COLEGIUL TEHNIC TOMIS

CONSTANTA TEMA PROIECTULUI: FUNDATII DIRECTE CONTINUE

SUB ZIDURISPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN CONSTRUCTII SI

LUCRARI PUBLICE INDRUMATOR:

Prof.ing: IONESCU CAMELIA-EMANUELA

ABSOLVENT:

SASU VICA-FLORIN

Clasa a-XIII-a A+B RP

-2010-

CUPRINS

I.Partea scrisa:

1. Argument

2. Alcatuirea si clasificarea fundatiilor

3.Tehnologia de executare a fundatiilor

directe din beton armat

4.Norme de sanatate si securitatea muncii

5.Bibliografie

II.Partea desenata:

Plansa 1: Fazele de executare a unei fundatii

continue in trepte Plansa 2: Fundatii rigide din beton simplu sub ziduri Fundatii sub forma de grinda(talpa) continua

Fundatii cu talpi continue incrucisate

ARGUMENT

Fundatiile sunt elemente de rezistenta pozitionate la baza constructiilor, avand rolul de a prelua toate incarcaturile din constructie si de a le transmite terenului bun de fundare, in conditii de siguranta si stabilitate. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca fundatiile sunt:

- sa asigure siguranta in exploatarea;

- dimensiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcarilor ce o actioneaza;

- materialul folosit la executarea fundatiilor trebuie sa fie rezistent la actiunile agresive ale apelor subterane sau ale terenului de fundare;

- fundatiile trebuie sa fie economice, sa necesite manopera cat mai redusa si sa foloseasca pe cat posibil materialele locale;

- sa permita industrializarea si mecanizarea lucrarilor.Terenul bun de fundare reprezinta terenul natural, a carui capacitate portanta are valori corespunzatoare preluarii incarcarilor din constructie, fara a exista pericolul ruperii, tasarii sau deplasarii acestuia.

Calitatile terenului de fundare influenteaza tipul fundatiei si tehnologiei de executie a acesteia. De studiul caracteristicilor fizico-mecanice si chimice ale pamanturilor se ocupa Geotehnica. ALCATUIREA SI CLASIFICAREA FUNDATIILOR TIPURI CARACTERISTICE , UTILIZARI Fundatiile sunt elemente de rezistenta pozitionate la baza constructiilor, avand rolul de a prelua toate incarcaturile din constructie si de a le transmite terenului bun de fundare, in conditii de siguranta si stabilitate. Terenul bun de fundare reprezinta terenul natural, a carui capacitate portanta are valori corespunzatoare preluarii incarcarilor din constructie, fara a exista pericolul ruperii, tasarii sau deplasarii acestuia.

Calitatile terenului de fundare influenteaza tipul fundatiei si tehnologiei de executie a acesteia. De studiul caracteristicilor fizico-mecanice si chimice ale pamanturilor se ocupa Geotehnica. Fundatiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se afla terenul bun de fundare): -fundatii de suprafata sau fundatii directe

-fundatii de adancime sau fundatii indirecte

Dupa materialele folosite:

-fundatii rigide realizate din: zidarie din piatra naturala, beton simplu, beton ciclopian;

-fundatii elastice realizate din beton armat monolit sau sub forma de elemente prefabricate.

Dupa forma lor in plan si modul de alcatuire:

Fundatiile directe pot fi:

-fundatiile izolate-realizate sub stalpi ;

-fundatii cu talpi continue realizate sub pereti de rezistenta sau sub siruri de stalpi;

-fundatii sub forma de radier general (placa groasa cu sau fara grinzi0-realizate in terenuri cu inflitratii mari de apa sau la constructii de tip cuva. Fundatiile indirecte pot fi:

-fundatii de piloti (din lemn, metalici, din beton armat monoliti sau prefabricate);

-fundatii pe chesoane(deschise sau inchise cu aer comprimat);

-fundatii pe barete (din beton armat);

-fundatii pe coloane.

Dupa modul de executie:

-fundatii executate la fata locului, direct in sapatura;

-fundatii prefabricate. Alegerea tipului de fundatie

Pentru alegerea tipului de fundatie se realizeaza o analiza amanuntita cu privire la sistemul structurii de rezistenta si la calitatile fizico-mecanice ale terenului pe care se dorecte amplasarea constructiei. In acest sens se iau in vedere urmatoarele:

-conditiile climatice(adancimea de inghet, cantitate de precipitatii etc.);

-conditiile de stabilitate generala si caracteristicile a amplasamentului;

-adancimile, natura, grosimea si caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale straturilor de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice;

-conditiile hidrologice ale terenului(ape subterane si de suprafata, proprietetile lor chimice,agresivitatea etc);

-gradul de importanta al cladirii; seismicitatea regiunii;

-caracteristicile strusturii de rezistenta a construstiei, existenta subsolului, tipul elementelor de rezistenta verticale si distanta dintre acestea(pereti,stalpi);marimea si uniformitatea in plan a incarcarilor transmise de constructie. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca fundatiile sunt:

-sa asigure siguranta in exploatarea;

-dimensiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcarilor ce o actioneaza;

-materialul folosit la executarea fundatiilor trebuie sa fie rezistent la actiunile agresive ale apelor subterane sau ale terenului de fundare;

-fundatiile trebuie sa fie economice, sa necesite manopera cat mai redusa sis a foloseasca pe cdat posibil materialele locale;

-sa permita industrializarea si mecanizarea lucrarilor.

Fundatii directe din beton monolit

Aceste fundatii pot fi: izolate(sub stalpi), continue(sub ziduri sau siruri de stalpi)

sau sub forma de radier general.

Fundatii izolate sub stalpi.

Aceste fundatii sunt avantajoase la constructii cu structura de

rezistenta alcatuita din stalpi situati la distanta suficienta de mare intre ei.Fundatiile izolate

sunt de doua tipuri: din beton simplu,sub forma de bloc de beton simplu(fundatie rigida) si

cuzinet de beton armat, si din beton armat sub forma prismatica, de obelisc sau in trepte.

Inaltimea blocului din beton simplu trebuie sa se gaseasca intr-un anumit raport fata de

lungimea consolei(evazarii).Limitarea acestui raport este data prin unghiul ale carui valori

minime sunt date in norme.Respectarea acestor valori asigura rezistenta blocului ca

element de beton simplu,fara a mai fi necesara armarea lui.

Din fundatii se lasa mustati care se leaga armatura din stalpi, in vederea ancorariistalpului in fundatie; sectiunea barelor ce alcatuiesc mustatile trebuie sa fie egala cu

sectionarea armaturilor din stalp.

Cand stalpii sunt prefabricati, se folosesc fundatiile izolate tip pahar.Golul paharului se

executa in forma de piramida, in vederea realizarii unei bune impanari a bazei stalpului,

care se incastreaza astfel in fundatie.Golful ramas in jurul stalpului se betoneaza, dupa

ce acesta a fost fixat in pozitie definitiva.

Talpa fundatiilor izolate,asezata pe un strat de beton de egalizare, se armeaza cu bare

independente sau cu plase sudate.La fundatiile-pahar se armeaza si peretii paharului.

Pentru sustinerea peretilor ce inchid golurile intre stalpi se folosesc grinzi care reazama

pe fundatiile izolate.

Fundatii sub forma de talpi continue sub ziduri.

Aceste fundatii sunt utilizate cand structura de rezistenta este din pereti portanti din

zidarie sau beton si atunci cand terenul de fundare nu se gaseste la adancime prea

mare.In general, fundatiile continue sub ziduri au forma sectiunii transversale :

dreptunghiulare, cu evazari sau in trepte.

Fundatii sub forma de grinzi continue sub stapli.

Cand incarcarile transmise prin stalpii unei constructii la teren sunt mai mari cand

terenul de fundare prezinta tasari neuniforme, se folosesc fundatii sub forma de grinzi

continue sub stalpi(sau talpi continue sub stalpi). Sectiunea transversala a unor astfel

de fundatii este in forma de T intors. Astfel de fundatiii lucreaza ca grinzile continue

intoarse. In sens longitudinal, grinzile se executa cu sectiune constanta sau

Fundatii sub forma de retele de grinzi.

Cand pentru transmiterea incarcarilor de la stalpi pe teren sunt necesare suprafete

mai mari de rezemare. In locul talpilor dispuse dupa o singura directie se folosesc

grinzile dispuse dupa cealalta directie, alcatuind un sistem cu o mare capacitate de

rezistenta si cu largi posibilitati de adaptare. La alcatuirea acestor fundatii este

necesar sa se dea o mare atentie rezolvarii incrucisarilor, pentru a se evita aglomerarea

care creaza mari dificultati la betonare.

Fundatiile sub forma de radier general.

Cand latimea talpilor fundatiilor rezulta prea mare, se executa fundatii sub forma de

radier general, care se reprezinta sub forma de plansee intoarse.De obicei, sunt folosite

radierele sub forma de placa continua rezemata pe retele de grinzi si radierele realizatea

ca planseu tip ciupearca la care placa continua reazama direct prin intermediul capitelurilor

de stalpi.

Fundatii directe prefabricate

In prezent, realizarea monolita a fundatiilor nu permite ca o parte din avantajeleexecutiei prefabricate asupra structurilor sa poata fi folosita in totalitate; de aceea, in viitorul apropriat se urmareste ca sa fie folosite fundatiile prefabricate.

In practica au inceput sa fie intodude diverse sisteme de fundatii izolate prefabricate sub

stalpi. Forma cea mai simpla de fundatie izolata prefabricata sub stalpi o constituie tipul

de fundatie- pahar realizat, dintro singura bucata, in ateliet. Astfel de fundatii se aseaza

in pozitia de proiect, in sapatura realizata mecanizat, pe un strat de beton de egalizare.

Aceste fundatii nu pot fi utilizate decat de dimensiuni relativ reduse, pentru care gabaritul

de transport este asigurat, iar greutatea nu depaseste anumite limete determinate de

utilizarea rationala a utilajelor pentru manipulare si montaj.

Pentru generalizarea si uniformizarea folosirii fundatiilor izolate prefabricare ele

trebuiesc fragmentate si apoi asamblate pe santier.

Prefabricarea talpilor sub ziduri se poate realiza prin fragmentarea fundatiilor.

Fundatii de adancimeCand terenul bun de fundare se gaseste la adancime mare sau cand nivelul apelor

subterane este ridicat, se folosesc fundatii de adancime pe : piloti, chesoane deschise,

chesoane cu aer comprimat, barete etc.

Fundatii de piloti.

Incarcarile se transmit la terenul bun de fundare prin piloti, atat prin

suprafata lateralal(prin frecare), cat si direct prin varf.Pilotii prefabricati, executati in

inteprinderi de prefabricare sau pe platforme la santier sunt introdusi(infipti) in teren

prin batere, vibrare sau insurubare. Acesti piloti trebuie sa reziste la transport,

manipulare, batere, vibrarea sau insurubare si la actiunile transmise de constructii.

Pilotii realizati pe loc se executa prin forare sau percuti(piloti Franki). Piloti forati se

realizeaza prin executarea unei gauri forate care, dupa introducerea unei carcase de

armaturi, se umple cu beton. Pilotii executati prin percutie(de tip Franki) se realizeaza

prin introducere prin batere a unei coloane metalice prevatute la varf cu un dop din beton

coloana metalica se extreage pe masura ce, in urma ei, golul se umple cu beton proaspat

bine compact.

Capetele pilotilor prefabricati sau forati, din care ies armaturi, sunt inglobate intr-un radier

din beton armat, pe care reazama suprastructura. Pilotii sub 6 m lungime, denumiti piloti

scurti, pot inlocui funfatiile directe de mica adancime. Prin folosirea lor se poate rezolva,

in conditii avantajoase, problema industializarii fundatiilor claririlor.

Pilotii prefabricati se executa din beton armat si beton precomprimat; se armeaza cu

armatura longitudinalasi cu armatura transversala. La partea interioara a pilotilor din beton

armat, barele armaturii longitudinale se indoaie dupa panta varfului si se sudeaza intre ele.

Cand infigerea pilotilor prefabricati se realizeaza prin vibrare, la armarea capului pilotului

se va tine seama de sistemul de prindere al utilajului.

Fundatii pe chesoane. Chesoanele deschise sunt constructii speciale de forma unor

cutii deschise la capete, care permit executarea sapaturilor la adancimi relativ mari, in

terenuri cu apa si fara apa. Chesoanele deschise se executa din beton armat. Pereti

lor protejeaza in incinta sapata.Dupa ce sapatura s-a efectuat pana la nivelul terenului

bun de fundare,se executa fundatia care,de obicei inglobeaza si chesonul.Fundatia se realizeaza prin umplerea incintei sapate cu beton sau piatra sau prin

executarea unei fundatii numai la baza chesonului.In unele cazuri,incinta sapaturii

protejata de peretii chesonului se foloseste sub forma de constructie subterana pentru

statii de pomp,depozite,statii de masinii etc. Fundatii in forma de barete.Aceste fundatii se prezinta sub forma de pereti din beton

turnati in teren la adancime relativ mare.Peretii se daspun dupa o directie sau sub forma

de retele(incrucisati in plan).Distanta intre pereti,dupa o directie si cealalta se alege de

2,20... 3,80 m.Aplicandu-se procedee mecanizate, se exacuta sapaturi cu latimi relativ mici(0,60..1,00 m)

Peretii acestor sapaturi sunt sustinuti prin introducerea,o data cu efectuarea sapaturilor,

a unor suspensii de bentonita activata in apa.Dupa executarea sapaturii,in incinta se

introduc carcasele de armatura , apoi se toarna betonul care, avand o densitate mai

mare decat noroiul de betonita, il inlocuieste prin eliminare.Pe reteaua de pereti turnati

in pamant(barete) se executa suprastructura, direct sau prin intermidiul unui radier

general sau partial.

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A FUNDATIILOR DIRECTE

DIN BETON ARMAT

Executarea fundatiilor din beton armat turnat monolit.

Principalele faze ale tehnologiei de executare ale fundatiilor directe executate din beton sunt: operatii pregatitoare, betonarea fundatiilor, decofrarea si controlul executiei lucrarilor.

Operatiile pregatitoare constau in: verificarea sapaturilor gropilor de fundatie, a cofrajelor

(cand funadatiile sunt turnate in cofraje) si a armaturilor(cand fundafiile sunt armate).

Sapaturile sunt verificate prin contolarea amplasarii corecte a conturului santului si

gropilor de fundatiei fata de axele principale ale constructiei a dimensiunilor in plan

si adancimii de fundare, precum si a peretilor sapaturii care nu trebuie sa prezinte

surpari locale.

La cofraje se verifica dimensiunile interioare (care trebuie sa corespunda cu cele ale fundatiilor),verticalitatea panourilor,etanseitatea(daca este cazul) si modul de executie

a sprijinirilorpentru a nu ceda la impingerea pamantului.

La armaturi se verifica numarul de bare, diametrele, poziitiile,marca otelului

(care trebuie sa fie conform proiectului de excutie), aspectul lor exterior

(sa nu fie ruginite,deformate sau murdare de noroi)di daca au fost deformate

dupa montarea lor in cofraje.

Inainte de a incepe turnarea betonului,gropile de fundatie si cofrajele se curata de pamant,eventual de impuritati,aschii de lumn etc.Se sapa cei10...50 cm de pamant

lasat nesapat,pana se ajunge la cota prescrisa de fundare. Cofrajele din panouri de

lemn se uda cu 2...3 ore inainte de turnarea betonului, pentru ca astfel acestea aborb

apa din beton. Pentru a preintimpina patrunderea apelor in gropilor de funfatie se

amenajeaza santuri si taluzuri pentru scurgerea acestora.De asemenea, se amenajeaza

cai de acces pentru mijloacele de transport ale betonului si al altor materiale.

Daca fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane se iau masuri speciale

de evacuare a acestora.

Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului in straturi de 15....20 cm grosime,

atunci cand se compacteaza manual, si de 30....40cm, cand se vibreaza. Pana la

inaltimea de 2...2,5 m, betonul se toarna direct din roabe,tomberoane, iar pentru

inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla, burlane metalice, tuburi.

Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul, manual sau cu vibratorul.

Compactarea manuala cu maiuri grele de lemn sau de metal se aplica numai la

fundatii din beton simplu,la care betoanele sunt virtoase,urmarindu-se ca fiecare

lovitura cu maiul se acoperea jumatate din suprafata loviturii precedente,

iar betonarea sa se faca pana cand la suprafata betonului apare laptele de ciment.

Compactarea mecanica se realizeaza cu previbratoare,care se introduc in masa

betonului si se extrag in pozitie verticala.

Operatiile de tuirnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continuu,

pana se betoaneaza intreaga fundatie,iar ultimul strat de beton se netezeste.

Decofrarea fundatiilor se executa dupa intarirea betonului. Mai intai se decofreaza

fetele laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor care leaga panourile opuse, apoi

se desfac spraiturile, se inlatura montantii si chingiile orizontale(cand exista), se

scot panourile de cofraj(cu ranga). Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea

aspectului exterior al betonului intarit, care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zone

segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafetele plane.

Fundatii continue din beton simplu sub ziduri.

Cele mai folosite fundatii continue din beton simplu au sectiunea dreptunghiulara sau

in trepte.

Fundatiile continue din beton simplu cu sectiune dreptunghiulara folosite la constructiile

fara subsol se realizeaza executand urmatoarele operatii:

-trasarea si executarea gropii de fundatie;

-turnarea si compactarea betonului in straturi in blocul de fundatie; betonul se toarna,

de obicei direct, in groapa de fundatie, marginita la partea superioara de scanduri de

trasare ce delimiteaza conturul fundatiilor si ajuta la saparea corecta a santurilor.

Betonarea se executa continuu, fara intrerupere, iar in cazul in care este apsolut necesar

se intrerupe la 45grade, pentru a realiza o buna legatura cu betonul ce urmeaza a fi turnat:

-nivelarea ultimului strat de beton;

-executarea cofrajului necesar prin turnarea betonului in soclul fundatiei. Cofrajul se

realizeaza din panouri ce se monteaza de o parte si de alta a fundatiei, se sprijina in

exterior cu spraituri, iar in interior se prevad distantieri din lemn,beton,material plastic

sau legaturi cu sarma intre un perete si celalalt, pentru a nu se produce deplasari din

impingerea betonului proaspat turnat;

-turnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi si tururile panourilor;

cand acestea sunt mai inalte, dreptarul se razana pe sipci de ghidare prinse la interior

pe peretii cofrajulu;

-decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor soclului;

-executarea umpluturii pe inaltimea soclului.

Fundatiile continue in trepte, din beton simplu, la constructiile fara subsol, se realizeaza in urmatoarele faze tehnologice:

-transarea si executarea gropilor de fundatie care au latimea maxima a blocului de fundatie;

-turnarea si compactarea betonului in prima trepta a blocului de fundatie:

-executarea cofrajului pentru urmatoarea treapta a fundatiei;

-transarea si executarea gropilor de fundatie care au latimea maxima a blocului de fundatie;

-decofrarea partilor laterale ale fundatiei;

-executarea betinului in treptele urmatoare;

-decofrarea fundatiilor;

-astuparea gropilor de fundatie in zonele unde sapaturile sunt mai lungi decat dimensiunile fundatiei;

Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile exterioare la constructiile cu subsol necesita urmatoarele faze de executie:

-executarea sapaturii generale si pereti verticali sau in tulaz natural;

-executarea sapaturii pentru fundatia continua a zidului exterior de subsol;

tapla fundatiei este mai lasa spre exterior decat peretele subsolului cu circa 15 cm,

pentru a se putea realiza zidaria de protectie a hidroizolatiei, cu grogimea de o jumatate

de caramida;

-turnarea si compactarea betonului din blocul de fundatie;

-executarea hidroizolatiei orizontale;

-executarea peretelui de subsol din zidarie de caramida, zidarie mixta sau din beton

simplu sau armat a planseului peste subsol si a placii pardoselii;

-executarea hidroizolatiei verticale si a zidului de protectie.

Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile interioare la cladirile cu subsol se

executa in urmatoarele faze:

-executarea sapaturii generale: -saparea santului continuu pentru fundatia zidului interior;

-turnarea si compactarea betonului in groapa de fundatie;

-executarea hidroizolatiei orizontale;

-executarea peretelui interior al subsolului;

-executarea placii-suport a pardoselii subsolilui pe un strart de pietris;

Fundatiile continue din beton armat sub pereti. In cazul executiel fundatiilor sub pereti din zidarie de caramida, fazele tehnologice sunt urmatoarele:

-trasarea si saparea gropii de fundatie;

-turnarea betonului de egalizare;

- asternerea pe strat din beton de egalizare a armaturii sub forma de plasa din bare

de otel-beton si a armaturii inclinate. Pentru a realiza stratul de acoperire cu beton a

armaturilor, se prevad "purici" intre stratul de egalizare si plasele din bare de otel-beton;

-executarea cofrajului pentru realizarea pantelor findatiei;

-turnarea si vibrarea betonului in fundatii;

-decofrarea;

-realizarea hidroizolatiei orizontale sub zidaria de caramida;

-executarea peretelui de zidarie.

Executarea fundatiilor sub peretii din beton armat (diafragme) necesita urmatoarele faze

tehnologice:

-trasarea si executarea gropii de fundatie;

-turnarea betonului direct in groapa de fundatie si compactarea acestuia, pentru realizarea blocului de fundatie;

-montarea cofrajului lateral pentru executarea talpii armate a fundatiei;

-montarea armaturii necesare si lasarea mustatilor de legatura pentru pereti;

-turnarea si compactarea betonului in talpa de fundatie;

-decofrarea partilor laterale dupa intarirea betonului.NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCANorme de securitate a muncii la executarea fundatiilor

Principala cauza a accidentelor consta in surparea malurilor provocate de:

sapaturi cu taluzuri insuficient de stabile;

nerespectarea principalelor dimensiuni ale excavatiilor si a limitelor de adancime prescrise de norme; sapaturi sub un mal unde s-a creat un iesind in consola sau au aparut bolovani izolati care pot cadea; lipsa sprijinirilor sau sprijiniri necorespunzatoare (insuficiente, realizate din materiale necorespunzatoare) sau demontarea incorecta a acestora; neindepartarea apelor de suprafata din vecinatate sau a celor subterane; dezghetarea brusca a pamantului in care s-au executat in timpul iernii sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti si care s-au mentinut atata timp cat temperatura a fost sub 0C; lovirea in timpul sapaturii a unor cabluri electrice sau conducte subterane sub presiune; coborarea sau circulatia pe piesele sprijinirilor; folosirea unor scule defecte, lipsa de atentie la manevrarea utilajelor de sapat si de transportat; folosirea explozivilor de catre persoane neautorizate;

nefolosirea echipamentului de protectie.

Saparea pe cale manuala a pamantului in galerii este interzisa.

Terenurile supraumidificate nisipoase si cele constituite din loess nu se sapa fara sa fie sprijinite. Sprijinirea sapaturilor pentru fundatii si a santurilor se executa cu elemente de inventar conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimi mai mari de 5 m, sprijinirile se executa dupa proiecte speciale. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie se executa de jos in sus, pe masura executarii umpluturilor sau a fundatiei.

La executarea mecanizata a sapaturilor este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru, in limitele taluzului natural si in raza de actiune a utilajelor. Trecerea excavatorului pe sub linii electrice sub tensiune este interzisa daca spatiul liber este mai mic de 2m.

Inainte de a incepe turnarea betonului in fundatii, se controleaza starea si rezistenta sprijinirilor si, in functie de starea peretilor sapaturii, se stbileste daca acesta se toarna direct in sant sau sunt necesare cofraje sau alte masuri speciale.

Se asigura masuri de circulatie in jurul utilajelor, se iau masuri pentru coborarea in gropile de fundatie (prevazandu-se platforme, scari cu parapete). La executie, muncitorii trebuie sa poarte echipament de protectie corespunzator (hidroizolant, electroizolant, casca, centura de siguranta).

La executarea lucrarilor de izolatii, trebuie respectate o serie de masuri specifice:

- muncitorii care lucreaza cu bitum topit vor purta cizme si manusi de cauciuc;

- recipientele cu bitum trebuie amplasate la o distanta de 50m de depozite sau constructii din lemn, iar fiecare topitor trebuie dotat cu un pichet de incendiu.

BIBLIOGRAFIE1. Utilajul si Tehnologia Lucrarilor de Constructii manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, licee industriale cu profil de constructii , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti- 1993;2.Tehnologii moderne in constructii volumul II Radu Suman, Editura Tehnica Bucuresti, 1989