Proiect Materiale de Vopsire

5/4/2018 Proiect Materiale de Vopsire - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-materiale-de-vopsire 1/19

CAPITOLUL 1

MATERIALE DE VOPSIRE

1. Generalitati

Materialele de vopsire reprezintă totalitatea materialelor care se aplică pe suprafaţaunui material pentru protecţie anticorosivă (corosiunea este acţiunea distructivă datoratăluminii, umidităţii, agenţilor corosivi).

Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formează o peliculă aderentă, care aredouă funcţii:

1. protecţia anticorosivă a suprafeţelor;2. aspect estetic, comercial.

Materialele de vopsire au la bază următoarele componente:1. Liantul – component lichid;2. Pigmenţii – component solid;3. materialele de umplutură – component solid.

Clasificarea materialelor de vopsire

După natura liantului: uleiuri vegetale; derivaţi celulozici; răşini naturale şi sintetice; lianţi solubili în apă. După ordinea de aplicare: grunduri; chituri; vopsele; emailuri; lacuri de finisare. După modul de aplicare: vopsire prin pensulare; vopsire prin tobare; vopsire prin imersie; vopsire prin pulverizare; vopsire în pat fluidizat.

2. Componentele materialelor de vopsire

În componenţa materialelor de vopsire intră următoarele materii prime: lianţii pigmenţii materialele de umolutură

dizolvanţii plastifiantii.

1



2.1 LianţiiDrept lianţi pot fi folosite uleiurile, sicativii sau răşinile. Uleiurile se utilizează după o prelucrare prealabilă (polimerizare, oxidare). La

fabricarea lacurilor şi vopselelor se utilizează uleiuri vegetale, sicative şi

semisicative. Sicativii. În componenţa uleiurilor determină reducerea timpului de uscare, timpul

de formare a peliculei de vopsea Ex: săruri de cobalt, mangan sau plumb. Răşinile sunt substanţe naturale (copal, colofoniu, şelac) sau sintetice (răşini

aldehidice, fenolice, vinilice).

2.2 Pigmenţii

Sunt substanţe colorate, insolubile. Au rolul de a da culoare materialului de vopsire.Fineţea lor este dată de gradul de măcinare. Pigmenţii pot fi: anorganici sau organici, naturali

sau sintetici, pulberi metalice.2.3 Materialele de umplutură

Au putere de acoperire şi colorare slabă. Se folosesc sub formă de pulberi fine.

2.4 Dizolvanţii

Sunt lichide de natură organică, volatile. Au rolul de a dizolva liantul, după aplicarese evaporă, determinând formarea peliculei de protecţie.

2.5 Plastifianţii

Aceste substanţe rămân în pelicula formată determinând o anumită flexibilitate şimaleabilitate a acesteia.

3. Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire

Produsele auxiliare au rolul de a influenţa unele deficienţe specifice materiilor primeutilizate si de a împiedica unele procese nefavorabile.

După funcţiile pe care le îndeplinesc in obţinerea materialelor de vopsire si inaplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe :a) agenţi stabilizatori -au rolul de a împiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a

pigmenţilor b) agenţi de dispersie -sunt substanţe care au rolul de a uşura desfacerea compuşilor solizicare se afla in suspensie in vopsea

Agenţii de dispersie buni sunt uleiurile :-uleiul polimerizat-uleiul de in sulfonat-uleiul de ricin etc.c) agenţi de umectare -sunt substanţe care contribuie la buna umezire a unui corp solid , findivizat , aflat intr-un lichid .

d) agenţi antispumant

2



La fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicării acestora pe diferitesuprafeţe exista tendinţa de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricaţie , fie dincauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de

pulverizare a temperaturii etc.e) agenţi antioxidanţi se utilizează pentru a împiedica formarea de pelicule groase solide pe

suprafaţa lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele închise.f)agenţi de matisaresunt cazuri in care se care ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fielucioasa după uscare .Aceasta se poate realiza fie acţionându-se asupra cantităţii si formei

pigmentului din vopsea , fie prin adăugare de mici cantitatea din unele substanţe ca : cerurinaturale sau sintetice , săpunuri metalice , etc.g)agenţi impotriva scurgerii actioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarziereaevaporarii dizolvantului

4. Principalele produse de vopsire

Lacurile sunt soluţii de derivaţi celulozici , maşini naturale sau sintetice in dizolvanţiorganici cu sau faţa adaos de uleiuri vegetale

Emailurile sunt lacuri in care s-au introdus pigmenţi metalici organici sau anorganiciGrundurile sunt dispersii de pigmenţi si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuriChiturile suprafaţa obiectelor grunduite poate sa prezinte cavitaţi sau denivelări

datorate obiectului sau rezultate de la manipulari , temporari etc. pentru eliminareaneregularitaţilor si obtinerea unor suprafeţe netede in vederea vopsirii se folosesc chiturile.

Grundurile de culoare numite si vopsele intermediare , sunt obisnuite prindispresarea pigmentilor si a materialelor de umplutura in lacuri si ulei

Vopselele sunt dispersii de pigmenti sau de pigmenti si materiale de umplutura in

diferite substante peliculogene Diluatii sunt amestecuri de dizolvanti care servesc la diluarea lacurilor , emailurilor si vopselelor gata fabricate pentru a le duce la vascozitatea prescrisa de tehnologie

Materialele de slefuit sunt materiale abrazive sub forma de piatra , pasta sau fixate peun suport de hartie sau panza care servesc pentru netezirea si uniformizarea suprafetelor dupa chituire

Materiale de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa care contin diferite adaosuri desubstante de defergente si substante usor abrazive .

5. Caracteristici generale ale materialelor de vopsire

-culoarea –este importanta pentru obtinerea aspectului placut al obiectului vopsit-finetea-calitatea unui email sau vopsea este cu atat mai buna cu cat pigmentul este folositla fabricare este mai fin-capacitatea de intindere-proprietatea unui lac sau vopsea de a da o pelicula uniforma cagrosime dupa un timp oarecare de la aplicare-puterea de acoperire –reprezinta capacitataea unui email sau vopsea de a acoperisuprafetele pe care sunt aplicate-vascozitatea – este o carcateristica importanta . gradul de vascozitate are o mareimportanta atat la aplicarea cat si la obtinerea protectiei dorite-timpul de uscare – este o caracteristica importanta reprezentand timpul in care un lac sau o

vopsea trece din stare lichida in stare solida dupa aplicare-mirosul si toxicitatea-sunt conferite in special de dizolvanti si diluanti care sunt volatili

3



6.Ambalarea, marcarea si conservareamaterialelor de vopsire.

Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) esteinfluentata de natura materialului de vopsire.Ambalajul metalicse confectioneaza din tabla de otel protejata prin acoperiregalvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa datoritafragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare.Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comertin ambalaje din material plastic(recipiente).Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unorstandarde .Materialele inflamabile au inscriptia „inflamabil”.Marcarea prezinta date referitoare la: identificareaprodusului,data produsului,termenul de garantie.

7.Masuri de protectie.Materialele de vopsire se transporta in conditii speciale(pericolde incendiu,de explozie).Temperatura la depozitare trebuie safie intre 5-20 0 C.In depozite se prevad masuri corespunzatoare:interzicerea fumatului, a flacarii descoperite.Acestea sedoteaza cu echipament pentru stingerea incendiilor.Inainte de deschidere,ambalajele se curata de

impuritati(praf).Se interzice diluarea vopselelor in spatiuldepozitului.Constructiv,depozitul se realizeaza din materiale rezistente lafoc.Depozitul este prevazut cu sistem de ventilatie.La pregatirea materialelor de vopsire se utilizeaza echipamentde protectie corespunzator.In acest mod,se evita actiuneanociva a vaporilor toxici pri cele trei cai:pe cale respiratorie, pecale digestiva si prin piele. Materiale de vopsire 10

8.Documentatia te

1.Factori care determina o buna vopsireAlegerea materialelor de vopsire. Industria de lacuri si vopsele produce o gama variata de sortimente,fiecare tip de vopsea fiindnecesar pentru un anumit scop,deoarece nu exista vopsele universalcorespunzatoare,care sa poata aplicate pe orice tip de obiect si in oriceconditii de exploatare.

4



Rezulta ca alegerea materialelor de vopsire trebuie sa include unstudiu al conditiilor de exploatare a produsului si sa tina seama despecificul acestuia .De asemenea, trebuie sa se tina seama de posibilitatile tehnologice pe care le impune vopseaua aleasa ( deexemplu daca o vopsea necesita uscare la cuptor, nu trebuie uscatanatural chiar daca produsul manifesta o tendinta aparenta de uscare laaer etc.).Studiul conditiilor de exploatare ale obiectului supus vopsiri trebuiesa tina seama de o serie de factori : daca obiectul va fi utilizat inexterior (in atmosfera libera) sau an interior(in incaperi) ;cum se prezinta climatul (cel temporar este cel putin agresiv pentru pelicule;solicitarea aste mult mai mare in zonele reci si mai ales in zoneletropicale, uscate si umede) ; daca produsele vin in contact cusubstante chimice (acizi, baze, saruri, uleiuri, dizolvanti etc.),pe cedurata ,la ce concentratii,temperature etc.Pentru acoperiri rezistente laumiditate se recomanda emailuri pe baza de bitum sip e baza de rasinifenolice; pentru acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeazaemailuri alchidice si epoxidice, cu uscare la aer sau la cuptor, precumsi emailuri ureoformaldechidice si melaminice,cu uscare numai lacuptor ; pentru acoperiri rezistente la chimicale sunt indicateemailurile pe baza de ciarura de polivinil; pentru vopsiri rezistente latemperaturi mai ridicate (pana la 500°C ),emailurile siliconice daurezultate cele mai bune etc. La realizarea unui nou produs, o data cu proiectarea trebuie rezolvata si problema vopselei celei mai potrivite.Operatiile principale ale vopsirii.

5



2.Alegerea procedeului tehnologicDepinde de calitatea suprafetei si de materialul din care esteconfectionat obiectul, de calitatea materialelor de vopsire care trebuie

aplicate si de gradul de finisare urmarit.Tehnologia trebuie sa asigure, prin operatiile si fazele preconizate, realizarea tuturor acestor conditiisi sa cuprinda toate operatiile, ancepand cu pregatirea suprafetelor,continuand cu grunduirea, chituirea, vopsirea si terminand cu uscareasi transportul.Se precizeaza cum se pregateste suprafata, cu ce materiale, cum seaplica gundul, vopseaua, viscozitatea optima de aplicare, diluantul,cate straturi intermediare si finale trebuie depuse, grosimea lor, timpul

necesar pentru uscarea fiecarui strsat si modul de uscare(in aer liber sau la cuptor).Pentru chituire, trebuie date detalii in legatura cu felulchitului, numarul de straturi, grosimea lor etc. De asemenea, se indica presiunea aerului (la pulverizarea pneumatica), temperatura vopselei,eventual si alte caracteristici, daca sunt necesare (rezistivitatea pentruemailuri electrostatice, prepararea grundurilor formate din douacomponente etc.).Pentru instalatiile de vopsire mecanizate este necesar sa se arate cum

vor fi deplasate piesele, cum vor fi agatate de lantul transportor etc.O tehnologie este bine intocmita cand asigura realizarea operatiilor,fara deosebire de la o, piesa de alta, de o inalta calitate si cu o productivitate ridicata. Ceilalti factori care determina o buna vopsiresunt pregatirea suprafetelor cu utilaje adecvate si organizarea corectaa sectiei de vopsitorie. Operatiile principale ale vopsirii.

6



3.Pregatirea suprafetelor Un sistem de vopsire corect ales, dar aplicat pe o suprafata suficient pregatita, va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin

rezistenta chiar decat cele obtinutecu vopsele de calitate mai slaba ,insa aplicate pe suprafete corect pregatite.Pregatirea suprafetelor, inainte de vopsire, constituie o operatie de ceamai mare importanta, atat pentru protectia anticoroziva cat si pentruaderenta buna la suport a materialelor peliculogene.Lucrarile anterioare operatiei de vopsire (ambutisarea, sudarea si, ingeneral toate prelucrarile mecanice) trebuie executate cu multa grija, pentru a se asigura realizarea unei suprafete cat mai netede. Este

gresita conceptia ca defectele de suprafata aparute dupa prelucrarile anterioare pot fi corectate prin chituiri excesive. Defectelementionate trebuie inlaturate inainte de vopsire, prin indreptare,sudare, polizare etc.Scop: îndepărtarea

• petelor de rugină

• ţunderelor • bavurilor

• straturilor vechi de vopsea

• impurităţilor

Metode de curăţire a materialelor metalice:

• manuală (scule:răzuitoare, perii sârmă, polizoare, abrazivi)

Suport abraziv Hârtie Rondeleabrazive

Bureţi abrazivi Hârtie abrazivă

Discuri lamelare frontale Bureţi abrazivi Rol Hârtie abrazivă Rondele pesuport pânză

7



3.VopsireaOperatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiiloroptime pentru ca pelicula finala de vopsea (email sau

lac) sa prezinte cat mai putine defecte. Uneori, seaplica numai unul sau mai multe straturi de vopsea,alteori peste vopsea se depune stratul de email si exstacazuri cand peste email se depune si un strat de lac.Emailul se poate aplica si fara strat intermediar devopsea, in schimb. lacul necesita sa fie o vopsea, fie unemail, care sa asigure uniformitatea culorii fondului. Incazut lemnului, pentru a se scoate in evidenta textura,

lacul se aplica direct pe grund ( care nu este pigmentat,daca este transparent.Vopsirea prin tamburare

Fig. 3.1Vopsirea prin imersie

Fig. 3.2 Operatiile principale ale vopsirii.

8



Vopsirea electroforeticaVopsirea prin refluxVopsirea in pat fluidizatVopsirea prin pulverizare Operatiile principale ale vopsirii.

9



Vopsirea electrostatica Operatiile principale ale vopsirii.4.Uscareaxecuta o uscare naturala (in aer liber) sau artificiala (in

cuptoare).Uscarea artificiala, pe langa reducerea considerabila aduratei, conduce la obtinerea unor pelicule superioare.Uscarea se aplica fiecarui strat de materialelevopsite,in parte. Nu se recomanda ca pe pelicule uscatela aer sa se aplice pelicule care vor si uscate la cuptor.Operatiile principale ale vopsirii.

10



5.Vopsirea si lacuireaVopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperirecu unul sau mai multe pelicule de vopsea, email sau

lac, in urma carora obiectul capata culoarea si aspectulexterior necesar; se executa, in general, pentru piesecare anterior au fost grunduite, eventual chituiteslefuite. Pentru vopsirile decorative, se poate aplicavopseaua direct pe metal, fara substrat de grund.Grosimea peliculei si numarul de straturi suntconditionate de o serie de factori, cei mai importantifiind redati in cele ce urmeaza.

Capacitatea de acoperire a vopselei determinagrosimea minima necesara. Se stie ca vopselelepigmentate cu negru de fum, pulbere (bronz) dealuminiu, miniu de fier, oxid de crom, avand capacitatibune de acoperire, necesita pelicule destul de subtiri,pentru a face sa nu se mai vada pelicule sau metalul-suport: vopsele albe si toate celelalte culori pastelnecesita, in general, pelicule mai groase, pentru a avea

o capacitate de acoperire satisfacatoare: la folosireaacestor vopsele este necesara acoperirea suprafetelorcu minimum doua pelicule de vopsea.Continutul in liant al vopselei determina, de asemenea,grosimea stratului. Vopselele pe baza de rasinisintetice, cu un continut in corp de circa 50% se aplicaintr-un numai de straturi de jumate din cel necesar laaplicarea vopselelor nitrocelulozice, cu un continut in

corp de 15-25%, pentru a se obtine totusi pelicule deaceeasi grosime.Necesitatea de a acoperi suprafata cu mai multepelicule de vopsea mai este determinata si de altecauze. Astfel, stratul de vopsea trebuie sa posede sianumite proprietati de protectie; cu cat grosimeapeliculei este mai mare, pana la o anumita valoareoptima circa 100 , cu atat cresc si posibilitatile de

protectie Operatiile principale ale vopsirii.

11



deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Pesteanumite grosimi, desi permeabilitatea se reduce incontinuare , se inrautatesc alte proprietati(elasticitatea, flexibilitatea, duritatea, aderenta etc.)Relatia dintre grosimea peliculelor si numarullorinfluenteaza, de asemenea, vopsirea; o peliculagroasa, obtinuta intr-un singur strat, este calitativinferioara fata de doua pelicule, a caror grosime totalaeste egala cu prima. Oricat de ingrijit s-ar executavopsirea, este exclus sa nu se formeze si anumiti pori.In cazul a doua sau mai multe pelicule, este foarteputin probabil ca pori sa se suprapuna exact, decicontinuitatea filmului este mult mai bine asigurata si anconsecinta proprietatile anticorozive cresc.Proprietatea vopselelor de a se usca uniform reprezintao alta cauza care impune vopsirea in cateva straturisuprapuse, numai cand sunt aplicate in straturi subtiri.In marea majoritate a cazurilor, fie din cauza combinariicu oxigenul din aer, fie din cauza transmiterii caldurii

de la exterior spre interior, se formeaza pe suprafatapeliculei o pielita fina, mai avansata din punctul devedere al uscarii decat restul, ceea ce impiedicaevacuarea componentelor volatile si difuziuneaoxigenului (ce tinde sa intre in toate grosimea peliculei); la o pelicula subtire, aceste actiuni actiuni cu efectecontrarii sunt mai importante.Limitarea grosimii peliculei mai este conditionata si de

faptul ca pentru vopselele cu componente putin volatileo depasire a grosimii optime conduce la scurgeri pesuprafetele verticale si inclinate.Stratul urmator de vopsea se aplica numai in momentulcand pelicula anterioara a fost uscata. Deoarecepeliculele de finisare sunt lucioare, ceea ce aduceprejudicii aderentei stratului urmator, inainte deaplicare, acestea se reslefuiesc, pentru a le matisa,

marindu-se astfel aderenta peliculei.

12



In ultimul timp, se aplica tot mai larg vopsirea dupaOperatiile principale ale vopsirii.

13



procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa serealizeze ogrosime maxima posibila, pentru un anumit tip devopsea, efectuandu-se, totusi, o singura uscare.Grosimea unei singure pelicule, in stare uscata, este de25-35 . pentru vopselele pe baza de rasini sintetice.

Tehnologia. Procedeele de aplicare a vopselelor silacurile sunt foarte variate. Conditia de acuratete incare se desfasoara procesul de vopsire finala oconstituie o particularitate comuna tuturor procedeelorde vopsire. In timp de la toate peliculele anterioarevopsirii propriu-zise exista posibilitatea remedierii prinslefuire, pentru acestea din urma, fara un consumsuplimentar de manopera si materiale, aceastaposibilitate, este exclusa. Se asigura o calitateireprosabila a suprafetei peliculei, daca, pe langa ovopsea buna, fara impuritati, se asigura prin utilaje siinstalati o atmosfera lipsita de praf.Lustruirea. Unele materiale de vopsire, dupa aplicare

(in special in mai multe straturi), nu prezinta osuprafata lucioasa; de exemplu, emailurilenitrocecelulozice formeaza mici proeminente, care nunumai ca nu poseda luciu, dar constituie si o denivelareaccentuata.Majoritatea peliculelor, sub actiunea intemperiilor (inspecial sub actiunea razelor ultravilotele), prezintza oputernica tendinta de imbatranire, care se manifeasta

prin pierderea luciului. Operatiile principale ale vopsirii.23 2009

14



Tehnologia chituirii. Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local saugeneral. Se incepe cu chituirea celor mai accidentate

locuri sh se termina, eventual, cu chituirea generala.Nu se aplica straturi mai groase de o,5 mm pentru osingura faza de lucru. Dupa fiecare strat, se lasa sa seusuce. Exista chituri pentru uscare la cuptor si chituripentru uscare la aer.Din categoria chiturilor cu uscare la aer fac parte sichiturile rapide (de obicei, nitrocelulozice), care seutilizeaza pentru lucrarile de reparatii provizorii.

Chitul se aplica cu spaclul de otel sau de celuloid; seurmareste ca, prin aceasta operatie, chitul nu numai saastupe denivelaera, ci sa o si umple, fara sa lase goluride aer.Astuparea denivelarilor cu aliaje de lipit se realizeazadupa tehnologia clasica a lipirii. Anterior, suprafata securata de grasimi si oxizi (cu solutie acid de clorura dezinc, cu paste decapante etc.), dupa care aliajul se

topeste cu ciocanul de lipit, pentru suprafetele verticalesi cu lampa de benzina, pentru cele orizontale.Chiturile din doi componenti (exopodice, poliestericeetc.) se prepara numai in momentul utilizarii. Se aplicaintocmai ca si chiturile obisnuite. Ele se livreaza subforma de doi componenti separati; un component esteconstituit din liant, materialele de umplutura si pigmentiar celalalt, din intaritorul propriu-zis. Exista produse la

care intaritorul nu se prezinta ca un lichid, ci esteamestecat si el cu materialul de umplutura, formand unfel de pasta. Din acest motiv, in timp ce intaritorullichid se amesteca cu celalalt component, in proporbie(in greutate) de sub 10% in cazul intaritorului-pasta,proportia poate ajunge Operatiile principale ale vopsirii.

15



chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decursde 1/2 hapana la 3 h, la temperatura normala. Din acest motiv,se preparanumai in cantitatile strict necesare si se utilizeaza catmai repede posibil.Exista procedee prin care denivelarule se umplu cumaterial plastic topit. Principiul de lucru esteasemanator sudurii cu flacara; exista un arzator cu gaz,prin flacara caruia se insufla materialul plastic subforma de pulbere,cu un curent de aer comprimat.Pulberea de material plastic, trecand prin flacara, setopeste si, in aceasta stare, ajungand pe piesa, selipeste si apoi se solidifica.Chiturile de stropire se aplica pe suprafetele a carorchituire cu cutitele s-a terminat, iar straturile de chit aufost slefuite; rolul acestor chituri este de a umple celemai fine goluri si denivelari. Tocmai de aceea se aplicaprin stropire, procedeu prin care se asigura o finete a

lucrului mai mare decat prin aplicarea cu spaclul.Exista, de asemenea, chituri de stropire cu uscare laaer si la cuptor (superioare celor cu uscare naturala).Dupa fiecare chituire, si in special dupa cele finale, seexecuta slefuirea. Operatiile principale ale vopsirii.

16



Avantaje si dezavantaje. Prin chituire se reuseste sa se acopere toateneregularitatile si denivelarile suprafetelor, realizandu-

se suprafete netede, frumoase ca aspect.Chituirea nu se preteaza mecanizarii, de aceea nu esteinsotita de un mare costum de manopera. Daca seexecuta cu chituri clasice, poroase, cu mult material deumplutura, desi se imbunatateste aspectul, calitateaanticorosiva este mult mai prejudiciata. Chituirea, chiarcu chituri exopodice (sau similare), nu se recomandadecat pentru suprafetele rigide, nesupuse vibratiiloe si

deformarilor.Slefuirea. Oricat de ingrijit se executa chituirea, ramantotusi asperitati, care dupa uscare trebuie inlaturareprin slefuire.Slefuirea este o operatie foarte raspandita nu numai lapregatirea suprafetei pentru vopsire, ci si la vopsireainsasi, deoarece asperitatii raman si dupa grunduire sivopsire.

Pentru slefuire se utilizeaza atat materile abrazivenaturale (piatra ponce, corindon, smirghel etc.) cat simateriale abrazive sintetice (carborund, piatra poncesintetica, corindon sintetic etc.)La slefuire, muchiile ascutite,taietoare, ale granulelorde abraziv, aschiaza, in primul rand, puncteleproeminente si dupa aceea scot si tot stratul superior.Pe suprafata slefuita se formeaza o retea de zgarieturi

(rizuri), din forma si dimensiunea carora se deducgranulatia si gradul de slefuire. Suprafata slefuita areun aspect mat. Daca rizurile sunt grosolane, urmele lorse vad cu ochiul liber. Prin palpare cu varful degetelor,suprafetele slefuite par netede insa prin simtulOperatiile principale ale vopsirii. 26 2009

17



tactil, nu se pot percepe rizurile fine. Rizurile mari sedetecteazasi cu unghia.Rizurile ramase de la slefuire, pana la marimea la careseafecteaza aspectul, sunt de dorit, deoareceimbunatatesc aderenta.Nu orice fel de pelicule slefuite. Cele dure si friabile seslefuiesc usor, pe cand cele moi si elastice, in loc sa fieaschiate, la contactul cu abazivul se deformeaza si apoiisi reiau forma initiala. Din acest motiv, peliculelenitrocelulozice, de exemplu se slefuiesc usor, in timp cepeliculele de ulei nu sunt slefuibile.. Prin lustruire, se asigura obtinerea unor suprafetelucioare si netede.Datorita consumului suplimentar de manopera (in maimulte locuri mecanizarea nu este posibila, iar lustruireamanuala are o productivitate foarte mica), costulvopsirii devine costisitor, de aceea se practica numai

atunci cand realizarea unui aspect optim este un scopanume urmarit.Lustruirea distruge patua superficiala de lac in care sunt inglobati pigmentii, ceea ce aduce prejudicii impremeabilitatii si creeaza posibilitatea imbacsirea cu impuritati.Observatii: Instructiuni pentru utilizarea chiturilor:o Se alege chitul care se adapteaza mai bine la suprafata, otel, plastic,galvanizare cu aluminiu, etc. Acestea trebuie sa fie mereu slefuite sidegresate.o Sa nu se chituiasca pe grunduri acide, grunduri 1K sau vopsea

temoplastica.o Timpul de aplicare depinde de temperatura si de cantitatea de activatorsau catalizator.o Este foarte importanta pregatirea corecta înainte de aplicarea chiturilor,realizând o slefuire cu abrazivul cel mai adecvat.o Aplicarea corecta a chiturilor micsoreaza timpul necesar pentru slefuirealor ulterioara.o Uscarea se poate accelera cu un aport de caldura.o Slefuirea se face uscat deoarece produsele de poliester absorb apa, ceeace ar putea produce basici dupa vopsire.o Înainte de aplicarea stratului de finisaj, trebuie sa se foloseasca mereu un

pregatitor peste chituri evitând astfel absortiile.Norme de securitate pentru folosirea chiturilor:

18



o Realizarea slefuirii chiturilor cu echipamente care au un sistem de aspirareaprafului si utilizarea mastilor de protectie pentru prafuri fine.o Evitarea contactului produsului cu pielea si cu ochii, protectie cu manusi siochelari adecvati.o Chiturile aplicabile cu pistolul se întaresc repede, de aceea echipamenteleutilizate la aplicare trebuie sa fie curatate dinainte cu un dizolvant, pentru aevita înfundarea orificiilor interne ale pistolului.

19

Proiect Materiale de Vopsire

Documents

Transcript of Proiect Materiale de Vopsire