Universitatea Lucian Blaga

Facultatea de Stiinte-Sectia Psihologie

Curs Fundamentele Psihologiei Lect. Dr. Gabriela Marcu

Anul 2011

Trif Ioana Teodora

Sexualitatea la adolescenti este astazi o tema pe care o gasim discutata peste tot: la televizor, in

reviste, ziare, internet etc. In zilele noastre sexul nu mai este ceva asteptat pana in noapta nuntii.

Graba aceasta nebuna in care se afla lumea duce la o „maturizare” mai timpurie a adolescentilor. Se

poate observa in in unele reviste pentru fete graba aceasta de a infaptui actul sexual inca de la varsta

de 14 ani. Problema pe care o abordez descrie cazul unei fete de 14 care ii cere sfatul psihologului

revistei. Mesajul ei suna in felul urmator: „ Am avut o discutie cu mama in care ea imi zicea ca nu

este bine sa-mi incep viata sexuala de la varsta asta. Insa am un iubit care este mai mare decat mine cu

cinci ani si care imi spune ca daca vreau sa facem sex nu va afla nimeni. Nu stiu ce sa fac?”(Flory).

Mesajul ei transmite o dilema in care multe fete se afla: sa isi asculte parintii sau prietenul, este sau nu

bine sa iti incepi viata sexuala la 14 ani.

Sa incepem cu ce inseamna identitatea sexuala. A te considera fiinta sexuala, a-ti recunoaste propria

orientare sexuala, a-ti accepta impulsurile sexuale si a lega atasamente romantice sau sexuale- toate

acestea fac parte din gasirea identitatii sexuale. Constientizarea sexualitatii este un aspect important al

formarii identitatii si influenteaza profund imaginea de sine si relatiile. In cazul fetelor adolescente

stima de sine depinde mai mult de legaturile cu altii, iar aceasta este mai scazuta la fete in comparatie

cu baietii in aceasta perioada a vietii. Problema fetei din articol tine seama si de acest aspect. Ce

parere ar avea mama ei daca si-ar incepe viata sexuala, ce parere ar avea prietenul ei. Raspunsul

psihologului revistei este urmatorul: „ De ce da si de ce nu? Inainte sa iei o decizie ar fi bine sa vezi

de ce ar fi bine sa-ti incepi viata sexuala acum si de ce. In functie de ceea ce vei gasi in lista cu „ de

ce-uri” vei putea stabili care iti sunt prioritatile, ce este bine sa faci acum si ce este bine sa lasi pe mai

tarziu. Probabil asa cum iti spune prietenul tau nu va afla nimeni ca ti-ai inceput viata sexuala, dar tu

cu siguranta vei stii si este bine sa afli ce implica viata sexuala activa: protectie, consult medical la

nevoie si multe altele, cum ar fi emotii specifice, monitorizarea menstruatiei, comportamente asociate

etc.” (Daniela Gheorghe). Eu consider ca raspunsul psihologului este unul bun deoarece nu ii spune

fetei ce sa fac, nu hotaraste in locul ei, ii atrage atentia asupra caror factori sa fie atenta astfel incat ea

singura sa ia cea mai buna decizie.

Globalizarea in secolul XX a adus schimbari majore in ceea ce priveste atitudinile sexuale si

comportamentul sexual. A inceput sa fie acceptatla scara mai larga sexul inainte de casatorie si alte

forme de activitate sexuala inainte dezaprobate.

Este considerat ca fata obisnuita are primul contact sexual la 17 ani (Klein si Comisia AAP pentru

adolescenta, 2005).

Asumatea riscurilor sexuale este un aspect important pe care orice fata indiferent de varsta trebuie sa

il aiba in vedere. Doua motive majore de ingrijorare in ceea cee priveste viata sexuala a adolescentilor

sunt riscul de a contracta boli cu transmitere sexuala (BTS), riscul de sarcina. Pericolul cel mai mare ii

vizeaza pe tinerii care isi incep viata sexuala devreme, au mai multi parteneri, nu folosesc cu

regulalitate mijloacele contraceptive si au informatii inadecvate sau eronate despre sex. De ce ajung

unii adolescenti activi sexual la o varsta frageda? Este si tema articolului abordat. Ajungerea timpurie

la pubertate, saracia, rezultatele scolare slabe, lipsa obiectivelor academice si de cariera, antecedentele

de abuz sexual sau de neglijare din partea parintilor si tiparele culturale sau familiale de experienta

sexuala timpurie pot sa joace un rol ( Klein, Comisia AAP pentru adolescenta, 2005). Absenta tatalui,

mai ales la inceputul vietii, este un factor important ( Ellis et al., 2003). Adolescentii care au o relatie

apropiata si calda cu mama au o probabilitate mai mare de a amana activitatea sexuala, la fel si cei

care percep faptul ca mama dezaproba aceasta activitate (Jaccard si Ditus, 2000; Sieving, McNeely si

Blum, 2000). Alte motive oferite de adolescenti pentru faptul ca inca nu au facut sex sunt faptul car fi

contrar religiei sau moralei si faptul ca nu vor sa se confrunte cu o sarcina. ( Abma, Martinez, Mosher

si Dawson, 2004).

S-a observat ca adolescentii care, in prima lor relatie, amana contactul sexual, discuta despre

contraceptie inainte sa faca sex sau folosesc mai mult de o metoda contraceptiva au o probabilitate

mai mare de a folosi contraceptive in mod consevenct pe tot parcursul acelei relatii (Manlove, Ryan si

Franzetta, 2003).

De unde obtin adolescentii informatii despre sex? Adolescentii isi obtin informatiile despre sex in

principal de la prieteni, de la parinti, din orele de educatie sexuala de la scoala si din mass-media

( Fundatia Kaiser pentru familie et al., 2003).

Unele surse de informare sunt mai sigure, mai certe decat altele. Din pacate numerosi adolescenti isi

obtin o mare parte a educatiei sexuale din mass media, care asociaza activitatea sexuala cu distractia,

emotiile intense, competitita, pericolul sau violenta si prezinta rareori riscuril sexului neptrotejat. Intr-

un studiu longitudinal cu durata de doi ani pe tinerii cu varsta intre 12 si 14 ani, expunerea la o

cantitate constistenta de materiale mass- media cu continut sexual a accelerat probabilitatea actului

sexual timpuriu la elevii albi. ( J. D. Brown et al., 2006)

Bolile sexuale- un detaliu important atunci cand se doreste inceperea vietii sexuale. La fetele

adolescente este foarte probabil ca ITS sa evolueze fara a fi despistat. La un singur contact sexual fara

protectie, cu un partener infectat, fata are risc de 1% de a se infecta cu HIV, risc de 30 % de a se

infecta cu herpes simplex si risc de 50 % de se imbolnavi de gonoree( Institutul Alan Guttmacher,

1999). Desii adolescentii tind sa considere ca sexul oral este mai putin riscant decat contactul sexual

genital, pe aceasta cale se pot transmite mai multe ITS, indeosebi gonoreea faringiana (Remez, 2000).

Legatura dintre relatia parintilor cu adolescentii si activitatea sexuala a celor din urma. Relatia

dintre procesul parental si comportamentul sexual al adolescentilor este o problematica abordata in

articolul „ Adolescent Sexuality and Parent- Adolescent Processes: Promoting Healthy Teen Choices”

(Laurie L. Meschke, Suzanne Bartholomae, and Shannon R. Zentall). Aceasta problema a fost

cercetata si s-a ajuns la rezultate diferite. In 1998, Miller an publicat o recenzie a influentelor

parentale asupra problemelor asociate cu sarcina la adolesecente. S-a observat ca fetele care discutau

cu mamele lor despre prevenirea unei sarcini( „birth control”) nu se angajau atat de repede intr-o

relatie sexuala si tindeau mai mult sa foloseasca mijloace de protectie decat fetele care nu au discutat

cu mamele lor. Rezultatele acestei recenzii sugereaza faptul ca pe viitor ar fi mai bine, mai sanatos

pentru adolescente in primul rand ca mamele sa discute cu acestea despre mijloacele de protectie in

primul rand si sa le explice ce se intampla atunci cand iti incepi viata sexuala.

In concluzie este important ca tinerele fete din ziua de astazi sa cunoasca cat mai devreme mijloacele

de protectie, sa comunice in primul rand cu mamele lor pentru a putea avea o viata sexuala sanatoase

indiferent de varsta la care o incep si mai ales pentru a preveni o sarcina nedorita.

Pe viitor consider ca ar trebui sa se faca cat mai multe programe de informationare atat a tinerelor cat

si a mamelor despre o viata sexuala corecta.

Bibliografie :

- Articolul din presa populara: revista „Bravo Girl!”

- Articolul de cercetare empirica: „ Adolescent Sexuality and

Parent- Adolescent Processes: Promoting Healthy Teen

Choices” (Laurie L. Meschke, Suzanne Bartholomae, and

Shannon R. Zentall).

- Papalia, Diane E.; Olds, Sally Wendkos; Feldman, Ruth

Duskin. (2010). [2009]. Dezvoltarea umana. Bucuresti:

Trei, 392-401.