie cu standardele în vigoare, de către DIP,

5. transferul întreprinderilor de stat către penitenciare.

În anul 2016 se va face o evaluare de termen mediu, în urma căreia vor fi revăzute şi corectate abordările aplicate.

Neajunsuri:

Descentralizarea în orice domeniu public este puţin atractiv pentru politicienii de la nivel central.

Potenţial vor creşte costurile pentru bunuri şi servicii achiziţionate la nivel de penitenciar, în comparaţie cu achiziţiile efectuate în prezent la nivel de DIP pentru toate penitenciarele.

În lipsa unei conduceri calitative și uniforme la nivel central, se pot accentua diferențele de condiții de la penitenciar la penitenciar.

Beneficii:

Debirocratizarea sistemului şi delegarea deciziilor la nivel de penitenciar va aduce beneficii de timp şi va preveni oportunităţile ratate, datorate în prezent procedurilor de durată. Conducerea penitenciarelor va avea libertatea de a identifica resurse şi utiliza la maxim resursele pe care le au şi a se lansa în parteneriate utile modului nou de administrare a penitenciarelor. În consecinţă, deţinuţii vor avea mai multe oportunităţi de a utiliza timpul în mod constructiv pentru a produce bunuri pentru consumul propriu, a contribui la veniturile instituției, a menţine infrastructura penitenciarului şi maximaliza timpul petrecut înafara cazarmelor aglomerate. Implementarea calitativă și combinată a noilor tehnici descentralizate în administrarea deţinuţilor (managementului unităţii, supravegherea directă) oferă oportunităţi valoroase de a îmbunătăţi activitatea operaţională, a crea un mediu intern mai sigur şi a conferi responsabilităţi sporite personalului operaţional.

Schimbarea de atitudine de la sistem militarizat la sistem profesionist de administrare va aduce relaţii mai bune între angajaţi şi administrație, pe de o parte, între angajați și deţinuţi, pe de altă parte, cu impact benefic asupra numărului de acte de nesupunere şi violenţă împotriva angajaţilor.

Cu o administrare corectă, această opțiune va avea efect benefic asupra riscurilor juridice ale DIP, prin reducerea numărului de dosare împotriva acestuia din partea deținuților.

Impactul fiscal: Costul fiscal al acestei opțiuni pentru perioada 2012-2020, mii lei (detalii anexa 14):

costuri personal 2,492,358.59

costuri detinuți 1,664,974.78

costuri infrastructură (reparații, clădiri) 1,481,535.91

Asigurarea şi asistenţa socială (pensii plus compensaţii) a colaboratorilor

1,265,659.99

intreprinderi de stat din sistem (393,589.82)



27

Diferența față de Status Quo 317,950.22

Investițiile publice vor fi canalizate în particular pentru (a) investiții inițiale în infrastructura penitenciarelor pentru a spori producerea proprie și acoperi astfel deficitul de 40% pentru alimentare, precum și a mări numărul deținuților implicați în activități cu sens, (b) activități de reeducare (estimate la circa 20% din bugetul total pentru deținuți), (c) instruirea angajaților sistemului penitenciar, (d) construcția a 5 case de arest.


Impactul administrativ se va manifesta la nivel legislativ și instituțional.

Vor fi revizuite o serie de acte legislative, inclusiv legea cu privire la sistemul penitenciar.

Instituțional, la nivel central, va fi (a) reorganizat DIP într-un garant al performanței, transparenței și eficienței operaționale a sistemului, (b) impulsionată demilitarizarea sistemului și angajarea în serviciul public al penitenciarelor după reguli și metode revăzute, (c) modernizată instruirea și regîndită evaluarea impactului acesteia.

În particular, Ministerul Justiţiei va revizui aplicarea standardelor în domeniu în baza Regulilor penitenciare europene ale Consiliului Europei, iar DIP le va comunica spre aplicare administraţiei penitenciarelor prin ateliere de lucru cu responsabilitii penitenciarelor. Aceste standarde compilate se vor referi, în particular, la administrarea deţinuţilor şi vor accentua activităţile de resocializare a acestora, precum și metode de monitorizare și evaluare a calității serviciilor penitenciare.

Instituțional, la nivel de penitenciar, vor fi adoptate planurile de dezvoltare ale fiecărei instituții penitenciare și revăzute metodele și procedurile de lucru interne.

În particular, colaborarea cu autorităţile publice locale va fi formalizată prin acorduri încheiate cu administraţia penitenciarelor pentru programe de pregătire a deţinuţilor pentru eliberare.

Impactul economic:

În urma reducerii timpului necesar diverselor proceduri birocratice dintre DIP și penitenciare, va crește numărul agenţilor economici interesaţi să colaboreze cu penitenciarele, estimativ de la actualul 70% la 90%24.

Procentul de agenţi economici dispuşi să investească în penitenciare va creşte estimativ de la actualul 28% la 55% pînă în anul 2020, estimat în baza tendințelor din anii 2007-2010.

Va spori transparența în achizițiile penitenciarelor, cu efect benefic asupra mediului concurențial din țară.

Impactul social:

Investițiile inițiale acordate penitenciarelor vor revigora infrastructura gospodăriilor auxiliare ale acestora, ceea ce va permite producerea alimentelor necesare consumului deținuților. Eventualele surplusuri ar putea fi comercializate, iar veniturile utilizate pentru procurare de servicii și alte bunuri necesare. În final, acestea vor permite îmbunătățirea condițiilor de detenție.

24

Dacă raportat doar la numărul agenților economici din Status Quo. Numărul agenților economici ar putea fi mai mare.


28

Cele aproape patru mii nouă sute de familii, unul din membri cărora se află în detenție, nu vor mai suporta cheltuili din bugetul gospodăriei casnice pentru alimentarea acestora, or necesarul alimentar va fi asigura sută la sută din bugetul de stat și/sau mijloace proprii.

Cu întreprinderile de stat revenite în cadrul penitenciarelor, va crește numărul de oportunități de a angaja în muncă deținuții, cu efect benefic asupra bunăstării acestora, a familiilor acestora, precum și resocializării ulterioare a persoanelor din locurile de detenție.

Justiţia juvenilă: unul din penitenciarele cu activitatea suspendată din centrul ţării (nr. 19) are potenţial de reconstrucţie și poate deveni astfel un penitenciar pentru minori, reorganizînd astfel penitenciarul de la Lipcani într-unul pentru adulți, sau, după caz, suspendîndu-i activitatea. De asemenea, responsabilii penitenciarului pentru minori vor angaja psihologi specializați și calificați să presteze servicii de terapie și vor întreprinde alte măsuri utile resocializării minorilor aflați în detenție, pentru a dimininua rata de recidivă în rîndul acestora.

Impact de gen:

Faţă de opţiunea Status Quo, descentralizarea are potenţial de a menţine infrastructura penitenciarului pentru femei, care este bine pusă la punct, şi de a avansa programele educative şi de resocializare a deţinutelor. Se va duce și evidența recidivei feminine și a angajării în cîmpul muncii a acestora pentru a putea regîndi, dacă necesar, programele de resocializare a acestora.

Impact ecologic

Amenajarea mai multor staţii de prelucrare a peturilor şi/sau deşeurilor din inițiativa penitenciarelor va aduce beneficii localităţilor din preajma penitenciarelor, va îmbunătăţi imaginea sistemului în comunitate şi va creşte potenţialul de colaborare dintre penitenciar şi administraţia publică locală.

Riscuri:

În lipsa unei coordonări echilibrate la nivel central, a unor reguli clare prestabilite și a monitorizării dedicate, diversitatea practicilor din penitenciare poate afecta nivelul general al respectării drepturilor omului în detenție și crea condiții inegale de detenție.

Riscurile de creştere a costurilor cu care se vor achiziţiona bunurile şi serviciile de fiecare penitenciar în parte poate fi redus prin cereri de oferte comune între 2 şi mai multe penitenciare, în dependenţă de necesităţile acestora.

Analiza opţiunii 2: Parteneriat public-private

Argumentare:

Această opţiune argumentează parteneriate public-private organizate şi sistemice cu privire la aspecte specifice ale serviciilor penitenciarelor pentru a îmbunătăţi respectarea drepturilor omului în detenţie. Parteneriatele public-private se referă la aspecte economice şi non-economice ale serviciilor penitenciarelor. Asigurarea cu alimente (catering) a deținuților și contractele de muncă pentru deținuți vor fi prioritar delegate administrării de către sectorul privat, în baza contractelor de parteneriat public-private, încheiate cu DIP și/sau penitenciare, în dependență de domeniul geografic al ofertelor pe piață.


29

Aceste două domenii corespund celor mai bune experiențe ale țărilor mai avansate în domeniu (detalii, în anexa 17) prin:

- fezabilitatea stabilirii unor indicatori clari de performanţă, care vor fi specificaţi în contractele de performanţă, pentru a concretiza responsabilitatea părţilor,

- nivelul acceptabil de riscuri de transfer, spre deosebire de, de ex., alte domenii precum securitatea deținuților, unde transferul de riscuri este mai puțin acceptabil.

- existența unei concurențe reale dintre furnizorii potenţiali; - beneficiile economiei de scară atunci cînd sunt administrate privat, - votul de încredere din partea conducerii penitenciarelor.

Astfel, în prezent, conducerea penitenciarelor din ţară susţine delegarea către sectorul privat a unei serii de servicii, în următoarea ordine a preferinţelor şi fezabilităţii: servicii medicale/stomatologice, alimentarea deţinuţilor şi personalului, asistenţa juridică, resocializarea şi educaţie. Doar 7.7% din şefii de penitenciare nu consideră oportună delegarea serviciilor penitenciarelor sectorului privat (sondajul şefilor de penitenciare, MJ, DIP, 2011).

Calitatea alimentării deținuților este considerată de experții din domeniu esențială pentru a

preveni și reduce tensiunile interne25. Aproape 30% din deținuți și 47% din deținute se declară

nemulțumiți de calitatea mîncării din penitenciare (sondajul deținuților, DIP, 2011). Delegarea

alimentării deținuților și a colaboratorilor către sectorul privat aduce garanții de calitate, prin

responsabilitatea dublă a agentului economic atît față de administrația penitenciarului, cît și față

de deținuți.

Concomitent, angajarea în cîmpul muncii are potențial de a fi considerată pentru parteneriate public-private, cînd se întrunesc următoarele condiții: companiile private furnizează echipament şi materie primă şi achită suficient pentru salarii şi cheltuieli administrative. Unul din principalele avantaje ale acestui parteneriat rezidă în oportunităţile de angajare post-eliberare, ceea ce este un factor important în reducerea recidivei. Interesul agenţilor economici rezidă în disponibilitatea forţei de muncă, susținută de circa 70% din agenții economici intervievați. Circa 97% din deţinuţi sunt apţi de muncă (date statistica.md, la 1.07.2010).

Calificarea insuficientă fiind citată de majoritatea şefilor de penitenciare şi agenţi economici intervievaţi cere intervenţii la nivel de pregătire a deţinuţilor. Parteneriatele public-private se vor extinde şi la şcolile de meserii din penitenciare, inclusiv dar nelimitat la școlile de meserii de sub egida Ministerului Educației. Pe lîngă responsabilitatea contractuală, agenţii privaţi sunt guvernaţi și de regulile pieţei, care oferă motivaţia necesară pentru prestarea serviciilor de calitate. Astfel, dreptul DIP și/sau penitenciarele de a înceta contractele sau refuza reînoirea acestora are şi efecte reputaționale prin publicitate proastă în caz de performanţă proastă.

Acţiuni propuse pentru opţiunea dată:

25

Organizarea penitenciarelor prin parteneriate public-private: investigații de la țară la țară, Organizing Prisons through Public-Private Partnerships: A Cross-Country Investigation, Sandro Cabral, Universidade Federal da Bahia, Stéphane Saussier Sorbonne Business School, 2011.


30

a. crearea şi/sau abilitarea unui serviciu din DIP cu responsabilităţi pentru parteneriatele public-private în penitenciare,

b. pregătirea concursurilor pentru achiziționarea serviciilor,

c. încheierea contractelor de performanţă cu partenerii privați,

d. evaluarea şi monitorizarea contractelor,

e. evaluarea impactului parteneriatelor asupra respectării drepturilor omului în detenţie.

Neajunsuri:

Standardele de calitate şi performanţă în parteneriate vor îmbunătăţi doar anumite segmente ale condiţiilor de detenţie. Serviiciile penitenciare rămase în administrare publică ar putea rămîne la acelaşi nivel sau chiar s-ar putea înrăutăţi. Aceasta poate conduce la condiţii neuniforme de detenţie. În general, durata procedurilor de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat este lungă (www.civic.md, sept. 2011). Păstrînd actualul sistem de administrare centralizată a penitenciarelor, este foarte probabil ca birocraţia să prevaleze, în defavoarea unor parteneriate eficiente. Motivaţia conducerii sistemului și/sau a penitenciarelor, care îşi păstrează actualul statut, este redusă pentru a se lansa în parteneriatele necesare.

Beneficii:

Cu o administrare corectă, serviciile delegate sectorului private produc îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie datorită responsabilitaţii furnizorilor privaţi stabilită în contractele de performanţă încheiate cu aceştia și efectelor de reputație pe piață. Parteneriatele public-private aduc mai multă transparenţă şi o responsabilitate sporită a sistemului penitenciar în faţa contribuabilului.

Contractorii privaţi aduc expertiză specifică administrării moderne a resurselor, abordări şi tehnici inovatoare. Costurile de achiziționare a produselor și bunurilor necesare penitenciarelor ar putea fi reduse prin economie de scară.

Impactul fiscal:

Costul fiscal al acestei opțiuni pentru perioada 2012-2020 este de 6,512,246.68 mii lei (detalii anexa 14):

costuri de personal 2,492,358.59

costuri detinuți 1,684,858.14

costuri infrastructură

1,461,535.91

Asigurarea şi asistenţa socială (pensii plus compensaţii) a colaboratorilor 1,265,659.99

http://www.civic.md/


31

Întreprinderi de stat din sistem (393,589.82)


Diferența față de Status Quo 317,833.59


Această opţiune nu necesită modificări ale legislaţiei în vigoare. Legea cu privire la parteneriatele public-private (179-XVI, from 10/07/2008) conţine dispoziţii suficiente pentru contractele de parteneriat, implementarea acestora, condiţiile de respectare a contractelor parteneriatelor public-private, iniţierea şi încetarea parteneriatelor, precum şi procedura de selectare a partenerilor privaţi. Monitorizarea la nivel central a respectării conformităţii contractuale va fi efectuată de către DIP, cu resursele existente. Acesta va garanta că standardele de calitate agreate în contract sunt respectate. De asemenea, se vor efectua sondaje ale șefilor penitenciarelor, angajaților penitenciarelor și deținuților pentru a urmări aprecierea serviciilor prestate de către agenții economici privați. DIP va numi cîte un monitor/inspector pentru fiecare penitenciar, cu sediul în cadrul penitenciarului. Acesta va monitoriza conformitatea serviciilor prestate cu condiţiile contractuale. Comisia penitenciarului va participa la procesul de evaluare a calității serviciilor prestate de către agenții privați. Monitorizarea respectării obligațiilor contractuale se va efectua în baza unei metodologii

aprobate de Ministerul Justiţiei. Concluziile monitorizării executării parteneriatelor public-private

vor fi făcute publice și vor informa deciziile ulterioare la subiect.

Sistemul de depunere a petițiilor și analiză a remediilor aplicate în urma petițiilor va fi revăzut, atît la nivel de DIP, cît și la nivel de penitenciar, în lumina standardelor în domeniu ale CEDO și Consiliului Europei.

În general, costurile instituțional-administrative ale procesului de administrare public-privată pot

fi destul de înalte. Acestea pot fi datorate necesităților de a determina cerinţele, pregăti

propunerea şi concursul, elabora contractul, asigura existenţa unei concurenţe reale, definitiva

şi alege cea mai bună propunere, colabora cu contractorul, monitoriza, evalua produsele și

serviciile şi pregăti decizia de a continua sau înceta contractul public-privat.

Impactul economic:

Administrarea privată a serviciilor de alimentare și angajare în cîmpul muncii a deținuților va spori numărul agenților economici interesaţi să colaboreze cu penitenciarele, estimativ de la actualul 70% la 90%26.

Procentul de agenţi economici dispuşi să investească în penitenciare va creşte estimativ de la actualul 28% la 55% pînă în anul 2020, estimat în baza tendințelor din anii 2007-2010.

26

Dacă raportat doar la numărul agenților economici din Status Quo. Numărul agenților economici ar putea fi mai mare.


32

Motivația principală a agenților economici vine de la forța de muncă disponibilă în penitenciare

și continuitatea afacerii, datorată permanenței ofertei generată de populația penitenciară. Astfel,

va crește numărul de agenți economici interesați să colaboreze cu penitenciarele.

Costurile de conformitate pentru sectorul privat vor trebui să fie rezonabile pentru a nu afecta competitivitatea. Va spori transparența în achizițiile penitenciarelor, cu efect benefic asupra mediului concurențial din țară.

Impactul social: Impactul social depinde de tipul de servicii alese pentru parteneriate public-private. Dacă va fi

ales catering-ul pentru alimentarea deţinuţilor, aceasta va avea un potenţial efect benefic

asupra bugetului celor 4866 de familii vizate.

Dacă va fi aleasă angajarea în muncă, se estimează un impact pozitiv asupra familiilor

deţinuţilor angajaţi în perioada detenției. De asemenea, va creşte şi şansa deţinuţilor de a-și

găsi un serviciu după eliberare, prevenind astfel unele riscuri de recidivă (detalii, anexa 18).

Justiţia juvenilă:

Situația minorilor în detenție rămîne potenţial neschimbată, or penitenciarul de la Lipcani este deja în atenţia partenerilor externi, organizațiilor internaționale, precum și ONG-urilor locale.

Impact de gen:

Sporirea calității mîncării livrate va fi apreciată eventual de deținuți în general, și în special deținute, care la moment în proporție de 47% se declară nemulțumite de alimentarea în penitenciar, în comparație cu 27% de deținuți.

Aceasta va spori aprecierea condițiilor de detenție, în prezența unor standarde verificabile de calitate monitorizate de DIP, și va duce la scăderea numărului de plîngeri la subiect.

Conform datelor conducerii penitenciarului Rusca, 135 din 268 de deținute sunt apte de muncă. 53% din deținute declară că au o muncă remunerată, iar 89% din totalul deținutelor declară că doresc să muncească (sondaj deținuți, MJ, DIP, oct.2011). Printre deținuți, rata persoanelor apte de muncă este mai mare (aproape de 95%), cu 57% deținuți implicați în muncă remunerată, iar dorința de a munci este la nivel de 78% din total deținuți. Parteneriate public-private vor crește numărul deținutelor angajate în activități lucrative, cu impact benefic asupra resocializării ulterioare a acestora.

Impact ecologic În eventualitatea interesului agenţilor economici și/sau a autoritățile publice locale în parteneriate pentru construcția și administrarea staţiilor de prelucrare a deşeurilor, impactul ecologic asupra localităților din preajma penitenciarelor implicate va fi benefic.

Riscuri:

Rezistenţa şi/sau reticenţa internă faţă de deschiderea către parteneriate, şi implicit mai multă transparenţă, poate genera anumite riscuri de implementare.


33

Administrarea inadecvată a parteneriatelor public-private se poate manifestată prin contracte prost definite, insuficienţa monitorizării serviciilor sub-contractate, lipsa unei supravegheri adecvate a procesului de achiziţii a serviciilor, lipsa motivaţiei de a analiza efectiv proasta performanţă şi a decide paşii ulteriori.

Experienţa altor state atestă uneori creşteri ale costurilor serviciilor penitenciare delegate sectorului privat. De ex. o asemenea creștere (de 15%) s-a produs în sistemul penitenciar din Franţa, dar aceasta a fost însoţită şi de o creştere a calităţii serviciilor (Cour des Comptes, 2006). Disponibilitatea sectorului privat de a colabora cu sistemul penitenciar rămîne scăzută în lipsa unor schimbări calitative la nivel de adminsitrare a sistemului şi penitenciarelor.

SINTEZA PROCESULUI DE CONSULTARE

Ministerul Justiției și Departamentul Instituțiilor Penitenciare a organizat pe dată de 14 decembrie o masă rotundă pentru a discuta proiectul propus, la care au fost prezenți 20 de participanți, reprezentanți ai societății civile (ONG Proiecte Inovatoare in penitenciare, ONG CARLUX, A.O. Viața Nouă, A. O. Concordia – Proiecte Sociale, Institutul de Politici Penale), organizațiilor Internaționale (NORLAM; UNICEF), Centrului pentru Drepturile Omului, Curții Supreme de Justiție, precum și reprezentanți ai diverselor direcții interne ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare și șefi de penitenciare. Reprezentanții societății civile și ai organizațiilor internaționale au apreciat calitatea documentului și au susținut necesitatea schimbărilor sistemice. Reprezentanții organizațiilor internaționale au susținut opțiunea 1 Descentralizarea administrării penitenciarelor, iar reprezentanții societății civile s-au pronunțat în favoarea opțiunii 2 Parteneriate Public-Private.

OPŢIUNEA RECOMANDATĂ

Ministerul Justiției și Departamentul Instituțiilor Penitenciare a organizat pe dată de 14 decembrie o masă rotundă pentru a discuta proiectul propus, la care au fost prezenți 20 de participanți, reprezentanți ai societății civile (ONG Proiecte Inovatoare in penitenciare, ONG CARLUX, A.O. Viața Nouă, A. O. Concordia – Proiecte Sociale, Institutul de Politici Penale), organizațiilor Internaționale (NORLAM; UNICEF), Centrului pentru Drepturile Omului, Curții Supreme de Justiție, precum și reprezentanți ai diverselor direcții interne ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare și șefi de penitenciare. Reprezentanții societății civile și ai organizațiilor internaționale au apreciat calitatea documentului și au susținut necesitatea schimbărilor sistemice. Reprezentanții societății civile s-au pronunțat în favoarea opțiunii 2 Parteneriate Public-Private, iar reprezentanții organizațiilor internaționale au susținut opțiunea 1 Descentralizarea administrării penitenciarelor. Reprezentații DIP au adus argumente în favoarea menținerii actuale a modului de administrare a întreprinderilor de stat din sistem, dar cu garanții suplimentare de angajare preferențială a deținuților de către acestea, în cadrul Opțiunii 1. Astfel, în baza argumentelor expuse în propunerea în cauză și urmare a dezbaterilor publice, Ministerul Justiției recomandă Opțiunea 1 Descentralizarea administrării penitenciarelor.


34

Data prezentării: 11.01.2012

Semnăturile conducătorilor autorităţilor iniţiatoare:

Ministerul Justiţiei

Ministru

Anexă: 18 file


35

Anexa 1. Top 5 petiţii parvenite de la deţinuţi la DIP, 2008-2010

Anexa 2. Rapoarte şi alte surse de informare

- Raportul Raportorului Special al Naţiunilor Unite cu privire la tortură şi alte tratamente inumane şi degradante, septembrei 2010.

- Evaluarea Statului de drept şi a Administrării Justiţiei pentru Programare Sectorială, UE, EU, septembrie 2011.

- Evaluarea finală, proiectul Twinning Support to Moldova in Prisons System Upgrading and Penal Reform, Moldova, Germania, Olanda, 2010.

- Rapoartele cu privire la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, Centrul pentru Drepturile Omului (anii 2008, 2009, 2010).

- Rapoartele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii, anii 2008 si 2009.

- Rapoartele vizitei dlui Robert BADINTER, Ambasadorul UNICEF al bunei vointe in domeniul Justitiei Juvenile (Penitenciarul nr. 13 din Chisinau)

- Performanţele justiţiei penale prin prisma drepturilor omului, Soros Moldova, 2010.

- Raport Analitic asupra victimizării. Repere pentru elaborarea politicilor penale in Moldova, Soros Moldova, 2010.

- Evaluarea realizărilor în domeniul reformei sistemului de justiţie juvenilă în Moldova, Unicef, SIDA, 2010.


36

Anexa 3. Arborele problemei

Anexa 4. Violenţa în penitenciare (sursa: Sondajul şefilor de penitenciare, MJ, DIP, Sept. 2011, 13 din 17 respondenţi la întrebare):


37

Anexa 5. Bugetul sistemului penitenciar şi populaţia penitenciarelor (2004-2010).

Anexa 6. Raportul Ministerului Economiei cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, 2010

Anul de gestiune

Rentabilitatea financiară, %

Rentabilitatea economică, %

Rentabilitatea comercială, %

Rentabilitatea vînzărilor (din profitul net), %

Rata autonomiei financiare

Rata datoriilor globale

Normele stabilite

> 15% 20 – 25 % > 20% > 20% 0,7 – 1,0

< 1

Ministerul Justiţiei

2008 69,11 69,11 85,38 6,97 1,00 0,37

2009 - 3,37 -3,37 42,68 - 3,36 1,00 0,04

2010 - 2,56 - 2,56 32,31 - 2,12 1,00 0,10

Departamentul Instituţiilor Penitenciare

2008 7,44 7,31 15,83 7,77 0,98 0,15

2009 3,35 3,30 14,12 4,97 0,99 0,16

2010 2,07 2,07 17,94 2,98 1,00 0,34

Nr. d/o Denumirea SA/ IS

Nr. agenţ. econ. administraţi

Inclusiv: În proc. de lichidare/ insolva-bilitate

Întreprinderi neadministrate

din ramură*

Activează cu profit Activează cu

pierderi Nu acti-vează

Nr. valoarea, mil

lei Nr.

valoarea, mil lei

Î.S. 12 4 2,8 4 3,77 4

17 Departamentul Instituţiilor Penitenciare

S.A.

Î.S. 12 4 1,74 6 1,048 2 2

Î.S. 32 19 27,515 12 4,58 1 21

Total: S.A. 183 75 687,84 40 466,43 68 33 5

Î.S. 277 147 290,27 99 237,37 31 18 68


38

Volum producere, % planificat 102,4 103,2 80,4 83,3

mii lei 18998,2 21052,7 22304.2 21154,2,

Profit net, mii lei 3245,7 2104,8 1175,4 725,3

Datorii creditoare, mii lei 2898,3 2527,9 2041,2 3190,0

Cheltuieli administrative, mii lei 3770,2 3947,5 3489,3 3869,4

Deţinuţi implicaţi,nr 1737 1607 1134 848

Total apţi/populaţie penit. 5219 4581 3890 3505

Investiţii private, lei 8500000 11000000 - -

Contracte cu agenţi privaţi, nr.. - 15 - -

Cîştig mediu, lei 27,3 32,07 41,11 52,21

Datorii salariale, mii lei - 1398,5 1515,7 1793,8

Anexa 7. Resurse umane în sistem:


39

Anexa 8. Cheltuieli zilnice pentru alimente şi medicamente pentru deţinuţi (lei)

Anexa 9. Buget și Surse de finanţare a serviciilor medicale în sistemul penitenciar.

anul 2004 2010

Buget solicitat pentru servicii medicale și medicamente 8277,8 mii lei 12912,2 mii lei

Buget aprobat pentru servicii medicale și medicamente 800,0 mii lei 3000,0 mii lei

% servicii medicale și medicamente acoperite de bugetul DIP

9,7% 23,2%

% servicii medicale și medicamente acoperite prin donații externe, inclusiv acoperite de programe nationale

11,11% 28,29%

% Deficitul bugetului - 79.19% -48.51

Sursa: DIP.

Anexa 10. Măsuri anti-tuberculoză în penitenciare (sursa: Mecanismul Naţional de Prevenire a torturii, DIP):

- Implementarea strategiei DOTS PLUS,

- cu suportul financiar al Guvernului SUA prin organizaţia USAID şi care a costat circa 650 mii $ SUA, a fost dat în exploatare un sector de tratament al deţinuţilor bolnavi de tuberculoză cu 300 locuri, cu deţinerea în celule separate amenajate şi echipate în conformitate cu prevederile normelor de asigurare a condiţiilor de deţinere persoanelor bolnave;


40

- efectuarea examenului radiologic planificat de 2 ori pe an al deţinuţilor cu acoperire de 98-99% şi obligator pe parcursul a primelor 72 ore de la intrarea în penitenciar;

- începînd cu anul 2008 şi până în prezent, datorită alocaţiilor financiare de la Bugetul de Stat, deţinuţii bolnavi de tuberculoză sunt asiguraţi cu produse alimentare în măsura deplină conform normelor minime stabilite de HG nr. 609 din 29.05.2006. De asemenea, pe parcursul anilor 2003-2007, cu ajutorul organizaţiilor neguvernamentale „Caritas - Luxemburg” şi „CAR-Lux” bolnavii de tuberculoză au fost asiguraţi cu produse alimentare, conform normelor stabilite în mărime de plină, inclusiv carne, peşte, lactate, fructe, etc.

- Potrivit recomandărilor internaţionale, în sistemul penitenciar al RM este efectuată examinarea radiologică obligatorie a tuturor reţinuţilor la intrarea în sistemul penitenciar.

- La 15 aprilie 2011, AO „Carlux” a lansat o campanie de comunicare „Tuberculoza

poate fi tratată”. Scopul campaniei este de a preveni îmbolnăvirea de tuberculoză în

rîndurile deţinuţilor, ei, fiind cel mai mult expuşi riscului de infectare. La acţiunile

campaniei au participat 350 condamnaţi.

Din octombrie 2010 este implementat un proiect cu denumirea Sporirea rolului pacientului și

a comunității în controlul tuberculozei în Moldova, unul din obiectivele căruia este

Integrarea activităţilor de control al tuberculozei din cadrul Programului naţional de control al

tuberculozei (PNCT) în sectorul penitenciar (finanțator: Fondul Global pentru combatere a SIDA,

Tuberculozei şi Malariei, runda 8 şi 9 consolidată, Subrecipienți: Fundația Soros-Moldova, IMSP

Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc", AO ”Carlux”). Perioada de implementare: 01

octombrie 2010 - 31 decembrie 2012

Anexa 11. Deţinuţi: total, apţi de muncă, implicaţi.


41

Anexa 12. Bugetul sistemului penitenciar, 2001-2011, mii lei

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Bugetul sistemului penitenciar, mii lei

94,352

94,145

150,027

171,906

191,899

232,109

230,585

271,366

Anexa 13. Cheltuieli sistem penitenciar şi ponderea cheltuielilor per deţinut

2004 2009

Cheltuieli penitenciare, total mii lei

94352 232109,4

cheltuieli zilnice deţinut, lei Pondere din total

24,47 65.5%

93,50 73,2%

Investiţii capitale şi reparaţii, mii lei Pondere din total

2764.2 2.92%

3192.1 1,38%


42


43

Anexa 14. Impactul fiscal al opțiunilor

OPŢIUNEA: Status Quo 2011

(aprobat) 2012

(CBTM) 2013

(CBTM) 2014

(CBTM) 2015

(estimat) 2016

(estimat) 2017

(estimat) 2018

(estimat) 2019

(estimat) 2020

(estimat)

Total perioada

2012-2020

Costuri personal, din care 162,710.6 188,392.0 194,640.0 232,271.3 278,725.6 287087.3 295699.9 304570.9 313708.1 323119.3 2,418,214.5

Număr personal total 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988

Ponderea personalului militar 77% 77% 77% 77% 77% 77% 77% 77% 77% 77%

Personal militar 2,301 2,301 2,301 2,301 2,301 2,301 2,301 2,301 2,301 2,301

Costuri personal militar, mii lei 125,287.2 145,061.8 149,872.8 178,848.9 214,618.7 221,057.2 227,689.0 234,519.6 241,555.2 248,801.9

Număr pers. civil & funcţ. publici 687 687 687 687 687 687 687 687 687 687

Ponderea pers. civil & funcţ. publici 23% 23% 23% 23% 23% 23% 23% 23% 23% 23%

Costuri personal civil şi funcţionari publici, mii lei

37423.4 43330.2 44767.2 53422.4 64106.9 66030.1 68011.0 70051.3 72152.9 74317.4

INFLUENŢA asupra cheltuielilor de personal, din care 15.78% 3.3% 19.3% 20% 3% 3% 3% 3% 3%

% de creştere a salariului de bază 15.78% 3.32% 19.33% 20% 3% 3% 3% 3% 3%

modificarea ratei de contribuţii obligatorii sociale pt militari 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

modificarea ratei de contribuţii obligatorii medicale pt militari 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

Costuri deţinuti, din care: 101,155.70 108,599.30 125,528.00 135,365.00 144,840.55 154,979.39 165,827.95 177,435.90 189,856.42 203,146.36 1,405,578.9

% de creştere 7.4% 15.6% 7.8% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0%

costuri servicii medicale&medicamente 3,153.10 3,385.1 3,912.8 4,219.4 4,514.8 4,830.8 5,169.0 5,530.8 5,918.0 6,332.2

costuri alimente 28,321.40 30,405.45 35,145.11 37,899.26 40,552.21 43,390.86 46,428.22 49,678.20 53,155.67 56,876.57

costuri reeducare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

costuri şcoli din sistem 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

costuri utilităţi (canalizare, apă, etc) 69,681.20 74,808.73 86,470.08 93,246.31 99,773.55 106,757.70 114,230.74 122,226.89 130,782.77 139,937.57


44

Costuri infrastructură (reparaţii, clădiri, pământuri etc), din care 7,500.00 17,500.00 43,936.00 120,418.00 128,847.26 137,866.57 147,517.23 157,843.43 168,892.47 180,714.95 1,103,535.9

construcţii case de arest 50.00 17,500.00 24,000.00 60,000.00

Relaţii cu întreprinderile de stat 0.00 0.00 0.00 0.00 0 0 0 0 0 0

Asigurarea şi asistenţa socială (pensii plus compensaţii) 82,004.00 92,657.00 102,556.00 112,831.00 124114.1 136525.5 150178.1 165195.9 181715.5 199887.0 1,265,660.0

% de crestere 13.0% 10.7% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0%

TOTAL Opţiunea 0 353,370.3 407,148.3 466,660.0 600,885.3 676,527.5 716,458.8 759,223.2 805,046.1 854,172.4 906,867.6 6,192,989.2

OPŢIUNEA: 1 - Descentralizarea administrării

2011 (aprobat)

2012 (CBTM)

2013 (CBTM)

2014 (CBTM)

2015 (estimat)

2016 (estimat)

2017 (estimat)

2018 (estimat)

2019 (estimat)

2020 (estimat)

Total perioada

2012-2020

Costuri personal din Opţiunea O, din care 162,710.6 188,392.0 194,640.0 232,271.3 278,725.6 287087.3 295699.9 304570.9 313708.1 323119.3

Număr personal total 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 2,988 Ponderea personalului militar 77% 77% 67% 58% 48% 39% 29% 19% 10% 0% Demilitarizarea din 2013, in % 9.6% 9.6% 9.6% 9.6% 9.6% 9.6% 9.6% 9.6% Personal militar 2,301 2,301 2,013 1,726 1,438 1,150 863 575 288 0 Costuri personal militar, mii lei 125,287.2 145,061.8 131,138.7 134,136.7 134,136.7 110,528.6 85,383.4 58,629.9 30,194.4 0.0 Număr pers. civil & funcţ. publici 687 687 975 1,262 1,550 1,838 2,125 2,413 2,700 2,988 Ponderea pers. civil & funcţ.

publici 23% 23% 33% 42% 52% 62% 71% 81% 90% 100% Costuri personal civil si funcţionari 37423.4 43330.2 63501.3 98134.6 144588.9 176558.7 210316.6 245941.0 283513.7 323119.3


45

publici, mii lei

INFLUENŢA asupra cheltuielilor de personal, din care 15.78% 3.3% 19.3% 20% 3% 3% 3% 3% 3%

% de creŞtere a salariului de bază 15.78% 3.32% 19.33% 20% 3% 3% 3% 3% 3%

modificarea ratei de contribuţii obligatorii sociale pt militari 0% 23% 23% 23% 23% 23% 23% 23% 23%

modificarea ratei de contribuţii

obligatorii medicale pt militari 0% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5%

Creşterea cheltuieli salarii, mii lei 5,345.4 9,177.8 12,310.4 8,472.0 8,945.8 9,440.5 9,956.7 10,495.5

Costul personal Opţiunea 1, mii lei 162,710.6 188,392.0 199,985.4 241,449.1 291,035.9 295,559.3 304,645.8 314,011.4 323,664.8 333,614.8 2,492,358.6

Număr detinuţi 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337

Costuri detinuţi Optiunea 0, mii lei 101,155.7 108,599.3 125,528.0 135,365.0 144,840.6 154,979.4 165,827.9 177,435.9 189,856.4 203,146.4

% de creştere 7.4% 15.6% 7.8% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0%

Costuri servicii medicale&medicamente, mii lei 3,153.1 3,385.1 3,912.8 4,219.4 4,514.8 4,830.8 5,169.0 5,530.8 5,918.0 6,332.2

Costuri alimente Optiunea 1, mii lei

28,321.4 30,405.4 35,145.1 37,899.3 40,552.2 43,390.9 46,428.2 49,678.2 53,155.7 56,876.6

Costuri utilităţi (canalizare, apă, etc) - opt.0 majorata la % creştere, mii lei 69,681.2 74,808.7 86,470.1 93,246.3 99,773.6 106,757.7 114,230.7 122,226.9 130,782.8 139,937.6

Costuri reeducare (20% din costuri întreţinere deţinuţi) din 2013, plus inflaţie 7%, include şcolile, mii lei 0.00 0.00 25,105.60 27,073.00 28,968.11 30,995.88 33,165.59 35,487.18 37,971.28 40,629.27

Costul deţinuţi Opţiunea 1, mii lei 101,155.70 108,599.30 150,633.60 162,438.00 173,808.66 185,975.27 198,993.53 212,923.08 227,827.70 243,775.64 1,664,974.8

Costuri infrastructură (reparaţii, clădiri, pământuri etc),- Opţiunea 0, mii lei 7,500.00 17,500.00 43,936.00 120,418.00 128,847.26 137,866.57 147,517.23 157,843.43 168,892.47 180,714.95


46

construcţii case de arest (5), mii lei si reconstrucîia penit. pt minori 16,400.00 24,000.00 60,000.00 58,000.00 58,100.00 58,200.00 58,300.00 58,400.00 58,500.00

reparaţii capitale (solicitate de şefii penitenciare), mii lei 50.00 1,100.00 8,500.00

crearea şi/ sau susţinerea gospodăriilor auxiliare, mii lei 20,000.00

Costuri infrastructură (reparaţii, clădiri, pământuri etc),- Opţiunea 1, mii lei 7,500.00 17,500.00 72,436.00 120,418.00 186,847.26 195,966.57 205,717.23 216,143.43 227,292.47 239,214.95 1,481,535.9

Venituri din contractele de oferire a braţelor de muncă -32,859.42 -35,159.58 -37,620.76 -40,254.21 -43,072.00 -46,087.04 -49,313.14 -52,765.06 -56,458.61 -393,589.8

% din venit transferat la penitenciar 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24%

Venituri DEŢINUŢI de la contracte de muncă, mii lei, anual 30,120.5 32,229.0 34,485.0 36,898.9 39,481.9 42,245.6 45,202.8 48,367.0 51,752.7

salariu mediu lunar pe ţară, lei/ persoană 3550 3798.50 4064.40 4348.90 4653.33 4979.06 5327.59 5700.52 6099.56

creşterea salariului mediu lunar 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0%

număr bărbaţi în penitenciare (fără izolatoarele de detenţie prev.) 3777 3777 3777 3777 3777 3777 3777 3777 3777

venit total, mii lei 160,900.2 172,163.2 184,214.6 197,109.7 210,907.3 225,670.9 241,467.8 258,370.6 276,456.5

% deţinuţilor care doresc să muncească 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78%

venitul persoanelor care doresc să muncească, mii lei 125,502.2 134,287.3 143,687.4 153,745.5 164,507.7 176,023.3 188,344.9 201,529.0 215,636.1

Venituri DEŢINUTE de la contracte de muncă. mii lei, annual 2,738.9 2,930.6 3,135.8 3,355.3 3,590.1 3,841.5 4,110.4 4,398.1 4,706.0

număr deţinute în penitenciare 301 301 301 301 301 301 301 301 301


% femei care doresc să muncească 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89%

venitul deţinutelor care muncesc, mii lei 11,412.1 12,211.0 13,065.7 13,980.3 14,959.0 16,006.1 17,126.5 18,325.4 19,608.1


47


% de crestere 13.0% 10.7% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0%

TOTAL Optiunea 1 353,370.30 374,288.88 490,451.37 599,515.38 735,551.75 770,954.67 813,447.57 858,960.67 907,735.39 960,033.79 6,510,939.5

OPŢIUNEA: 2 - Parteneriat Public Privat

2011 (aprobat)

2012 (CBTM)

2013 (CBTM)

2014 (CBTM)

2015 (estimat)

2016 (estimat)

2017 (estimat)

2018 (estimat)

2019 (estimat)

2020 (estimat)

Costul personal Optiunea 2 (echivalent ca la Opţ. 1), mii lei 162,710.6 188,392.0 199,985.4 241,449.1 291,035.9 295,559.3 304,645.8 314,011.4 323,664.8 333,614.8 2,492,358.6

Alimentarea centralizată (catering) din 2013, mii lei 28,321.4 30,405.4 37008.1 39598.6 42370.6 45336.5 48510.0 51905.7 55539.1 59426.9

Număr deţinuţi 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337 6,337

Cost alimentare deţinut/zi/lei 16 17 18 20 21 22 24 26 % de creştere 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% Costuri servicii

medicale&medicamente, mii lei 3,153.1 3,385.1 3,912.8 4,219.4 4,514.8 4,830.8 5,169.0 5,530.8 5,918.0 6,332.2 Costuri utilităţi (canalizare, apa,

etc) - opt.0 majorata la % creştere, mii lei 69,681.2 74,808.7 86,470.1 93,246.3 99,773.6 106,757.7 114,230.7 122,226.9 130,782.8 139,937.6

Costuri reeducare (20% din costuri întreţinere deţinuţi) din 2013, plus inflaţie 7%, include şcolile, mii lei 0.00 0.00 25,478.19 27,412.88 29,331.78 31,385.00 33,581.95 35,932.69 38,447.98 41,139.34

Costul deţinuţi Opţiunea 2, mii lei 101,155.70 108,599.30 152,869.16 164,477.26 175,990.67 188,310.02 201,491.72 215,596.14 230,687.87 246,836.02 1,684,858.1


48

Costuri infrastructură (reparaţii, clădiri, pământuri etc),- Opţiunea 0, mii lei 7,500.00 17,500.00 43,936.00 120,418.00 128,847.26 137,866.57 147,517.23 157,843.43 168,892.47 180,714.95

constructii case de arest (5), mii lei 16,400.00 24,000.00 60,000.00 58,000.00 58,100.00 58,200.00 58,300.00 58,400.00 58,500.00 58266.66667

reparaţii capitale (solicitate de şefii penitenciare), mii lei 50.00 1,100.00 8,500.00

Costuri infrastructură (reparaţii, clădiri, pamanturi etc),- Opţiunea 1, mii lei 7,500.00 17,500.00 52,436.00 120,418.00 186,847.26 195,966.57 205,717.23 216,143.43 227,292.47 239,214.95 1,461,535.9

Venituri din contractele de oferire a bratelor de muncă -32,859.42 -35,159.58 -37,620.76 -40,254.21 -43,072.00 -46,087.04 -49,313.14 -52,765.06 -56,458.61 -393,589.8

% din venit transferat la penitenciar 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24%

Venituri DEŢINUŢI de la contracte de muncĂ. mii lei, anual 30,120.5 32,229.0 34,485.0 36,898.9 39,481.9 42,245.6 45,202.8 48,367.0 51,752.7 360,783.2

salariu mediu lunar pe ţară, lei/ persoană 3550 3798.50 4064.40 4348.90 4653.33 4979.06 5327.59 5700.52 6099.56

creşterea salariului mediu lunar 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0%

număr bărbaţi în penitenciare (fără izolat.) 3777 3777 3777 3777 3777 3777 3777 3777 3777


% deţinuţilor care doresc să muncească 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78%

venitul DEŢINUŢI care doresc să muncească, mii lei 125,502.2 134,287.3 143,687.4 153,745.5 164,507.7 176,023.3 188,344.9 201,529.0 215,636.1

Venituri DEŢINUTE de la contracte

de muncă. mii lei, annual 2,738.9 2,930.6 3,135.8 3,355.3 3,590.1 3,841.5 4,110.4 4,398.1 4,706.0 32,806.6

număr femei în penitenciare 301 301 301 301 301 301 301 301 301

venit total, mii lei 12,822.6 13,720.2 14,680.6 15,708.2 16,807.8 17,984.4 19,243.3 20,590.3 22,031.6 % femei care doresc sa munceasca 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89% venitul deţinutelor care muncesc,

mii lei 11,412.1 12,211.0 13,065.7 13,980.3 14,959.0 16,006.1 17,126.5 18,325.4 19,608.1


49


% de crestere 13.0% 10.7% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% 10.0% TOTAL Opţiunea 2 353,370.30 374,288.88 472,686.93 601,554.64 737,733.76 773,289.42 815,945.75 861,633.73 910,595.56 963,094.17 6,510,822.8


50

Anexa 15. Estimarea impactulului social: pachete alimentare pentru deținuți

INDICATOR LEI %/număr Sursa datelor

Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoană, 2011 (trim. I si II)

1413.6 100 statistica.md

Din ele, pentru produse alimentare 613.45 43.40 statistica.md

Mărimea medie a gospodăriilor, persoane


Cheltuieli de consum medii lunare pe gospodărie


Din ele, pentru produse alimentare 1594.97 42.4 statistica.md

Cheltuieli suplimentare lunare pt produse alimentare suportate de o familie cu un membru deţinut în penitenciar

239.2455 15 estimat de experti/DIP

Număr deţinuti în penitenciare_septembrie 2011, persoane

6337

Ponderea deţinutilor care primesc pachete alimentare de la familie, procente

76.79 sondaj_detinuti 2011

Deţinuti care primesc pachete alimentare de la familie, persoane

4866

Cheltuieli suplimentare lunare pt produse alimentare suportate familiile cu un membru deţinut în penitenciar

1164212.2 mii lei

Anexa 16. Abordarea contemporană a administrării deținuților, în baza celor mai bune practici internaționale:

a. o zi structurată, cu implicarea maximă a deţinuţilor în activităţi cu sens pentru a le cultiva şi/sau dezvolta abilităţi de viaţă pro-sociale, prin muncă, programe de schimbare a comportamentului, activităţi recreaţionale. Deţinuţii au acces la muncă remunerată în industriile penitenciarlor şi activităţile de mentenanţă a infrastructurii penitenciarului.

b. managementul unităţii şi securitatea dinamică: monitorizare continuă prin interacţiunea constantă şi apropiată dintre angajaţi şi deţinuţi, posibilă în spaţii semi-autonome, mici, în cadrul penitenciarului. Pentru administrarea deţinuţilor, se vor aplica standarde unice de supraveghere directă şi de management al unităţilor, aplicate cu succes în ţările mai avansate în domeniu. Pentru supravegherea directă, personalul va fi amplasat în unităţi pentru a cunoaşte mai bine modul în care decurg zilnic lucrurile, stilurile de comunicare, a putea reacţiona imediat pe prima linie, a promova comunicarea şi preveni conflictele şi a întări colaborarea cu administraţia penitenciarelor pe subiecte de igienă, siguranţă, instruire, muncă, asistenţă juridică şi alte atribuţii inerente drepturilor omului în detenţie.


51

Managementul unităţii ţine de divizarea unui sector în unităţi mai mici şi mai uşor de administrat (din actualele dormitoare tip cazarmă în celule cu 2-6 deţinuţi). La acest nivel, responsabilitatea şi autoritatea este descentralizată la nivel de primă linie în baza filozofiei „walking and talking” a securităţii dinamice, spre deosebire de patrularea periodică şi observare la distanţă.

c. managementul individual al dosarelor deţinuţilor: mecanismul de planificare şi atingere a schimbării comportamentului deţinuţilor prin screening, clasificare, orientare, evaluare, plan individual de inspăşire a pedepsei, intervenţii (terapeutice etc.) şi pregătire de eliberare.

Aceste trei concepte formează o abordare integrată şi structurată a administrării descentralizate a penitenciarelor şi creşte potenţialul reabilitării deţinuţilor.

Anexa 17. Studii de caz: bune practici din experienţă internaţională. Există numeroase motive pentru care guvernele fac apel la parteneriate public-private pentru serviciile penitenciare. SUA şi Australia au utilizat parteneriatele public-private pentru a reduce costurile şi a spori capacitatea facilităţilor. Marea Britanie, însă, mizează pe standarde mai înalte. Parteneriatele public-private în serviciul penitenciar britanic au demonstrat beneficiile prevăzute. Contractorii externi au adus inovaţii în regimul de detenţie, tehnologiile existente, în politica de angajare a colaboratorilor, cultura penitenciară, precum şi în designul şi construcţia penitenciarelor. La nivel de angajaţi, acest parteneriat a sporit numărul de femei angajate în sistem de la 3% la 30%, ceea ce a normalizat mediul penitenciar. De asemenea, parteneriatele public-private în Marea Britanie s-au dovenit benefice pentru

responsabilitatea pentru banul public. Performanţa proastă afectează compania prin penalităţi

financiare (amenzi), cu impact asupra profitului, dar şi reputaţia acestora, în urma unor rapoarte

eventual nefavorabile din partea Inspectorului Penitenciarului. Transparenţa şi responsabilitatea

au adus schimbarea de la administrarea birocratică la administrarea performanţei în baza

contractului încheiat.

Pe lîngă aceasta, sistemul britanic este un exemplu de diseminare a bunelor practici în interiorul

sistemului, prin intermediul corporaţiilor care prestează servicii de la un penitenciar la altul.

Concurenţa dintre agenţii economici este de asemenea motivaţia pentru răspîndirea bunelor

practici.

Franţa a adoptat un sistem hibrid de administrare, în care responsabilitatea pentru administrarea şi controlul penitenciarelor aparţine serviciului public, inclusiv decizia de a aplica forţei. Serviciile delegate sectorului privat includ: alimentarea, igiena, servicii de curăţătorie, servicii medicale, servicii de reintegrare şi de angajare în muncă. Studii în domeniu atestă că acest sistem de administrare a penitenciarelor au îmbunătăţit calitatea condiţiilor de detenţie în comparaţie cu penitenciarele administrate totalmente de serviciul public.


52

Anexa 18. Estimarea veniturilor provenite din implicarea deținuților și deținutelor în contracte de muncă cu agenții economici.

DEŢINUŢI/ ani

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Venituri de la contracte de muncă. mii lei, anual

31,898.9 34,131.8 36,521.0 39,077.5 41,812.9 44,739.8 47,871.6 51,222.6 54,808.2

salariu mediu pe ţară, persoana

3,550.00 3,798.50 4,064.40 4,348.90 4,653.33 4,979.06 5,327.59 5,700.52 6,099.56

număr persoane în penitenciare

4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000

venit total, mii lei

170,400.0 182,328.0 195,091.0 208,747.3 223,359.6 238,994.8 255,724.5 273,625.2 292,778.9

% persoanelor care doresc să muncească

78% 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78% 78%

venitul persoanelor care doresc să muncească

132,912.0 142,215.8 152,170.9 162,822.9 174,220.5 186,416.0 199,465.1 213,427.6 228,367.6

% din venit transferat la penitenciar

24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24%

DEŢINUTE 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Venituri de la contracte de muncă. mii lei, annual

3,639.7 3,894.5 4,167.1 4,458.8 4,771.0 5,104.9 5,462.3 5,844.6 6,253.8

salariu mediu pe ţară, persoană

3,550.00 3,798.50 4,064.40 4,348.90 4,653.33 4,979.06 5,327.59 5,700.52 6,099.56

număr persoane în penitenciare

400 400 400 400 400 400 400 400 400

venit total 17,040.0 18,232.8 19,509.1 20,874.7 22,336.0 23,899.5 25,572.4 27,362.5 29,277.9

% persoanelor care doresc să muncească

89% 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89% 89%

venitul persoanelor care muncesc

15,165.6 16,227.2 17,363.1 18,578.5 19,879.0 21,270.5 22,759.5 24,352.6 26,057.3

% din venit transferat la penitenciar

24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24% 24%

Proiect pentru consultări publice 20.12...(rapoartele Centrului pentru drepturile omului, ale...

Documents

Transcript of Proiect pentru consultări publice 20.12...(rapoartele Centrului pentru drepturile omului, ale...