Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosifie

Specializatea Turism Cultural – anul 1

Promovarea turistică a județului Bistrița Năsăud

Student Conf.univ. Verdeș Manuela Roxana Alexandru Păcurar

1

2015

1. Prezentarea succintă a județului Bistrița Năsăud

Harta județului Bistrița Năsăud1

Datorită aşezării geografice favorabile din reginea Nord - Vest, calitatăţii solului, pădurilor bogate şi

minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsădud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri.

Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul

întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De

1 http://orasul.biz/harta-bistrita-bn/

2

asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce

cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc).

În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii

meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între

Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a

plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat în

istoricul dezvoltării, Bistriţa este în prezent capitala judeţului.

Începând cu secolul al XII-lea istoria românilor din aceasta zona are puternice interferenţe cu istoria

germanilor care au venit aici aduşi de regii arpadieni, precum şi cu istoria Ungariei şi mai târziu a Imperiului

Austro-Ungar. Pe timpul acestui imperiu în zona Bistriţa si a Năsăudului s-au format regimentele grăniceresti

din populaţia autohtonă, care aveau sarcina de a constitui o pavăză a imperiului pentru partea estică a

acestuia şi care s-au bucurat de anumite privilegii din partea împărătesei Maria Teresa.

De-a lungul istoriei, municipiul Bistriţa a făcut trecerea de la burg german la oraş industrial. În

prezent, municipiul Bistriţa deţine o platformă industrială cu potenţial însemnat, o reţea comercială

considerabilă şi  atracţii turistice, atât pentru vizitatorii români cât şi pentru cei străini.

Judeţul Bistriţa-Năsăud a dăruit ţării o seamă de personalităţi marcante, dintre care îi amintim pe

George Coşbuc, Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.2

Județul Bistrișa-Năsăud include zona de legatura dintre Carpații sudici și Podișul Transilvaniei,

bazinul de sus al râului Someșul Mare și aflueții săi, cât și o mică parte din bazinul mijlociu al râului Mureș.

Județul Bistrița-Năsăud are un relief variat, distribuit în formă de amfiteatru spre Câmpia Transilvaniei și

alcătuit în principal din trei zone: o zona montană (48 % din suprafața totală a județului), include partea

muntoasă a lanțului Carpaților Estici, partea nordică și centraă a limitei muntoase (incluzând masivele

Tiblea, Rodna, Suhard, Bârgău și Călimani); o zona deluroasă (49,3 % din suprafața totală a județului),

include partea centrală și vestică a județului; o zona de luncă ( 2,7 % din suprafața totală a județului), care se

extinde de-a lungul principalelor cursuri de apă, în special de-a lungul râului Someșul Mare și al afluenților

săi.3

2 http://www.portalbn.ro/Pagini/DespreJudet.aspx

3 http://www.travelworld.ro/judetul/bistrita-nasaud.html3

2. Informatii generale despre județul Bistrița Năsăud

Reședința județului este municipiul Bistrița, cu o populație de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004.

Alte centre urbane importante ale județului sunt: Beclean - un oraș monoindustrial - (11.384 locuitori),

Nasăud (11.105 locuitori) si Sangeorz-Bai (10.656 locuitori) - o stațiune balneoclimaterică pentru afecțiuni

gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. În structura județului se găsesc 56 de comune, cele

mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu - Bârgăului (6.597 locuitori),

Tiha Bârgăului (6.443 locuitori).

Suprafaţa judeţului este de 5335 km2, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării.

Din punct de vedere administrativ, judeţul este compus din 62 de unităţi administrativ teritoriale, din

care 1 municipiu (Bistriţa), 3 oraşe, 58 de comune 235 de sate.

Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi alimentară. 

Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară.

Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.

Teritoriul  judeţului  prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită

pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este  Drumul

European E 58.

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

2.1 Repere Demografice 

Populaţia totală a judeţului la data de 1 iulie 2006, conform datelor operative comunicate de Direcţia

Judeţeană de Statistică a judeţului Bistriţa-Năsăud, era de 317.685 locuitori.

Majoritatea populaţiei judeţului este concentrată în mediul rural (63,7%), în timp ce în mediul urban trăieşte

36,3% din totalul populaţiei.

Densitatea medie a populaţiei variază în limite foarte largi în cadrul judeţului: municipiul Bistriţa are

o densitate medie de 591,9 locuitori/km2, faţă de comuna Şanţ care înregistrează o densitate de 15,7

locuitori/km2.

4

Speranţa de viaţă în judeţ înregistrează o medie de 72,25 ani, cu 5 ani mai mică decât cea din UE. 

   Structura etnică a populaţiei se prezintă astfel: români (90,2%), maghiari (5,9%), rromi (3,6%), germani

(0,2%) şi  persoane de alte naţionalităţi (0,1%).

Datele statistice arată că 82,9% din populaţia judeţului este de religie ortodoxă, iar restul aparţine

altor religii, după cum urmează: reformată 4,6%, penticostală 6,4%, greco-catolică 2,3%, romano-catolică

1,2%, adventistă 0,5%, baptistă 0,8%, alte religii 1,1%, nedeclaraţi 0,1%, fără religie 0,1%.

2.2 Repere social-culturale 

Pentru desfăşurarea actului cultural, judeţul dispune de 8 muzee, 4 case de cultură, 82 cămine

culturale, 129 biblioteci, din care una specializată, 60 biblioteci şcolare, 60 de biblioteci publice şi 5 galerii

de artă

Infrastructura sportivă din judeţ cuprinde 82 terenuri de sport, 3 bazine de înot, 25 săli de sport, 3

complexe sportive şi 1 stadion. 

Pentru dezvoltarea bazei sportive, în cadrul Programului Naţional de Construcţie Săli de Sport, în

judeţ au fost construite şi recepţionate 11 săli de sport, din care trei în municipiul Bistriţa, câte una în oraşele

Beclean, Năsăud  şi Sîngeorz-Băi, şi câte o sală de sport în comunele Maieru, Teaca, Lechinţa, Târlişua şi

Rodna.

2.3. Repere Economice 

2.3.1 . Industria

   Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi  

economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului,

textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi

în special în municipiul Bistriţa.

Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sîrmele de oţel trase la rece, utilajele energetice,

metalurgice si refractare, cablurile şi conductorii electrici, materialele electroizolante, bateriile de

acumulatori cu plumb, cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice,

5

sticlăria pentru menaj, etc. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale

neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.

2.3.2. Capitalul străin şi oportunităţi de afaceri

  În judeţul Bistriţa - Năsăud există înregistrate 703 societăţi cu capital străin cele mai multe fiind cu

capital german (194),  urmează cele cu capital italian (172),  austriac (64), american ( 32 ), spaniol (26) şi

francez (25). 

În ceea ce priveşte turismul, exista un mare potenţial, nevalorificat corespunzător: : apele minerale de la

Sângeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi Figa, lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei; 

există posibilitatea  dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea

Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.

Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor în domeniul creşterii

animalelor,  a viticulturii şi pomiculturii. Există de asemenea un potenţial de dezvoltare a apiculturii pe

teritoriul judeţului fiind prezent teiul,  salcâmul şi pajiştile naturale.

Suprafeţele importante ocupate de păduri oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement

(vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine), ciuperci. Fiind o zonă puţin poluată,

judeţul Bistriţa-Năsăud este propice pentru realizarea unor culturi de plante medicinale.

Oportunităţi există şi în industrie, fiind posibilă dezvoltarea unor ramuri a industriei alimentare,

industriei uşoare, electrotehnice, construcţiilor de maşini şi de prelucrare a maselor plastice.

Există de asemenea posibilităţi de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat - prelucrarea lânii, olărit, mic

mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete

tradiţionale.

2.4. Geografia județului Bstrița Năsăud

2.4.1. Relieful

Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit

la desfăşurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui

6

amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de

relief.4

 Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe câteva râuri principale:

Someşul Mare, Şieu, Bistriţa. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre

care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani,

de importanţă pastorală şi turistică.

Pe râul Bistriţa, în aval de  Colibiţa este lacul de acumulare, cu un  volum de peste 80 milioane m.c. , fiind

singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind  asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a

localităţiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare.

2.4.2. Clima

  Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu

unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.

Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste

8,5oC în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu

maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680

mm/m2.

2.4.3. Fauna

Fauna judeţului Bistriţa-Năsăud cuprinde o serie de specii ocrotite: furnica roşie, broasca ţestoasă de

apă, cocşul de munte, cocoşul de mesteacăn, barza neagră, mierla de apă, râsul, capra neagră etc.

   În cadrul judeţului se află cea mai mare concentrare de urs brun din Europa, în zona Dealul Negru. De

asemenea, judeţul Bistriţa-Năsăud deţine recordul mondial la trofeul de urs brun, recoltat în anul 1994, pe

fondul de vânătoare Colibiţa.

În ce priveşte recoltarea prin actul de vânătoare, în ultimii ani s-a dezvoltat valorificarea cu precădere

a vânatului mare cu vânători străini.

2.5. Turismul în județul Bistrița Năsăud

4 http://www.travelworld.ro/judetul/bistrita-nasaud.html7

O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de atracţie turistică, materializate

prin rezervaţii naturale, monumente ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni balneoclimatelice etc.

Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al

Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, flaură şi floră montană cu specii foarte

rare şi endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii

rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silivaşul de Câmpie, formaţiunile carstice de

la peşterile Tăuşoare-Zalion şi din Valea Cobăşelului etc.5

Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din centrul municipiului

Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani, cu o înălţime a turnului de 75 de m.

Potenţialul cultural al judeţului este conferit de numărul mare de monumente istorice (530) şi de

patrimoniul cultural mobil, cărora li se mai adaugă şi tradiţiile specifice zonei. Lista monumentelor istorice

din judeţ include: 

monumente şi situri arheologice;

monumente şi ansambluri de arhitectură;

clădiri memoriale;

monumente de artă plastică şi cu valoare memorială;

zone istorice urbane şi rurale.

În zonele montane ale judeţului se poate practica alpinismul, se pot organiza drumeţii, la Piatra

Fântânele se pot practica sporturi de iarnă existând aici piste pentru schi si o instalaţie pentru telescaun.

Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor şi tradiţiilor care încă îşi păstrează

ritualul de desfăşurare, a început să funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism.

În judeţul Bistriţa Năsăud există câteva obiceiuri tradiţionale care au păstrat până astăzi formele ample de

desfăşurare, în care vechiile rituri se îmbină cu acte ceremoniale spectaculoase.

Un potenţial turistic uriaş îl are şi zona Tihuţa unde se află castelul Contelui Dracula şi Hotelul

Dracula. Datorită răspândirii pe întreg mapamondul a mitului Contelui Dracula, această zonă ar trebui

exploatată pe măsura valorii de unicat a acestui mit, prin investiţii în amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi  

fascinaţia turiştilor români şi cu precădere străini.

5 http://www.viaromania.eu/info.cfm/judetul-bistritanasaud.html

8

Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte ridicat,

zonele - Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii

turistice a căror exploatare şi promovare optimă poate să trezească şi să crească plăcerea de a le vizita atât

turiştilor români cât şi celor străini. 

Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică

renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.

Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce pot fi

întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic. Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu

valoare turistică sunt: Casa Memorială ,,George Coşbuc” din comuna Coşbuc, Casele Memoriale Liviu

Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa Memorială Ion Pop Reteganul din

comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean,

Muzeul Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.

Rezervaţiile şi monumentele naturale ale judeţului Bistriţa Năsăud care constituie elemente de simbol

şi patrimoniu în context naţional şi internaţional sunt Parcurile naţionale ale munţilor Rodnei şi Călimani.

Patrimoniul cultural mobil este reprezentat de diferite bunuri cu o valoare deosebită istorică sau

documentară, etnografică, artistică sau tehnico-ştiinţifică. Cele mai mari valori sunt constituite din bunurile

cu semnificaţie istorică, documentară, etnografică şi artistică care aparţin în majoritate cultelor religioase din

judeţ. Prin aceste valori se conturează specificul naţional al culturii, recunoscut pe plan internaţional.

Starea actuală a unor bunuri de patrimoniu, impune în mod obligatoriu intervenţii de restaurare, în special

asupra patrimoniului iconografic eclezial în care se regăsesc valori excepţionale reprezentate de icoane din

sec. XVIII.

Bibliografie

9

http://www.portalbn.ro/Pagini/default.aspx

http://orasul.biz/harta-bistrita-bn/

http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=6

http://www.travelworld.ro/judetul/bistrita-nasaud.html

http://www.viaromania.eu/info.cfm/judetul-bistritanasaud.html

http://locuridinromania.ro/categorie/locuri-de-vizitat-in-romania/locuri-din-judetul-bistrita-nasaud/page/2

10