Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

PROIECT TEHNOLOGIA MORARITULUI

COORDONATOR:Man Simona

STUDENT:Bodea Ioana1

CUPRINS

1. Tema proiectului 2. Caracterizarea materiei prime parametrii tehnologici 3. Caracterizarea produselor finite 4. Specificitatea fabricaiei 4.1. Felul mciniului 4.2. Regimul de mcini adoptat 5. Elemente de inginerie tehnologic 5.1. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din secia de pregtire a grului pentrumcini 5.1.1. Calculul capacitii de producie a seciei de pregtire a grului pentrumcini 5.1.2. Stabilirea schemei tehnologice pentru pregtirea grului pentru mcini 5.1.3. Calculul si alegerea utilajelor din secia de pregtire a grului pentrumcini 5.2. Descrierea fluxului tehnologic stabilit pe secia de pregtire a grului pentru mcini 5.3. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din secia de mcini 5.3.1. Alegerea valurilor i repartizarea lungimii de tvlug pe pasaje 5.3.2. Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafeei de cernere pe pasaje 5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru secia de mcini 6. Partea grafic 6.1. Diagrama tehnica a seciei de pregtire a cerealelor pentru mcini 6.2.Diagrama tehnica a sectiei de macinis

2

1.TEMA PROIECTULUI

Sa se proecteze sis a se stabilieasca shema tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 33 t/24 h pentru o faina alba si semialba extractie de 30+45%,masa hectolitrica 79 kg/hl.

2.CARACTERIZAREA MATERIEI PRIME

Grul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocup pe glob cele mai marisuprafee, grul boabe avnd un coninut ridicat in hidrai de carbon i substane proteice. 2.1. Structura anatomic a bobului de gru Seciunea longitudinal si transversal prin bobul de grau pune in eviden urmatoarele pri: nveliul fructului sau pericarpul alctuit din trei straturi suprapuse in urmatoarea succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul (un rnd de celule cu membrana celulozic rezistent), mezocarpul (celule alungite), endocarpul (un strat de celule foarte alungite si un strat de celule sub forma de tub aezate perpendicular pe primele celule). nveliul seminei sau spermoderma alcatuit din dou straturi de celule: Stratul brun (provine din celulele ovarului i care conine substane colorante in procent ridicat) i membrana hialin (alcatuit din celule far culoare, puternic comprimate, cu pereii ingroai). Stratul aleuronic alctuit din celule mari cu perei ingroai, cu seciune de forma aproape ptrat, reprezint 7-9% din bobul ntreg. Acest strat conine: substane proteice (subforma de granule fine, compacte, cu aspect cornos), substane carotenoide (cu funcii biochimice n procesul de germinare, fiind ultima rezerva in materii nutritive pentru embrion), vitamine din complexul B precum si un nivel ridicat de ulei (motiv pentru care se numete i strat uleios). Nu conine amidon. 3

Endospermul sau corpul finos reprezint 84% din bob si constituie principala surs de materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului. Endospermul este alcatuit din celule mari poliedrice cu perei subiri care au in structur cantiti mari de hemiceluloz si granule de amidon. Granulele de amidon din gru au mrimi cuprinse intre 28 si 40 mm . Endospermul conine substane minerale, celuloz, pentozani, vitamine si enzime. Prin mcinare din endosperm se obine cea mai mare cantitate de fain, de aceea se mai numete i corp finos. Structura anatomica in % SU(medie/limite de varitie) :

Structura grau Endospermul Embrion Invelis pericarpic Spermoderma Strat aleuronic

Compozitia in % la SU 79,2/(78,2-84,3) 2,6/(1,4-4,2) 6,3/(4,2-7,0) 3,7/(1,4-4,2) 8,2/(5,2-10,4)

Embrionul este aezat in partea opus vrfului care are perii sau barb i conine organele viitoarei plante. n partea endospermei, embrionul este protejat de un scutior care este cotiledonul seminei de gru. Prin stratul epitelial se face legtura cu endospermul de unde absoarbe materiile de rezerv hidrolizate n faza germinativ a bobului.Embrionul reprezint 2-3% din bobul ntreg.

2.2. Compoziia chimic a bobului de gru Apa este un element important in pstrare. Dac este sub 13% grul se pstreaza incondiii bune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentaie care determin alterarea bobuluide gru.Umiditatea influeneaza proprietile fizice: rezistena la sfrmare i plasticitateanveliului. Astfel, boabele cu umiditate redus se mrunesc puternic producnd griuri i randamentul n faina alba scade, nrutindu-se in acelai timp i calitatea finii, iar cele cuumiditate mare cer un consum de energie mare la mcinare iar curirea griului este anevoios i diminueaz randamentul in fain.

4

Glucidele reprezint partea cea mai mare a bobului de gru i constituie substane derezerv ( amidon, zaharuri, dextrine), substane de constituie a nveliului celular i a scheletuluinveliurilor protectoare ale bobului (celuloz, hemiceluloz). Dup structura chimic glucidele sunt: monozaharide, dizaharide, polizaharide. Monozaharidele n bobul de gru sunt n cantiti foarte mici. Coninutul de glucoz variaz ntre 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. Se mai gsesc cantiti foarte mici de: riboz, xiloz, manoz,galactoz. Dei endospermul conine cea mai mare parte din glucide, coninutul n mono ioligozaharide este infirm comparativ cu embrionul i nveliul. Polizaharidele prezente n cereale sunt:glucofructani cu o mas molecular de 2000,solubile in ap,hemiceluloze si pentozani.Celuloza se gsete n cantitate mic. Amidonul este partea cea mai important din glucide. n structura amidonului exist douatipuri de macromolecule: amiloza si amilopectina. Structura secundar a amidonului este condiionat de existena punilor de hidrogen. n bobul de gru amidonul se afl sub forma unor granule de diferite mrimi i forme. n majoritatea cazurilor granula de amidon este sferic,ovodoidal cu dimensiuni de 2-170 mm. Proteinele se gsesc distribuite neuniform n diversele pri componente ale structurii anatomice ale bobului de gru: n epiderm 4%, stratul de celule rotunde 11%, nveliul seminal18%, stratul aleuronic i membrana hialin 33%, corpul finos 11%, germeni 23%. Principalele categorii de proteine: albuminele se gsesc n citoplasma celulelor vii, ncalitate de substane de rezerv, n stratul aleuronic, nveliul bobului i embrion. Coninutul de albumin al bobului de gru variaz intre 0,3-0,5%.Globulinele sunt concentrate n embrion subform de nucleat de globulin. Globulina grului numit edestin, se gsete n proporie de0,6%. Prolaminele,dintre care gliadina grului este cea mai important; se gsete n endospermi mpreun cu glutenina (zimona), formeaz glutenul. Glutelinele au caracter acid. Cea mai important este glutenina grului, componenta care rmne insolubil prin extragerea glutenului cu alcool de 70%. Dintre proteine cele mai importante sunt gliadina i glutenina, care n prezena apei formeaz o mas elastico-vscoas numit gluten,ce confer aluatului principalele nsuiride panificaie. Substanele proteice sunt distribuite neuniform n endospermul, crescnd ca pondere din centru spre periferie. Coninutul n gluten este influenat de forma si mrimea boabelor.Boabele de form alungit i soiurile de gru cu bobul mic sunt mai bogate n gluten. Lipidele sunt rspndite n mod deosebit n embrion, stratul aleuronic i endosperm.Lipidele sunt combinaii chimice uor oxidabile,putnd determina alterarea proprietilor organoleptice ale finurilor. Din totalul lipidelor trigliceridele reprezint 63-70%. n compoziia trigliceridelor intra o serie de acizi grai..Acizii grai, fosfaii acizi, acidul fosforic determin creterea aciditii grului i finii. Substanele minerale sunt rspndite neuniform n prile componente ale bobului.Cantitatea cea mai mic se gsete n endospermul 0,3% n zona central, crescnd

5

ctre periferie la 0,48%. n stratul aleuronic cantitatea de substane minerale crete la 7%, iar n spermoderm i pericarp scade la 3,5%. Embrionul are 5% substane minerale. Concluzia este c straturile periferice care de regula se ndeprteaz n procesultehnologic de mcinare sub form de tre, sunt bogate n substane minerale. Enzimele reprezint o clasa important de substane ce catalizeaz o serie de reacii biochimice. Bobul de gru conine un numr mare de enzime din clasele hidrolaze, transferaze,oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteaze. Enzimele determin procesul de germinaie imetabolismul componentelor chimice ale bobului, pe care le transform n stare asimilabil de ctre noua plant n procesul de dezvoltare. Vitaminele existente n bobul de gru constituie o surs important pentru necesitilecatabolismului i anabolismului uman. Distribuia vitaminelor este diferit n prile anatomiceale boabelor. n bobul de gru se gsesc urmatoarele vitamine: B1 (tiamina), B2(riboflavina), PP(niacina), E (tocoferol), A, acid pantotenic, acid folic, biotina.nainte de mcinare grul curaat trebuie s corespund prevederilor din tabelul de mai jos n privina coninutului de corpuri strine (impuriti): Condiii de calitate: puritate biologic: 99,0% 99,5% 99,8% puritate fizic: 98-99% capacitatea de germinaie 90% ( 85 % ) Condii minime de calitate pentru grul de panificaie: umiditate - max. 15,5% masa hecolitric - min 70 kg/hl impuriti - max.15%, din care : - boabe sparte, max.7% - boabe itave, max 8% - boabe avariate, max. 1% - boabe atacate, duntori, max. 2% - boabe ncolite, max 1% - alte cereale, max. 3% - corpuri strine, max. 2% - gluten umed, min 22% - indice de deformare a glutenului, max. 15mm

3.CARACTERIZAREA PRODUSELOR FINITE6

Fina tip 1250, extracie direct se folosete la fabricarea pinii negre numit Pineintegral. Ea reprezint fina cea mai complet din punct de vedere nutriional pentru c conine ntregul endosperm a bobului de gru, o mare parte din sruri minerale, vitamine i enzime. nafar de aceasta conine i celuloz care e necesar unor categorii de consumatori. Fina din gru neagr este destinat pentru fabricarea pinii, a produselor de panificaie, biscuiilor, precum i comercializrii. Caracteristicile finii de gru tip 1250 obinute prin mcinarea grului pentru panificaie dup o prealabil curire se regsesc n standardul de ramura STR 2498-89.

3.1. Condiii tehnice de calitate Materia prim folosit la fabricarea finii tip 1250 trebuie sa corespund documentului tehnic normativ de produs i normelor sanitare n vigoare. Produsul fina tip 1250 se fabric conform instruciunilor tehnologice aprobate decentrele corespunztoare de respectarea normelor sanitare n vigoare. 3.2.Proprieti organoleptice Caracteristici Aspect,culoare Miros,gust Infestare Conditii de admisibilitate Cenusiu-deschis,cu nuanta alb galbuie,continand particule de tarata Placut specific fainii,fara miros de mucegai,incins sau alt miros strain Nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor in nici un stadium de dezvoltare

3.3. Proprieti fizico-chimice Caracteristici Umiditate,% maxim Aciditate,grade,maxim Continut de gluten umed,% minim Indice de deformare al glutenului,mm Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de cenusa insolubila in acid clorhidric,10%,% maxim Continut de substante proteice raportat Conditii admisibile 14,5 4 24 3-15 1,25 0,2 10,5 7

la substanta uscata,% minim Granulozitate : -rest pe sita metalica cu latura de 0,5 mm, % maxim -trece prin sita din tesatura tipmatase cu latura de 180 microni(nr.8),% minim Impuritati metalice : -sub forma de pulbere :mg/kg,maxim -sub forma de aschii

7 50 3 lipsa

4. SPECIFICITATEA FABRICAIEI

4.1. Felul macinisului Pentru transformarea cerealelor de grau in faina alba si semialba extractie 30+45%,in industria moraritului se folosesc urmatoarele sisteme de macinis : macinis dezvoltat,cuprinde partial sau in totalitate procesele de srotuire,sortarea grisurilor si dunsturilor,desfacerea grisurilor,macinarea grisurilor si a dunsturilor,macinarea refuzurilor,separarea germenilor si obtinerea sortimentelor de faina. Dupa gradul de complexitate al procesului de curatire al grisuriloe,macinisul dezvoltat se realizeaza in variantele : fara curatirea grisurilor,la care se urmareste gruparea calitativa cu un proces redus de curatire a grisurilor(proces semiinalt),in care o parte din grisurile obtinute la srotuire se curata cu ajutorul masinilor de gris si apoi se dirijeaza la macinare cu un proces dezvoltat de curatire a grisurilor(proces inalt) la care se urmareste realizarea unei cantitati mari de faina ,grisuri si dunsturi la operatia de srtotuire,apoi curatirea cu ajutorul masinilor de gris si macinarea lor separata pentru obtinerea fainurilor de calitate superioara. macinisul pe mai multe extractii,permite realizarea concomitenta a 2-3 extractii,cu obtinerea de faina alba si faina semialba.La macinisul pe doua sau trei calitati se mai obtine circa 2% gris de consum,in dauna sortimentului de faina cu cel mai mic continut mineral.

5. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGIC8

5.1. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din secia de pregtire a grului pentru mcini Cerealele sosite in mori, desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de receptie dela care provin, contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf, pamant, sfori, pietre, corpurimetalice, seminte de buruieni, etc. Prezenta acestora exercita influente negative in timpultransportului in siloz, la depozitarea in celule, favorizeaza dezvoltarea insectelor, ocupa din spatiul de depozitare, etc. Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine, cerealele sunt supuseoperatie de precuratire. Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cuajutorul sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. Cantarul automat Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in anumitedoze egale si precis determinate cantitativ. Odata cu cantarirea, aparatul inregistreaza si numarulde cantariri sau cantitatea in kg, cu ajutorul unui inregistrator, prezentand astfel o situatie exactaasupra cantitatilor de grau ce trec prin el. Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul ciururilor,iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cuforma sferica sau apropiata de acesta, cum sunt: mazarichea, neghina si sparturile sau corpuristraine mai lungi decat bobul de grau (orez, ovaz). Triorul spiral Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de corpuristraine, precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni si a boabelor ce se gasesc in amestec, se face folosind diferenta de greutate specifica si de forma caredetermina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite. Separatoarele magnetice

9

Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti permanentisau electromagneti. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului permanent, sistem potcoava, care creeaza intre polii magnetului un camp magnetic.Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza redusa, pentru catoate corpurile feroase sa poata fi retinute. In cazul magnetilor permanenti, stratul de cerealetrebuie sa fie de 8 - 10 mm. Separatorul de pietre Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu separareadupa insusirile aerodinamice ale particulelor.Acest utilaj este intalnit la noi in versiunea germana NAGEMA. Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avandmiscare oscilatorie sau vibratoare, cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite, dar si viteze diferite. Decojitoarele Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului sau depus insantuletul acestuia, sa elimine barbita, sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii mici de pamantcare nu au fost separati pana la aceasta faza. Totodata se desprind si parti din straturile exterioareale invelisului si, partial, embrionul. Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat inainteamasinii de spalat, iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer. Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si smirghel. Aceasta se monteaza dupa masina de spalat, iar praful rezultat dupa descojire este un praf alb cu valoare furajera. Aparate de umectat Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria alba. Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee: - primul procedeu foloseste masina de spalat; - al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe ; - al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei.

5.1.1. Calculul capacitii de producie a seciei de pregtire a grului pentru mcini Capacitatea morii : Q M =33t/24h Capacitatea curtoriei: Q C =Qm +(10-20%) Q m = 33+ (15x33/100) = 38kg/h

10

Capacitatea orar a curtoriei kg/h : Q hc = 38 x 1000/24 =1583 kg/h 5.1.2.Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a cerealei pentru macinis

Cantarul automat Calculul capacitatii cupei: C cupei = Qhc / nr rast x 60 min = 1583 /3x60 = 8,79 kg Cantarele automate pentru cereale se construiec in marimi de 10, 20, 30, 50, 100, 500, 600 kg. Separatorul aspirator : lSA = Q hc / qsSA = 1583 / 50 = 32 cm ;

Qs SA = 50-55 kg /cm xh

Exista separatoare aspiratoare cu latimea sitei de 60,80,100 cm. Triorul cilindric[TC] Suprafata necesara de trioare: S TC =Q hc / qs TC = 1583 /500 =3,166; qs TC=500-600 kg/m 2 xh

Nr. TC =S TC / S1 TC =3,166 / 3,14=1 S1 TC = x Dx L =3,14 x0,5 x 2 = 3,14 Triorul spiral[TS] Cantitatea de deseuri [Cd] reprezinta 5% din capacitatea orara a curatatoriei Cd = 5x 1583 / 100 = 79,15 kg Nr. TS = Cd / qs TS = 79 /120=0,65 ~1 Decojitorul qsTS= 120- 150 kg/h

11

Suprafata necesara de decojire S decoj = Q hc /q SD = 1583 / 800 = 1,97 ; Suprafata unui singur decojitor : S1 decoj = x Dx L = 3,14 x 0,5 x 1= 1,57 m2 Nr. decojitoare =S decojit /S1 decojit =1,97/1,57 =1,25~1 Exista 3 trepte de decojire:desprafuire decojire umeda 3x1=3 periere q SD =800-900 kg /m 2x h

Masina de spalat[MS] Nr. MS = Q hc / Q MS = 1583 / 6000 =1 Aparate de umectat[AU] Nr. AU = Q hC /Q Au = 1583 / 5000 =1 Aparate magnetice Q AM = 65 kg / h C AM = 3000 kg N T1 = Qhc / CAM = 1583 / 3000 = 0,521ap.magnetic NT2= Qhc/ QAM = 1583 /65 = 24,35 ~ 24magneti Celule de odihna n secia de pregtire a grului pentru mcini se utilizeaz 3 tipuri de celule : celule de odihn pentru siloz, celule de odihn pentru odihna primar( I ) i celule de odihn pentru odihna secundar ( II ). Aceste calcule se realizeaz n funcie de timpul n care este supus grul odihnei,capacitatea orar a curtoriei, volumul celulelor, masa hectolitric. De aici va rezulta numrulde celule necesare pentru fiecare proces n parte. Q MS = 6t / h

12

Calculul numrului de celule de siloz : normele recomand ca celulele de depozitare a morilor s asigure o rezerv tampon de minim 20 de zile capacitate, pentru a evita oprirea fluxului tehnologic din diferite motive. Dimensiunile celulelor : lungime 2m, lime 2m, nlime 12m. Odihna I24h C grau = Q hc x 24h = 1583 x 24 = 37992 kg C grau1=Vx M Hl = 48x790=37990 kg V= L x l x h= 2 x 2 x 12=48m3 Nr.celule=C grau / C grau1 = 37992 / 37920 =1 Odihna II30minute C grau = Qhc x 0,5h = 1583 x 30 = 47490kg V=48 m3 Nr celule= Cgrau / 36000 =47490/36000=1,319~1 Silozul de cereale C grauzile C grau = Qm x 20 zile= 33 x 20= 660 t C1 grau=V x MH = 384 x 790 = 303360 kg V = L x l x h =4 x 4 x 24=384 Capacitatea de depozitare in siloz trebuie sa fie corelata cu capacitatea de productie pe o perioada de minim 20 zile. Capacitatea de 20 zile : Nr celule=CLgrau=660t / 303360 kg = 660000 /303360 = 2,17 ~ 2celule

5.2.Descrierea fluxului tehnologic stabilit pentru sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis

13

Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la mori. Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pecategorii.In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice: evacuarea cerealelor din sorb, cantarire, precuratire si depozitare in celule; evacuarea din celule ,dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie; recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea; evacuarea spre moara propriu-zisa; ventilatia utilajelor, a instalatiilor si a cerealelor; Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje: Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale: -separatoare-aspiratoare de moara; -separatoare de pietre; -trioare -masini de spalat si magneti; Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor: - masini de descojit; Pentru conditionarea cerealelor: - aparate de udat; - coloane de conditionare; Pentru masurarea cerealelor in curatatorie: - cantare automate; - aparate de procentaj; Pentru transport: - de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic; - pe orizontala: cu snecuri; - pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera; Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje : elevatoare,conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda. Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire numita precuratire, curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si conditinoare. Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat, corpuri straine grosiere si corpuri straine fine. Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator, acesta separa impuritatile mai mari, egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii ciururilor si acurenilor de aer. In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent deaer ascendent, produs de un ventilator, care separa impuratatile usoare ca : pleava, praf mineral vegatal si boabe sparte. Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unuimagnet, pentru eliminarea impuritatilor feroase.

14

Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva cuciururi, cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. Separarea corpurilor straine, care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice, se face cu ajutorul separatorului aspirator. Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor magnetice, care retin impuritatile feroase. Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole, inainteazadatorita miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric). Separarea boabelor de grau si a sparturilor, care trec in masa de corpuri straine, precumsi sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec, se face cu ajutorultriorului spiral. Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice, impuritatile feroase sunt atrase si retinute. Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata, a celui depus in santuletul bobului, indepartarea smocului de perisori, sfaramarea si indepartarea bulgarilor de pamant, care nu au fost separati pana la aceasta faza, cu ajutorul masinilor de descojit si periat. Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete,cand graul vine in contact cu suprafata aspra, praful si partea superficiala a invelisului se desprind. In continuare are loc perierea, care se face cu masinile de periat, in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente bobului.Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate. Aceasta se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica), fie cu apa si caldura (tratament hidro termic) 5.3Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis Utilaje tehnologice necesare Stabilirea utilajelor necesare unei instalaii va ine seam de unele aspecte privind tipul utilajului,capacitatea optim, numrul, productivitatea, dimensiunile tehnologice i mecanice. Alegerea tipului de utilaj - la alegerea tipului de utilaj se ine seama de urmtoarelecriterii: -necesitile procesului tehnologic; - nivelul tehnic al utilajului,caracterizat prin: - productivitate mare la dimensiuni mici,cu investiii reduse - consumuri specifice de materiale i utilitare reduse; - sigurana n exploatare; - durata de funcionare lung, fr ntreruperi; - posibilitate de automatizare; - ntreinere uoar, revizii i reparaii scurte;

15

- securitate n munc; - preferina pentru producia de serie sau catalog. n funcie de calculele rezultate i cerinele enumerate anterior au fost alese urmtoareleutilaje avnd enunate caracteristicile tehnice :

Cantarul automat Chronos Capacitatea de lucru Cantitatea de pus in cupa Masa 2,50 t/h 10 kg 100kg

Separatorul aspirator tip SA-612 Latimea sitei Capacitatea de lucru Dimensiunea ciururilor Suprafata ciururilor Debit de aer Turatia axului de comanda a cadrului de ciururi Dimensiunile exterioare,in mm Puterea instalata Masa 60 cm 2,5 t/h 600x1200 1,8 m2 40-50 m3/min 350 rot/min L=1450,l=765,h=1575 0,6 Kw 380 kg

Triorul cilindric-Baterie trioare tip BT-502 Incarcare specifica Dimendiuni ale cilindrului Dimensiuni de gabarit 450-500kg/hxcm D=500mm,L=2000mm L=2950mm,l=1100mm,h=1720mm 16

Nr de cilindri Turatia Capacitatea de lucru Motor actionare Aspiratie aer Masa Inaltime

2 44rot/min 1500kg/h 1,1Kw 240-360m3/min 935kg 6-13,5mmCA

Triorul spiral tip SEM-H600 Caracteristici tehnice Cote de gabarit Productivitate Incarcare specifica Aspiratie aer Inaltime H=1600mm,D=500 mm L=650mm,l=650mm,h=1600mm 100kg/h 62,5kg/h Q=9,6m3/min 6mmCA

Decojitor DD-510

Incarcatura specifica Diametru manta Lungime manta Dimensiuni de gabarit Capacitate de lucru Motor actionare Masa

1000-2000kg/m2xh 500mm 1000mm L=1695mm,l=875mm,h=17725mm 3t/h 5,5Kw,345rot/min 730 kg

Masina de spalat MS-6

Dimensiuni de gabarit

L=3305mm,l=1410mm,h=3101mm 17

Capacitate de lucru Turatia transportorului pt grau Turatia transportorului pt pietre Turatia centrifugii Diametrele mantalei Masa Puterea necesara

6t/h 211rot/min 63rot/min 375rot/min 900x120mm 3150kg 12,3W

Aparat de umectat tip Aquatron Capacitate de lucru 1-10t/h

Separator magnetic tip SM 460x100 Lungime de lucru Latime de lucru Lungime Latime Inaltime Capacitate de lucru Masa Incarcare specifica 460mm 100mm 583mm 489mm 476mm 3-6t/h 85kg 63-130kg/h

Celule de odihna

Lungime Latime Inaltime

2000mm 2000mm 12000mm

5.3.1.Alegerea valturilor si repartizarea lungimii de tavalug pe pasaje

18

Pentru a determina lungimea totala a tavalugilor trebuie stabilita mai intai incarcarea specific ape valturi. Media de incarcare specifica pe valturi realizata pe sector este 50kg/cm. Lungimea totala a tavalugilor se obtine prin impartirea capacitatii de productie la incarcarea specifica a valturilor. Lt=Qm/qsv=33/50x1000=660cm Qm=33t/24h,faina alba si semialba 35+45% Acesti 660 trebuie impartiti pe cele 2 linii de prelucrare :pe sroturi(SR) si macinatoare(M). Din tabelul 1 se vede lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi pentru un macinis. Se ia in calcul valoarea de 1,2 si se face urmatorul calcul : Raportul dintre :lungimeaM/lungimeaSr=1,2=1,2/1 Suma ambelor lungimi va fi de :1,2+1=2,2 Vom imparti lungimea totala a tavalugilor(660) la suma : 660 /2,2=300cm M=300x1,2=360 Pentru macinatoare : Sr=300x1=300 Dupa determinarea luungimii totale de tavalugi ce revine pentru fiecare dintre cele 2 linii se trece la distribuirea partii corespunzatoare pentru pasaje. Pentru a putea face o distribuire proportionala cat mai aproape de datele din tabel se vor folosi procente medii din normativ pentru fiecare pasaj(tabel2).Exista valturi cu tavalugi de 600mm,800mm si 1000mm. Tinand seama de lungimile tavalugilor in care trebuie sa se fac incarcarea proportionala pe fiecare pasaj se intocmeste urmatoarea situatie :

Repartizarea lungimii de valt pe linia de sroturi si macinatoare

19

Pasaj

Lungimea fata de total Sr % 14 22 22 19 13 10 100 4 7 15 14 12 7 5 6 9 7 6 5 3 100 -

Srotul I Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul VI Total Sr Concasor Desfacator1 Macinator1 Macinator 2 Macinator 3 Macinator 4 Desfacator2 Macinator refuz1 Macinator5 Macinator6 Macinator7 Macinator8 Macinator refuz2 Total macinatoare Total general

Lungimea-in Lungimea cifra reala in absoluta,cm care se poate incadra,cm 300x14%=42 60 300x22%=66 60 300x22%=66 60 300x19%=57 60 300x13%=39 60 300x10%=30 60 300 360 360x4%=14 60 360x7%=25 60 360x15%=54 60 360x14%=50 60 360x12%=43 60 260x7%=25 60 360x5%=18 60 360x6%=22 60 360x9%=32 360x7%=25 360x6%=22 360x5%=18 360x3%=11 360 660 60 60 60 60 60 780 1140

Lungimea reala fata de total % 16,67 16,67 16,67 16,67 16,66 16,66 100 7,70 7,70 7,70 7,69 7,69 7,69 7,69 7,69 7,69 7,69 7,69 7,69 7,69 100 100

Nr.valturi

1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 3x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 6x600 1/2x600 10

Din calcul reiese ca pentru o distributie cat mai apropiata de indicatiile normale sunt necesare 10 tavalugi de 600. Dupa efectuarea calculului se vede ca lungimea totala de tavalugi a crescut cu 480 avand o valoare totala de 1140 ce trage dupa sine o reducere corespunzatoare a incarcarii specifice pe valturi. q sv=Qm /Lt reala=(33x1000)/1140=28,94 kg/cm 5.3.2.Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje

20

Se determina suprafata de cernere necesara pentru toata capacitatea de productie a morii care se poate obtine pornind de la capacitatea de productie a morii si cunoscand incarcarea specifica a sitelor plane. La tipul clasic de sita plana incarcarea specifica este de 550kg/m2 St=Qm/ qs SP=(33x1000)/550=60 m2 Este necesar sa se faca mai intai o distributie pe linia de macinare si linia de sroturi pentru care se foloseste tabelul nr.1,unde se vede ca pentru macinisul stability de 30+45% raportul dintre suprafata macinatoarelor si suprafata sroturilor este de 1-1,2. Vom lua in calcul valoarea de 1,2 si vom face calculele : Suprafata de cernere M /Suprafata de cernere Sr =1,2=1,2/1 Suma :1,2+1=2,2 60 /2,2=27 M1,2x27=32 Sr1x27=27 Repartizarea suprafetelor de cernere pe pasaje Pasaj Suprafa ta fata de total % 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 4 6 Sin cifre absolute,m2 S reala in care se poate incadra in m2 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 61 5,5 5,5 S reala fata de total % Nr.site plane(SP)

Srotul I Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul IV Sortir 1 Sortir 2 Sortir 3 Sistemul de perii si finisoare Recernere deseuri de la filtru Total Srot Concasor Desfacator1

27x12%=3 27x15%=4 27x15%=4 27x12%=3 27x3%=2 27x7%=2 27x6%=2 27x5%=2 27x5%=1 27x10%=3 27x5%=1 27 32x4%=1 32x6%=2

5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 5,5/61x100=9 100 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7

1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/42 3/4 1/4 1/4 21

Macinator1 Macinator2 Macinator3 Macinator4 Desfacator2 Macinator refuz 1 Macinator5 Macinator6 Macinator7 Macinator8 Macinator refuz 2 Macinator9 Total Macinator Total general

14 14 11 8 6 6 8 6 5 4 4 4 100 -

32x14%=5 32x14%=5 32x11%=4 32x8 %=3 32x6 %=2 32x6 %=2 32x8%=3 32x6%=2 32x5%=2 32x4%=1 32x4%=1 32x4%=1 32 59

5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 77 138

5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 5,5/77x100=7 100 -

1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 14/43 2/4 6 1/4

5.3.3 Alegerea si calculul necesarului de masini de gris

Se calculeaza in functie de capacitatea de productie a morii si incarcarea specifica a masinii de gris. Incarcarea specifica a masinii de gris este de 200-250 kg/24h/cm. Se calculeaza latimea de cernere a masinii de gris : Lc MG=Qm/qs MG=33x1000/200=165 cm Daca se aleg masini de gris dublu cu latimea sitelor 400 mm,vor fi necesare : Nr MG=1650/400x2=2,06~2 Daca se aleg masini de gris duble cu latimra sitei 500 mm,vor fi necesare : Nr MG=1650/500x2=1,65~2 Daca se aleg masini de gris cu 3 randuri de site cu latimea 450mm,avand o incarcatura de 350kg/24h/cm vom avea : Lc MG=Qm/qs MG=33x1000/350=94 cm Vom calcula numarul masinilor de gris cu 3 randuri de site: Nr MG=940/450x3=0,69~1

22

5.3.4. Alegerea si calculul necesarului de finisoare de tarate Avem un macinis pe 2 extractii :faina alba si semialba(30+45%) 30%FA+45%FSA(extractie 75%)+25% tarate

23