Proiect Lectie de Formare Deprinderi

7/21/2019 Proiect Lectie de Formare Deprinderi

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-lectie-de-formare-deprinderi 1/14

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

“ION IONESCU DE LA BRAD”, IASI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI

PROIECT

DIDACTIC INDRUMATOR: LECTOR. DR. CARMEN – OLGUTA BREZULEANU

STUDENT: Ciubo!"i! A#!$!"i!

ANUL : II

GRUPA : %&'

(()'*+



PROIECT DIDACTIC

A. REPERE GENERALE

Disciplina: Fitopatologie

Clasa: a XII-a

Titlul lecţiei: Bolile vitei de vie

Tipul lecţiei: Lectie de formare de deprinderi si obi nin eș ț

Student: Ciubotarita Anamaria

Durata: 2 ore

B. Obiective operţionale (Ob.Op)

La sfarşitul lecţiei elevii trebuie sa fie capabili:

O1: s descrie simptomele pre!ente la plantele atacate de boli"

O2: s enumere agen ii patogeni pe ba!a cunostintelor acumulate in timpulț

desfasurarii lectiei# completnd fi a de lucru"ș

O3: s caracteri!e!e epidemiologia bolilor# si s consemne!e pe scurt infi a de lucru detalii pe aceasta tema:ș

O4: s identifice plantele bolnave pe ba!a observrii acestora in mod direct in

timpul orei pe ba!a preparatelor formolate# plan elor si a fiselor de observatieș precum si preci!area metodelor de combatere si prevenire"



C. nali!a resurselor didactice

1. Material didactic (M.d.):

- $lan e%pl& ' tulpini# frun!e si flori atacate de boli"ș

-Fi e de observatie%fo&ș

-preparate formolate%pf&

2. Mijloace tehnice (M.t.):

-fi a de documentare%fd&ș

- fise de lucru%fl& ' 2( buc

-creioane colorate%cr&-)*buc

-microscop%mc&

3. Metode de invatamant (M.i.):

- observatia ' obs

- e+plicatia ' e+pl

- e+punerea ' e+p

- conversatia ' cv

-problemati!area%pb&



4. Forme de organizare a clasei (F.O.C.)

- activitate frontala ' af

- activitate individuala ' ai

-activitate pe ec,ipe -%ae&

D. Des"asurarea lectiei pe secvente de instruire

b.p

/ 01FA34A41A L1C/I1I FC

- 25 1.#o$ent or%ani!atoric:

contactul cu clasa"

verificarea pre!entei si consemnarea absentelor"

verificarea tinutei clasei si a elevilor pentru lectie"

pregatirea materialului pt desfasurarea lectiei"

e+pcv

af

- 65 2.&nun area subiectului lec ieiț ț

1numerarea principalelor Boli ale vitei de vie .).Cancerul bacterian .2.1utipo!a vitei de vie .7.Fainarea vitei de vie .8.9ana vitei de vie Care sunt agentii patogeni ai bolilor vitei de vie $re!entarea importan ei bolilor la vita de vie.ț

1numerati principalele simptome ale vitei de vie. Caracteri!ati pe scurt epidemiologia cancerului bacterian.

0escrieti metode de combatere si prevenire a bolilor vitei de vie. Activitatea independent a elevilor

1levii citesc fi a de documentareș

1levii observ materialul didactic format din fi e deș

observa ie#plan e#borcanele cu plantele bolnave inț ș

formolfac desenele in caiete cu creioanele colorate

$l$l$l$l

f.doc

pl

Cv1+pl1+pl

cv

1+pl

1+pl0ocbs

af aiaf

af Af

AiAgAi

AiAgAi

MI LOACE

Md Mt Mi



- 25 3.'nstructaul curent

$rofesorul e+plic imptomele bolilor in toate perioadele de

vegeta ie #ț transmiterea virusului ;n natur iș ;n sere si solarii

. $rofesorul pune accent pe simptome# agen i patogeni#ț

epidemiologie si metode de combatere a bolilor la vita de vie.

1levii completea!a in fi a de lucru urmatoarele aspecteș

-simptomele"-agenti patogeni"-epidemiologie# combatere si prevenire"

1levii desenea! eviden iind aspectele para!itare ale agen ilor ț ț

patogeni

F)

cve+p

e+pl

0oc

Af

Ai

'nstructa "inal e face o anali! a lec iei per total clasț

e str;ng toate materialele folosite %borcane# plan e&ș

e cere elevilor s a<ute profesorul s pun materialul indulapuri

1+plCv

Ag

Af

&valuare "inale ane+ea! Fi a de documentareș

Fi a de lucruș

glinda tablei



O*+',D TB+&'

Boli ale vitei de vie

.).Cancerul bacterian- Agrobacterium tumefaciens

.2.1utipo!a vitei de vie- 1ut=pa armeniace sin. 1ut=pa lata

.8.Fainarea vitei de vie- 3ncinula necator

.(.9ana vitei de vie- $lasmopara viticola



FI A 01 0C391>/A41 >r.)Ș

-inarea viţeidevie U#-i#u! #/-!o" %c,?.& Burr !#!$o"0! 1!u 0o"$! -o#i2i!#3 Oi2iu$ u-4/"i Ber@

Finarea este considerat una dintre cele mai pgubitoare boli ale viţeide-vie.Si$pto$e. Atacul se manifest pe frun!e# lstari# inflorescenţe#ciorc,ini şi boabe.$e frun!e# atacul se manifest prin apariţia pe ambele feţe ale limbului#a unei psle fine# albe-cenuşii# care ocup !one neregulate# i!olate sau

confluente . $e lstari apare aceeaşi psl miceliean ca şi pe frun!e.0up puţin timp pe suprafaţa pslei miceliene se formea! conidioforiişi conidiile ciupercii. /oamna# pe faţa superioar şi pe cea inferioar a frun!elor apar punctişoare mici# la ;nceput glbui# apoi brun-negricioase# care repre!intcleistoteciile sau cleistocarpii ciuperciiForma de atac pe boabe este foarte frecvent şi foarte pgubitoare.Boabele infectate sunt acoperite de obicei pe toat suprafaţa# de o psl fin#alb cenuşie# sub care pieliţa apare de culoare cenuşie brunie .Boabele atacate nu se mai de!volt# rmn mici şi acre. n fa! avansat a bolii#are loc crparea boabelor# mustul se scurge# iar smburii devin vi!ibili . Boabelecrpate putre!esc pe vreme umed# sau se usuc pe vreme uscat.ntr-o plantaţie de viţ de vie puternic afectat de finare se percepe un miros;nţeptor de mucegai %de peşte alterat&./ato%enul este U#-i#u! #/-!o" %c,?.& Burr , !#!$o"0! 1!u 0o"$!

-o#i2i!#3 Oi2iu$ u-4/"i Ber@ pre!int conidii incolore# cilindro-ovoidale cudimensiuni de 2*-7 +)8-)6 Dm .Cleistoteciile sau cleistocarpii au o culoare glbuie la ;nceput# pentru cala maturitate s devin brun negricioas. La suprafaţa cleistoteciilor se gsescnumeroşi apendici# lungi cu e+tremitatea rsucit ;n form de spiral. n

cleistotecii se formea! mai multe asce care conţin 8-6 ascosporielipsoidali# unicelulari# ,ialini cu dimensiuni de )(-)6+E-))Dm.



FI A 01 0C391>/A41 >r.2Ș

#ana viţei de vie P!1$o5!"! 6ii-o!

Si$pto$e. Ciuperca atac toate organele ver!i ale viţei de vie: frun!e#lstari ierbacei# crcei# flori# ciorc,ini şi boabe.tacul ciupercii pe "run!e se manifest dup ce suprafaţa frun!elor adepşit 2*-2( cm2# pn ce acestea ;mbtrnesc. $atografia bolii pe frun!econst ;n:-apariţia de 5// u#2//$#ii pe partea superioar a frun!elor"-apariţia

5u0uui 2/ 15o"!#7io0o"i 8i 9oo15o"!#7i pe dosul frun!elor -apariţia fenomenului de brunificare sau !"1u"! 0"u#9/o"

-apariţia pe frun!ele mature a 5//o" ;# $o9!i-.

tacul pe boabe pre!int dou forme de manifestare ;n funcţie defenofa!a de de!voltare a acestora.a& Pu"/7!iu -/#u8iu sau "o 7"i1 apare pe boabele tinere# infecţiaavnd loc eşalonat din momentul ;nfloririi pn ;n momentul ;n care

boabele au atins dimensiunea de 7 mm ;n diametru# ;n anii ploioşi b& Pu"/7!iu b"u# sau "o b"u# apare pe boabele cu dimensiuni maimari de 7 mm şi pn ce acestea ating 27 din mrimea normal specificsoiului. n acest fenofa! infecţia se produce prin stomatele desc,ise ale

pedunculului bobului.

tomatele fiind ;nc,ise ciuperca se de!volt ;n interiorul bobuluiconsumnd apa şi substanţele gata elaborate ceea ce duce la brunificarea#!brcirea# putre!irea şi scuturarea boabelor /ato%enul este P!1$o5!"! 6ii-o! %B. et C.& Berl et de /oni# fam.

P/"o#o15o"!-/!/, ord. P/"o#o15o"!/1, -. Oo$<-//1, P=<u$ Oo$<-o!,

R/7#u C="o$i1!.

Descrierea $icroscopic. Aparatul vegetativ al ciupercii esterepre!entat de un sifonoplast ramificat# cu conţinut granular incolor saualbglbui de -E Dm grosime# ce se de!volt intercelular ;n interiorul ţesuturilor atacate ale plantei ga!d. 1l este prev!ut la captul ramificaţiilor care a<ung ;ninteriorul celulelor cu organe de absorbţie denumite ,austori# ce au formglobuloas sau sferic# sunt incolori sau uşor glbui# i!olaţi sau grupaţi# dedimensiuni -)* Dm ;n diametru şi cu o membran de )#(-2 Dm grosime.n camerele substomatice iau naştere pe miceliu nişte protuberanţe careies prin stomate# se alungesc şi se ramific# dnd naştere la sporangiofori de7**-)2** Dm ;nlţime# erecţi# ,ialini# la ba! mai umflaţi %)2-)( Dm &# la vrf mai subţiri %(-E Dm&# ramificaţi monopodial altern ;n partea superioar# curamurile perpendiculare# terminaţiile de ordinul III fiind cele mai multe treisterigme grupate ;n form de cruce# mai rar )-2 sau 7-# lungimea sterigmelor

fiind de -)8 %E& Dm# iar grosimea la ba!a sterigmelor )-)#( Dm.



La captul sterigmelor se prind !oosporangi caduci# incolori sau uşor glbui# al cror rol este de a rspndi patogenul ;n cursul perioadei de vegetaţie.n fa!a premergtoare maturi!rii !oosporangii nematuri au form sferoidal şiconţinutul translucid" pe msura maturi!rii# dimensiunile !oosporangilor cresc#

iar conţinutul lor devine granular# forma devine oval# apoi oval-elipsoidal# cuo papil la locul de inserţie pe sterigm. Goosporangii au dimensiunivariabile#;ntre )8-7*+)*-)6 Dm. $e suprafaţa lor se observ o serie deveruco!itţi ornamentale .0in germinaţia !oosporangilor iau naştere !oosporii reniformi şi

biflagelaţi# cu flagelii inegali# fr membran propriu-!is# de #7-)*# %E#6&D



FI A 01 0C391>/A41 >r. 7Ș

Cancerul bacterian- Agroacteri!m t!me"aciens

imptome: pe tulpinile multianuale# brate# lemn anual apar tumori sau gale# de forme si

dimensiuni diferite. /umorile sunt la inceput mici# albicioase# spongioase# apoicresc# devenind brune sau brun inc,is# cu o consistenta spongioasa dar intaritacu aspect buretos.e pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu !is si aricealaCancerul propriu !is pre!inta tumori bine conturate# sferice si ovoidale ce aparnumai pe lemnul multianual. /umorile succesive sau metasta!ele succesive apar distantate de tumora primara.Ariceala se pre!inta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sautulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici# pe coarde.9a<oritatea tumoretelor putre!esc la sfarsitul fiecarui an si cad# in anul viitoraparand altele noi. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupavanturi puternice.Butucii atacati au frun!ele slab conturate# lemnul nu se maturea!a suficient iarla soiurile de truguri negri# frun!ele se colorea!a prematur in rosutrategia profila+iei:infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 7 animentinerea terenurilor in pregatire curate de buruienie+ecutarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv#arderea celor care au tumori

http://doctorulplantei.files.wordpress.com/2010/10/agrobacterium.jpg



pe terenurile grele# umede# reci# punctele de altoire sa fie la (-)* cm deasuprasoluluivitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse# gropile de!infectandu-secu formalina in C de 2-7 H

in plantatiile batrane# vitele ce pre!inta tumori sau ariceala vor fi curatate#uscaturile fiind arse. 0upa curatare# vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru8-(Hsalvarea butucilor atacati partial# se face prin taieri de refacere a tulpinilor si acordoanelor

prote<area plantatiilor impotriva gerurilor# principalul factor de declansare acancerului bacterian



FI A 01 0C391>/A41 >r. 8Ș

&utipo!a vitei de vie

Aceasta boala# denumita in limba france!a l51ut=piose# este provocata decatre ciuperca microscopica denumita Eu<5! !"$/#i!-/ sin. Eu<5! !!. 1steconsiderata a fi o boala deosebit de grava a lemnului vitei de vie si poate fiobservata abia dupa 7-6 ani de la contaminare.La noi in tara a fost depistata cumulti ani in urma# iar din cau!a manifestarior tardive a simptomelor# maladiaeste dificil de identificat.

Ciclul biolo%ic. ciupercaeste para!ita pe circa 6* specii de plante# adesea provocand pagube insemnate lacais. $ara!itul se conserva peste iarna sub forma de periteci# care continascospori# organele de diseminare ale bolii. Acestia sunt eliberati din periteci in

perioadele ploioase# emiterea lor putandu-se prelungi timp de doua !ile dupaincetarea ploii. Ascosporii care a<ung pe ranile butucilor# produse indeosebi printaierile in uscat# germinea!a in apro+imativ 86 ore si se instalea!a in vaselelemnoase ale butucilor de vita de vie. In urma taierilor de rodire# ori dupa unele

loviri mecanice# pe ranile produse vasele lemnoase raman desc,ise circa douasaptamani# fiind astfel predispuse infectarii cu ascospori.ub raport termic# germinarea se poate intinde pe o scara larga a

temperaturii# cuprinsa intre ) si 7*C. -a constatat ca la o temperatura optimade circa 22C# si in conditii de umiditate suficienta# fructificatiile ciuperciigerminea!a rapid# in apro+imativ )2 ore. 9iceliul se de!volta lent# la inceput invasele lemnoase# apoi si in celelalte tesuturi de sustinere mecanica. In primii doiani de la infectie# boala trece neobservata# iar abia in anii 7-8 se formea!aulceratii# de culoare brun-roscata pe partile lemnoase ale trunc,iului si bratelor#

care se disting bine dupa (-6 ani de la infectie.

http://www.sanatateaplantelor.ro/recomandari/122-eutipoza-vitei-de-vie

http://www.sanatateaplantelor.ro/images/recomandari-pic/rec-2-17.jpg

http://www.sanatateaplantelor.ro/recomandari/122-eutipoza-vitei-de-vie



Si$pto$e. $rimele manifestari vi!ibile ale bolii apar indeosebi primavara# printr-o crestere anemica a lastarilor# ase!ati Jin smocuriK# cuinternodii scurte si cu manifestari de nanism# iar o parte a butucilor raman farascoarta. Frun!ele sunt subdimensionate si adesea cu aspect clorotic pe !ona

afectata. Inflorescentele se mentin in po!itie erecta si pre!inta multe boabemeiate sisau margeluite.In ca!ul sectionarii longitudinale a lemnului afectat# se pot constata

necro!e de culoare bruna# tari# de forma sectoriala %de-a lungul vaselorconducatoare&# adesea strict delimitate de !onele neafectate. $artile mortificateraman dure# iar dupa cativa ani se sfarama cu usurinta. imptomele pot cuprindeintregul butuc sau numai o parte a ramificatiilor acestuia. 0upa cativa ani desupravietuire# in care productiile de struguri si de coarde sunt tot mai diminuatecantitativ si calitativ# butucii atinsi de boala pier.

/revenire si co$batere. M!1u"i 5"o0i!-i-/: verificarea soliditatii punctului de altoire al vitelor inaintea plantarii# prin apasare cu degetul mare#deoarece o sudura incompleta poate fi cau!ata si de atacul acestei ciuperci"reperarea si marcarea butucilor cu simptome ale bolii# lucrare care este indicatsa fie efectuata in stadiul de 6-)2 frun!elastar %in lunile mai-iunie&" preferareala plantare a soiurilor considerate a fi tolerante la aceasta boala %Aligot#4iesling de 4in# 9erlot# ilvaner& si evitarea celor sensibile %Cabernetauvignon# C,asselas dor# C,ardonna=# auvignon# $inot noir# 9uscatttonel&. M!1u"i -u"!i6/: eliminarea coardelor afectate de boala# inainteataierii de usurare e+ecutata toamna# scoaterea lor din plantatie si arderea"de!infectia ranilor mari produse la taieri cu !eama bordele!a %)H&.



-i a de lucruș

0up ce a i desenat descrieti principalele aspecteț

para!itare la urmtoarele boli:

).1utipo!a

2.1+corio!a

7.Fainarea vitei de vie

8. 9ana vitei de vie

(.Cancerul bacterian

Proiect Lectie de Formare Deprinderi

Documents

Transcript of Proiect Lectie de Formare Deprinderi