Cuprins

1. Poziţia geografică a judeţului Bacău

2. Poziţia istorică a judeţului Bacău

3. Caracteristici a componentelor fizico-geografice 3.1 Relieful

3.2 Reţeaua hidrografică

3.3 Clima

4. Economia

5. Potenţialul uman şi reţeaua de localităţi6. Elemente de civilizaţie

6.1 Nivelul de educaţie

6.2 Alimentarea cu apă şi sistemul de canalizare

7. Elemente culturale7.1 Obiective culturale

7.2 Obiective istorice

7.3 Obiective religioase

7.4 Obiective natural

8. Potenţialul turistic

9. Bibliografie

1

1. Poziţia geografică a judeţului

Bacău

Judeţul Bacău se regăseşte în regiunea

istorică Moldova şi se învecinează la nord cu jud.

Neamţ, în sud cu jud. Vrancea, la est cu jud.

Vaslui şi la vest cu jud. Harghita şi jud. Covasna.

Totodată, judeţul Bacău face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord Est, împreună cu judeţele

Botoşani, laşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.

Situat în estul României şi traversat de bazinele Siretului,Trotuşului și Bistriței, cuprinde în

teritoriul său: versantul estic al Carpaţilor Orientali (în vest) şi Colinele Tutovei (în est).

Coordonatele principale

ale judeţului sunt:

meridianele de 26 şi 27 grade

longitudine estică şi paralela

46 30 latitudine nordică.

Conform ultimelor date

cadastrale, suprafaţa sa este

de 6.621 kmp (cca. 2,8 %

din suprafaţa teritoriului

naţional) situându-se printre

judeţele mari ale ţării.

2. Poziţia istorică a judeţului BacăuIntersecată de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul

județului Bacău a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase

descoperiri arheologice.

În epoca stăpânirii romane asupra unei părți a Daciei, pe teritoriul județului Bacău și nu numai, și-a

desfășurat existența lumea carpică, creatoare în secolele II-III a unei interesante civilizații.

Cercetările de la Măgura, Bărboasa, Cârligi, Sohodol, Săucesti au contribuit la cunoașterea istoriei

și civilizatiei carpice, și civilizației geto-dacice. Peste 37% din totalul tezaurelor de monede romane

din secolele II-III descoperite în Moldova provin de pe teritoriul județului Bacău.

Urmașii geto-dacilor din epoca lui Burebista și Decebal, a daco-carpilor din secolele II-III

au constituit factorul de bază al dezvoltării istorice pe teritoriul judetului. Istoria dovedește

2

Fig. 2 Poziţia geografică a judeţului Bacău (dupa: http://zile-negre.blogspot.ro/2010/08/se-reabiliteaza-unul-dintre-cele-

mai.html#)

Fig. 1 Poziţia judeţului Bacău pe teritoriul României (după: http://www.dadrbacau.ro/bacau.php)

continuitatea populației autohtone în veacurile următoare precum și includerea acestor regiuni în

aria în care s-a plămădit și dezvoltat poporul roman. Evoluția procesului de maturizare a

feudalismului, la est de Carpați a avut drept urmare apariția târgurilor. Într-un document emis de

cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt menționate târgurile de la

Bacău și Trotuș. Întemeierea așezării este și mai veche. Cu ocazia unor săpături, în orașul Bacău

s-a descoperit ceramică din secolele XII-XIV precum și monede bătute de Petru Mușat

(1375-1391). Datorită privilegiilor acordate de către domnie negustorilor străini, Bacăul s-a

dezvoltat repede. In secolul XV ajunsese târg însemnat de negustori și meșteșugari, unde se făceau

operații de vamă, există o autoritate judiciară și organe de execuție.

Dezvoltarea societății feudale pe aceste meleaguri și importanța Bacăului ca centru de

civilizație urbană sunt atestate de documente istorice (în privilegiul comercial acordat de Alexandru

cel Bun la 6 octombrie 1408 negustorilor din Liov), cât și de construcțiile cu o frumoasă arhitectură:

Curțile Domnești de la Bacău, biserica de la Borzești sau biserica de la Târgu Ocna.

În prima jumătate a sec. XIX , istoria locuitorilor Bacăului se va integra organic în procesul

general de renaștere națională participând activ la marile evenimente, expresie a încheierii

procesului de formare a națiunii române. Bacăul era cel mai important centru din Moldova unde

mișcarea pentru unire luase mari proporții. După unire județul se dezvolta mai repede pe toate

planurile.

La Solonț în martie 1858 și-a început activitatea prima fabrică de gaz. Satul Valea Arinilor

devine în 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. La Comănești se

încerca valorificarea cărbunilor de pamant. Înainte de 1864 în Bacău funcționau fabrici de ulei,

rachiu, cărămidă, una de bere, o tăbăcărie, una de săpun și alta de ulei vegetal. La Sascut în 1875

s-au pus bazele fabricii de zahăr. În 1877 industria băcăuană era formată din 6 fabrici de cărămidă,

5 tăbăcării, o fabrica de lumânări, una de țuică. În următorii 2 ani s-au adăugat 4 fabrici de pâine,

4 de teracotă, 2 de mezeluri și de săpun. În 1881 apare prima fabrica de hârtie Letea, în 1885 se

înființează fabrica de postav Buhuși.

În primul război mondial pe teritoriul județului Bacău s-au desfașurat lupte grele la: Oituz,

Cașin, Târgu Ocna unde ostașii români au dat dovadă de mult eroism împotriva armatelor germane.

Din punct de vedere militar în anii 1916-1918 aici la porțile de sud-vest ale Moldovei, în actualele

județe Bacău și Vrancea s-a hotărât soarta întregului popor român (numai județul Bacău a participat

cu cca 30000 de soldați și ofițeri). În 1920 în județ funcționau 880 de fabrici din care una de hârtie,

cea mai modernă din țară, și doua de spirt, cele mai sistematice din țară. În 1935 numai în orasul

Bacău existau 57 unități industriale dintre care 40 active și 17 inactive.

Al Doilea Război Mondial a avut rezultate dezastruoase asupra industriei băcăuane. În

august 1944 în județ nu funcționau decât 26 de mici întreprinderi. Între 1950-1975 s-au pus în

funcțiune termocentralele de la Comănești și Borzești apoi hidrocentralele de pe Bistrița aval. Cea

3

mai mare realizare industrială a județului între 1960-1968 a fost platforma Borzești unul din cei mai

importanți piloni ai industriei chimice românești.

3. Caracteristici a componentelor fizico-geografice3.1 Relieful

Prin poziţia sa geografică teritoriul judeţean prezintă o mare varietate de forme de relief,

incluzând atât suprafeţele joase (95 m în lunca Siretului) cât şi munţi, cu înălţimi de peste 1660 m.

Relieful se dezvoltă sub formă de trepte, începând cu luncile şi terasele Siretului şi Bistriţei

(120-210m), continuând cu dealurile structural erozive din Podişul Central Moldovenesc şi Colinele

Tutovei (213-564m) şi cu dealurile piemontane din platformele Zăbrăuţi şi Răcăciuni (350-611 m).

Principalele trepte de relief şi ponderile pe care le deţin din totalul suprafeţei judeţului se

prezintă astfel:

• 34 % - regiune montană

• 28 % - Subcarpaţii Orientali

• 11 % - Podişul Moldovei

• 27 % - Lunca Siretului

O treime din suprafaţa teritoriului judeţului o reprezintă zona montană, caracterizată prin

întinse păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo-terapeutice, căile de comunicaţie şi

aşezările umane cu caracter permanent fiind foarte rare.

O altă treime din teritoriul judeţului este formată din suprafeţe joase, terasele joase din

luncile râurilor, prezentând ca principală caracteristică ca pe mari întinderi nivelul apei

freatice să fie relativ ridicat, dând naştere la zone cu exces de umiditate.

Treapta intermediară formată din zonele subcarpatice şi terasele înalte ale râurilor, constituie

teritoriile pe care s-au dezvoltat majoritatea localităţilor, acestea oferind condiţii favorabile

(condiţii geotehnice, fără inundaţii sau exces de umiditate).

3.2 Reţeaua hidrografică

Apele de suprafaţă

Râul Siret - care străbate judeţul Bacău de la nord (în dreptul localităţii Lereşti) la sud (în

dreptul localităţii Costişea), constituie colectorul principal al reţelei hidrografice ce se

desfăşoară pe o lungime de 125 km. Râul Siret are ca principali afluenţi râurile Trotuş şi

Bistriţa.

Râul Trotuş - care izvorăşte în Cl. Păltiniş, (jud. Harghita) are o lungime totală de 158 km,

din care 125 km, în judeţul Bacău, între localităţile Făgetu de Sus şi Slobozia, având un

bazin cu o suprafaţă de 4.440 kmp, ( 90 % în judeţul Bacău). Principalii săi afluenţi sunt:

4

- pe stânga: Asăul şi Tazlăul, ambele cu izvoarele în m-ţii Goşmanu - jud. Neamţ;

- pe dreapta: Sulta (izv. Vf. Ghempar), Ciobănus, (izv. Vf. Viscol), Uzul (izv. Vf. Alb jud.

Harghita), Dofteana (izv. Vf. Nemira Mare şi Vf. şandru Mare), Slănicul (izv. Vf.

Ghempar, cu 16 izvoare minerale pe cursul superior unde s-a dezvoltat staţiunea Slănic

Moldova), Oituz (izv. Vf. Muşat jud. Vrancea), Caşinul (izv. Vf. Clăbuc şi Zboina

Neagră), Bogdana, Căiuţi şi Bâlca (care datorită debitului mic şi a rocilor permeabile

seacă destul de frecvent).

Râul Bistriţa - care străbate judeţul Bacău de la Nord (în aval de Buhuşi) la sud pe o lungime

de cca. 42 km, intrând pe o veche albie a Siretului (în aval de Bacău).

Râurile: Tutova (cca. 15 km), Pereschivul (cca.25 km), Zeletinul (cca. 68 km), Berheciul (cca.66

km), Răcătăul (cca. 29 km), Soci, Mora, sunt principali afluenţi ai Siretului în partea de nord - est.

Lacurile - cele mai multe, din judeţul Bacău au luat naştere ca urmare a amenajărilor făcute

pe râurile Bistriţa, Tazlău, Uz şi Siret.

Singurul lac natural este Lacul Bălătău, situat pe Izvorul Negru, afluent al Uzului, care a luat

naştere printr-o barare naturală în 1883.

3.3 Clima

Teritoriul judeţului aparţine în cea mai mare parte a sa climatului de dealuri şi podişuri,

respectiv districtul climatic al subcarpaţilor estici şi într-o măsură restrânsa (în extremitatea sa

vestică), sectorului cu clima montană.

Regimul climatic constituie un exemplu de tranziţie gradată de la clima pronunţat continentală din

est, la cea moderată din vest. Relieful prin înălţime, fragmentare şi expunere introduce numeroase

nuanţe locale şi face ca în cuprinsul judeţului Bacău clima să prezinte deosebiri de la o regiune la

alta,astfel se pot deosebi mai multe domenii climatice: climatul munţilor, climatul zonei

subcarpatice, climatul colinelor Tutovei şi climatul Văii Siretului.

Temperatura aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între 9°C (în jumătatea de est

a judeţului) şi 2° - 3° C (extremitatea vestică). Caracteristică pentru judeţul Bacău este distribuţia

insulară a temperaturilor, condiţionată de specificul treptelor de relief. Mediile lunii celei mai calde

(iulie) au valori cuprinse între 12°C în vest şi 20°C în est. Mediile lunii celei mai reci (ianuarie) au

valori cuprinse între -4°C în estul şi centrul judeţului ajungând în dreptul ariilor montane la -7°C.

Regimul precipitaţiilor atmosferice se situează între 550 mm (la limita de est a judeţului) şi

1.000 mm pe culmile montane.

Cantităţile medii anuale ale lunii iulie sunt cuprinse între 60 - 100 mm (în vest) ajungând în partea

de est la 20 - 30 mm. Cantităţile medii anuale ale lunii ianuarie sunt cuprinse între 30 - 60 mm.

5

4. EconomiaJudeţul Bacău este bogat în resurse naturale cum ar fi: petrol (Moineşti, Comăneşti, Zemeş,

Dărmăneşti, Oituz), cărbune (Comăneşti) , sare (Tg. Ocna) şi materiale de construcţie.

       Din punct de vedere al dezvoltării industriale, judeţul Bacău se situează între primele şase

judeţe ale ţării, respectiv 4,5 % din producţia industrială totală a României. (Infostat, 11/2007). De

asemenea ocupă un loc important în producerea cauciucului sintetic, acidului sulfuric, sodei

caustice, produselor petroliere etc.

După declinul înregistrat în toate domeniile în anul 1990, începând cu anul 1993 producţia

industrială a început să fie stabilă urmată de o continuă dezvoltare. Industria petrolului este una din

ramurile cele mai importante ale industriei judeţului Bacău prin cele doua rafinării importante de la

Oneşti şi Dărmăneşti.

   Agricultura judeţului Bacău dispune de o suprafaţă de 320.597 ha. Pădurile, care ocupă o

suprafaţă de 267.000 ha, reprezintă una din bogăţiile cele mai mari ale judeţului.

5. Potenţialul uman şi reţeaua de localităţiLa recensământul din 18 martie 2002, populaţia totală a judeţului Bacău însemna

706.623 persoane, reprezentând 3,2% din populaţia României şi 19,2% din populaţia regiunii

Nord – Est, facând din acesta unul dintre cele mai mari judeţe ale ţării, situându-se pe locul şase.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011 prezintă

insă că în ultimii zece ani, judeţul Bacău a pierdut 17,41% din populaţie. Mare parte din cei

123.000 de locuitori, care au părăsit judeţul, au plecat în străinătate. Astfel populaţia totală a

judeţului inregistrată la nivelul anului 2011 fiind de 583590 de persoane.

În perioada 2002-2011, evoluţia populaţiei judeţului se înscrie într-un trend descendent, pe

fondul creşterii sporului migrator şi a sporului natural cu valori negative (Fig. 2).

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 20110

100000200000300000400000500000600000700000800000

375035 414996507937

598321667791

737512 706623583590

Evoluţia demografică a judeţului Bacău

An

Locuitori

Densitatea populaţiei este de 88.14 locuitori/kmp, superioară celei înregistrată la nivel

naţional (79.88 locuitori/kmp).

6

Fig. 3 (dupa tabel 1)Tabel 1.(Date INSSE)

Anul Locuitori1930 3750351948 4149961956 5079371966 5983211977 6677911992 7375122002 7066232011 583590

În profil teritorial o densitate mai scăzută a populaţiei (sub 70 loc./kmp) se înregistrează în

zona estică a judeţului şi în partea vestică, datorită unui nivel de dezvoltare mai redus şi, respectiv,

datorită suprafeţelor întinse de păduri. Localităţile din partea centrală a judeţului înregistrează, în

general, o densitate a populaţiei de peste 70 locuitori / kmp.

Structura pe sexe a populaţiei judeţului este una echilibrată, populaţia feminină reprezentând

50.5% din populaţia stabilă preliminară, în timp ce structura pe medii indică un grad ridicat de

ruralizare.

 Ponderea populaţiei din mediul rural s-a ridicat la 57.49% în anul 2009, faţă de 53,7% în 2003.

Acest lucru coroborat cu valorile pozitive ale soldului schimbărilor de domiciliu în mediul rural,

indică fluxurile de mobilitate în cadrul judeţului: de la urban la rural.

Structura etnică s-a modificat în intervalul 2002 - 2011, context în care a scăzut numărul

celor ce se declară de naţionalitate română cu 18,54%, dar a crescut procentul romilor (cu 28,85%)

şi al ungurilor (1,3%).

Tabel 2. Structura populaţiei pe minorităţi în judeţul Bacău

Populaţe

stabilă

Din care, pe etnii

Romani Maghiari Rromi Germani Italieni Turci Evrei Greci Alte

etnii

Etnie

nedeclarata

583588 561034

96.1%

4373

0.7%

15254

2,6%

114

0.3%

94

6.8%

58

0.02%

55 37 1215 1354

(După http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/comunicat%20Bacau_date_preliminare_RPL2011_1.pdf)

În judeţul Bacău 561.000 persoane (96,1%) s-au declarat români, 15,3 mii (2,6%) romi, iar 4,4 mii

persoane de etnie maghiară (0,7%).

Structura populaţiei după religieOrtodox

ă

Romano -

Catolică

Reformată Penticostală greco-catolică, martorii lui Iehova, baptistă,

creştină după evanghelie, ortodoxă sârba,

creştină de rit vechi, adventistă

Atei Alte

religii

Fară

religie

81.2% 16.3% 0.02% 0.9% 0.1% - 0.8% 0.04% 1.85% 0.04%

Tabel 3. Structura populaţiei după religii în judeţul Bacău (După http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/comunicat%20Bacau_date_preliminare_RPL2011_1.pdf)

Religia declarată la recensământ arată că 81,2% dintre persoanele din judeţul Bacău sunt de

religie ortodoxă; 16,3% s-au declarat de religie romano-catolică, 0,9% penticostală, iar 0,02% de

religie reformată. Ponderi între 0,1% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică,

martorii lui Iehova, baptistă, creştină după evanghelie, ortodoxă sârba, creştină de rit vechi,

adventistă de ziua a şaptea.

Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,1%.

S-au declarat „fără religie” 247 persoane, care reprezintă 0,04% din total; ateii detin o pondere de

0,04% în totalul populaţiei stabile preliminare (numărul acestora fiind de 231 persoane).

7

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu

erau prezente) a fost de 1,6 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a judeţului.

Reţeaua de localităţi

Judeţul Bacău are în componenţă 3 municipii 5 oraşe, 85 de comune începând cu 1 iulie

2006 şi 491 de sate (I.N.S. 2012).

Municipiul Bacău – 133460 locuitori

Municipiul Oneşti – 36004 locuitori

Municipiul Moineşti – 20855 locuitori

Oraş Comăneşti – 18390 locuitori

Oraş Buhuşi – 13191 locuitori

Oraş Dărmăneşti – 11508 locuitori

Oraş Târgu Ocna – 10602 locuitori

Oraş Slănic Moldova – 4056 locuitori(Sursa http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/comunicat%20Bacau_date_preliminare_RPL2011_1.pdf)

În municipiile şi oraşele judeţului Bacău trăiesc 248066 locuitori din totalul de 583590

persoane declarate la recensământul din 2011.

Este cel mai dinamic judeţ al Moldovei, din epoca ce a urmat Revoluţiei din Decembrie

1989. Acest lucru se observă în municipiul reşedinţă de judeţ, municipiul Bacău, situat la 180 km

distanţă faţă de Republica Moldova, la 300 km faţă de capitala ţării, Bucureşti, la 400 km faţă de

portul Constanţa, la 488 km faţă de Oradea şi la 172 km faţă de Braşov.

8

Fig. 4 Harta administrativă a judeţului BacăuSursa(http://reciclezisicastigi.csjbacau.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13&Itemid=10)

Judeţul Bacău poate fi caracterizat drept principala poartă de acces a Moldovei pentru

teritoriile din Centrul şi Sud-Estul României. Aeroportul, reţeaua de drumuri judeţene densă

constituie premise pentru creşterea competitivităţii judeţului.

Teritoriul Judeţului Bacău este străbătut de 8 trasee de drumuri naţionale: DN2(E85), DN2F,

DN2G, DN11 (E577),DN11A, DN12A,DN12B şi DN15. În aceste trasee de clasă superioară de pe

teritoriul judeţului Bacău se înscriu şi două drumuri naţionale E85 (drumul reper de orientare Nord-

Sud) şi E577. În contextul accesibilităţii regionale a judeţului Bacău este important de menţionat

reţeaua de căi ferate ce străbate judeţul pe o lungime de 226 de km.

În afara celor 8 trasee de drumuri naţionale ce străbat judeţul Bacău, judeţul dispune de o reţea de

drumuri locale (drumuri judeţene şi comunale) de peste 2000km. Cele 49 de drumuri judeţene

reprezintă aproape 40% din totalul infrastructurii de drumuri locale. Această reţea de drumuri locale

completează reţeaua principală de drumuri naţionale şi serveşte reţeaua de localităţi şi traficul local.

6. Elemente de civilizaţie6.1 Nivelul de educaţie

În judeţul Bacău există 31 de grădiniţe, 134 de şcoli şi 39 de licee.

Acest judeţ beneficiază de existenţa în spaţiul său educaţional a două centre locale de studii

superioare: Universitatea Vasile Alecsandri (care funcţionează în diferite forme începând cu anul

1961) şi Universitatea George Bacovia (înfiinţată în 1992), la care se adaugă Centrul Teritorial de

Învăţământ la distanţă al Universităţii Spiru Haret şi filiala locală a Universităţii Petre Andrei Iaşi.

Tabel 4. Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie în anul şcolar 2011 – 2012 Total Preşcolar Primar şi gimnazial: Liceal Profesional Postliceal

şide maiştri

SuperiorTotal Primar

(cl. I-IV)Gimnazial(cl. V-VIII)

Învăţământul special (cl. I – VIII)

114971

22386 57832 28452

29011 369 26802 276 1786 5889

(Dupa: Anuar statistic 2012)

9

Fig. 6 Universitatea George Bacovia (Dupa: http://www.impartialdebacau.ro/wp-content/uploads/2011/11/universitatea-george-bacovia-bacau.jpg)

Fig.5 Universitatea Vasile Alecsandri(Dupa:http://www.ziaruldebacau.ro/wpcontent/uploads/2011/10/CLAS.jpg)

Totalul populaţiei şcolare în anul 2011-2012 a fost de 114971 persoane dintre care 22386 în

învăţământul preşcolar, 57832 persoane în învăţământul primar şi gimnazial, 26802 persoane în

învăţământul liceal, 276 persoane în cel profesional, 1786 în cel postliceal şi de maiştri şi în

învăţământul superior 5889 persoane.

6.2 Alimentarea cu apă şi sistemul de canalizare

La sfârşitul anului 2006 ponderea localităţilor care erau conectate la reţele de alimentare cu

apă potabilă în Regiunea Nord-Est se situa pe ultimul loc, cu o pondere de numai 10,62% faţă de

ponderea de 12,40% pe ţară dar şi faţă de celelalte regiuni. Consiliul Judeţean Bacău a realizat

Master Plan-ul judeţului Bacău pentru alimentare cu apă, aprobat în anul 2009, fiind evaluat drept

un punct de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice la nivel judeţean. Pornind de

la situaţia actuală, situaţia judeţului Bacău în ceea ce priveşte infrastructura de alimentare cu apă şi

de canalizare este satisfăcătoare, cu 49 de localităţi racordate, şi cu 22 de localităţi cu sisteme de

canalizare. De altfel, în prezent doar 38% din spaţiul rural este acoperit de sistemul de colectare a

deşeurilor, situaţie ce trebuie adresată cu urgenţă.

Este important de menţionat faptul că o zonă sensibilă pentru dezvoltarea judeţului

(Moineşti-Comăneşti-Dărmăneşti) nu dispune încă de o asociere în acest domeniu, constituirea

acesteia fiind identificată ca o prioritate. Localităţile Comăneşti, Moineşti şi Dărmăneşti,

considerate potenţiale centre de dezvoltare nu beneficiază încă de staţii de epurare sau de o

racordare completă la reţeaua de alimentare cu apă.

Reţeaua de canalizare publică din Regiunea Nord-Est se află într-o stare de degradare

ridicată. Judeţele Bacău, Suceava şi Iaşi prezintă cele mai multe localităţi racordate la reţeaua de

canalizare publică.

Tabel 5. Dotarea locuintelor conventionale cu principalele instalatii si dependinte, în judeţ

Din totalul locuinţelor convenţionale din

judeţ, 55,9% au alimentare cu apă în locuinţă

(91,6% în municipii şi oraşe şi 25,4% în comune).

Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au

alimentare cu apă sunt înregistrate în municipiul

Bacău (97,6%) şi în următoarele localităţi:

municipiul Oneşti, municipiul Moineşti, oraşul

Comăneşti, oraşul Tg. Ocna, oraşul Buhuşi, oraşul

Slănic Moldova şi comunele: Hemeiuş şi Mărgineni.

La nivelul judeţului Bacău, 80,7% din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătarie în

interiorul locuinţei (93,4% în municipii şi oraşe şi 69,8% în comune). În Municipiul Bacău, 95,9%

din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătarie în interiorul locuinţei.

10

(Dupa:http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/comunicat%20Bacau_date_preliminare_RPL2011_1.pdf)

Locuinţe convenţionaleNumăr %

Locuinţe dispunând de: 267802 100,0INSTALAŢII

Instalaţie de alimentare cu apă 149702 55,9Instalaţie de canalizare1) 144935 54,1Instalaţie electrică 255996 95,6Încălzire centrală 2) 105229 39,3

DEPENDINŢEBucătărie (în locuinţă) 216079 80,7Baie (în locuinţă) 136957 51,1

La nivelul judeţului Bacău, 80,7% din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătarie în

interiorul locuinţei (93,4% în municipii şi oraşe şi 69,8% în comune). În Municipiul Bacău, 95,9%

din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătarie în interiorul locuinţei.

În 49 localităţi se înregistrează ponderi ridicate (peste 70,0%) ale dotării locuinţelor cu

bucătărie, respectiv în localităţile: municipiul Bacău, municipiul Moineşti, municipiul Oneşti, oraşul

Slănic Moldova, oraşul Buhuşi, oraşul Comăneşti, oraşul Tg. Ocna şi comunele: Zemeş, Gârleni,

Hemeiuş şi Nicolae Bălcescu.

Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai 51,1% din totalul acestora deţinând o

baie în interiorul locuinţei. Discrepanţa dintre categoriile de localităţi este mare, 86,6% dintre

locuinţele înregistrate în municipii şi oraşe şi doar 20,8% dintre cele aflate în comune dispunând de

baie în interiorul locuinţei. În municipiul Bacău, 94,7% din totalul locuinţelor convenţionale dispun

de baie în interiorul locuinţei.

7. Elemente culturale7.1 Obiective culturale

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu"

Bacău este o instituţie de cultură, având drept profil

de activitate cercetarea, achiziţionarea,

tezaurizarea, conservarea, restaurarea şi

valorificarea patrimoniului cultural de istorie, artă,

etnografie ale poporului român şi cu deosebire a

zonei central-vestice a Moldovei şi a judeţului

Bacău.

Muzeul de istorie Buhuşi a fost înfiinţat in anul 1977. În 1991,

expoziţia de istorie a fost reorganizată, iar colecţiile îmbogăţite

cu utilaje tehnice care să ilustreze istoria industriei textile din

Buhuşi: războaie de ţesut, roţi de tors, cataloage cu mostre de

stofă, costume naţionale etc.

11

Fig. 7 Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacau(Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

Fig. 8 Muzeul de istorie Buhuşi (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

Sectia Dumitru si Alice Rosetti Tescanu - George Enescu a Muzeului National George Enescu detine o biblioteca cu volume de beletristica si arta, un fond documentar "Enescu", precum si spatii de studiu si de auditie, unde este pusa la dispozitia celor interesati o

bogata colectie discografica; aici se organizeaza cursuri,

tabere de creatie, simpozioane, festivaluri, expozitii, concerte, conferinte etc. Fig. 9 Muzeului National George Enescu (Dupa:

http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

12

Complexul Muzeal de

Ştiintele Naturii Ion Borcea din

Bacău deţine colecţii de botanică,

zoologie, geologie şi

paleontologie;

Observatorul Astronomic Victor Anestin din Bacau - un punct de atractie este sala de proiectii a spectacolelor de planetariu, care ofera posibilitatea vizualizarii boltei ceresti din diferite regiuni ale planetei.

Fig 14 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiec-culturale-in-judetul-bacau.html)

Fig 15 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiecticulturale-in-judetul-bacau.html)

Vivariul din Bacău funcţionează astăzi cu 4 expoziţii permanente: specii autohtone şi exotice de peşti, păsări cântătoare şi de ornament, rase de porumbei, reptile şi amfibieni;

Muzeul de artă contemporană George Apostu din Bacău este compus din două săli: la parter – colecţii de pictură şi sculptură din patrimoniul propriu, la etaj - spaţiu expoziţional permanent

Muzeul de Etnografie şi Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika din Comăneşti - prezintă piese din zona Trotuşului de munte: costume populare, ţesături, obiecte privind ocupaţiile şi meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile;

Sectia Dumitru si Alice Rosetti Teşcanu - George Enescu a Muzeului National George Enescu detine o bibliotecă cu volume de beletristică şi artă, un fond documentar "Enescu", precum şi spaţii de studiu şi de audiţie, unde este pusă la dispoziţia celor

interesaţi o bogată colecţie discografică; aici se organizează cursuri, tabere de creaţie,

simpozioane, festivaluri, expoziţii, concerte,

Fig. 10 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

Fig. 11 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

Fig. 12 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

Fig. 13 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

În anul 2011, bibliotecile din judeţul Bacău erau în

număr de 380 de unităţi, din care publice 74 de unităţi,

inregistrând o scădere faţă de anii precedenţi (de ex: în

2004 funcţionau 435 unităţi, din care 87 publice)

13

Casa memorială George Bacovia din Bacău - în toate cele cinci încăperi destinate vizitării sunt expuse manuscrise originale, documente, piese de mobilier, obiecte de uz personal şi piese de patrimoniu; Casa memorială Ion Borcea - reprezintă locuinţa familiei savantului naturalist Ion Borcea (1879-1936), fondatorul oceanografiei românesti şi a Statiunii de Cercetări Maritime de la Agigea;Statuia lui George Bacovia din Bacău Îl reprezintă pe neosimbolistul băcăuan.Este o operă a sculptorului Constantin Popovici, realizată din bronz;Bustul lui Vasile Alecsandri din Bacău - dezvelit în anul 1897, considerat cel mai vechi monument de for public din Bacău; Realizat din bronz şi cu detalii anatomice şi vestimentare tipice sculpturii din secolul al XIX - lea;Monumentul Eroilor Cavalerişti din Primul Război Mondial de la Oituz A fost ridicat în 1924; Are forma unui obelisc din piatră, înalt de 5 m şi având la bază 3 lucrări în bronz: un cavalerist in pozitie de atac, un cal si un scut heraldic cu stema Romaniei; in partea superioara se afla un vultur din bronz;Monumentul Eroilor de la MăguraEste situat la 520 m altitudine pe dealul Măgura.Singurul din ţară amplasat la o asemenea altitudine, are o înălţime de 22 m şi este în întregime din piatră cioplită; Construit între 1925-1928, în memoria celor peste 14.000 de ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial Monumentul Dadaismului de la Moineşti A fost ridicat în amintirea cofondatorului mişcării culturale dadaiste, Tristan Tzara, născut aici, în anul 1896; Realizat din oţel si beton, de sculptorul german de origine romană Ingo Glass, monumentul cântăreşte 120 tFig. 16 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

Fig. 17 (Dupa: http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html)

Fig. 18 Biblioteca Judeteana "Costache Sturdza" (Dupa: http://86.122.29.154:7070/bjbc)

Fig. 19 Biblioteca Municipala "Radu Rosetti" Oneşti (Dupa: http://biblion.go.ro/)

14

Fig. 20 Cinema Central Bacăuhttp://info.bacaul.ro/wp-content/uploads/2011/04/cinema-central.jpg)

Superba cladire a

a fost construită în anul 1922 într-un stil

neoromânesc, cu câteva elemente gotizate. Încă

din data de 1 august 1948 acesta găzduieşte

spaţiile teatrului. Întreaga sală a teatrului are în

jur de 330 locuri.

Fig 22. Ateneul Mihai Jora Bacău (După: http://www.looms.ro/bacau/bacau/cultura/opera/ateneul-mihail-jora/)

Fig 23. Orchestra filarmonicii Bacău (După: http://www.looms.ro/bacau/bacau/cultura/opera/ateneul-mihail-jora/)

Filarmonica Mihai Jora s-a înfiinţat la 16 octombrie 1956. Orchestra reuneşte un grup de aproximativ 75 de muzicieni talentaţi.

Repertoriul permanent al orchestrei cuprinde lucrări simfonice, vocal-simfonice şi de cameră din diferite perioade de creaţie şi stiluri muzicale: Baroc, Clasic, Romantic, Contemporan.

Pe langă concertele săptamanale din cadrul stagiunii, filarmonica organizează diferite festivaluri internaţionale cum ar fi: "Enescu, Orfeul Moldav", "Zilele Muzicii Contemporane", "Atelierul Tinerilor Compozitori", Cursurile internaţionale de dirijat etc.

Fig. 20 Cinema Central Bacăuhttp://info.bacaul.ro/13-cinema-central-13/)

Mişcarea sportivă se bucură de o

bază materială solidă care s-a remarcat de-

alungul timpului prin mari campioni

Teatrul de vară Radu Beligan, construit

în anii '60, lângă actualul Parc Cancicov, se

înfățișa sub forma unui amfiteatru descoperit.

În primăvara anului 2008 au fost

demarate lucrările de reconstrucție a teatrului,

realizându-se astfel o clădire unicat în

România, cu arce de lemn lungi de 50 m ce

definesc o structură modernă de peste 2200 mp.

Fig 24. Teatrul de vară Radu Beligan (După http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/bacau-concert-de-colinde-la-teatrul-radu-beligan--48471.html)

Festivaluri: Folclor și Tradiții Populare Zestrea – Bacău, Plăcintelor – Ghimeș Făget, Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor Străvechi – Comănești, Sărbătoarea Salcâmului – Măgura, Mătăhalile – Măgirești.

7.2 Obiective istorice

15

Cetatea Rakoczi din Ghimessituată în localitatea Ghimeş a fost construită în 1626, de către principele Bethlen Gabor;rolul pe care l-a indeplinit a fost atat unul militar, de barare a drumului de acces catre valea raului Negru, dar si unul economic, constituindu-se ca un punct de colectare a vamii; pot fi vazute ruinele a doua constructii de piatra, probabil turnuri, a caror inaltime nu depaseste 2 m;Castelul Roşu din Hemeiuşisituat în satul Lilieci, comuna Hemeiuşi şi a fost construit între anii 1864-1866conacul Cantacuzino-Pascanu-Waldenburg este cunoscut sub această denumire, datorită culorii date de cărămida în exterior; având parter, etaj şi parţial demisol, arhitectura şi decorul clădirii îmbina elemente gotice, baroce cu elemente de factură orientală (intrarea laterala cu coloane şi capiteluri bogat decorate, elemente de decor pe faţadă etc.;Palatul Ştirbei din Dărmăneşti - localizat în mijlocul unei păduri de gorun, pe un platou, la o altitudine de 600 m, ocupând o suprafaţă de 1.031 mp; - construit la începutul secolului XX, de către prinţul Gheorghe Ştirbei aici se afla inca in functiune cea mai veche aductiune de apa din judet, realizata in 1908 de ingineri germaniPalatul Administrativ din Bacău

Casa Inginer Anania din Bacau

Mişcarea sportivă se bucură de o

bază materială solidă care s-a remarcat de-

alungul timpului prin mari campioni

Fig.26 Obiective istorice (După http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-bacau.html)

7.3 Obiective religioase

16

Gara Comăneşti

Mânăstirea Pogleţ a fost ridicată în 1752 la 5 km nord de localitatea Corbasca. Este singurul lacas de cult din lemn monument istoric din judetul Bacău. Deţine cea mai veche icoană reprezentând "Izvorul Tămăduirii" din zona Bacăului, a cărei vechime nu este cunoscută, dar despre care se spune că este făcătoare de minuni; Privorul de la intrare este preluat din arhitectura caselor tărăneşti din zona, iar faţadele exterioare au de jur împrejur două brâuri torsionate din lemn;

Mânăstirea Bogdana

a fost ridicată în anul 1660 şi este situată pe Valea

Trotuşului la 14 km de oraşul Oneşti;

mânăstire de maici.

Mânăstirea Plopana situată la 2

km vest de localitatea Plopana

a fostridicată în perioada

2000-2009;mânastire de

călugări.Fig. 31(După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html

Fig. 32 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html

Fig. 30 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html

Mânăstirea Ciolpani, situată în cartierul Ciolpani din Buhuşi adăposteşte o parte din moaştele Sfântului Mucenic Emilian de la Durostorum, fiind singura mânăstire din ţară ce poartă hramul Sfântului (18 iulie); - mânăstire de maici; - icoanele pictate pe lemn sunt din

secolele XVIII-XIX; - biserica "Sfântul Nicolae" este, în

prezent, printre cele mai mici locaşuri de acest gen din Moldova.

Fig. 33 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig 27 (După http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-bacau.html)

Fig 28 (După http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-bacau.html)

Fig 29 (După http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-bacau.html)

17

Mânăstirea Runcu este situată în estul localităţii

Runcu, la 6 km de Buhuşi;Cu ziduri masive şi groase

de 1,20 m, biserica a rezistat în bune condiţii

până astăzi, fiind declarată monument istoric;

Este o mânăstire de călugări.

Mânăstirea Cotumba estesituată pe raza localităţii Cotumba, comuna Agaş; Ctitorită în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII;Este o mânăstire de maici

Mânăstirea Ocnei este situată pe raza localităţii Târgu Ocna, la 15 km de staţiunea Slănic Moldova. Conform tradiţiei locale, sihăstria ar data de pe vremea lui Alexandru cel Bun, însă prima biserică din lemn este atestată documentar ca fiind construită în anul 1653. Este o mânăstire de maici şi oferă locuri de cazare pentru turisti.

Mânăstirea Sfântul Sava este situată în localitatea Buda, comuna Berzunţi; catapeteasma este alcatuită din icoane vechi de 200 de ani; Mânăstire de călugări iar în anul 2007, s-au dat în folosinţă două cămine pentru pelerini;

Fig. 36 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig. 38 Catedrala Sfântul Nicolae din Bacău înălţată în 1848 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig. 39 Catedrala Ortodoxă „Înălțarea Domnului”, cea mai mare clădire de acest gen în România, și a patra din Europa. (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig. 37 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html

Fig. 34 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html

Fig. 35 (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html

7.4 Obiective naturale

Stejarul din Borzeşti

Arbore secular, ocrotit prin lege, în jurul căruia există legende ce ne duc înapoi în timp, până în

vremea lui Ştefan cel Mare.

Poiana Sărăriei

Rezervaţie botanică, situată

lângă Târgu Ocna. 

Codrul secular de la

Runc-Racova 

Codrul secular Runc de lânga

comuna Racova, este o

rezervaţie naturală de circa 60

ha de pădure de fag de 150 ani, cu diametre şi înălţimi impresionante, unice in ţară.

Dofteana 

Este un parc dendrologic cu o rezervaţie forestieră în care cresc circa 70 specii lemnoase, din care

18

Fig. 40 Biserica Sfânta Precista din Bacău (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig.41 Biserica din Borzeşti (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig. 42 Biserica Adormirea Maicii Domnului din Caşin (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig. 44 Biserica Romano-Catolica Sfantul Nicolae din Bacau (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig. 43 Catedrala Catolica Sfintii Petru si Pavel din Bacaucea mai mare bisericaRomano-Catolica din Moldova (După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

Fig. 45 Sinagoga Klaus din Buhuşi - in fiecare toamna, de sarbatorile evreiesti, la Buhusi vin pelerini din lumea intreaga.(După http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html)

50 sunt exotice.

Hemeiuşi

Parcul dendrologic, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de

plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Haghiac

Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Târgu Ocna, o rezervaţie forestieră

ce cuprinde numeroase specii de plante, în special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea

sau Japonia (întâlnit foarte rar în Europa). 

Parcul de agrement de la Comăneşti 

Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comăneşti cu specii decorative foarte rare precum:

păltinul de câmp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, arţarul de Pensilvania.

"Plaiurile şi stâncăriile Nemirei" 

Rezervaţie naturală complexă, aşezată pe culmea principală a Muntelui Nemira, constituită dintr-o

porţiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colţ, pinul oriental şi arboretul de tisa.

8 Potenţialul turistic

Drumul CULTURII reuneşte monumentele celor mai importante personalităţi ale judeţului

Bacău, precum şi cadrul natural minunat care i-au inspirat - Casa Memorială Ion Borcea, Casa

Memorială George Bacovia, Casa Memorială Nicu Enea şi Casa Memorială George Enescu.

19

Turiştii vor fi plăcut impresionaţi de Codrul Secular din Racova vechi de 150 de ani, de Parcul

Dendrologic din Hemeiuşi cu cea mai frumoasă colecţie de trandafiri din România, de Monumental

Dadaismului din Moineşti, de Palatul Ghika din Comăneşti ridicat în 1890, Cetatea Rakoczi din

Ghimeş situată pe vechea linie de demarcaţie a graniţei dintre Moldova şi Transilvania.

Totodată, turiştii pot vizita Sinagoga din Buhuşi construită în anul 1871, Mănăstirea Runc, Curtea

Domnească din Bacău - ctitoria lui Alexandru Vodă, Gara din Comăneşti, Mănăstirea Cotumba.

Drumul GĂZARILOR reface traseul exploatării petrolului din Moldova - prima sondă de

petrol, situată în localitatea Poieni, muzeul petrolului din Zemeş, parcul dendrologic din Dofteana

cu peste 680 de specii lemnoas şi izoarele de apă termală din Moineşti vechi de aproape 150 de ani.

Drumul SĂRII oferă turiştilor posibilităţi extraordinare de agrement şi relaxare prin

vizitarea Salinei de la Târgu-Ocna veche din a doua jumătate a sec. al XIV-lea, a Staţiunii Slănic-

Moldova renumită pentru izvoarele sale de ape descoperite încă din anul 1801, a sitului arheologic

Târgu Trotuş, asociat cu descoperirea vetrei vechiului oraş medieval Trotuş, precum şi a

Complexului muzeal Răducădeni ce cuprinde mănăstirea, mormântul lui Costache Negri şi a fiilor

săi.

Drumul VALEA SIRETULUI îi oferă turistului dornic de cunoaştere ocazia de a admira

Grădina Botanică din Prăjeşti ce adăposteşte fosile de mamut descoperite în malul Siretului în anii

1970, Casa Memorială Ion Ionescu de la Brad, Ştejarul vechi de 500 de ani din Bijghir şi

Mănăstirea Pogleţ cu cea mai veche icoană reprezentând "Izvorul Tămăduirii" din judeţul Bacău.

Drumul EROILOR ne aminteşte de luptele purtate de soldaţii români de-a lungul timpului

pentru independenţă patriei - Monumentul Eroilor din Oituz, Podul lui Ştefan cel Mare din

localitatea cu acelaşi nume, Monumentele Eroilor din Oituz şi Căiuţi.

De asemenea, turiştii vor remarca Conacul Răducanu - Rosetti din Căiuţi ridicat în 1840, loc tainic

de întrunire a unioniştilor Cuza, Alecsandri, Kogălniceanu şi Negri, dar şi Complexul Muzeal

Borzeşti ce cuprinde Biserica Borzeşti ctitorită de Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

20

BIBLIOGRAFIE

http://www.culturabacau.ro/#

http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/comunicat%20Bacau_date_preliminare_RPL2011_1.pdf

http://www.tourismguide.ro/html/orase/Bacau/Bacau/istoric.php

http://centrulculturalvirtual.ro/site/institutii-culturale-in-judetul-bacau

http://www.labacau.ro/pages/obiective-turistice-judet.php?lang=EN

http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=25

http://www.prefecturabacau.ro/resurse/despre_bacau.htm

http://www.geaconsulting.ro/wp-content/uploads/downloads/2011/07/Bacau.pdf

http://www.csjbacau.ro/p_judetul-bacau.html

http://www.scritube.com/geografie/turism/Tehnician-in-turism-JUDETUL-BA5375217.php

http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-bacau.html

http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-bacau.html

http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-bacau.html

Anuar statistic 2012

21